SERVICIUL
STANDARDIZARE ŞI METROLOGIE
AL REPUBLICII MOLDOVA
OFICIUL RELAŢII CU CONSUMATORII
CONSUMATORULUI PENTRU
PRODUSE ALIMENTARE
CHIŞINĂU 2005
Cuvânt înainte
Statul prin mijloacele prevăzute de lege protejează
cetăţenii în calitatea lor de consumatori împotriva riscului
de a procura produse care utilizate în condiţii normale pot
pune în pericol viaţa, sănătatea şi ereditatea sau le poate
afecta interesele economice. În acest scop la 13.03.2003 a
fost adoptată legea “Privind protecţia consumatorilor” în
redacţie nouă nr. 105-XV (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2003, nr. 126 - 131, art. 507).
Prin lege sunt stabilite drepturile fundamentale ale
consumatorilor, astfel fiecare consumator are dreptul la:
- protecţia drepturilor sale de către stat;
- protecţie împotriva riscului de a achiziţiona un
produs, un serviciu care ar putea să-i afecteze
viaţa, sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să-i
prejudicieze drepturile şi interesele legitime în
calitatea sa de consumator;
- remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea
contravalorii produsului, serviciului ori reducerea
corespunzătoare a preţului, repararea
prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul,
serviciul necorespunzător;
- informaţii complete, corecte şi precise privind
produsele achiziţionate şi serviciile prestate;
 - instruire în domeniul drepturilor sale etc.
Întru asigurarea acestor drepturi prin lege se
interzice:
producerea, depozitarea, plasarea pe piaţă a
produselor falsificate, sau care utilizate în condiţii
normale pot pune în pericol viaţa, sănătatea,
ereditatea sau securitatea consumatorilor;
producerea, depozitarea, plasarea pe piaţă a
produselor în lipsa certificatelor de conformitate sau
declaraţiilor de conformitate sau a altor documente
conform legislaţiei, cu termenul de valabilitate expirat
sau care nu corespund cerinţelor de calitate stipulate
în documentele normative respective.
Unul din cele mai importante momente în
protecţia consumatorilor este informarea lor veridică
în vederea asigurării posibilităţii de a face alegerea
potrivită în conformitate cu necesităţile proprii.
În acest sens legea prevede că se interzice
importul, plasarea pe piaţă şi comercializarea
produselor, prestarea serviciilor fără informaţii
complete, corecte şi precise în limba de stat sau în
limba de stat şi limba rusă.
În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) a
legii “Privind protecţia consumatorilor” în redacţie
nouă nr. 105-XV (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2003, nr. 126 - 131, art. 507) , în cazul în care
consumatorul a depistat deficienţe la produsul
procurat sau serviciul comandat, este important să
cunoască că: înlocuirea gratuită sau restituirea
contravalorii produsului sau serviciului necorespunzător
în cadrul termenului de valabilitate, deficienţe care nu
sunt imputabile consumatorului, trebuie să se facă
necondiţionat de către vînzător sau prestator întru-un
termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data
înaintării reclamaţiei de consumator sau în termenul
stabilit prin contract.
Vînzătorul, prestatorul poate să refuze
satisfacerea reclamaţiei consumatorului doar în cazul
în care va dovedi că produsul reclamat este conform
cerinţelor prescrise sau că deficienţele sunt imputabile
consumatorului, în baza rezultatelor expertizei efectuate
de o terţă parte abilitată în domeniu conform legislaţiei.
În cazul în care aţi procurat un produs alimentar
care sa dovedit a fi necorespunzător cerinţelor
prescrise sau declarate, vînzătorul în conformitate cu
art. 13 alin. (4) al legii menţionate este obligat la
cererea şi opţiunea consumatorului să-l înlocuiască sau
să-i restituie contravaloarea acestuia.
La depistarea deficienţilor la produsele
procurate sau serviciile comandate, consumatorul
pentru a beneficia de drepturile sale trebuie să
acţioneze corect şi anume:
Iniţial, reclamaţiile referitor la produsele sau
serviciile necorespunzătoare se depun vînzătorului sau
prestatorului (în formă scrisă) pentru înlocuirea gratuită
sau obţinerea contravalorii lor în perioada termenului de
valabilitate.
Odată cu depunerea reclamaţiei consumatorul
prezintă copia bonului de casă sau oricare alt document
care confirmă efectuarea cumpărăturii respective.
În cazul în care consumatorul nu este de acord cu
rezultatul examinării reclamaţiei de către vînzător sau i s-a
refuzat satisfacerea ei, sau nu a primit nici un răspuns în
scris în decurs de 14 zile calendaristice, el este în drept să
se adreseze organelor abilitate conform legislaţiei cu
funcţii de protecţie a consumatorilor *) sau conform
procedurii civile în instanţa de judecată.
*)
• în domeniul protecţiei vieţii şi sănătăţii
consumatorilor – Ministerul Sănătăţii;
• în domeniul transportului interurban şi
internaţional – Ministerul Transporturilor şi
Comunicaţiilor;
• în domeniul construcţiilor - organul
administraţiei publice centrale specializat în
domeniul construcţiilor - Agenţia Construcţii şi
Dezvoltare a Teritoriului;
• în domeniul turismului – Ministerul Culturii şi
Turismului;
• în domeniul energeticii – organul de stat abilitat
cu funcţii de reglementări în energetică - Agenţia
Naţională pentru Reglementare în Energetică şi
Ministerul Industriei şi Infrastructurii;
• în domeniul telecomunicaţiilor – organul de stat
abilitat cu funcţii de reglementări în
telecomunicaţii - Agenţia Naţională pentru
Reglementare în Telecomunicaţii şi Informatică;
• în domeniul asigurărilor – organul de stat abilitat
cu funcţii de supraveghere a asigurărilor -
Inspectoratul de stat pentru supravegherea
asigurărilor şi fondurilor nestatale de pensii pe
lângă Ministerul Finanţelor ;
• în domeniul serviciilor bancare – Banca
Naţională;
• în domeniul transportului local şi serviciilor
comunale – autorităţile administraţiei publice
locale.
Nu ezitaţi să înscrieţi reclamaţia dumneavoastră
în Condica de sugestii şi reclamaţii care este
obligatorie să fie prezentată la loc vizibil în fiecare
unitate de comerţ (Hotărârea Guvernului nr.1141 din
04.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire
la modul de gestionare a Registrului de reclamaţii
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 161/1233
din 06.10.2006).
 drepturile dumneavoastră legitime, în calitate de
Întotdeauna solicitaţi bonul de casă sau oricare consumator, au fost lezate.
alt document care confirmă faptul cumpărării
produsului, deoarece numai în acest caz vă puteţi În continuare vă prezentăm unele sfaturi practice
proteja legal şi eficient drepturile. care sperăm să vă ajute la alegerea corectă şi adecvată a
Efortul depus de organele administraţiei publice produselor alimentare în conformitate cu necesităţile
abilitate cu funcţii de protecţie a consumatorilor şi a proprii şi în scopul evitării riscului de a procura produse
asociaţiilor obşteşti de consumatori nu poate fi eficient necorespunzătoare sau periculoase pentru viaţa şi
dacă dumneavoastră nu vă cunoaşteţi drepturile şi nu sănătatea dumneavoastră.
acţionaţi respectiv în cazurile în care vă sunt lezate
drepturile, rămânând pasivi şi indiferenţi.
Departamentul Standardizare şi Metrologie al
Republicii Moldova în calitate de organ al administraţiei
publice centrale abilitat cu funcţii de elaborare şi
promovare a politicii statului în domeniul protecţiei
drepturilor consumatorilor a înfiinţat Oficiul relaţii cu
consumatorii în vederea acordării posibilităţii
consumatorilor de a beneficia de consultaţii inclusiv
juridice la linia fierbinte de telefon, sau de a depune Pentru a evita unele riscuri la procurarea produselor
reclamaţi sau sesizări referitor la produse şi servicii alimentare vă prezentăm câteva sfaturi utile!
necorespunzătore.
Nu ezitaţi, apelaţi linia fierbinte de consultare la 1. Informaţi-vă înainte de a cumpăra un produs.
numărul de telefon: Citiţi cu atenţie pe etichetă: denumirea produsului, numele
74-14-64 şi adresa producătorului, compoziţia, modul de
întrebuinţare, condiţiile de păstrare, termenul de
Noi dispunem de cadru juridic necesar, valabilitate, aditivii alimentari utilizaţi şi alte informaţii
specialişti calificaţi pentru a vă ajuta în cazul în care
prezentate care vă vor ajuta să faceţi alegerea potrivită în
conformitate cu necesităţile dumneavoastră
2. La produsele cu un grad ridicat de perisabilitate
(alterare) din punct de vedere microbiologic, termenul de
valabilitate se înscrie astfel „expiră la ...cu menţionarea
zilei, lunii, anului şi orei (după caz)”. După expirarea datei
respective produsul nu mai poate fi consumat, deoarece
poate prezenta pericol pentru consumator şi trebuie retras
din vânzare.
Termen de valabilitate – limita de timp, stabilită
de către producător, în care produsul poate fi
consumat şi în care acesta trebuie să-şi menţină
caracteristicile calitative prescrise (stipulate în
documentul normativ respectiv în baza căruia a fost
fabricat acest produs), dacă au fost respectate condiţiile
de transport, manipulare, depozitare şi consum.
3. Nu vă lăsaţi influenţaţi de informaţia publicitară
de pe ambalaj, deoarece aceasta poate fi în unele cazuri
neadevărată sau înşelătoare; un ambalaj mai atrăgător, mai
voluminos nu întotdeauna conţine un produs de o calitate
mai bună sau o cantitate mai mare.
4. Produsele trebuie să se păstreze conform
indicaţiilor înscrise de producător pe ambalajul produsului
(temperatura de păstrare, umiditatea etc.) deoarece numai
în aceste condiţii producătorul garantează inofensivitatea
produsului şi păstrarea caracteristicilor lui calitative.
5. Verificaţi integritatea ambalajelor produselor
alimentare: aceasta reprezintă una din garanţiile păstrării
adecvate a produselor.
6. Nu procuraţi produse alimentare perisabile (carne,
peşte, unt, lapte etc.) de la oricine şi oriunde, expuse în
vânzare în locuri neautorizate şi condiţii neadecvate.
Astfel, riscaţi să vă îmbolnăviţi grav.
7. Evitaţi procurarea produselor alimentare de la
vânzătorul cu mâinile murdare, cu răni pe mâini, care nu
are echipament special şi nu asigură cerinţele de securitate
a alimentelor.
8. Produsele alimentare pot conţine aditivi
alimentari, prezenţa cărora trebuie să fie înscrisă pe
ambalaj sau pe etichetă.
9. Aditivii alimentari (conservanţi, coloranţi etc.)
incluşi în lista Uniunii Europene pot fi codificaţi cu litera
„E” urmată de un număr din 3 sau 4 cifre, spre exemplu:
conservant – E 200 care înseamnă acid sorbic (cifra 200
este numărul de înregistrare a acidului sorbic de către
Comisia Codex Alimentarius). Lista aditivilor alimentari
admişi pentru utilizare în alimente o puteţi găsi în
“Normele şi regulile sanitare privind aditivii alimentari”,
aprobată de Medicul şef sanitar de stat al Republicii
Moldova prin Hotărârea nr. 06.10.3.46 din 17.12.2001
(varianta prescurtată a fost publicată în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr.50-52 din 11.04.2002).
 10. După ce aţi indicat vânzătorului produsele alese,
fiţi atenţi, ce vi se pune pe cântar şi la indicaţiile acestuia.
11. Verificaţi senzorial (organoleptic) calitatea
produselor alimentare pe care intenţionaţi să le cumpăraţi
(culoare, miros, aspect, gust etc.)
Consumatorul, înainte de a procura un produs,
trebuie să se informeze personal asupra calităţii şi
autenticităţii produselor respective, criteriilor de
identificare şi recunoaştere a falsurilor.
În continuare descriem mai detailat caracteristicile
unor grupe de produse alimentare (carne şi produse din
carne, peşte, ouă, lapte şi produse lactate, produse de
panificaţie, paste făinoase şi biscuiţi) care pot fi verificate
din punct de vedere organoleptic: aspect exterior, culoare,
consistenţă, gust şi miros, defecte, criterii de identificare
şi recunoaştere a falsurilor etc.
Capitolul I
CE TREBUIE SĂ CUNOAŞTEM ÎNAINTE DE
A PROCURA PEŞTE
Peştele se comercializează în stare proaspătă,
refrigerată, congelată sau conservată.
Peştele nu trebuie să aibă leziuni mecanice,
trebuie să fie curat, să aibă culoarea naturală a pielii şi a
solzilor(caracteristică fiecărei specii), bronhii de culoare
roşie întunecată până la roz.
Peştele proaspăt nerefrigerat se supune alterării ca
urmare a dezvoltării microorganismelor de putrefacţie.
În timpul comercializării, peştele trebuie să se
păstreze în încăperi frigorifice ori în căzi speciale cu
apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4-
60C (pe parcurs se răceşte cu gheaţă până la plus 10C)
Peştele proaspăt nerefrigerat, în condiţiile expuse mai
sus, se păstrează nu mai mult de 24 ore.
Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi
semne de boală, solzii să aibă culoarea naturală,
caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strâns de corpul
peştelui.
Atenţie!!! Înainte de a cumpăra peşte, examinaţi atent După decongelare, consistenţa peştelui trebuie să
ochii şi urechile acestuia. Renunţaţi să-l cumpăraţi, fie compactă, să aibă mirosul peştelui proaspăt, fără
dacă are ochii înfundaţi în orbite sau urechile dezlipite semne şi caractere de râncezire (alterare).
de bronhii. Atenţie!!! Peştele congelat cu o prospeţime îndoielnică
Dacă peştele nu are cap, atunci aveţi în vedere, că are miros de grăsime oxidată (rânced) şi ochii pot fi
la peştele proaspăt, carnea este prinsă bine de oase, iar înfundaţi în orbite.
solzii opun rezistenţă la desprindere. Cumpăraţi peşte numai în locurile autorizate,
Atenţie!!! Nu procuraţi peşte cu bronhiile de culoare unde sunt asigurate condiţii adecvate de depozitare,
cenuşie. Mucoasa de pe pielea peştelui alterat are un păstrare şi comercializare.
miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu
uşurinţă în carne lăsând urme care nu mai revin la
normal.
Peştele refrigerat este acel peşte la care temperatura
corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la
minus 10C la plus 50C. Atenţie!!! Pentru comercializare
nu se admite peştele refrigerat cu leziuni mecanice, cu
consistenţă slab compactă, cu miros acriu sau de
fermentare în bronhii, cu prezenţa stratului exterior
mucilaginos (cleios.).
Peştele congelat se consideră acel peşte la care
temperatura în profunzimea ţesutului muscular este
coborâtă de la minus 60C până la minus 180C cu
menţinerea calităţii gustative şi a valorii nutritive a
peştelui viu.
 Conserve şi semiconserve din peşte
Sortimentul de conserve şi semiconserve din peşte
este divers: conserve naturale, conserve din peşte în suc
propriu, conserve din peşte cu adaos de ulei vegetal,
conserve din peşte în sos de tomate, şprote în ulei,
semiconserve cu diferite adaosuri şi multe altele.
Conservele din peşte se ambalează în cutii
metalice sau din sticlă (semiconservele – în cutii
metalice sau polimerice). Pe cutii trebuie să fie
informaţiile respective prin desene litografice sau
eticheta de hârtie. Totodată, cutiile trebuie să fie
marcate cu semne convenţionale, situate în două sau
trei rânduri:
- primul: data fabricării (ziua, luna, anul - fiecare din
ele cu câte 2 cifre);
- al doilea: termenul de valabilitate (poate include
6 cifre);
- al treilea: numărul schimbului (o cifră) şi indicii
industriei piscicole -„P” (pentru produsele din ţările
Comunităţii Statelor Iindependente).
În unele cazuri pe ambalaj sunt imprimate numai
două rânduri şi identificarea se va face citind cu atenţie
eticheta produsului pe care trebuie să fie prezentată
descifrarea primului rând (se indică data fabricării din 6
cifre sau data limită de consum – data până la care
produsul poate fi consumat fără a prezenta pericol
pentru viaţa şi sănătatea consumatorului). Totodată pe
etichetă trebuie să fie indicat şi termenul de valabilitate
(12 luni, 18 luni, un an etc.)
Temperatura de păstrare a conservelor nu trebuie
să fie mai mică de 00C (temperatura optimală până la
plus 150C), iar a semiconservelor de la minus 60C până
la plus 60C.
La procurare, fiţi atenţi la defectele conservelor.
Cele mai răspândite sunt: coroziunea cutiilor,
deformarea cutiilor, bombajul şi neermeticitatea
(prelingeri - când cutiile sunt murdare). La deschiderea
ambalajului, specific pentru aprecierea calităţii
conservelor şi semiconservelor din peşte este şi
aspectul exterior al conţinutului (produsului) conservat
şi a sosurilor respective: consistenţa, culoarea, gustul,
mirosul etc.
 Capitolul II
CE TREBUIE SĂ CUNOAŞTEM ÎNAINTE
DE A PROCURA CARNE
Carnea poate fi proaspătă, congelată, suspect
proaspătă şi alterată.
Termenul de valabilitate al cărnii trebuie să fie
inscripţionat de către producător pe eticheta produsului iar
pentru carnea proaspătă cereţi să Vi se prezinte
certificatul veterinar unde trebuie să fie indicată data
sacrificării şi termenul de valabilitate a cărnii.
Carnea proaspătă are un miros specific, propriu carnii
proaspete (caracteristic speciei animalului respectiv) de o
culoare cuprinsă în intervalul de la roz-pal până la roşu -
închis. Muşchii în secţiune trebuie să fie puţin umezi, dar
să nu lase pete. Consistenţa cărnii în secţiune trebuie să
fie compactă, elastică; gropiţa formată cu degetul trebuie
să se niveleze rapid. Grăsimea nu trebuie să aibă miros de
râncezire (alterare).
Carnea congelată se păstrează în spaţii frigorifice la o
temperatură de nu mai puţin de minus 180C.
Pachetele cu carne congelată nu trebuie să conţină
cristale de gheaţă, în caz contrar aceasta vorbeşte despre
posibila recongelare a cărnii, ceea ce nu este admisibil.
Atenţie!!! Carnea decongelată trebuie să aibă
caracteristicile cărnii proaspete. Dacă temperatura
mediului înconjurător este mai mare cu 2-30C decât
temperatura cărnii congelate, atunci se începe procesul
de decongelare. Cu cât decongelarea se face mai lent, cu
atât modificările şi pierderile de suc sunt mai mici.
Carnea, care a fost supusă decongelării, trebuie
preparată imediat. În cazul nerespectării acestei cerinţe
riscaţi o intoxicaţie alimentară.
Carnea suspect proaspătă are semne ale stadiului iniţial
de alterare: pe alocuri suprafaţa este umedă, puţin
lipicioasă şi de culoare mai întunecată decât cea
proaspătă. Muşchii în tăietură sunt umezi, de culoare
roşie întunecată, sucul de carne este puţin tulbure.
Consistenţa cărnii este slab elastică, la apăsarea cu degetul
gropiţa formată se îndreaptă lent. Mirosul puţin acid sau
cu nuanţă de alterare. Grăsimea este de consistenţă moale,
puţin lipicioasă (se lipeşte de deget), cu nuanţe cenuşii-
mate, articulaţiile sunt uşor acoperite cu mucozitate.
Carnea alterată are suprafaţa acoperită cu mucozitate de
culoare cenuşie-cafenie sau cu mucegai. Muşchii în
tăietură sunt umezi, lipicioşi, de culoare roşie - cafenie, iar
sucul de carne este tulbure; la carnea decongelată alterată
de pe suprafaţa secţiunii se scurge suc tulbure, are
consistenţa ofilită; la apăsarea cu degetul gropiţa formată
nu se îndreaptă, miros - acru, rânced sau de putregai.
Grăsimea este moale, de culoare cenuşie, cu gust amărui.
Atenţie!!! Dacă carnea are miros impropriu cărnii
proaspete, atât la suprafaţă, cât şi în profunzime, nu
riscaţi consumarea ei.
Atenţie!!! Nu riscaţi să procuraţi carne suspect
proaspătă sau alterată, deoarece în asemenea carne nu
numai indicii organoleptici sunt nesatisfăcători, dar
poate fi şi o sursă de infecţii alimentare, concomitent cu
microflora de putrefacţie în ea pot fi şi bacterii patogene.
Atenţie!!! Carnea moleşită, jilavă şi lipicioasă în care
intră degetele, este de proastă calitate – poate proveni de
la un animal bolnav sau este alterată.
Carnea de vită are ţesutul muscular de culoare roşie
închisă, tare la pipăit, uşor sfărâmicioasă, fibra
musculară este mai voluminoasă, lipsită de suculenţă şi
mai puţin grasă.
Carnea de porc are ţesutul muscular de culoare
trandafirie cu fibre dense şi tari.
Atenţie!!! Carnea provenită de la vieri nu se foloseşte,
deoarece are un miros specific neplăcut, şoricul tare şi
gros şi se dezlipeşte greu de stratul de slănină.
Atenţie!!! Carnea animalelor foarte tinere (de viţei, de
purceluşi) se caracterizează printr-o culoare mai
deschisă (roz-roşietică) şi este foarte fină. Ea se
prepară foarte repede.
Carnea animalelor adulte se caracterizează
printr-o nuanţă mai întunecată a culorii până la roşu
închis şi consistenţa tare. Astfel de carne se prepară
mai greu.
Carnea de pasăre (proaspătă), spre deosebire de
altă carne, are un conţinut mai ridicat de vitamine.
Carnea preambalată trebuie să fie etichetată şi marcată
corespunzător cu data de fabricare şi termenul de
valabilitate. Carcasele de pasăre trebuie să aibă o
culoare uniformă, fără pete vinete, care atestă existenţa
fracturilor cu acumulări de sânge, unde pot să se
dezvolte focare de infecţii, ca urmare a unei păstrări
necorespunzătoare.
Carnea proaspătă are o culoare albă – roz-pal şi cu
miros specific acesteia. La pipăit nu trebuie să se
lipească de degete.
Atenţie!!! Nu cumpăraţi păsări tăiate cu creasta şi
bărbiţele de o culoare brună, pielea umedă, de culoare
cenuşie, cu pete verzi, ochii înfundaţi în orbite, ciocul
fără luciu, iar în tăietură - suprafaţa lucioasă, cu miros
modificat, grăsimea cu miros rânced.
Nu cumpăraţi carne în locurile neautorizate!

Preparate din carne în membrană
Preparatele din carne în membrană sunt uşor
alterabile şi trebuie păstrate la o temperatură care să nu
depăşească +50C, fără a fi congelate.
Atenţie!!! Preparatele din carne în membrană (cârnaţi,
salamuri, laberwurşti, tobe, etc.), dacă nu sunt proaspete
atunci membrana este deformată, cu goluri şi lipicioasă.
Când producătorul nu respectă procesul tehnologic
de fabricare, sub membrana produselor apar inele verzui,
care denotă o calitate compromisă.
Produsele din carne alterate, cu modificări
profunde, au un miros specific dezagreabil, ajungând
până la înţepător (de putrefacţie).
Astfel de produse sunt necomestibile şi dăunătoare
sănătăţii.
Capitolul IV
CE TREBUIE SĂ ŞTIM ÎNAINTE DE A
PROCURA LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE
Laptele şi produsele lactate au o pondere majoră în
raţia umană.
Laptele are culoare albă cu nuanţă slab gălbuie,
nuanţă care se accentuează în cazul laptelui cu un conţinut
sporit de grăsime. Nuanţa gălbuie se datorează
carotenului care se concentrează în special în grăsimea
laptelui. Laptele mai conţine şi pigmenţi galbeni –verzui
care colorează zerul.
Atenţie!!! Alte nuanţe de culori ale laptelui ( roz,
albastru, roşu etc.) denotă, fie că animalul de la care s-a
recoltat laptele a fost bolnav, fie că intenţionat s-a
falsificat.
Gustul laptelui normal, proaspăt, este dulceag, iar în
cazul pasteurizării sau fierberii capătă un gust specific de
„fiert”. Laptele mai poate avea gust sărat, amărui etc., care
se datorează prezenţei unor bacterii, care au infectat
laptele.
Mirosul laptelui este specific, plăcut, puţin
pronunţat. Când laptele are un început de alterare,
mirosul devine slab acrişor sau chiar neplăcut, când
alterarea este avansată.
Atenţie!!! Laptele absoarbe foarte uşor mirosurile
străine, mai ales dacă este păstrat într-un vas sau
ambalaj deschis.
Laptele nu se recomandă a fi folosit în stare crudă
(nepasteurizat) şi trebuie de fiert foarte bine,
menţinându-l pe foc 3-5 min după primul clocot,
deoarece prin lapte se pot transmite aşa boli ca:
tuberculoza, antraxul, holera, salmoneloza, infecţii
stafilococice şi streptococice, etc.
Lapte pasteurizat este numit laptele care a fost
tratat termic apoi răcit şi este un produs gata pentru
consum. La fierbere laptele pasteurizat îşi pierde unele
proprietăţi nutritive (proteine, vitamine etc.)
Produse lactate acide
Produse lactate acide (iaurt, lapte bătut, chefir
etc.)sunt cele , care se obţin în urma dezvoltării a unor
microorganisme specifice. Aceste produse au o
importanţă deosebită în alimentaţia oamenilor datorită
valorii nutritive specifice a lor.
Aceste produse trebuie să fie compact sau fin
dispersate, consistenţa cremoasă sau fluidă, fără
eliminare de zer sau bule de gaze, dulce – acrişor în
dependenţă de tipul produsului. Principalele
neconformităţi care se pot întâlni la aceste produse ţin
de gust şi de miros (gust acru pronunţat, gust de
mucegai sau de drojdie, gust şi miros rânced sau oţetit);
de aspect şi de consistenţă (consistenţa moale, filată).
Termenul de valabilitate trebuie să fie stabilit şi
inscripţionat de producător pe ambalajul individual al
produsului respectiv.
Smântână
Aspectul şi consistenţa smântânii trebuie să fie
omogenă, slab vâscoasă, fără aglomerări de grăsime sau
substanţe proteice; culoarea albă sau cu nuanţe gălbui,
neadmiţându-se alte culori. Gustul şi mirosul plăcut,
dulciu sau slab acrişor, aromat.
 Neconformităţile smântânii se manifestă prin: gust Gustul plăcut, caracteristic untului proaspăt, fără
amar, acru, de furaje, metalic, de brânză, de săpun, gust amărui, rânced, acriu.
uleios, de peşte, de seu, de drojdie, etc.
Atenţie!!! Uneori, procurând smântână neambalată de Brînză
producător, se întâlnesc cazuri când ea este
falsificată cu făină, amidon sau iaurt prin omogenizare.
B R }N Z +
Smântâna falsificată are aspect mat, semne de p r o a s p = t = d e v a c =

coagulare, gust acru - specific iaurtului, sau gust

făinos, de amidon.
Unt
Culoarea untului proaspăt este albă - gălbuie până la
galben (fabricat vara), uniformă în toată masa, cu luciu
specific sau mat, fără impurităţi.
Consistenţa este compactă, în secţiune suprafaţa este
continuă omogenă.
Mirosul este plăcut, aromat, caracteristic untului
proaspăt de vacă, se topeşte uşor în gură. Trebuie să fie
fără miros străin de mucegai, de rânced, afumat, de
acrişor.
Brânza proaspătă de vaci la aspect este ca o pastă
omogenă, curată, fără scurgeri de zer, fără mucegaiuri şi
impurităţi.
Consistenţa: în funcţie de sortiment (moale, untoasă,
nesfărâmicioasă);
Culoare: albă până la alb – gălbui.
Miros şi gust: specific brânzei proaspete, dar nu
străin (acru, amar, de drojdie, mucegai, rânced etc.).
Brânzeturi tari
Brânzeturile tari (caşcaval, brânza de Olanda) iniţial
se verifică organoleptic: exteriorul bucăţilor să aibă o
formă regulată, fără deformaţii, să fie curat, de culoare
gălbuie, coaja netedă, fără fisuri, pete sau urme de
mucegai. În cazul brânzeturilor cu coaja parafinată se
verifică uniformitatea stratului de parafină. În secţiune
miezul trebuie să fie omogen, cu consistenţa pastei
corespunzătoare tipului de brânză (tare, puţin elastică,
cauciucoasă, sfărâmicioasă sau nisipoasă etc.).
Gustul şi mirosul trebuie să fie caracteristice tipului
respectiv de brânză, fără a prezenta careva abateri.
Îngheţată
Îngheţata trebuie să aibă gust şi miros caracteristic
pentru sortimentul dat, fără miros şi gust străin.
Consistenţa omogenă pentru toată masa, fără cristale de
gheaţă, organoleptic sesizabile, fără conglomerări de
grăsime şi stabilizatori, suficient de densă.
Neconformităţile îngheţatei pot fi: de gust şi miros,
de textură sau de aspect.
Neconformităţile de gust şi miros : acru, fiert,
rânced, metalic, insuficient de dulce etc.
Neconformităţile de textură: sfărâmicioasă, uscată,
nisipoasă, untoasă etc.
Neconformităţile de aspect: brânzos, lichid, apos
sau spumos.
Atenţie!!! Nu se admite recongelarea îngheţatei dacă s-a
decongelat. La recongelare apar cristale mari de gheaţă.
Nu riscaţi să consumaţi îngheţată recongelată.
Capitolul V
CE TREBUIE SĂ ŞTIM ÎNAINTE DE A
PROCURA OUĂ
Caracteristicile mai importante, după care se
apreciază calitatea ouălor şi sortarea lor, sunt prospeţimea
şi greutatea.
În funcţie de termenul de păstrare se deosebesc ouă
dietetice şi ouă de masă.
Dietetice se numesc ouăle foarte proaspete, care se
păstrează nu mai mult de 7 zile din data ouatului la
temperatura maximă de plus 200C.
De masă se consideră ouăle păstrate la temperatura
maximă de plus 200C nu mai mult de 25 zile de la data
ouatului în perioada de la 15 septembrie până la 31 martie
şi 15 zile în restul anului.
Coaja ouălor proaspete trebuie să fie curată, tare,
integră, mată, fără miros şi fără pete. Albuşul trebuie să
fie transparent, omogen, curat, limpede, fără pete sau
impurităţi în conţinut. Prospeţimea ouălor se confirmă şi
prin densitatea albuşului (cu cât albuşul este mai fluid,
gălbenuşul este mai vizibil şi mobil, cu atât oul este mai
proaspăt). La ouăle proaspete gălbenuşul trebuie să fie
compact, cu culoarea clară de la galben deschis până la
galben roşietic, cu miros şi gust plăcut caracteristic ouălor
proaspete.
Ouăle învechite se recunosc după următoarele
caracteristici:
- coaja este lucioasă,
- spaţiul cu aer este mare,
- albuşul are viscozitate foarte mică şi este aproape
lichefiat (apos)
Atenţie!!! Înainte de a le folosi, ouăle se recomandă să
fie spălate, deoarece de pe coajă pot pătrunde în mâncare
microorganisme dăunătoare sănătăţii.
Atenţie!!! Ouăle cu gălbenuşul lipit de coajă sau cu
gălbenuşul vărsat în albuş sunt considerate
necomestibile.
Atenţie !!! Ouăle alterate au miros străin, iar dacă
procesul de descompunere a început au miros de
hidrogen sulfurat (clocit).
Capitolul VI
CE TREBUIE SĂ ŞTIM ÎNAINTE DE A
PROCURA PÂINE
Pâinea la exterior trebuie să fie de formă regulată,
neturtită, fără deteriorări.
Suprafaţa cojii trebuie să fie netedă cu aspect lucios,
nearsă. Coaja trebuie să fie rumenă, de culoare brună-aurie
până la brun-roşcat – la pâinea neagră; şi galbenă – aurie -
pentru pâinea albă.
Miezul trebuie să fie bine crescut cu pori fini şi
uniformi, fără cocoloaşe şi urme de făină nefrământată.
Consistenţa miezului trebuie să fie elastică, după o uşoară
apăsare cu degetul să revină imediat la starea iniţială, să nu
se fărâmiţeze, să nu fie lipicioasă şi umedă la pipăit (pentru
pâinea albă).
Aroma trebuie să fie plăcută, caracteristică pâinii ,
fără miros străin (de mucegai, rânced sau stătut).
Gustul trebuie să fie plăcut, potrivit de sărat, fără
nuanţe de acru, amar, fără scrâşnet în dinţi la mestecare.
Atenţie!!! Termenul de valabilitate al pâinii este de 24
ore de la coacere, 36 ore, 72 ore sau 168 ore în
dependenţă de tipul pâinii şi ambalajului, care trebuie să Făină
fie indicat pe etichetă (în cazul produselor preambalate)
şi/sau pe panoul informativ din unitatea de comerţ (în
F + IN +
cazul produselor neambalate).
Atenţie!!! Este interzisă consumului uman pâinea
contaminată cu diferite microorganisme ( boala întinderii
– miezul se înmoaie iar la rupere formează fire subţiri şi Făina trebuie să se prezinte sub formă de pulbere
lucioase, mucegăirea – miezul pâinii are pete de culori fină, de o culoare albă până la alb – gălbui, cu nuanţă
diferite: albastre - verzui, cenuşii, galben – brune). cenuşie, miros plăcut specific făinii, puţin dulceag. Nu se
Atenţie!!! Pâinea caldă nu se păstrează în pungi de admite gust amar sau acru, scrâşnet la mestecare care s-ar
plastic sau de pânză, dar pe suporturi speciale din datora impurităţilor. Nu se admite contaminarea cu
materiale emailate sau din lemn. dăunători (gărgăriţa, larva, molia de ambar ,etc.).
Atenţie!!! Gustul de amar, acru, rânced sau alte gusturi
PASTE FĂINOASE străine indică o alterare a făinii.
Culoarea pastelor făinoase trebuie să fie uniformă,
în secţiune aspectul trebuie să fie sticlos. La pastele cu Biscuiţi
adaosuri nuanţa culorii trebuie să corespundă adaosului
respectiv.
Nu se admite în pastele făinoase corpuri străine,
urme de infectare, miros de ou alterat sau mucegai, sau
alte mirosuri străine. Biscuiţii trebuie să aibă suprafaţa lucioasă, netedă,
Atenţie!!! Pastele făinoase fierte în apă trebuie să-şi fără urme de arsură, fără goluri, fără grăsime oxidată la
mărească volumul de cel puţin 2,5 ori, să fie elastice, să suprafaţă. Se admite suprafaţa granuloasă la biscuiţii
nu se lipească între ele, să nu formeze cocoloaşe şi să nu şpriţaţi.
aibă miros şi gust străin
 În secţiune biscuiţii trebuie să prezinte miezul bine
copt, uniform, porozitate fină, fără goluri, bucăţi de aluat
sau corpuri străine.
Culoarea biscuiţilor trebuie să fie de la nuanţă
gălbuie până la brună – deschisă.
Gustul biscuiţilor trebuie să fie plăcut, dulceag,
corespunzător unui produs bine copt, nici amar, nici
rânced.
Mirosul biscuiţilor trebuie să fie plăcut
corespunzător aromelor utilizate, fără miros de mucegai,
stătut, sau alte mirosuri străine.
Atenţie!!! Biscuiţii trebuie să fie tari, fragezi dar
nesfărâmicioşi.
Biscuiţii cu aspect albicios sunt vechi.
Unele acte normative din domeniul protecţiei
consumatorilor
1. Legea Republicii Moldova “Privind protecţia
consumatorilor” nr. 105-XV din 13.03.2003, (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, , nr. 126 – 131/507 din
27.06.20037) cu modificarea ulterioară prin Legea
nr.526-XV din 18.12.2003 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, , nr. 13-15/104 din 16.01.2004).
2. Legea Republicii Moldova “Cu privire la
petiţionare” nr. 190-XIII din 19.07.1994 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 4/47 din 08.09.1994)
cu modificările ulterioare prin:
- Legea nr.18-X1V din 14.05.1998 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 60-61/411 din
02.07.1998);
- Legea nr.454-X1V din 18.06.1999 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 73-77/349 din
15.07.1999);
- Legea nr.63-XV din 11.04.2001 (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr. 52-54/299 din
17.05.2001);
- Legea nr.312-XV din 28.06.2001 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 81-83/610 din
20.07.2001);
- Legea nr.687-XV din 29.11.2001 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 150-151/1203
din 11.12.2001) .
- Legea nr.139-XV din 21.03.2003 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 70-72/316 din
15.04.2003) .
3. Legea Republicii Moldova “Privind produsele
alimentare” nr.78-XV din 18.03.2004 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr. 83-87/431 din
28.05.2004) .
4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.
1141 din 04.10.2006 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de gestionare
a Registrului de reclamaţii (”Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 161/1233 din 06.10.2006) .
5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1465 nr. 1113-ST din 04.06.2002.
din 08.12.2003 “Cu privire la aprobarea Regulilor de
înlocuire a produselor nealimentare şi a termenelor de
garanţie”(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 248- OFICIUL RELAŢII CU CONSUMATORII
253/1530 din 19.12.2003).
Mun. Chişinău, str. Coca, 28, biroul 25
6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.
TELEFON
996 din 20.08.2003 “Despre aprobarea Normelor
privind etichetarea produselor alimentare şi Normelor
74-14-64
privind etichetarea produselor chimice de menaj
”(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 189-
1901046 din 29.08.2003) .
7. Hotărârea Ministerului Sănătăţii al Republicii
Moldova nr. 05a-00 din 17.12.2001 cu privire la
aprobarea şi implementarea „Regulilor şi a Normelor
sanitare privind aditivii alimentari, (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova nr.50-52/ 123 din 11.04.2002).
8. SM 196:1999 “Produse alimentare. Informaţie
pentru consumatori. Condiţii generale.”(Aprobat prin
hotărârea Departamentului “Moldova-Standard” nr.
672-ST din 14.12.1999 cu aplicarea din 15.05.2000) ,
reeditat în februarie 2001 cu modificările nr.1 şi 2 şi
modificat ulterioar cu:
- modificarea nr.3 aprobată prin hotărârea
Departamentului “Moldova-Standard”
nr. 934-ST din 30.05.2001;
- modificarea nr.4 aprobată prin hotărârea
Departamentului “Moldova-Standard”