Esecurile Financiare – cauze si efecte

(un articol informativ de luat aminte)
In aceste timpuri de criza ne punem intrebarea daca managerii romani sunt
pregatiti sa dea un diagnostic afacerii lor pentru a putea lua masuri din timp, pentru
evitarea „gaurii neagrii a economiei”.

Fie ca vorbim despre falimentul unei firme corporatiste sau al pravaliei din colt,
singura diferenta intre cele doua este cea rezultata din amplitudinea undei de soc
care urmeaza caderii. Cu cat este mai mare entitatea care da faliment cu atat mai
multe intreprinderi sunt atrase in vartejul prabusirii acesteia. Desi efectele
falimentelor sunt direct proportionale cu dimensiunea companiilor, cauzele care
conduc catre esec sunt de cele mai multe ori aceleasi.

Mediul actual de afaceri il putem asemana cu o mare petrecere, unde totul este
permis, dar care se poate termina rau, spun unii analisti.

Sursa esecurilor financiare se poate rezuma in cateva cuvinte care nu sunt straine
nimanui: lacomie, iresponsabilitate,  management precar, slaba capitalizare,
vulnerabilitate crescuta la socurile financiare de tipul celor existente in prezent, lipsa
prognozelor, educatia asociatilor firmelor etc.

Managerii pot utiliza o serie de indicatori care pot fi semnale de alarma pentru
aparitia riscului de faliment al firmei.

Mangerul poate incepe aceasta analiza cu evaluarea indicatorilor de lichiditate care

masoara capacitatea societatii de a-si onora obligatiile pe termen scurt, pentru
realizarea calculelor fiind utilizate activele circulante (cele mai lichide; cash in banca
si casa, creante, stocuri) si datoriile cu o scadenta mai mica de un an, datele
necesare se regasesc in bilantul contabil;

1.Lichiditatea generala/curenta (Current Ratio)=Active circulante/Datorii curente (<1

an); acest indicator trebuie sa aiba valori mai mari de 1, adica lichiditatile generate de
cash-ul din conturi si casa, de recuperarea creantelor si de valorificarea stocurilor sa
acopere datoriile curente.

2.Ciclul de conversie a numerarului ( CCC-cash conversion cycle). Se calculeaza

dupa formula  durata de rotatie a stocurilor  +  durata de recuperare a creantelor    
durata de plata a furnizorilor .

Evident, orice companie tinde catre un ciclu de conversie a numerarului cat mai mic,
idealul fiind ca banii catre furnizori sa fie platiti chiar in ziua in care clientii isi platesc
la randul lor datoriile (CCC=0). Un ciclu de conversie mai mic are ca rezultat o nevoie
mai mica de finantare a cheltuielilor curente prin intermediul creditelor bancare, iar de
aici cheltuieli mai mici cu dobanzile si o stabilitate mai mare a afacerii. Insa un ciclu

1
de conversie a numerarului mare, rezultat dintr-o rotatie greoaie a stocurilor (stocaj
mare rezultat a scaderii vanzarilor), o perioada mare de incasare a creantelor de la
clienti si o perioada redusa in care furnizorii devin scadenti la plata), poate avea ca si
consecinta lipsa de lichiditati si intrarea in incapacitate de plata.

3. Fondul de rulment mai este denumit si capitalul de lucru net (Net Working Capital
= NWC), acesta reprezentand sursa permanenta de finantare a intreprinderii. Pe
baza bilantului, fondul de rulment se poate determina ca diferenta dintre activele
circulante si datoriile pe termen scurt. Din punct de vedere al gestiunii financiare,
fondul de rulment defineste, pe de o parte, marja de securitate sau de siguranta
privind finantarea activelor circulante, iar pe de alta parte, cota de autonomie
financiara

Atunci cand FR < 0, fondul de rulment negativ se traduce prin faptul  ca o parte a
datoriilor pe termen scurt au fost utilizate pentru procurarea de active imobilizate;
aceasta stare defineste o abatere de la echilibrul financiar.

Indicatorii de risc/datorii prin determinarea Solvabilitattii patrimoniale care este

reversul insolvabilitatii si reprezinta aptitudinea agentului economic de-a  invinge 
riscul de faliment, adica de a-si onora obligatiile la timp, orice perturbare a platilor
putand determina prejudicii. De aceea, mentinerea solvabilitatii pe termen lung
reprezinta o conditie esentiala a existentei agentului economic. Indicatorul se
determina prin raportul capitalurilor proprii la total pasiv, o valoare de sub 15% a
capitalurilor proprii in total pasiv este periculoasa pentru aparitia riscului de falimet .

Gradul de indatorare (Datorii totale/ Active totale)x 100, evidentiaza limita pana la
care societatea isi finanteaza activitatea din alte surse decat cele proprii (credite,
datorii la stat si furnizori). Indicatorul este inversul solvabilitatii patrimoniale, suma
rezultatelor celor doi indicatori trebuind sa fie 100%. In conditii normale de activitate
gradul de indatorare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita sub 30% indica o
rezerva in apelarea la credite si imprumuturi iar peste 80% o dependenta de credite,
situatie alarmanta.

Indicatorii de activitate (de gestiune) sunt indicatorii care releva eficienta cu care o
societate isi utilizeaza activele, prin determinarea rotatiei stocurilor, a clientilor,
furnizorilor si a activelor imobilizate prin cifra de afaceri.

Indicatorii de profitabilitate ofera informatii despre eficienta cu care o societate isi

utilizeaza resursele pentru a genera profit. Obtinerea de profit pe termen lung este
vitala atat pentru supravietuirea companiei, cat si pentru beneficiile aduse actionarilor
sau asociatilor.

Specialistii mai spun ca rentabilitatea financiara, in opinia multor economisti este cel
mai important indicator de masurare a performantelor unei companii reprezentand
rentabilitatea capitalurilor proprii - ROE - return on equity.

Indicatorul este calculat ca raport intre profitul net obtinut de companie si capitalurile
proprii, acestea din urma reprezentand practic contributia actionarilor la finantarea
afacerii. O rentabilitate mare a capitalurilor proprii inseamna ca o investitie materiala
mica a actionarilor a fost transformata intr-un profit mare, iar asta este cel mai

2
important pentru o afacere: sa maximizeze rezultatele resimtite de actionari ca
urmare a investitiei pe care au facut-o. In toata aceasta teorie, mai trebuie luata in
calcul si climatul economic in care se desfasoara activitatea, ca si conditiile
economice reale, cum ar fi situatiile de criza economica, care pot influenta sever
creditarea capitalului de lucru, preturile si costurile produsului in general.

Criza economica actuala, care este departe a se fi incheiat, ameninta sa se

transforme intr-o criza a datoriilor publice. Tarile isi datoreaza intre ele bani,” Multi
Bani”.

La nivelul intregii Uniuni europene, datoriile publice ale statelor membre ajung la
8.600 de miliarde de euro. Agentia de evaluare financiara Moody's a publicat un
material in care atrage atentia asupra posibilei extinderi a crizei datoriilor publice
asupra sistemelor lor bancare, ceea ce ar fi un dezastru. HotNews.ro a realizat harta
datoriilor bancare ale tuturor tarilor Europene, utilizand ca sursa Eurostat si bancile
centrale. In cazul tarilor care au alta moneda decat euro, am preferat sa dau
valoarea datoriei in moneda locala din cauza diferentelor de curs care ar fi alterat
valoarea datoriei.

Citeste mai jos valorile datoriilor publice ale fiecarui Stat European, exprimate
atit ca procent din PIB, cit si ca suma nominala.

1. Italia 115,8 % (1.795 miliarde de euro)

2. Grecia 115,1 % (300 miliarde de euro)
3. Belgia 96,7 % (326,6 miliarde euro)
4. Ungaria 78,3 % (75 de miliarde de euro)
5. Franta 77,6 % (1.489,025 de miliarde euro)
6. Portugalia 76,8 % (125 910 miliarde de euro)
7. Germania 73,2 % (1.700 mld. Euro)
8. Malta 69,1 % (3,948 miliarde de euro)
9. Marea Britanie 68,1 % (950,3 miliarde lire)
10. Austria 66,5 % (184,1 miliarde de euro)
11. Irlanda 64 % (104,6 miliarde eur)
12. Olanda 60,9 % (347 miliarde euro)
13. Cipru 56,2 % (9,5 miliarde euro)
14. Spania 53,2 % (559,65 miliarde eur)
15. Polonia 51 % (684,3 mld PLN)
16. Finlanda 44 % (75 miliarde eur)
17. Suedia 42,3 % (1.293,753 miliarde SEK)
18. Danemarca 41,6 % (689,036 miliarde Dkk)
19. Letonia 36,1 % (4,7 miliarde LVL)
20. Slovenia 35,9 % (12,5 miliarde euro)
21. Slovacia 35,7 % (22,5 mld eur)
22. Cehia 35,4 % (1.282,29 miliarde coroane cehe)
23. Lituania 29,3 % (27,1 miliarde LTL)
24. Romania 23,7 % (116,526 miliarde lei)
25. Bulgaria 14,8 % (9,79 miliarde de leva)
26. Luxemburg 14,5 % (5,4 miliarde euro)

3
27. Estonia 7,2 % (15,5 miliarde EEK)

TOTAL - Uniunea Europeana 73,6 % ( 8.690,3 miliarde de euro)

Sursa informatiilor: Eurostat

Informatiile pot fi verificate pe site-ul : eurostat !

 
August 26.2010
Articol prelucrat de:

Mircea Halaciuga, Esq

0040.724581078
Finante/Servicii financiare/Investitii