CENT

E

Jay Weidner

& Vi- cent ~I >',ri ges

lFi\ 2:·IIO·:-··O·~ '6~ b .. ·· J .,"., I,,. ,' 1,:-· " , ._lit, '~:. '.!I' .. :- .. ' t Brtd '0" ",._

~ ,-:." Y II ,9., '" ehl.l,ner ~,- Ul.Cen. _ ,(>11], 'bes

d~··' . ,. -L-- 'I'T-" ,

"I -, ,

, mira ' J, ,

PI '. ..' S G"'" h h D"'" '~41"

, ._0 ~e$'t.l,:trj:'· ._: _le€Jirg'~ e' .. -oJ a, 11I~, ,'" -' 't

J I'IF 0-'2-"44/ ... ,'-'6- -""114-0

e /Fax: ".,~,.; t"~:-' ~., n

.!I ~'!I .• _ ~ __ oJ _ .

c

,

. ' ,

C '

- .'" . . . :'

, ",,' "',

.' '.'

, .

'" " , "

,', .:- .

U. E .. ,.A., ...

- -' - .

Deserterea C P 3, ,'.],b,liot'lc;,ii .'> ationale .8 '~onllan:ie~i:

Jay' Weidner & Vincent Bridges

I', 'rucea din Hendaye I Jay Weidner 1& Vincent Bridges; Trad i F el' icrn a ~"·.I arda le

,P loies t'i:: E LIT, 200'6

,544 p.: 20 X 13 CUJ.

. ". 'I' N' \' ... ,' H-" t . '-'E-'" ". '

" i. -', -', •

", . .

. -

\. "

.", . ,.

".-. ,,:. . .... _ ,_: ~ . .' "', __.:__ . . ......

DEND'" :AYE .... : .~

" ":'. , . .,

A

UN'M" O' :····UME······ . N··.··T IN'"CRlN AP:r:' ·C: O""S>~M""· 'O','S:'UL; ,UI

• .", ,'_ _ . I 1 ~ _ '. .' I ~.. " ., '_' ' • ~.' ., • . , • _ •.

Orice stradani e ones ta de :, cerceta ratiu iea existentei umane

,

,. .... .' - d doua ~ b 1 ~~' "

aJw.l,ge sa, se poticneasca ee '. oua mart obstaco ~'~I starseste pnn a

-~ .. -, d ..... di ~ ., d,"ff'!!il' ~l "'" b· al " · II

se contrunta cunoua dmtre cere mall 11.Cl e ureba '1 are omemru:

C·' ·,t ?11~ ~ D" . . . ._..£l"-!', - ,. .~? ~ j-~", iuda tun 'II.... ......' 1".

" me sun:em ~" ~I '~"~ "e c: ,ne ~JJ.81n, IDe] ~ . ill, Cl.UI .. ::~ ' .. :U.Juor Plfogrescll1olr

inregistra e de stiinta ~i de tehnologia mo dern I , " aceste Idona intrebiri

- '" I' .... II! fa....: C' '... . dim .~.

I ~ -I .. _ 1 • ", ," • " •.• - •• -:.' I' • ,- [ __ . • • ,.- • : • ._. ]I.... '_,'. ,'r' ~ [ ~, ,.' ' . " _. •

raman i' I astaa I ,ararasptms~ ._ oncentrata cum estessuprar nensnmn

materiale a lumii, asuprapl nului fizic, aconeretului, stiinta moderna poa e demonstra CU," am ajuns aici si 'I" iai poate proba din ce este

1.... '..... ........... .. b ·'1- ..... _ c '" --

a catuita matena, insa este mcapaoi a sa ne rurmzeze 'un raspuns

" atisfacator la aceste problerne metafizice fundamen a e legate de

1 .. " ..

iensu vietu,

!I

Ca urmare a acestei lacune in cunoasterc, oamenii par a fi

, mzonierii unei iluzii, nedandu-si seama ide v rtul potential pe care 1 detin, Prin urrnare, unde trebuie 8at ne l:nd,eptam atentia spre a, deseoperi raspuru mile laintrebarile fundamentale legate de sensul vietii? Studiind textele ~i mv,a:'att.uile' p" e care ni le transmit traditiile

, "f 'I ' ,

sacre ale IUnlHJ1 numerosi cercetatori Sf' straduiesc sa gaseasca un

raspuns, insa. descopera, in ce e din urma ... rnulte dintre ace " te traditii, ancestrale sunt fie' partial ori cornplet pierdute, fie imposibil die in' eles, Din toate aceste traditii odinioara fundamentale ne-au

:w " .

parveni doar franturi de cunoastere care par sa indice directia i'll

c' 'e ar trebui cautat ~ solutiile, Numai ,ea aceste raspunsuri sunt adeseori vag .i, gr "'. u de inteles pentru omu modem dominat de

, ,I . ~,

rationalism ori disimulate sub valurile pe care le-a depus timpul in

decur .. ' uJ atdtor vea uri ~i distors ionate Ide rm tamorfozele '~', ulturale. Traditia alchimica esoterica . culturii OCIC ~ dentale, care se lasa

'II

odiniosra cal uzita de in'· 1· gerea temeinica a relatiei intime ~i imuabik

di ... · fl.... de ca 'I' ,., .

mtre om, natura ~H cosmos.xe a I a .-' cateva seeD '., In unpas,

6

JAY 'WEIDNER & VlNCENT BRIDG, . S

Datorita imenselor transformari care s .. au produs Ia nivel cultui al, Iingvistic ~i aJ modului in care ernul percepe realitatea incepand Ide la revolutia industriala ~i pania 10 prezem, orice studiu staruitor asupra trecutului devine inca ~i mai dificil, Revolutia industriala .. ~ -,' odus 0' di scontin ui tate ell conseeinte atat de grave in culmra o ccidentala, ineat cuvintek sun insuficiente pentru a 0 putea descrie, Aparitia ~i dezvoltarea rnasinilor ~'i a erei meeanicizate au

'!If· . 115 'II • •

produs 0 rasturnare in gandirea intregii omenin, ,0, reo gamzare a

raportarii omului la trecut ~j a modului in, [care reuseste s,a, inte'I[~aga

'.. ~ ~.... Ii .[i '!i;oI~ 1 d

t ostemrea pc carle t-au transmis-o tnamtasu Sial, omur moe e~

ajUl1"g~d astfel ~a nu-si mai pretuiasca stramosii p~~tru cunostintele ~i intelepciunea lor, Pe :m,asura ce Eramecanizata a Fierului ainvadat 'tot mai muu eivilizatia occidentala, se poate afirma cA omul este in

· Ie! .... d I I .- 81 ....

'. " 1 , ". I ,,"' ~ 1- •• ~ - ".' • I • ',' "", ;. '_ .' I - -:..,. ',' , I' -, 1

penco] ae a-s piere e mosternrea spmtuz ra,

, Inee'-' .·and cu perioada Incl - iz ~ tiei, 0 m --'e 'parte din, cele mai

- : '11 ~ ,~i, C. - - . I'" ~ di dnld

sacrc Invit!, ."" are omemrn au lost extrase ~l e imina e .. m moan :~. e

gindire' preponderent, d,an[d astfel nasn re nesfarsitei drame care poarta numele generic de istorie a. Europ .. :j ~ - .Demonii care 11- aetna Europa din interior", iata cum a, caractcrizat istoricul "'[onrnan Cohn

1 ~ Ii 1·' . ~ bi!'< t . E d .... teva sec 11·

cosmaru spmtua ~1 isto . I{; ce -: an me .. UJrOP'8. .' e ca eva secote.

Ca efeet al con: ictelor, itac irilor dementei ~j distrugerilor

. '". 1 .. - · 'I

devastatoare [c,ar· ~Il~au pus stlgmatu, as up ria 1storlel europene

:.: ,odleme, rOccid[entul este mnenintat sa-~ ~ pm arda ,aproape rnmediabl.il

mitoll.[o,giil .• " lnlele:p'ciunea ~i cunoafjterea p[r[ofund . .' ce I-au ajuta't sa

. - ada E ul' - d"" ~. b1[

strabata perio!· ..• : • ·.'V·._ .UI Me' [U~ Ace~sta rrOISI e este prlo '~Mema pe

d ·1 • • Fill ~ '.i!'I; d .... I 192" 6'

care s,""a stra ,Ult 8 ... 0 COfl]C,Ze . U Icane_ 1 aW.D"el can, , ID ann I '~'~, . .'~, a

scris capodopera, s,a in'titul~ta"Le lJ)'stere des catheldrCl:les,"J c~ alte ,cuvinte MI~ste1~il catedralelor~ C,-_trre inc1epu , . secolu1ql alXXiiiIea secretu] alc'himiei se, fa: acise' deja In 'lun,e:i'ul timpUlui. In]ocuita, de

"' - b '0 d ....;iii<;. ... "

spelcula,it'I ex'tr[a~agant~. de te'xte [o._[s~ure ~l.· I,e 'o~numara.'te.mgerc~,

ratat[e de ,a transfanna ,m 'mod ,pa pab'~l n~e'talele In aU[ ~chim.ta, art ~ ~i ,$tiinf odinioat', profund spirituali afos,t arunc·ata 1~ lad~ d,le gunOl ,a. istoriei ~ Printr-o s,ingur~ carte sC' isa d Fulcane li~ situa)a ,ay' a sa se sclrimbe' in mod radic,al. Inter :suM [artistic ~i inte1 ectua, fala die al[""hrroie a. fost readus 'm actu,alita'te in seco]t.d al XX, ... le'a '~i, revigorat d~ apari, ~a- Misterult~i~ ,P,rin opera. sa,. F': 'can .. 11-, a incer:cat nici Inal

I ~" . !II d ....... d .. ~., ~ ~'. t'l

m,'u t~ n,lCI mal pu, nl I. ecat sa-'1 .' "Iea tra. :, leI eotencc' . eel' en',,3 e

·acralitatea,:8.·. ,egi ~meze din I10U 9i sa 0 -evigore ('. El pro'mitea cercetl,torului ones. ~i sarg;uincio", hotar[at :.:3. a.pl[o,fundeze cu So. riozita±e ~'i Jnetodic pagiruJe ac.· stei cal~~i, ca va.lncepe Sea patnln[~,a Ilteles'l ,a Ice'ea lell: ill gandirea . raditionala, p[oarta .en _mire: , d;e

7

I ~ b iul a1 .. ' .....~ '1, "' ~ b- !j a]' • ,. ul 0; .'

''I' ID1"~J.[. secretalpasarilor .granusu ti. alspiri : ,U. cC"neinvatasa

d "., '1 A .... l ,I 1 ·'1 -.. 1 1

escopenm nnsterul care mva uie ucrume ~l ne reveleaza ce 'e mal

tainice ac evaruri", Numai pornind ,de, la aeeasta 'lntelege,"e : __ chintesentei lucruri or, va Incepe sa se produea trezirea interioara

~"Ii_ .....1i;::; ~ ....J~I '. d" ,,,,'I •

prorunoaa mervn unn,

Pe parcursul unni 'rem" arcabil p' roc s abordat leu s [crop' '" 10, ··z··,if-n,1f.B-

. " . . " . ' ",. '. ", . ,[j3V:_.._",. . . '., . _ . UJI. .' J![';;C::U'~'!

in care incearca sa reveleze adevaru ~ Fnlcanelli, el insusi adept al traditie ", occidenta . transmise in lime directa, ofe a c ~ titorilor ch . ia

d d . .t:.- -...." ... l' edi fi l' _.1. hi ,

e .. -1 ·~'SCI·Jiw ~ a nusterelor sacre pe care sunt [' I~ cate artele me II mnce,

A·" ste n ,. '+0' ..... ref ... · _ ..... -', ',,' -:~I' , ... :,,"',. +0 .' 'I -,".' ~ tim .. oului" -"

".ces e mistere Sf' re erar u numai ~'~ ;,~Llm~ ummu il a . ~ - puna Cl

1 I I . . • m. 'li~

e . e. pot reve a caiea spre com un 1 care a ICU, materia vie ~j cuInte J geata

eli . ....11..· -

vinacare guverneaza gaiaxia noastra,

In afara unei reformulari profunde a traditiei sote 'ice

id 'I d ~ fl ~ '""" ~ - '11 OJ

occi ental e, aspect extrem de semm icativin sine, poa e [ea eel mal

impo -tant . lernent allVfisten~llli rimane capitolul pe care autorull-a adaugat editiei din [[957 a cartii sale, Intitulat ,~'Crucea cic .lea de la Hendaye", acest capitol ia in discutie un monument sim __ plu, ~i totusi enigmatic sitnat in sud .... vestul Frant - ~ 'i pe care Flu can elli 11 dateaza ea p'ro- ven tn' d - d ~ 1 a" . J'" "urn' .. ,a' ... rtate a" s' ecolulu . ~QI x·,' ·::··V'··, . II-J ii!:!ii'iI',:i C' '.' , e c- a";"tev·· Q'

[_1_ 1'_ ,'.', :_ . ,11,·,," "'.~ .11,1 ". __ .. _"_[,.~. l~l" ..•. 1 1·,- I ,I,ll, I~ ,.... . ' J,-," •. " .~. I. l - . I

. b 1 '"' b id

sim ... onm auster-e r eprezenta e pe monumentvor i . esc nu numan esnre

Co' tu 11 !Ie C. ~ d ,." ,0 Ii !II di x ,1."- : rapt - ,I C,(1 a 1.'08t constnnt ' ',e un "me~,ter pletrar' ~ Cl rna I In[.··:' 'C,i1,.,§l ca

1l! I lb' 1 l' ".' <II d

,a_rtl~anu car~ a e a_-o at P. a":1~ . co,- stroot_,em .po e~' ~ su!pnnz! or::._,~

m-" 11'11)' ~ cuno' tm· ·te ar~·1 c" !fIjin' eMaI1[·e·m···on·-.IiiG:I.f-.p~az-:xr.a.ntulca·.1~..i!... Fu c·· an" 'e' IIi[ I

_ IY! ~, . J .... r.:.·. ,,' ,'.'" u_ '. ~ I" • tJL I ",'" J • It.JjLJ ~I~~- .. ·.(:l.l~.:t"'" . ,,-,:~,~- '.~l -. ", .• ,' '.

&.: 1 'I'd ,. ~ . "!'I • - II

se lace ecO:U,Jl aceste .... esc,operlIl- a 'e'x),stat, n epoca, f'· specbvi\ '_ ~I

es.te p,osibriI. sa mai exist -. ~i as.t3zj, - 0 'societate secreta, t,ar . ~ daca, [se po[at[e sp[un[e astfel [cunoa~t·· secretu), timpului ~i [al.lum·' " ii. secre' p:e

~ ..... d ...' .... 1- bit '.... ' ~ 0 ... ,

o -,.' _ 1'" '. - -. I' I -. '. " ~I, I, - -','" I _r,' 1 ,"' -" .- - . i - . ,'.:-- -, ,',..', I I .

c·~ e Sf' muenlelaZa aevarata arta a c. mca~ '.' , _t mat ,surpnnzatoare

--'s __ con,ving'e -e8 exrlmam de F'ulcanelili confo'-- .,. c'are,ia aceasta socie'tate se1cTe'taUnta 'in unni" au D'umm trei 'sute cincizeci de ani.

M ~.sajld c,]arpe [care ru, ... } tTans.mite ,cru,cea dc, la, Hendaye [cste

acela, ca timplul nn .veprezinta 0 .- nigms, ~i ca s "cretul timp[ .1ui p08'.e fi des. ,'u,[~ de' [0 - i Asem,enea unui f],uviu. timpul e tie fo"nnat din lDulte meandre afluenti ~i .·.stuare, ~i d,e ac,e'ea.[ [asemen. "., aneW flu,'v'iutimp'ul p, . 21,te fi [§li lEd cartogratiati Iar [din clipa in care barta timU'ului va fi co .ct iDteleasa~ .se va destriU,na, ~i ' ~,:- terulleg"at ,de viitor .. In afara

, · - din~ d '"Of! 1 ., ,. ~"b 1 'I . "'" ....... turij. .... ~: ~,;

aC.'S~·1 'ex'ttaO]"i_ .-~ar[e .. ezv[a.cUffi,. SImI01Un Ie ~lllDvata'_' 'mcw-~te

pe crucea de la, H· nday ~' ne ofefa .' .. noua perClcp'I"' .. ~i vizi Ulle' ,asupra cosm[osului:) maii iale's in priv]'n'ta centrului Galaxiei Caii Lact[ee <'i a influeqfe: pe carle 0 exercita asu,pra fiitl :ej [ome:D,e~ti.

[n finle, cruce,a de a He'n[day,._' vorbe~ e ' ,espri_ fa,p' ul 'ca ce'l care a Iallri t--o, patrunsese' i. '.' . lieS'Ll mare I uj ,x,. 'eriment allcrumic rC~ se

8 JAY WElD ... ER & VINCENT 'BRIDGES

CRUCE,A DIN HENDAy'E

9

va produce =(1 sfarsitul timpului. AcelMercur alchimic misterios carle guverneaza esenta primordiala a vietii este readns la viata ~i insufletit in cursul erei despre care crucea ne fumizeaza cateva indicii certe, Studiind simbolurile inscrise pe crucea d,'e la Hendaye, adepti ~ alchimiei vor sti astfel cand trebuie sa implineasca experimentcle lor cele mati tainice, Dupa cum sugereaza Fulcanelli, acest experiment arcan marcheaza, nici mai mult, rue ~, mai putin, ,drecat nasterea 'V Arstei de AUf4

Istoria ne apare astfel ca un indelungat si laborios proces initiatic in misterele universului, Si, ca. in once initiere, ingredientele necesare 'care fac posibila initierea propriu .. zisa sunt grija fa~a de respectarea normelorrnorale comunicarea clara si actiunea cornet! .. Cand initierea se va incheia, oamenii VOl sti cine sunt si care este menirea lor p,e Pamant.

Marea revenire Ia traditia alchirnica coincide CU, refacerea

-- - ,

drumului in sens invers ell scopu de a redescoperiri si recupera

aceasta ~tiinta edificata peprincipii spirituale atemporale, Alchimia este stiinta desprc evolutia fiintei umane in individualitatea ei, arta transmutarii sticlei in lumina si a plumbului in aur.Numai Cia" dupa cum vi poate spune orice adept autentic al alchimiei, toate acestea nu sunt alteeva decat niste simple metafore rnenite s.a exprime in mod alegoric rnisterele profunde si nestiute ,alle spiritului, Pe Inasur8., ce noi, occidentalii, vom restabili legatura cu sursa primordiala a vietii si a intelepciunii, vom reusi sa ridicam valul care' mai acopera llncii adevarata natura a omului si a planetei, 0 data cu revenirea acestei marete si glorioase traditii, vom intelege din nou cine suntem ,~,i care este menirea noastra pe acest pamant, Abia atunci regula fundamentals a alchimiei, "numai cei care seamana se pot asemana", va pu ea fi inteleasa in adevaratul sau sens profund, Dupa cum atomii din care sunt alcatuite carnea si oasele corpului omenesc au pulsa odinioara in inima stelelormoarte acum, tot asa va reusi constiinta omului sa cucereasca noi constelatii in viitor, Fiinta omeneasca este materie stelara inzestrata eu constiinta, Noi toti suntem serninte ale cosmosu ui. Dreptul de a ne ocupa locul care ni se cuvine in ordinea universului este Inscris in mostenirea noastra, Aceasta este adevarata promisiune pe care- ne-o fac alchirnia, Fulcanelli si Crucea Ciclica de la Hendaye,.

I'NTRODUCE'RE

POL' 'TICA ·PASTRAmI SECRETU VI':

FULCANEL·LI ~I SECRETUL

S· I i D~ITULUI T!MP' -r' ""UL'UI

~~I ,.' .· 1_'.,:.

"..,

In ceca ce rna priveste, totul a inceput in urma cu cati.va ani,

cand Jay Weidner rn-a intreba . ce parere am despre Fulcanelli, F erm in eonvingerile pe care mi le fonnasem deja si sigur de valabilitatea lor, l-am pus rapid I'n tema in legatura ell ceea ce stiam: .Alchirnist enigmatic din secolul al XX~lea,. prezentat in Dimineata magicienilor si, prin urmare, 'OareCUlTI suspect, Col ~ nWilson sugereaza ca este in.cat un farsor ell P retentii de a,_ chimist, din seria Cagliostro sau

. , -

St. Ge erma Im~' .,,'

. . ~ .. ~

J- ...., a... ,_... 14:' I * dr J 1

_ ay at ras atunci sirm-a sugerat sa cttesc .1 vusteru. case ."" atetor,

prima carte scrisa de Fulcanelli, ~,~ Fenomenul Fulcanelli, semnata de Kenneth R Johnson, L-am ascu tat ~ ~ , dupa ce am terminat leetura

.. d d ...... d ..... .,_. ..

pe care rm-o recomam ase, am descoperit ca aceste doua 'Caql

vorbeau despre una, dintre cele mai. fascinante enigme ale tururor timpurilor, Fireste, alchimia forma una din partile esentiale ale misterului, Cu toate acestea, in. centrul acestei enigme se afla ceva inca si mai straniu: 0 cunoastere straveche despre localizarea exacts a centrului galaxiei noastre, de la aceasta cunoastere deschizandu-se o cale de cstimare a datei fa care urma sa se produca un eveniment celest de magnitudine escatologica, Complexa cultura astronomica

s. "I'" .'. . d ~ ...... , ~ ~ ., A. d +.ti,<t"C' ·'tul

a CIVIl lZ8.l!et maya consu era evenrmenrur respecnv ca marcanc srarsr . ,-

unei ere cosmice .~.i inceputul uneia noi, sau sfarsitul §'i inceputul timpului. Dupa disparitia culturilor din Lumea Veehe, sirnpla cunoastere a evenimentului devenea p .oprietatea secreta a unei elite de initiati ~

, p-

Pe rnasu a ce misterul ni se revela, iar enigma se prezenta

dinaintea noastra, Jay si cu. mine am ramas consternati ca nimeni

Jav Weidner

,r'

10

j§.- q; -' , '" .' .. :t, -: .- . ~' - .... . .... f d:'· .' .~..." . .'. '. .' t I . . I A·'" .. : .. .

lDUJ.n. ea noas fa nu parea s.a 1, cescopen aces: U'CfU .. "'~pOl~ ne-am

dat S . ama lea, firestc, ~i altii ajunsesera pana in acest punct Adevaru este ca noi descoperisem din mtamplare marele secret al istoriei omenirii ~ Fiecare psihodrama a omenirii parea sa contins secretul in sa ~ rnb mre I e ei c ,'·hi· ia r ,;.II~·C· ·a~ c un _ oas , . '. te re a a" celui s - cr· ·~t e ra -; re-: ze· 'rv:" -a· +~ un- mi

,.",_it . '1l,.I.Ji. _>.-, .. ' Ui.1._: ~ _ _ . ':,," I ... , t- ' • .11 _. ""_- ". '" " I!.a 1

numarrestrans de alesi, Din aceasta pe rspe cliva~ eeea ce invatasern

,x buie sa "d..... ;;Il.,., ~ ~ - •.• - ~ d b

ca tr[e I.:.U e sa consu cram, drept istona omemru capatarna .' egra ·ji

aspectulramasitelor unui conflict global puna timp de un mileniu, cu scopul de a prelua controlul asupra acestui secret ~i al rarnifieatiilor sale, Pe ma.sma, ce studiul nostru avansa spre paliere din ce in C··- mai profunde ale misterului, !a'Ll iesit la iveala trei grupuri s .U curente principale, Am definit aceste trei curen e' de: gandire, sau poate ar fi mai co .ect s,a le spunem puncte de vcderc eolective, prin prisma raportarii '10' ~ la acest secret,

P.. 1 "";1 d Ii I - ') ..

.,:," '] ! i -'~' "1"'" I' '-1' ',-\ .••. ,' '1: ~I .. '1 I" ',.. 1'-': -iiiii . ,- ...... :1 .. :-

r mur grup, p. care I . vom .' enumi cei a regi or preop,

""'00'1 ide .. ' ---,'" este ..... idr '. - It .... tit ,'. "':" d ·t-'~: ,"NI' .' "., - t 'J '"'; ., irtu '.'f-.,-' trad ·"0':··1··'

~i si . ern. ca este inc 1 ,ep, a_ ,I sa ie rna secre u -- m v c,'. rear :.c_: I 1. or

. . ~

. ' .... ' L.!· d dentei 11 . S' deosebi d

stravechi ~.l a ne seen enter sa e genea ogice. spre ueose bire de

aceasta pozitie de sorginte emmamente osiriana si formand eel de-al doilea grup, sunt adeptii nihilisti ai lui Seth- care' i~li doreau sa. fie unici de ' .. ,9to··· . m " • sec· ret 11, • fiir ·d·: d ',e: .. ' .' ...... di: tru .: .... t ·tul[ . · - .. '.,. ." .~'Il ..

e~- ' .. ,n[al, Ul" [n.,lsp~ls-a._ls, ga 0_, ,~lon,cepienu_u-,a

. ....,. " m..... ~ 1 ,. 'S h" ~ .' ..... .-1 1- ,.

St aSlgura. ca. nI'rne'n] nIl 'va m,[ta m, poseS18 Ul .... tra,veC,~lUI '-~',:_ ,W ;,Ul

O _." _.'., 'II," ' .. -. ' •. '1 . 1··" ·t'" '. . .... - - ~ . 't" .. '.' . . i'" d' . ft· t"'-'J" 1- ~

1 SIns, regel1e II' ·gl . m [' earul pu . erie lestl u,zurpa a, e ~a;le eu!,

". "1, ~fil 'I S~ ' ........ t... lie I .', .. '.- ~'!""--'b-' .. ','If. de· , ·fi,,.l "",,,,' H~- ,--' d' ....... ',:' ,-011 . .' teo . '. rna ceo, .. ~UJl,W_ ·nortaZ,,!una;L.· .'-! ,wsau orus,~, ... "evme .. ··.0,·, laces, I .. 1

1 as· ,.... l'i· 1 ~

upte pentru, pl.· ,:.' rares pute'n,1 ~'-I,a ,can.tto u"ul asupra marre_:,Ul secre't.

Mi- t '1)'1, ~ "". . ,.., ",," ....' ....' ..... ~ - d ~ d

,. U, I~l pastreaza nerntinam ~l astazl mtrea "a iorta ' •. e ratrache ..... :upa

d .... ulfil u1 .. 1 'I[ 't!!l al ., DO;

t'wn, , ,~m.onstreazasu,cce.s,~;.· ~ .. m ... ·u~~~Rege"e","IJileu' .,. ca8'_1 ;lsney ..

Intre aceste dowextrenlle" §i pIa .ati intr .. um. s .. '.i de ,ZOlni gri din p'unct de ved,efe moral ,~j, social, se inscriu o:po,rtuni,-, i~ gruparea Gare are ·vointa. de a deJine se,cretul, de a folosi 8c'cr-etuI, d'. ,3. con' rola s[ecTtui- ~i C8Je es[e ca:pabila de orice s'e poat- facle~:rin orice 1m] 1080 .. , P e:n:ml a ,~,i asigura. bo,gat ~ a 'materi,ala, p[u.terea, SEl i sfacer'ea

O·rg:·o· ·.1~" 101 ..... ~. [. 1',' al'i' t:e.1," t:',,"~~~f1~ .. ~' .... , ·tIn' I.' ~,~,,,,, ... ..;,~:.... II,~ ",'- 00-:' ou· [·toi c-·ll:·I· ~"

~ lWlU !I ~l mu.lle .. CAThw prea _pu ,. ,e Jj,luU LUJlJ.J, m JLUT : ~ ~: ogle

c. iOt 11 dId d wi ,,- ....

relerl,oare la ,a'c .st grup •. eoarece e est~ .• ,e ~- 'ata. e.atlv rlecenta,

[dezvoltindu-s, . i~n_,cursul ul ime]or doua rnii de ani Toate 31ceste 'trei ,grupuri s· . situeaza ·e pOlzitii adverse unul fata d'.' ceIalalt de~i sunt in 'crdependenre_ N i,ci wlul,dintre elle' n,u 'vrea ca; in weWl, ,'e~, Icelelalte

d .... dl b .... d'''' ~ b.... 'Il •.

_ Qll,3 sa '·.0 - an easca su,p .Iemalla, 8'.1:0 u,ta lasupra Inar[eJlLU se,cret,

de~i '- .. ic= unul nu pOlate ajull,ge ':ingur L_ eL In'·~ii, m,ai presus de orice, niei UJl,ul din, gtl.1PUri III este dispus [.:·3 imparta,ea 'ea p'rofanilol~ Sttl'U veIleticila;r cunoa~{erea pe care 0 Ide', in"

[CRUC I ,A, 01,. HE"DAVE

1,,(

In ciuda acestei pozitii, cine va a construit, spre staqitul seeolului a] XvIl-lea, ill pitorescu] orasel Hendaye doe -pe coasta basca, ur enigmatic monument funera ~ Cu peste 250 de ani. mai tarziu, ur , scriitor ot atat de enigmatic, :pe nume Fulcanelli, avea sa adauge un

~ 1 .... ~ • "1' ,. .. i d " .... 0; ~ -

capi ·01 cartn sai e sense cu treizecn e anr mamte, pnn care sus .~ ae c~

aceasta , Cruce ciclica de la Hendaye" este expresi . dlesavar,~,ita a

1, 'li 1 ~ ~'!I (.- d" ... J' d d A ~ . m d 1 ,.

",'Cl11. aSD1U ,UI ere.' mta ca . U·. ecata c e ; pOI comcu e ta modul literal

C'U sfarsitul timpului), dar ~'~ 0 descriere a Marii Opere a alchimiei, Aceste cateva aspeete simple conduc spre cateva concluzii in teres 'an'; ue

~.I. . . [!II

_Nu numai cii 'UD nurnar restrsns ide initiati a supravietuit de-a

lun I ,.'., " '--1· '1" ... "",.~' i'-I ,-: - .. ". -; .. d ... ,---. 'iii' ~ '"" d ... ' •. t·· .. ' .. -- ,,' '1

'.. I,gu. ~eco eior pana In epoca rna: erna, msa.oupa roa .-C' aparente 'e,

cativadin re accstia doresc sa ne dezvaluie acest secret, Oricst de interesante ar fi aceste concluzii, e.),e ne o'bliga sa formulam una Hlca ~i mai spectaculoasa, Daca unul dirrtre in- ~ali [3 dezvaluit marele seer .. '

"" '119' "'5 7 ,..,1'0. 1 d ~

111 anui rs; :; astanuseputea mtamp a,· ecat de teama ca resncctivul

S .. cret se pu ea. pierde, sau lucru inca ~i mai grav, lea, era amenintat sa fie eonfiscat si di torsionat, '<. u trebuie sa uitsm ca. in jurul anuiu] 1957'~ echilibrul puterii se schimbase, iar sethienii nihilisti incepusera

..... ._. ,i '1-" ieifinal .... di - ,- -

sa snnta DllfOSU 'v"e 0 .' e1 '·.m,ale m a' .•. erea r8zbolUlui re:' c ..

-P . I trui a ~. t· 1·" .. '~ .. " ... 1.'F"f" -", t·· .', .. , " I' !', . - - .. ". . -.. I ,_. - _., '~t,,·

en _ ",.' n., Ie. ege tmpo..a. L,anlt3i meS8Ju Itll,P," Ic,are ru,- trans,m)I :e

F'ulc,anel'li, tre'buj,e sa, ne amintim ca srar,~,itu'l ruFtilor 1950 m ar'c 8,

,.... tuJ, ~ . himb' .... ~ fundam- taJ li~' 1

mcepur .. , unelc ". . . .' all .; ..•. , ., e···. - . 1.- rea ,tate care nu, .e putea scapa

cunoscato;rilor~ Setmenll ~i oportunj~i in:v,atasera sa co lab o'rez'e\" Rerrii-

, .. , ,0"

preoti" dar ~Ii 1e,g3turile lormistice, ~._, 'esem aproape anihilap,~ Se" ~e'.~·~

se afla'u ill pli~ proces de- persuadare a oplortuni~tilo'r privind n'ccesitatea sin,uciderii in'masa prmtr ... un r3lZboiul atoimic,~ Secretullegat

d ~ ~ tul . .. Ii d ~b 'I fi ~ ,

,e sfar~r ., .. t~pu Ul ~l .. e post. 1. a trans.-·lgurarc' a :peclel um,ane se

'afla ~'ntT-'un real lPericol~ ,ri,scan1d sa le, p,ie:rdut~ uitat~ 8,au des 19urat~

Va1l!oarea dezy,iIlwnlor lui F- lean.· lli este evidenm, in multi ~-Jdlinea

d,ezi:nfonniki1.or ~i a defo'nn.arilor ,care umb,resc oric':'~ d,jscu'tie r'ferl_o,are 1a persoana sa~l chiar la ·.pera ·.a~ Paoli ~i cartea Fe'no'm,en[u/ Fu.!can,elli serisa de Johnsio[n .. 'UIDca' ucr,are de nfe.rinta

.#: 'I

pe ,aceast_a "'e:ma d,in ~i'mb[a ellg~.eza- se cite~,'te ca 0 aglolnerare de

infonna'p_i tenden, ~IO:, coniuze, a_pet condens·at In p, nultimuJ capitol

aJ C~r1"~", b"'· .... ,' . ~ .•. "..;;". ltifi'" '. - "",·'t· ..... t~ .,~ C·:· .. , ." Ci '1'·, ... 'II!~ ....... ;; , :aJ\, wI, 0 . tzara ana_ .za ~'UJJJll co- anl·as IC~I, a ... men . Ie. ice; rea ,ULa IltQ,

d '" · - ~ M l' - d d

e u n,eC mo's'c'u'! I-are l~ll SPI n uPauJ1··,evry_' .. Pornin~ . e 'a,

inforIDa.! ·'iJe p're entate in aceasta lUlcr81ea Die . 'u~ ~ enat ldaca ,gandim despre Fulcao:elli - ne'.'olc,otindu-,~ totu,~i un, ~ar:~,ata11 - •. i '. espre'

J,: Y WIi:ID,NE-R & VI: CE \'T BRIDGES

13

discipolul sau Canseliet ea ne-au amagit si ] e-au oferit cateva indicii i102'0' ,,·i~ asa cum li 8m bine oriearui alehimist din veacuri e de altadata~

Totu i, citind Misterul catedralelor, nu vOlm descoperi ~-~ paginile cartii nn sarlatan care nu stie despre c;e vorbes e -raticin,d incoerentprintre termenii unui esoterism inchipuit, Dimpotriva, stam fata 1"1:1 fata ell una dintre cele mai ascutite minti ale s _ eolului a:~

'I' , ~

XX lea. FoI1a inn lectului san pare a fi animata.mai cu s eama In.

Misterul catedralelor, de nevoia urgentl de a. transmite crochiul unui mare mister; Trasand conturul acestni mister, Fulcane ·.i a incercat, reunind diverse imagini si aluzii, sa sugereze existents unui amplu proces initi atic care 1 ' creaza asupra istoriei omenirii. Din samburele carf i se naste totusi, 0 intre bare.

Prima editie ,8 cartii publicate In anul '1926 Sf!' SIa19"~ a cu ,0 intrebare la care nu se aflase 'inca raspunsul, desi desenul acestui raspuns se intrevede, ascuns "'n stra, ucita sinteza a ideilor p.rez~nt,a e in Missend catedralelor. La. cea de-a doua editie din 1957 ~ lntrebarea

~ - • '!! ~

~i primise raspunsul. Fulcanelli aJlo'ta.rat sadezvaluie seeretulreferitor

Is s~itcl timp ilui, La reeditarea cartii, antorul a inclus lm-:n~u capitol care tra eaza mai ell, seama desp -,e chiliasrn ~i mai putin despre alchimie, ~i in care sehiteaza regulile fundarrs 'oWe pentru descifrarea enigmei legate de Crucea Ciclica de la Hendaye,

Cinci ani mai 'tarziu, Dimineata magicienilor ce Pauwels si Be 'gier devenea un best se -, er international. In rnulte privinte, aceasta carte a. dec, ansatmiscarea New Age si a maroa - inceputul procesului de eclipsare a lui Fulcanelli ~i a operei sale. Aceasta ocultare avea sa se perpetueze prin intermedinl a nenumara e cW1i. ~i articol : referitoare la evenimente inexplicabile ~i 18 enigme neelucidate, scrise de: olin Wilson ~l~ de altii, Fenomenul Fulcanelli. earn p ublicata in anul

, · '·1

l' '810., ~a chestiunlea~ incer-cand '.& convil1ga maj,o.rita:tea cihton 0

ca olr~ce' n1.is' er '!egat de Crucea de la He Idaye era 0 111istificare plara,noica. P'1oate ca a,sta era tOlcmai emon.s.tra:'a _ e c,ar l§i propus se s .... o faca ca.'l1e'am

lar '~ JCllln l " s .... au1op1rit ailci,. pana c'" : ..... Jay ~j leu mill:. am luat h.otar-area pr1pita ~i pue,ri]a d~. a elllc ~ da, misteruJ~ Asernene,a '~ui Tar B,aby esol eric care. panld,e~ttC Ide aD 18spintl1e stelara apar~,)a ~ dOl ce'fc_tato'-ipe Plost d·., lep'Ul.a.~-u1 Bre:r "U In'is·erul 'monunlentulul s ... a dovledit a fi irezistibH. 0' dar" c~ HID, ajuns 'n pre·ajlfllB lui~ A~an'e-am pOJn,ljt claptivi in Beea-: ta c,~t-lar,e~

" Personue de poveste inspi ate uin [:ol]oruJ afrilan n.l.)

Investigatiile noastre no-au purtar lntr-o aventura care a inceput in Eleberton, statul .. ' 'eorgia (unde un misterios domn R~C. Christian

ii A 'IIJ...'~_' m .' 1 ~ ,. 1 .') · d

a constnnt un monument Inchinatslarsitu ui nmpu 'W· ~IJ, ne-a com lIS

pana TIl Franta Peru si - .gipt, De ... a lungul acestui periplu, am fost ajutati de atatea ori de coincidente fericite ~i die intamplar~ perfect sineronizate care s-au tinut lant ineat am aiuns In final 'a. concluzia ca

~ ! ~

trebuie sa fi existat ~i. 01 a. patra grupare in actiune, care intervenea,

lnse, din culise s i care doreste efectiv ca secretul sa fie revelat unui numar cat mai 1113te de persoane, Aceasta gmpare a. Liberului Arbitru _- dupa cum am, nurni , ... 0 noi, speram, C'U umor ~ parea s,il ne calauzeasca, pasii l.asandu-·ne uneori impresia Ica manevreaza cursu) evenirnentelor;

Pinr si faptul c.a Jay si en In in e aITI ,- ~U'11S sa ne cunoastern a fast rezultatul unei seni comp exe Idle si tcronicitati ~i de eoincidente

- di 1 ,.. ., d 1 1..... d ,., ..

Ide oro in persona, care S-3, mtms t e-a , ungu I catorva ' ecenn ~1 care a

culminat cu intalnireanoastra in Boulder; din, statui California, Ioc in

, . -. '. , .. ,., .. , 't"" rtoamm " ] ,: 19"9·:7' ;'!', rtr .-,-- ,.," .*.~.,' .--",,' "

carlene-'amcunoscu .In oamnaianu Ul ... '. '~, m ""'unmlo'llv'pro-pe

neverosimil si aparent absurd, Pornind fiecare dintr ... un -. unet geografie

d ... d desi fl ,.. doi .. ~ 11 S J

extrem te m epartat.. esine a tam amanooi p'c ter tonut ,~,. ate: or

Uni e- eu Joel iesc m regiunea centrale a statu ui Carolina de Nord, iar lay locuia pe atunci pe coasta statului Washington, adica in zona Pacificuhii de. nord-vest -, ne-am int8lnit la Boulder, O~~ aflat practic la iumatatea distanrei.

- ~

Decriptarea mesajului simbolic inscrispe monument s~a dovedit

fi ~,' I""" b'l m D'" .. (0. •

a partea cea mar simp a at pro -. emei.. rupa ce ammtrat In posesia

mesaj ului ~i l-am descifrat dintr-un suflu intr- ~ . noapte fintunoasa de

H U-' A d fl- ..... M--' ,_ .... S ..." ,0 I 11'-

a, oween.pe cane ne a tam ill ._.IUO,tJ ... : tanco :1, mreresui nostru s .... a

£' - 1 .~.. "fi''''~ M·~ ~I'· d" l'\

tran.s, erat asupr ... es U$lT.U semmi leanel salle ... O'fiu:m·" ttll m' 1ca' n

rno' cla,--- ~lpre 0 ,anumit7 pe.rioarda is. :0' ~cii. punctul in Icare se

~ ~ '·11' J ~ ~d ,,",'. '11

'Intlersecteaza ca ,eva CIC,~.un, 3s1m, '. laf nOl . :oream sa ~ti In. lexact ma ce

s-a refe'fit Fllicallelli canld, a Ideseris acest eveninlent ca pe ,,0 dubla catastrolta" 111 cursu'l careia emi.fera 'nordica 'va fi trecuta prin foe - sau". alttel s'pus : rill ,Zi.ua- Judecatii d Apoi.

Aces'ta este m01m,len.tu,.l ~n 'ca.re a Incep tjOIICU.~. ·amuzant.d,e-a intiimpiarile ~i Icol~nciden",ele perfectsincroniza'te~ Cartj,· onluri utile ,pe care trebu:~a in mOld 0 ·.·l.igato:riu ',a le I .. ,o'ns·u. tmn5 ins,a des.p~'e a

.'. ..... h 'b 'W- .'... ..." d

caror e _.~ ,-,tenta, nn avu,sesern, . '.8 .arpana atune], , u rnoe.put ran c pe

rfuld sa ne iasa, in, [ca]e'~ La lin OlOl'lllent dal,~ 0 c,arte eX'lTcm de, arB. 1a

care ni se refuzase accesul a aparut in chip inexplicabil ~i miraculos, iar, alta data, prin tr-o sincronizare ~i mai uimitoare, a carte fundamentala pentru eercetarea noastra a fostlasata intr ... o sail de ~tepta,re de pe Aeroport.ul Heathrow pares anume pentru noi.

.[ c.. 1 d 1:.'.... ,.. ~ ~ _ .• IlIi,

n arara texte ore e retennta .. am mceput sa cunoastem ~I autontatiIn

" di .... '( 'I~ din B ld ... dit I

matene -.o edttura.localar n sou ier aan:untat ca va ree .. Ita. ucrarea

. . .

1 ii Fulcanel i, intitulatftLo,cuiI1Iajilolsoji.ior ~.~ ne a lasat sa, citim

traducerea textului chiar in cursul editarii. DrF Paul Laviolette a sosit pentru 0 conferinta ,~:i ne-a aju.tat astfel sa ne schimbam complet perspectiva si abordarea, William Sullivan, John Major Jenkins" Dr; Alberto Villoldo si D:[ Juan del Prado ~i-au tlcut intrarea in via .. a noastra in momente cruciale, contribuind cu piese importante ra

11 ~ 'I" d 11

completareaj OCUI.Ul nostru '" e p1Ll'zzJle ..

Insa poa e cea mai . xtraordinara coincidenta dintre toate se refers la imaginea roza-crucii aOO. ell ca~iva am, inainte ca J ay ~i co

nine sii ne cu .. noastem, cerusem sil fie fotografiate toate crucile cu toarta egipte . e anh die la Muzeul de Arm Copts din, Cairo, in ' -10' incercare I.:: e a reface raseul p' care-l strabatuse acest concept 18 incepumlcrestinismului timpuriu, Printr ~O CODlcidentB" am desco ierit la Arle ~i la Muzeul Luvru 0 serie de roza .... cruci anh care ar fi rimas

, II! ~. ...J.... .- fivazutinai .' ,""";:_,~1 d '1- M'" C

pentru nOI un mister; cacan-amr vazut inamte unagmue .'~ ,e W,' , uzeut

de Arta. Copta din Cairo.

U· 'I· de ca F m 11' ul m d ,.1", "l"

trnzarea de ca reo . lLtCalle .. - a'enn,en . U.l· .e cnuiasm ne,-a.

~'"'~'~""'c..... .. dO' " '. if ., 1 Chiliasm

·lWllJ.JL;Gt 'W1'm: Jelll important asu,:p'ra semnl icatiei . or~ ' .. ·~~ii este 0

credinta gnos' i.ca in Jud. cata de Apoi crestina, conform Icare·ma 0 . ·.Olua via~, sau '0 now" realita, e spirituala v'a mllocui realitateanoastra paca.toasa cO'muna, la, s.Br~itllllumii, N·umero~i leruditi., ,printre· care' ii

"., Eli· 'p .. "J I P C' 'I': .....' hili·" , ul

mD1DmD'pe. IcJame.·.·ag .. .sS3U .o,an ·:,e1ru:· .uuanu,consr eralc,'_:c .':asm'

fi · . "fi d' .. 11 . 1 .. al

ca In" '. ·ea mal ra ·In,ata· 'Intr,e toate perspectlveJlc es:. rato OgIce ···.·e

." . c·· 1-" ~ . . . '. "f ~.: I" hi'· 1'·- . .}. . £.- ·t·· ~ ~ cIa·· +~I d" '. -: 'II, 'i'. t· 'r OJ ••

pnmu. ill. see 01 cre~lL~n... lasmU .. nu a .. I'OS nl.Cl'O _ ... La:. e.cl8(a erezle

~.i a supravietuit c: ~i c~.dinta.religioasa tn, Biserica COl." ·a. Crucea c. toarta egipteana ,anh~ ca imbol a1 vii. ·tii ·ve~nice. cu, floar,ea descllisa inscris,a; intr-lln, cere. exprima. ~,dealul chi1.iasmtdtti ~i .peranta, i.n cea de A Doua Venire. in .sensu] de : . ena~'tlere .. vi ,tiL.

Orig.iinea egiplte'ani a ,ac,estui concept ~Iug,e'reaza ca-acterul 8r118 ~ c ,a1. acestei '. iziuni~ Unnand acest ' If caliuzi"Q[ desco,perim :.IOV' .·',a caaJ· ·tli - -ja a~,a CUll1 am·cunoscut-o din perspect'.·v,a isoriei, es 'e in fapt 0 Idemons' rali e a transmuta-ri i planlllu.i fizic .a.1 Juc:rului in

CRUCEA D:l.N HENDAYE

15

1. iiezul galactic, adevar cu care anticii erau familiariza i~ Sarnburelc interior a] alchimiei apare ill acest context ca fiind capacita ea de a aplica fizica creatiei teluluj de a atinge n imurirea in plan persona ~

I '" .. : , d , -.' a~ - ter ·"!iJ, · .. · .. -t·· fir te " .. c· ap'a'" it at .' d I.'

ar CIne pose ,a aceas '. CUll0.~" ere capata, e~ e, . I:, _._ ;:·IJl. ear e

a supravietui acestei duble catastrofe,

Daca marele secret, marele MacGuffin* al istoriei ornenirii, este capacitau a de a trasa harta C'r Iesta a timpului ~i de a preciza

, tfelm .. ·:· .. ernul .,,' ct l -' ", . /anrodr "',";CI, .. ,.'.-,'C" ntul · .. atolozir

as, ,e ... mOIDen ' .. exar a ,care se va pror uce evenunen .... es.ca!J.o ogIlc.~

atunci singura intrebare importanta devine: .Este adevarat?" si 'I" pu' tem IS·: upra avietui?"

" . . . . . .' _.. _ ; L UJI. .. ii

Dupa compilarea si cercetarea unei uriase cantitati de

• •••• • .' J I. 'M • • • • ~'" , '_. _" •• • • '.~ _ '" ~- • • I .M ~ -,

documente, suntem in masu~ra s'~' formulam un raspuns transant la prima intrebare: Da, este adevarat, Civilizatia omeneasca este pe

11 d ., i, l' '1 ., ~, di

punctul: : e a prmu un ape. . cosmic .. 8. trezire, care ne este transrms r un

~11' ~ T"T-'I,.i]I urn, '. ivers ~'1W~

Ii LJ..I..L.l.IU! . _ - - t;13:W .

C'" d d d ;r. b '\,1 d ~ id

at tespre cea •. e-a c oua intre .. are -",·va. a. uce acest mer fent

celest neantul sau ilurninarea?" ~ nimeni nu a reusi inca sa fumizeze un raspuns, ell toate aeestea existenta unui al patrulea curent, Liberul

A rbi di . ... ] ,. &. - .'

ru. utru, a .]ea gruparea care file permtte.sa avem acces .. a mtormatn,

sugcreaza puternic ca cineva cunoaste, totusi , raspunsul,

Peate ca evolutia fiintei urnane, dupace aceasta va fl. atins

, ,. "fi ., ~ fi dimensi " l' ".c; "'" d

anumm parametn _I.ZICI, cum ,ar 1 nmensiunea craniu ui tala, c e

dimensiunea coapselor mamei, se va transforma intr-un proces de

....

initiere interioara, In plan p' ersonal, Incercand sa. definim acest

~ ..

, ""'. bd d ~ .....

pJ.roces persona. ; vQm spun'e ca este vora .. Iespre· un •. .8 ,co.smlca a

himb ... · ,.. d '" fi 'fioi/" " ' ...

sc . 'an~ care a . nee 'eu s,J.n.e ~ansa trans,,' o'nn,anl ce or care au atms

· I'll • , -[ 1

ill ve 'U.Jl n.ccesar p,entru. transm.u.tarea lnte·:n:o,af,a. ... ar Ice: ·or care n'u au

atins Yn,c.a. acest nivel, Ie poate ., du'c: delnent.a ~i ·distrugere', :po,ate chiar Q catastrofa de p . oportii gio ba 'e, care laf putea. 'matura totull'O c-alea sa~

Din cauza p litici i reale de p,astrare ,a sJecretului e,er ~ . :culteaza cunoa~terea acestu.i e'ven.iment closn1ic ce va. .sa se produ,ca. Doi , ca ~i cMliz,B'~e~ nu SLUltem cOIl~.lienlj ,d,e :imliolenta lui~ Speculatiile de ordin esca't,ol 'gic £acute eu In.ult 'limp in unna a.u ,.' eve:ni proprietate:a

~ .. ~l Ii ~ Ii· ~ '·1 ~ ., . ~1 ·

loa.pncu.· or re' . gtoas e· sau a redgu ,or cu z,o·:rzo.ane·E ytiln,8 a ,creat 1 UZl8.

., Me:canis~n al subiectului une·il .actiunw care 'mctiv ·ali personajc'l:e ~.i face ,sa e'Vo luc'ze' p,Qlves irea, tara a avea ins'" re I,evan~.a. p.entru poves£irea pro· nu.zisa,. (n.l.)

CRUCEA DIN HE'-·.D,YE

17

c.a. ar renunta la raspunderea care ... i revine de a, da 0 interpr stare

d .. ~~ . • 'To ~ ., ,. U-·· · eseopenruor sate Iotusi coon' sterea gnosa, a. supravtetuit pot - ncn

de pastrare a secretului ~,j. persecutiilor ~'I est, , e punctul de a deveni iard~i, 0 perspectiva culturala obisnuita,

Peate ca eel de-al patrulea curent, Liberul Arbitru, aiesit, totusi,

Ifi. !! "!ijI"

rnv ID. Dt1rtor

~w

Vincent Bridges

Fulca.

-- ' .

•

~I

Secretul Alchimiei

~ I. It.... t ""' ; (; I d I ;0

lVl'U,'U vreme, s-a crezut ca magmftcete calera e galice

fi ~ ,J' ., l td. .... -/,"

ar tin ')01 ae manuscrtse apidare secrete In care afost

, • ...". ....... + 1 'lor si

ascunsa 0 cunoastere tatnica: ca In spateiegarguuor si

a glipticelor; aferestrelor cu vitralii, in formd de rozetd, $i a controforturilor zvelte, s-ar ascunde un secret fabulos, §i totusi expus la vedere.

Till'AL' rr» LAN: " ','G', L N' " rrr» O. rvr rC·'·t;"R.' ~,'E:

Ifr J'1_. J n.l\ . '. . ".- _ . 1: _It : . .ul)'~ . D .. -"~

MISTERUL C4TEDRAL~LOR

BUN V'ENIT iN LU'JvIEA CELEI 1VLAI MARl' E,N]IG:M~E ,A. TUTUR~OR TIMPURlLOR~ Contine de toate: de la indicii '~i cifruri, pani 131 diversiuni ~i glurne tendcntios enigmatice. Pe firul actiunii lntalnim sarlatani, victirne ~·w eroi, dar si carli irnposibil de citit, monumente care i~i pazesc ICU, stra~icie secretele si personaj e stranii, aproape nepamantene, care l~i fac constant aparitia de-a lungul

'.~ d .... fi-'" hei ~

veacuruor, ce parca ar n .l11C'. eiat un contract cu eterrutatea ...

Jar in cennul istorieimarelui mister, intretesuta in taniseriaisroriei

,.. , t

,_. ··n.;.....; I ';11'11'~, tiit .;til'll" .- o· ~' ... ·a.... ·aI·· 't .. ~"" ... '. • '~"tT' .,..,,J . • ,,":',.' ' ... '+6 .' ,h,· .".~

omemru, se ana ~ nn ~ gn' ",aue· a ucnnmei, .mu -aaevar, aeeasta '~,u.m~ta

straveche se aseamana prea p ut in. eu viziunea pe care si-a format-e Iumca moderna despre aceasta proto-stiinta pc care noi ,0 pereepem ca fiind p .. racticata de vizionari ncbuni, ametiti de' aburii mercurului,

. ~ l 3

Savanti de formatie diversa, Ide 1a Isaac Newton, Leonardo da Vinci

.... _ ..... I· C": . 'II .... ~ d·" '" . it d" .... " ."" ',' it·:·, '1"'-' ,.".:, ~'-'*·.a"-·· di .]

sipana a .... at ,ung,au .. ·escopen a .. evamn esennateprtn interme 'lU"

traditiei alchimice si din, P erspectiva alchimiei, Adevarul este c;a

~ ~. ~

Newton a. S'CriB mai rnul t desprc alchimie - desi nuj oritatea operelor

'Lla' le a·: b ;"3' I ,.,' .. ' .' -. ,~ , .~. f dI!, ' b ~ , ... 'dl-:"' de .'" It d· .': .. '",,". '.:.: '. ..... 1t'

~ ' 1", acum Llrmeaza. sa . le pu,. ~.~.ca~a -, " eca. " espre once aJl_

subiect, .J ung si-a Petrucut ultimele decenii de viara straduindu-se g,a

.. ~ ~

··21r'l'- ...... I' d.'a~ taint d '.'l:'.'"~ ·1'·,-" .'. '.". ide tal .... ''!I .' .. ,':'" ,- ... .-:., .f-., it ... ",'

P~Ji.Ll un . _', a ma urscip. mel , ~.yoga OCCl ,_en,~a a. ~ a carel eX.Ui~en"a . .a

intrezarit~ in 113bs:uI limbai ului simbolic alchimic, ExistS. ceva i:n.leootura

.. JJ. I~ ~

cu aeest straniu subiect care ii atrage pe curiosi, ,pe oamenii inteligenti,

pe creatori,

Cu toate acestea, imaginea "suB a torului' ~ medieval care lucreaza zi ~i noapte ca un posedat, aplecat deasupra alambicului sau ~i str3dui'n,d,u-se zadarnic sa transforme plumbul Tn anr, s-atransmis oa

,r;;,. f d -A ...... ' I' 1'"

~, , ..' • • '1'. •••. _ J'. ~. • .!.. .. . ..- r' ;',.. I ,r I • . ~ . . I '. '. - -', I'- . 1 - . . - ....

atare In iconogra a 11101-,enlB .. : .ceasta viziune este pe piacu ~l p·e

masura suficientei stiintifice a ornului modern, p .. , ermitandu-i sa renunte

'~ v. ~ ~ 'Ii ~

la traditie ca la 0 ipoteza de ] LlCTll di scred.ita 11 ~:~ caduca,~ Dar daca

traditi.a ar contine un sanlbure de ade'v,a:[ ~1· d·. I ac··a ·S··e·U· fle atorii'" ar fi to' t

- _.. J, ~ ~ , .. . , . '. _. . . '!j "i . - - .- - ~.~. . -'" . e , I . . '_

arat de reali lea ~i istoricii 'modenli 3.1 ~tii]l~e]or care 'cal.ifica in . .secret

a II .-c, L ,: '~1: iI:i. C"lI ,-.' .'.' ' .. ' : ... ,' ''-,' . "II h-' ~ . •.. .. '}' '5-·' d·· ...... ·1· 'L,.,~ .'. .,."~' " '.'f\- . , .... ..',' . LCj_U.ILUI~ e U precursolare a C Imlel, ,l I ,a.ca ua, ell ~.m.la eSle ceva

eOI.m.~pllet diFerit fata de ceea Ice am visat vreodata oric,are dill.1re no.i?

~ ,

~i daca~ in sfar~itJ aCC'st sambure Ide adev',ar ating'e cele 'maj

profund,e ~:i m,aj ~iu'bstanliale a.specte ale con,ditie'~ uJnane'?

CRUCEA DIN BENDAYE,

UNU

·lII.AT·S'T·E··R-·UL···' F'UL'" C' 'AN' "'E LI

111ll··' ,'I . J,,' .. ,'.~... ," _, c:_... .1<' ,': .' '

APO'CALIPSA- GENE;,RAI-' ······TI·· 'A:" p"··IE:'RD-:; . ·U·T·A~··

, ••.••• ....,..., e.'. .••..• •. " •. ~ •• ' .•.• ,.':. .' • e •. '. • , ••.

~·I· RE··~,'-'D····'E··S:C·:· 0" ····P···E··1RIRE·:·· ...... " .. i~A·:, A: ·L· C"'···m·· lltrTUI

~. ", .a, . _ ..... I ... ' J. I .. ".;. ,, __ " .,", .. ~ . '-;-' . ," .... -, ',' l~"~.~ .

'L 'i .. ~d i de l

.' .8 aproxrmatrv 0 SU.t~, ne am ne ia momentul istoric ill care-

~ I'll Petru - ", t .-: -r -'-'.' '1 _ ...... ·b-·· .. ,' - ndis ~ " , .. , - . "" ",,~, b~-" . ,~,'lI - - tru ~ ' ...

s ... a. ,i_._~ •. ucu _~ pnrnu raz ',01 morn tar, san .rnare e razr .01 pentr eel.

care au '~~,'~ direct aceasta experienta, pare la fel de indepartat ca si to-ate celelalte razboaie care l"",BU, precedat, Poate ca. singurele noastre legsturi concrete cu acest conflict all ramas imaginile in tonuri de sepia ele bunicilor nostri care au, plecat sa lupte in razboi din ratiuni greu Ide in'~ele8 pa'na ~~i pentru ei Dcpasit en anvergura de unrszboi inca ~i mai mare, primal razboi mondial a devenit un simplu preludiu al unui seeol de distrugeri si de atrocitati. Citind despre idealurile ~i patimile care ,81l mar. . ...• ·cat acea epoca disparuta, cu sperantele s ... ale de

. _ . _ _ _ • _. , _, _.. .r-o .' . .• •. . ,I _ ".' 1 I" "I" . __ ' .' ",' .. , '., l_ ..... .• '. I ." .

'1 .. ,I ' ~ '1 ". ~ .. - ., -

gione ,1 nanonahsmut romantic care au. caraetenzat ... o, pare ~i astazi

simtim 0_ oarecare stdl~Je,n,eala~ Iar daca se-ntampla sa ne gandim

, ...... ...;1, n~, I l' . . 'I!-.. • 1· boi '1 ~.

vreoeata ta ell, atune! atnbunn ~,',Dare U1 ra~Z' .:,01" 0 Vl1hOIare leTnotlonala

d -. .' .~ ·t' " ... , ~ ,t e' t - , ; 11.... . . . ,.' ~ . ." t'" d:' '.. ". .' ,Ii d '. I d' . . " ·t _"' . ~ _ e In_enSJ._!_e egaJl8 cu e'ea .p'rovoca~-a 'l~~ un ,aC-C',lent In usnal

de'vasta.tor sau de migrapa lemillgilo,r spr-e lnare~

Si to~,i" mtr-o a'bordare retr()sp.ectj.v~L descoperilD 'C,a. is'totfia este p.resa:rata CU, n,enum,a:ra,'lle' fazboa:ie ~i deZ'8str.e, calamit.a.1~i ~i cuceriri~ ~olime, eruptii wlc.anilce, schilTI.b·iili ,elimateri;ce ~i mi~:cari masj,"ve ale po.poarelor migratoa:re~ i:nsi tot D.U ga.sim llLhnic care sa sc as'etllene ell lnarlele razboL Fiuldca a fost unic.,-'P1dna III acelll1.0m.e:n. , raiboiul reprez.e·ntase 0, prellulgire a poHtncu'~ui; iar acw,n ~d.ev'en·is,e W1 a.lt p.ro,d.us industriaJ ~i :meca~nizat~ care ca,pata 0 e'xlste11ta die sin,e

20

st3'tiitolare in transeele de pe frontu Ide vest, Patru secole de 8Up erioritate intelcctuala morala si tehnica europeans au avu drept

11 "- ...... 1 r'b .", ~ d ..' 'I ~

rezultat creme a unormasiru puse m s LlJ ... a acestei cnme m, ustnat zate

car. a facut posib ~la mace arirea, la proportii de mase ~1 a unor nevinovari. Aceste minuni ale tehnologiei au subminat si distrus insa~i ordinea care' le crease. Dupa 1 ici patru ani auto-proclamatii stapa]l~ ai universului. celernai marete ... i mai exceptionale imperii vechisat tinere republici ale Buropei erau reduse la un pumn de cenusa ~i sangerau In pustiu devastator, salvati ill iltima c ipa de la expiere prin interventia Statelor Unite ~i .a democratiei sale revolutionare,

Sa fie vorba i'n acest caz de 0 sinucidere culturala? Indiferent ce termen am folosi, 0 apocalipsa cste, In fond, un eveniment

101' 'E · ... :;. ~ . h ~ '1 • l' i, • 1 - -

esca logic .. ~ a reprezmta S~ . arsmu unei 'Wl1J pentn eel carepopu eaza

lumea respectiva; De' pilda catre srar~itul. narelui razboi mai precis,

..,. t b ~ '1918 d - ......~.... 11' ..

In sep erm ne r: .~., armata, a iouasprezecea turca, care ~p,&J:3 nma

Jin'tai a frontului Darnascului ce includea ~i d· alul Meggido;a fost atacata si __ imicita prin interventia combinata a aviatiei tencurilor si

~ '!I [.. ltf

cavaleriei ,0, m ~ ~ Aceasta 'bata} ~ e, clare se pare cat este descrisa ~ in

mod sttaniu~ in capitolul 16 din Ap ocal ipsa lui loan, sui ereaza ell Armaghedonul 8, ... a Petrucut efectiv in. anul 1. 9 t 8,"

. ... ~. u. numai ca aceasta batalie este descrisa ill textul biblir '~ insa

faptul se produce incursul eel i mai cumplite epidemii prodi S:' de la ciuma neagra din secolul al XIV ... lea ~i pa,n,a atunci, asa-nurnita

pidemie de gri I~i sparuoia din anii 1917,-1 '919,. Catastrofa desc risa in. Apocalipsd Brie aparenta unei istorii de secol al XX:'-Ieat-, ,care conduce pre e.x'ploziaJinaia amilemului c,hiar ma s:m~j 'sau·' " edi.at

d ........ 'h - ., E "b" ] .... fl d W ? Q ~. ~b' u.p,a Inc . ·,elerea, un.el e- e~ . ste POSl . 1 sa". e' 3) evar.at ;.' :,.;] , . o··te pOSt ... 1

~ 'm 0 ~ ...... 4 '"' I· :I '""'

ca evennnenteJ.e pro e'lce rnentlollate rn ,~,_:poca lPISQ ' .• ·1,1 j'oan S,,3

constituie d.,e· enl rea unui p.rolces 111 CLlfS de des a~urarle allotimpu d':'- .trugerii carle a inceipu'~ 0 Idata ell mare·'~'e 'razboi?

le·and; in c . Ie ldin utnl8- marele rnzbo~ .: a ~'nc:beia _" c = a- ul al UJ1Spricz,ece.lea a1 ziiei a, un.spre,ze·c,ea d,i'n '~Lm,'8 a unsp "eze1cea;j Ll1m,ea Ve'che, ell .modtd ,ei de viala a.rms ocr,atic i inlper"a ajtln:'·e.s·. c . ad.evar.a.: sa-~,~ traiasca s-rar~,:~tut Alia'pi nin.vingatorr' all suS'tinu ell prol' ·tel~' le~ul batra11ei Eu' ope iml'eriale ~L~ rec'ur-gand 1a to' _e tertipuri- bin Cll:n,QScute negustorului ca=',e preia ,01 afac'cre, au co,s.mnetizat~o,~ iITI.prunrutanldlL-j~. p1entru SClu1·timJl aparc',n~a.· e viata~ Dupa s··n na.rea Tra' atului d ma. ... ers, ilt-L' Europa s-a deSC'0111.P'US

CRUC:EA DIN' : ENDAY':E

2

destul de ~a,pli . - Insa atat cat a dur-a i' uzia vietii, rl. s-a lungul deceniilor 1920 ~i 19~O) aceasta vara zombi a superior irati m europene care sc stingea rapid, a reusit sa galvanizeze 0 hnne in.tn;~a,ga,.

Epicentrul acestei renasteri , . femere-care a. urmat dupa furtuna a fos . Orasul Luminilor Parisul. In timpul razboiului Parisul reprezentase idealul in numele caruia mir~aJui8,era~ luptasera,

...... .... ~ "'..J ad --., t pr" d " de l &'.' - d

sangerasera ~Il~ 0i1 usera VIR;8 miuoane I. e oamem, ... e la.$Oi:enj,·.: e

t ~ trib ~ .... 1 ........... t::::. • '11;0 d 'M ·

axt care com .. nnsera amtaptutrea rmraco U,[W ae pe . arna ~l pan,a

lao acele ultirne zile d. la sfi19itul primaverii anului ] 918 Icand obuzele

b.... . 1 .... 1 .' '.. b b ~ " - 11'

ell ataie IUJI,ga a e all] enei germane bubuisera IO\I]nd caldarsmul

orasului, Asa C'um fusese atstea secole, Parisul ramasese W1 simbol Pi ntru ambele tabere aflate in c. nflict Ina ~ precis simbolul unei trasaturi :- mposibil de inabusit a caraeterului uman, Dupa razboi, cetatea a dey . '., .it 10 adevara a MeCIC,Q pentru toti cei care simteau ci,

l .... b "' hi ·b .... dl'" -1 l' - .,.. 0 1 • _ -umea '1lL er uia CUJllV SC. mr ata ,u,pa orort e ~H saerificiile de Vie i

omenesti din timpul razboiului, ~i ca aceasta schimbare trebuia sa

~b' ificati -

a11 ·a 0 semru -ca:lle- I'a tra smita un me aj ~i sa aduca ceva complet

,[lOU_ Oamenii auinvadat Parisul asemenea insectelor atrasede lumina,

- ~ ~ du-se i ...J. fil' 1 . - 'l'· · 0 ..

m sturm u-s In auto-aa-te-u civi izatf ') europene, E' credeau cu

tarie ca din durerea acestei conflagraj - i avea sa s,e nasca 0 lum ;' mai buna .

Asadar au sosit la Paris sa-~; ad. leal contributia la crearea acestei lumi mistici vizionari, pictori, poeti, artisti de toat e feluri;e, sava . ll,~ ganditori politici . revolutionari, toti cautand 0 lume noua impregnate de' speranta de pace ~i die libertate care - asa simteau toti - I ebuia sa se nasea din. razboiul CaI1e.a-vea.a, ptU13, capat tuturor

.... ·b .. ....;,. M· ·~l 1 1 0

.raZ .. oalie 01 ...... ,emonl epostumea ,eJluIEmest,HernitngvJay; intirulate

Sarhiito'are In nl'i~t;'are, olfera oreJatare, vie aep·,-··ciire.:'pectiv·e~ ",Daca a~ avut cumva ~ans,a·, a trai ~ti fa Paris in . in.ere ,e, atunci, oriunde te -ai stabi!i in cursul vie.' ji 'tale ilvei p'urta in '1iin'{a 'ta fiindca Paris;uI e. e 0 sarba' Q,are ':'11 mi~carl· '~. ~ata cu:m suna comentanul lui Hemingvlay~

Cumva~ conflictul din ti '.~pul 'narelui rizbo-i desfiintase ,difere:olele din,tre oam,cni, f"a,candu-i pe ' o·~ i Ie ... ali, fi· ei arti~ti sau revoltlt~ona '-~ ~ poe1~ ··,atl sav,anti. Oam. :njj S., amesecau pe bulevan:ie-,

~~d,eau i SI'5 ea.u Is ' I~ ta pri,n cafen,ele' ~i prin b,oruri sau " ~anga

chio~fcurile buchini~ti Of, pWleau tara I.,a, caJ,e ~j pjlctau p,ana' tarziu'il1 nloapte in fl1allS, rdelle neincEdzite din Montmarn, s;au dansau j 'beau

22

J'AY ·WE_IDN.ER, & v: 'NCE·N'T BRIDGES

incluburile, cabaretele si localurile rnondene din Cartierul Latin, Ca ~.i cand oamenii ar f foS'~ animati de un sentiment de vinovatic eomun, adanc lllradac:Ulat in. fibra fiintei lor ....... vina de a fi supraviemit rhboiului ~. toti doreau sa traiasca c·u intensitate maxima, ... n viteza, tutall ~i grandios, in post-apocalipticiiani 1920, Parisul devenise lumina

. 1 iii,. , ,. 'I

lumii, farul calauzitor al istoriei. In ace' asi trmp ~ era. si mceputui

$~r.tu- '1 :' 'tun' '·C''''.' ~., .. ,-.. ..... ' .. '

suui?~ m ,pUJJLU~t _ . _ . . .

:.... , d . d lnflori )'OJ''. 1 1 ~..... d ·

In aceasta scurta penoa a, .. _ e ,l .... onre, au Ui§rut a .. umma I·' et

...... istice ~ ~ terare '~'O' ieiale, pol itice si stiintifice care au modelat '~,'n direa

m.llCiUi\o.oI . , 1..11 ~Ji t>Y.. "Q _ 4' ., " - _ Y"t ,~'- . . ". . 0''''-''''

. 'ali , .. '1'1- ~Andr"B" M E-' 4f

secolulni a] XX- .. lea, De la suprare.~ '. '-SDlwW .. -' ~ ... , e i': reton, rv ax .'. ms~

~i Marcel Duehamp, pa 13 la gdndirea matematica a, lui P.~~I,.D:irac ~Ii

la pirotchni _',{'!I~ literara a ~ui James Joyce, ideea transmutarii' fennenta

, . .IdIl v.L-U. ,~, Il~iI.'u.= 1- . -' ,- . . - . - ,_. .' . . - .. ':I .' .,,, . A'

caintr-un creuzet, stand sa '~a~neas-ca. la suprafata, In tumultuosul an

1926", in plin proces de fermentare ideatica, un velum .anonim - publica .. : rntr-o editie de lux, ~,i Intr-un tiraj de numai trei sute de ex. rnp 1 are de' 0 Dll.ca editura din Paris, cunoscutain special pentru reprodncerile sale de arta ~. a. produs U11 adevarat cutremur inlumea secreta a. ocultismului, Titlul sau in original era Le Myst,ere des cathedrales (Misterul catedralelor), .Fulcanelli' ,. autorul cartii, pretindea ca marele secret al alchimiei, r~g.in~ $tiint~lor. QCllll~e occidentale .. era expus in vazul tuturor pe zidurile marn catedrale pariziene Notre-Dame din Paris (vezi figura 1 ~ l ),

. 'in anul 1926; alchimia, prin prisrna intelegerii noastre post ... moderniste 0, pseudostiinta renascentista fantastica ~i discreditata, era pe punctul de a f reclamatasi restaurata de.dou~ dintre cele rna] influente curente de ,gandire ale seeolului .. Suprarealismul ~li psihologia au descoperit alchimia a.p!foa~~ simultan, fiecare atasand acestei stiinte stravechi propriile con~ceplu. p'e care ~I~ Ie formase asllpr~a. semnificatie e acesteia .. Carl J ung si-a Petrueut ami :19,,210 tatonand ~i inc,erc:~ln,d sa, formuleze 10 teorie referitoare la inconstientul arhet i. pal , pornind de la 't esatura simbolica a ieonografiei alchimice si studiind modul ill care limbejul simholic este~ expnmat in starea de vis, Poetul- filosof Andre Breton, ~i suprarealistii au ficut lID salt intuitiv de credints ~i au proclamat ca procesul alchimic poate fi exprimat prin mijloace artistice, ill Manifestul suprarealismului, pub' '~cat' In- an.ul 'J 924, Breton 311unta, p·ur $i S'ilD,pl11, cli su:prareaJismu_~ es' e :oI1i alchimica pur~t

CR,·-U,'IC··. ··E.A'··· ·D·.·IIIN···· U·E··.N':"D..to" E'-

_'" ' .. ". . ~'" " _. - ... .' , ... ,~ .

,23

..

Figura 1101,. Notre-Dame din Paris, in prezent (foto de Darlene)

Cartes semnata de Fulcanelli avea sa excrcite 0 influenta

. ... - . . - -.... . _ I'

indirecta asupracelordoua entente de' g§Jldjre intelectuala, Indirecta, pentru eli opera sa a reu sit ,83 produca un mic miracol literar: ea a. exercitat 0 influenta profunda '. r.31nana,nd totusi, eel putin 13 nivel aparent, comple .. necunoscuta in afara cercurilor alchimistilor ~i ocul istilorfrancezi, Poate cit aeesta este si eel mai mare mister care

.....: ,"'11- m . Le'" . - -·c.- I···::'\-J r l .. , thedr. ,- ..

InV3rUI.e .' ·mys·,~re {4.eS eatnearates.

U I fi ~ 'I ] ~

.. '"<: .. '.-_,'" "OJ:' . ' •• ' I' _ .. I ':-,: I ,- .... -;-'. 1.'1 I"~' ."_- . - - .. I -:-1 ... ~ 'I'" ., 't., l'~ .,

n exemp [1, este SU:. cient pentru a 1 ustra ampioarea acestei

omisiuni, Luati orice lucrare de- istoria artelor scrisa in nltimii treizeci

~ ~

de' ani, in care este abordata tema catedralelor gotice si cautati

explicatiile referitoare la imaginile stranii, enigmatice, care- se laSH descoperite ,pe zidurile catedralei 'N otre-Dame ~i deasupra porticului ~ In patru cazuri din cinci, veti vedea ca, alchimia este rnentionata ca posibila s.ursa a acestor reprezentari v'ag crestine. De asemenea, veti

. "'1' d-.... 'm· '... 1" b 11'- - .~

constata, mar ares c aca textul este scns 111 , un ... -8. engreza, ce .. er nu

,r: '~."" 'm F'~ 1'1 ' 1- L ....J h id. l

race nl ct otnmitere w3 . urcane u sau a. ~·e Inystere ue'i cat - e'1"'Q,es~,

d· - ~ .' . .... .' .' . ..····1,·";·· ," '. art-···, ··,····t· "t· . t·~ dr' ,- -. ' ... ~ t· - . ,., .....

,u',P'Q cum nlc.] au~olru,.~ ,ntCI c,' ... ea S~, ,[Ill sun leI a.~:1 :. ep su.rsa.

,Aln ,putca defini a.c,est asp·eet dt'ept efecttd .,,~c,ainefui care 111~ ],auiL noaptea". Asemenea ciinelui care nu seoate lIn SlIDet:1fl timp ce

24

J'AY WEIDNER & 'VINCENT '8.RJDGES

este jefuitii casa 'stfipinului, opera lui Pulcane Iia ineeput sa s~.remmc!~ tocmai prin absenJti," Pe de alta 'plane', influenta utit Ide am.pIa Ell cirta) sugereaza ca. avem de ... a face c.'u 0 contributie imp,o.nanta·~ care' transcende 0 simpla teza, de antm,car'- conform careia catedralele an 'foist proiectate ca texte de interpretat in limbaj alchimic. P)en~ a inte.l~ge sensul acestei tic'eri, va trebui, mai in'tai" sa in.tele,ge'm cine cste Fulcanelli,

L,E MYSTERE DES CATHEDRAL'ES.,

AL~JrIA' '~,I s',.'' 'UPJ·'RA,-,",RE"", "AL:' ' , IS' .. 'M·-UL

LIlLIl'9'_& .: ~ ... ", .. _. ~ ~ .. _' . .. .. .

in toamna anului 19'25 editorul Jean Schemit primea vizita

" _ 1_ .. '_. '. c ,_. "', -' , .'. ". ,_.', _ __" -" _ --' _ .. , '. -. -. ....' I ~

unni ionndelinlmcat.dllpli'modaam,tilorb,oeml de dinainte c\ernzbol

'I' - ....... 1,.: .... 1 0;,;0" !l- A" . "'G' . alul, B"'"" 'L.., .... , ... '.~ ~ "

,.1, care pl1rta 0 rnus , " .m oata.tnnga, stl" ,·:"._stCll:X J. la~I'~., _ ~~a,LW ~-;a

'p': f'On.US sa poarte 0 discutie despre arhitectura goti ca, mat ~CI~l_S~

. r " '" b '1~ ...._

despre ",argo'lll verde" al elernentelor s mr O~lCI~ prezente ;~n

basoreliefurile ,i statuile gotice ~i despre jargonul arhitectural ca up de cod de calambururi pe care elinsusi 1'-3 numit .Iimbapasarilor". Abia cateva sapta'mini mal tarziu, cand Sc'h.e~t i-a fast :prc,z'e~ta: barbatului, a aflat ca acesta se numea J can-Julien Champagne ~l ca era eel care' se ocupa de ilustrarea unei carti pe care i-o propusese

- h~ '. d - ,. .,

unmisterios alchimis pe nume Fulcanelli. Scl errutcredeaca eel trei,

vizitatorul, autorul cai,:ii ~i ilustratorul, erau, de fil:pt" una ~i aceea~i

_ ~i' .....

perso''lD1t, ~'l plo.ate ca er~u,._. ~ _.' ,.

. In- a,: c,"e:·· a: ~t5, ~orrna, int~lmp··.larea ,rep~ rezlnta ep-·-lsodul ce'_ m,Rl

, , " . . . !Wi !!Ul. ,l~., , ,

verosim]'I. ,ai un.ci.in:taJnici .fa¥a in 'fata ell Fulcan,e 'Ii~ ~Ii tot ~n f~n.na, respectiva, r~latarea, m.tamplarii r,ezmna pro'blema pe care n~-o !l'~c~ mtre'barea: "In fon,d, cine a fast Fui.caJ:teUi?~~ In. afara ace,stet inta1niri~ care s,-,a Petru,cut mtr-Ull. context ,destul,d,e ,anibiguu, personajul pro'priu-.zis exis.ta. s'uh fo'nna, cdto:I'Ia_cuvinte a~tem~Ib!':pe 0 :p,a:~la de carte, dupa cum el exis,ta~ in. cercurile Deu. tet in Chip de n!emuntof' alc'himic de proporti.i mitice, a.viirtd un .statut similar, sau, poate chiar confu.n.d,3nctu,,-se eu S,ain:t-G·ennaiIl. Au exista.t doua. aspecte 1 .gate de Fulcall.elli aSltprn carora opirriile conco!f,dla:: in mod, indub ~tabil~ el

a cst 0 minte straJucita, ~i 0 'veritabila, enm.,gma~ .. '. ~ ~.

Lu,?ruri1le ,par sa fi stat in, feIul'wmit~r: ~ tinaro~ultis.t ~eo.s~blt de ambitios,~ pe 'o'u:me Eu.gen,e Can.sleluct~ 1.-a of~nt unulm e.dl.tor m.anuscrisul caT1ii Le mystere Ides cQthedrales~ dupa ce tm vlZltator

25

. i ~ • ~ S h' .'. ... ~ , "

misterlOS 1-3. netezit caiea. sc remit a, cumparat manuscnsu , iar

Ca;lseliet ,8. scriso prefata a eartii 10 c,are afirma ca, quto'rn] ei, san ,,;maestful'" sau; Fulcanelli, plecas .. · .. din aceasta lume, In continuare, acelasi Canscliet Iimultumea lui J ean .. Julien Champagne, barbatul

',. ~ . Ful lii' . il- , ._; I !

despre care Sehemit crezuse ca, este '. . ,can~e r . " pentru . ustrarea cartu~

Arti: ,t ~, ab II ~ t ,I '" - , ·,t"'+·' - .-,. "',- .. ' ',' ,'.', _:. ~ . .- 'tr· --.' , '~'" tr 1 " d . '.'1 ~

, 8' SlnlJ.· .. OJIS,'. ~1 mven a .. orrnnl,orcare m .. asem -un '.' ec m

r -' db" If C'- - b .... ,.,J. ,........ 1 . ...-; ~ - C

B imentat ,1 .. ae aosinr, ;. .nampagne anunase m J iru sau un rmc cer

din. care fiC)E8 parte si Canseliet, La lntalnirile pe care le aveau prin cafenelele dinMontmartre, diseutiile SJe concentrau Intotdeauna asupra

1 hi --:: · c· ~1 .". '." ". - '1 .. ' .. , .. ', ." .,,~ '1' -c. . ~ . .....:I, ...... R'" ,--.' ,'h' sch ouart

a C lmlCl.,.. nampagne ioctna m lap.r~p,]~re; pe ~IU'Cllli1i., . OC' ,ec ' ~ ~u.IL II.;

. ,~", ta i!'i.. hiri 1 «-.. 11, . '1 ' e'; ('!iia .... ' sute pann . ell'1le tar camaruta pe care' O'IDO. .r .ase: .- ae~aJUJL ~ase a. '. un. , ... _'~.', .. ~ .. i!l' .' .' ... ~ . .I.,' ··,i~·

,. d hiri ~ fr '~ ., ~ f.~ 1

ticsite .'. e C --lrta",I ,era .. recvent scena unor cenaciun In toata regu at,

prelungite p,ana, taraiu III '[loa-pte, .. Ia care se dezbateau te,1?1e oculte dintre cele mai diverse, Tinerilor 'lui prieteni trebuie s-a, lie '11 parut un

. di l' 1 ,~_,~1 1- ¥' • ..... 'II t

spectru venit I .. ' m a m~ mme, cu PI&W ; asat SR''''l creasca Jl:W1.g p'e spate,

dup a 0 modi de demult en cimi imrile lui si mai ales: ell insistentele

'. -. ~ • . ~ . . ,"_ -_ .•• " 'I! ' __ • '. J. - ,._ ." • I •. ~ •.• '_ '. -" _._ - ~ - .,- - ,,;)I. ~ -

sale, afirmatii c~l ar cunoaste marile secrete ale alchimiei.

'La vremea respective, nimeni in afara de: Schemitnu credea

.... J' . ' , J:""'I~, , .. 'Ch", ,," ,,', ".- " , -, ,c. "_,,..'~ I ~ c·· anseli et adi r;'a'!-' F" ulcan I • elli ca ·ean-~.uuen.··." .. ';wnpa,gne,emmae,s,u'w,Ul .. ~~.: ... ",: .. ' .. "!v" ...•........ 1 ••. -1 "

Apetitul sau pentru consumul unor cantitati generoase de Pemed ~i deabsmt indica WJ barbat curnintea prea illicetol§ati,~.i imprastiata pentru ,8 fi un fin cunoscator si un erudit, asa cum. era autorul cir1ii Le mystere. Totusi, era evident ,ca, Champagne cunostea W1 alehimist

. fi c: • d· . Ful ltl- ~ . ~ , ~ 1

8u'ten,ti.lc _- . on care ar ~. _ lost l_jentitatea tl1 .. -, ecan,e, . ~ 'lar lfustral1le

sa]e Idemo:nstre,aza ca~ intr~ad,evar~, era n-I!an. mult decat fan1iliarizat en larta al,chimici~

P-ri.n urmare; Ile ranla:ne sa deslu~im m continuare enigmJB, macstruluj ale.himisl pierid,ut. El p'ate' a fi 0 persO-atla, inexistenta in. 'plan re,81, ,de~i ,este recre:at c:onslan·t in ,imagmalia. fiecarui c3utitor ~ ca, ,i carDd a 'fl, 1m obiectiv' perfect pemltru proie·ctJ.e,_ Da.ca 11-'ar exista ma.te,riaJul pe car,e :rn ) ... a 1isat, "am pute,a, leS.11e crede c,a totul.a~ fos,t 0 ~gluma b,in,c ticl'uim un soi de' farsa ,elat.bol,rata,~ FiinlJ,c~ cin.le cit~:teLe' mys'lere~ desco,peri in paginil!e Icaqii 0 int~ligenta sclipitoare care pare s,ij stitpmleasca natura ~i impOnaJlta iltlo,nn,atiilar pie car,e le trailSmi.te~ Acest ,~,FuIl,canelli" §tie~ 'ce spmle ~i ID,CearGa sa transrnita ma~~ departe cunolqteIle.tl s:a~ "in ~cea~taprivinta" ·~ucnn;le' sunt lipsit'e deecluvoc.

S~ate,gia p'11.11cipala a Iltl flllcatlelli, cheia CSlr,e ne va ajuta s,a d'ScifraJl11nis'terut tezi 'e. in ll']lPe~eg'erea a. e eea ce ,eln1Su_~i llWlle~te

26

.Iegile foneticc' ale .cabalei vorbite" . sau ;,Eimbl,a pasmilor" ~ Aces calambur, unjoc die cuvinte ell conotatii multiple, poate fi utiliza _ pentrurevelarea unei asocieri de ideineobisnuite si, potrivit spuse or lui Fulean ·1 . lnsusi, incarcate de mtelesuri arc-ane .. ,~Ci e come 0, c,ite

;0 • • ;1'0 •• .. b.... ~ . d " dacWi • ....1~ X.~

mmmlApl, IcateUC11Jl1 ne ::anu~lte. am .. escopen, .: ' : ca am ~Itl sa cisecam

cuvintele sa le ezbracam de coaja si sa slobozim duhul, aceasta 'r.umina divina tainuita in interior' " sene Fulcane . i . Tot el sustine ca, in -:reze:nt acesta este limbajul naturalpc care '11 vorbesc veneticii, r3zvratitii, proscrisii ~i ereticii care r Jruesc 1. periferiasocietatii (Vezi Anexa ,A, .Fulcanelli desprelimba verde ", in care este reprodus textul complet din capitolul cartii sale),

Aceasta cabal a vorbita era ~'i .Jimba verde" folosita de francmasonii (, Toti Initiatii vorbeau in argon", tine sane ami~~sca Fulcanell '") care au e" ificat ac . a as t gothiquee catedralelor, ',I,m 'fine I arta gotica este acea art got sau .. art cot~ [Xot] =arta Luminii sau arta Spiritulu ' ne informeaza Fulcanclli ~ Pana la urma, ,.,art gOI··.'"··'

sau ",artaLumi]li:i"1 derivadin limbapasarilon carepare a fi 0 limba vorbita In Ur si pe care ~i -01 insu.~isera atii,t Iisus, cat ~i anticii.

De asemenea, ~ulcaneilli sustine loa opera in,lernci vol . · ne a lui

Rabelais, Gargantua $i Pantagruel, este 7'UD rOp1an. argotic", ell alte cuvinte, oil el a fast '. cris intr-un limbaj secret, In aeelasi context, el il aminteste in treacst ~i pe Tiresias, vizionarul grec care le-a dezvaluit rnuritorilor S···- c . tele zeilor 01 ~ mpieni, Se spune ca Alena, zeita Intelepciunii I-a invatat pe Tiresias aceasta limbs a pisarilor~ leu naturaletea cu care ne-a obisnuit Fulcanelli remarcasimilitudinea

I '~

dintregotic ~ig:O'eticulgerand c.a arta gotica este 0 artS magica, in

sensul de sacra.

Din toate aceste afirmaf .j. inteleg '.. n rCa mesajul lui Fulcanelli

'~ j.

- potrivit csruia ar e ista un secret _ ine ascuns i- subs t nta

ca edralelor, iar acesi secret a lost disimulat de cativa. initiati, printre care se numara in r old evident ~i la 0 data mai recen ... , ~i Fulcane ·F. - se intemeiaza pe un simbolism f cund ,i :pe asocieri Ide idei carle coples sq intelcctul leganandu ... l in' --0 p aC·U._3·tare de aceeptan intuitiva .. In. mod indnbitabil Fulcanelli --:: te genial, hs~1 ne intrebarn dacii geniul lui este unul al revelati i sau al disimularii,

. I

Prern isa fun danu n ala a ca ii ~ catedral ele got ice nu IUD

altceva decat texteherme ice daltui e in piatra - est' 0 idee care a f t lansata U, circula ie in S'- colul 8.[ XIX~1ea '. 01': ata en opera lui Victor-Hugo. ~'n romanul Cocosatulde fa M· tre ... Dame, I ugo dedica

CI : ueE· DJ. HENDA' E

27

un intre',g'lcapiol (eapitolul 2 din volumulSj ideii caarhitectura este marea : .. arte a menirii ~i cit . rventarea tipamitei ~i raspandirea carpIo - profane a destramat vraj . :~i a ferecat cartea sacra a arhitecturii. EI sustine ICa, epoca sti lul ui got ~ car _ . rezentat Ice a mai mareata si mai sacra.realiz'llre· a arhitectului ca aceste catedrale gotice au fost 0 expresie a libertatii si a aparitiei unui nOILl tip de perceptie a libertatii, .Aceasta libertate merge pA'nila die taliu", ne marturiseste Hugo in continuare - Uneori un 'po ortic, 0 fatada chiar o intr p,aoa bis .. rerie .. ·a~

. . -- .~. - . - . _, I' -. '. ., .' .' .~,., . " .' . . . - . . ~ ....... - .~.: . .. • - 'I

... unt prezentate intr -1111 S~1lS simbolic complet strain crezului re __ igios, ba chiar ostil Bisericii, In seeolul al XIII-lea, Guillaume deParis,

+. "'" 1 'II '~ .. 'I: .• 1 F'l 1 c. ,.. d .." ...

apoi, 111 seconu at '~'. -Iea, ···.100 .as lame', Sf: lac amanooi vmovap

d fi seri fil d ~ _..". .. f 1 2 )

. a, sens aceste '1 lee razvranre". l veZI ,lgurla ~ .. ~ .. ~

~~ Figura 112 .. Ilustrare de, ~tiin.ta. secreta, prezentata sub forma 0_ na . .entelor care lmpodobesc catedralele gotice; in imagine

. panoul lateral la. catedralei Notre-Dame din Paris .. (Foto die: , Darlene)

28 J.AYWEIDN,E,R &, VINCENT BRI-DGES

In esenta, Lemystere este un studiu aprofundat 81 acelor ,~flie' de' razvratire" Iapidare. Fulcan .. elli dezvolta ideea simbolismului anumitor imagini care se regasesc pe zidurile ~i 'pe porticurile capodoperei create die Guillaume de, Paris, cat,edr,ala,~otre~~am,c din Paris, ~i a contemporanei sale, Notre-Dame ,dID Ami ens ,. La aces tea se adauga si reprezentarile de pie fatada a doua locuinte part ic 'U, '11~,ir'~' din veaculal Xv-lea con stru - ite in stil sotie in orasnl

IQ.. .'l.I'··.'-_ll~~, .. ·- ~u. .. , I rL!L _':' .'J&,~U,_~_ [1 ..... I, t •• ,5" -', ',i' 1".- ''11. ..

Bourges. Acest adevarat tur de ftnla in universul simbolismului hermetic este amplu camuflat, presarat en jocuri Ide cuvinte in .Iimba verde'; ~i cu 0 sumedenie de aluzii .. Pentru cititorul ncavizat, ba chiar ~i pentru eel care se apleaca cuatentie asupm studierii acestui subiect, trama dens a, ~i In,calciti a exegezei erudite are darul de' a descumpani,

Dar chiar ~i dupa 0 lectura atenta, descoperim ICa, .misterul" catedralelor refuza sa Sf! lase explicat ~i constatam ca' ceea ce am presupus ca reprezinta misterul fundamental a, alchimiei abia da.di s~ lasa· ghicit ell coada ochiului, Textul contine aluzii care s,capi m~,ele,:gelii cititorului, 1a fel de inefabil cum utI ~'an1M ar disparea, eu 0 fluturare rapida, dill campul san vizual, Sunt momente cand peste ti,ni ln suprafata, Intr-o strafulgerare, cite un adevar esential, sugersnd ca acolo existi ceva extrem de profund dar care" (lsemenea; ',_ . " . _tarului va disnar rea im ie ·d·· iat Fru strat cititorul reia '1Ie·':""+""~ . citin d:. P""',allai'u},cu

' . .' '. !O]Iiy "U.. .' ..L~ .. '. '. J1 . a _ '. A. U ty . _' '. Jl. w U.J..Il a~, ~, . '.' . -!;lJ - - -'

":It'i2IInt1'~ ~l_"O"n'~t~ urn' -'~nn"" ·d· ~·t'e· nt >g 'liuz,ml·'lilO' Ci'uge"CI~'t~I-~' 'C::l" a'so'c- '"~'le' d:"lc" t"'d" 'e'l~

;u, "-" ,~,,,,,,,,,,,,, iJ!! J:JI .~.. ,ill_ U _:..' ~" a ,L J""h.jl'~ a,:':_:' 0 L1. '''"' '''I . ( " I!i;,;!'~..,.:_ . --' " " ~

proplU18ndu~~:i ~i stliduin,du ... se: sa descopere ,~i.sa retina, sensul 'profwld a1 i.deii pe care 0 intui.e!]te lea se ,ascUD,d,e Ull,dev,a in te,xt~

A,ee.5t linn face din cartea,Le mystere Ull text sup,'rarea~istcare atingle' pe,rfectiun,ea 0 versiune ,alchimic,a 'Modema a" Ch'an;ts' de' MaliJol'U" de La,utreamont, poe·m,ele 'prleferate ale su'prare'ali~'tilolr s,eclolului a.l XIX-lea~ IS,up:rarea].i~' ii l-,a.u a,doptat pe Ra:b'cl ai:s , inl-e~egind, ge,lltd de a~chinli,e' lingvistica, p.e c.are ~l ,prrlopune in sensul 'corespolld,enfelor :~i al ~eg,a,turi1or care ~U:~ stabile'sc 'mtre, 'lu,crwi s,al]. idei :pie paliere' difen.te aIle 'fiin:tei omene§ti~ 'Un e;x,emplu cl;asic' in .acest sen'S leste citatllI ,din ,LautreamOtlt: .Juxtap'Wlerea brusci pc 0 mas,H, de disecfie .a unei ma~:ll1i 9i a W1.le · um'bret.e'~',.,

Cu toate ;8iIC,estea." ch:iar daca i,deea fundam,entaUi :pe c'are 0 sus~ine Fu1cBllelli ,_ unproces ,de aI,chinn,!: o,perativ'a ,~ ~,lingvistica in acela,i timp utilizata de mmii, initiap ,sau ganditori hennetici, ICU, 8oo,pul de a preface perceplp,a cur-en.ta a :[ealita~ii-' a, fost in~gratti in ,curentul de gandire suprarea'~ist~ :n.ici un,'ul dintre 'cx'ponen.tii ,mi,carii

CRUCE"A DIN HE,N'DAYE

29

. .,- .... liste '" '-, ~ -', " ~7 . '~:---' ,-; h: . ,- ,-c""",..;,; .... , . :~. ~ - . ~:"'. " I"" F~ .. L. -- 'I:ll'

suprareaus e=cuo,smgw.'"8e"cep,~e-.n:u~,relenremC1. a -uicaneui,

aiel la Misterul catedralelor. Una dintre personalitatile artistice marcante ale' epocii, carle a avut 0 influenta majora asup ra

, ~, ,

suprarealismului, pictorul Marcel Duchamp, manifesta '00, pro fund,

interes ,fata de tot ceea ce 'tin,lea, de alchimie ~,i se afla laParis La data publicarii Misterului. Opera lui Duchamp atinge numeroaseteme care se regasesc in operalui Fulcanelli,~ dar ~i in legenda care s ... a tesut injurul Iui ~ reflectand mai ales 0 atractiepcntrujocurilc de

, . -

cuvinte ,~i .Jimba verde" ~ dar ~i 0, mare sensibilitate ,fat-a de genul

uman, care se face eeoul androginiei ca semn al plenitudinii 10 care aspira adepml alchimiei, Die fapt, alteregou-ul luiDuchamp, "RIese

'1 ii' ~., "Iii! 4 lui d &' e:, ...1,: ..... , , 9- 20 '.' I

Sc ,a vy ,.'~l mal. !eu seama cic ': I:, e totogratn um J1. <,:~.' .... pe car-e 1 te ... a

AtM' .' -, -0 "",,'.: 11 ..: Ou' I" '~.._".~" , sub titl ul ·S:- '1, '.~'. :.~!!I'~, "r ,- t t.. .:., 1""", ltim .:, .

ill,CU, ce, an ~y Jill I ,C,lliUJ[lP1 ~UL "I, ' .. ,,,,el8V}f ~ sun 0 ,atUZl,e,m U,_ 1 a,

intaInire dintre Canseliet ~i Fulcanelli,

P'" 1 M' ' Em - ..... . D' -'. . ~ ~ fund-

. i .' ··'·1 I ' -'.~ - ~'._n:- . ,'.'_ ~I' ·t, " '._ ~ ..... --,' -·1 -.'. . ',.-'J I' .- .. ". ·· .. ··1.' - .

ictoru . ···iaX, ",'. st, a cann creafu: a ost putermc ,I pro -_,.' .. ~

in uentatad ..... al lchimie este sin '11~'-'I'"ll'jl: artist suorarealist J"'Iii'_),~ face tr' --1'nFi';"_"'_

~.I£~.~ ~ '. .'.. . ~. .", ... _ ~ I " _ ~e,U4 ~ 1m. ~ . ,h;lIl~r'~:~'~~ I ~,!w J.i:lU. _ ~ .I..U..u.lWi ~

la Fulcane li, mai exact in I ucrare a, sa mt~tulata,Dil1',c()lo depicturii'~

di 11936 'U di I d .... 1 1- . .- E -n

'_,In HJ1U .' -"~ " .. Ina dmtre opere e ae inceput a"IE!, in Emst, isespre

asta oamenii nu '\lor sti nimic, pictata in 811Ul 1923 (vezi figura

1 3) .,. ., b 1 ~'11 "

~! ',~ este 0 strame reiterare a snnbo uruor reprezentate pe cruoea

d e' ~)- I'J - id ,',,'.'. :' 'II .' x. - '-,'. I' '~" -. boli " ... , .' c. st ,'. b ','. ,··-,~, .... ':t~ dl 'F~ 1·,· '., ", .. }'-1"'

.. ia. -ienc aye, 8,1 caret snnoo lSID nua L08._ aooroat .. ae u cane II:;

dup,a cum, vorn constata in continuare, decat 'nl, eea de-a doua editia

~ _I-~ I ~ b ~ .. .... ,iii, 1- 19' 5' 7' L ..... . d d" "'" 1 •

a iVl.lst.eru_'ut pu ·.JlJ;c;arta, 1n anu. . ....• ,-~, c co, ,ucrare,Q II este ,.:, ,e'-~lcata ,IU.l

,An,dre B"reto'n. ~i a 'fost p.' ictata, ell intentia declarata ,de a defln,i :mitul

Y l ,

'tilUpului nostttt

C~·tr'-" . :~, - -'tu· .11 ",_,~l ,- l' 9·,'40' ""-- ·tr' ". ,.' ... ' .,- .. ,.:0: . . .·11 . ~ .• ",- .

a_ e sJar,l:.I anllor . " In, eag~a Ope,[ll a celUI Clare a

intemei:at curentul snprarealist, ,artistul J\n(tr6 Breto,n, v'a, fi masiv' :irrDuen~ta de. gandirea. lui ,Pullcanelli, ~ iar su,gestiile apar amt in cmea,

. , '( .... A 17 ~ ., .... '~ gut '. · '·....,'11·~;_,

sat lntlw a:ta .. JT;,ana' ',/; ca.t ~,l tn, c,at~ho". . expozl'p,el suprareW]g,te UllJ

a1.1u.l ] 947., 'Catal1ogu], e'xp'ozi~ie:i ",Suprareal.is-m,ul in anul 1947"

'. d- . '1 1 ~ . ,. d F 'II '11 ~

cuplrlll~ e n,ltm,eroase artl00' ,c ce' " putm 18p'3!lent ,Uls,prrate ,··e -- U,lcatlt'A 1,

· '~'~. L ~r,", ,. 1. ~ I . d ,-. ad M ~ J'....,.

'prmtre I-ltele ~i .l,[)'ertate.ajmuajld': ,Ul-, se~nmat, I e AJP" .. ·.·• ,', erzcl. ll.ll

a h "ol"'~ ':~', M' ': . '-".' ,.' "'. · -"1 ... -c·, -.C " " .... "", "'-"'1,·,,' d: '~" 1,,' .,.;., .... -, '.' '. ,·It ..... d' _',,'

ruG ··Ul sau~ ··.,elzel l~l propun,e sa. exp lee .,,-JJl,eCtlCa DCU ,-I· _In

P' . -- '_ch" h' 1·. .' ·,,~_,""H A'· 1.0"-' 1', . ,- __ 00·' ......... '~''"'""'-~~;,-,d· ..... ~I~ I 'b' .' ·t ft, ~

erspecuv~!J.lLl__QgvIsuca ",UIl.. ill con tmnJUllJl.lllW.l:_ caJllm .alcs ,e"illu-

d ~ b'~ d '. b I' · I -- . m • '-b· . a e'var'W1 ansaanlu,' e simo un~ ar alceasta. conceptu~' as'u~pra ,limit

!lll,cst.e foarte dife',rn 'a de eel, car-e'p.f,evala in civi lizatiile -miste,:re.l. 0 r ..

fi~ d .... I . d· 'II·' ·1· b ~ fu'!'_ . ..J...... l ~ , 1m Ica a tefi1anta _'urttre reahltate ~l .cml,BJ ~ '" ~ este ". Ou;hm,en'tll ,1

p':rulcrpiul,eSel1_tial a_, olricar'ei activi tap- henn,etice~"'~

]0

JAV WEIDNER &. VINCENT B'RIDGE,S

Figura 1...3,., Max Ernst. ~ Despre asta oamenii nu vor ~ti nimic, 192.3 (Tate Gallery, L011dra)., Aceasta lucrare fascinanta reia motivul cosmologic prezent pe erucea de 1;1 Hendaye,

Andre Breton insusi a eontribuit cu 0 plan~i la catalogul

elV- oziti ""e" ~ 'S" '_'--, -- - " I"'" - k ! -'I ~,- '-, 119,4'" 7'; , -_ '-, ',' +'A'~_ ti "-', -I - ~ "11 '

'AP , ,"", ~' ,1. 11 ," upr,area tsmUl m, ,ann ' ",,' .', " ,0 pre2jenlLd.l~ a :IPO,Ogll,JIOr

l~ .... ""' . m "' d ~ ~ ';0 fi

perso,na Ital1l omenesti :$'1 at corespon ,,~ enter fiecareia cu ieonograt a

cartilor de tarot" care :1\u, cste decat 10 eontinuare :8 ideilor expuse anterior in Arcana 17'~ Insa, chiar daei nu exista 0 corespondenta evidenta intre tarot, pile Ide 0 parte si Fulcanelli ~i Misterul catedralelor, pe de, alta parte - desi vom constata ca f'B exista -,

i t ~ 1-'~ ",C, ., I' -, d' .. . ....... 'f- ' I E' -:,' t ,c,,', , ,', ". ..' • ""',' I !. d ,- fo '" ,'"", , , ," ~ t"o;o d

uunzarea c· ,f: catre .. rre on a arcaneior JOCll. UI, e tarot ca stu ace

simboluri alchimice sugereaza, ill realitate, ca el l-a cititpe Fulcanelli multmaiseriosdecdtrnajoritatea Undeceniumai tirz.i~,inanlll195'7,

Breto" 'n scn":aA' If''!'f ... ,i,,"";,_ n,~'~ .,_. ·f~ .. ,," _ - ."...iI .......... '""'---, ... gt-" ;oIj, ""t, I . c, ,'¥ , . ·c c· .. ,'~ •.. ~"" .. '. c~' ,: I t,O lnaVlel m ~(u_L. mSI.SILa asun.ra, luvllJ ca. mB.: . ~f. IDle ~eas3

0' 1""'" - -, '[II ---

i.n s eIlSU I d, ~ I P.: {VDC '[)JI'O~' ~,t~i1""e a- t~ ';In~ 'I ,0' "I[ fun: " 'da·',' m' - . ~n' t''''lI 1, ,p le~' ." t';i!:!II o~, C"'B·· i'1"l g p~ 4-,;" '1-1.0

_ _,"" _ II;;,;; """ ., .. 0,,,/ 1!I...o,J. ' ,a.J,..· !!i.J,,i,c " . ..', . c· . ,.. .111,;,.< I a",l!!1;..1,. _ ,lll 1I!w. ..1 6,t"" u,,1!!.J:J! 1Ld,~

m:nis'c'u'ta aomutui ~,i caeanru,v·iIl'jj:t:~a,'~l" P'll'lIt'-ea fl' m· ul' t··'~~p· ~'pn" "rna· t~ 1il:lt.)U

1". • • '.. ~ • '_. z', • ,a, L.JL.I. ","" ..• u· , ." __ ',= I Lll.lI·· ~I\.t. . 1 )La. ~u .

t¥ I· +~ A .>"I; d ~ , ... "'d ali"' I A '....' ~' I

con'UOIJlau1 .. , 'Sllnl£1n',ll-,l ace.asta 1.1:ee, suprar-e~'smu I~l,gase.,teull,e.

1 'I''''' ·"11" d L .ti" i B

OCUI 'ID Ie ~eatI,l Jl'teran! g,enma'ie .,~. e Joyce; , ... D'Vle,cr,a!~ ,.I ... 'orges; ca

e'l -"'. -+ art' ' ., ,t~·" d" "fin", '~'t, .-~ ~ .- ",-h"'i'ii . . ~ 1- .. ' II ·XX' ,", " 1, ' , ,"' "tr' ,'", d:1 - ,t&.'1

em.en.lL. 1.8 Le, e . 1 onu ,pen,u u seCO,ltl al,·' ., .. '_ ea, tn_~legm as ,Ie

tradipa 000_ tismu' ui occidental"

'C'RUCEA DIN'," HE" ',ND'c,,: ,A"'Y"'E:',

" '" '_ . __ ,_.',' _'. -I' , .

31

, Desi total pare .sa; indice in directiacontributiei lui Fuleanellila

- ~ II

aceasta evolutie a gandirii artistice . absents inexplicabila a o:ricifei

irimiteri directe lael infirma ipoteza, Ideile lui Fnlcanelli par sa fie prezente in creatiile suprarealismului In,ca, din faza sa incipienta, devenind totmai p .. resnante p~ e masura maturizarii acestu ii curent .artistie

. ~ ',' ,. .. .." .. _ _ I[._!lj.~ - . ~LIl!L '-dJJ. .. Gl UCIII . ~J

Un posibil raspuns ar pntea fi chiar anonimatul pe care .. l pistre8Z,a Fulcanelli .. Cum nFulcHn,ellin este un pseudonim literar, probabil em suprarealistii i-au preluat ~,i asimilat ideile dintr-o sursa comuna: personajul real CaJiC ~,e ascunde ill spatele .acestui nume, Dups cum

" ," ,t' tai '" .... ~ ~.. indici '"" cO "b '"L

vern c,?nS' a: :8, in connnuare, gasnn aiel un U1 '.' "ClU incitant ~I., POEU-',i ~,'

de 0 relevanta excep .... tionala

ell'" :II, ..J._ , ... "" . ,"'" • ...... f ...,.~ - "1' '

I mar ~!l aaca aceasta lpo:te,za ar " 1 valabila, ea nu reuseste sa,

explice retinerea tu:turor= suprarealisti, istorici lai artelor, san exegeti ai artei:;dc_hi~iei- fie ~i de a aminti in trescatsemnificatia operei lui Fulcanelli, Din nou, aceasta absents o bstin at a, ~i inexplicabila este

l!\, .... rcatadesuzestii.Ni ichia ... ', uele ist _'i, " , __ '" ," '-,. 'l,i .. ului

mcarcalla,·.· _ suges ]l~, .,. le1 c. ru: tnal'"e: e ts, lone mn.encan a, ocumsm __ . Ul,

Manly P Hall.nu aminteste de Fulcanelli, Majoritatea cxcgezelor serise incepand dill anii 'I 930 ~i p,ana, in prezent pe tema alchimiei si

" .," lch ~" " J!

a.istonei 3,lLC,.· umei 'OlU contm referiri la nici 'UD.B din cele IdiOM, carti

semnate de Fuleanelli. elm I se exp ica acest Iucru? I

'T.... i .... d c-

. ac'erea unal1ltna. sugereaza ca ,8.ve-m, ' ~ e .. a lace en 'un, secret ..

Mi- jIo' "cat AI, ........ l·1 -, ,t . . 1 1 L.~*""""~ ~ A 11 .... , .... 11 hi ~

,', stern cateoraietor es ,e secrem a, crurmei, in sensui ca rue nmia

este 0 ~tii11ta, initiatica arhaica, primordiala. " 'ulcanelli' a selectat

.' '. ~ 11 1 .'

atent imaginile aiegonce, preocupat sa trans .. mita clar mesajul ci el

cunoaste bine acest secret, Putinii ocultisti care i-au studiat pe Fulcanelli 111 op~~a lui nu au reusit dedit sa. scoata in evidenta ~lfic.?1tat~a leeturii, Descoperirea firului caIallzitorl~l:rin Iabirintulde aluzii clasioe W~,u de Fulcanelli este descurajant pentru tolfi_, cu exceptia celor pasionati de cautarea mostrelor de' intelepciune straveche, Idle

....1I ....... ,gu'l '\"ilr~.·~ p' 'e h-i"111 .' '1 " ,,' ' ' " ,,' "- ,,1·, ~, d d .:"~,_",.,. ","" .. I '"" ~

W~, •.... llnlLC.I. I . ·,n.U 1lJ, ce, care nu ,are C{I]lc]a e '.' eSClu~ru(;;, eXIl.W,raman,e"

chiar si dttm, cateva lecturi repetate imp', osib .1'] de 'P'~ltrun" CI Ins .... , .,., a~l d UP" a ....

y r,- - - - - . _, , - ,., ' " ", UJ, u, , .L,]!". , "" :

cum stim din mitologia sufita, ceamai importanta comoara este intotdeauna I(lSC'W1Sia a vedere, ,FulcanetH D.le in,di,ea Icunahlral!ete dire~a, printr-un s~plu comen.tariu despre artagoetico sauIllBgid: magl'a; secretu,I~ rezida in .arta~

OJ. ~i 111, c:azu1, sup:rnreal.~Io:r" cartea lui Frilcan lli i-a contaminat .~i 'pe eruditii ocultismulu.i dill Parisul d,e la sfa:r~I~tu<1. anilor 19.20,. In, fin,e, 'ace~'tia, gasea'Ll aici verbulllnui cunoscator.~, ghtsuI ultim'ului ini tiat atu'tentic. Discip 0 I,ul s all ~ ,E'ugen,eCans eli'e~ ,o,e .s'piun,e nl, 'prefata

32

,J 'Y WEIDNER, & VINCENT BRID'GE,S

primei editii a Mistendui catedralelor ca" : 'ulcanelli infaptui e Marea Opera, dupe. cere plecase din lumea noastra, .Autorul aces ei em numai este demult printre noi", scria Canseliet, fiind dep illS de un grup de ",fra ~i anonimi care sperau sa obtina de la el solutia la

'" · I lA' bu dismi ( ;i"'Ii h111: . ~ d t)''''

rmstenosut Fer, . 'm " 'lsm'l",sum' . Icuvan,t,;u!Jl plL,et ' •. ,U I' ~

Mistificarea identita:t.ii reale a alchimistului a umbrit faptul ca personaje perfectcredibih ii vazusera cartea de vizita, pe care e -au

d " ,"_ b' - 1 ..... _", ~ c ' .... iIh"'1'~ -+=_g ,'t.-, --, ,t-:, ,~ Ext;,', t-n .... ll1' +n.t' ..J -'":til" 'In 'a;

esenaie un IIWL/Oln ~l 0 sernnamra .u.ua, anstocranca.. "S'LQ" lL.U ut;U:UI.L'~ ,

aosibilitatea sa intalnesti la cabaretul Chat Nair din Paris; personaje , ~ ._ .... iJ, ' ..... I F '1 . lli" ....... _ tun" - '1 " 1, ~ care' SUS~lneau ca ,C'unoslcusera peTS/Olna pe, u cane . ill . ., p " Ca.,JlUI

de ... a dOll a, razboi mondial, lntre anii 192,6 ~'~ 192'9, Iegenda ~ ulcanelli s-a amplificat, Hind alimentata de cozeria de cafenea ~i de cele cateva articole ~i reeenzii PiC teme de ocultism, oublicate Ul gazete "anzlen~ obscure. Canseliet _'_ adaugat cateva informati '. sup}:" mentare: maestrul reusise intt adevar s'a realizeze transmntatia; Fulcanelli nu dis . ,arose eu adevarst; una, sau do 13 ICarti urmau sa, a/para, ~i asa mai departe,

'In anul 1929, la aparitia celei de-a dona c'i11i a lui ulcanelli Les Demeures philosophales [Loc,tt.in'ta fliosofilo'r'l lumea ocultismului francez era p," egatita, sa faca fata unei ~v'el~pi~ A primit, ill schimb ceva care a, dezamagit, 0 cadere in go: ~ In prefata la ac .st VOl urn, Cans liet nu face nici 0 singura dezvaluire scnzationala ,',',' imic

nu vorbestedespre originea aeestei luerari sau I espre legatura sa cu Le mystere. Cititorului i se ofera iluzia ca Fulcanelli ar trai ~i cas-ar afla inca la locul faptei, desi cartea nu COD'pl1e decat cateva slabe indicii referitoar la realizarile acestuia

Locuintafiloso tilor es e 0 carte inconsecventa careia ii lipseste

i , ,,,} ~

coerenta tematica si simbolismul ludic etalat in.Ze Mystere, iartoate

aeestea in ciuda caracterului enigmatic, irnpenetrahil, al Mf5 terului. Locuinia respects multe " m tern ele si firele .~,~ mbolice prezente ill

]I -

Misterul, sau, altfel spus contine prea putine clemente de noutat '.

Ceea CC, t,otu~i, reu~e~te Locui'nla e'ste ca. p,laseaza cu,noa~tere.a, alchi ica Idin secolej,e 31 XVI -lea §i a1 XVII -1. a p , ' un soclu ,compilet d'iferit., AJUngem ast£el sa m~elege,m ca "al hj-mia"~ est· 'un filon b,,?gat ~", r n d adancime apaqinand, -~ad,itiei de~i 0 In'1 - blare ne f.r8m.anta in cOlntinuare,: ~,Ce este, de fapt "alchin ia?". F'u1.canelli pare sa transfere accel1tul d. .,a activitate,a de lab ora to ~.la cil~ltoriile astral. , ca §i Ia id.e,cacontinuita"ii, in, lj,nie dir, c_a~i sec~re~, a un ~ pI, iade d~ alcltilni ,ti it itia, L GlaSlll care uILe .. ·,yste, e parea .8. file c1el allmUl

, • I ' .. d 1·1

ato· cunloscalolr, est_ a,lei ezitant ~i confuz~ ~ - CIU· a recurSUUl .8,

33

raft .. 1 '.,i " " D"' " de hi ~ ndnl al hi · ~

iconogi e ~ .. amznt 11, Dc,· ~-'1SICU,p,a este . - esct .1.S8. pe 10 _,' W, C· nrmei

pragmatice tara a conduc "~ insa- la nici 0 concluzie, in timp ce trimiterile pasagere la teoriile es ential e dill, L e My'S t eye ~ ~ admi terea faptului ca procesul alchimic se intemeiaza pe 0 constructie asem,anat,oare limbajului, nu fac decat sa sporeasca confuzia

Reactia criticilor 121. Locuintafi losofilor a, fost, in eel mai 'bun caz, ~].ld.'uta· nteresul a scazut, chiar ~i dupa ce Canseliet a anuntat 111 anul193~, existenta unei a. treia cacti a 'lui Fulcanelli, intitulataFinis Gloria Mundi. Spre anul [937, Fulcanelli devenise 0 si . pia legen : a a Parisului ocult din anii "20, lar Canseliet trecus 1a scrierea unor carti despre alchimie pe' care le va semna de acum :il1,alL1te eu propriul sau nurne, Orice speranta de P' blicare a, Itimului tor . s-a eston pat in criza economics care a marcat sfarsitul anilor [930, pentru a SI . stinge definitiv dupa ocuparea Frantei de catre iazisti, in primavara anului 19·40. Nu se mai tie ni . ic despre activitatea lui Canseliet din rimpul raz oiului,

Dupa razboi, legenda Fulcanelli ca ~i cariera lui .• .anselie a avut Ide c~l· tigat de p. , unna unei rev igorari a. interesului fata de 011 ceea c . tinea Ide me afizica. La: ijlocul anilor 195'10, conditiile se maturasera pentru republicarea atst a cprti'w Le mystere des

hed. I J'L" L " .fil fit T......." t':: 1'·-

'cal searates. cat 1~1 a, ocutntetfuosofi or. ill virtutea taptunn Cia,

fusese discipolu 1 lui F ulcanell i, Canseli .~ t devenise marele intelept al alchimiei ~i esoteris nului rrancez, ,,' umai ca anii 1950 DU ... rau anii 1920 ~i multe lucruri se schimbasera intre tim). Unul dintre ace S ,e Jucruri este insusi U~X' ·llMiste}~llui.,

TO ' ' CAPITOL

,Afalcrea F uican· IIi aT trebui sa Sllscite interesu , speciali§tilor 'in is.tona oCl1utiSllllJlui I~i a psil1.o1ogie'i pm:atlonnale, fie s( l1U1naip,e:ntnl [nis erul smgular alcapitoluJun sup~in ·e'n'tar adsuga,·' 'ditiei din 1957 a Nlil ler ,11,li Aceru ta, a doua editie cuprinde.a UJ1. capitol110U;; intitulat "CnLcea ciclica de la l!elldaye' ~i ca -ev .shim,bari ale illlStr.al~ilor~ Pre,fata, lui Catls,elie', la aceasta a doua :~ditil . nu, face nic ~ 10 re'i e.rjre la

"I

difi .... ~'~ "

rna :,lcan[e:r 5p'. ctlve~ .

, a,liva d.etractori care ~i-au Iacut auz~.t gla~ul mca d,e la ~ p'arifia Loc,uiI2!ei.filoso!ilo'r, i~i e'xprill18sera Sll'pilciul1,ea la a, _res.a, in.ttegi ~ fae· ri, slus!inand ca Ul spatel~ ei I:-ar .. atlat un gru.p. Ie glltmle!j .u~i

3.4

pe sotii, ad mati injurul librariei lui Pierre Dujols din, arondismcntul

'jf ~. 0;- • ~.., ~ ....

parizian Luxembourg, Careotasii ,au elaborat en iscusmta sugesna ca

intreagaintreprindere n-ar i .-os'_ deeat 0 ~arsa, literarapusa ~a~ca. e de 0 societate secreta, posibil menita sa-i confere Confreriei din Heliopolis, nume sub care ii placea grupului sa fie cunoseut.a :,arl~nta,

. . _ di ~. · T b .. ..... da ...

dea fi continuatoarea uner traditn autentice, re ouie spus ca, '~" aca

aceasta a fast intentia lor de la bun Inceput, atunci ea a suatin 'mod 11, .... menta b il

JliW1J~.ILI..-. _- . ~ 'I!I

TOt1l~i.1 din peisaj pare sa lipseasca motivatia organizarii unci farse, in sensul obisnui' al termenului, Nici unul dintre membrii

fi I· ~

Confreriei, 'l,n forma pie care i-o cunoastem 11U a pro tat ~l mci nu a

strins. capital de' pe urma presupuselorinvataturi ale lui Fulcanelli, cu exeeptia lui Eugene Cansel~ . t ti 'po~ibi~ 3, 1~i. J~n-~'uJi .n~ICh31~pagl1ej ilus ratorul ambelor carti, Confreria dID, Heliopolis a ramas 0

III .... ~ t· ~ 'L "-II l ... , Cb' '. - . - __ ~,. , .... la __ , ~ ~ .. "f-p..... ,-

grupare hermenca restransa, , umtata ia " ampagne '~l ;~ _ anncn sU.an~,1

injuru . lui, care a disparut de initiv din peisaj dupa moartea aeesnna din ;anul193'2~

Totusi, J an Schemit a. sugeratca .Fuleanelli ,t ~i Champagne ar fi fost una '~,i aceeasi persoana, iar, tinand cent de 'intalnirile pe carle Ie-aavut leu Champagne ~_i Fulcanelli, op inia editorului ar~ oarecare greutate, Cu siguranta . daca Champagne nu a fast Fuleanelli, atunei lei trebuie sa fi fos agentul san ambasadorul acestuia, Din punctul de vedere al lui Sehemit, rolu ui Canseliet PB!c s~, fie a-lela aI unui copist sau secretar particular. Cartea oublicata die Genevieve Dubois in, anul1993 Fu/cane/Ji devoile [Fulcanelli'

, , ......... li" 'b" fran" . ,-,...,..,X".",., '1-:- '. :,·.Jj""" ........... li, .~ F I" 'an' 'el1i

rev,elat], 0 exegeza In rm oa _. ceza asupra _c.ege~lUU unu . U ,~~ "'!

avanseaza concluzia ca opera acestuia este rodul colaborarii umn colectiv format din Pie rre Dujols (a 'Intuit ill 1'926 , anul in careafost publicat Ze mystere) carle ". i-a adus contributiaprin cunostintele 'sale Champagne, care si-a aus ~a bataie capacitatea operationala~. ~i Canseliet ins.Meinat d,oBr' en oIXmllzar~ a noteLorl

F'ie ~i daca" Ide' dr3,guI argumentatile.i v'om, C'onve!l'i~ ca Champagne ,i prietel1ii lui s,un' ceamai ',otrivi~a vari~!i in: 'rl'Vln~a i • - e1]' .. ititii g:ecret'e' .i _ ·ulcane'll.i, .mane totu~ ,d'eschisa in "-e _ "area:

'I! _ .. d d d· '"

Cine a' c :ncep t capil~o)ul su:' Mimen ar al cele. . ~_~'~': oua e··'ltl1 a

Miste.rulzJi?" .' ~ti~' "d eEl la a; 'mitia cc·l·j deH3 doua edi1ii Champ ~ ,gn:e era mOlrt de lln. sfert d, S," 'col. cw4ste improba'b~ ,c, ,e'[ s,a,' e autorul, Ide~i d,ovezi pr! ·ze~lt_· in sublstanta cmii :u,ge:~ ":_ az~ faptul ca ea a Ii, .... co ' '·,usa en eel pupn un. deoen'iu .... naintea m', rtii sale. d '~pa, ICwn pare

, , 10

la fel de neverosimi 1& ideea ca el sa, fi ost autorul restului Misterului.

..... . - --

In. paragraful prin carle s.. deschide capiro ul despre Hendaye,

Fulcanelli se refera Ia ~.o plaja recenta, pressrata cu hoteluri semepe", pentru ca in, paragraful urmator sa faca comentarii despre copacii

:-.-.,t;_ ." -.--: . din' iurul b·' ~. "' ,_ .t:: ......

IlIW- WJLJ'J1'~, J - , '.-18 encn S'tiiIlltU VmCeIl~U situata in, piata centrals a

orasului, Hendaye- lage nu a existatpana, ,,8. inceputul anilor 1920~i iar frumoasele hoteluri si-au facut aparitia abia in anul 1923, cand

·intei.e-ctual-'tatea ~". boema au descoperit acest orasel ell desehidere la mare. Biitrnnii copaci care striijuiau biserica s-au meat catre s~itul anilor 193 0 ,~i au fosttaiap, 'in timpul razbcinlui I, Prin urmare, vizit a. care a inspirat cepnolul Hendaye trebuie s!a, se fi Petrucut intre anii 1924· ~i 1'93,8.

Daca Eugene. Canse iet este eel care s-a folosit de tot ce a scris Fulcanelli -= sau Champagne ~i Dnjols, sau grupul .Fulcanelli' _ ~ c~ se explica atunci absenta oricarei re:feriri la Hendaye din scrierile lui Canseliet anterioare perioade] de la mijlocul anilor ' 9507 Sau daca acest capitol este rodul muneii lui Champagne, atunei, cu siguranta, Canseliet trebuie sa fi fast Ia curent ell mtreaga tar~enie. Chestiunea nu este deloc una. banala, Capitolul referitor laHendaye ar putea fi ·cea m i u uitoare opera esoterica din intreaga istorie occidentala, Ea fumizeaza dovada singulara ca alchimiaare legatura cu escatologia, sau rumomentul sfir§imlui lumii in acelasi timp oferind concluzia caproducerea unei _ .duble catastrofe" es 'C iminenta. Iar daca Eugene Canseliet a avut ttiil1fi de acest lucru, ell certitudine el s-ar fi folosi , de inforrnatie sau ce ' putin, ar fi amintit-o, leu, toate acestea, tacerea es e absolu ~i ~ ~, tocmai din acest motiv, irezistiblil~L

Prin urmare, cum §i de unde a aparut acest capiro ? Dispunem, ins~, de un indiciu fascinai ,t care nu face decat sa compliee ~. mai

rnultenigma. In anu11936, Jules Boucher dupacat i,i a .inteste C~ liet,un membru p. . 'feric al grupului msa, conform tot spuseJor lUi Canseliet~ un'ulldintre nlelnbri acestui gru:p, ,a '-. ub, leat un sc'urt artrcol de ,dOlta :pagini, in ogl'ind! :n_r-o revis a min 0 'rat de o'cultism; Consolation, a icol care sa intitula "Crucea de 131 I en.aye". Dupato,ate' ap,ar ·,nt,eJ,e ' un pictor p, numlc LemoDle a i . orta:u.zat aceasta cruce in citeva fo ogrn.fii pe ca: ~. le 'acuse in timpul vacantei P~etrucu,te' la I1-01'_ ay,e ~i pe ,care 'le-a arAtart apO'i 'UI ei prie e' e, edito' al pla,c:hletei Con olation- M.ar,ys .. Cl ol:isy. ules Bo,'.' cheI- un '-dnfir scrii_or o' ultist, a P' "mit com,ao,da de 11 SC~ ~,e un artico:leso,tericu despre ,erulel (Igum ~4~)~

36

JAY WEIDNER. &

I .. CENT BRIDGES

~-'-.

--·1

·@t6~vxjvlt~ .

P.[t·;~V'lM~it AI

F igur,a 1.4;0 Artico lul original 31 lui Boucher despre crucea de la. Hendaye, dill re isla Consolation 1936.,

Articolul semnat de Boucher este important mai cu seams 111

1 . di ........... ,'11-.,.,.1' .,..3;...... ~ .• ib ° .... 1h. .. :" 'F~ .r., lli

. ummac ~ screpanteior dmtre versiunea s,! §1 cea ambuita nn -: UJJ.;EUle· 'II

,~., mai putin sub aspectul similitudinilor, In mod clan Boucher a inte1es SU: I cient de' malt despre simbolism _I l.monUlD'entuJ!ui pemrua-i patrunde

" ...... a 'l ft·, t . ° at · b . LIt"1 - t ·..rd

I .' •. L I . " I' I -. . - I , . .. 1 I _ -l " - ..• I 'I I - - '., _' • • . I rOo. 1 . J -,'. . _ .' •

ama, OS,· et nu a acut rei 0, uzie a mai mun, ," a r VI ,a' sa lea 0

interpretare profunda crucii, Dimpotriva, . ulcanelli .• ' ste wee si la obiect EI cunoaste detalii specifiee §i. of era indicii care :nu pot proveni decat din partea unui cunoscator, ~i mca unul care detine cunoasterea din sursa directa, Nimic nu sugereaza ca Eug," ne Canseliet ar fi copiat articolullui Boucher, saucaar f scris unnoucapitol petema Hendaye insnirandu-se dnpa acesta .. Exista, ton ~i dovezi ca Boucher avusese

11 ,:...,...,~ -il' dill . 1

cumva acces ra mrorma 1 .e nn '1 aeest capitol.

, '

Iar indiciul trebuie cautat in faptul ca Boucher a. recurs Ia

traduc erea pe care 0 m,cuse .F ulcanelli dm .a ciudata inscripp e spa}iata de pie' frontispiciul C' ucii, Daca ,ar fi aranjats normal, '. tunci :_ xpresia ar S '113:.,'.' Crux, ave spies unica" adica , Slava tie 0- cruce, unica

... '!! !!i 0; """ • •• i-X A •• d

speranta . ca once a_'~ mscnptie gravata pe: atatea mu '. e monumente

funerare .. Insa, dupa cum apare si-n reproducerea din rgura 1.5.,~ litera ~~." finala din subs ·t an tivu 1 latin 'pies, cu sensul de t speranta",

disl d . 1..... ~ .....t': 1 .... .... ~, , de ~ ,. '0 .

este ocatoe ... _ p', nmu .rru.l[~ astte meat mscnppa. . vme: .... ". rux

, ~

37

a~es~1 p,~s unica", ~OUCllt" . utilizeaza ceea ce intuiest _- a fi inca 0 ciudatenie de spatializare, pentru a. sugera cn ea ar trebui citita fonetic in franceza, devenind astfel: ~~q Croix Have Espace Unique", sau ,,()~ CIT1Ce urnc spanu pill" (vezi figura 1.5~) ..

igura 1.5, Partea

S iperioara a cruci i de la Hendaye in c'are apare epigraful spatiat in latina. . oto de Darl m eJ·

a..t It:. .' . I

...

1ml capi.to1 ul. S,~ll dedicat crucii de ia Hendaye, Ful_ anelli parafraz~aza mscnptia astfel: Sta scris ea Viata i~i gaseste refugiu mtr-un smgur spatiu" ° ... mind din aces'! punct, s· - poate . 'onstata eft Boucher fie auzise . spre v rsiunea lui Fulcanelli, fie 0 _ itise si a pJ:cat ~a II ndaye sa se C01V' ·ga a, upra aut nticitarii ,ex oresi. i latinesti. Este putin probabil ell cineva . 'are descop .. ra run intfunpt: e ~rucea. de la Hendaye arpu ea vt eodata ~ vea ideea de a.' anna cuvii ue IIl...,fblJ1C.·. za pom· 1~ d . 1a a~asta expresie latin ¥_ despartita in chip ~tat de s ~amu, da.ca._l -ardispune d~ aceas a ch _ i de interpretare

lmgv'~, tica urn :.'_ eel acest tip de de nvare este .'. uperfluu 91 c anduce

~,_ I o s .·pUi aproxunare a. xprimarii lui Fulcanelli.Du ' .8 cu vom demonsrra III capitolul J l, C3Ild v rn aborda chestiunea in detaliu,

38

JAY W:E.lDNE.R & VINC'E'NT BRID·GES

~~~~--~~~~~~--~~~--~~~~~~~~'

Fulcane li vrea sa, spuna exact ceea ee ,R a fum at in privinta talmacirii

acestui epigraf simbolic ~ Prin urmare, este limpede ca Boucher ~ consultat 0 sursa, eel putin partial, care pare' sa fie textulnoului capitol

dedicat crucii de la Hendaye, _

Nu exista dovezi menite sa certifice ca. Eugene Canseliet ar ·fi. fast familiarizat en articolul ui Boucher, insa, presupundnd ca. Boucher frecventa acelasi anturaj, este foarte probabil ea el sa, fi. CUIIOSCllt cxistenta articolului -e , Exegetii :1-. au. descoperit abia dupa publicarea celei de-a dona editii a Misterului, el raman and. :~i unica referire scrisa din. perioada respectiva 13 crucea de la Hendaye, Prin urmare, abordarea independenta a , ui Boucher sugereaza faptul ca. Fulcanelii continua sa pastreze legatnra cu unii dintre diseipelii lui, nu doar cu Bugene Canseliet,

Asadar, daca Eugene Canseliet nu l ... ,a plagiat pe Boucher li daca restul membrilor grupului .Pulcanelli" murisera dejala data la care a fost pnblicat Misterul, cine i-a incredintat lui Canseliet noul capitol? Daea el a fost scris efectiv la jumatatea anilor _19.20 §i ~u a fostpublicat dintr-un motiv oareeare, anmci cum se expliea faptul ca a 3,C1CSt secret a fast. pastrat? Si, mai ales, era. Canseliet la curent cu. secretul? Daca presupunem ca, Boucher I primit informatia de la Canse .iet 'insu~1-·1ucm putin probabil date fiind comentariile lui Canseliet despre slaba participate a lui Boucher la preocupari e grupului=, atunci rezultl:ca. enigma crucii Hendayea fost unul dintre secretele pe care Fulcanelli le-a pastrat cu cea maio teribila stri~nicie,.

Ull.a. dintre posibilele solutii la dilema scrierii acestui nou capitol este ,ea Eugene Canseliet a avut 0 nona intalnire CU~ Fu'I.c~anelli 91 ca a primit informatiile direct de la sursa, Canseli e:tt insusi ~~pne cu. fermitate ca mtilnireB, s-a, produs in Pirinei, la inceputul anilor 19'50~

ar cum relatarea lui Canseliet ·11U. face nici 0 singura mentiunc la Hendaye ,:~ povestea in. sine este spectaculoasd tocmai prin bizareria ei e.

Pentru a plasa intr-un context oarecare varianta pe care 0 fumizeaza Canseliet refe ri to are' la 'ultima. S3. intAlnire cu. Ful canelli, trebuie si fie croim drum prin h ali su relatsrilor pe care ni le .... a lasat Canseliet despr relatia sa ,en ~i ' aestrul", '~" .. ,asc~t.la .srar~itul an'~'~i 1 :899, Eugene Canseliet pretinde ca l-ar fiin aI-nit pe- Fulcanelli la scurt timp dupa izbucnirea Marelui razboi, cand ern, inca adolescent. In anul urmator, el sustine ca l-a eunoscut pie Champagne, c~- _I ~'a fost prezentat drop un alt discipol de-al lui Fulcanelli. Cevamai tarzlU

presupunerea la care am ajuns noi intemeindu-ne _pc marturiile evi.d~· contradictorii fumizate de Canseliet prin diferitele versium succesive ale ovestii, Ceva mai tarziu, Canseli et i-a marturisit ui Robert

... ., .' . 'I 1 ..... d D~. ¥" .... d .

Amadon ca Fulcanelli parasise Parisul, p __ ecanc sprel\llis~t, ~~., va

: ~;c. . " 'U} 192' 2' .. ' I'" . ~, ~ . :- ..... ,', , ... '.' '. ir-;r~ '.". ~ ~. C· I Fulean I,Q '11 lll-' .Al~' £;e-· . 1- enr

pnn all I. .' .. ' ... . UIllal ca,.1D urma ffiLall.illll U . '. " . '~_,_" .Ull'. ~~

care arfi identitatea rea:' a a personajului membrii Confreriei din Heliopolis ~ Cansel ~ et, Champagne ~i restul grnpului - a.u ramas in

". ',' ,~. "'- ~t-·· :' - " ·t· '. fun' , dam nentale

pos,esla ca, olVa ·_ecre e .1. ",.' n· . " ~

, Potrivit catorva marturii ulterioare ale lui Canseliet , printre acestea se numara ~i secretul transmutatiei in pan fizic, La j' umatatea anilor 1970. maiprecis, cunumai ciliva.aniinain e de moartea sa el

• •. • 'I • . 1, ;; .' t1.1 I' L .... I...... .

r-a marturisit ocultistului am en c [an, Walter .ang ca er lTISU,l;

Champs gne ~i un rut confrate, pe nume Gaston Sauvage efectuasera

" - d .... l' 19? 2-" ~ 1 b - . to ._ 'ii, l . ."' .. ' .... 1 ..... ~

a experienta I~ e transmutare In anu .'.1 ... :.:'., m a oora orur ~WllCJlpa~, ru.

uzinei de gaz de lao Sarcelles, folosind 0 cantjtate infima din pulberea de proiectie pe Ic~,e i-o daduse Fui,c,anel~ .. , Intr-o .disculie -/C ca~~ '~ avuse en Albert. Riedel (Frater Albertus de '. Societates de Studii ~l C · .. rcetari Paracelsus) Canseliet a. pretins Cia . fectuase transmutatia sub indrumarea lui Fulcanelli .. Unii . -' putea intelege din aceasta afirmatie ca. Fulcanelli 'era efeetiv de, fata in incaperea res,ectiva~

1 ~ di hoi ... £ 1 . In ali" +"

prezenta sa, confirmand coree tnc inea te ',' n .. 'ell. O. osite, '. fie' ',' ttate,

Canseliet sustine doar cit a urmatlntocmai instructiunile lui Fuleane li, care' ar f putut fi scri ,e ell cativa ani main' e.

. inf" .. .. d d" ~I .

Totue,i [ Fratete Alb.rtus detmea . ""o,rrnatit prO'venm ·:_m a~t:e

surse, conform. carorra :Fulc3Jlelli u1Su~i explcriment.· .se 0 operati·,e de transmutare in .annI 1937 la BOUI'ges.. I-It ca fus',:sri attmci prezenti Ferd'inan,d de' Lessep,s .al D-lea~] Pierre Curie~ Dace estrc adeviirat~ atunci :supo,zitia noastra rca Boucher a intrat indepen,d~t in le~i~a cuFulc:an· ··Ii s,e dovedle~ e' a fi corecta, 'prill unnare ulc3.J1., 11 'trala in.lea la sfa~itul anilor 1930. Din, Pilcate~ .Alb_ertu· n·u .. ' liz'eaz~ ~i sursa,de la care- a Ilrinrit info'nna'pa In ceea c,e,-l priv~,tepe Om~el.let,

. , . ~ tul ~ AI' fi 1

el sus,~ine ca 11.U are cuno'SIDlm despl1e in.CI'·. en:. _ .respectJv~ . '.. i sunp u

sa n' ·socotlln informati~ ,C '. tlSider3n,d-o' inca O. :ristificare o ... uJta., dac'a

'I' 'C ,. ,.

n-ar aparea men. :iona;e in a,cest caz n.UDlel lui L s "_~ps. ~l '. ~~rle I,,~r

Catlsel i,c't a 'confumat ca cei droi Ia,ceau p.art-e din c'ercul nlal larg de pl· teni ailui '··uJcan··lli" 01.l1pia cum. l.01n vedea ~ ~~~tin~re" aceaS' ... infoMla ie ar put.· a COI1S'! ., ui c [1, mw important ,mmCIU. dmtre toate.

Iii '. d ..

P,o,ate ca ' o!cmai a 'eas:a l.egatm'",a timplLri..' eu sava.n~ . ': I ~a 11.8

'UIIU'· 'Curie , dete'rmina' servi. ·ii ,·.e·crete ca OS:S· ~j alt" ag1cn.tii ,ale

41

-

a Iiati lor sa -I ca ute .pie 'ulca ne III im ediat [ .. upa inch eu rea celui de-al

doilea r-dzboi mondial . Canseliet confirrna acest aspect intr-o m.·. cutie purtata ell Fratele Albertus, el sugerand ca serviciile secrete continuau. Inca sa se inter . s eze de Fulcanelli, Prin urmare ~'ulcanelli pare sa fi fast 0 prezenta reala, la un ni vel san altul p·iil a la sfilli tuI razboiu lui

mal precis.pana in ,HDul1945. -

Pentru 0' persoana care - daca ace eptam In mod neconditionat prima variants a pref .Itei lui Canseliet la Misterul ~ a murit sau a disparut inainte Ide an.uJ 1926., trebuie S'a recunoastem ca el a. avut r activitate extrern de it tensa. Reluand l'n'sfi.atent. toateafirmatiile lui

C· "li',·' -,.'._. .-. stabili ... ~ d '. 'limi"~~ .'. - ... ',. 'loJ '. ~ ... T ... :.,-- .... amse .et~ putem !)~, I 1 un SOl e .. [ .' .. _L.a, tempera .a llllOlma . Intre ,antI.

, 91 15' ~i 1,9, 19" Cans eliet a. mentinut 0 Iegaturn, directa ~ nemijlocita ell Fulcanelli, Acesta l-a vizitat pe Canselietla Sarcelles, in anul i 922, posibil pentru a-i Incr dinta pulberea de' proiectie ~i un teanc de manuscrise .. , Apoi, ne spune Canseliet prin dive s le lui relatari, l-a revazut pe Fulcanelli i'n anul1930, apoi 1 ... a lnai vazut mca, 0 data

.... I' 95-'

In ,":"

"""--

[no rnulte privinte aeeasta cronologie simplificata este cea rnai

~ "1::=:. F 1 II' . ,....t" .. ,.... • ~ . .JI ... ~..... ...... .• • C···· h

verosunua ." c u caner 1 nu IS-a uus rucrodata sa-t viznezepc ' .. aampagne

~,i Canseliet, fiindea DU a tin·ut legatura cu ei in perioada 'in care' c. i

d'l .... """"L '., , ..... d ' .... C" '~1

.011 iocuiau m ace east casa .. , -3 vizrtat intr-a, .evar pie . anse lie a

S l A_.... l' uli ·du."'!o ·l, ..... ~ di

,aroe.es, mS,81 on cunoastem ioc ' .. ill care· s-a prot . ·:s mtalniree .. ' ill

al1ul1930~ Aceasta aosei ~a efectiva a lui ~ ulcanelli explica multe dintre enigmele minore ale afacerii, ca, de pilda libertatile pe care ~i ~e~au.pem]is C,anseliet ~i Cllamp,a,gn.e rleferitoal e a p[foie'ctul ,de a .j publica op1era ~j invAta'lurile. S,au poate c,a Eugene Canseliet a fast sincer in to,ate afnmatiile p .. , e c'are Ie ... a r8.Cut u p·.:refata p,·rime.i editi' a

I , . "I[ :Ii

Miste.rultli sustin,and ca- IU ave,a sa-l m!ai revada niciodata pe

FulcaneIli?

Ce' ~oc trebnie sa fi avu.t ,cand F'LJc:ane.lli, ~i-a facut ,d,in n·ou apar.itia in anul 1'930 dup.a public.ar: .a a'mbel0 carti. P10ate ca, . ulcan.elJi IllI a fast lllcan'tta'i de ICleea ce tacusera Cansetie·t ~i

hampagne cu. munca llii. Ne:·m' .. ltumirea lui ~' putea .explica ~i

d d b- .... '1' C' h .... ;0, . • •

. legf,~. a ... ·'a ~. ruse-a a,Ul",' a_: . pagne,~ care a cazu' m. apat e ~1.

I I" " d '1 t:: ~ d" r arC,OO ls,m~ motlv c~r .. -8 P( IO'V'locat, :',e re,. tte.[~ mo,artea . _01 ant mal

t§rziu~ ..•• U. sig-ura' 1t.a, u.1canelJ.:~. a .rnprt ·oric,e rel.a.1;ire eu Cansle.liet, 1as,§ndu-I tim. -, de ,cincisprezl!c ani' ·,a'"'"~i va,di. ini~tit d~ rreburiJ_ lui. TonJ.~i~ cei doi',au S'ta'b,i it 'u,n soi ,de semnal pentnl eV'eJltLlahtatea in

4"

"~

JA··Y W-EIDNE'" --R'- &. 'V-IN'" "CE"'N''''T BRI'-"DG- E-S

.~ .,:_. . .. ~.;.._ .. I I ", __ ,' ,:. ....'.. ~ ~:.' , " _ I' ':. -.~." ',._ ',: ':1 _, .. :, _" " .', -~. :."i.

CRU' C-EA- 'D'IN HEN -

': .-"-","-: ,-'; '.' - ... - ':_DA'YE

43

care Fulcanel i si-ar fi dorit sit reintre vreodata in legatura C'U Canseliet, ~tim ca acest lucru s-a Petrucut din spusele lui Canseliet = daca ar fi .sa·-i dam erezare _. fiindca S--8l int8mpla:t in. realitate (}eV3; de acest gen

_ Canseliet sustine IcA, in anul 1952~ du;pA 0 asteptare de aproape

OOl'II';"7AP1 ~. d .~.~ d ,--,:.'" . ·c- ' ',;00'_ . tl-lo. A' .... , ,.- *-~:~ .. - 1m: ultima -:-. . " - .... In ~ '~'

~1'"i1 ,'. ,O~:_ e am, ~l-ar--ev,azu, .lVJli1lesU UJ_ pe'D, -.- _' .:_.. ... -., Oata .. · rt8mll,e

de a muri, Canseliet a relatat int§mp1larea Ci:tO:fV.a prieteni si

.... - • .J:::'. du 1 . ".,J;r. ,. C- '"' d .., .... ,1 .. II ~ tabili

cercetaton, O:Jl,eml .. ··' _ ~~,J~, ·V:erslWII. Wilen te, '.' . anc a prmnt St;~ltlliliW. S wUl : ... -.t,

Canseliet s~a, prezentat intr-un anumit o~ wide 1] astepta o masina,

. .. .'~ . . ·1- .' - - ..... - A d adsn ,1'1; ...... • . 1 P '.. ·1 A· j'i, d 1

·apol. a p, .ecat, patrnnzanc ,- ." "--_~ ·.·IG· m tnl'utu ' . r mnen or; ·'·.-Jungan,·_~ ,_II 'lID

vechi castel, Canseliet a fast intim_pinat de b,autranul Sa'll Maestro,

F 1· - Ili~ - i;,;!l d . I'i/; ..... ' C·: . li: ,

u cane .i, care acum parea oe lac,e',e.a~I vars em, ansei et-, care'

avea pe atnnci oincizeci de am, ~. desi in anii 1'930 Fulcanlli trebuie sa fi avutjn jur de optzeci de ani,

.'[;.,.. I'ff. d-' ,..J~.-. t ~ ." .. d - .' 1- ~ ~.;ro.._".,.;; 1-'

ilJoepan _ ' 'UllJ laces .punet ~lnlaJ 1_. eparte, povesnrea -, · 'W ~e let

d ~_"'.&.;"'"""'~ ~ ~ 1'~ ..... 1 &'. to de' d ~,1," ~

, !evme ICQmUza. ~l treata, pe rnasura, ce ,C . laCe 10' !en.c u " .. ' ezvalnin tot

mai socante, Ca si inlegenda primei vizite a lui Persifalla Castelul

Or 1 ' 1-" .,', il" . - .~ da"" ill' .. t hi'I 1-· C':-- - ] ~ et- fa': .....

~ ..' ,- . I ; '. . . .' I ' . I .' _'. .' .' . i -. - I I.',' , ." : 'J - I ~ '. . - '" . . '.. .; . . '. ., . i .. . L . I' I' '-' I· . - "I . : ."-

aa llU1~ n1llltUl e se pen.D_--, ._' cna,lln cea ICC. or .Ut ' .·anse; 1". -ara 'ea

- ...' .... I ~ .......:t.. D ?' , '" 1 .' p- ~.t: 1-

a,cestasa.-~I,punaolc Ipam.treu,area,,.!e ce.,"; ~It, asemenea mersua,

Canseliet se: treze~te.la sFar~it afara _. castelul ficandu-s,e ne'vRzut mtre u'mp ~" minuruindu-se d.e semnificatia p·e care ar fi purut-o aVlea cele intimplate"

I g~,a d,at, ,0 'camer,a intr,-UD tumulet din varful castelului §i un

t"t l b t· ,,~,.... .... &'.... ,. . A' c'" - ..... - d

",:pe 1,aora~Olre' 'In care sa lac,a ex'penm.ente., .... lost ata:t ,',e

,'. -'-. --.::. e. ,:td,··,····~-·l-·' .... , l-,b---,----~·-~t-·-·" .,. - 'tu't-'··b-tm-~'-···-""·-· .'"

lmp.re!!uona ,.:,e mlCU·. san ·3, . ora IOI;, mea ,nu s~a pu ..... a. "', . 'esa.nu SIC

"". . b-' . - - - . - ,""" i '1 I 'b .. - ' ~ -

'-,,, _.' -'.1' ,1'1-· .. ··1····; :';:~ '.- I' '.'1·· --'I: .. ',!--: '1'--- ----:. --- '.-' .. ,- .. --I,,' -:._ -._ .. '

m.ue .. e cum. p, uteaaIata mare e a _ orato.r pnn compo ,ara~Ie ell acesta~

, . I,

'Tf,eptat~ pe rn·asu·ra elc a. ,ajuns, sa ... i Icunoa.sca ~,:~ p'e ceila.lti vizitatori.~

Can.seliet ~i ... a oat. B,eama ca ;81cest c'h.iiteau ,81 Ma,es'tru.i.ui sau era un

-- fu ' . d' . ;. . .. ..... . • ~....... -' ....

re __ :Q'!U p-entru al"ep-~tJl ,a.vansatl mtr~(:de a]chlmlel, In Seats . .resp--:ec.tl.v~

I~J~ I ... ':I' ~

el.a. Zi,tit c,itiv8 copii~ imbracati In 've'~'minte d,"c secol aJ X,Vl ... lea,

J'uca'n, ·d·ll'-eo~ "'"m': ·c I ~ ·h"~'·-' 1- -'00- '- .. C' ., -. ·tt- - __ , " A',··· ,-, ... --.- --. - - t· :, p··~·'·~-·l 1 - . ... a; '" ~~ ._.ur LC, c Utf So, lereas, , .a Slt. :semle.nea, Ul ,. ¥~-~Ila, UI

Canseliet nu, i~a trecut: prin m'inte' sa, p:una, vreo in'tneb,ar-e", IS",a culca.t

, · · di 1 -

~l .a. uIta: .lnle .... I attow ..

ZHele a.ll, trecllt :rfutd.'pe mnd~, iar in. aces.t'timp Cmtse'i'd tfiebaluia

fi .' · "" 1- b- . ]..... F 1 111 ,. eli-'" ..... 1 ~ . enCl- m lilorato.ru .. _ sau". I'll cane .[1. trecea .splo.ra C 'in. VlZllta 'pea. Ie, ~1

... ~,- it-"I'"'- ,- de" . -., .. , ·':1· '."-."-.. - 1-' c.;:; \"" - .... ·C·' .- .. -I 'li'" ·-t- . *, .. ~.- .. - - .. ":

sle m .. eresa, ' ... : pl.rogrese, Ie pc care'e~ .l,a.c1ea" lnsa anse., e, es~e mprecIs

""": .:'. , ~ I' '~. d:' .. ,. , I~·· ~ ,1 , .. - :. -,. I. '- . , '. urt·--,- .- - A' . - ' ..,.. . .. :--.". 'C' -, . I - '. '-ti"'~_

.m. pn.v~,n I~ a ... lSCU.~ll.or pe c ar-e .e'-,all p.. . 8. ~ .. POI, ml.L ,- 0 ,Z1.~ . - . anse, . lio;.!L

- .. d dim' -",.. "' ,~ ha~ 1 I ~ b- .....

,C"'"_·_ -. . .... r .... ,.-'. -- .. : "'1-' .:; .. -. - .. ----, - ,.,-;,'. ..... ',··f, .- ~--(-. I'~ .... ~ , -.,- ~ ----:- .. - '-- .. ··1 ,":

S -il trent. "e.· _.lnea~a, §l--,a ,arun.catneg lJlent ,I." .. mC_f! pe 'Ie.~ a 00 .. orat

in wt.-l .'_':~ ... ' - - d .-. ... p ........ d '~t- ... ~- ~ . ..,"':' --'". d" ····h- ,'. *~

_~ ,e.. ,_ e sa a 0 .gLU"a . _ e aier~ . e can.. S La ,!e,ii al"am~ c·u canlJqa .. esc . eta La.

.~ .'. br ,-. ··t-- - I ·1· - ... t" ,-' :'" ~ d ' i~ '~b- .. . ,- -. --:- 1 f'!i .. .- ''''''-. . - tal- '., - ,~ - .. "" " , ~ - . -. ~ d ""

~I eu .... J.el_.e,w:e, e a ,,&n1Wl-· ~ ( ·.ere pe. anga pan .. ' .. 1 om ,I a vazut intrand m

curte rrei femei, care sporovaiau vesele, cu U1SU fie tire' feminina,

.- Canseliet a simtit ,cit .IogheaJi~ d.e jena pie pragul usii si a sperat caele nu-i vorremarcaprezenta. En timp ce treceau pe Hmgael', una dintre femei s-a ultors spre el~, l-a privit fix, in ochi ~i. i-a .z§mbljt SPt~ stupoarea lui, __ Canseliet a re'CLID(lSCU.t fata femeii, care era, de fapt,

M· - stru -1 .... - F'uJ lli

aesl ~ . L _S'au, _ .. - can.e .. L

Canseliet avea sa, vorbeasca ~i sa, scrie de multe ori despre vizita sa la castelul adeptilor alchimisti, mai ales inainteamortii sale, i'ns·· at'eJ le-a 'r' ~z'~: 1"'.11't-- 'p .. "n', et em· - '~I"'" .: - .... , · ". ' .. ", - ~ · ,. -" "-:r,:, --, , .t'~, ..... .J .. ,,,.. .. ..~

iI, -_' ·~.II·" __:~, .'!;.;i'.". wAc !I(.,U, , . ' .' .. '. ,or S8;1 cel.ma1.1tfip.rop·.IRlLl aceas'~ nueVRraw

I ...:.~.. I !!I !II '_' _. m . ,..,

probd de bizarerie pura~ Povestirea despre aceasta in,tam,p.Iare' a fast

publicata abia dupa moartea Sa.~1 in cartea semnata de Kenne th .R~ Johnson ~i intitulata Fenomenul Fulcanelli, o carte la care vom face referiri ample intr-unul din capitolele urmamare, Finalul pevestirii

d ,.... ""'.- ... -.'. .. .. .. mfuz ~ .... - ..... C· - elie .... '..... ""-

'.' I ,'.... ,..: . ' . " ". . - 11.-. ;..... ',' L . -' I' .' -. ."',' < .- '". • -' • ::. '_ - - '. [II - .. - -

ev~e m~a 1~1 m·at co. .. . ., msa este cert i(~a .... ,WlS: " .. iet a. paraslt mtr ... un

.c-· ..... ,I ('iI~,MAo'II·ul' T -t"ll1-C:'· ... -- . j --- +, d -- -. ··-r· :... Fill .. . . '11 i ~ .. dat 1·· • ·c·- '. - eli .

illRt ~40L;\,;I.ll.~·. '. -J! 0 !io~l} mam LC "". e a Pi "eea, . _ cane r, :11-,8 I~.: lUI. ·.~ans,e' tet

Ul1. ultim avertisment, pe care acesta l-a dezvaluit in editia din anul

1964 al Alchimiei salle: ~,,~Va veni momentul, fiule c,a.-n.d'n.u vei mai

pufj;e'a' 'l-ue- cr-' a~ ~ - 'ai' '-I··J :., "..~. <"', ~ d~ , ,hf., -- 'b-'" ~ . 'W ,'. I':· :c,. ~ "'" . ·t··- '. -- - - tm·'··· -'.- ··tul- ' .. ,.

'- t .,-, .. ~ '-:- -. ,Ill _ .cJumte" I~]. can .. :, V,a_, ueU1 sa. Pi eta In Icau area, , U~I_ W

:rar ~Ii bin,ecuvantat c,are se afla spre miazizi, de~a loo,g111 hotarelorn,~

Pana a::',ci 'ne pu:~e'm ~propi81, Idin. :pler.sp'cctiva crearii le,gendlei de catre ICa'ru;elie"" de origi·nea. capitnlului I-Iendayp ~i de ,curi,o,asa, ref~.r~re la un ,dezastru ,~i la un IDe al re.fu,giu.1lTi~ Insl@., d,e dragul

v~n-'·di,-,'"'cl+;:,tn--i:· .,., ····tu, .. ' ,:". ',1·',·:, ,1-" '-"I~""-"~' ,*,I"i,1i'" t,· -; .- '1"" ··ta- ... 'Ii - ~- '1-""", . ':-'l--'· '.

-' ~ .... .~ .... ,I~I~ aces· ,. 1 cap ~O su.pdm,enku, pu, :eLm reJ1UR, ,. IR m~mp. aI,e,

.. d· , ·b-........ ,. ,. " -.-- =

SOICO'tlll_ :'"'0 .ro.v,e.ll""la LltlW ··,atran cU.romtea rulbu.re~ hldlfere,n:t Cle s,-·a

,i'I; ...._. 1.;0;, '1·" Co 'II -

.In.tam.'p,_D.,t J,n rea;ltatle" .Lap· tu~, lea cea. d,e-,ft d:Oll,a, e,ditie ,BlMisteruizli

pup·--- nn--' . - d'~ Ip ',. ,-.- .. , - ... "t· -'l~ ,- .' I d' ", .. ,- ... --,- - .- ':'. --- ... ,.~.- d:-' 1, H~' .- .. .-. ,d-"· ., - -'1 .. ·bJ· ~ ~ .'"

V"·;·· .. ,:: .I~!w Ul1. cap,l JO· ,nou ,.,espre C.IUcea · __ ,:e ,a, en.·ylc·.n.e 10 · .. ·Jl,ga.sa

reexamiilim pfobllema ioentitatii lui FulcaD,elli .

, Dupa aceasta ~~UBa §imisteri~asa rrrtainirejFulcanellipare Sa fi dispirut defl_nitiv:, CatlS,eliet nu.l-a mai .revizut niciodfttii, cuin de aJtncl :n.111'-8. mai r-e'v8zutl1ici (J alta pers0 a.:113, cred.i.bila, care sa. fi fost

('.l·nc· ~edin':~ --,ta,t~ fi··· .. ', ""1JJ~aJ'l d:I., t·- ·t·.' 't-·t ' ..... - .. ,'. 'n,:::;:: - A - . - -

.. , ·.f·· ,.,-.~, 1,le~lplru~l-_'; ·'e,a,u enllCl alea,peI'sonaJu UL,Jt\ltmanem

a,g,ata.,i de' ,0 s,tlmc,denie ,de in dicii pre·care ~i con'fuz'e ,~,i de incid.len,te Cat'"le ~ .mai. :mult .sat~, rnai 'pUttll, de le,gen,da.~ ~ .. car,e evoca tri'umfuJ, asup:ra, genuIl(i wnan'~ ,androginia din" Rrose Selavyl'- a lui DUlcbamp -~ alchim'ia .iingvistic,a :p:rocialD.ata Ide Breton ,§,i de M,e:rzei~ ~i d.e 0 imp.resie: generala de ,,-'_m.ontare in sceruf' a unum. ,evelliment supmrealist

Ca:pitol'l1J 'Hendaye a fost oar'e ,destmat si:file inclus in Loc,u,in!a, poate cao cO.ntllluare a l,deillorreferitoare 1.a ffi,onumelltuldepe Mama?

,44

JAY WEIDNER & VIN'CENT B,RIDGES

Sau poate a fost unicul fragment ca'n~ s-a pastrat dill opera .. Finis Gloria Mundi, pe care un " Fulcanelli" furies TIll l-a rnai reclamat in ID1111193,O? Iar daca asa staulucrurile, cum a reusit s,a r.fhnana secret. ~i sa ajunga, in forma in care a ajuns, la alte surse decat Canseliet, ca de pilda Jules Boucher? Este oare posibil ca acesr capitol desprc crucea Ide la Hcndaye sii fi fost p1astrat secret tOGITUli, fiindca continea aluzii referitoare la identitatea lui Fulcanelli, amt ca individ, cat ~i ca grupare? Ar f pus care capat jocului daca ar f East pub li cat Inainte

dejumatatcaanilor 1950? _

Solutia acestei enizmc mai are de astep xat P' ',an,B, dupa ce vom

'~ O,"",tL, ~, , _ '

fi examinat C1IM a evoluat legenda 'I egatA de Fulcanelli,

Indr erent cum ~,i din ce unghi am aborda subiectulalchimiei, de fiecare dam VIOni fi recompensati cu un mister, 'piMa c3Jld intrcgul subiect va deveni 0' succesiune Ide cnigme care Sf: reflects reciproc la infinit, S'i~ astfel, daca nu suntem at enti, vom sfarsiprin a descoperi

.... .....,. ~ . .

doar fata dilemei noastre, Seeretnl se ap'ara cu strasmcie, cmar ~1

arunci cand este expus Ia vedere.

Fulcanelli serveste de minune drept exernplu ~rn acest sens

, - ~ ~ ,. .. ,. d .... d oil; - ib ~ 1''- ,

Savantii ocultismului panzran .: oreau sa creac a, U1, posun .1 tate a

transmutatiei inplan fizic, astfel in,cat orice sugestie 13 faptul ci cineva reusise 8'a, infapruiasca operatia a ajuns s,a, ,atinga propertiile unei

d , .... : . .-, 'b"'" 0 ... ' F 11....,. ··lli~ ... t ' ~L .JC:' ot . " .c.-'~I d: -: 'F'~ ,', . 1...,.1' ,.. :" .'

a _ evarate 0,. -seSll.. 'Ulcane, . ,es ,e, m. lap, un ~,el', e " l.amel W 'epOCll

modeme, chimist renegat care asemenea lui Curie, ,R reusit sa dcscoperc din intamplare modul de manipulare a, ~ .: luminii" radioactive pe care 0 contine materia, Nu conteaza ea, in Misterul nu se regasestc nici mscar umbra vreunei idei speculative referitoare la energia atomica; oricum, se stie ca toti alchimistii si-auscris textele inJim'baj

- . - i'L. .1 ·'d . .~ 1 ,. F- ~~I lli·

codificat, Asadar, misterul se coneentra m junu L entttalD m .- uicane '.~

Daca cineva ar fi reusit sa descopcrc cine este, atnnci transmutarea putea f verificata .. Din pacate, nimeni nu a revendicat niciodata acest

titlu ,i nici DU si-a prezentat bona fides ~ _ . Co,

Totusi, ideea a. facut cariera 111, epoca: in plio, secol al XX-lea~ existase un.alchimist ~,pulr"'m Viziunea are ~!i 0 tu~ de 'llp~ar~ .ism; un aristocrat inalt, mai v!rstnic, servind drept c.1 ,!auZ'a nnw mic grup de tineri discipoli ~i initiindu-i in tainele procesului transmutarii, intr-un

Anglia in tan,ul1980, a avut darul mai multde a pune noi intrebari decat de a furniza raspunsuri.

Disertatia lui Johnsor despre istoria ~i practicarea alchimiei dar si despre Fulcanelli ~,i Canseliet este solida, argumentata ;~.i bine sustinuta D~ - anumite r cte d '--d' .. t unica sursa de carc

'_~~tll .. I.' ,::, .... m .' ',will" pun.:.~: '. :':__C ve'_ '.. . ea eS:te i' .. 1 ·-··)t.Ut:·~ .. I. ~..~ :. ~.

dispunem, in masura s,a ne ofere piese mat importante pentru jocul DOs1Iu de puzzle, Cititorul alent. va descoperi totusi, fragmente destul de consistente de pledoarii oneste, fiindea Johnson disimuleaza tot atat de mu tne c·at i~,i propune s- dezvaluie, '. icaieri nu este mai evidenta aceasta atitudine, decat in epilogul cartii, 0 analiza a crucii de le Hendaye, semnata , ae un anum .. Paul Mevry l,

Dintr-un an: . umitpun ct de "':;l'";...".;ll~ ar tre bui s·'·~ fim re'CW1" '. 0" seaton

. " .' I . 'L.l.JLLll - " . ~ I. I. [. ~ '," rcu"l..rl.. '-'-, -:.' '. '_'. "·!Url· I .. ,'. ..... . Ai. .

IC,a s ... a gasi , totusi .. cineva Icare a avut curajul sa faca comentarii : .. ".~. desore cn "", dek H" idave Mevryl abo d·····, ..... nroblema sense I es,pre crucea . ,f: . a en aye" __ 1._'" Jl a . Of[,· ,aza pro -,.ema

aruncandu-se ell canul Inainte inUL 01 adevarata demonstratie P.l;n.lo,zi,v3:.

~~. ~ ~~

§l ori gina la, care ',;ine: mai mult de literatura stiintifico- fantastic! ~:i de

.' . ,~'-h'~ S'''''' . fi ".' . ", ..... _, .. 1,' ~ . cia .... ~ "

cnptograna creatoare. _" a, I'." e iertatcmtoruhn avizat tacasuntenevoia

... idi _. '"I .. fl' .... d t d

sa n, nee exasperat maim e spre cer, c·~-· I lean' ,'p,oal.CAI_-ezgustat

i treaga de m on strati e ca pe 0 fa_ sa san 0 elucubratie, Intr-un fel,

..... · . I ~... I"'

poate ca exact asta si-a Plf()PUS art],CO._UJ, sa. rea IZe.Z,· ~

Fulcam . IIi = ~i alchimia, in gcrneral- constituie un subiect care inspira Iiteratura oculta, Majoritatea cartilor care - rateaza tema ,'1 bU-·"· . ~ . ,. .'. "aJl ~ 1- '- ... -. - '.' t' '. d" ", d·· - ··t·~· ..... 1 . h ~ -. .. .," '. 'to . . •... .' ,a. c [[. rue.l, m spleck __ ce~e semnra~ie . e ,a .. ep til ,wc ]]Dl.~I, SUD sense cu

ll1t1en1tia. d.e a. zi.p~ ac·: ,~i mai mult Cit:I'to'rul imp-.rnd,ent sa,u n.aiv.

., ,~ ~.

Numai citito.rii care d~ cbeia de interpretare a furibajului pot desci&a

" '1 d' .... . 9. .... .... "' 1 .. d- F '1 II"

mesaJu., a'::evarat~ rnsa c.r1I.e can: s,-au, Gens l',e,spre: u.cane I

.... m· - p;~pan~ - d r-u Di . 'l'm- rn' e' 'a"1l ma" lo1C" ~·i '0,"'')'' Sj!:l!ii, f.n!C:IIC· n°; 1111 m ....... tr 0" noua~' r.ro'B' ~g' o'n- i'e"

.' ~,~ . __ ~. ,', I~ , .:',' -,'_, ', .. ,,, ._~ I " •• ··'6~· ~·II,J.~!. -.f'-' ::'~ u..1i'3 ,,-~ "u. .• '._: ,,_,-:-. tw :'-",":,._.,.'

d,e oC'ultism, Ele creeaz3 s,enzatia ca sunt destinate 1:1_ mOld lexpres sa-l,ascunda. ~i mai mult pe. Fulcanel i- ca. ~i cand, acesta ar fi revelat deja prea mult.

o alta, carte importanta i~n care ,a,par m·cDtiuni ab·u,:nden'te .referitoare 1.a Fu: canelli est . a ran.dul ei obscur8~ Refuge ,afthe '. ':pocaiypse' [R~jugiullapolcalipse.iJ . die Elizab th Van BUI!: '., se

d- hOd d" ... d I H d-" W'"l

esc. Il'c.e t.:.~\:_, 0 '. ···sen IT a cruClll· .. ,· ,3 - _eni aye. ~la lco'mentarI 1,0 .•.. e'

care Ie a Beut Fuicar Iii reo : .rit· .. ar. La subi.ect. Autorarea citeaza .ave:·· is.mentnl· Ie care i. .l~a adresat .Ftdcanc·Ui l.u.i. Can~~i'l~:liet apoi 'b"ece la a finnati a ,'a Fulcanelli, : e-8 S'PUSI ,altora ca refugiul- loc'ul s'ecret~ era Rennes-ll_ -. hateau din r .gtWlea Aud· din Fra.nta~ Dc' 13 aceasta Ul stt . fr,agila, Vi n Burten elab'Oflet ,zA 0 'in ' leaga construct~ '_ . 1 ab 0 rata .in

CR . CEA DIN BENDA' E

~ f '. d ... .3 A Ii"iI d 1" ".~,.,.." ~,1T"'iJ '1' . dW

teona sa InT.', prezenre oescen '_' enta ill JJ£10.,. tune un secrete srzo - Lace:

P- eisag isle, toate indieand in directia Rennes-le ... Chateauca. unic Ioc

. ,

al fu-· ., I " - , d - 1,1 •

re igtu ill' . propus " .• e F·uICID1'cul ..

Aceasta digresiune ce aluneca s re zona expusa in Sfantul Sdnge, Sjanlul Graul, cartea lui Baigent, Lincoln, si Leigh, este destul

de str .... :'., U' T. . . "'t· ..... , "'. arte ...... -. tr .. ·t· . -:."'!" d -c. , .' .. ', F'ul" ,'- '11-'.. ." -t·

e s ame irma oarea C '. e care ,8 eazac espre cane. inu este

tot atat de bizara, insa ridica cateva probleme interesante, .Al-Kemi:

.. " hermetice si I-t 1'" . ~ '" 'I d R A

memoru n rmence ~,I aspecte ocur e, poi . ice 91, particu are ue .' ... ': .

Schwaller Ide Lubicz", scrisa Ide Andre 'Van den Broeck, sustine eli

. . I

Schwaller, egi tolog esoteric si autor almonumentalei Iucrari The Temp 'r le of' 'JJ:a~ n ~; emp lul Om ·:···' ..... '1-111~] g intr etinut l:ega" ..... tun' _. ;;; stranse cu' grup - "ld'

.It: I .}c;. . ,LVI' . j ,~~,".:lI . ,I"· _ I -. '; .w·· U JL - ·\..r.U .. l.L ... ·· .,": L:Juru_,~·_ ' .' "': .

_' _ Sl I ..

C- 0" nd n s· d e " F'~ UI lcane ·lli·; '\ l~jfl den Broec 'k fu - r-t'\-i' ze az . );' su g'-.' esti a pute m ~ Ica-.l

'. .._ , .. :_, _., ,""y I~ VUJI. '11;;,;1, , . J..lL.u..L.. ,.4 . . .6J _'._. . .; .

.... S· h 1'1 d L bi .... li Ful lli.s: ;;0...

ca ,··>c I wa . er c e Lumcz era ill rea itate ,.'.! caner .. saun once caz,

to ~ IjJi" I· ' .... ' Ch- S f ...." . ·

au rul,l'v:Llsteru ut, ~,l tea .:. : ampagne ~l ... ar _= u susit opera acesnna.

In acest moment, ce i rarnane cercetatorului de facut este sa repete ceea ce a. spus biata Alice in Tara Minunilor: .foarte bizar, din ce in ce mai bizar", S i; asemenea lui Alice, undeva pe aeest traseu, am trecut de parteacealalta a oglinzii,

'CR,UCEA D.E 'LA HENDAYE

incepand Ide la estuarul ra . u ~ Nive, de ianga B~yann,e, ~i plana la Str,3mt, area Bidassoa .. coasta sud-vestica a Frantei este c:unosc,uta

~ 1

s,ub~'-enum.irlea de C,O e d 'Arg-.nt.· "cntru a 0 deos,ebi de ceTe'b-ra

C""· d'A' d R"· £ .., D ......... 'i;.O! C- dAr"

ote- ;: zur~e pe _::'JV·. e-ra ·lrance·za,. .·a_ca, msa",- oasta. .. ,e ~. ,-gmt

:nu a fost luciod,ata la lei de cautata ~i die rellumita ca Riviera~ ea a fast ut.totd,eauna lo,cul predilect de 'vacanla '.1 monarhilOlr~ Reg'el,e Soar', Lud10vic aIXlV-lea-" ~i-a, PetruclltluIla de miere p!.' pI.aja de la Saitlt-Jeall-de-Luz~, in finIp ,ce Biarritz~ .aflati ,l~' mica distanf3,. spre

d- 'I;..," d ....:r: " I..... '" &. "ll 'I al-

nor ,pe rnllll ..• ,e COllsta, a i-Ost 'p.gn exc,e enla stalIunea 1amt .. 'el reg ··e

britanice: 01 ep'c- le,a vic·to,riana.~ In cursul s,ecolului al XX-lea, tloata 'l b -- l'iI. .... dtd I;f!;, ........ E'· ~N 1 I

umea'UD.a" mcepan I'. I_ "a Impa at,easa :ugenle ~1 ". ~.'po eon a

ill-Iea-<i plana la l'"et_ "naVi!ctoria~ Printul Albert~ .. Prinltd ·.te Walesj

Par sa nu fii ratat niei 0 tap~:'aritie: ai,c,~, in, s-e'zon~

, \!

Scrii orul H~G~ Wells iB. traosfo'.nnat acest oIi~e d,e ples,can, ide

S- · J d' L 1\ '"' - "

ton car .... 'ste 81nt-'an-' e- ,uz mIT-O; -ren,wmta, statlune p.entru

,

inl e,lectu,a ," "' Nu este ,greu s,a n'~ -1 irn.agina_:., pe 1mpecabilul Wells

pur ~ ]du-~i semel mUS-lat,a, ca . ,e fl' lorsa~ ascun.s und,eva pe --laja

48

prehmga, acoperita cu nisip alb pe care sta.~ intinse Ia usca .la Sro'~ . erm ancorate de pari .navoade pescai esti d _ pnns ton ICU, barcile leganandu-se in Iarg, in timp ce el dicte~a Outline of History [Trata~ de istorie] unei mici armate de secretan, W~lls,~,.Aldous Huxley ,,~l anara proti pend ada, londoneza au descoperit Saint-Jean-de-Luz In (nul 1 92,QI" Bstfelincatpana in 1923 hotelurile Iuxoaseseraspdndisera pinala.Henda,ye-Plage 'vezi figure 1.6.)"

[ j: ura 1.6'11 Hendaye s ituat pe

d ~ -

coasta su -vestrca a

Frantei dinspre Atlantic, . hiar lao granita ell Spania sta chiar i inima Tacit Bascilor,

,

at , ..

. !J[ot' ar.c.,·

La numai c·-liva ani dupla ce Ludovic al XIV -lea :c i ... a Petnlc~ i luna Id.· .. miere aici - cu aproximatie in ajurul all.ll ui 1.680- cu u -. eceniu mai .. rut sau rnai pu in=cineva aconstrui un e· · gmatic edificiufunerar in cimitirul parob'iei bisericii Sfanml Vincentiu din Hen .. aye. Data exacts la care a fost construit monumentul, persoana sau rnornentul istoric pe care trebuia sa-l CO~!lelno.:r~ez~, : -i~' ~i arnplasamentul sau originar, toate aceste de talii s-an pll~d~ - .~. tnnp~ < ingurul Iucru .. .ert car s cunoaste despre ,eee,s cl:11~a- . up.a cum a caracteriza -0 Fulcanelli, este lea e a fa t transferata din cnmnr pe amplasamentul sa.u actual din colrul dii spre sud-vestal ~iserici ~ in anul IS 2 in timpul Iucrarilor de restaurare a bisericii, In urma discunilor I~da,toatie ell in.gri ji orulbisericii, au. iesit at su}'lmfa~a cateva m'~onn,a 11 c_~- arata cii ace sta Cl~lC_ a, fos' luutata pentru. a da

..

CR.UCEA_ D[N HEND.A··

49

cinstirea cuvenita familiei d Abbadk din: egiunea respectiva, care suportase cheltuielile de res' aurare a bise ricii ~

o data inarmati ell aceastapiesa greu ca~tigati dinjocul de puzzle ajungem In fine 18 un persona] istoric consistent, c relatii solide, care conduc in multe directii ~~ la numeroase eme legate de crucea de la Hendaye, . amilia d'Abbadie este originara dill tinutul Beanie, situ at in Pirinei lao est de Hen aye, ~i [R fast una dintre ce - e mai importante familii din aeeasta regiune pana la Revolutia franceza, o ramura a fsrniliei s-a . stabilit apoila Dubli 1 ~i a prosperat in domeniul constructiilor navale, Fiul eel mare. Antoine, nascut In anul l S. 0,

.. . ... 1 H d ., ..... bases p". ..~ d ....

avea sa, revma a '. enr aye ~l.l In zona iascaa Pmnenor upa ce

explorase tiopia it1 calitatea sa de Insarcinat a guvernului francez, el _ edand P" miliei prestigiul p:ierdut sirespectul de care se bucurase III rrecut, In anul1842" ac su . ,(I cumparat fii~ia [. ,e' teren 111 forma de sageata carese lntinde intre H .. ndaye ~i Saint-Jean-de-Luz, a 'plant pentru restaurarea bisericii Sfanm Vincentiu sia 'pus sa fie mutata cruc a sau asamblata in forma actuala.

....

In ani] 1860 I dupa alte cateva expeditii intreprinse in Egipt $'i

Etiopia, ill C .. sul carom. a. mcttt-j i 0 m.cercare de a gasi izvorul N ilului,

A . d'" bh d ~ ,. 1 H d . ~ . · b' ., ntome r : - A' mac te a revemt .. 8 en aye ~l a angajat cei mat [. um

arhi recti a ~ tim mlui pentru a construi aici un castel in stil tipic gotic .. Eugene Emmanue Vic er-Ie-Due, arhitectul care s-·,a ocupat de

. t . ..... ... ._~,' t d ~ - ~ N:'" . rtr , D'" -_' .. ~ dir p. ri: f-. ',' It .. , ltr

res aur rea cate .. ira ei .,',0 re- iame am a, S u a mUJ, 0[1 at or

'I

rnonumente goti ' .. "" a in iocmit majoritatea planurilor de constructie

- ... . ~

ale Chateau d,' Abbadie. In anti CI 870 si 1880, Antoine d' . -: .bbadie a

fost presedintele Academiei Franceze de Stiinte, da ~i prieten §i sustinator al lui Ferdinand-Marie de Lesseps in licitatia pentru

, ~

castigarea proit ctului .,:- e constructie al Canalului de Suez, El a tasat

prin tes 'lament Academiei Franceze castelul sau situat : .·8 Hendaye, unde ., it - stalat un observator astronomic dedicat snu ierii astrilor, Catalogu .. l into mit initial de Antoir ed Abbadie cuprinde in . nezen

, . ~

peste 5010~OOO[ de st le.

rxepo ml de frate .,1. _ ui Antoine, Michel d . Abbadie si varul sau, . larry d," Abbadie DI . rrast, au continuat traditia familiei, conducand-o pre un tara' n comp let nou, Mich ·1 er I P otector al artelo - .... i P 'ieten ell primii artisti suprarealisti printre acestia nlinlarandu~seMalicelDuchamp··iMax.E-mst..·.aT ~i Cal emporan al si prieten apropiat ell Pierre de Lesseps, fiullui erd.inand-·Mari[e de Lesseps:. acela~i c.are Donstrtdse CanaJul e S·uez. ,. ~. arnintim. ca

·50

JAY WE.ID'NE· '& VI?C'ENT BRIDG·ES

numele lui Pierre Lesseps fusese mentionat in anturajul atat a lui Champagne. cat ;li al lui Fulcanelli. Printre prietenii lui Harry se nnmarau mai ell seama stele de cinema ~i scriitori, Atat Charles Chaplin, cat ,i EmestHemingway; au stat la Chateau Etzchau, si~t la est de Hendaye, in tinutul Bearne, Hemingway evoca, de alt~e~ Hendaye in romanul sau Riisilrit de soare, publicat in 1926, adica

exact in anul apariti .. ei Misterului.

~ . 'I.. . . ~

Intr-un final, toate aceste date converg spre existents CruCI ..

Familia care a comandat inaltarca '. rucii este Iegata chiar daca prin

• II' .... ,. If!;, ~.=._. ,i !I-',a.

fire indirecte ~i conjuneturale de IJersonaJecare traiese m pun rmster

Fulcanelli, Ar putea fi aceasta solutia La sarada noastra §i posibila exp icalie a tiinu· rii capitolului despre~endaye? Oa .... ~. dezvaluirile din. anii 19.20 indicau direct ~i tara echivoc catre ,,~F--atla~n car .... SIC aseunde m spatele mistificirii Fulcanel i? Mai multdeC3tatit, castelul din ,-irin.ei' ~e care-l vizitase Canseliet in calA aria sa fantastica evoca in mod bizar acest Chateau Etzchau existent in realitate in. SaintEtienne-de-Bagiorry; care, in modsi mai bizar, duce m trecut ~ la Gaston d· Foix, poate chiar la . '~-iooLas Flamel. Oare e,t_ po .ibil ca

toate aceste subterfngii sa ascunda ~ dar sa. ~i de~~llie ~~:emor 'CI~ stiu sa citeasca adevarul, adevarata sursa a crucn c e la Hendaye 1?1~

.-'. - '". - - .. '. ~. • . _.",1 .. ,_ - -.~ -c .. ·t·-· . I ,., ·F,·ul·-,· ·lli·?

pnnexteDsu:.1ZVO'lwcunoa:;iterusecre e a l11_-·.· ,can~ .~p;'. _ _.

Crucea este a~le.zat.a 1\n. prezent intr-o curte micuta ~tla,ta pe lamra dinspre sud abisericii. Nu departs de ea~ se aM un nne pare, o bancuta Avan_ 0 maltime de trei metri ~i jumatate, Crucea ciclica

'I ... ~.. •• ~ .. ~sub 1.

Ide la Hendaye domini curtea bisericii - apan~e lemgrna.bca,,· .1 '-~S0a.r~le.

arzator al Tarii Bascilor, Monumentul este de culoare cafenie ~1 decolorat dupa cele peste trei secole de ex' stenta, Pi atra a lnceput sa se crape pe a ocuri §i este evident ea polua -ea - erucea eS,te instalata la doar cAt iva metri de 0 st ada aglomerata care ?~ce ~

.. i .. _ - .'._" centrala - grabes e procesul d .' degradare. Reprezentarik r §1

i!i . ._ _ • d -. in """ .

i! i.!I uIfI L III ~ [ . ~ . • ~ ~:-. .,~, ,

mscnp enn IaJtma de pe cruce le-au mairamas tralt u ca a g ~' 1"$ e

inainte ca poluarea sa ,tearga complet imaginile $i mesaiu sa dispara

,definittv~

Piedestalul din pian adusa din til ut este iDsta!atpe 0 platformi

de forma neregulata, compusa din tn i .repte ,0' 'de, ~i a~ ~ f,?rmi vag cubics (figura 1.7.). Masuratori Ie de nonstreaze c~ mal~me~ , · .. clului esteus '.' rmai mare decat Uitunea sa. Pe . care fa a a soclului sun: r. p,ezentae simboluri neobi!jffiuitevezi figura l.8.}: un aranjame»t bizar in fonna de seu. in C3_ .... sunt d . senate patru semne

c ~.·UCE.A DIN .H.ENDA,

,5 .1

de forma literei A, c~ar in interioml bratelor unei cruci: 0 stea CD opt raze: un s~ar~ stra~ucltor, s~~an~d, cu reprezentarea primitiva a. .. mID

amerindian - '.".' . "'1' . - .. '., I --_ d ~ to ·t hi';" 1- ... '"

zeu _ . !.";'; ~l. ce mro·'12aI ' ern / .. mUI~:.ae, 'un leG ._p ill nna, m

stilul hieroglifelor ancestrale, eu un singur ochi la vedere. D." .... soclu ta~ne~te 0 coloana canelata, amintind de perioada clasicismul grec,

"in varful careia st aW: 0 cruc-'Q biz 'an- - . ._;_.... .' '. - ..... AI >::.ltu· '. ~ .... "c._ .. , ... t -

~ , . . .' . : .. IL~ ~ .. '... ..!tiI.'. . JLU."a sau greaca Wj,L nta Ull~'''' c e ,carle

este inscrip io iatunepigraffn mini Corespunzandchipului soarelui reprezentat pe rata dinsp . e apus a piedestahtlui, pe cruce este desenat un X~ Imediat sub cl, p~ b~1UI transversal, se afla varianta inscriptiei banale pe care am ammtit-o ann erier, ,,-0 Crux Aves I Pies 'U' .. ca"

(Slava lie" 0, Cruce, speran~ unica), Pe faJa oipusa a crucii, deasupra stele) cu opt raze, este inscrisa inscriptia cre~tina. INR1~

Figura lil7'. Piedestalul Crucii de Ia Hendaye pe care sunt reprezentate soarele si motivul s.c'11.tUI1U, ell cele

,.._..,.,.',,,,,,,.,, patru semne .. ' e for 'a li terei .A~ (Foto de Daele e)

Af13m Ide '-. Fuk anelli ca , oricare i-ar fl. vechimea, prin motivele :are impo .... 0 b· sc piedestalul rucea de la I _r', ndaye sedovede te a 1] ce] rnai stral'·.u 111.0num1ent allljlenaris,mul.ui PlrimitiV I 'site), cea mai :a~~ transpun·erle sim.b'olica. at chilias'mului 'pe ,c,are m'i-a fos' I lat 8,""0 -n.taln.esc vreo,data, ."

52,

JAY' WEIDNER .& VI. C.ENT BRIDG·E'·~··

Ftgura ' .. ,,8. Ccle . _ patru fete ale soclul.uJ,~ Motivul in, forma de scut este orientat spre sud, steana, spre est, soarele, Sf ire vest, iar luna, spre nord,. (Foto de' Darlene)

Figura 1.~-.~ Crucea Ide la Hendaye asa cum arata in " f·Z',ell:,_. I Foto

de Darlen.)

53

Chiliasmul este 0 credinta gnostica care dateaza din secolul al Il- lea crestin, 'in emeiata pe convingerea in. regenerarea si renasterea

..c: 'Ii.... -' ~ I' d ..., d' . · ..... Z·~ J d ...... ' d

efectiva a parnantu ui : .. npa .'. strugerea acestuia m, lUD·, U·· .e·cat '1,: e

Apoi, Aceastalume noua urma sa fie complet eliberata ide pacat, devenind un ," oi de ai 'virtual ale carui placeri senzuale, ospete ~i nunti, sau ceva de acest gen, crau predicate de chiliastii gnostici.

t.:'. fir .... ~l d .... J·B· - ~. '.,... .

Este l esc ca ramun e IOn:O':_' oxe are sisencu cresnne mtrever eau o

amenintare in, aceasta doctrina, desi, dupa cum subliniaza Fulcanelli, aceasta credin a nu a fost nicioda a condamnata in mod oficial,

... I _. _. . - - .

ill secolul al Il-lea, Origen, care a devenit si principala noastra sursa

d -f:'"1 11 -I" di - d ....,

ocumentara retentoare Iia CJ11 . :aS1TI. a. repu .. ' at aceasta doctnna,

+-4h ] r. ,., . hil 1 &.. .... ~ ..... ....... 1 1....

asU'e.'1 incat Ie I .. ' 13.Sm.U a lOS' I .I.mpllns meet-meet s.pre' .ZOD' .. _:lC Q,osc,ure

1 . ~

a eereziei.

."Milen,a.ri·.·.m,ul primi .iv" este 10 expresie inca si mai rizara, Util:lzarea termenului de !i~primiti'v" in aces! contex sugereaza

anoestra ~"SOI'U stravechi" ~'CiSnd""'m mod clar tri - it e la ,...,.",1 de

!I[ OJ. !." ~ J" ul: 'II'''' ',Lj a~ " ,t,CiJ .~ . .l ~ .. ~ :./c_: C " .. mrl er,·- 1..'. senllW ..~'

. ,., -

.precrestm ' ~ In acest caz, monumenml este nu numai ilustrarea unei

credinte religioase eretic din punct die vedere c estin, ins.a ,~i

descrierea unei "~~ilU111" p- . non' ~ - '.-h:.,; r:e sa- trave . 'hi 1I1nm - t~.~ iml . 'Il]l Tn..,/';

.L. ".I-I.' . ,LW ~.' :~Ji vrzi '. I c· .' u.v !.~~ ·.il Su.a,·y'·,.'C: '; asl~' - SJl-:" ~,l,' .. :Ul .. h.uIIILIJ. ..

Fulcanelli i~i subliniaza ~i mai mult punetulde vedere prin urmatorul

· .. I ~ ~ ,,-.,.. da

comemanu; "arttzanu, necunoseut care a taunt acesn rmagnn POSIC" .. !

o ~tiinta adanca e.i autentio cunostinte cosmografice" ~

Iata-ne, asadar dinair tea unui monnmen straniu care d scrie atat 0 viziune erotica crestina asupra apocalipsei, ca. §i 0 viziune

~ rdi.-.·l~ 1"·' -. - d d" . ~ ..

pnmon ialaaacennasteverument, aparemuee unenstumcosmojogrce,

Demna de remarcat este ~ ~ sugesi ia pe care 0 avanseaza Fulcanelli, conform careia avem de-a face leu un concep ce tine die ;"tra,diti.i1e esoterice ale anticei filosofii a lui I Iermes". Niciodata in toataliteratura ~j ~ storia alehimiei nici un antor nu a vorbit deschi s despre conexiunea dintre alchimie ~i escatologie, La prima vedere, afirrnati . pare ridicoh; Ce [egitura arputea exista u trc sfarsitul lurnii si apocalipsa, pe de 0

parte, t~o_rmarea plum~ului in Illl!. pe. de a1.m part. ·.e? , ~

n '. a, daca .. om cere .~ ta m profunzimea textului, vom descoperi

ca. Fulcanel . ne transmite un indio iu important legat de marele mister care se ascunde in inima alchirniei. vom descop ri ca al ~ 1 imia .. fost intotdeauna asoeiata cu ideea timpului '~Ii a clipei ~j ci~ dopa, cum marturiseste insusi Fu canelli, chiliasmul e'- a, l111. entrul notiu .:i de transformare a timpului inSU§i .. VOl descoi ; eri astfe ~i adevaru1 simplu, inteles la modul Ir eral, ai a" irmatiei lui Fulcanelli d sp: e artizanul

- ,

54 JAY WE,DN'ER & VlNCEN' BRIDGES

necunoscut al crucii, care detinea cuno~tinte autentice ~i profunde des pre univers, Pomind de la cunos intelc expuse pc crucea c;le ~a Hendaye, vom reusi in final sa. abordam si s~ mtelegcw. alch.1.ffi13 din· , 0 perspectiw complet diferita, una care atinge ce e roat protunde

enigP1e ale magicului, misticismu ui !i ~ligi~!~i t~toda~ una care ridiei problema extincuei san a iluminarn unei tntregi planete.

Desi Hendeye s-adezvoltat, tmnsforman~ll:-s~ intr-o statiune de vacanp moderna, pia:ta centrals a ~r~ului ~I blS'Tca ~ S anWl Vmcentiu anramas neschimbate din ann 1920 - 1930 CB?d au ~ oe aiel FulcaneUi ,i pictorul Lemoine. Miercurea este ~l a~ z~ de pia~ iar vanzatorii de peste ii de legume ~i etaleaza ~a:r~ 1_l1 pla~ centmli orasului, Trecatorii cm.e se in'!re~t~ spr'. ')1~t~. ab:ll.a ~~a

'f"iil11F1"1 "'""'~~ ~,'11I"'1{:jo8 .. I steers -'" }'a~: care" ..', 'I!:I'~I di .... S.· cret Langa·· Zldul biseri en, M ~"cu1.~11 C

l.~~m\,jA 'VI. ~ , . "'/ .. -\,;,;:" "', " .. . ~lQ., ....:.~. ;t. .".. ~.I...LI..

SUDJt parcate lallWDai ,cipva metri de lea, iar in jur totul freamllti ~ via .. in Drica statiune de pe eoasta franceza. S_?radlc ca~e un ~t se opr~te ,i face 0 fotograf .• asa cum altiida? a ~cut !i~ mon~u!U:

Lemoine. Dupa ... e face fotografia. turistu obisrruit ~uf:i 0 pla?Uti euexplicatii referitoare la monumentul pe ~~ ~cm& I-a ~ortahza~.

l'_le~indnic~ ~ infonn.at:i~,.<:i~unul1 ~a~~ b~are tunstu,l nostru ridiea excedat din umen ~l ~l mtltWeaza mal tarzm fotogmfia. ,Cruce

. ipul r i furi H ;I..,.. _ ,1

cuchin 80arelUt.·-,,~.os-, ;',enuaye ~ ,..'- .

Postati "'n fata cruei i, in soarele torid al"fiJi Bascilor, intr-o

dimineati agitati de mie moo cand este z~ de Plata, ~e~am pome~nt dinaintea marelui mister. N oul capitol e lui Fulcanelh ~~L,: mystere

si-a propus sa creeze 0 punt~ ,de le~atura .-.. fapt ~il~ ~n mtreaga Iiteratura alehimi ca -mtI:e: chHiasm §I secretul a chimiei ope~t1ve avind prin urmar .... .pre entia de a indica direct catre adevaratul

abscons: natura tintpu1iui ins~i . ~

Asemenea unui magnet suprnnatur 1. ~~ta Juxtapune,:e intre

sffiIliitullumii §' procesul transmutarii alc~cc De-a a~_ m mod u-ezistibil in pmximitatea enigmei. ~m_pbcafea_noastra ~ mcep~t aed·· enta ~ can c 1LInul dintre noi a gaslt Sl a europa. at la 0 v~r~ ~ curtea unei case un exempar a eartH Le mystere. U~ <:t. ce~llu rna. tiiJZi~ co··· ul era spart. ~i. pe mas· . a ce !a~cul asc~s l!;'1 cro!a dru~ s .... lu:mma, rot tcrol a pus oomplet stiparure pe VI ta noastra To~ .

'CRUCEA DI·· EN .AY .

55

in afara faptului lea ne-a confirmat exisrenta crucii, viz:" ra noastra Ia Hendaye si studierea istoriei sale nunc-au fumizatpt ea multe indicii, De fapt, crucea parea sa nu aiba 0 istorie proprie iar in afara

., ·1 1 ,. ID 11" . . ,

mentium or uiruicane ..• ,1 ~i Boucher, ea a trecut neobservata

'Iotusi, crucea exista in realitate .~ ar simbolurile inserise pe fetele

. · id d . . · ' '\I

ei COll~CI ~. ~u .~ escn~rea lui Fulcanelli, Oare crucea de la Hendaye

reprezmta intr-adevar un monument-avertisment referi _ '. 'r la dubla catastrofa ~,a CIa:C Fulcanelli ~c,e insistent refer-ire spunandu ... ne ca: ~ pnn t:oc ~l cu ajUlOnll focului va fi incereata emisfera boreala ''-?

. In a~e~ dimineata de pri~vara tumultuoasa, pe cand stateam contempland crucea am stabil tea ea aducea in actualitate cinci

, · '. de i bari 1

categorur -e intreban a care era, obligatoriu sa .g,as.im raspuns daca

doream sa, evaluam corect mesajul inscris pe cruce, Acestea S'UII urmatoarele:

I. F -, canelli spnne a,d varul? Exi sta 0 leg'atura" consemnata ca atare de istorie 8.aU de traditie, intre alchimie ~i escato ogii ~osnce de tipul chiliasmului? Iar daca exista 0 conexiune intre ele, cum s-a tra . smis ea de-a lungul secolelor? Acest secret

'. ~ste intr -adevar expus p,e fatada anumitor cate drale gotice? 2,. Ce are de spus u .. lcanelli referi ur la alchimie ·~i La crucea de la H.· .n.dare? Aceasta informatie af' pu ea face lumina asupra legatnrii dintre alch imie si escatologie?

3 I, Ce reprezipta imaginile simbolice ~i rnesajul codificat inserts pe cruce? III ce fel ~i in ce masura reprezinta ele ~ .cea mai ram ~unere simboli di.' ' a unei fHosofi~ referitoare laapocalipsa? St" poate ceo mal mportant lueru dintre toate: indica aceste mesaje 0 data exacts?

4. ~x~sti ~oyezi stiintifice tm nite sa probeze teoria pe care Fulcanelli 0 numeste . .dubla catastrofa' ? Tar aceasta dovar it presupun e cunostinte de alchimie?

t: • Daca , .. c asta catastrofa este ciclica ce S·-3, ~'_ 'ta~plat Ia u timul

cataclism? Putem descoperi dov,ezi in a.c1est se,ns?

" Stal1d ~in.aint,ea crucij de la. . en,daye in ,ziua re· pectiv3" all11 I~te~es cat de llDolrtant era sa gas['rn rMpw1surile la aceste intreb,an.i

~~~tru a put !-' ~zL ga ~grna avemn nevoie de infomla~i~ de fapte s~~lde-. ~u ban Js.em fllCl0data ca .ad_varat . tru,da aV'f~a sa, 111cc'apa abl3. dupa. ·c __ vorn fi inteles s..~ !lSul :ml. ,ajului lui Fulc.allelli gi al cruciL

5:6 JAY' 'WEIDNER & V[':'CNT :BRIDGES,

Apoi, dupa Cit am gasit raspunsurile .a in rebarile din ista noastra.>- la mele I easteptam, in tim: ,., cealtelene-au surprins-eam mteles ca subi 'em . nostru lua amploare .. extinzsndu-se U1 directii fie

, . ~ ~

banuite, fie neasteptate, Am convenit sa, ne concentram 1,\ inceput

asupra sensului capitolului despre Hendaye si alcrueii, Am considera ea cercetarea trebuia sa inc 1100. ~:~ 0 istori e a alchimiei, 1n58. numai in sensul de a proCUIS argument e capabile sa vina in sprijinul mesajului inscris pc crucea de la I endaye, Nu ne-am propus sa elucidam misterul fundamental al alchimiei si en atilt mai putin sa lncercam 0 abordare analitica exhaustiva a.continutuJui cartilor Le mvstere des

':I • " J'

cathedrales si Locuintafilosofilor. Ne-am 'P:rOP'US· in schirnb, sa,

stabilirn ,dac3 asertiunile pe care le-a f"acutFuIcaDlelli ~ ., capitolul despre Hendaye sunt adevarate,

In prezent, dupa ani de studiu § ~ de cercetare as idua, putem a 'irma 'en toata convingerea nu numai ca informatiile prezentate in capitolul ~,ICrucea ciclica de la F .endaye' sunt adeva ate ele ca. furnizeazadovada existentei unor cunostinte camp' ·llexi~· demecanica

. '1 ~ ,

g,ai;; ctica·_ concluzie Ia care Fulcanelli a fos," obligat saajuo,gi_ in anii

1920~·p·_:_ care ICel ce, in ,an.ul16,80, a conceput erucea, trebuie sa Ie f stiut de VT1em·-. ce a cons' ruit .... o. Irnportanta acestei descoperiri este covarsitoare.

C::UCE<' DIN HENDA~' ..

57

,MEMA ALCHIMICA ,,'1 S,OCIET.AT . SEC '-' ... ' ~'~TE

,

....

In. centrul misternlui alchimiei se ascunde un mare secret" . .... u este insa'i verba despre un secret obisnuit, ci de unul carl .. nu

po~te fi rosti : experientagnostica, De fapt, aceasta cunoastere carle ~e lasi greu explicata in cuvinte 'FlU poate fi transmisa sau pre data dupa vreuna din metodele obism ite; ill schimb, ea poate trece printr-o stare de incubatie lSi de gestati in cadrul unui proces ~up'~'fu:es~ n~t initiere: ~', ierea se poate realiza pe mai multe cai, III principal pnn intermediul unei persoane care Sf' ,a'iIa deja in p .. osesia

~... d III A iii. .

cunoasn ·!l.l, '-'e§t, In anurmte cazun, ea se poate prod ce prin

interrru diul textelor sacre ~i direct, prin inspira Me san revela ie,

q,~os~ alchimica s-,~. transrnis neintrerupt de-a lungul generap_llot. tnnp de mii de ani.Acelasi continut nealterat se regaseste

..... '" tel ,. . d ,. . . .

m expenente e gnostice, mergan .: mvers 10 timp de (. experimentele

rnodeme de samayama practicate , a U niversitatea Maharishi ~i palla in Egiptul antic, Aceeasi cunoastere univ .. mala apare in experientele m.sticitor ,": in intreaga lumc ~i din toate timpurile.Secretul ascuns in ul~lna. alchimiei I. ste 0 experienta inefabila aunei lucrari reale pe care o face universul cosmic in proximitatea caruia e .... ~ starn,

Prin urmare, cum poate intra in stare de incu rare ~ sau de gestatie 0. stare experienta? Ras]JIW1S111 aI putea fi fumizat de termemil transmitere. So io'olgii __ . oderni au 'ic,eput sa dezbata ' ic tema concepruluj de meme, sau grupuri de idei cornplexe - cum ar fi Inonot~ismul ~i democ atia _ care par sa aiba capacitatea de 8, se re produce sau copia reciproc, Memele par sa. aja,~iBL te proprie ~'.:, pnntre care s nurnara ~i 0 ICOln J.OIl)' O.ta fizica rnai putin . bisnuita,

58

JAY. WE·1D'_ ER, 1& VINC'EN'T B"RIDG,ES

Raspanldireaspiritual:ismLdui In secolul al XI}{ ... leaconstituie LID superb exemplu de declansare at unei meme Ide tip epidemic, urme ale memei spiritualiste regasindu-se in acte pana, la jumatatea anilor 1990~ mareati de miscarea New Age .. CU, toate exp erientele sale de viata

~ ~ 5 " , ",. . '!J'-:~ -

dupa moarte ~i inn-area in comunieare cu delfinii, Filme produse 180

Hollywood, dill gem l.,Al saselea simt, poarta amprenta 'profunda a perspectivei spiritualiste a vietii dllpa moarte transmitand prin cana directsi ell intreaga f0118 a sugestiei cinernatografice aceasta merna

'li' ~ d iii fi .... "n'

, ','::-, -- ~,-,' '1-' ,'" " " ,',' ',,' 'I

unormi .:oane ',Iecme .. I.,.

Prin urmare, cand cont em pl am, secretulcare se ascunde In

'I '11:' .'.. ~ ,.... -- '1 · ~ "' d

centrutalctumier, 11e ajuta enorm sa ... pnvim ca pe 0 vanetate de

.. D .. 1'.... ~ I'_' A ~ ,.

merna; .oarte specra a '~I c,Q'mp' exa. Asernenea unut spor sau unci

seminte merna dispunc Ide un invclis protector, exercitsnd, in acelasi

ti terni ... - ,I dei oreza .. " '

... unp~ 0 pu erruca atractie asupra gaze ei pregatite sa 0 primeasca.

T..... 'C Q .,. .. - 'I - - ~ " i al ,'h' ~ '-,,", ," ", " ,,' '\ ',' rt "'"' ", "~ .. ~ -- - b ". ,IV £. ... , .. '. . . . .' , tu I ~

UJ. ·:_'iJ~U~, m.~mfa a, ,C nmce, aces: mvens lID ·· •. raca rorma as,p,ec __ .. ui

seducator altransrrmtarii plumbului de Ia care se pl.eaca in lam metalic, Chiar daca cineva reuseste sa. asimileze invelisul exterior III rnemei

I hi ,. ~ ..., " .. , ...,. , ....., "'" b '~~ .... fl .. ".

a C' urmce, nu exista garantn ca saman'la samnure .. ut va :_ nr on I~l, ca.

merna vafi activata Pentru producerea acestei ",treziri"~, este neeesara aplicarea cato:rva~ocuri sau initieri in serie

~ t

Subti 'll~ tatea I m" e' -' Ie· .• .'1 rhi 'I .. ~ .... ,. '. - ..... ~ d'-'- ~, .... ;-I~ ~ o!I!;,-c- c.~ ... tu I - ',,",

. ~l. ....~" . . ,Ill 1 aJ,C" .1m) ce rez] ·aJ. IL,Oema] In. I.ap _.I. c;a

experienta gnostica ascunsa In centrul ei poate f stimnlata si provocata numai prin aceste soeuri ~ Prill urmare, transmiterea complexului ideatic aJ 'olemei gnostice este u'n proce.s de d.urata care presuplDJ.C' sta'bilir,ea un,ei serii ,de mt§Jn.iri intrle cei in ,mterio,rullc8ro:ra merna ,a fost activata. ~i cei care au f08t doar expu.~i la eat .. ,Din ,aeeas~ nevoie 'frmdamentala.

~ ...... '[ '" d d "". 'I·' " , I

a lZVOIIat ,~l evo. '.uat l,.·eea • ·.'e pre-o'tlc, la:r~ Ulte[10r~ pe fl1Rstuii. ce U11e: e

structuri reli.gioase at~ d.ege·nerat $-3,U de,zvo.ltat po'mind. tot de aiel ~colile :mis"erelo.r·~i societalile seCTe'te~ ,Ae'eS'te,;l :nu potfi considerate decat ,dispoziti ve de ]Dc'u'b,are a m.en1elor sp_uituale,.,

Del-a ltmguI rniJ eniil'or~ seInIllfele nedigerate ale memei ruchimice s-au, an.lesteca:t cu lalte memc spiliwale dan.d .na~.te:re' unei se.ri,i ,aparent nes~ite Ide exp,resii spiritll.ale bibnidc' care Sf' licvendjcliJ. de·la alcbimie ~i pretjnd cia ar ,avea.lega.tur.a cu. aceasta arta, D"e aceea, d.e lao apari{ia sa in Al ex,andri. a secolulu,'~ ~'ntai ~'i palm, 1a eX,presiilc' sa.~e mod.erne, sec.retu'~ bhle .aSCW1S in sambw"ele rn.ernei a~c,hilniC .. nu .se Iasa ghicit

d-j!3i·c'a"" .. t p'njn· ,.....~, a" ,- .. ,t·· I~I ,~, .~. b'" '] .. ·m, , 0 f.-~,,~. m, • S~' S'" '.'- 'tul d' t" .", ' " I .~ '~, ' '~uJ~ ,ei el1Jllllela 1. a~, ,gIl! SdClsm.Uw,UJ ,all. ICCre, -,el~ne

'mecanisme' proplri i Ide aparare" ins'a u.'nnari.lld accast& traiectorie

ICRUC,EA DIN H .. ENDAYE,

59

d.escoperim 0 amprenta inconfundabila, Urmand traseul acestor semne gnostice, putem refaee evclutia memei alchimice de-a lungul istoriei,

EG·IPT:: IS'lS ~II DOR'US

Termenul de alchimie, denumire care se refers la continutul

, '1·' .... 1 ~ ~ 1....... d d ,X]' '

misterului, m ace' a:~i trmp reve eaza ~i ascunc e a evarur, natura

• ~" i,;.j 11 OJ OJ I '"'r l' b d I! 1:_ 1:.. .... d 'l d' - 11 inittatica a mcram. rermenu ara :~ .•.•. c atsnem, avant sensu ue ,.,ICCJ.\

,

, . - I' intun ieca t" s e refers la '""I· ntu I n eri : C ~uJ-1 l~ nc 0'0· sti e n- itu 'IUl~ m iateria

Ilegru,. .. :' ,u ,'~.! .' ~., ·'l-\.,. -,u ' ~ . ,,_ .... """"', ' I "_ .. li., ' > y .'.. ..,.,,'.' ;w' . ·,r,

"" l - . .,J' /"'" I'il . I. i. ,i. ,', d ~ I

prima, a inceputurilor; primordiala, a mtregu ,mater,i.l,laf ~l ,.21

,~ .. ~ -

.Tinutul lntunecat" al Egiptului, In acest context, acelasi termen

dezvalua atat:Jnomen:tuI initial in care' s-a declansat procesul, cat~,~

~ ~ , ' ~

locul ge ...• eoarafic :in care aceasta stiinta "a atins ap .··og·.~ .eul si expresia sa,

'. ~.~ ~ ~ ,'. ~

111BXin:m~ 'Iotusi ~ indiferent cat de important! ax fl. semnificatia acestei

descoperiri, ea ascunde in. mod categoric natura transmutarii

disi 1 -.... "I M" ., ,. ~ 0"" ,

'lsnnu, ala rn centro . __, art 1 '.' .pe.re~

· d ,., bi d' .. '1'1 d "'E' tul r. 11- iIi,I'

Timpdemaibine netret null .earu.,glp_,_ .afostcentrul .. mml ..

Cea mai inSlemn.ata parte a filonului de eunoastere pc. care se intemeiaza evolutia civilizatiei occidentale i~j are orizinea in Eg ipt,

,I Y. O.LL.il; . . .

L "'1 1 ~ I " d ~ ,. fi ", 1 ... i,' d - ~ .....

enn eJ.e . .Lo: osite '. e .istoriogratia' e:ena snudeo-crestma pemru a

filtra mostenirea traditionala deformeaza coneep tia omului modem,

'.- ,-~. t . -,', ,-",' '.', ~ ", -",'",. t·~.'· '. r. -·"',·t ,',' d",', -'re-'" ~ .. -m-"- A~I

enl1name.n.l,e e:urop·eana:! pe care aces ,3. ~l."",.a. lonna -0' .... esp < JU __ !._~u

antica .. Biblia evo,ca ~j tran8mite imagine a un.uit E,gipt al 'faraonilof'

,'r '~- t',' " -"'.;, ,:' ',::', ' ....... '-~1i'.:",' t·~ " ... '. -:-·.,_~111·· .. ,,,:,,,,:,:;:-,,1 "",,1:.·_ " t'ic·I,··~··. ~.' ·"'~~I'C~·-

a O~ljll e1mCl~ zel Ilu.lupa,l, ~I ,t\ m8g1.11or pa:gam~ru anna e, orpul~J!I.U_,

,,'1 ~11, -, '~-.:'- ,- ·~1I,-o;d--' ·1}., , t' ,-~ . ,'.".;"'_ .' ,.-, -~ ~ ... ,,~ . .t;,.;~,;I~ftiW'i .. : '~:-;-a-'~

sC.J aVlIO.r, m.Vaz1.uOI '." e atClCaon vern~ .. m carun. L!..JlW.Jr.lU1lJle UUAapre rmazLZJ~

flerodot ne ofe:ri WI adevarat ghid de calatori.e pre,sitat cu intimpllri n.ascocite ,de 'calal1Ze1e ',ui~ ,Pen'tru. e.l,raicii c1o,n.temporani cu, Vecbiu.~ Tes,tamlent Egiptul rep.rezenta mu] a:bsollit a1.1umii. de la ,care ii :salv'8Se Durnnezeu lnsue,j prj n. interve11pa, sa divinal Pentru green ·din Anticbitate~, Egiptu] rep'rezenta () cu.1tu.rA. arh.ajca care treb'uia Is,po]i,ata Ide· i,dei "i.

d' ,'._,f':"", " :.i p"., , ·tru· .... "'! t· ":-I'? , .. ··t '~O'-I' "l,'b''',:'':- '.' '~b- '~A,;t

e huOnlla\.nl en. _ a.ID !l?'Ieg exaCt onbmea a~,c· , ~mlel" va IUrw;i_ Ul ~,

ne de'blaras'im de ba1as·,I'l .. l"magmii distorsl0n,atle ,i false ttansmise:de ebraici ~i Ide ,greci ~i satrecem ~.a studierea v:estigiilor,eulturiiEgiptului an' ie~ ~tlenti 1a ceea ce ne--ar p1utea ,dezvalui ele, _ _ .

In, """ d d' d·' d" . d '_,"d;o a.ce,f)s.ta In trep'r~.n .. e.re~ se .... , .. esprln·· _ lme' - Ia.t_ O'us Le']

., '" .. ~ .,. .. .. D - tI' '( ...

,- .. ,., .. I. " I. :",. ,', .,.. .._' - I ".. 111- ,,",-_ - . ~I' .' '. "_1' " ',",", ,-~. . •... '. -.' _.-_1-' " .. ; J "', 'I.

I, mportantle,,, Prnna~ ,egtptenl~ all ,01. o,nnau Ices .utal a.vansa .. ·.c . CU, tufa

d· - '~" ~ fi d..... m ... ;oj, d d'i'

, In p·un,ct de ve,dere ~t[:Ulti'j.c -,.e ,pe In'rreaga. p,l.a~n,etl, mce'pa;n, .'," .1'n

60 ,J,AY W'EIDNER & VI_CENT ,BRJDG,ES

Antichitate ~i pana in prezent _, daca von fi reusit sa Ii ajungem Intr-adevar dill urma; iar a dona, stiinta lor,~ in realitate intreaga lor culture - pare sa fi aparut 111ai degraba prin revelatie, de cat ca urmare a unui proces evolutiv in sensul obisnuit al cuvantalui. Vechii cgipteni sustineau ea intreaga .lor cunoastere era urmarea in terventiei si actiunii

~ divi .... . ..... "T! ., P ., ..... :!', 0--'

unor tortcdivinelnepocanumita Iepzepissu ; 'Tlrnaoara -~ ','. '--grupare

cunoscuta sub denumirea de Heru Shemsu, SHU, Campania lui Horus - supranumita ~,i Campania lnteleptului, Tovarasii lui Horus ~,~

r Y:p"J."1,1- 'a sii F- -;07 tlui ~/a"'d, 'u ve' - J~ C'; fi ;--- sura ? '1-)' - 0, tra . nsm ~ S--'-" d ',P,-ilI lun g" IJ- -rn t-'; l"np: - :~ ilu 1·

v; ,'I·, '~i.'~ , ,!'.c;;:r 1i4li~, Y ~ ) iI!, -',,011:.', Q --., U U .JL.J.O! .,UI, ' v-a ,I. " ", .r . .LIlJ. J. " 'Il.,illl., , .

un intreg ICOrp de cunoastere, P,an,a in perioada cuceririi romane, faraonul era Wi mill at 81 Companiei lui Horus." fiind astfel detinatorul absolut al cunoasterii secrete.

F'igo -a 2 . .1 .. Heru Shemsu, sau Compania lui Horus.

Putem considera ca aceasta cunoastere secreta reprezenta Insusi samburele.alchimiei", 111 sensul celmai largal termemlui. Totusi, studiind mai aten , ceea ce ne S.P1Ul vechii egipteni despre ~' iinta lor, descoperirn lea ea. se intemeia pe 0 intelegere profunda si temeinica a astronomiei. De asemenea descoperim cia ea este trsnsmisa in lirnbej alegorie prin intermediul a numeroase menumente egiptene antice, iar aceste monumente printre care se ,n, urn, ara, Sflnxul si Templul, indica spre directia unei civilizatii mai vech m din care si-au extras egiptenii cunoasterea ln acest sens intelep •. iciunea vechilor egipteni

'- " .' -' = ' " , 'i . , " " ., , " - '. -,. " ., " - - ,-" ',_ '.' - , .-,-.. -, - - ,

din care alchimia este doar un fragment partial conservat, reprezinta, ~timnta 'ui ats ,a ultimei cp, .·oci din, eVOI]utia om,e'nirii. lar daca. aceasta,

~ ~ ~

aser~iu'ne esLe ad,e'vara a, atllTI,ci ere ,ev'erul11.ent . "~,a proldus ~,i ce

fe:tlomen a interveni. ,p1ell1ru a. pllne capat aces,tei e'poci?

Trddwliile nIiloi.'ogice ~i ,Dialogln ·ile lui P1iat,ol1111lenti,o11eaz8 u.n [lUlne til ramJO:lt cu aC'e-asta civil.:i.zati e' dois'tl'"Llsa in, UllTIa unei catastrofe

,~ J

d.e pro,port.,ii~ rcure s-€] prc).,.~:us Ct, ,~2.000 d .. e ani in Uffila. De la ,egiptenl

a. aJlat Solon din Atc:L1.a ca aceasta eultuta srtraveche s,e nLunea Atlan'tida., ,e,and ne-,ar]], inlba.rcat in Icl'ventura noastra~ in c,au; area ~u'i Ful(~lln elI i ~i a eru,c ii l-I en.daye~ 'llU 9tia.rn ca s'e[IlrM:~ te a veau s,a, :n,e

CRUCE,A .DlN' HENDAYE

61

con(iuca i-n cele din W1113 Intr-un loc aflat pe culmile ~un~ilor ,Anzi! care ar putea foarte bine corespunde Atlantidei din descrierea lui

Plato:n ..

- Unul dintre cele mai stravechi manuserise alchimice care $n8U

transmis plana in prezent este eel intitulat.Zszs Profetesa cdtre fiut ei H{}i~/S~ din care au fast descoperite cateva fragments I'n Codex Marciame, 0 culegere medievala de texte bizantine, Aceasta lucrare

. ~ .. dai i d m I ~

sincretica este un amalgam de misncism rue aic ~-1 - e mitotogre

egipteana care nu poate pmver~i dccat di~ Ale~andr~a i~c:putului ~. secol int[j,:m crestin, In acest 'text fecund, zeua egipteana ISiS 11. transnnte fiului e:i , Horus, ca, in. 'imp ce acesta era plecat sa-l lnfrunte §i sa-l l:nfriingii pe maleficul zeu Seth, ea se aflase Is Hermopolis studiind sccretele angelologiei ~i ale alchirniei. Ea relateaza cum '7,dl~pa, trecerea

1 - • c.. J. ...._ -"'- ~. ,!y

laKa si punereanecesara ln miscare asrerei cern. til, s~a mtalnp'lat',~a

v , .. ..... di ...... 1 ~ .'~'~

unul dintre ingerii care locuiesc In prirnul cer rn-a v~u.t , ... ·11 ma~ tmu .

Ingerul este cuprins de 0 pasiunc carnala pelltru Isis. in_sa nU-I, poate raspunde la lnrreharoa pe care: aceasta 0 formuleaza referitor 18. alchimie, El so invoieste la 0' 110ua intalnire, propunandu ... i sa cheme un Inger dintr-o ierarhie rnai inalta carle i-ar putea spune tot ce vrea sa stie, Primul Inger ii dezvaluie lui Isis semaulrnagic pentru invocarea in serului s uperi or, Acest semn es te format dintr - un bol c u ap,a stdlucitoare ~i un simbol al lunii, asemanator semnului zeului selenar

Khonsu din Teba. .

,. 1- ..... .' ./fi;, 1

La amiaza zilei urrnatoare, p.rllnu" niger revmc cu ingeru

superior el carui nume cste Amn .. ael, Larandul sau, ingerul superior

~ ~ . " ... .... ~ .f;;. ~.r,:. ...~~ ..

o gaseste ,alr~tga toare pc Isis ~l este dlSPIU.s sa 11 rurmzezemrormatu.

El 'it [e~eleaza taina sirnbolului sau coresp nmzator, iar apoi 0 obliga s.a

. ~ , .

j ure ca, nu ii va dezvalui nirnanui. ]11 acest juramant, sJe regasesc ecouri

a lcrnarelui mister si una din chelle care ne-arputea ajuta sa-l desc~m: ~~ Te invoc in, nume lc foeului, al apei aI aerului si al parnantului ,; te invoc ill ,uwnele inaJtinlilo:r cerului ~i a1 adancurilor lwni~. 8~ibparlIir1tole; te invoc in, nwnele lui ,H'ell11es ~i.,A.nu'bis.~, al Llfletu.lui lui Kerko!fOS ~i .811 drHgoll'U.l,u.i care stii de .~rt1~ja~ te invoc in ~lumele 'barcii ~i a1 '~untr~'~.lui ei .. A'harontos; ~i 'be 111'lOC in rIu'melt::' celor trei a.spect,e fte.ces,are ~:i a,~

biciului ~i spa,dei~',. .

D'u,pa, ac-eSl strH'niujuraman.t~ lui Isis i se s.pune ca n,ll are V'Ole sa Ide,Lvaluj,e secrcrlJl nimrulu1, cu e-~~ceptia fjll~ll'· sa,u~ I. ·orus~ care- este ~i ceJ ]naj 'btu] prieten ,a.1 c'i:~ A,ceast9 c'unoa~tere va faee din ce:i doi 0

62

JAY \VEIDNER & VI.N,CENT BRIDGE,S

singura fiinta intregits _- tot asa cum aceasta cunoastere a. fa'cut Unul din Isis si inger (figura 2.2}.

Irnediat dupa aceea s-a Petrucut un ]U,CfU, straniu, Dupa ce Isis a primitprin revelatie eunoasterea rnisterului, el parea ciudat de

",'1- ,·"t ", " .. ;1'<_ -d' ., '., 4! ,t: ",~, .' . .: di -. ,-~ _. ,-'., I ..... ,. , .'. ·'h I .,.,~ '1' ."

p, '3 ~ ca, ,~l can '. _, ceva ar ~ l [O-Sl onnsc ID, I aspuns, SIS].1 sp u ne atune I , ,'W

HaITI$. sa plcce in cautarea unui laran care putea fi, 88 II nu putea fi, miticnl luntras Aharontos, Are parte si de 0 emilie despre ,~ce semeni, aceea culegi". Lui Horus i se transmite ,ea va trebui sa 111teleaga, IC,a ,,:in asta consta misterul creatiei ~i i,nlregu.l proces al nasterii sal, mtrup\ari.i; ~i sa 111ai stii ca dintr-un OTll11U poate iesi decat alt om, din leu, lln alt leu, din caine, un caine, iar daca se int-itm'pl'la Ce-V'3 contra!'

firii ~ b .J . 1 ~,

I" atunci este vor .c. a aeun rmraco ' care l1U poate COlltn1UR sa existe,

fiindea fi .ea se bucura de fire ~i numai natura poate depasi natura' i

F· 'z' '2" M" - ~': t ... I .

., '':_ I" ," t - '. rs., .' ." '1. . I'· I

, 19,u,ra ,: I':" ,: area PIO e esa .SIS,.

CR""LlC'- EA D··· IN' HEN'" D A. "l'E'

),', .' ... -"- ,'. , .. tt. 1: ...

Isis cOlltinuA S-p'UD ,an d le,a 1'1 va oferi acum lui H,O,TUS secretul

_. ,.. - i,_ . -- ." ... ifuri" E'-' - , .. - .... - '~-I· O' '., .'- 1- treb ,'.". :,."¥,-

preparanl anumttor -,pra - __ - '. .~ fie, expnmaasne "' ~~.mu", ll~' ute sa,

pastreze ceea ce i-a dat natura ~Il sa, foloseasca materia pe care 0 are la imld,ennana., Dupa cum am, spus ,~i ml1,ainte, din ,griu, iese grill, din om iese om '~i tot asa aurul va produce aur ce seamana omul, aceea va culcge, Aeum am manifestat misterul in fata ta~'~ _ _ ._

Apoi, mstructiunile ,ei tree in e tapa ,P tactic a de laborator, caold, se ajunge la topirea '~i obtinerea metalelor eft argintul viu, cuprul, plumbu] ~i aurul, La sfarsitul ,acest~i lun& ~i la~lo;'~io.s1 pro~es de

'..., tir . Isi . -' .. - _w, A " ~'~ - tui ' ieste Im"- stern 1 fiul 'm'" ~TI droe 11

prega :we', . 51St exc a.ma i, ,~,I-l.cum nl1ap' .' - --:_-i;f . _ ' " I~ ..... '. 1, . ~ ... ' ~u.;,- _' .... ~'- ~

'. . '1- -d ~'n

elixiru .. va.··.uv'ea ,~

Ce i:n,te1e,g amputea extrage din aceasta l11tamplare, stranie,

punctata Ide dezvaluiri de Q bizara platitudine? ,~cest,.p'osibil_ = primordial die' alchimie ridiea aceleasi probleme si prezinta ~'ce,le~:I ambiguitati pe care le vom descoperi Ide-a, lungul intregului ~~rpl al alchimiei. [at' csnd vom fi descifrat mai mult din secretul alchimiei, vom face cale intoarsa ],B legendara intilnire dintre Isis ~i Inger ~:i v:o~, rev-en! la originea aleh imiei. Va trebui insa, sa refacem mai in,tal trsseul pan a, la cei care au, detinut aceste informatii, urmasii din zi ele noastre ai initiatilor Hem Shemsu san adcptii Fiului Vaduvei, care este Horus,

:;0 :!! - ,

FILONUL SECRET:

DIN EG,IP'T ~N' 'EV'U'L- E·.··· U

Conform scrierilor lui Manetho, cronicarul egiptean care 13 trait In veacul al Il-lea, Heru Shemsu este titlul generic acor~~t CO 11 due al'o ri lor Egiptului dinaintea perioadei Idle instalare _8 Dinastiei,

'T"- .J 'm Arhitect 1- ,,.;, C',"' '" , ... ,,', .. , 1 i d'-· , . -," . ",t, t; •. '11 .. , ... '---}i '~." - iotean

Iextete fill : rtectuun sauCreatoru ur escopen e In 'Le,mp.IU.I, egiptean

Edfu ii nurnesc Faurarii din Edfu, COltf01ID aeestor texte fiecare ~;i

- - .' ~ ~ · d 1 . di '.

toate eWlO~J intele poe care le detin oamenu provm .. ',e 'a acestitnx non

'i ,,,' -- . iO," .~.r. ~~

ancestrali, Ei sunt cei car e au. inventat institutia regalita\ll, ·~t toll taraonu,

de la Menes ~i pana.Ia imparatul Traian, au condus Egiptul ~ numel e 1,01". Efigia ,con,ducA.to,ri ,or Heru Shemsu era dis cui solar tnarip~t~ 'jar ,0' ceremonie specials, numita ,'t"U,nificarea discului" se tinea 10 data, pe an In templele de pie tot CUP~BIU~ Egiptului, ritual sacru c~~ e~[~fio~~ in mod simbolic uniunea dintre stat ~l ongmea sacra a civilizatiei eo-.: ip tene,

e--

64

JA'Y \\I.EID.N·ER. s. VI..···,C.E.NT BRID·GES

Pentru a trasa cronica conducatorilor Heru Shemsu de-a hmgul celor trei mii de ani die istorie egipteana ar fi necesarao opera In cateva volume Firul :calauzitor al traditiei Heru Shernsu Sf: intretese in mod, evident ell temele fundamentale ale culturii egiptene ii cu. stiinta uitata aalchimiei. DUp:3 cum. aflam din. textele Arhitectului sapat'e pe zidurile interioare ale templului de la Edfu, Tovarasii sau Initiatii lu,i Horus erau detinatorii s.ecre'~e~or desl?re z'ep Tep~~ N e put em. g.al1d.i la Edfu insusi ca la un soil .dle. ca.J)8~~,a ~ timpu .. I.Ul ~ A fost ultimul proiect arhitectural grandios al Egiptului antic, temunat . la aproape patru sute de ani dupa ce So] on a auzit pentru prima oars legenda Atlantidei, el fiind.dezafecrat si umplut cu.nisip, in mod inte ntionat ... in cursul C~OO.· dului al Il-lea i Hr,

,1Il1.~ ,'", , _' -: L, , __ ,. llJ,.U.L.)!,_ !i.Jl~ '" !~ ~ ~. .!I!~ !i!l

, • 1!3 'S!!! ~!I!1!I

,0 dJata c'u aparitia Imperiului roman, apoi cu cea 13 .LIsen·C'II

crestine, stravechea religie ~i cultura Heru Shemsu at ineeput s,a se dilueze, Ea nU·8 disparut, il1.saC» pur ~,i simplu, fiind asim i lata, ill tesatura spirituala a noilor religii ernergente, mai ell. searna de gnosticism, crestinism ~,i ceva mai mrziu, de islamism. hlln.od special crestinismul

. ~ d ~.....,....: 1; d" "]1 It .~ d

a fost suspmn in dezvoltarea sa .. ' e sumlrtu: mne c~ c·u U.I oe 'ven.e~are

a lui isis, care l-aprecedat, Alexandria, una din noile oetap intemeiate

1 . Ii'""'!' d ~ d

de' Alexandru eel Mare, a.fost un simbol al noului Egipt, •. ~·venJ.Jl.

, .,.. ,. l' ,.~ I' ~~ lui "" ~ In·'r.:

centrul academic ineontestabil al lumii C.aslc:ts·mlL.W 'arziU. . .... :()lma

sa moderna, a chimia pate sa se £1 dezvoltarin atelierele si aeademiile din Alexandria, dupa 'ell 1] aflam din legenda lui Isis; consemnata in

C d M1. .

D-.e:x . '~,' ··arClanlJS.,

Au'tonll texU:ll.ui lsis Prqjete.f;Ja era pro'babi] 'lm grec_aJe-xan.dri:n care la. trait 11.1 perioada cuprinsa i.'ntre 3,nii 50. i.Hr ~i 50 d.I:Ir~ ~i ~ra familiarizat ell l11itoIogia e.br,aica ~i p.ersana despre an.gelologl.e laT, prin interm.ediul textului sa:u. eljYare sa incerce sa. ne.~·ans~ita 1,lUui mesaj foarleprecis, aproape un SOl de retetar. In mod l~dubltab~. d 8'e oonsidera unuJ ldin urlna~ii initiati in llliteri.i ,a.i Fiulul Vad'uve.l- u'n Companion, allui H,orus.

in dlecurs d.e apro.xllnati v 'un seco.~ paqi ale 3c}estui 1mt a,v'eau, sa fie' intlegrate in smbolis.mu.l cre~ti 1,. lis-us ·aves sa tIe d.istr~·btlit 11l ro lullu'i' ,i-.O' us iar Fecioara Maria in eel aI ~.ui Isis., .Dup,a cu'm VOl11 d'esco'peri. i:n. capitolu13., v·e~nsiLUl.ea cre~tina~ at .mitu.lu·j a pastra"1 multe

. . '-,.- ,-, .,., .. .... d' ~ ·'1 ..... - . . .~. 11· _. - •

din pep~te~e tradilu~l a]cl1ll11lce~ m filI0·· ,parllcu. ~~. C~l ac'eJOI gruP'Ull

de gn.ostici care .i:ns i s:ta, asupi .'. ra. expe.ri en'te:i 111."j stl'ce .d-lrecte".

~ -

CRUCEA. DI~N HEN·~D.AYE

65

C," . . ~~ E ., , . . ,c: ..... ;11;, - ""

I resnnn gnosuci run gipt au reprezentat 0 _[IQ.qa msemnata m

. .~ · ...... . ~., .. Ab· .,. .... '~~"'"t lIV' 1! ~ dB'" ..' '1

cadrulrniscarii eresnne trmpum. . . :~. - lUi ][l1:S0c0lW, a .1_ . '-Ilea" em, . 1._ setlC3.

crestinaa devenit UlI'01 ganism al stamlui roman, formele gnosti cismului egiptesn S-3IU retras 111 subteran, 'Pana in acel moment, ideile.gnostice se ·raspfu:Idisera. nestingherit pe cuprinsul Imperiului roman, ajtmg8nd

.... ......~ h . d .... - - -, - . -j - - di l, F ~ .. tei c: . . . . .. ., ". . ..-.~., ~ - .... .... A.. ,_.. : .. •

m regrurn iII, epartate ca SUe .U~ ranter ~l coasta apuseana a r1JJlg rei.

Pe Ina~SUTa ce crestinismul s-a organizat transfonnandu ... se intr-o dogma ortodoxa, a inceput ~i. persecutia aces nr forme timpurii, iar ideile gnostice 3:U fost treptat eclipsate, .

Acest crestinism copt sau gnostic originar din ~i prevalent 'in Egipt s ... a straduit sa ·retina esenta intim,8 a mteleprciunii antice cgiptenc

b'" ..,;::;'1I. ,. . _. -.,,( -,_. ''!i;".<);J-. ,.. .. .. ,,_. 11'. . ,_-"~-I..... ,0"'_ _.

respingand totedata tot ceea ce nu se inscria cu strietete in tip arul

.. k' .:-.. - " .• ., ..'.- ~ . - .'. .. - •..• '. . . _, .• .. .• . .. .- . c··".'. . ..... t.. . '., ... . ,. .

crestin, EJ 13 facur cariera ' creand 0 imagine a. esentei misterului alchimiei prin simbolul rozei-cn ci.

;I(

In cetatea veche a. orasului Cairo, la origine fortareara romana

Babylon aflata la sud-vest de Heliopolis, crestinismul copt, lea si originile sale gnostice, a supravietuit pa_n_a.astiizj~ Inprezento p,811-c a metropolei Cairo in. p·~.ina expansiune - care se intinde de la Citadela ·pal1.'a ~a piramidelc de ,~.a Gizeh si de la Matriyah, de Ia amplasamentul

'1 ,., '" 1 "H ~. '-I ' ,. A .... 'l II 1 fl 'Ii d d M" h ~

vecmunn enopous $lpana .. a nerwan, atlatIa nor: oe .. temp ~IS'-,

'Il ~ fuzi ,C; ... IA. ..... din' ._

cetatea vecne este asemenea umu rei . ~ gru terrnecator tntr -0 gra .. 'I ,8

'. d . .1""" ·S··· tr ~ -, ~t·- d" id 1- , .• ~ -. tr - .. l' turi . ~ fl·· .. c .' . - t ' d e a

me J.eVB,a" o I rajuua ne Z1. .un pe rei iarun ~l anca pe cea ......-,

patra latura d.e 0 intinslti. necflo:pola cre~tin.a", vec'hea eetate' es.te 0 insula de p,ietate ~i de ·mistici~]l1 ul1.de' calat1orul. aIle imecr at s,enz9l'~ia ca a aJuns In sleco,lttl 3.1. U·-·lea $1 ~lU a1 XX.I ... ·lea~

Pc zid,urile Muze'ul'Lti de' Atta Copm dlil cetarea v,ech!e vizita'torul va descoperl semnele e;"Vollu\iei. rlo,zei-c:ruci ,d.,e-allUllgul IJrinJ.elor dona, secolle de cre~tiL1.i.sln ~ P'e unul din~tJ·;e ziduri, o· piatli}, funre'rmi ·datand, diJl. seco~'Ld 'intai; adusa de la Luxor (fi;gLu"8 .2~.3 .), care corn b·j 113. seIlmele cJli~rbo ~j EU1h; pe d,e 0 palte, ~i lun.tre'a solara pe de alta p'arte este pl]asata, alatu.ri - de cru.ci 31m care inf1.ores·c in trandafiri pe 81188.

~ .

alll, ... uiui ,egiptean (COlOO.lm figurii 2,.,4b). J.11. seco']uJ alll~le'a~ s~nmul a

deve.nit repre'z'cn _3t-e,t acce·ptata. a c.ru.cii ca .sinlbo~ nlis'tic., .In acest tel~ puten.1.-s-tabiJi ~ega' ura Ctl ~a.tw"a eSQ't·erica a tr.acil,t'iei C'opte,~ care a I'"cu~il sa supravi'e'~uiasca. in IJf'O,eesu! de '~rece're' :fa ortodoxie.~ Aceste r,oza-·cruci au, caJalolrit, d.e'o,data. eu idei'~e gJl0stice~ pe tot cUplritlSul I n1 peti.L1 hli rO'n1 an! ~

66·

Ftgurs ', .. 3., Motivul

1 untrii sacre este unu car,e evoca fata lunii/

.!II

Iuntrea die' la - - .endaye.

D'.· remarcat crueea

hi di ~ '. .,

lei. l ... ro '. an V1ZUJnea ' .Ut

C .. _

onstannn ~.l crucea

S·m 11" Andrei

.: ' tantul ui .. ", -11:'; ·el care

i, ... 1

intersecteaza catargu

fun .. I-. areal i UM ~ Piatra

.~

funerara din secolul I~

descoperita la Luxor .. (Muzeul Copt din Cairo)

Acese ." motive s,e regasesc in sudul Frantei, in crip a bisericii

, Ar ~ P'" ... 11 'Hi' J'IL ..J~:""" .

Saint-Honore din ~.' . ' Ics, du:pa C'Wl] ne ammteste ~. uicane .C ill disertatia

sa d spre anh, De a lungul secolelorv pe masura Ice at '. -ul sie contopeste ell roza-crucea, central toartei am i~i asuma atributul de reprezentare a centrului universului de' rOZ3 inflorita de c~uce

t .. ilie tranda fim ] , ' ' .. ,. " - .. }- .' j •• ~ 0····, '" -. deta ~'- bernac ule si

e.mp.era!t !ULan.· . ._. ca. gnlQlmon a. gnosel~ .. '. sene .. :, . __ -., ' 111, V

catape esrne datand din secolul al II -lea, provenind de a Luxor ~i prezente p'e '0 alt~ fresca de la Muzeul de Arta.religioasa Cop .ii, dezvaluie un filon comun caracteristic de arbitectura mistiea care

tabil I di ,.,J.""" "I 1 · ~ '" .. red +-.n, d

". .- este egatnra mtre c tedra Ie e gouce si emgmancacn 'en~ ne

secolal XVI.~ lea din resedinta Lallemant aflata la Bourge '. pe carle Fulcanelli '.~ descrie ca pe ?,lDl templu ill mini ,,'tmi'-I~

Pi " . ·,'1 ,··tru t -. .' -I d :. Ita I(fl" 1'-' - '2 5') d'·-t,·~ d d l~"

nrnu.c_ nOls _ ,.~ .-a _ em.aCll1 '.: Ie a a '.' 19ufa. [I " s : a an .. " a

incepumls .- co lului 901 IT -1 ea, reprezinta 0 arcada de . orma un c i cochilii de scoica, susti .' . ta de' do ~ arbori, fiecare dis '. _c and d-e' calc douaze < i

" d ..... d - -h-.. 'n~..,..· I A d 1 ~I·"'" . ....l...... "':iII',a ~'~ ~U'Clt1" un enh eopt

~ll, .oua ue uun .. ze, care, a ranc u . lor, mcanreazasr '~II~;It"1 ",...1:"_11.

a V311d in in ~ eri orul toarte i WI trandafir c u opt petale, S impli tatea C lie merge paJl,l8 a esente a . .cesmi si nbolism a. supravietui nealt rat, dupa cum se va ve : ea, timp de douasprezece secole ... U 11 tabernacul datand de t "ta rsitul sec . t .. lui. alIl ... ea .' vezi figura 2.16) r i. __ motivul esen ial, de zvoltandu-l, pentru a, ne of ri vocebularul aproape complet al 1]_1l steru lui,

A

67

B

.

Fig ra .'. ,.,4.. A 'R02'81 Icopta a crucii ' anh, dezvoltata din. cruce a chi-rh 0 .

,] combinatia cu anh (din secolul ] I crestin Luxor); B, Prezin 8t punctul central care devine 0 reprezentare simetrica i multipln de opt (din. seco lul I crestin, Alexandria ',; C, Din secolul ;a.~ Il-lea, aces', D10: iv floral a. evoluat pa.na Ia saisprezece petale, In C se emarca triunghiul, in care sapte p _ nc re tr ilobatr conve,rg spre centru, p' .r·~,a.nd C s,llges·ltla. celor do' azeci si doua d .

litere a.l· alfabetului ebraic ~i a celor duua.zec"'. ~i doua de caj ale Arborelui Vietii, (Muzeul Copt, Cairo)

'"

In centru se afla arc ada, din piatra ~.i con a noas ra, S.UI- tinut

: e aL ta data de piloni, si nu d . arbori. A11l_ -ul ro ~ aero _- · an din centrul ?rcad~i eSl~ inlocu ~t de ,0 cruce cu patru brate egale, avand figurate ]0 registrul inf riorli I .. ·· •· .. le alfa ~j omga ras umate. dis ~ rus', . sub bratele

- - '.!'!I

68

JA"Y" 'W·:··'···"EID····NE·· R·-··· &' .. : V'···IN····.':··C.······E,NT ·BRIDG·ES

... , , " '." . '." . .' ~ - [ .. ,.....:.. . "._ .' - . . , ..., ~.

, . . J ~ fl·-·,· .... d "'"' . h

sale transversale, De ambele Iaturi ale arcaaei se a .. 'a, '_ oua crucian .'

carora li S-3l1 adaugat Ga' eva, clemente [de noutate, Toarta fi.~~arui anh contine un trandafir 'ell cinci petale, In timp i~e ~. va.-fill 'Sull~e~.C?f' ·e· ~O' mza t[i!3 C'OI~' incad reaza anh-ul, si a carorterminatie este un motrv

.' .. J.l, - ,oi ... !!;;,,;.o '. U1L ,","", . ... ill;.J'a,l~.. ..' - - .. ' .. .. ,",/. . ,'. _ ._. . '! ,_ _ ••

in forma de frunza ell cinci foi, sunt amplasate crucicu brate ega e, in varfui toartei anh-ului se aila 0 mica figura geometries, ~ tetraedru care porneste d la ~nbiung~i _vizu~ !l1! spatru, pe capetele protuberante ale arcadei atha doi ciorchini de strugun (figura 2~6~)~

Figura 2<1'S~ Aces' 'tab em acul de altar

d· ._

copt, care _ ateaza

din sec olu 1 a . 1]- Me a crestin ~i provine de

1- g. Lux' sor, dezvol a

.c.L. ." , ,.,. _".'.' ' ...

s imbolismul si

c orespond en tele numerol ogice Ide pie

• ,&; ....

piatra run erara

d· ... ',... fj :repro usa tJl . tgura

2 .. 4~C," Demne Ide' remarcat sunt tete douazeci ~i doua de frunze prezente pe fiee are Arb ore ai. Vietii care sustine

~

arc-ada" (M1LIZ,etll

Copt din Cairo)

Cum 0 explicatie completa a acestei pietre de altar ne ... ar indeparta prea mult de EubiectuI disertatiei noastre, sunt totusi dernne de remarcat cateva asocieri simbolice .. Arcada Sf regaseste pe fatada catedra ei gotice si este copiata de credenta din resedinta Lallemant pe care oabordeaza Fulcanelli, Tran~fi~lC'u cinci petale se re gases _ e ~ i el 11.1 conacul Lalleman t, pe VI traliul de seco I. 21.1 XV _, lea amplasat deasupra altarului, Li tera A din simbol ul alfa rasturnat este iden ic cu sernnul A care se regaseste pe monumentul de ],8. J . endaye, Spre secolul al I Il-Iea, dupa curn .. se poate vedea pe piatra de' altar

69

- - ,. 1'·' , d · ~ b t si . t d

din figura 2,.7;) rmsteru . mt enor a.· .• evemt maiabstrac : ~1 mat or '0·· ox"

In locul unei roza-cruei anh inflorite, se re,gase~Je a cum. amplasata pe locul Arborelui Victii 0 cruee inscrisain cub. In scurt timp, aceasta

c. "" hi 11" .~ 1 - d ~

reJlrezentare se va transtorma m C."i·1 rho-ulimperial care va .•. evem

emblema crestinismului.

Figu ra 2 .. 6", 0 piatra de altar de un simbolism complex, datand dill secolul at Il-Iea, Alexandria, sugestiva pentru iconografia ~i secretele alchimiei, (Muzeul die Arta Copra din Cairo)

Figura 2 .. 7~ Piatra de altar de la

in ceputul seco I'll 1 U i a'l II ~.- ea Lux or,

a vand figura te crucea rCJ~' rho '~i I iterele alfa si omega rasturnare. (Muzeul die Arta Copts din Cairo)

70

Pe masura destramarii Imperiului roman, in. secolele al V"Blea ;j] 311 Vl-lea, au ramas izo aile In enclave diverse comunitati de crestini gnostici care 'i~i practi c au, credinta In, secret. Chiar daca centrele de

g' (jr." d :11'1 ~~ grI': -~ 0-:-:' ~+":cJ'~ di n- A···· lex an·· , -. dri _. ' .. ' a'- ~: l~ d in "'q; ~ sarit a"-'u P'; erd :11'ji' c'· ·0',- 'Il' 'm' ',. ctu - c' . U

LUlI.[ . .~",,,. ·y,U .. n. .,._, ." . .IL~. . _ . _" __ '", _ :' ".:-_ 1 =' ~lfU,l. .. '.:_ j .' ,J.~:l:.I! ~u.l .. '." ~ . . ~ . '._ ..

- - - - - - - [_.:' - - , . .

A- ""1 - nunitat .. ,~ -.,-., ticih '-, ····'· .. ·:~·d···· - t 'I'" . ., .. -,- :. -, nt ·t' 'I, .P·.-'-USU .~, COmUDIJl ue gnos 1121 or OCC)., entau rru au renun 81 111,

-;i' 1I-, - "

, 'b li" 1 .,.,_ 1... 1- ~..... hi , d ,;j; I ~, ,...... 1,

'SlID .••. 0' tsrnul !WuI"'U, ur in c. I.' '-'P de roza, care- va evo .. ua U1 nmp pana ta

~ .. '. '1 d f ~ .. 11 fi'l 1 '. - ,,- ~

',~-Iorma roz·et .... c.rucl, semnu ' ... t!_ .. mitonu al i" . ,onu Ul secret caractensnc

esoterismului european, Aluzia pe care 0 face Fuleanelli la capaeul de sareofag cu anh ~i ro.za, din cripta biserieii Saint .. Honore din .. Arles, este ,0 rimitere directa la crestinismul provensalde lajuma tea primului secol ~Ii: indirecta la originea Icgcndelor care S-S'U lesu,t in

" .~ C I "r"'--,-,"""",",,,",,i'

]U11lJ! ,S']Lmtu,'w. Graai,

.... 'lin' 1 ~ .eVIl'· - I .... - -. , .... ,t'1' t'O v ...... ", vul M" .' edi

In, p .. " •.... seeo., 8Jl '.. . ' .... ' eaJ" cdnd Europa ,se ana mcam E"I ..... ",-l,U,

. -' firul ' .. , .' ',f·· ' fl'" d'~ .' '.' .-.- Ar '-. -. - hi .. ,'. I;:·rt-'" ,.-. I" 19r''-: "'1 '. 1-::-'"' a"~ hll!"'i!'-ul ,ZClll, ... care SU.I a'.lDs.pre __ ._a._.la~ noua 10 :,8, a Sl,gmU Ul, ~~, ...... , lt1~, _.

III - . e." '- !I" bi d .. ul -[ Wi

intrarea in scena, Astfel.carturarii arar .. l au descopent C,'·.: .i!UJ.3.'e· .. cna

demult pierduta pentru Occident, Jabir, filozoful arab care a triit"m secolul al Vlll-lea II reunit COIplJl de cunoastere alehimica striveche intr-unvolum care 'a devenit piatra unghiulara pentru toate studiile viitoare d,e alcbimiei Alc:himi~,tii 'musulmani ,din scc'ole~m aI. X-,lea ,i al.

XI 1- ~ n' I '. 'J- b b 1 ~ - "' 'il ~."'" ea; le,ar,e ap,artlnea,U 'SU' .' sm:u ,Ul~ au 'CO' .. 2i"or.a.t IC'U cal,a l~'tll e'vr-e.a.

din S.pania ~i ,au readus in. actualitate ~medicina ~i tilosofiall

Inipp~ra"n' d" UI ... c'e· dj' ~n a· c· 'le',i:1it'e tf"ur' ~~ G···,e····r:b,ert··· ,_.-, d· -A-"·-, un- '"lla' c·~' c_Pi111f'1o?ir&i' ~I

,~ . ll,.u., ". _ .~:_::.._ ' , '. .' . ~. 101!! , LIi''I!;."" '.. '.' ' ..•. ' -'- . ..' '. .. '_ _ , ." ~.f "",,aJ.!Ii..< U

snl,diat in,' S,pania ~i ,3" devenit mai tii-rz]-u Pap,Q, :Silvestru. al ,II,.,.lea~ a

'"..... ..... .... ~ - - "d" - -:Ii,

re·u·~]t S;81: puna ID ml~car,e '01 s'erl.e.: ,e e'venlmente le'are 8lvr:au :Sa

.c·u.Imin,e,ze'~ ill. d,ecurs d.e c .. iteva selcole; ell perioada eruciadclor~ persecutii1e catarilor ~i .Rena,terea gotica~ Ac,este' a,dev;arate tom,uri. lapid"arle, Ica~rie SU'nl fatsJdele c.at,tedr,al.elo.r gotice~ 1in[capsuleazfl les(:ato]ogia ,gn,o,sticii ~i fitoso-tia he·nn.eticB invc~m€tntata doar la,

c: ..... 1.'!0 h~ ~- [~~ ... '1- 1:':.1 '" - t 1- d 1

s,uprata~ ut; ,BIna 'mItu,~,Ul c:re~~]ln~" ' a l.'e '. C;R ~II catapic ·esm,e .e' '.' e' seco

al II-'Iea, de la L'U1{Olf;

P,an,i, :~a pcrioada Icru,ciadelor, arabi.i d,e:v,an.sasera leu mult Occ.i,dentul~ Cativ8, crn.ciap cre~ti'fli printr-e care se numilta~:i Cro.nicmii 'Pa,pei SilvesblJ, a1 U~ -ea au fog'l suficient de iste:ti sa ~tie a.ces[' iucru, ~i au asiinila cat de mul le.-a sta"t in. putin.~ d.in.culhlra arab"a~ Ol,p'arte dUl, IC~J·n,lo~ti.D-te· e 'pe Ctl.re .~i ~e,~au insu~it s,e .refe_ra ~i fa cu.noa~terea, se'creta,. Ca,v'alerii Tem.pl1-i.leri, 'bralu1 inanna't' ;a1 O.rdrrluJtli Stapan.ei. no',asltre de :pe Munte,],e Si[o'nului, au dc'venit in sleclo]u] a1 X II-lea, prin:cip'ali ~ d,~pozitari ,w aces:tei tCt1noa~teri ~

CR'U'CEA DIN HE,NDAV:E

71

C'an.... d"- '0- -: rd .' l1i' - - - - 'm' . ",,' ~I. '" .c. . it d ," .~ 'il :"'" .. . '1 '1 'II XlV' -'-. " 1 ~

. _" . .'. - .... '. . ... JDU , elF]] p~.1 e.11.1Il0r a 1,0',5 ~ ... _ S (t IWS Jlll secQ, IU, 3.1.: :.' ,,' ,~ea~

'. . re- . 'W] fu ' S:A ~e' ~l- ntr '. -ata d ~~, 'm' ult fra 'g: m" -' e ' t· t ""'.... ~~" '.- ,;= - ,..,:' b - :'1- d - .

sec _ '. '. ": _~~d!ll .. u. -it ,~ . 0 _.1 U',co,:, n~al ~ ]nca,~, er,a Im.peSl 1 . e

recon.sti.tuit~ pana, la aparitia rozicrucienilor in secolul al XVl] ... lea,

] ,k,.' .' desi .-' .... fi ~" .... I... d .' ,. b~

a cmrma, ·_efl centmuasa: e pnvita cu. suspicume .' e oamenn 01 ',l~nuiti,

d " ~ -,..... ~ ,

fusese ejaacceptata de Dona. elita ~.tii:npfi.c,a .. In decursul w: ui singur

secol, alchimia s-a transformat in chimie, iar cunoasterea secreta a

d . ~ ~.' ~~ fi ,.

evernt propnetatea rozrcrucienuor, III . rancmasom or si a ocultistilot

.FIL·ONU·L IS:ECRET

DE LA CIUMA :NE,AGR4\ LA FULCANELLI

Dr, 'W, Wynn Westcott, med .. icul-sef'al orasului Londra intre

... " 18':"8"7 "'] 8' '9"8 -C-'_, d - .... '1··,.· '1- ~

amI· ,: §l •. , :'. . '_', era JULw.lcrnaso'D ,8' ICPt marcant w rozicructamsmu ill

, '~ din b i ~ l': da ... .. ..1 " -. .

~1 umn a .. tre mem om ion laton ai ordinului hermetic 'Go/den Dawn,

cea mai Ip1p,ortanta. organizatie secreta a Angliei din secolul al

XC< -1 ,'.. Intr -'- '. . ,-' .. ;.-.- .. ,- ,- .... '-" ,-.- des ~ '- .' - 'Ii hi ,-.-- .,'. '.' I' + ~ -:- '.,- t .... ':"" ,', aul 1 . Q9· "0' .

'_ :c ea,. ill,1 "0 co.mtmlC,3.re .... ,espre ale m11e SU,S.I~lnUI a. In, ,an '. .0.··· .. ,

el sustinea faptul c.""a~, . eanu este niciodats transmisa prin .- interned iul

. 'I - .. '.' , . ..,,~ . _ ~-~. . "g,Il,Q\ l-l ru~J..J1.LlI;iJ _._ .. '_,_L,V. I,,~ 1,1, ,

atallor Icuvinte., Ea se' poate pirnduce in fiecare dintre noi,- !c'venimentui tnagic p'o,ate interv,e,ni. a"tunci cand, te a.~tep-ti eel mai pu,tin:' ',:" 'iI""'i'.e·····e·- '-8·-:: , .c···. 'e-

. .. . . "( '-:1- - " -.- '. . '~I !!wi. .

d,emo'nstreaZ8, c'a. Westcott lntelese.se, caL i.n Sam.'bll]~ele alc-mmiei .se ail"I .a- '. !I"m- ~ ~~("i;rp't-~ go.-; . O.I~l1' ~. c:

- .. "'" _ o"'"'~" '\;;' ,! _ .. .._,\;) I. ,~

Westcott poate -:6 co:nsiderat ''?' autoritate in'materie'. Era P'OO'fi.n1,d an,comt'in id.e()logi,ct.rozierui,atla ~i francrnasonica, ~i, in toati perioada

i.n care sustinuse lefectiv infiitltarea. s'ocietatii Golden Dav1l.i1, a'intllit cla~ C'! p,atrunslese intr'~,un. tip,ar 's,8,U un pr.ci~ce:s de 0 ,ampioare 'mult mal m.are d,e'cat s,c' Hlsa g,··hicita la, sllp,.rafatil,. Din acest mativ", CllfS'ui

, " , . ~

s~u d.esPlL~' ,~,~pergmnentLJ1 ,zbum.to.r"~ prezinm LUl mteres extrem de mare~

~~ nu 'Wltl~ pas~:gler~ Comunic,area ,3, avul loc in_ 'periola,da. de' inceput a organizatiei- fiind. s:ustfituta in, rata in.tregulni gru.p'~ '0 putem oonsidera ca fiind 0 ,expu:nere ,de ;tip' ~".pre.dic~i. tiriuta corului'" ~ un exemplu d,e' tradjti,e al~hirnl'~c::-';.r-nZl"pru. IC····~'"JIlna·· I~, fun" I ····~~~,e-· n·ta,·, ",l~'

~ ,_!lip _ ,_ Yo _ '\"II' w\. ..IUi um.ll. _ _ (11",

E '-.: '.:- : '--'. d·· "b 'It .. · ,_" - '- ' ,~"\~~~,h'-.'I .. :, - --~-, .. - -, .... ,. _.,"'". '-11- l i ~~ .. ,C,---' t

_ _xpuner _3.e . U._:eaza CU, m.lll ~ . .nll1pa C,Ol1:l'Orlll care,IR a cJ1IDlta eS'I_ 'e

pur ~j simplu n1chirnh! su.p,el""i 0 ara, ., ea tf,atand. ,,11atw'"3, e.sentiaJa a e]ementel.o:r, m,~tal,elo.r '9i :Ininemlellor .. Este 0 expl,~icap.e clam. ~i d'irecta a stra .. ,:e;.~h Ell lu'~ tleml,eml de al ell b1'li e j ca re ev i ta c~pc ane Ie fi, l oJ ogru,ei spec'ulativ'e,~ chiar d,3,ca i-n rest 11U are tlil11ic relnar,cabil~ Se'cretu.l se a ulo'pr,o tej ea. ·:'a~ ins,a 'nu cre'd, em. c;il .ne in~lel,anl sustitlan,d ca a.cest Clirs eu telnatica .. mlri 'pu:~:in obi~nuita o,-fera un eV',allta·j de 'itldicii ei de

72

irnpresii menite sa ne ajute sa intelegern rnai usor cum a reusit sa supravietuiasca secretul de la 'Iemplieri si p.mii 131 Fulcanelli,

Westcott citeaza 0 veche prezentare franceza a secventelor care compun procesul alchimic. ,.Soarele l~i incepe ciclul special de transformare in Le~in casa sa , .. dupa care vine Scorpionul, jail Ope~este desiviillta in casa Sagetatorului". Pentrua seasigura cit pu~lll::ula m~~les exact explicatia sa, la finalul exp O2Jeu lui Westcott IDSiS' ~ afirmand c~: ",efectuarea procesului alohirnic presupune 0 operatIC sirnultana m doua planuri: astral si fizic, eel care TIU este un adept desavar~lt pentru uactiona prin vointa divina dar ~i cu ajutorul ealdurii si umiditatii; al fortelor vitale, si aielectricitapi. nu vaobti ne

rezultatul asteptar" . '

~ursa acestor ~ecrete pare a fi miscarea rozicruciana ~i mas~m~a care a:cucent Europala Inceputul secolului at xvn-ies. Ordinul hermetic Golden Dawn, care a aparut la star~itul secolului al XIX- ea, a fost u:n;na~ul direct al aeestor societati secrete din sccolul a! XVII -lea ce au stimulat procesul de incubare a rnernei alchimice. .... . , Incepand din secolul al XIV -Iea, Moartea neagra a pustiit Europ:~. ~I aproape nu a fost generatie care sa nil f fost afectata de ravagiile pe care le-a :facut duma pana la sf'ar~itul secolului 311 XV~ll-lea. Pe m~su~ace ~uropa Occidentals se chinuia cumplit sl faca .lata acestei epidernii, cei care detineau secretul il fragn aentau

,. .... · 1 L ' ' _

mea §1 maunu t.La trecerea din secolul 811 Xlv-Iea la eel de-al XV _.

l~a" dr~u~aud~jazvo~uri inleg!tura ell alchimistii independenti, unul dintre eel m,HI. celebri fiind N icolas Flamel. Momentul coincide C'U

,., ."~ 1 d-" ~..' --

mceputunle legen,.· eirefentoare Ia aparitia unor straini mistcriosi calle

dez:'aIrn,~u miracole alchimice pentru a se face apoi pentru totdeauna nevazun m noapte.

Al~'

.. . In acele. vr.e~uri fr.amo.l1tate ~i tulburi, 0 parte a acestui secret

a ,fost ~luat ~1.ldismltdat ~ subteran.. ~e ordinele cavaleresti infiintate ~1 org;~zate de cat~va dmtre fanulnle conduc1ito3.re ale Eumpei. La. mIJ locul veacu.waI XV-lea. curtea lui Rene d' Anjou a devenit un loc c~e a a,lTaS cu f~r1a unui magnet fragmentele disparate, p.ana a~I~~l consld,erate pu~rdu~~';. ale m?!?tenirii ~~tionane: RegeJe Rene a ~t:at Ordinul SeJ:mlUIlIl. mtemelst pe martmul mistenos at Sflmtului Mau.flce ~:i pe L.egiullea ,din. Te'ba, ordin. eare' 8,-3 tral1,fi.form,a.t mtr~~uI es_oteric ~i in ~rit1Cipalu1 filml secret al cunoa~terii esoterice. Dupacum l;lu~treazii ~I oma:menteLe prezente in conacu1 Lallemant. ,gJ11pul alchlIDlC fonnat ~.a. 8'o,urges a. ti]st extreln de activ in pe'rio'ada

CRUCEA DIN HE·NDAYE

73

dOlln1iei regelui Rene, facand istorie ell procesul lui Jacques Coeur, alchhni~t ~.' trezorierul regelui aCUZSI de tradare, Aceasta factiune a

f'"'l nului secreta a: W" "10" c· 'ert· -' .... ' "" ·ft" I, nt ... ·· " "c:. :,1,;:,:11·· d , - - 't··

1 0" ....j. ,'"",,,~, ~t'. .c '., . ',' alD. u'en a. asup'rBL lamliuJ.Or .O.mm oare

de IaMilano ~i Plorenta declan~Bildscanl'eia Renasterii ita. iene ~i insp~riin~ genii ca Leonardo cia Vinci Niccolo Machiavelli ~i Sandro

Bottlcelli .,

Din. aces' ~ iZV03re", .dar ~i ca urmare a noii libertati pe care 0

d . 1 II d ' . m -u i 1 B' '" , ,.,'

a ucea co apsui dorninatiei inte ecmaie a · ··.lsenc:unupenale li1 a

" . ~ , "" ". d di id

ap annenmscarn ::.1 e, isic elltapr-otestm~ :S-3 nsscut .. Coleaiul invizib bil'

r ~ £..._~ - _~. ." .. ,~ .. -' ,. .. ",,' . ,blll.·· ". ' . -._

format din ganditori esoteriei si savand, Pana Iainccputul secolului ru Xvll-lea, ~onditiilepar sa se fi maturizat suficient, pentru ca acest secret sa"'Sl faca aparitia la ramp a~',

_ . ~ . . .• '. ,. .,.., Y:,l " ... ~

In""- ~",'I '16'1' 4 !" .' "",. .,. ,... di

amu . r "., a test npar tlB, ~1 raspam Ita 0 brosura a UJ1U..i

autor .n.eClID. ' :, . OSCU'l,: care' fusese Pi' usa ill cireulatie In. unna C'U cativa ani

. ~ ~

In cercurile elitei intelectuale europene. Lucrarea, 0 declaratie de

, ...' .' ~ '. 1 ,.' ~

pnncipn se inntuta Renumita Fraternitate afoarte onorabilului

Ordin ide Rosa' Cruce. CUcDOSCU.t rnai C'U. seama sub denumirea din.

. '.,_ - ' l ... ~ D" F' ,.. ~, ... '1 d ...... 1, '.' ,i

versiunea sa tatma, ,J.;'; QmQ .' . ratemitaiis, textutdezv a nna existents

...,; .... " ..... -c, d - ,~

pana atunci secreta, a UIleI confrerii fonc at! de un o arec are Christian

Rosenkreuz, despre care se spune ca a trait in secolele al XlV ~ lea si

alXV~lea"

In. secolul a' Xvll-lea, termenul de fi;Josotide-ve:oise perfect

sinonim _ell eel de alchimist. Era vorba in aeest caz - ial~ aspectul este sustinut ap iroape c;'u acribie - d ~ ·O·~··' n o .. ···u"~ s 0" cieta *,~ f iloso ·fi'l.('>a~n

_ II! ,.'. _ .... .. - . ·.I·1iw' 'IV ~" . . .' _ ,;itt" . ' .. '\,;i'" ..... ' tv JL .Ulli]iL.. ,I,u., ~

Iar Fama Fraternitatis trateaza despre cautarea sapientei secrete, o aventura in care se irnbarca un personaj misterios pc nume Christian Rosenkreuz- EI ciUito:re'~te spre Orientul Apropiat- in Pakstina; Siria, Eg}pt ~iNordul Afdcii ~ $i In Spania pentru a reveni apoi in

IO=e'II!'I- Dif.'in'· al1"n_'-,de pU'IIi']'~ 'baz~' ~ ... ~ ," S"'::IJ ~ec..a+~ L ..,,"'" d .... ~

, .. L ~ .,u' ' __ ,L .. ,I ':~. i~ ',' " ~le 't..r,a~et'y" e ,L:};: ~~LI~,. .a 0 :sut'a ,_u;u,azecl

de a.ni ·d.e la 1~10,artea; lu~ Christian Roselikreuz (c,are a ll.lllrit La incredibila varsta de 06 ani), ullul dintre frati ii descopera dUI}

.... t.... Ii ".. 11 -

mnmplHre momlantlh in care giise~te corpul perfect conservat al

a.cestu.ia .. Pentru, fi~a'tie . nl0nl'entul cOljnci~d,e ,eu s,enmalul d.e' trezire ~i de riispandire pubhdi a mcsajului, astfel explicandu-se de ce a fost ales acel mom.e:nt precis 'pen tru. tiparirea lucrarii ,~am,a.Fl':aternllatis.

74

. , '1" ,Sifire~~e. rne~jlll ~tilorera- nici ~ai mul~ ni~i mai putin~ anum are a zorilor Vat stei de Au r, Fama FI atern itaus rre aduce la

cunostinta c~ F~tia detinea cheile de descifrare a unei cun~teri se_cr~te :me,~!te sa transfigureze complet societatea ~i sa dea naster . ,~n ei ere POI, u~~ m care ".lumea S . va, tt:ezi din somnul sau greu $i bolnav ~lCU spiritul deschis, descu fA ~1 despuiata, vareinvia, iesind, v~sea si plio! de bucurk • in intdmpmarea noului Scare care va risftrr ~ ~.~tul~st. prel~t intocmai. din unn~toarea productie rozieruciana, intitula a Corfessio Fraternitatis, 0 reiterare a temelor fimdamenta e

ale .Ord~u1~, desi un acce~t ." ultrnai pregnant si mai dire ct este pus P: lmp~ c~~n Ie sale .de ordin reform itor, Mai mult decat atat, '. extul patrunde direct 111 miezul mistcrului alchimiei.

r : .. '. R~zicrucienii erau'alc~~ti, insaambelernanifeste, Fama ~I

Confessio .sunt exr~m. de entice la adresa viziunii i.caldute"

d~sp~e trudItor~l akhJ~lc care suf1~ in retorte in labora orul sa~ Icazll1n~u,-~e sa obtina aur me' alic din plum .. _ incin I Fama fraternztan-,· vorbeste despre "olbtmerea, aurulni blestemat ~j malefic ~ spatek .. carui a se ascund renegati si infami care SIC folosesc demari viclesuguri 9i ~c'ah:l~ii pentru a trage pe sfoara ~i insela incr ederea ?a ~ S~~_1?~S m. e '~. Fam.o F~aternitatis sugereaza faptul cl rozl~,CI~nl1. reU~~:l.sera sfi ob1pna rmnereu de aur, dar cd ei descoperisera o Bl.leh· rrue sup en 0 ara de ordin spiritual, care era .. nin comparatie

'" ... Al hi '. ~. ~ , _'~ . "

nepre\l:Uta.",. C,' •. ' rm a spirituals superioara anunta iminenta instaurarii

yarstel de Aur sise referea 181 modu - in care putea , .... pregitita: intrarea

l~ ~c~astii t?ra. Prin irmare aceasta par '. sa fie intentia care a dus 13 npanr a pnme:_ or.doc~en!e rozicruciene: aceea de a pregati lumea

pentru ~o'Ll:a era 81 caret zon incepusera sa mijeasca, -

..... C~e d,,-~ tr.il~a velum a fost, totusi, complet diferit. Nunta ch~mlca a lw CnSfU;l#1 R'l!senkrellz ,3. aparut "1'1 .~ nu- 1616 ~i este ~nlc~,~ ,doc.~,ent '.OZlCn.lClan rev'e~ldJcat de un B'Ill'tor care-,~i declin,i Iden lta.~, 9,1 anwn ·la~ann Vaknrir Andreae, pastorpmtestant din ~',ellna~llla. Nunt:a.:~~e 1l11pre,gnlata de 0 :i.1c1on,ografie oculta ~i.' e un s~mbohsm su _~areah.t,.consm.nd dintr-oprezentar aexp· rientelor pe care Ie-a trait Chnsnan Rosenkreuz ca ob~ ervator a1 unei nunti regale.

Ca ,multe BJte' llCJiri alc:hitnice. P..Jw1ta con ·'e numetias· : cifiuri . co~ri. numcrice ~i . xpresji in hi . baer,·e. Abia 0 mintetralucita c~ ,Lelbn1z-. c. re a aturi de'· Ewton va ." escape i me;_toda d c 1. ulul nlLlnerallog~c - avea ·3 r. zlotvl.- 'U11u',r, dintl e ci ru:ri, In Nz,tnta regele

. RUCEA ',DIN BEN ,AVE

75

fece urrnitorul moot: "Nume e meu contine cinci ~i cineizeci $i totusi, nu are decat opt lite e". Leibr ' a gasit cheia corecta d ~ interpretare

...1~_, - la uril ...' f l .. d d - .. 1 .... '

a unuiawu.tre,p .·n',· e acestu mister oiosux cores onceruasnnp a

- ~. d' - B 2' id ~ .... d ' ....

cu gematria latm,a" unc '.' : A = I I. ~'I ~ ~.'. ~l asa mar r epar e, ajungam sa

deseop,ere raspunsu,l. corect: ALCH1MIA.

NU'1ta chimicd este un ext initiatic, foarte asemanator din

acest punct de vedere ell Iucrarea lui Fulcanelli. Le mystere des cothedrales desi ea nu poate fi inteleasa daca din ecuatie Iipseste cuno~erea unci glose esoterice, Dupa aparitia acestei opere stranii, rozicruci,nii u amutit, intrand intr -0 perioada de adorrnire, N 1I. se ~tie daci i-au rispuns vreunuia dintre numerosii ganditori ~i savanti , printre care ~i Leibniz.care • e-au sarit An aparare, Este de pr~sup1Jis ca, daca totusi au facut -0, secretuL lor s-a pttstrat. fiindca tmscarea rozicruciana si-a continuat ··X ~ stenta,

Articolul lui Westcott 8'- nveste drept d,ov8,da a rransmiterii ~Ii

.' , ii id -1- ~ ~ d 1 1 1 F' ~ din' t

contimn tafl,ll:: ,e . or rOZIcrucr-o~' • ie~a. ~ungu . seco elor., . le ~1, . -' aces:

punct de vedere faptul este impresionant insa ceea ce frapeaza mal ales este continuitatea continurului. Conrinuitatea continutuhri simbolic este evidentiL chiar §i la grupan care au pierdut portiunea alchimica ce face trnnitere directa la traditia seer .. ·ta~ Dintre aceste ,grupari, cea

mai impo .. antii este cea a ~a-numitilor francmasoni. . ,

Fr3ncmasoneria at apmut in Anglia anului 1717, 0 data cuamm~

public a1 existentei celor Palm Loii lansai.la tavemaApple Tree din Londra, a structura de organizare as manat oare acestor ,~;oji""

existase sub forma ghildelor timp de secole umai ca. acesti masoni

l '. b ~ d .. f " fr' d , . £':" t ~ +, . . . ioen erau .. fiferiti, un c.c,a et nu e -au eteenv rnes em onstructon, ICl

membri a' paturii de 11 ijloc ai societatii ~i faceau pare dintr-o

,'I' ...... 1-' -' C,.... bli '-' . t t E' .

0' gamzatie s. creta care a esese sa-si taca PU,-l1\lCa exis en,a,. 11 §1-,au

revendicatdrep patron spir"lual pe Sffut,u loan ~i au ~\tinF1t organizatia in data de 24 iunie - adicJi de 'arm oarea S fiintulUl loan

OJ ... '

~ a an'ului 1 717 ~ In umlatori ~ douazec'i d,e an.ii H,ve-au sa '1 . organlza,1 e

'loj ~ publi1ce pe tot cuprinsul n, -·ulel.or B · tanice.

. M i!1carea s-a mspandit ~ in Europa continentaUi . pana in regiuni

indepfuiate caRusia. insa avea sa. 'e nevoie de vUionarismul ora tori .' a.lICavalerulu· ,And:r: Vol Mictlalel Ramsay' ~i d,e c,elcb1rulsau di~·.,curs Sllspnut An 21 maltie 17 j 71a Marea Loja ·din Paris,' ' .. ntru a imp rima universaHtate noii mit;ici\ri.. C nfonn opinieix '. rimatec e Cavalcru Ramsay, francmasonii nu se trageau din ghildele o ,ed.' eva e ale construe I. orilor ,d"e Cia edrale,I.-. direct Idln regii ~: n.obili,l din periou_' ,3,

- - .. ~ de 't-. - 'E'''''' - 1"',' ,,', tru tete --~ ::::i-' , " -'"I" -- .",' •. -."' "':'.- - . 'li'~'t- 111--"--' ,.

crucia ·.1 ,C1LOl., ~ I nu erau cons , . c on propnu-zisi ci In 1 eautate, acerasi

~ -.' 1- 'm di I '~ . A - -, 1 ,. ,. ~"

care J'L uas era sa, reinvie 'Temp, tn run ierusaum. "-." cesn ,,:tell1p' .~ eft-

reprezentau veriga de leg,atura intima C'U, Cavalerii Sfantului loan ~ SHU. Ioanitii din Ierusalim Cavalerul Ramsay mai anunta in expunerea

~ - -

sa·: c a'" 10" ""r-d';n'ul d eriv I!:li din misterele zeitelo r- IQ';s': C"·' .eres ~1~ D,.,· 'I-a,. na - o ",

- --' ',,··,.',.111.. .. ,-, ,'. ""' ,I,U " Ji~, - .!I;,.,IL "I~", LI.lII"IV,!OJ'"f ' ''-''j''

pretcntic interesanta in lumina observatiilor lui Fulcanelli referitoare la Isis. ~i la Fecioarele negre prezente in catedralele gotice,

D·:, .. , . ...- ., ."". -, ' - ., - tat .... , . ' ... '.t-. '1, ']1 " - -- nat Ii" -:Jij C"c ,".' 1-" __:-, 1-

"upa cum se va consra a, Ill. capiro ete urm .. atoat e, '., ava eru

Ra . m isay era exp onentu I u net traditi i stravechi autenti ce desi

'" , __ 1" !U,. ~. ," ~ __ "._ ._.1_, D,l '.- , ... ' ... _- 1r '. _. '" _l '_. ,. ._ •. ~'

m"v1es.rnantam.:lll fineturi iacobine si ll1talita de aluzii referitoare larmesni secreti, Imitatorii rozicrucianismului popularizasera teoria adeptilo:r secreti, iar a lchimi stii mistcriosi din secolul alXvll-lea nu IaC-llS era

- ,~-. di b ·1·' - id - d ..

decat :sa transtere 01 mal mare ere .11 "1. ·1 tate acestei ,I, ." "el.~---'J$D_

francmasonii sunt cei careau facut din ea 0 profesiune de eredinta, Ideea a penetrat francmasoneria direct prin principi ul strictei obediente introdus de baronul von Hund W1.d Alten Grotkau care a

.~

.... [0' - 'ta~' nit.la un-' momen t dat 'lID In- isterios mare maestru '~,j a asteptat

' -£:~._. II- _.iI, -,' - -' ,', . oW· .!ILI! . ".,', ,', - '- - '-' - ., .tt ~ - '~' ., - ,." 'y, "'f' . '!:I

di .... ' - , .' ," . -' . i'i - ~, ,~. ,,',"'. , •. ilt " d z ..... 1 ,- ," -_.: E"'l --', t .. ·,,·,t- . it'

upa cum 1. se ceruse, sa pnmeasca ~l a te '.' e va U1J,L .: a a~_c,- pta

patta Ia sfar~," tu - zi Ielor 'sale, insa ~ cum misteriosul mare rnaestru _ era die. fapt Insusi printul CarolEdward Stuart, pretendent Ia tronul Angliei,

- -. -t": ~ i ., ... b ........ 1,~ d 1

a carui cauza st soarta a.u tost pecetluite pe vccie In "aa,fJ.8 ':_ .e ia

~ ,

'Culloden Moor, putem resne intelege motivul pentru car-e in' ilnirea

~ .' - de· ~"1 .. ..

IlU s ... a rna.] :PI,f,o!d,u,s llle,LOi "ata" ··.·11. t03_e a.cestea" prlnClp'IU,' stncteI:

obediente fata de _ :U'll lnae.stnl secret'" ,avea sa, influen,"ez,e]In con1tinll31l=:'

,. I" .I .. It:

,oculti;srln'ul-o,c-cid.ental~ pu.n,:in.du-~ i ,anlprelI a a.sl~r,a 'teo's,Q,fj:ei ~i a

O[1·d;~"n·u,l.u"l'· b-' e· ,m---l.,~'i;';'c·.' 1"?:~'l-'~e_',n'D··.···'a,w:-~',

' _JI",. I ,.~ • '. ~UE Vv .. U'II_ ' _ . 1 _ J',.

Este in.co'lltesta'bjJ fapuu, ca 0 p,arte din ttaditiile ~'i simb'olisIDUI frnncm.aso'n,erie'i a. fost preluata !din tr,aditia ~em'pli,eri1or~ Discursul

,,- . t d .... 1 ] d·; .... ,_ 1

,gentIIIOln,u,lu.l ca,'vaJcr I •.. enl0'ns"reaza c ar !a,cesl ,UICru, ·.···-,e~:1'pana a

's,f1ir~itul seco~'uJlli a1 XVIII-,lea~ mi~,carea ,ave'a sa renunte ,fa, aceSi-e

c. "" d ~ .'... .... "'" '~

com,p'one':nte~ 'tra.llS,lo'm1an .. u .... sle l:ntr-o organlzatle BIlgaJ,B:ta 1.0 p~an

i"· i •• • - " b 1:..,.- uJ' 1 1 ~ "hi- ,. . In·~I;·t=: 'I . . nil'·',.J""" - ~

,pDil'b., . ~~. SOC1W., Snn .. ol1:in" : e,mp.ll ,.W ~l' ,'-' eTOgu_iLe,W_.e masco~. Of-Zloarl

care iJ con.shl.l,tserac,an'tmeau ins a, sambuJ,ele In,em,ei a],chinu.c1e, d,e~i,

. - ~

j·"udecanJd dupl'a, f-ip' .. sa ad;.e'p- tilo:r alcllimiei in randul fL"aIlcmasonilor. este'

- - _ ,II. _ . I '~

evident ca grupulil,e poe care Ie forn.lau. ' lU au, bC11,enciat de ~ocu~. initiatlc 'n,-ecesar activarii memej,.

",",

Tllcep,a'nd ell secolul a.:~ XIX -lea ~i p,a:na la in.cep·utul celui Ide-aI.

XX~lea;, s,ccrehll,a, inlcep1u.'t ,din D.OU sa rizb.ata spre suprafala pe nl,aSllr8, ce sa-va-n'lj ~.i leruldj'~i de mar-ca au ficu'l ,acce-sibile' c'uno~'tmtet,e

77

desp ne lume $i trecut, Crestinismulisi pierduse din forts d.e atractie,

~ , • . • ,. ,.. ~ ..... ,. ':"Il...:'

in l,ocuJ sau insinuandu-se un sci Ide psihism pnnnnv - actlvlut'~ psinice

Sp011,ta11f' simai putin conforme ell traditia ortodoxa ca transele, vi ziunile, vorbiml in tlnl1bi ,~i altele ~ consecmta imediata fiind apari tia sectelor crestine fundarnentaliste, iar, Ia extrema, cealalta, spiritualismul, comunicarea C'U spiritelc §i ell mortii, Ca.'IT€: finele secolului al XIX. lea, teosofia reusise sa faca cunoscui faptul c,a,

- ~ 1 !3 I til ....

maestrii misteriosi trebuiau caLlta:~ ~m Orientu .romantic, mal precis m

. - -..... Indi

Egipt, apo·l ro, .. --_- 'IB_ __

Fulcanelli a transfigurat eomplet aceasta viziune, Unul dintre telurile principale pe care le-a urmarit scriindZe mystere a fost.acela (Ie ;3, dezvalui secretele autentice ale marii intelepciuni secrete originare

~i de a:rlec'up,era istoria intregii traditii occidentale. ~ ,- ..

Catedralele Frantei, cu prccadere Notre-Dame din Paris,

- ,- di i, '.,. ""'........,.. ... 1 1 1

reveleaza faptul C,B, tra ipa supravienuse mtacta pana m secoiu .~.,

Xll-lea, momentul in care au, fast edificatecatedralele. Fulcanelli avanseaza ,C'U. inca, un pas sustinand Ctl existenta catedralelor

- . - ~ di " '.... '. d 10..,1

reprezinta dovada vie a faptului ca tra-1118 esoter]~~ Occl._,en,'~a"a

atinsese apogeul creator in Evul Medin. Aceasta teza, sustinuta.de dovezile fumizate d.·· Fulcanelli, a incendiat imaginatia ocultistilor

P" i d 1 ~ . I "1 192" 0

parizieni de lasfarsitul anilor !.I,:.' ."'" ,_ " • . ..,.,.

Prin - U" rr n "'l'~' . d emonstrana IUl Fuleanelli probeaza .. p' ··.··en'UU, toti

, , , , (U,ILo,...... ,. I ,~ . II'

ce:i care au, ochi de 'vazut, ca in Europa ex,istase' od'illio8ra 0 'tradilie glo.rio,as,li, car:e rivaliz8, eu, cete orient,d.e,~ ,Aceasta tr,aditie cu,nt?~te~ in'telegea ~i pr3.cti:ca ~tiinta, Lum.inii, ill$e'l:egea. COlnun.i'CaIiea £u spmtele viI, s,au eu ill:teJigenla care traie~t'e in int,crio.rul materiei,., In te11n,eni deloc n.es.i,guri, Fll1canelli clarifica un ,aspect im,portant: s,ilmb'-urel~ tTadi~i e-i seCF'lete' a nfran~mas,oJu!riei - '_ antice este id,en~ic c,u: ,c'el a1 traditi'i' or din Or,j,lent~ Si:ngu.ra deoiseb:ire ap,are', totu~t, la n1.v~e, u.l IIlanifestarii d,eoarece cII.ltur,fi occid,entala.a impltS un . .slil difelit d,e initiere ~~i de 'transmitere a ClInOl~terii = c;u un, conlulutlnult 100 dinamic

, y

~i intr -0 fbrnl1a mult mai §tiinlifica., _

... . . '.. ... d .... ,.... .-i- .... _ tru

In 3l1U.l [,92-6, acest secret ,era amemn:ta sa cal a. m Ul-Lill-,e ,p1e'!1 '

tot,deauna~ Da,c'a 'nu 1(1 - fi fast Fulcanelli ,~i c,ar~e'a h;ri~ este 'p'(Jisibil ca a,ceasta traditie H1 illl' ierii sa, s.e' fi pierdut con~p:Let pemltru ,O,ccident,

~.. = ill I!!I ••

,.., d ., fl' ...;I..... ...... . 1 -..... A -.... - . - ·f,.n,1i.

r.atwld ,ansa ,c' a :rruIJ,', v.reoLL(lla m:e easa..: SCUDS Ul sea: ca C'eliCfh"ullJ

acad,elnice, Salt po ate in fiin'ta unui alchimist soli tar- nuc',zul aces~ei []lelne s-ar fi pastmt ase'nfJ.enea. unui spor~, a;;.'Ce_pt~n,d mo:m,en'ltL!~propIce care ,s a .... 1 fsea sa inm.ugur,easca~ ins,a ~,UVOlld V]U, ,8'~' fi secat.. [n, :nIu~le

78

JAY WEIDNER & ·V:lNCE.N'T BR·· DGES

priv~.~e, ~e: 1!1Jl~tm-~ poate f asemuit cu unmesaj pus intr-o sticla de,' un l~llun tn1llat In misterii ~i aruncat in. mare 1n speranta .ca,cm:e'vB! 1] va gasl vreodata si-i Vl1 calca maestrului pe: urme,

TRI,' .P·':··L.·A·· .'TRA·'·N····S······FO···,RMA··::·· RE·· .. ,

l " •• ,'. " ":,' '..' . ~. . .. .. _ . : ..

Ce este to ttl si : alchimia? .P'ana in acest j m .. om ie nt Oft'ii refac ut

, JI "- . ~ - - . ... . ". , '. .. '.. . .', (JI..J.Jj .. j. ~ 1(1 .... :. I

~3;s.etll ~,e~mporaJ si am descoperit unul dintre canalele prin care s~a. 'O:alls.m18 cunoasterea, pornind de la Compania Fiului Vaduvei si a~~.n,gand la !i"allclna~~onii si rozicrucienii din secolele alXvlll-lea ~ri, al XI}{ -lea, In., mod firesc.urmatoarea intrebare ' ogica este: ~"Ce au avuttop acestia die transmis?",

In multe privinte, ,:iIagmetltullsis ,Projetes'(Jesl-e punctul originar al ~c~imie~ in acce~ti~n~a moderns a tennenului. Este totodata, ,i ~mn'~1 text :~D. c~e rmsnci smul se amalgamcaza cu. procedec asa-zise de laborator, ,Este'. totusi limpede CB-, mai i'ntai" Isis primeste fill1'~\a~'t~f'~a. fil~sofi~a~1 pentru ca abia apoi ~,a, realizeze 0 operatiune m plan fizic - fijnd de presupus c,a a fast asistata de Horus _', menita

... d - .., · 1 - ~~ .

sa '., ,em:o'~treze pnncipnn ~,I sa ilustreze faptul lea i~i insusise mAi'estria

opera:pe'~. d~tr~ns,mllt~re~. Teate acest~ aspecte n'e due eu ginduI Ia met~da alchirnica; revelatie, demonstratie ~i transmutatie, Prill 'LUl11aJiC~ cheia qevin:e sursa revelarii, 'De unde provine totusi informatia?

_ . In fragmentul Isis, aceasta cunoastere p' nnvine de Ia Un ing er

d- ~ 'h- Y .

. . mtr- 0 1 e.~tar " ue cereasca . superioara, sugerand ca. plsnu I sub I i m ,d.in

care pro~e ingerul seintinde leel pu.p-n lanivel planetar Fiinta,angeiica,

Amn .. · " 'I . ,., .. -. j. . ~ 'iiI iii . .... I' . ~ "!j -. ...,. .... ' . I . . . .. ~' ~ '. . -'

.,<" - _,aecare'~o' tllSl£u1e~.lle~pe SIS poarta m:sle,mne.e 1.U1_ Nut ~J. Khonsu

!figu~a 2 :8) ~I ap~ ~e_nt~o~taca ~~tare, ffira nici un fel de diferenta, u~. angelolo~~. ebraica EXlsta ,0 vaga asemanare intre numele Ingeralui

~I numele ]U]. Venus, Hanael sau Anael, in.sa aeeasta directie de corespondente 111l, ducenicaieri, fi.indca" daca Isis este luceafarul d~ d.i~il~.e.~~a; atunci cesa intelegem, ca, ea. in,'va~, de la ea? Este putin

probabil. ~

0' solutie mai simpla este sa inteleg· .. ·e .. -·m·' num e-·11;j13 ,f"iill}i a''''('II;'~, adica

, f - . . u. - .- ---' . h •. , iIo.o'aI, ... l.('iIJ;!i;;, aU.h .... I

Amn-el. si sa-l intcrpretam drept ingerul lui Amon. Numele zeului

Arnon are sensul de', Cel aseuns", :'ar Amon-,Ra es.te numele.,z:eului so,nar din mit? 1 o.gi a Egi : mlu1 anti,c" Acest inte1es capita lUI alt sens. ill :ont~.xttl] eglpte~n al '£~xtul.ui piralnidelor~1 iar"nlun'et 'in,gle:nuIu.i'll.e furnlzeaza PlfactlC un. al·tt teonill1, C~lre IconlpI ete;az8. triada divi.na d.ifJ

CRUCEA .. DIN' HENDAYE

79·· .. ·

.. I

" '"

':re-b'a antica, Astfel, Isis a invatat secetele alchimiei de la 0 fiul\,a

Ii ... ~ ..... ,;ii;, b - .... ib "1 .' (' ~

ange tea compozita In care Sf: com .~.U1a atributele ·UOU1,i!S.tru .,Z;f:lta

cerului N·,·" U' t··) 1'1 Ii 'if"! 'a. (Kh . O···II~·","U·)· ~~ "-J<I~U- '1- s oare . IW'" Am 0'0' _D .... ,: S······ a~ n e Q'i'¥ili1;'n+;~

11;..0 . , .: . 1;, ". . '., UJLJiJ' , , . ·,IUlil· . ~.II. LJ!!;;..I. . '..., ..I. " '." . L\,jL '.. . .' u.u..lL.IL!u.L.lill

ca am rnai intalnit aeeasta triad! pe piedestalul crucii de la Hendaye,

--- -_ .. __ -

.... .._---

Fizura 2 .. 8" Amnael este 0 fiinta angelica complexa in care se combine

5 I ," ,

a cp' '. t . ~., ,. . .. .. ,~ ~I'" ~.. ., '. tr ~1'··, - .. ~.,~ .... ' .. bii ... " :" ._··-- .. ·,t·· -." K··· h .. '-

. ~ aec e are scare ur, umu §~ a~" I .or aici vee m zei egipteru '.: onsu.

Arnon .:~j Nut, (Desen de' Darlene, reproducers a. reprezentarilor din

Templul Karnak die la Luxor)

art f brai .... 1 '1 '. AJm ]' -£.... indici

., ,.' 'I ., . '. '.' I'" ' I .,.. '." I' '. ".' . ", '. '.:.

, . ogra ierea e ... raica ,3 nume ut ui, ..... . tae , 0 era un in I:CIU

. ....... ,. . .. fii '. .} .... d'l ·

important in pnvmta acestei ,; unte compozite. Apelan I egematria

ebraica literele care compuunumele sau se insumeaza in 123, ceea ce coincide eu numsrul corespondent numelui trinitaral lui Dumnezeu, AHfFY,HVH ELOliIM~ Conform figurii 2~9~ aceste trei nume mai sunt asocia._'e ell cei (rei s'efrr,o'ti ,din vfufuljerarhlei Aibo:relui S.efrrotj:c a~ Vietii. ~'i Cunoa.~.teri ~; adJc,a Ketll1er, F ohmah ~ i B-inJah~ ,Daca des'colnpu'oe'm nutnele' ill ... 4mJ1 !?'i aiel, ,obtinenl 'fil.·Inerele: 9'1 ~.i 32~

80 JAY' WE.IIl:, ER & VIN'C'ENT' BRlDGES

~cestea fac ~tri~iterle dlre~ta la Arborele Vietii in totalitatea sa..;' 32,este numarul total de C'al de: trecere intre sefirotii Arborelui, iar 91 este numarul corespunzator cuvantului cbraic amen, sau M1Nsi cuvantului care coincide cunotiune a.' Id' e . ar bore' A··,··y··· [, ··"LN·':·· .

~ ..., - . , _. , , ." ",.. ,,'.- .... ." ,," -. ~

Ingerul Amnael, :fill1ta compozita, poate fi astfel inteles ea sum a" a cunoaste rii in traditia revelata, Insa inainte de a ~i de,zv',af ui lui Isi~ secretul alchimi ei, ingerul 0 obl iga .. sa 'fa~,ca unj uramant sol emn ~ Prima parte a juramantului lui Isis ilustreaza crearea Cubului Spatiului, Dupa cum -~l0111 con~lat~, 111. contmuare Cubul spatialitajii serveste drept matrrce ~, realitatii, a concretului, organizand, din punct de vedere geol~etrmc~ cele douazeci ~l doua de litere ale alfahetului ebraic, Apoi sU,~hmL~in~er spune: ,;~e invoc in numelelui Hennes si Anubis al urletului lui ~e,~kor_os ~1 aJ dragonului care' sta Ide straja; te invoc in numele luntrii sial luntrasului ei, Aharontos; :~m te invoc in numele celor trei aspecte necesare ~i al biciului si spadei",

Figura 2~,'9'1 N umele trinitar 31.1 lui Durnnezeu corespunde primilor trei sejirvli din 'virful ,Arbore~lIi Vietii: KETHER

'ill

I=IOfIMAH' BINA.H,.

'VHVH

Trillliterea la H.erme.g ~i Anubis ,este fo£u1e clar.a,. Henn.es ?orcspw~l~e 11-1] TI]ot~ sau, T~~u~i, ze~J. ~tiil1~~_i-inlelepciu]1ii ~j ,al ma.gie:i~ lar Anub1s este ,zeu! m.orp~ ~1 'a.~ f"ltualuri 'or fLJneT,are u.neari fIi111d

81

. . ... ~ · d .... ' f

repre.zentat cu nljatl~are·_.ecaJne'~ sau C';} zeu antropomor ' 'C'U cap de

I A d .... eli' . .'~-:=:". -"1 '.J nili d ' ..

saca ;, ceste doua c 'vmlLillJ· stint ~l ceo e careprezideaza acn JU- le'catl}

I···. · .. ··1 1 .g,. itulti , .. ilor Urletul lui K k" HC,' ....

care va avea .o"c ra srarsrt ui nmpurnor. " .. 1. ~LU. ,u.'~ versoros lace

trim it ere la Kere, cele trei Erinii cu chip' de caine.ale zeitei Demetra, acele Valkirii ale mitologiei antice grccesti, Ker aresensul de .frica' sau de ~~r,a:z'btt11,are, rautate", iar kayos poate f redat prin termenul de

,,' ,... -,,'; c:· e- e'o::JIi ceo ,. l' ("i 'e' ·!f;:i'tnn···· ." a'":" ·c· -a', ~ , , . ;""', i',O';; . - tu . 1 .". r,.,. .., - . " '. .. ~ .. ,-. .". ,. -. f"';"

"'I,cruce '~ :.' '.a, .. ' .... II.:." .tt .... : - " J llram.H,n~, se lace prln.ln.voc,are .In

I . · 'I. 1'· n ,,'. 1 b '1" . - - '~ . ~ - ,. ", 'B' ., j1 . . 1

nume .e 1,~,crUCl1 reo e '~l at ,',' ia aurunn pazrnc .jsarca ~I Iantrasu

· ..... hi '] 1 ~ .... 1· '. 1! m

reprezmta ve uculu I ,~j, calauza, iar ~"ceie trer aspecte necesare' J,

mentionate prin '8 sociere cu. biciul ~.i spada, s ugereaza ritualurile de initiere masonica, Biciul este unul dinrre simbolurile puterii regale,

. bolu l s - - ,t-~ 11 11 .•. kh' kh' .... .. -,...c: - _. - ] ., - - t ~ - . fu , ~. +,-

simr OI'U" scepu unn sau ne« tu Q', care, conrorm expncanei rurruzate

d Sch '~In" dt -L" , b .. ··, ~ .. c·· .£t ... ', I • ... titul t'i-' Stii 1 - ' r 0;;0' de ~ .

e ·.·0 wauer nu u nez m ca ea samrmua e smmasacra, aevme

un sirnbol alchimic pentru curentu trinitsr al fiintei,

. ]

Dupa lac e s.t j'Ura.mintli san initiere fiinta sublima ii destainuieste lui Isis marele secret: "Numai N···:' a 'MI' ""aI, po ·'a·· te d·:, ep a- ~' .. ~ N:, a •. W' . ira" Isis ~' .. "3·'

" . _., _ .. _ ... ~ u. .l~.. ..:l ....::11 ~ II V .'

demonstra ulterior aceasta axioma lui Horus pri.n intermediul unor procese care se produc in plan fizic: transmutarea reuseste iar Isis o btine I; 'drogu 1, elixirul Vaduvei on ~ Din acest tipar al transmutarii, compus dill trci asp". ecte - revelatic . demonstrati e si tra-nsmLl-tatie-

, 0" ~ '!I

putem stabili ca seeretul alchimic comports caracterisricilc unei triade,

salt, mai precis, ca se produc e feet iv trei metamorfoze intr-una singura, Transmutarea interioara, sau revelatia, presupune re-acordarea

. ~" ., fl idel b '. 't, 4:' 1.... )'!o, 1· fi

energiuor ~1. a . , W :,,";~o_r cere:'. rOS_Pll1,fH.e, astte . meat _ llnl!1a sa,p'olata 1.

ab ""'0'." bi 1!-~ d' .. intr '. , 1· ".'. . ., ... :.. .. . " '~~i1~ .. 'I .,_, •••• ... m.· AD'~ , N' 1',·.-h;..".·.··. . 'f-. 11

' S .. r lw. em· egu orgamsll1 ~l iu.,rulsnnsa,patla JU,il.· .: ' .. ~ .~.n .. 11(;1g111en",d.

ls~s; acest aspect estc re,dat in ,plan siniboli.c prulu'"'moO co:mpo:nen.'ta sexlL3,ia~ cea aprocrealiei,. TrarlS:_mtllar,ea exteri.ol~a~ s.auldelnOl1strapa,; este capacitatea die a fo' ,o,si a.ceste lenergii cu scopuJ ·dea prloduce trans.lD'lltaretil sta'(i:j fi.z,ice I-n. p1an t.erestru" inclusiv a ele:n~1.el1'telor..

Ce d, _I""tl"il "t' ", ... c·· t',: :.1 - - ,t, ~ - ·:· .. t '-" ......•. •. ... 'm ~,t·W> ·t' '. ~ •.. ~' - . 11- -."' ". d ,.' . r-

. _3 .. e a rf:1Laral18,mlla,m.e es_-c cea a C8Jl]la'!j1 llmpu UI, ac lea

tra:l1sformarea. timp'ulu:i ~i trecefiea de ~a VarfdraFier-ului la V:ats adJe· A llr~ S,a ne' arnintim ca. r si s 11 U, a :Plltut t:nce'pe ,a!e e.st pro ces dec,a t Idu,:pa, ali'nierea steIe]o_r cia e 311W foml.at ,ma,tricea a,de'c:v'ata C'U, ,a.1te cuvil1te tilnp'u] 1:0 curg'erea sa ~i c· ,ipa sunt la, fel ,:Ie iln.polrta,nte,. 10,ate aceS'~e' ltan~ln'uta~'n: r-~p" . 't'''P zm,-, t3. 'aspe'c+e a'~e ·un·· ·U'; 'p'rr'iices tm'I~C' up' f,iOiCII1TI'r'"I! mTC Ii'.lI~Q

,C 13 . . . I,. . . ~,.a:. \;.,.'. I.. ! a.' '". I Ia..· I" lL . 1 , .. "I '.It. U. ~ ~-.. _ _ '" ~. ~ ,... v IIj.;I "J, d ~ I!t-III,{'"

~j 'ios"~, dUptB. cum sta scris. pe Tabla d,e Srnara.ld, fiind legate prultr-un llUmitOlf cJomun care este' m.etafora "Luminii~~.

82

TRANSFORMA,·: s TRANSCENDENTA

~ ,

Sun.tem in aces moment pregatiti s.a intelegem natura transmutatii asa CW1l se produce .. ain inima alchimiei. Nu este verba de ,0 simpla transformare cu efect personal sau local asupra mediului

..... ..... . d ~ bali - · 1-

mconjurator, ci ue una globala ~i umversala, care presupune

transformarea naturii ~i a calitatii 'limp. ui, dar si a timpurilor, intr-un fel unic, Textele alchimice prirnordiale confirma aceasta perspectiva, Cea 'mati mare parte a. secretului implica timpul, D,U numai

l-~ l- - '¥ •. I 1- . 1 '.

temoora itatea astro ogica.ct tunpu r m sens cos i oiogtc,

Pe masura ce merna alchimica a fost transmisa de-a lungul secolelorprin intermediul diverselor SOC'~ etati secrete, printre care

, ~ c

amintim din nOll. Camp.'. aniaF i ui Vaduvei, informatias-afragm . entat,

~ ,. ,.

In acest fel, uni ~ initiati au primit numai procesele ~de natura interna si

transformationalev fara a dobandi 0 intelege re comple a ,3.

,. , -'

corespondentei care s[e stabileste lntre parti : care compun aceasta

_II' -'.... .'.... b I ~ Ab 'I: 1 I 1 I dr

~'tl'lntaantl:a.~l arsam.:· UI '. I. " osenta PI3I1UIUl cosmotogicaavutc · .. pt

b 0; • h d si ~... " .. .- .,

urmare 0 tmerea UI10r succese pnn iazar: ~l rara met 0 garanpe a

repetabilitatii, Cel mai bine aparat secret este eel a] timpului insusi §i al virtuti lor sal e secrete. Secretul tuturor secretelor presupur . C'B. 0 cunoastere ,~i 0 experienta gnostica care sa .. poata Jngloba Inceputul ~1C!:1~ sfars itul tirnpului' A' ceasta _ larie intuitia care declan ~., ·a .... si

Iij[· . .l.CL..-jI.u "I, ,Jk·1 ".' J;.~!rev,e,:_,~ :"':. Il- ~.: .... \,,:-g.lF .' U~'·. I' . ~eaz' 'it'

produce transformarea .. este ~i cer demons I ani. in actul transmutarii.

Alchimia, sau ar a transmutarii, se bazeaza pe Intelegerea ,cmnp'ul W .' '_ jficat a.l m.atleriei~ en· rgie ~ §1 infbnnatiei, feme c,o·mport3, antreneaza ~i j'mb,[I']3, 0 serie de transfo,nnari ce demo.nstreaza insa~i id,en,i_ate'a. aces, or trei componlent1e ale c,amptllui,. Cheia ac,esto.r ~,II"III c. ...." rd· adjo"ll;li!:; d 4f: t-:: ........ b L-JlWlS.lorman estle capacltatea . _ e a C,OlTIUIDICa _-". -~ . e a'Lace SCIIJilii:1

d ~. . · ~ d'· · M - C ~bil'

em 01IDatJ.1 ~. c lrect ell :matena. ._ .. eel· -. smu, , care lace P-OSl" ace-t

'S -

tip de comunicare eSI~e fel10menuJ C'lnj. ie'~ '-·i - . sloI·b.~·iei de fbto~; i~

LU.n11na, i"n 'mod, specia lumilla coer'e:nblL -'Ioate prodl: ce relactii chi nice iar- 1a njvel o~ganic, lea poate . yea efect-e profun.d- pri .tr,-, all '1.-,. ·~roc· suI d.e fo[osin ez3 .. in cad.ruJ. caruia e:nergja.luminii este.

-l~'" ~ . I ' aruril

ub.lZ3~pentrulonnareaprot~_ll·' or~maz '.'.-'" or"

In ul imii douaze .:i I.:' e ani. d,iver§] c'rcetito'ri I" dotneniul bio'lo,giiei nllo,le'lc lare au· plrop'us ~i denl0n[:'trat pr~n metodle ex'-erimer al:_. ca ariee ... 'e ula, vie e .nit,- un impul . slab· . '. fOltoni, generat la 111 've.1ul fieciin~j A 'D1\T .<;:. . u!ru. ~ Aces' imp!uls este· suficien.t de

- :RU'C-'EA

'. ~. :. I .,.' ,'. ~.'. '_

83

regulat, inc,at si poata fi considerat IW11ina coerenta. estfelincat unii c,ercetatori au, avansat ip' ioteza ca activitatea biofotonica est e 0 forma

- . ~

de limbaj, LID medium de comunicare, Intr -0' lucrare publicata ID anul

1[993 - Fritz ... A1bert Popp ~i Mae- Wan+Io sustineau ca, aeest fenomen ~ .. indica existenta unui mecanism de amplificare in. interiorul organisn:l.elor care primesc informatia (si care actioneaza Ic·orespunzator). In. mod specific, sistemulviu trebuie sa fie' organizat in v irtutea unor campuri electromaan . tice intrinseci c,a'p" abile sa

,~ • - ' • - - -' _1 -,. • _ • ,... •• _._ e,~ . . ' .. : !. j 1, ~. • .,. - - - - -.

receptezec sa amplifies si, posibil sa transmits informatia

1 . tr -'. ._ ~ - -- .... ,. tr - .-.. - tru - -'~ d - fr . - .. "

e ec!._ oma.goe lea Inr ... unspe,c ..... ,L .r,g .. e .. ['ecve,l1.1 e· .

A'..., '. , ; ~l' .... - ~.. '"" -I --t':' •

eeasta teone este sum am. teener campun lor mortogenence,

elaborata ~i explicata pentru prima oara de biologul Rupert She drak e.

In ,., 1-' "'S-"h ldrak - ." bi 1- ..... di d ·

: __ -.- .. ' I' -- -'- -·--'-1--- '-.-._--.- .. - _ .. "," -. '1·"·:-:'····-·-1·1 -- .--, .... - .. : . -

,oplflla ,U]· ,e, ,.' ·e,~ once enntate 10 Q·gJ.ca .. ' .1 spun. . ,e 0111eIDione

C,' .., ;!!Ii ... .e 'I.... A ... . ...

care rormeaza un camp 10 _ urn, sau .-\ __ cest camp act- oneaza ca 0

..... d 1 .... • I . ~ ........." di id II " f '. d

amprenta asuprar ezvoltaru atat a specter, cat s: a muivi Ur'Ul,lID.-

sensibi la orice actiune care se produce la Q distanta a' at "p- atiala

~ :__; ~!II '

cat si temporala, Unul dintre aspectele importante alealcl .. imiei er

putea fi capaeitatea de a eomunica eli. campul unei alte entitati

l": 'I A- I hi .. , · id ...... '1 1 to. ,.. ..

monog renetice. .', c nmistii consioerau lea nnn era .. Je sunt en ilatJ

. ,~ ,

caracterizate prin vials proprie ~,i ca." prin urmare, si ele aveau aure, suflete Gate actioneaza asemenea unor campuri morfogenetice, Acest tip de comumcare transfer nationals put .. a fi realizata in moduri diferite in functie de capacitatea de intelesere a op el storului

'. ,. >. •• ,.. - - • -!II ='. .. .... . "-' _.-.. ... _. -_ e" . --. ." .' . - . . . - ~

'1 .' b" .. . ~fi'll 11' . J .. 1, 'A

tarreusita ot .. mnern .pietrei njosotate g .. arantasuccesul proc·es[uU, , .m

'~ " ~. ,

ansarnblul sa,u~ Numai ca .Pia . ,3 Intelep tului' nu era rezultatul final

'! n

urmaritin operatiunea alchimica Cl' doar o m ---It"" un ins rurnent

'. : '.' t' : .. , I.·~.\..i ,Wl,_,['_a [:,_ .•.. I: .. " '. " '.' ._. '_' ll_ea i~a.' . I.:· I,. .' ....

. ~ -

.n eces,a_r finalizarii .ac ·--·stui ,proces~

hlIDOd, simi]ar pirifYJ'al71ateria nu era simpla niJate'ric- ci materia. care fusese insu.fletitA sufic,jlent it cat 'a retin[!i , sa, memoreze mcarcitura

. . ~- ~ .

de mmoR$tere neces,ati. e.fec'tuiarii lrans.folTIlan · ~ Can.d ac-'easta prima

I'nateria, .aceasta 'ma.lerie primordial a insuflefi'ta, este programati sau Ulearc,a-w, leu. un m,esaj .. e comunicHl, - rovenin[- - I -:e ~a piatra fiJosofala

ea este ca~p,abila sa produc.a, transmutarea 18 activarea ei., La lU] prim ;li vel. aceasta ran:' mutare par,~- a. fi 10 re-dispun[e--e_'eom.etric . a

structurii eleme'nta~le a. sub~.tantei asup',ra carei3 se ~.ctio.l1eaza.

, .

Dispunerea geom.etric,i care face Idintr-o substal'·~ plumbl este transmutata 'prin comun- c·are m.o, -' oge1etica --rov·enin.d d,e 1a pliat-a, filosofala a ,alchirn,is'tului mtr-o dispune' e geometrica care da n~tere alJrului~

84 ,J.AY ·W"EID1).1ER.·& V.lNCEN· ' BR]'·DG·ES

Oare este posibil Cat alchimia din perioada cosmologies . .si se fireferit lao .~.tinlta, arsnjarii geornetrice a planetelor ~i a alinierii stelelor fixe? Cartea lui Hans Jenny; intitulata Cimatica, demonstreaza teoria ·crearii structurilor naturalesi modifiearii acestora prin tipare de unda ~le ~~n:etuluL Jem~y a~ezat p~lber~ frna p~(')bucaUid~ TI1at~riaI suspendata in {at a unui microfon stereo" Pe videocaseta pe care a.

&: ....... .• 1 d lb If" .

lost mregistrat expenmentu .se poate ve .. ea cum PUll ere a mcepe sa

se aseze In forme geornetrice intrinseci in functie de volumul si de intensitatea sunetului, Cand Jenny a schirnbat frecventele, pulberea s-a. miscat dill nou ca actionata de 0 bagheta magica ~i. s-a ordonat

formand alte modele geometrice, _ .

N umai ca In. aeest caz este yorba de un singur plan al transformarii dill seria proceselor alehimice. Alchimia sC'111ai refer! ~i

la tra .... , nsfo 'IT!I"'NI'r;;lrPa'- in - di "VI' . 'd." UI' al -a!.i' a ~.1Cl ... ~._~:-.-.~.,. tlui n;'!'; an ]0' rn entul rnA. care '1]1' aten "'8,;'

[u.aL.rl~JLt" ;·J'II,,~bJn~ .. __ . > '" .<_-_. '1_' . [_ W} .illJ,l,J..L;)llW .".11,.. • , ", ~...' • ~~". J U~ _J,' J

din care este alca.tuit organismul sau absoarbe energia, adica informatia necesara transmutarii, Absorbtia sau asimilarea luminii emise de 01

'I

operatic de transmutare poate avea 0 influenta directs asupra

AD'N -ului operatorului prin secventele lLL11gi. de codi ficari non-genetice pie care Ie CO!11'tli1.e., Acest asa-numit gLLn,10i AnN dill care este format in P .fOp.~· ortie maioritara COd;Wl10'S tru g .. renetie este lmpartit in introni si

. _ . . ~ ,j ,.. - ~. ."

tr .. D" ..... "I ... . .iI". '""'.... .,.'1·... .... ••

le,[ 'IOnJ" .·111 cercetan e mtreprmse pana mprezent.rezuna ca, extronu

sunt excelente 'medii pentru pulsatii laser, producand 0 scanteie s aba de lumina coerenta de cateva ori pe secunda, Int onii par sa aiba capacitatea de at citi lumina care patrunde in organism, chiar ~i pe cea die 18 nivelul epidermei, si "de aregla indirect diverse procese interne, cumar fi ritmurile circadiene, De aceea pentru a putea obtine atat prima materia; cat ~i ~,,·piatr.a.n ~ este necesar .~i es ential sa se produce schimbari in interiorul operatorului, Cu. alte cuvinte, at-at operatorul, cat $i prima materia care il caracterizeaza sun modificate incadrul aceluiasi experiment,

Totusi, acestea nu sunt singure e transrnutari posibile, s.al-l pe care le :p.resupu:n. procesele alchimice, Apar transformari in In.sa~i tes amra. sp atial ... temporalain momentul IDl1. care structure elementala este distrusa pentru a fuziona apoiintr-o nona configuratie geometrica, Toate aces e transformari vor influei la societatea ~'i conditia umana, fiindea ele contin promisiunea Varstei de Aur Practic, in inirna rnarelui secret se aseunde posibilitatea transmutarii la nivelplanetar, Secretul final al alchimiei rezida in. apropierea rnomentului unei crize planetare Icarle,ar fi - ~i arputea fi-,dLlp'a, cum fie spune Fulcanelli, sf'ar~itu.~ I - . ii ..

PA.RTEA A DOU,A

E·· I ._ ..' 'Ii

scatologie ~l astronomie

L.E MYS'TE,RE DES CAT1!E'DRALE'S

TR.EI

ESC "'TO"""LO' G" :'IE' G"'N" O······S···T·'IC:··:· .'.

'. '. A ":-. • ,..._ . ,-. '" _: . " .. ' . '. _

REVIRlME:. 'UL G ,:.' O,·-TICISMU.LUI: ',S Sl~- MARIA .. ·· .. · CHI~MITA

i:n ceea ce constituie probabil eel mai vechi text alchimic cunoscut care ne-a parvenit, Isis Profetesa, pi se ingaduie sa tragem cu coada ochiului spire 0 stiin a straveche, _In inima ae ~s .. e~, $t!inl,e,. exista ceva c omul modern recunoaste sub temu nul de alchimie, arta care So-a nascut In ' _ cri o ada. de efervescenta spirituala ~i intelectuala din Alexandria p -iln:e'~Of' trlei secole ale erei modeme, Pe masura ce aceasta arta a evoluat, ea a fost asimilata in traditia

.' "' - t

spiri ' "- . a gnostica, devenind parte integranta a acesteia pOll contra 'I

ell crestinismul ortodox ~i aRosto~i'c~ _. ~ .

Term mul de gn '. ostic provine din cuvantul grec gnosts, ,CU

~ ,. ! III II 1~ ....

sensul die ,c,'Cun.o,8~tere '" In sens spiritual, gnosis presupune ~l imp lea,

. -y- divi I '. ,

o experienta mistica prin traire directs a divinu lUI., iar asem~- tea

experiente erau apanaj ul multor religii ale misterelor, Ade .. arul este ca, in fon a sa primordiala, cre~thI·mul.a ~p~iI.~ c~ tip ~e scoala ebraica amis erelor; Repi ta.~a:_;onfonn. care'ullud,ell arfi ,de~ut,l?ulen. magice, reputatie de care se bucurau, de altfel lIl~ lumea clasica, a alimentat practic ex ansiunea cresti . ~isrnulli.l~ Egi t crestinismul a fost acce tat ca o 110ua forma a vechii meme rt h noase func amentate pe lsi" I Horus care se raspandise in lumea antics in urma cu. dOU3,

.- d .

mJl,·,earn.

- Dup.' a cwn anI v3zut in fragnlen.ud 1'l.iS' .PrqjetesQ" ideile gno(stice

, _ 10

dintre erie mea Id pa11"e ~i · llchilnia ,-' u d. ~lIO.'i a- con~om'lt7,nt cu

cr.e~ti'nism·u,L." ea n ,a 1 . .: '- h- v ~ rs:i un a lablel de Slnaral~ . a-pldarul manual de magi.e 9i alcllimie din se.olul ~"l . -lea LHr~ veZ1l Anexa B),

CR.~ CEA DIN H ". ,NDAYE

87

a fost descoperit ingropat in mormanrul anoninl~ 811 proprietaru .. '~i sau, ia eba, in Egiptul de Sus .. Este un fragment dintr-un textmagic fundamental, gnostic" , Alchimia reprezinta 0 perspectiva specifics asupl-~ra. stiintei creationiste In Antichitate, eel al triplei transmutari ~

~. 1 ' 0,

1'0 acceptiunea sa ce.~a mai larga, gnosticisrnul este 0 vizmne asupra

I I ~ .. " ~ _

lumii care face posibila produeerea acestui tip de' transformare,

Textele alchimice din toate perioadele istorice sustin ca timpul

. dl ~ .' ,

si momentul sunt componente extrem oe rmportante a e procesu U1

,_ I ,- ~ •• ]- h.'. ~ ~

alchimic, ... ~ esi nu asociazain mod ex' rltcit arc urma leu stnnta care

- tudiaza ,sfar~itlll Iumii escatologia .... otusi, corespondenta exista'in subtext -~i este fumizata de medi I gnostic din ca e a luat nastere notiunea de alchimie, Singur Fulcanel i a dezvaluit secretul: vechii gnostici erau alchirnisti . iar ale ' .. ~ nistii au fast into deauna gn~StlCl~

In centrul gnostieismu lli se regaseste viziu 'ea. referitoare lao

. - i rill' !I !Ii !Ii -iii dei ~ - ,II!! ~ 1"

sfarsitul tn~pUIUl_~ Chiar ~I ~.tenor p~n.oa,- ~l.~lcare cre~tln·Is.mU 1:,21

furnizat 10 mitolog e nou-no'utA- gaosticismul isi elaborase propna teone escatologioa impregnata de 0 savoare bsolut unica, Dintr -un punct de vedere ii i.ntr .... o maniera similara fundamentalistilor ere: tini

modem ~ gnosticii a~_ptau sfarsitul acestei lurni, ~.

Praetic D'U, ,exist8, cuJtura care nusa nu-si fi constnut -un tIP sau altul de mit al catastrofei, Re·fiic·:!n.d itl 'limp drumulacestor mituri ~i legen de re--'-:cm~' rnotiv esimi "i' ilareale cataclismului fin -'1 inculturidiferite

1 _. - '~3' '._:_ ~ . I - .., a ~ .JlW.t:; ,. ,. ~. _ . , _-_ _ ~_ _ _'" . ~

a inuitilor din Siberia, aborigenilor din .•. ustralia, druizilor din Irlanda si a triburilorsumas din America. de Nord, In multetradi .ii catast nfa reprezinta decaderea din Varsta de: Aur, iar, "ill eii' eva cataclisrnul este trimis de Dnmnezeu lea forma de pedeapsa fa'ta de stricaciunea oamenilor; Sincretismul partieular pe care ilrealizeaza gnosticismul intre zoroastrismul pers n escatologia ebraica ~~ cosm~ ogia egipteana, pe de 0 parte,. si metodele de ?un~a~tre filosofica ale grecilor, P oare fi inteles ca 0 inc ere are de a smtenza toateperspectivele

- ~ Ii...., 1'. ~-

catastrofice din Antichitat i tr-io structura umtara apocau .~··t~.ca.,

a . .... ... '1· h d . -'. 'DI'!I' - ~ 1· ._. - . - -- ....

Retmarl-·fapttu·'aettc eta .• te.gnosncism se anncs unum unar

. iii ,., di dif deseori d~ ~ _... ' . _. fj ltrar d

enorm desistemede gand 'I' ... "J ente a.·.le·eon contra 'IIC ' ... :nl, ~l.~ .unnl-.

clemente e ac,-- .- '1.111. ad: ~'varat ca· e'~d.os.c .. p s.plllilual putem a.jlln .~_' 180 vizillne de ,ansamb .il 8. Wlum ~]Osticjsn1 cosmologic finldaln·ental care

I 1 " 0, I

s aSlc'u, de in centrulln,em.e:i" DOgnl',· cc e ma~ ll11portante a e

gno ticismului i_ cld at§. zeit-~lti benefice.- cat ~i mal j[c: ,a\b. :rdru e sa fiundanl:en aJ-.· fiind ra-: ical duaJjs a," Adevarata, ' orta-ar.e -I :une in lni~c,ale gnlo, - ticismul a _ cst. 0 vizjtln_- compl. xa, In cart: e,·

°8:

01·· ...

JAY WEID,N'ER & VlNCENT B"RIDGES

'obligatoli'e experienta nemijlocita, trairea directa, relativ la sfarsitul

'1 ..

UlIUl,

Conform miturilor gnostice, in rnomentul crearii universului, spiritul IUI1TiJlii a fost inehis de puteri Ie innmericului, L umina, c3l~~,est~ esenta divinitatii, a fost prinsa in cOI}J'Ld uman sub! forma unor scanter

~ ,'" "', .. "'"

de lumina, care sunt sufletele noastre, Sectele gnosncesustmeau ca

telul existenjei omului e~te ,~ce~.,a:.,d,e a, r~fac'e ~r~m?l ... de into~:r~er~ acasa, sau caUitoria scanteilor individuale de lumina pana la contopirea culuminaoriginara, prinproeesul mantuirii individnale, In acceptiunea gnosticilor, lumea In. care traim si istoria omenirii sunt opcera unui demiurgrau, Estevorba die-LIn fals zeu sau d~ un zen, malefic, ':are a faurit aceasta Iume ea pe 0 capcana a suflete 0'[" S8,U eLI, scopul ,de a ·T:nllmtui lumina

, , Cand un suflet este mantuit, el pomeste In calatoria spre case,

se intoarce la sursa de lumina divii _I.a care, p,e masura Of: 'tot mai multe suflete revin, redevine un tot unitar, in cele din urma, cand t?at~· sufletele vor fi revenit La sursa, universul fizic, fiind complet lipsit de lumina, 'va disparea, Tinand, cent de felul nou in care intclegcm, din perspectiva biologiei moderne fenome~u~ si cap~citlteal.A DN -~ lui die ,3, emite lumina si de a f purta or deinformatic, dar ~a slel1,:sul,P,e careil capita un sistem viu pentru tipul de realitate holo~rl.fica deSC1r.1Sa de gnostici, 0 atare escatologie a luminii cfu:;tigii ~semnificatie inedita §i mult mai ~,§tiintifica,'~" ~ Din, ,ac.e'as~t-a perspectiva, ADI~ -ul poa·tc· fi inteles ca reprezentsnd fragmentele infimc ale ~ologranlelll~llce" care' contin informatia desprcintreg, dar sunt inchise in ~aten,a pie c~'r~' ele insele trebuie sa '0 anime pentru se intoarce la Marea Lumina Primordiala,

Prin urrnare, aceesta ~~es,cato~o'glle a luminii", compusa dintr-o sinteza a elementelor egiptene, .persane ,~[~ ebraice, poate fi ~lte],easa ca un cadru pe care s-au sustinut diversele traditii gnostice. In aceste

, ,r., ~. ascut in interi 1

traditii s ... ainscris ~i noua forma mesianica care s-a nascut ,- Il :~nl enoru

i udaismllllui §i din care 3!vea si se nasci religia cl'e,til1a.,

Intr-8Idevar, sec't,ele gnostioe crodeau, 11 chip firesc c,a det~n!eau cun,oa,~~erea. ~i sensu1 a:d,e'v3~ra,t aJ invii[~~.' -_lIilolr l~j I isu_s I~.ri~tos~ Majoritatealof flU, cf,oo[eau, intr=un Iis:u,g real~ nasc'utd~ ~~le ~:t san:ge~ care ,3 sll.ferit ca IOln, ~,:j apoi at l11Ul"it" Pell ru gnost1L~1~ Im,su,$ era ~n 'mesa,gerdi'vm,n- sau 0 fiill~ta,3'ngelica de,ghizat~,m onl,., 'Credeatl ca, el_~ nos" hirnis pe pam ant pentrll a le revela oaln~l_i~lor cw~o~terea. ~~,creta. ~i, a. 1" arata calliea d,e i:nto,81J[cere ~a, surs"a, leiirea, dill B'c,easta ] u.m,e

CRUCE,A DJ. RENDAy'E

89

atlata sub dominatia iutunericului. Din aceasta perspective Iisus Hristos va reveni nu in, plan fizic, ci spiritual. Inviereaeste astfel W1 eveniment [care capata 0 valoare putemic simbolicapentru experienta triumfului spintualesupramortii prin urmare, ea fiindaccesibilafiecarui

m m parte si tuturor,

o ,. -- "I . --"

Insistenta cu care znosticii a-u reiterat ideea experientei

,~ ,

nemi j locite a rnantuirii, ;8 intoarcerii individuale lalumina primordiala,

contrasteaza pregnant cu pozitia ortodoxa ernergenta 'oare sustinea cit apostolii, eSTorn Iisus Hristos le-a alJ,irut dups Inviere erau unicii detinatori si transmitatori ai autoritatii spirituale, Gnosticii au ridicat

~ y ~ - _-

primii problema prioritatilor - daca ne putem exprima astfel -

adoptand-o pie Maria. Magdalena in chip de' super-apostol,

In acce.p- tiunea gnosticilor, Maria Magdalena, sora Mattei si a

:;....,... . ~ . ~~

lui Lazar; a fost sotia lui Iisus §i primul martoral Invierii, Tot gnosticn

o considerau pie Maria Magdalena SUIS.a, misteriilor secrete, Multe

.f: ~ M .' ....

dintre sectele gnostice sustineau teza coni'o'nn careia ", , ,~a - rn.amH,

sotie ~i s,ora a Omului-Dumnezeu - era de fapt Isis, Imparateasa cerurilor, In, Le mystere, Fulcanelli atrage atentia asupra acestui aspect, informandu-ne in termeni categorici ca statuile Fecioarelor negre care se gasesc in criptele marilor catedrale gotice sunt

, , - • '. • a b '~IC. .... .• ...

reprezenta -" ale zeitei Isis, Acest snnbortormeaza _cea mat unportanta

veriga de tegatura dintre crestinism ~j Egiptul antic, ,

Ca '~,i in. cazul misterelor lui Isis, crestinismul primordial si alchirnia erau dominate de' femei, Cea mai important! dintre primcle femei-alchimi st a fost C leopatra, autoarea textului clasic Chrysopeia S~lU Fdurirea aurului, in aceasta lucrare, la fel ca ~j in, fragmental

. .. C- ... -1 ',' i d-" I 1- ']

isis Profetesa descoperit 111 .'. oaex Marcianus " rn seco u a

XI-lea regasinmHe cea rnai vechereprezentareauroborosului sarpe care-si muses propria coada (figura 3,.1)~ Uroborosul simbolizeaza un ciclu cosmic de evolutic lnchis asuprasiesi, pejumatate alb" 'p,e

j umatate negru, si contine in interiorul cercului sinrsgmain limba gm~a: · ~S Luna tutWUf filosoliilor ",~

ilItr-adevar~ ~tiind cee'a c.e ~ti~n,d,esl]:re hnportanta ADN~l]llli in cadruJ acestei '~eol0,gi.i·3 lUlninii, ~arpele care i~.i. m'u,~lca, propria eoa,da es: e !o reprezentare cu 0 .puternica il1C:RrCQ'rura n]etB'forica" ilnaU"inea Sil11bo'] 'mea a !\ON -ul ui c,are~ 'in opulia antropologulill Jeren1'Y Narby este pmdusul se:cventelor de imagine de tip .,grila" care provin chiar de lao AoiN. Pe' aceea~i fila diln Codex Marcianus~ im'ediat sl['b repreze:ntarea Lln,ei s,e:mi~uni c,an:! am,inte'~te forma unu.-i '~arpe; es'te

90

JA'_' W~'E·:I-"D····N···,·cE!;I,"R··.' &.', a, V-:-']- ·N,·····'·C·-·.IE·N··T· H·'·RI,' ·D'·.G/· , .. ',1IEi'" S.·.··

:, I. '. " . ,.," . '. ~ '''.' . . _ I _., ..' ' .. IC.I .

figurata 0 serie Ide stele cu opt raze. Aceasta reprezentare ,I! stelei aminteste de o,gdQ'Qid-tl.l gnostic grupare de forte celeste ~ sau N eterele vechilor egipteni - intr ... un model cu. opt fatete,

H

Figura 3'iOl~ Pagine dinmanuscrisul

C d. 1j..l" ....

o ex' saarctanus, In

care Bunt reprezentate imaginile atit a

b 'I ";I!;.

uro aorosunn, cat ~l 'I,

stelelor eLI 'O:P,t 'faze"

Reminiscenta atit ,a ogdoad din Hermopolis, cetatea zeului

- ,. - ~ '. 1 ~II b - d "~ - ~ ,II

Thot, sau Tehuti, cat st a sisteme or eta aerate •. ~ e marn maestri at

- l ,. "I-d ,; 1.1.' '~ ~ d 'I'

gn,IO'SlSU ut, Bast toes sr Valentinus, steaua C'Uc opt raze va aevem

emhlema Mariei, Maica Domnului Iisus, Pentru pitagoreici, steau B,

S im bo lizeaz ":3'''', rl~g.·· . i?ln' ' er' '!l'if"lPI'a': 1"'0'" smosului - fii nd - conform enuntului lui

'J!. ..L._ """" - _ '.! "",",.',!!Ii..' '. ". U;i ~, ~ .... .. '! '.' _ " ':,~ ___:II .' "-'~-. '- .... ::I' ..' _.

.. . .' '" '1' d 'bIOI'·' ,,"

Eratostene: "dnbla. polaritate a clemente or, care .pro', uce statnntatc ~

.. . '11' 1 " (d' bi ,. A~ h B -I'"'d

Alchimistul Basil Vaenbne .' r ,e remareat combmatia dmtre ~,·ruu 1 r es

~i. Valentinus din numele sau), care a 'tEa it in secolul a1 XVII-lea~ sustinea ca steaua ell opt raze simboliza mercurulfilosofic §,i Incheierea

primei etape a, Marii Op ere' .. , . _

N l T ~ fie iril f ~

, . .,'_ - - 1-" "-'j I .. ·1 - ," I • ~-. ":-. ", - ,"'. ',". j'- l ," -. ,.- ... -' ,'. -" ....

on . es ament connne re renn i II numeroase _ emet pe nume

. fuzii A , .. M ",

Maria, IC1eea. ce produce tot ata.t.ea co'n, . .1'1 ~ _ p',ar ,amCl: ana, 'manla

lui I~ sus, Maria, sora Martei si a, lui Lazar cea care a fost prezents la

C' '~U'C': E,A·""··· D- .. I··N····J H""E,'N:' D'·,A·.'-TV

. ' - .. 1 '.' ....I.~

'91

morn ·e·.·]:]UI 111. Invierii, ·M>. aria Magdalena .femeia de 121 fantana- si a sa •• ·.

' . .Ik til. . . , . _. - !U . . . . , - , . _. ::I "!i -"I'

mai departe, U·D.cIe dintre ace s tel femei pe nume Maria, pot fi aceeasi

pe'rnoana~ cum este cazul Marie} din Betania ~i al .. Mariei Magdalena, Gnosticii au evitat aceasta confuzie, concentrandu-se asupra Mariei Magdalena c·a sotie si confidenta apropiata a lui Iisus Hristos, ~

. D E hel ~ ~ M. '. · I' d· I' N di

'. . ,... - . ~'.~ '.. 'l .,: ' ~,'.- .' ...... , _',.'. . .. I' • "," '1. .,'. I, . - I,' - " .", -'J '-'. I .... _,' i ':. _I : '. : ... ". ['.' .•

Con orm .. " vangheliei viartei, ,_ unu rn texte e r- a,g Hammadi

des cop' "erite 'in anul . 947 -,- Iisus i-a transmis aeesteia i'11v'atituripe-

' " .' . . .. ,.. .. . -_..... ,,!oJ"_,.. . .. . '- -. . ,', .. . ":f' , , -

care a refuzat sa le incredinteze apostolilor sai~ Un lucru demn de remarcat este ,ei mai multe secte gnosticc, printre care ~i ofitii, sustin ca Maria Magdalena ~i autoarea textului alchimic din secolul I, cunoseuta sub numele de Maria Evreica, suntuna si acecasi persoana (vezi figw1l3,,2)~

Figura 3~,2'i!' Gnosticismului ofitic diviniza ~,arpe].e ca principiu divin

al schimbarii ~,j transformarii, Pe aceasts piatTi funerara ofitica, provenind din. Alexandria secolului I, se poate vedea sarpele lncolac!

injunr] unui stalp Djed cu. o ~~ evide uta conotatie fal ,! cii~ sau Arb orele Vietii, (M uzeul Copt din Cairo)

"Vezi trilogia Barbarei Thiering (Isus Omul, Cartes pe ,CM,e a scris-o Isus, Isus din Apocalipsa) publicata la edirura EHt 2003~2004t unde tema este fUndaJuentata. per 'ect,

92 J',AY' WEID- 'ER & vrxc - NT BRIDGESI

ndiferent care ar fi identitatea S13 reala Maria Evreica a fost un alehimist d,e.sa·vm~jt si inventatoarea unei serii de dispozitive tehnice care sunt folosite si In. prezent, dintre car,e, amintim cenusarul pentru rnentinerea caldurii constante, entia ell 'i'ngra~,aminte pentru inertie termioa, ~i boilerul dublu (pe care franccziiil numese si astazi baln maries. Nu ne-a parvenit nici una dintre ,- ucrarile ei, lnsa Zosima ~i alti prirni exegeti care au compilat texte alchimice ,0 citeaza ell eel mai profund respect, Zosirna 0' identifica, de altfel, ell Miriam, sora lui Moise. Fireste, ca intotdeauna, el merge p,3,na, ,- a cea mai

..., h di "

straveche trac 'I~le~

La prima vedere, pare eel puti n bizar sa ne gindim 13. Maria Magdalena Cat la unul dintre intemcictorii alchimiei, In cele din urma religia crestina ortodoxa a devenit unica religie crestina, c amufl and, 0 mare parte din, adcvarul legat de jamificetiile rivale ale religici crcstine care au inflorit in secolul 1. In spatele acestei infloresccnte, se

d "'" d " b .'~ ... ." ...,. '. 1-

ascun eau, ID moo incontesta '.' u, viziunea gnostica siescato ogia

1 uminii, oferind sp ~.enmta intoarcerii Ia sursa divina, Probabil ca nu DC

. "

'. 'om ..... ln d epartaprea m ult d' e I la ad ev a'~r d •. ac ',a7 vom a fum a, ca relisia

vo ' . ,. ;-' ru 'L u. u, ..". .~. u, . - ~ - cJl. .. ,v - _ -, , ,0, ...

crestina ortodoxa dogmatics a cunoscut 0 forma die dezvoltare politics, destinata controlarii accesului la aceasta realitate spirituala, cu alte cuvinte, cat ,ea a fast 0 constructie ,8. demiurgului,

Si totusi, CU, ctit studiezi mai alent Evangheliile si literatura gnostica alchimica de inceput, cu atat este mai greu sa, negi faptul ca" la incepururi, crestinismu] a constituit 0 expresie a aceleiasi traditi i spirituale. Odata inteles, crestinismul devine un vehicul pentru transmutarea alchimiea care presuptmn.e si staqirnl t impului, N'u ,niwnai ii'n Evangh't!!,iii.- dar I§i in alte ,cftteva texte' cre9tine t·~m'llrii, proce,sele transfonna!ionale dOl al,clhinrie ,i ,escatologie sunt :reprezentate ca parte a ,aceluia~,i intr.eg' perfect

, r'SCATO'IOGIA ,ALC,HIMICA A C,RE~T]NISMULUI

1"0 in]ll1.a rle.ligici cre~line se aSCUlld·e 0 tamii de ,dimells.iu,ni co Sinn la,giee'; iar viz itmea ,omllu] tLI 1110dern a~Iu'prd, s,Iar~,.'" tu llli Ill, nii sJe i.mp,]ete~te ell ,ace·st misterln:agic care sta ~in cen,trul rcre~tin.ismu' 11i,~ Pentrt~ a in' eleg,:e acest .rI1ist,er .. dar ~,i im,p--orta11ta sa alc'h.imicia ~,i

':1' ' ~ ~ . . iI' l"

apocaliptica tre'buie nlai lnta:n Sla v,ed,eMl1. Cllin ,a ajuns cultur3 ebraica

93

din Palestine s,a dezvolte, chiarin interiorul Salt, aceasta perspectiva

'LIl1i ca asupra sfiir~.itului lumii, ,

Dupa cum demonstrea <3 mitologiile stravechi, numeroase naditii a1~h,ajce emu, tot atat (ie obsedate de sfarsitul lnmii ca ~i: ebraicii, Textele despre potop cum este eel al lui Noe, descris i.n, Genezd, se regasesc de altfel in multe eulturi traditionale, Istoria lui Nee l~i are origin 'e,g intr-o yeche poveste mesopotam ,,"~, " ,~. ',' .. ' ", ' . ··,'t~ "'" . E"· ':'"

~:_ a.,__ ~" .. ...•. . ", .. ', .... ,' ~.. . ,.UL' u),n,a IJre,zen a lfl.:popeea

lui Ghilgames. Insa Veehiul Testament este unic, ill Ioc de a trata firul epic ca pe 0 cronica, sau p'e 0 culegere de rnituri ~i lcgendc, Vechiul Testament a ost alcatuit ca 0 modalitate de' a. demonstra interventia

lui Dumnezeu in cursul aetiunilor omluui' . t

, .

Primele cfulj ale Vechiului Testament all 0 anumita continuitate pseudo-istoriea, ,~.e parca intentia originara arfi fost aceea Ide a capata U11 sens umtar, chiar dacs au fost sense Ia momente istorice diferite ~j In imprejurari diferite. Cresnd iluzia istoricitatii, scurgerea timpului

.... t.... .. '" 1·· '~ .. ], .' D '

capata sens prm unp imrea SCO,PIIJl'lU nn .· •. ·u:mJ1.ICZ,el) e Acest simtal

~. 11- . ~ "'" ,..' :.

spmtU8dmfn m perspeetiva istorica a sensibilizat viziunea dcspre ume

aculturii iudaice= ca ~i a celei crestine care a, evoluat dill ea'-,'fata de conceptul die sfarsita] tuturor lucrurilor, Daca at existat intr-adevar un momentprecis al ereatiei, atunci este logic c-a trebuie $oa existe $i un momcntprecis al distrugerii san a] judecatii, Insistand asupra tezei ca aceste metafore sunt evenimente reale, iar nu tipare mitice m, cadrul UJlIJi cielu cosmic" Vechiul Testamentimpinge sacrul in camasa prea

stramta a unei istorii a cauzei ,~i cfectului. '

. A eest sim] ,81 unjtatii; istorice B fost, la rand'ul san, efectul unui eveniment de dimensiuni apocaliptice: caderea Ierusalimului sub' CI0'l11111,atie babiloneana, in anul 587 i.Hr., '~i intoarcerea exilatilor din

·b· ,

ro :le 0 gen.era~ie ma.i tarZiLt Cartletl ,Legllor lui Moise est,e (1'

eOll1'binatie d,e texte antice, d,lesc,operite In'tre I1Jill,ele Tempi'ldui" '~'i de Jegend,e m,esopo;taIniene asim,iiate III perjoa,da e.xilului. ,Aceasm 1]0\18 versiune s,porea P'U' ere.8l Dumllezeulu:i ,eweilor de a l'leld.epsi sau a recom' p'e"n- -'sa: po' po"]"1 '11 S· ;'. -N··· 'n I"'" ..' Ci't . i. ,-,....,. . t_~'''' d" ,~. r ~ 0 .. - -

... , . '-.' .. ,', .... .:,.!;,;, . au". atlw.a 13 or-lea a s l~a, anlel In _Ullli1ezeu

~u ~i-a pierdut ,actual.i. 'tea pentru supl:ra:viefllIDtorii exilului care auziseti

d t.... '. C" ',i L .,.;

,e acejisa 'verS1U'ne ,2 :. arlll ··egli~

In afara no'ului sentllne:nt ca DUJ,mleZlelL p··utea interven:i in cursul i sloriei~ e'vreii aflati in r-ob~e ,au l11a,iJ adall~lt 'u.n etem,etlt l~lmgiei lor in Curs Ide fo'm1 are " Dacii ina'in f' d'e plecarea in exm], proferii l,ud,eiloI ru~esera _preocu.pati in principlal de piro'ble~11e:~'e sociaJe ale- 'p,oporu'~ ui I Lll Israc,~ ~~i de re1alia sa eu Jlhll1U1 d~iv"il '~ du,:pa in to arc ere a din e'xit

94

JA"', WE.DNE·R. & VI':CE'N,' :URIDGES

'I d I '1· .... 0; ~. ... d

accentut s-a aep asat pe 0 apocaupsa ,'I mal mareata, una ue

proportii cosmice.Evreii s-au inters din exil leu [0 cunoastere noua, mai profunda, despre istoria §i identitatea lor, a popor, dar ~i C'U 0

.- ... ~ 1- . fi "'" ~"iI

noaa perspec elva spintua a asupra unor aspect cum, ar ' .mgem ~ ..

.' . M' 0; al '. di d~ I"'" ~ · tioi"

existenta U11.1l ,·eSSI.l rl hcat dmtre ei.tnsa cea mai importanta

dintre aceste idei noi era convingerea ,ca lumea avea sa se s:r~easca

printr 0 enorma apocalipsa cosmica, , _

Profetii Vechiului Testament (termenul de PJ.vfelie provine din, limba greaca si are sonsul de ,;,anunt in stare de extaz") au aparut C'U

apr oxima . .' tie" la '"31'IFI·U: 11' 00· 0': ·1 fJ,.... ·""l··'n·: C: adr an~'" d u- C!', .' in tipo Io aia sam '.' [',9,",p10"C' r

a.., .' [. . -[ t"".. - c· ~, _." . _ 1""'11..,.. -- d,_ . ' .. : 1i:Ji. ,j --:.' ,1L e.ii "I '1i.ItIi,)I.J",i

... ' A' ;0, •• , ,1,1 i m D'"

•..• _'.,., _,' .', •. -~ _. -"~' -.'- -, -. ,",,- [1"'· • ~ .•. -::- ••.•• 1"-"- ,',' .

mot oteisti. :' . ~a"ll,wmtllnevl tm, salt. eel care VO" . esc CU, ,·umneze~

erau considerati alaturi de preoti si de ~nl' .lepti, a fi vitali pentru sanatatea spirituala a poporului iudeu, Au existatnenumarati aserncnea profeti car [ interp etau frenetic ritualuri de dans ~:i c~'t in fata si ientru multimi imense ~i entuziaste, nu cu mult diferite de

, ..

ritualurile care inso] 'au oracolul de stat din Tibet; sa nu ui -~am

. ',a ambe, e evenime " ..... au, ,sfar~it printr-u .. anunt de tip.profetic. Lllandu ... ~j, drept reper ~ ungarealui Adamsi a Evei din Gmdina Raiului ~['i luandu ... ~i Potopul [c,a, repel, profe ,ii au inceput curand s,it se concen ,' •. ' ze asupra naturii 'pa[catoas a poporului lui Israel ,i faptului [ea se apropia Zilla, pedepsei IU.I Dumnezeu,

Amoss initiat aceasta tn ditie vizionara cu aproximatie in anul

.' . - - - - -. i ' ~ II! "'" ',,.. . ~ to f · il--'

?601IFHr~, ea continuand totrnat 'pregnlant,p~ni la l]np]n~a pro, -:'. ft" ror"

n ~ ~ urul anu: ,ui 600 1. Hr., Ier'emia, ploferul ro'bli~. i 'babiloniene, a fo ·t

~ . '1 .. 1 "I 1 d "'" "'. fi aJ ~

plnmul carre 11 con,ectat soarta. po[poru U . ill S ,ae cu· ,esnn,ILl!' 'n~_I, aUl

, l . Ell· 1 . ,. ..... '·'t [cosmosu 1l1~ _ ~ '.' este cle care 3., p,reZls: ",cern, se'v,a culremurn .. mgrozll'

,de p[cdea,-: sa lui Dumllezeu. P~ntru, ' oti cei care, au, tr,ait experienta c,ap ~vita,,-:~'i babiloniene~ sensul pro'fletiei lui e chi vall a, lntr-adeivar cu sfitr§itullumii .. To. ceea ce fo,nnas.e, clem,en reJ,e esentiale ale "avoruriI1or ,acar[d.ate d,e DUDlnezeu, pamantui s ,aJDo~e·~ c templluI. dr[e-~tullde: [8

&: r;;;o eli' tru

av!e'3 un rege', iusesem taat- .. : ·c- . r ,_ sell

I 'z,echiel. care era pro ot at Templului in momentu,l cuo ririi 'babilonie,ne nnarch,ea.zA ~nceputu.l un,ei -.,oi ',inii de' p,ro,~·ti a.i apocati,p" ei. Asem.enea lui II .rerrti.a~ el a. p ,ezis [ " ~itul :natiunii ism.' .it-e ~ri ,ditruge'rea Templul'ui. Je.zecln.el ar,ee irS, la, 0 div" st. t.'_· de imagini ~i de elc'ment- sim,bolic'e~, roti arzancL o,a,sJc usc,a.te, car~e de lu,pta :,i ingeri, cu, ntai Dlulte c,apete .' ' e 0 rum.'u· e JC ndesJcripribiHi - p , lltru, a

. . .- I' . . ., - . ~ · 11"'1;1 ~ ~ E' .. ~ l~ '!!!I'

. [lea 0 '-. ... un l17[ lSC .... ,d,enta, it a trans1 .. nnanl apocw ,Pl_ -,ce~ . i swturS.

'prac'tic aproap!e to,ate e.l(,. me'nt·. :e car·' ··.or fi folo, i'tiC de pIofetii

CR' UC'E'A' n N I ENDA'YE'

'" ... .. -...., ,.I__. : .. _ I ,.. . . . .'.,' -' • .:_

95

'vii' orului pentru a descrie s 8r§itu1lumi~, 3:daugMl= insi unul inedit: un reg'e se va naste dill Casa lui ,D[3Vid si v conduce omenirea, Aparea ideea unui ales purificat care va supravietui; si eel mai important aspect dintre toate, elva reeonstrui maretul Templu din

al- .... ] I ~ d ~ I "'. :I'

ferns un imp .. rmn .. astfel vomta lui Dumnezeu, Aceasta viziune a

Noului Ierusalim a pus piatra de temelie asimbolismului Templului, preze~l~ InAl![~calip.s~ lui' Ioan. si a contribuit masiv ' a conceptia gn osnca a ehiliasmului,

.!'II.

Insaabiacel de-al doilea Isaia, iCO,' t .. mporan eu Iezeehieljn perioada exilului . avea sa creeze imaginea unui Messiah apocaliptic

• ,i 1'1. d dinid -J i. 1'1- - -. '

msptrenou .... se, un 1 ';,el e zoroastnsmu U' ~ Insa, ideeaAlesului care va.

.... .... ' .... ' t 1- T ""0; .... , .... 11 ~ b

rascu,~.p,ara pact ,;e e lUlU]1 [a patrur SIn, cscatorogia '. r~aici. abia ~ .. ~.

cursu perioadei de robie. Messiah asa cum fusese anuntat de

Z· tru (. z··' . tust .). ... -. ..... . i ... -:-_.t."_......... c: ::... ., ..

oroas '- .. 's.a.u : __ ·ara . .stra avea saVIna, ~1 sa mtrunte fortele raului,

triumfand asupra innmericului. Cel de, ... a. 1 doilea Isaia adauga .acestei

"" · "dee . ~'I • M .. h

YlZ~UJt.ll·· ..... ' ···a, ve~l unui _ .... ess a.", tot asa cum spusese §i Iezechiel,

~C~lt ~~ Casa lui David care a: ea. sa file batjocorit si apoi epudiat . Mesaiul s,au va f prcluat mai ales de gentili, de pagani, si rnai pu in, de evrei, 'insa, 01 cele din urma, evreii vat' fi C'" i p oclamati alesii lui D~e~eu: Va fi apoi declarata Ineheierea nou IUl l gamint a 1 gi i celei nor, ,~1 vor fi create noul cer ~l noul palnan.t Pusti ul va Ida d,,· n nou roade, ia soarele nu va mai apune niciodata,

A .).;. 'F • 1 ~ .

Aceasta rmagme a rut Messiah este c'en, care a alimentat

gdndirea §i fapn le lui Iisus, Aproape s-a putea spune ca el sl-a trasa.i [experi,e'nl,Je de inv8(fatura, p,entru, a Ste confonna [a~'ep,arilor

fannulate in profetille celui de-a} doilea lsaia. Iar cei din antmajw ... au car,e'" . conside'Tau Me' siah Cll lo~t[ ,au $i ra,u Int1eles a.c site conotatil apoc~lipti[ce'. CODvingerea ~ imine'nta smllitului lumii pc wemea in. care Iisus :a.~c:ep'ut:sa--~j, predic ". inva~turile [c'ontinea citeva elemente esentia :~ PDmul semn aI sfmlitului a fo- t razboiullui Israel popo[rul ales alllll Dumnezeu, impotriva frnte10r malefice ale lui Gog, imparatu]

~allefic a1 intunericului- Gog ern identific __ t d·' . to~i ell Im U ro~

[n cei Rmx· mativ 0 suUi de ani c re au pF cedat l1la~ter-a :" !ism, IQ a _. d . ..... t . -b 1'· . U d" 'II d d . l3-' U "If 0 , us ca eva ,ase' nen .3 ree.lum .. ·11a,. ,JjJ]- e e,(e, con: usa, < e

lucia Maca'beuJ; aproape ca, , ;-a iolda.i CU [0' v· ctarii ... ~ Cu toate a:efstea , fiecar .. incercar,. de I id,icare la l'u - tft IIU a Iacut d[ . cat 8'S; mtireasca S' apani r: ... a R,olmei~

R:e~ I~. eliunii a,v:a' s.a~ i ~1!le e Ziua D',olnnuJ Lli . J udecata ld· Apo1i, ca ma.:n .. festal e ,a man "el ] U.l Dum, "zeu f;ella de ~ei pa,catol~.i,~ Apoi

96

,JAY W:EIDN"R & V"NC: NT BRIDGES

poporul lui Israel avea sii fie reunit ~i toti lex] atii aveau sa revina din robie. Iar mortii aveau sa fie sculati din moarte astfel incat s,l poata f martori ai experientei dinetapa finala, domnia Ill} Messiah asupra noului paradis terestru, avand, f este in centrul 'au Templul re-edificatprin vointa divina,

. n lac est context , rolul lui Messiah era unu] simplu. El trebuia

. ] " .... hl d '~ ii.d ~ ~f'Il'Il'1l

sa-I invinga pe irnparam trcalos care" omnea asupra nnnn, I. ennurgut,

~m sa deschida calea catre Varsta de A1U:" .. E~Ue imposibil sa stim cum. s~a perceput Iisus pe sine insusi pie fundalul acestor sp,~ran' e: Nici

11 - I~" J!'. .... , .... ituril t'i. t u1

un contemporan a ' . ui • ]lSUS nu l-,a C:: 'nsemna mvata I' : JC m ,lln;p _,',

vietii sale, timp de treizeci ~,i cinci de ani de La moartea sa ideile exprimate de Iisus fiind perpetuate prin cuvintele transmise pe ca e orals de misionari ~i deinvatatori.Predicile lui Iisus se adaptau in mod spontan in functie de auditoriul caruia ii erau adresate, Pavel,

.., . ,',.. 'E gl 1- ~1 - d' t t

Petru" ceilalti apo noli ~1 eel car.' au scns ,val1,:, ne uie si-au ac ap' a

textele in fun.c1;i.- " de comunitatile in care all trait §.i aupredicat, ,

"' '. ~1 ..... Ii' ~ .' d

entru majontatea contempo ram .. or sai, 'Sll~1 era un SOl··.·:

mag care facea mimmi mult prea obisnuite intr-o P','" ,estini 'care trecea printr-o perioada de mari fra.·nlarntari~ Cei care, u', aceau partie din cercul lui 11 asemuiau '-ua'~i man magicieni caApollonius din Tyana, despre care s-au scris cateva biografii In stil evanghelic, Galilcca Iocul m care 8.-3, nascut Iisus se convertise la iudaism de putin limp, abia ill secolul I i.Hr., retinan,din ibra sa un putemic iz de paganis n nut: v .. Pe acest fundal reli gios . semnificatia majora a venirii lui Iisu .'. deriva tocmai din capacitatea sa de a face minuni.

Itl Evanghelia dupa Matei, I iagii, ast ronomi ~i filosofi ,car', 'credeall m, Zaroastn' au, wma't s.tea,ua ~i au a.i uns La Locul din Bethleem

,.., A...::J

und.e g--a, 113Scut Iisus~ A.ce,~, i Infelept- erau person,aje de statura

. 'r,ofepI,or~ inlpregnati de cunoa~te 'e ,etica ~i eseatologi,ca distinc,8, chi.a- (j,aca aceste luc'ruri, nu transplar c]ar dill Eva:rlgh'elii.., lis-us, d.,evine as fe Ul1 p ·s·o11aj . I1te1c'pt, tipolo,gil- eu care ... lum ',a antica era fanIiliari ata care l'ispande~te fuvalatura de· ,pre Impari~a. c~rurilol~, atrag'c injun!l sau, Idisc'ipoli ~i faCie fapte care tin ,de mJra,cot 'D"'fererrta dl11tre Iisus '~i S8'putlell1, ,ApolllonitlS din "ana, re.zilda in acclentul pro.nu n'tat pe carc-' pillne p e CQ'11Ce.p te 1 e 'm1esiani c e 81 ~ iu,d.ais,m 111~ i~, li.sus insu!?i s .. ,a, aulintitu'iat _ ,Fiul .' n1l11ui'~ tidu pe care ce~ dle-aJ doil.~_ ISB{ a il a ibt ,i •. MantllitorLllui; salvatonll c,are, de~i vaplatiIni v,a ie" i triwl1"mtor:

97

Numai ca intregul mister carerezids in chiar centrul acestei 11l.'!,ataturi.~ narea taina a crestinisrnului era natura ~i momentul sosirii Wnlp1aratie,i lui Dumnezeu, Este incontestabil faptul C,at Iisus I ~ -a lasat primilor sii . ~ceruc~ impres · a ca s~~tull~ eraiminent, M?~ ~i Invierea sa 8' ' .. bolizautriumful Imparatului bun asupra celui rau, tar

.... ·1·.... .... ·m·· ~ Z- Jud ...

intoarcerea sa. avea sa pecetluiasca inceputul non e' 'e, .", rna _ 'I, ,eca'~11i

El insu i a declarat ca unii dintre contemporanii lui vor fi, in viata, in momentul intoarcerii sale pe pamant,

I d ... t""" -. I ~ ,. .. 1'\ • d' I m

an aca srarsitu 1 era imment atuaci, In. mo t, I O,gMC" DU. em necesar

fi ....x. "1 1 . '1'" D"" lti · .... d

sa ie consemnate Invati1. urue _UI JllS'US~ Dupa multi ant cane

intoarcerea sa anuntata nu s-a produs, cei mai vechi adepti din

· 1'........ .... .... ...... ,. di "1 1-

anturaju sau I' U mceput sa astearna 111 scns pre .ici ea le'i far

Evangheliile provin din aces e surse timpurii, Evanghelia Idupa Marcu. scrs a cu aproximatie in.an ~170 d.Hr .. a recurs laun document de invataturi raspandit in epoca care a ajuns sa. fie cunoscut sub denumirea de Q~i care i-a servit drept sursa pentru a scrie povestea vieli - lui Iisus .. Matei urmatoarea Evanghelie scrisa intre anii 8101

~I 00 d Hr '1 ,. hn -w ~ ,:,_~1 l~ ~ d' 11 .... ,

- :Jt.. :: '. '~, a utilizat 0 . e.lDlca, §! stJ'se 8,HJ.ware, ,ap roandu-te, In.sa

un nive de inte1egcre superior al traditiei esoterice antice,

Matei ne furnizeaza imaginea completa a uJv': taturilor l . i Iisus referitoare la sfsrsitul lumii si a vestireaapropierii Inlparat;i,ei cerurilor;

M -. 1 di ~ ... 1 ~ di '" ., - . - ,

atei es te mun mtre eel care au mte 'es tama .. ', m imma crestmisrnu ui,

fiindca de Iael a. - an .dcspre IegaturaluiIisus en Egiptul, despre steaua de Ia Bethleem ~i ,calitolla celor trei Magi In'~ellep-p veniti de la R1isarit, d id ~1· .. ~ I '" M .. l ,. I I latari . cspre uciuereapruncr 'Of" ispmrea u .. ~., eSS18 " ~l multe a 'erie. atari

fi d... ificati ......

cu 0 pro noasernm - cane esotenca.

Mi:;t'Tll este decla at ,explicit in Matel .. ch+.,aT' ,a, incep'utuJ

~ ~ 1 - I ~ ~, )( -' .... ..J:' 1 d ..l"" I' ~." · -

car erel_UI . ,[SUS~ lV1ate..l cr eaza rnnce_ 'e-3 llO· ea sma: ,,~l·o,am.-nn

tr· ~ IM- ., ... 1'''' 1'·..... ...

care aJat Ill1fl'w.Ufi!el1C au vazut 0 ,llmlna m,are·" 0 urnma. s-a reV,arsat

1 ~...... ' b ~'" p

asu.pra ce 01 carle 'tralau In ~ara. pes ' .. care e:ra u'm ; ra mortJl .. entru

a itnpJin~ aceasta profi_-tie - afl~i,m dill Eva'l.gllelia dup'a' Matei - i~·us a I 'cep'llt ,··m pr·' dice. "P'oca.r~-i-va, caei Im.p,ar~,lia cerurilor se

aproapi1e'n.

P .... d ., b" ~ I d' b .

. .' , : '.' • I'" .' ,. - : I .. ' I ' .': I' ' " " . ' ,,.- '.:, ' , -. . ' " ," I . "1 I" ,

entLu a pablJn. e ll181 _ ID.e Illlsteru, . care se asCLlll .. ,e ale1 lire .. w.e

'a partisim penbu, 0, 'CliP'8 Icr~:jtini.l11ltl ~i sa abord,8.n, U1 .alt text 'ma,gjc cgi'ptean, PClpirlrf.ul (lin PariL'~ una idinJre rare!e ge-ne desco'p . ite de savan!.ii .lui·· apo~. on Itl ~.gipL In Papirusul JV~ ran,durile 475-,830 d.es.co erim lUI rituc;J pri ,care se atul,g,ea 11 . murie 3, a· ._ "t luc.ru fa,CBJld. _·s,e 1)] in inhalarea IUlIUIl -i. A,sp,irantuJui j se. rce're: sit

98

JAV WEI.D' ER &' VINCENT BRlD'GES

indeplineasca rnai intfH anumite rituaJ:uri timp de sapte zile, apoi sa se izolezc in intuneric timp die trei zile, In dimineata celei de-a unsprezecea zile, aspirantul va iesi in lumina soarelui ~i va rosti .. ~'S· . ..... '! ... . 1- - d . .... , ...... _. te -,~ trow invocana: '1:·~ursa pnma a tuturor surse or ,~ ~ ,-, Ie !esav,ar~e~' --1m,! -,-p, :-_' .

' .. ' ~ [astfel] m.cat sa pot partieipa im-qi :121 inceputul etern ~ ,~ ~ sa, ·ren,asc in. gan1dire ~ ~' ~ si ca duhul sLant sll, respire prin mine,

. '. - " irantul inh 1 .... ' -'". ·1'" .-. -1-' '. . 'I ,.

Cu aceste cuvmte, aspirant .. n - .. a. eaza prune. e raze aie soare 'w

rasare, dupa care l~i .p,iiras,e,~te corpul $.1. urea la ceruri, lncarcat de lumina, ,.F:iind,c,a eu sunt Fiul [Soarelui] imi depasesc limitarile

. . ·1 . ":- ,.,1\ ,'" """",,,,£"'Ii t '. "-- til" "".c ·-·'b·· '0 ... }' i ) .. " ,'.'" ".:-:. al L1l1~1;f1111]

propn IJlUJ. (juue.., sun l Sllll ... ' .. ' , 11 . magIc .cc, -'. . u.,LLL.Il1LJllU I ill

in Matei, cap, 5, ·V~ 14, Iisus declara; "Esti lumina lumii" ~ Acest verset se face ecoul Tablei de Smarald care pune m aeeeasi ecuatie transforrnarea rensita ~i emisia spontans de lumi 0:3. sau iluminarea (veziAnexa .A)~ Rugaciunea dornneasea care aparein Matei c~p,~ 6;"

. '19·\' ·1' 3'~1 .... -: .. :,.:',,"- .-'. ':" tri :.' titer '1,-,' T'·· bla dr S~:': ... arald .(, ':->-, ",- .. ' ~'I'~'~F

v. ._, -,cont1ne'G].lnnerea .ama ae : m,aral,-,~,proo!IDlmc~

asa ~,i pe pimi11t"~' §i ,;precum sus a~;a si jOISJ~)" Clind, via vern Imp8riti~ cerurilor, declara Iisus, cerul $1. pitnintu], sus si jos, vor deveni unul,

C-'" - -- '~t . '1- 1- . -2'4" .. 2-"" -.;C': " .] .. ind :' .:_ -. cal ios .. ,io iminente

'.,' apl .o.e "e· _' ~II .. " J OJUer.R 0 ,c,ople a In 19O a.a.poc. . ,IP' seiu . I. .. !V.,,~,

~ '1 . 1 · ~ spunsndu-ne: ~,Sloarele se via intuneca, ~l. una nu via mar umma :~I~

stelele VICJif' cadea de pe cer' ~ Tot: Iisus estecel care ne spune 'c,a, va f ""ca m zilele .lui N oe" lnainte de 8( d,Qua. ·venire' ,a Fiului Ornului, dear

,. .' iI ~ ,i,.o!;. C. d

ea nimeni nu 'va cuno(l"~te cu ,ex,alcntate ,Z]ua §l ora - nl.mem~ In 'lOrn·,:·.,

d "'" 1" ~

,ecat ce _ lnltlat,,_

~. , 1'1;

Mote.i cap. 24~ v~ ,43 - 44,~ sugereaza faptul ca Ic,ei care II. vOir

urma p'e Filll O.m,ului vor ~ti, sa calculeze timp 'ul, prin.lD1nar-e ci ei vor a~te'p'ta. Jud.eca~ a 'p'feg'atiti~ Ca,11d Iisus se va in'toarce (ca.p~ .25~,

d d" ~ ~d ,~.... ~

·V~ .31)~ el·va des;parf oihe die cap.re, :pe rept~cre) llncj'ol~l .. :- e Pdcato~J'~1

dup'a'" 'n"Ii'a .... s::"u'r~ 'm- -- ;1- 'e: . Ii, 1- o:'r' .f.a·· ·taV 'd-' e a- prl'o': a' 'P'I~ 1iiCi;

'. ,'_ .I.J..J.J.·. I~,,~ Jl..::_ I .l.i:, .-._,. ',. c._, .,\o,oJi.u" !!Ii.

Tot in Matei reg;,asim si .relatarea, lepisodului1nvieri i Ja care ,I

. " I - - 1'- ~ "l • l '., , •. '" • ~ - - - - . I! .' iti ,i., l - Ii! ti. ii

asista:t M.aria Magd.alena" ditl care' n1Ll lipse~t,e' s:lt.nbollismu~ lwnnn.t

~,Ap· .. ariti,a sa,a fast Cat .ful~.rul,'" I III se spune, iar Maria :nu~l recun03$te

. . 0- ,...

de 18. 'b'Ul1 inlce.pL1t~ Rela-area din Matei des,:pre In'v'iere .se' in,lchei,e c~

, d 1 M-·_ P .. ,' " I

ur-c are a , ui Iisus In Gal']eea 81 cu-~ 'cc 81ntl!'e.a :, . '_-anI. . rOln1SIU'8 , a.

_ . J!

car,ei 'ultim rnn.d tin:t.-§te direet in i:nin1,a :mistcru.luit: ,~~j voi fi ,eu'voi

de-a- plururea, chiar ~,i la sfir~itu,I llunii~'~ ~ .

'Prin lunmIe m chial'iniIna relig· ·iei cr~~ne gRsnn transfonnarea

=.- . . . -- ~ - . - , ~_. _ - '.C· ~'I!,-;I. ,

die' :natura alcbimica, eft ~,j referi.l]!8. la stir,itu,,_, lu:mii .. Gnosticii IB,U

imbl~a!ti~at 0 viziune' a. cre~tinismlllui ,cel1trati pe Icunoa~terea caii de

CR'U'CEA DI,N HENDAYE

99

intoarcere,~ a triumfului final a supra demiurgului rau, §i inchisorii

- ~.. ·s · . - , ~ ..

'm,atlerlel.., .. ~ ... peranta pe care' ei au lnteles ca Ii se of era rimin.e

! ~ -

Pro1nisiun:ea pe care 0 coniine esenta tnva~aturi or lui Iisus, Dup ,i, - .. - d -. -.. ti ~ '~M ~ ah . ,I' 1 ~ de hi I ': -

'/ ,--' . '['- ') ~ I: i - ' ',".j, .... ," ~·~l·. '," ,'-, .. _,I •• -;. -', .•..• !!! .... ,', '~I .•• ' _-' [. "-r'l

Cll]TI ere aeau gnos ten, " eSS1··, este ce care a .... ··8C. is ca ea"~

~ _ . 'I C]- d !Ii d' d""",,"· l' 1 ~ --

ljl, aproape a rerne rapu '", dermurgul ,8, inchis-ola Ioc,

RE'VELATIA, ANTIC'RlSTUL ~l CHlLIASMUL

La scurt timp dupa ce au fast sense Evangheliile, un autor care s-a identificat sub numele ,de 10811; poate chi ar Apostolul loan,

6- I' 11'- I'~ Z··:::.'·: b j..J_, !," -', :." ". ' .. ,'.' _ .. ·t· .... : ... -'_:; ... /,"- -, - ... = " ....... ii!i ,..... i!I', :.-. '", ."'" .... _.l"i , .. - :!, .. '.:.'

iu ,UII zeoeaeu, ,. consemna 0 vizrune pe care: 0 avusese cat nmp

statuse inlenmi~t' in, Insula Patmos din Marea Egee Viziuneadespre apccalipsaa lui loan a srar'~it prin a fi accep ata, drept versiunea

. fi ~ ·1,~, -~ d "'" -. - ~-~.- 1 . I '., "'" " 'i .... 1 A ..... " '.. f·... . . .

0: . Claw, O~-lD .• · oxa, asupra starsrtunu _ umn, In :pnnCI pm, daton ta, aptului

c'a a fost identificat drept apostolul prea-iubit din Evanghelia lui loan', Revelatia lui ave a, sa, devini ,,~mar--ea Revelatie" din momentul in care Biserica apostolica avea s-a~ stranga randurile unindu-se

... ~ . .. il" .' ''_' g3nil" '. - •

.' I . ' -. . '.' ' . ...:. I I " -. ..' .•• . - ::: .J~ -. - - '. - ": - ", .... , . f - . - . -. - -, - . - :-

nnpotnva gnostic or ~l a pa - ..... I ' ICJir romanI"

Biserica c~e§.tina timpurie a~vus.ese versiuni diferjte asupra

li .. .. E h l~ ~ dif ·

apoca _ psei, 'tot a~.a cum avusese si Evanghe :1:1 • ~ iferite ,. Inca de pe

tIm·' . 'ul- 1'- .~ 1-- .' .'- .}." "-'1 ~ D"-- -- 11 ....... t· . ": - ... ,..,JI _..... -· .... ·1~· - .... .........c: -" .....

. Pl. . .. ~1 ezec ]l,e. ~I],. .arnel . ]m ,lon,slc 0 dUlev'arata. IltemtLll7i prrU.Letica

a apocalipse:i I! NLmlcrlo,asle, asemen,ea. texte~ dintre care ·unele ,au. fast descop'erite p.rhltre M·,antlscri:s'eI16 die 13 Marea MoartA - considerate, in prleze'nt~ ca, fii,nd renlini,s.cen'l!e pastrate din, bibliote'ca Templului - au, f08t recuperate' ,abia i.n secolill al XX~1.e,a~ .Din ,aceste surs,e ~'OCtl~entare~ 'inlele,ge,m :Ijtnpede' de Ice Bislerilca timpurie" aspirin,d, la uI!itate, a aJesl v izi UJ1:e a, lui Io'an, d.rept im,aglne autenticii asupra

sfar~ituJui b.nl1ii '

C~tinismul iu,daic ·ntl a supravietuit: distrugerii Templului din, Ieru.salinl, Petrucute il:r ,al1ui 70 Id-~Hr~ ,Redactate toate dupa prodllcerea, acestu.i ~v"e-n.ilnent de ~nl1ens·juni apoca]jptice Evanghel.iile reflects, ~11 cre~tiIDs,m, ca.r .' l§] pi.erduse rada,c~in]1.e Inesianice: locale~ d,evenind, In schiITI,b, 0 re'~igie Ilnlvlersala a mistetielo,r~ Cele trei 3!$a-oJlulDite

F. van 'h" h~ ~ ". - '- .. , t' - 1 A". "' .' 1L"·.·~·· - :" l . - . -.._ - _ -.. - . _ - .,.,. ....

~: . g. 'e' ',1 S1l10P _1 ceo;, i v:JO.le',l ~ l,VI.',(J,rc.u ~u ,L!tt'Ca ~ el alLl crlea te 'ea rasp U]lS

la intr~'!1..~I-rea ~'~-d' 1'3-"-' .. 'to ·,1- .... ~ Ie" ~.- .' .-. I t·~· - .. -', ,- " . d· .. ·- .,-- t·- -'.. -

, " cU~gJ,': .. , .lUll· .u.ulcn a a ~ ".," ~lne era au,_ona, _ea ·'JD In _Ien,oru

nl.i~carii?'~'" Rispu.·nsul o:fe:rit de Evan,ghelii este 'li·mplede': nU.m,ai Aplostol"] ~i wma~ii lor 'S,piritu,ali P:"ot avea p·rete.nlii de teo1timita'te

• • ,~ ~+'-

.PI' V uld ,autorita, Jea lor In mteri o:nd Biserici i~

100 JAY' ·W'lH:r·ID.N·ER & 'VINCENT .BRIDGES

lnca din. secolului al Il-Iea Ide crestinism, se regasesc urme ale inceputurilor ortodoxiei ,. Pe masura raspmdirii E vangheliiler apostolice, s-a, dezvoltat ~i 0 institutie organizata care 1i§i propunea sa aiba grija de pO,pOI. Preotii CB,re oficiau slujbele religioase raspundeaujnaintea unor episcopi, care erau investiti leu autoritate apostolica, Insiruirea verigilor in lantul ierarhic de comanda eracat

d ~ 'D' ""-1 ~, rr _:, ..... h

se poate e ctara, _urnnez.eu:l tnnnsese pe Hnstos, care u cr emase;

pe Apostoli, Acestcra, le daduse intreaga rasp W1d ere pentru Biserica Lui" iar acestia, la randul lor; i-au ales P'C conducatorii fiecarei comuni ati crestine,

l~,. ~~

Aspectele mis ice ale religiei crestine se Ilaspanidisera, msa, pe

cuprinsul intregului Imperiu, amalgamandu-se ell diverse alte curena de gan:dire religioasa, printre altelc, credinta fundamental p,ag3na a gnesticisrnnlui, Aceste fenon:teneau_ dat l1:a~tere unei vaste ~,~ crestme departe de a fi satisfacuta de mterpretarea apos 011C1 simplista referitoare la autoritatea spirituala, in mod special gnosticii,

insistan .... .,~l""'_:__:: ~ d~ ,. Hri' e- "'. '" Ii" ~,~ iii ~ *"""" .......J::

'~nJllS' '_' asupra fnwJJ,iiij.l,I1reCLe"cu .. - :-, stOSI" m .. ·psa. on,callI!. ,m~n]lemar.

fie cl preot sau episcop, Aceasta maroa de crestinism lara.ln.ediator' ern, fireste, mult mai exclusivista decat garantia apostolica a. mantuiri.i

m , d'! · d'l di · d I'

mstantanee :8;, . use numat I"e ere:' Inti ~'1·· .• ' e ascu tare,

~ ~

Crestinismul apostolic ortodox a devenit 0 miscare populara

m C1.Jtr8uJ. seeolului al Il-Iea, in timp ce gruparile gnosticeserisipeau ii se imputinau tOl 01B.] :tDlllt, fOrm3l1'd, soc.i:e'tati ,secre'teh.e,nnetjce~ ,Alt.e re-].igii ale, man.tu,irii, printre care se numara .~d mi'thraismul~ foarte aseminator cre~tinis,n1u_l.ui~, au mtrnt in competi'p,e , callmn,d .. ad.eretlti ~

. , ':i

SlHi,liner,e 'impe,ri.ala., Catre- al1u,1 1810" canld, Irineu, a elabol"at autoritar

list-a Ide c3J1i acceptate tl~.e No·u.lui Te.stament eamtonic~ln car-e fuse'sc m,clusa ~i Apocalipsa'I'Lli Joan ca urri:ca. v'e:rsiU11e oficiaJa, a apocalipse~ reli.gia. 'cre~tina ortodo'xa se ,col1sol.'idase, devc·'nind n pu .. ~emica, 'folL1a, s.ociala., ~i. poI'it:ica~ Tim_p de ,m.a] 'bine d~e un secol., fortific.ata d,e cOID."frLmtarea. ell pel~ecU'tille periodice cmnand.ste·,d,e dJive.lli jm~p'iraJi." Biserica. ~~:ri.gase pu:tere §i infl.uen!3~ PersecupHe crunte de ]a mo . pu1.Ul secolului a.l IV ~·:iea au r~preze.nta't ultilDa. inc,er,care in fOlla d.e a stopa erod,are,a autoritalii iln.'pe.riale pagane pro'volcata de d.ezvoltare,a, cree'tinisnlu.lui~ cu. ,apel1a au'toiritatea lui Dumne,zetl; admHtistrati prin e.piscopii sai a~poslolici,

Ev,~gh.elia A,pocalipsei se Sp.riju1ea pc ,autoritatea. ApQ,stoJulw loan,: d.ar rnai a.v'ea ~i un u~or iz gnostic ,disti!lctiv'~ lO'aIl este d,i~cipjolu1 pre'a-iu.bit aJ l'ui lisus Hristos care a stat in Idreap' a acestuia 1a

'101

Cina cea de Taina, In acest text" Iisus Hristos se adreseaza, prin

, ,'., ... --~ ediul I .: I····· ,. ~; .. ··t~ B_"'~ ",- I"~c·'l··· d\'" A:'··· .c. ,-.,-. dicsnd: 1'··

rnt.enne, IU.J, ll.1 can, urrec 1,J.S'eIJClor tun :S,Ul, pre aicanuu- ,e'

cre~til1illor ~i certandu-i dar si transmitandu-le un avertisrnent referitor la p erio ia da Ide .. 'p~,e' rsec utii c. are av 'ea e~a7- u m" teze D, ····,up··a ... CIQI¥,Q prin ·1....,1· ... ,0:·'···

··Lr,. . .. _. UJ ~. ..J.. .. '. J. ,,!LJIJ',' .I. ,,:.UJL. . . ", ,"" ':.", ~' .. _,I.:. ti ~,LI.. iii .. ". I,"' :.' ", 'U_L I~'I .: "UJ .....

'J" ·b·, . radi '''.''i L .... de .. ' Jj>. .... 1-' ... lJ,....:: ..... t· " .... 1 ,", . ,"'t';',· '.' I . .." -.,. ~ d -, ," ,i,

SC1lD1 ,. are ra .. ·,.ca 3l .1 .. : lon, .~lSU8 [1..1 ~~os 1.,. '~n,V,1 a pe, .oan, spunanc u-i:

"V' .. -.. . .": .... , , r- .' I" .... ti '" " ,:', ... t '.' ....' ,I'(, t "". "1 d - .::", . . '.' ,,' I" .

,.~ . mo aict sus, ~t 1 ~I YOl ara ace se va In. amp .a '. upa aceea ii, loan

urea panala Tronul Imparatiei §i. ii vede pe Serafimii despre care vorbise Iezechiel, El mai vede un miel care rupe cele sapte peceti

• illl.1! [1- ,~iI'!"

~l 1'1 reve eaza vntoru "

Aceasta viziune prelungita, complexa si stranie pare s,D. fie destinata incurajarii crcdineiosilor sa reziste Ia presiunile 'de venerate

..... ... "1 ~ =u- 'm di B" , · "1- ", '. . t: d .....

a I mp a ram, ui. , ... neie dmtre .•. isenci :.e asiance carom II se aoreseaza

Iisus Hristos prin Apostolul loan imbr~'~i~la'sera politica

." , ' .. P'I""" - . isul ' . ! .... --., -- 1. ·t', I' a"" to ,·+~t'''l-. . ',' .. ~ , .... ~ '.' Im - '.,"" --'. tul N'" .... ~ .. ' ... ' st '. corrmromi : .'Ul.ID .re, a~18 CU, au .. DrlWI,.bC romane, . .. ,para. eIO cs e,

de al tfe L, ,-fi ara" din Apocal ipsa, ai lei el ciip,alan,d; atrib utele si fiind prezentat drept intruchiparea demiurgului coborat peparnant, El era Satana, imparatul, dumnezeul fals, to at Ie· aceste aspecte fiind reunite intr-o singura persoana, Multi dintre crestinii care traiau in [mperiu erau dispusi 8;£1 faca compromisuri ell acest Cezar dement, Insa conform marturiilor lui 10&11 trebuia sa :n se puna. capat acestei

b ,.~ d I nf """ ,,~ f 1 d~ D' '~'

ne unu,r eoarece momentu CO" rruntarn tinale dmtre Dumnezeu si

S" , ta . -, .',y .• " ._-.' . .- ',.'. 'Ii- 'S:·· "'j" . .... . '~.... , him t d '~. t .. t' 'II., -- . - .... , "'" a ana ,era nnm.en!l" ,.alana, Ul_fU.C_ lpal".le s.cau,,} ro,man,~ avea s,a

, 'c.: 'I md dir'· 'I ~D

Illlten~allce perse,clltarea ·popOruw.U:I .. ' ~,e ere,: ·1.Cl.0~], tal,l'Ul .'u.nm.ezeu"

i usa ace~tia vor r-BmaJle necl,intiti~, ch.i.Br si in fata. :rl1.'Oltii. Ei ,au. astlp'rra

"t' " "'J ~, .

lor pecetea Icare ii ",~re~te de' ra,u'l s~pi:ritu.al,. clliar d'aca tJrlLpuriie IOlr

vor a.ve·a d,e sU.fe'rir" 111 on e caz~ l11"arti~ ii V',o,r 'fi ra.z:bllD.a·'t·i atwlC] ca;n,d, I-lristo§, v·,a. re;v,eni p,e p"alnfult s,a-l d.ist.ruga pe oe1 v·ie.lean~

'I t,·,~,-- -1 [- ... --:. ,; -~ I'~·' . ·'1 ..•. it,' .,' .. ':., ·t! " d'·r::::Ji, .,.,,-,,~ ,._., _ A~ ..... '. ,',"" ~.""'"

.11 regu .. nlpen.u IIO,D1311 eS;le .percepu ~l. .·cSC.I1S l,n .. ,poc.a ·lpSG

drept mares 'fiard,: tarfa ,B,abilonlilui ~i imp,ar~tu] e.i sunt _An.ticristuL C'iin,d. [1rislos va rev'eni pe p;Eilnan . in, !c'hip de lm,plarat ,al imp,araliior, e.l va c'o'ndulce lo~.tirile ]ng.ere~,ti itllupta im:potrivl~l. fj,arei ~:i a re,gilor p'E\,m>anteni, P'otri vit v iziuIUi lui loan,l-Iristos v'a ie~i triumfi' 'or ~i v·a.

d·.. m ~ d "1"E ~ lId"

OllIDI pc·S'te ~'um.e trn1p . ,e Ull IDl enlU ... "ste slngu!u. ,oc, '-In,

Noul Tes.tanle'nttll care ap,are 0 referrre la do'mnia die 0 mie de aL1i a lui Hristos~ DupA. aceasta p,erioada" Satana v'a 'me~"i Id.in pU,,ful ill care ,a Fo,st artlncat ~i II 'va prlo'Vo'Ca p'e Hristos. Dunmezeu, va tri mit e' foe din. ce:r, iar Satana> sall. fiara, ~]_ falsLd pr'ofet vor sIar~i ill chin,uri,

.... ~' d "'" f'" 1 h ..

,"" I - 1-- - .~ .. ," • . . ... , 1'- .... -'I 1"' ",

praJlll .. \l-Se Hl._OCll. g .. een.e~.,"

Acest ep,isod introd.uce con.ceptul.zil.ei Judeca\ii de ,APOf" Dupa ce I-a IJcdc'psit pe eel viclea'tl $i a inviat ~rfintii, Du,mnlez'eu

.02

,JAV W.EIDN·.ER & VINCENT B:RIDG·ES·

hotaraste sa locuiasca printre oameni .~i creeaza un non cer §i un nou p3man.tj ~i totodataN oul. Ierusalim .. , in acest NOll Ierusalim 'OU ~·:x.ista Templul vizibil, si nu este nevoie nici de scare nici de luni~ .lnsa~i prezenta lui, Dumnezeu ;;i.:(I ·~U], Hristos este atat de lurninoasa, iDcat nu va mai fi nieiodata intuneric, Din mijlocul noii cem~., izvorase apele raului vietii, iar pe malurile sale se ridica Arborele Vietii care dB: rod vesnic, Alesul va vedea ehipullui Dumnezcu ~ii va fi nernuritor; domnind ~I,in vecii vee il or" Ii

Clentius, poet gJl0S ic de la lnceputul secolului al [I .. lea, cunostea Apocalipsa lui loan si a presarat idei ale caqii in opera s.a, in, prezent pierdute pentru posteritate, ell exceptia citatelor pe care le-a extras Origen pentru a i lustra motivele pentru care dezavua chiliasmul. Clentius a ca~,ti,ga·t 0 sumedenie de discipoli propovaduind ideea c~ mileniul, asa cum fusese prezis prin revelatiile lui Ioan avea sat. fie. raiul fizic p: .. cpamant, incare simturile .vor fi

,~ ~'w

supuse placerilor si deliciilor.. ,I, Va veni ,0 perioada de 1.,0,00 de

ani incare VOl' fi sarb,atori._c' festivaluri nuptiale",

_ Origen, apologer crestin care: (I trait in secolul al II -lea, a. fest

primul crestin rnarcant ce a discreditat notiunea vulgara die raj fizie

. . ~ ~ ~ .

identificat ell lmp8mtia cerurilor [0 schimb, el ,8, inlocuit spocalipsa

colectiva inteleasa la da lite 11.... fi M'~ d- A' I'·

!!;.I ... ' J'~- 1.1·· .. ' .. _, .m,""'.h •• ~. . L m.o_·u I~u,jra'~j m :. orm.a pr--ezenLdw ' .. -e' /" pOetl!' lpSQ

lui 10,an, CU, 0 ~pm.~i'Tie spiritu.ala ~i perso:l1alaj, 1000ge'n expiica, faptUl cJi sAr'biitoal~e'a ilnparateasc,a anunlatta,.d,e .ApooalJpstJ lui' .l()an'~ "i c~e provoca delicii. cb.ilj.a.~ti]or, trc'buie in.·re1easa, d.e fapt~ in. sen.suI de .hr,ana sprr" tuala 'venita ,d11a·la .. lristos~

_ Nu~maj. ca id,eea un'ui N o'u IenlsaIim ,material, .plin de ,am ~,]. de

,pietre .pretioa,se:~ s,~a dov'edit a 'Ii ceva. mai ,greu de d.isloca ~ C,hiliasmul av'ea 8.3. ,d.e.·a in. c,o'ntinu3r-e ro.ade la. confluenta ell 'dogm.R cf'e,~t.ini, 'OI1,odoxa pe.ntru, ~'nca, un mileniu" Dupa, cum v'om plu,'tea~co'ns,tata mai d,ep'arte'" iJde,ea transfo.rm.arii fizice'~ :mat.er~:ale, care ~nsllo: e,,:Q' evenitnentuJ ~,fihli tului lumii aves sa ,de"Vina ~ecreruI inl:im a1l ooultisnui'ui, oc,c'i,d:cnta'- ~ _n alc-.him.ie, pr'o'cesuJ. trans.m.utarii ar tfle:b·u.i studiart in. r-ecluzi.oole:) sau eel. pu'rin, exoteric, lllCep,and de' la originile sale .gno.stice '~i chiJi~a,st,e~ So,iitar .printrle to"~i a]ch.imi~tii Id,e .mari(~A ~ ell o·s:ingura. e'y.cCi)'iie~ Dr. Joh_n Dee -, F'ulcan.elli ne In.druma ~~, n.e in·V.ita sa fa1cem. co:nexi UIl,ea in.trie ,alcllinlie §.- 'esc,atolo,gie. *

'" .lucrarile' de inspirat.ie en.ocru,ana t~.le 'lui Jnh.fJ D:ee c·ombinJa, icofiio,grafia a.l ch.i ~n i"c i ~ j eo'll ti.n.u tul ap a ca] i pd c. ¥~ 2:i Geoffrey JaImes ~ klagi ell I' enol:: h i eU1 (Jl Dr: John Dee (St. ,Paul~ M~nn.,: L.h~\"ell.yn'i' 'll CJ8S); Pentru,!(:o]ls111tarea ~l1cr,arilor de:;pre a,'[c11i]T.I·~e st~rise d,e Dee', vezl Gordon la,me'5~ The ~~ecrel!] ,()!~J(}hn De€

(Erullon.ds, Wash.:: Ho]mes Publishing Group, '19'95)'. .

CRUCEA 'DIN' HEN.D.AYE

103

Magul an onim ingropatI .. Th···b·,: '.- -,.-"',' ,. alar . , . ....,.-

~l~. .' .-.... ., JLI."_ ' .. p!a , . .fa a llDpleuna eli exemp am sau.

din Tabla de Smarald, a, trait ls Inceputul secolului al Il-lea ~i era

t '. .. ~ - . ' .. ". '-I .,'. .... . d"" C··'··· "'~ - . ;; .-. C· -1' - - tn Par 0 • o1'_' ..... I . I

C{)n' empOIIan C,ll psetll ... 0-'.·· ·.~'eo.p,aua §IICU .. '. ,en~lUS .. ,.a.pllUS " sau, CU,

lllvataturi avea sa· fumizeze contraponderea de ordin p .• ractic, atat de

~ .. .

11eces,arii, pentru teoreticienii de mai tarziu dinperioada de clasicism

a] alchimiei, printre acestia 11wnar,andu~,s,e Olirnpiodoros si Stefanus

d· A- '!I,'" d~' ... :. p':, -.'., .. '. . .tes . . .~ - .' t" ·t-. . l' 't-"'" N'~' '. -, .... I" , 'I ,.,. J .. 1...1,' -, "" , ~

. m , '.:Lexan . rIa .. " fin leal.· ea sa, In I. u a :a '. oua '_ ec,~ II ae en tmte ~l

d"' ... ... .... - 11 ~ ..... "'" I' - 1:J '1.-' ib .;; din lul 'I de rcata tmparatunn rasantean -ierac IUS" contn '~ulia •. u .'. seco ,.'I:~ SJ

V 1= I .]. " . . ., S,· f- ' f . I' .'.:::!iI' .'. , . ". .' t.... , '..~ d'-' l .. ' . ta "" ;li;;. ." tr ~I -, _.' - .m .' - '. d

- .. ea a U] eretanus reprezinta 111ua oe notai m .e pertoada

clasicismului, in 'care a aparut alchimia, ~j Iumea nou 3. a dogmei o rtodoxe crestine, Iar daca hermeti sm ul elen crestinizant s-a p erpetuat

A. R' .... ....., .. f"" .... d . duJ . .... .. 'l'" . ...' ']-: "",. ~ ~.- ~ ., ~'

, . ,'"," . - _.. '.' - ... ,- . ' .• I" .. ' --. .. "l" -, "'1 ,_.... . '.' - ,.' --. '. .., ,'. .," .

In - .. asant ca orma ne m.~ __ genta spmtua a pentru ca mgaru rmstici §,l

scolastici, ln Occident, traditia a fest crunt perscoutata, Biserica percepandu ... ) ca fiind irevoeabil intinat de idealuri pagane~

Cres tini c mul o' . cci den . tal b a-' chi !i3Ii''I'"' i1'" 11'1 n ';;1" e' v po" n' enti m' .. 1Jii'1"''''iI iIij,n·"r-:' ai

I'·~·. _L, ;;.i, '. . :;.v.··," _'-"'; I,il£, ,·1.1. ar " ~.u.: -h, ,·.·,'i,i',' : '",u: CY.I-lU '. ~ .

. .' . . ~ ,

alchimi ei, considerau tIll sacrilegiu studierea lucrarii tainice a, namrii. P ti . -h," di .. 1 ,. II I '. deasti , .... . . .rae _]C~. acest Sb~1_1tl aVlea ·~zu eretic 8. tentapei ,- e' a .. sn ee' reprezmta

, ~ ,

fructul oprit ,e] Pomului Cunoasterii din Gradina Edenului ~j era, In

definitiv ,0 pane a artelor puse omenirii la dispozitie in, mod clandestin de ingerii cazuti din cer, Dobsndirea cunoasterii, prin gestul de a mlI~ca din DlaruJ CUlloa~terii, Ie 'pennitea OEun.eltiJo.r sa se si.tueze pe 0 pozilie- de' relativa eg'al"i,'tate !cu Dt~mtleze'u~ Daca am. fl, sa. dam total

.. - - 1:' - 'bI--"' d: S" - ld turJ' - ~ al 1 '" '" t" - I - t· 1-

_K ." _ _ : I' . -/ I ," -, ..... '. . . J' • - • l' " I ,'r.· ," .. , i I :- : . " I'" . ',' .", .. '~" .. I," •• _. ," • - ".. ", - ••• _. '. ','

creZtU e . 3.1 .·.·1:1 < . e · .. ·,mara, . !II at .' el, C Dlm3 c'on."filea mar-e e secre - a

creati.ei indep·end.en.te~

~ .

.P',om,:,'nd d.e 1a aceasta p.lre,zuJntie, alc,h:··mi·~tii ,de mai ta.r.zitL~

~. .... d O' '''-''1- ~ .. d ,.... '1- I 11'1 V" I 'f

• '", .,. . I "',' . ". .. •• , '.,. _ . ,. .. I • . •• ~ . I'" . - " . ., -. . . . . -.

tn·cepan·. ell .. '. nnplO ,oros m seeo·, u a -, ea~ s-au c;o,ncel1.trat aSllp.ra

sj[nbolism'ului Pomului Cunoa~.tea;i. Binlelui ~i Raluui ~i:al ~arpelui~ pizitoruI ,~i initiato11J.,1 ciderii iin paeat" ca. se:mne c,erte' ale secre'[ului crea'tie,L, A' entia inldrlep,~.tata In. ac,eastll directie 'p~lro'v:ine' p~.·artia.l (fin.

,. 'II " ~ 'II'

iL1fluen~a e:xercitata d,e ,anllD1ite secte gn.os'ticc; p:rintre care ~i. ,ot1.'~ii~

~I d·' -d· -..._ 'I'· d d '.. 1

caI~e '\le'o:crau ~arpe .. w_e __ m gra,,:lna rn. C'au~~tate,a S'a I_ e.,., ,e'p,o.z.ltar a ..

i.nte1epciunii oferit,e .o'.IDlLlui cu, scopul d;e.a-l elibe:rn de su'b, d,lomjnatia Del1Uurgullli Ia}'dabaoth~ Cu, timp,ul. sm'nlbloluri ca ~arpele W"'o'b,o:ros" C'U dev:iza .sa circun~s cris a: ,~StlnrLa 'tutu for fi,losofi iIor':1 ~ aV'leau, Sa patrwlda in tradipa alchiLni.lca- d,evenirlld una dintre t)ele mai mdrla,gite Jllo~teniri ale sale~

A'· ·bl· ~ . 1- , .... c,este s:~m" 0 .Uf1 nu au, ajutat, totu,;a, sect,c. e gno'stice sa

" .' '.... d ; ,_,. ~ '1 .... I 1- 'm IV '

supra.vlep_u.asc,a ..... ,eClnlanm f,a care' ·e-8U, Su.pus., In seeD e. e a,w, '. -,I,ea

~i. at V'-lea~ cre!?tin.islDul orto,d.o!x, in se118ul de' trad.itiona'J .. , Ade.vW-Ul

104

JA···,Y··'·· .. 'W' 'I:1ID··'NE··' :"R"~ s: ... ,,', ... V'::'I( "'C· 'E'· 'N··.,'T" B:··RJ: D" G.' E" S·:,

I_"_. .._. ~ . ..... I., ~ ~ . , •. _ . _ l .. -J . , ',' '.. • •....•. '.

..... '1 ...... ~ c '...' 'L ~'~ '1' 'l a- :1

este ca e .e au arras mania retorrmsu nr, ,8 tmele Se(}OLl LU ar

Iv-Iea, imparatul 'Ieodosiu a poruncit distrugcrea templelor pagane~ ocazie eu care, au fest arse din temelii Serapenm ... ,u] din. Alexandria, impreuna cu biblioteca sa cu texte antice. Hypatia ultimul rnare filosof alchimist de sex, feminin, a reusit :sa salvezc 0 parte din manuscrisele vechi, astfel in.cat,. pentru 0 vreme, cercetarea esoterica si-a urmat nestingherita calea Totusi, asasinarea ei din anul-dl S ,8;

pus !canit traditiei 'in,viitatu,rilo;f 'P"'s,gcane in Egipt, Eruditii care au

'r ~ , ' , ' ,

,'. sit _..... '- .. ' '... ,~. t~· " "'" f riat '1,' A'_', ,t . '.: ........ '¥ JIo., - -'.'. 'I '5·'2";','9

reusit sa scape CU, viata, g .... au 1. erugiat a uena, msa, m anui o c ~

Iustinian a reusit sa-i distruga definitiv. ,

I·' ;'!; • I . b E ,'. '.'

. ~. • ." - I _ , [_. . - . . - - , " . _,' .. . I" .: . ' ,... J' - . I - '.1' -,

"n nmp ce intunertcu se co' ora asupra ,~ uroper $1 a,

0',' .. ', .. ~ d rr ~. ,'.' 'II ' C"' "', ' t ' 1T:~ ",' "1 " .',' - ". - 'd" ., ' .. ', .. , . ' 'rt· '... , " ,,' - st ,', -~:. ,', " icemen .U]LUl, ra •.. ons annnopo .. s-a pro aus 0 sell, ·3 renas ere ,I

hermetismului, 0 p' ·.arte a textelor compilere in, Bizant dupa diversele

, ,~ :I ~ ,

serierile ale autorilor greci p,at,g,atti avea s~a,-~i croiasca, in cele din

- -, ...... dn ,. , ,.,:, . _:, F·' -,' ,t~ , .... ' ." ~.. ita t a lo - fiin :" de '. ."' .. :-...: :,;., -- d " . . -' , -~ ." - ,-'" I 11': ul

unna" '," , ,un spre ran~ n1aJon .', ea ,or .. '. I ... ,cUlnpaIll.~-e,:.-_,e ern,grna, c·,.

rege de la sfarsitul epocii medievale, Francisc I. Catev.a secole mai 't'arz' ziu un -, tanar'" '-1nvata,cel in arta alchi miei pe nume Fulcanelli avea

, , , . ' " , ' ~ '. . , , '. ' . '. "I' , " ", " . '- '. . " "-",, - . " '. . _' ," ',. ' :. ,,' -' ',. ..' ., . ,'.. "

s,a dcscoperc aceste manuscrise extrem de pretioase, Putern

d '. A ~, .... ' di '1 il

presupune ca e a lescopent In aceste manuscnse cateva dm cneue

simbolice+sarpele cunoasterii si ideea triplei transformari - pe care

.' • ,t' " ,". " , ...... '. ," - , ,·t", .... 1 . '1,' ~ 'fi· ,il ',- .

.0.01 OCnl,al ,W111nC1etC3L sa e C .Bri ICwTI ..

Farannta.rea, cun,oasterii antice a cond,us 'cerc,etatorii i'n multJe

~ ~

,pun,cte moarte §i i ... a, Iacut sa c'a,ute, zad,arni,c rispunsul~ TilTI,:p,ul

transfonlltaxii d,ev,en,ea ell nlult ,mai importa.'nt ,dec,at 1]"an~form,are,a

~ "" -,1· •.

tmnpi(utu~

Pana ~,j cbilia,~til ~i alti ,cre~tin'j gnostici a'u, . cst Ide a.cord le1l.l 1 ipolit, lepmsc:a'pul d.m POI'tO, care a caIculat durata. isto·riei olnenDii ~1

- d -, . ,', _. , . ,-'". .",~·..c;'·1 .... R;' ,," , , I ,t, ' , fl·" d ... A,t ,.' ::--:. --, ',,';o-~ '1 A'· ", ;fl.'. ," ... tu· "I ~'

8:. es,c,oplen aS~.Le, C,3.0nlanU pUl,ea J I .. ,eca -unpel1l1 .. ' ,~l~lcrIS·. Ul~

. '~] '~d ... .,~ 1 l~· '.'

Ca,Icu~e"e S3we', elnonstrau ca pima ,~a m.ome:ll,tul, apoc·a .Ipse] mi~ll

'I ., ' 'l.c ~., b ....

ra-rna.sesle u.n seeD,. ~l c-eva..~ AnlEntu. 8. lost ,pr],mjt ca 0 ves.te", U:ll3,

deoarece cre',~tini" nu ,3wses,cra succ-es inmisliwlea 10]'"' de con.vertire a i:otre,gii hln1.i. eu alte cuv~nte, ei a,vea,-u, ,sa~ntitneDtuJ ca ,at Colosi in, fa"voa.tea, Tlcligiei lortimplul r'a~as, p,ana la sfar~irul1ujn_ii~

CRUCEA DI,N ,H~E,,'DAYE

In decursul primelor dOUB secole sijumatatc de' existents a

"'. 1- ~ R " ~ 1- fu ~ -., - '-

cre~tlmsmu ui, coma impena a rt sese privita drept marele inamic

,allurnii ~,i identificata ell domnia tm,paratului raului pe pamant, sau cu Anticristul, Cand deodata, in cea de ... a doua jumatate at celui de-a], patrulea secol crestin, iata ,ea se produce un eveniment extrem de straniu, Un imparat roman care avea sa devina eonducatorul

I' ,. ,.: a- ti sat . b .... ',f.;~l': ,. l' . ,-- .. rti 1 R'··, .. . .. .. . . . ., ·'b "it .. A hin .' umu a cas ~ '_ ,631 ' 0 a L.a, Ie 18, po e ,l e ~ '>OID'fr ~ 1 ) ,~,a atnbuit ~,] me at

'victoria. S.a lui Iisus Hristos, 'B,atAlia de la Podul Mulvian a recut din

, - _. _. -.. - .. -. .. . ,

Constantin UII imparat si, 0 datacu el, crestinismul a, devenit religia

• ~ _ ~ iii

unui mtreg unpenu

Aceastarastumare de situatie le-a aparut crestinilor ca un adevarat miracol, mai cu seama ca in prirnii ani ai secolului al IV, ... lea au avut loc cele mai abominabile persecutii indreptate impotriva crestinilor din perioada romans, cand pana ~,i episcopii Bisericii emu obligati sa, renunte la credinta lor" Ca 10 consecinta, crestinismul i.ncep~s,e ,~a se ~te¥ga l~:sand neacoperite vaste portiuni ale :Il,aq:ii

Imper I'U' lui 'rO"'llll' l'an"" In' I'D· ,:·C'··C·I-....J'IIl:ii,nt·· ins . ';01 ' •. ,-' .... tiile ~,- ~~. = _ .... ~ ' .. l',t ,,+-;

.. ,' ,,~J, ~.' ,- ~, " ..luvJ..J.I, J ,tU,. persecu,Ile setvlsera In ,n:~aJl ale

la sporirea numarului crestinilor, Constantin 8,-8 f01081.1 de aeeasta realitate ca de 0 importanta arm ii, politica, In 'b.atalia de la Podul Mulvian, actul convenabil de' a se declara crestin a facut cit 0 duzina delegiuni, dupa cum avea el sa-i marturiseasca ulterior biografului

~ E b I Fi .' "'\ .1.'] . C ,. .

sau, .. lIse ··IU, .. ~.aV1US va ,erlUS ", 'Io'nstalltmus, Salt,. 'pe SCUft, Constanti_n"

era un cllc;eritor iib'cr,al care s' ... a, ins,cris In, nlar'ea, traditie a lllllor

d' ~

Con, llcator.i, de ta]ia lui It]lius, Caesar ~i Octavianu.s, A,ugustus~ Fit1

Ullllia '00,1 ,cei patru '~I,~,cezari~~ imperiali 11.umip Id,e ultinlU] impSJ'3t rom,m1, p,agan, ,Dioclerian, Co,nstantin, $i~a, ,crOlit dn,lIn sp:re virfl11 ierarhiei Inl,p,'eriale'~1 e;,vitand a'bil intrig,ilc' 'pol;itice cafle s~au exacerbat d'u'p'->a

bd I' _. ~ ,

a, -',lcarea ,Illi Di(,cletian din a.nuI305,. In, dltp,8.Mam,iaz3, z:ille'i de

~7 octolribrie 31,2, Co'nsta,ntin i-,a intins 0 ellISa ltl:tim:ului SH'U 0po,zant lnlportant~ ,Max,entius~ c'el. C'8.fe li ura C'U in'ver,~'unarle 'pe c:rf:stini, la Sax. .. Rubra[Stiincile ro~ii] de pe Tibru, Uisandu-ica s "ngura diroctie de sc,a,pare~ fLJga, peste pOdlll M,uJ\fian~

, Intr,.,adeva.r, aceastilb,a.tili!e a fost d,ecisiva a'ta.t pen'tru so'ana

~ , ., l· .... '. ~. 'l'· I - d" • ..

~ nl ' e-r ' ' , ., - . '. _. - -, ,- - '- , . . ...

",' . p. 1 U, U I" c,a t §.1 a cre~ t In 1 '~nn u, ~l., a" ca,.rol:r '~,e-stl'11 a J un,s e s'e s a sa::

Illlrc;p,atrund,3t In lnod, inlextricabil~ In timp ce~~.i amplasa, le,giunile 'pe pozitiile. de ~upta in, dUpi:""atlliaza. rnarii bitalii , Constantin a awt-vmun,ea ulleicru,ci cllpringe' ,de ,fla,cm rncEh1Id,u-~d aparifi-a. pc cer, 'pe care, era ... u J'llscrise- u,rmlat1oare1e cu,v';nte in lim'b,a grf1Bca: el1. toutoi ,nika I avand se.nsu] ~"in ac,est s'e.mn, sta victoria"~~ In ace,a ,noa:pte~ 111Jll

_06

Constantin ,i a aparut in, vis Iisus Hristos care i-a poruncit sa faca

d'" d · d ~: t' ,_ d 1" ... C '. '. -

'11, crucea arzara stun arou sau ne upta, I 'onstantm s ... a trezit "I

, h "J " f""'" ~1 1 ,. 1'" -I "

1-3, C el' 'at a C'- pe ' aui an. e-a. rclatat V1S'U, sau ~I, .e-a poruncrt sa

ra - - ..... " . d 'd d 1 t""" dinori 1 d '1' ,0

, ',' " ,~ , " " ,. , 'w ',,' 'I" , ,." , ... " .' ,'I " ',; - '" ' , I',' I ,'c'

aureasca un DOll stm tar ,'.' e up a, cornpus ' In prime e ,', QU.a ,.II ere

., ,'" ,", t,~ di ,. , " "-1: 1 l' '"I Chr " .. ,~, t ".. 'C' hi X" , '", '.. , "'" . '. ' rl ','. n

gre,ce~ ,in ,nume e U,l· 1S OS,~ : .. " 1 ,,' ~ Sll,pra,puse peste r ]0', r:

dupa cum ilustreaza igura 3 331, si ],]'b.

Sub" a" cea st 'a""" n oua fl amur .... a· am tatele ' Ul~ Co" on star ati n '1'l1U alun . a~"

","_"',-'-,,', .'., , , ' ""UJI, ',jJ",,f', Jl' ,,", Ll~·.' ,0. .... I ,~:., e~

legiunile lui M.aJ(1611t1US in apele Tibrului unde majoritatea 0'" ~i au gasit rnoartea. Constantin si-a facut 101 intrare triumfala in, Rorna si ~ .,t':,. t'· ,~ ,," " 1, ',' .. t ~ ,,~ "-'. t .... nre '. ' - -1 A' -. - G' , eli" 'G':'" I .' M'" . " " .. .lOS proc arna .anpara pes, e m ' ' gui. pus.i og-" n Og~l agog,

conducatorii malefici ai lumii dupa escatologia ebraica - devenea

1 ~ ~ •

acum eel putm CU, numeie, crestm,

" '!I .t

Figura 3~3., A, simbolul chi .... ro pe care Co stant in, I-a vazut pe cer si l-a adoptat drept stindard de lupta:

B'I' de remarcat asemanarea ell altarul cot de Ia - uxoi li ~~~~~

secolul al 11 .. lea. C-:,: uzeul Cop' d in Cairo)

, urand dup,a v~lctoria repurtata I,a ~.ncepu(1 ul anului 31- .,~ Olls,tantin s~a ,rnt€Hnit ell inlparatullr' periu]Ll~ " "e r"''sarit, LU,··inius" ',i a .mis lln d,i1 prin care oonsfint c tole:raniaeligioasa proclalna.ta Id - 'unu 1 dintr' . ['imi i ~,I:-e "ari ' sau tetrarhi, "i 'lui D i,acletia1l1_ ca -e

'C' '-R' -U""'C' 'EIA" D""I-' _". "0' "ND""- .' A' " , E

' • " •• " • .:.__:,', ".'.". . • ",' '_ . ,:-' • 1:1

107

's-a extins asupra tuturor religii or, inclusiv asupra crestinismului, Acest3: a ~~'st s'a '~,itul pe.rioa~d j marilor persecutii si inceputul as.ce1)'SIUllJl meteonce a sansei cres inismului ortodox, Carre anul -' 2.3, Cons"antin areusit sa unifice, printr .... un razboi de cucerire, cele douajumatati ale vastului Imperiu. Curand, el avea samute ca.p.itala la Bizant, cunoscut ulterior sub denumirca de Cons;tan,tin,~pol~ Inacest t1:·-I a deveni dogma ortodoxa crestina religie oficiaI8, de stat,

Calauzit die viziunea sa Constantin, a ales tabara invin,gato[ilor~ Ceea ce l ... ~ arras pe Constantin a. fast ins s enta ell care Biserica ,prop~'vaduja ascultarea §~ conformismul ei. 8,3, nu uitam ca, . '.1 avea

der ..... c. 'W d lizi . '~ ..

nevoie " 10 noua rorma ,. e re igie universala eli ajutorul careia g,a

poata unifica un imperiu atat Ide vast, iar crestinismul coresp undea

f I, tului , "

,per ectproi ect . lui Sill.,

Insa, aproape imediat dupa ce Constantin a irnbratisat

d ~ - ' ~ s " ':f

otto. oxia cre§till~ e~ a Jl~'st amenintata de cea mai provocatoare

er~z~ e care a zguduit B IS ef! ca de-a Iungul intregii sale istorj· ~ Un preot e~ptean as~et §I ~e~Sleblt de pios, pe nume Arie, I-a surprins pe episcopul lui C'U lOP -'I, iile sale neortodoxe referitoare anatura divina a, l~,i Hristos, Arie argumenta ca Iisus Hristos nu pu te a, fi de aeeeasi fiinta I~U Crearorul, insa ICa, el era Cuvantul, a,dica mtiia flints. 'cream ~i desav,ar~iti, Fiindea Iisus Hris os a trait in timp=cu alte cuvinte I el s-a. nascut, a trait ~,l~ a, murit -, el nu put ea fi co-etern cu Dumnezeu, Undeva pe parcurs Sf! produsese 0 creatie si, prin urmare, Hristos nu era consubstantial ell Dumnleze'u~, Tatal. Mai mult decat atat ~e .insista asapra tezei ca SfBntu Duh era inferior chiar si lui. - .istos, fiind creatia Hristosului , prin urmare, Ide doua ori subordona substantei lui Dumnezeu.

I - - _

Episcopul Alexandru a convocat un conciliu ecumenic '~i i ... a excomumcat p ." Arie 9i p·e adeptii arianismnlui. Actiunea sa aprovocat ? fraf!1,antaIie religioasa ' le 10 asernenea amploare, i leat Constantin mS!-l!?l s-a vazut obligat sa intervina si sa transeze lucrurile. intr-o scrls,o~e' adre~ata ambelor tabere, Constantin dec' ara ca plo lernica er:a ~ :t:nlnora si nedemna de . tale dispute vehemente", Numai ca. Biserica vedea lucruri.le dife:rit. In acce'ptiunlea,islicii;1 ches. :' unea '~'onsubstan'tiali'latii fata de asell1allare .- ,diferenta :Ilind prod,usa. ' I,e 0 Io~a il; c'u~iotel' ~'ee~~ti hOlnO,Q'usia (d,e ac,-ea,~jubs, anta) ~i hOl~l~I01JSU1_ ~ era VI.taHi atat din punct de vedere teal gic cat ~i polItIC., Daca J>us Ht,stos 'nu eta perceplut ~i acceptat Ica DUlTIlleZ, 'Ul

l08

J~AV WElD 'ER & VINCENT :BRlDG~ES

intreaga structure de comanda a ierarhiei bisericesti ,orto~o'~e se putea oricand prabusi, Iar dacaar ~fiex"istl:~t ceva car~, .~a, perieliteze unitatea Bisericii, utilitatea acesteia in cadrul statului imperial avea sa, dispara, Precizarea acestei doctrine a devcnit 10 chestiune de viata ~:d de moar epentru dogr ma ortodoxa.religioasa imperiala,

ll- ':J .. ,. ~ •

Constantin si .... a prop'us s,a rezolve disensiunea si a convocat

in anul3:2.5 primul conciliu ecumenic - sau universal - al Bisericii, care 8-,3 In.trunit la Nicea. Constantin insusi a prezidat lucrarile si,

, •• ~ '] • ~ 11

conform marturiilor lui Eusebiu, ",8. moderat iesir .re vrotente aie

P- ,i~rtilo.r opuse". Arie ~ia ex'pus punctul de vedere, Insa Athsnasios, , 1 , , , 1 A1 ...J,,,, I , unetis ul teologic pe care, 1 ... a adus ~P1SCOp'U, , ~_ " e,x,atl"?~ lea ~ln-l!a:

secreta, a demonstrat cat se poate die Iirnpede ca, daca [lSUS Hristes si Sfantul Dub, - 'i - rr u erau considerati de aceeasi substa:nti cu Dumnezeu

~J.,(lIJlltlL!bil,1 ' ., .. ' ",' .. . . Of! -- - , ,-Y ~

~ Tatal, atunci aceasta doctrine ar fi mcut lac politeismului s~ triumfe, Episcopii au, cedat in. fata acestui argument "~,i au, corrveni t asupra unei noi marturisiri de crcdinta universale care decreta co. 'Slfinta

- Ell II d .""

Treime este Ide csenta unica - adicil. trei persoane ne aceeasi

substanta.

ti nitatea B isericii a fostlegi feratii sub ameninrarea cu trimiterea

'in exi _ ~i excomunicarea, Astfel, Biserica imperiala a, adoptat propriul s~lu model de' pcrsecutie, Teate cartile scri sc de Arie, S3l1 care fiiceau, referire la doctrine lui,~"'a'u fost arne ell acest prilej Prin decret imperial eel care ascundeaasemenea c:arti i~i atragea pedeapsa eu ,[]1. 0 art e a,

, ,- """ .. Evul . Moo'" ...... t

Se ivisera zorn cvu U1." ".:" nnntunecat,

d A ~ . ,,.

Constantin, tU~ potential candidat l,a,ipl~staza .e .:···· .. n.tl~.rls~ ,I

crestin doar cu I1wne~e s-a ~~figLlfl:lt: in schimb, pentru Bnse-ncB impcriala, in noul model allui Hristos, Hristos Pantocmto~r~ s~:u Hris ,~conducatorul universului, Demiurgul devenise Mesia, iar, in,cep~lm dinvremea lui" istoria avea sa cunoasca 10 nerioad:fi de peste un nrlle~1i,~ de oprim,are ,~,i de: ~persecu~ii reli,gi,~ase~ Inv~a;~'i~'~ d,e~p'r-el ~ a~r~l'tul lu'mii devenise 0 i:~lstitu,t]e su'b,ordoo.ata ,Blser~cll, ata, ,sub as,pec't

doctrinal cat ~i ca pra.ctica inchizito!,riala.

CR,UCEA DlN H:E,NDAYE

]09

PATR.U'

AS""TR- 'O""'N" 'O"'MIA-" .', ANT" IC,!!I!!i!i ILUMIN-- .. - '·'TA~

, :'. " ::: __ ".c'. I ":,. ",~A ' ..,. ':, t1..,-

IL'U' MIN'·': '.: 'IS:::M: UL 'r;; 'B-~ RA!' •........... c .

. ' ". ',' "' •. ~, •• , •• ___:__ .. I~' . , •• _

in Noul Ierusalim terestru, construit dupa legea divina, asa ',' - ,.. ',' t . d "'::.,' __ -" ':",.- E! ., .:".- " h···· 1!"" A,' "1" lin ~'.--: ,- I'.~'· 2:',] . .' '2-'12" Pomul cum es,'e .""C·SC.rlS lL1, uvang e13, ·.pOCQ·lptfel,'J cap", '. ~Il..·:, .. '.1 .'

.. ,- 1 l' 'II .. :l ,. • ~. A "fi 'I,

Vietii va creste pe ':_ ma 'ui mLiluJ, in care curse 18i~~ vtetn, ' ." ,ICeasti atmnane

'II "J' """"0 Y- !Io _",

suzereaza cit n,Q'W raj si noul p'. ruruiIlt conform promisiuni i p"'ra ewe 0

". b'· _-' ... ", ..... , ..... " ':ii' ,".'" . .... .,. "c ..... ",. • ••• " • .- .,c_: -'.', "-. _ .",.... ' ," ,

.C':, A···· " 11 ' '1 I' ,.-.~ ..... ;':- A" ',.: .... , /', i, .' .'''' ' .. '.'- ", -c. '" '.' .: '.o\'iI; '. "" .,:'3: .. , "', ... .It': .... ,h'." ...

race . ipos uOI.J:tloan. In, . '.' .poca upsa, va reprezema 0 revenue erecn va

la Gradina Raiului, Cel putin, adeptii C riliasmului erau il1,!credin,~ti Ide

" . ~ ~

acest lucru, Ei intrevedeau in acest act de re-creatie Id"ivina sansa

pentru 0 omenirc purificata die ase delecta cu placeri inocente. Este firesc ca, e± ,sa fl, fli,cut aceasta presupunere, de vreme ce in raiul re-creat nu exista Pomul Cunoasterii Binelui ~i Raului - C311Z,a primordiala a cad ern ODIUIui in "nir;alul orisinar-, ~ p' 'ml urmare mcatul

• -' ." ,'. '.f ... ,", ,- '" ,r---"· .. ~,~, 'v:" . , "-' 'r-·-

era exclus, fin avea ce cauta in Noul Ierusalim ..

1'0·" 'i, '-, .:' .'~'I lti t, 't,·, '.'; . ~" .,," ti ... , B" "I" ,,' ,~,~' • .,;_, ~'I" .,'. " , d·' I '. '.' '. ::. ' ,'t

..... .rIgel1 ~llcel.[a,1 i ~ pro ,- opann!~l,aI, - .Ise,nCll nmpuru au, .... ,ez.avtu!,

aceasta interpretare. Totusi niei chiar ei nu au, putut elimina complet din d,octrlna escalolo,gica ortod,o'x,a" idees unei T,ealitat"i transfi,gllmte',

1 d fi " ~ C.,t::' ~,~"., ~ 'il-

popu a.ta· •. ' Ie 'Ul1 COIF: JZlC tr,anS~lonnat'. IlonJ,ormvlziunll gnostlCI. Of;J

!n,ateria plutea. fi.lm,blan,zim" sau aniInati, de un eVieninlent lapooaliptic~

w '~~ d ..... .... "'I

nl acest c'ont'f:xt- a'p,oca~"lpsa ··.··,.ev!ene'B. 0 ~ans,a ,pentru, ca 'scantel e

11] om'l! die '[Lmoina S'8, fie v il18, la ,L1Jnlina spirituali., A,ceasm, ICQ,n"cep,!ie' g,]lOI,g 'lea s-a mell'tin,ut i.n centrui. dioctrine,~ ,oficiale o:rt,od,Q,xe: ,a

.... ~' ,.

apoCwlp:sel~

Cre~;tinism·ul Sr-a 11.aSeut in va~.tlo,area fr8malltarilotf plolitice din

P 1· 11 ~I · I .. d' ....

, a.'eS'[1113 SleC'OI U UI ',- care, p,en ru, :1 ston a, 1111 a.le"" reprleze'll.~a c'u.

adleva:rat un. moment ap,ocaliptic. [ar cre~tiItism,'ul a deve11it religie Lnliv'ersaligt~t abia dupa ce pentnl f'V' ei a. v'enlit, .,~,sfir.~litul :lumij~I'~,

1 0

JA- J W' EID1\JfER' s: VIN-"'""C' E'" 'T BRJO"G' 'ES

:' . . . -', ~_.J.'~. ::" .,' '.~. ',', ,", -' . =-" ..... . ~., ...

'eve:nin1e'nt care S-3 produs la sase secole ~i jumatate din ziua in care annatelelui '> abucodonosor c istrusescra Templul lui Solomon mai precis, in ziua in care arrnatele romane conduse de eel care. avea sa devina imparatul Ti IS au jefuit ~i ars pana-n temelii 'Iernplul

1 ~ J -Ii d 1 '"' d . d f 'Ii" • d - di I 1 A

ui iroc aungan u- - ue In- uv P" ruaet '. In sraer, ,'. cesta era un

sfarsit al lumii ell consecinte multmai devastatnare decat P a'na si

~ ) , ~

cadereainrobia babiloniana, Cirus eel Mare le perrnisese iudeilor

, ,.il. se i.n oarca din Babilon dUP'8, Or generatie, -:insa na'111 Babi lon die

l "1 Tib 1- ;0 'R 'J ,i ~ ~ d - ·1;:::

pe rna uri e I'ibrulut.Rorna, rut e-a permls 11J.CIO· atli! evrei or SGi. se

intoarca acasa, Aveau sa se scurga 0 rnic opt sute sapt .. zeci si OIPt d ~ '.... d'" lteal ~ 'l~ ti ...... .....

_ , .. ' aru-~l sa s.e produca mUI.'e alt 'ev nimente apoca lP ce ~ p,ana

cand poporul - udeu sa poata reveni in Palestina,

A ~ 'm t"" ....."' ~ lui ,..

In asista ia transtormarea b~ep;tata a crestm srnunn mtr-o

dO,gl.J1.a ortodoxa ~i apoi, xinn-unmiracol in religia imperiala astatului detestabililor romani, Catres a~itLd. secoh ui ,8' VI- ea" cand.,Biseri,?1

~ "".,.,.'1 C. '11 duca 'I" ,. '. d .... b -

se nstaiasr term pe oC,UJ con' i uca -Oru,lUl m.~,,11 1 r e razt '1 romane

iudaismul re rez nta unica forma Ide religii non-one OX3 tole ,-"~i,-

C f'\ ..... ..... ~ din'·.' iul .. ..;:I, .

I. ee .1, ce nu mseamna ea un crestm ·· .. 1'· . ,wmpen. - . roman ar COnslw· ~-I ,'I

dr M.t 1 ,_. .. - -- ..., ~ · ~. d ~ ,

un evreu ept egaiu sau ~ egea tnterzscea casatornte rruxte aintre

en ->~tim, ~i evrei ~l e contesta evreilor dreptulde a detine proprietati, printre altele ~,i palnint -, desi evreiierau eel pu in, aceeptati paw functia utiLa . " e care 0 mdepIineau in societate I aceead '. tapi ispasitori Cum, in' oul context, crestinii nu-i mal. pu eau acuza pe romani de

... • ,. 11 'Ii d Cd-' ..... ~ _. '·'1

'lllstlpea lUi : lISUS, s-a pro'" us un tnnlS.ler, ., vmovatJe asuprn ewel or.

Aceasta situatie a pus 'baze' 'e ra)lon~alizari ~ persec'u iilor evreior de

.... ~ · ~ d . d ~ I +'IiI . fl'

catre Ic.re~ 1m 'lmp I. 'e 01 nne ,Ie an ~ UI. acest: contex,t~ s.e 'poat,e a,' mn -'

c,a antislemitismul i~i are olrigin.ea. m lnstituiiol:nalizarea apocalipsei. ' -. ',- ~ ,'.

B. i .....

lsenca~

' •. ' .pa. cad,ere _ Tm ·tului. D anul1 70 ,d\,H ~~ c. ~e . 'ai 'm,a-.~

comunitati ,d illd· i era ,cloncentrat ' la Ale·l• ··d:ria, in. giplt, ~i i' .. v',echea cetat_' Hi b·i1on din, Mlelopo'arnia~ P.ro·babi· cd il.ldaimu= - fcst sal vat da.tor~ta a.cti Unil0'I rabinului J,o,han·. '11 'ben Zakklai care 1- . '-el~~.it Sl'~ scape prin fuga '~il1 Ie,rusa[imu~ a.flat sub as,ediu. CAtev'-1 COl ,unitati restr§n·e au ramas sa locui sc-a in continuare i - Pal'esbnacoOl

'I . ~i!'

n13 Mal .. s in cOlll'unitatea reli,gi .. 'a' 'a ,de 13. Sai led, din al--L[opiere'_ ~.~.1

Aviv ... ului dinilel,e 'nOlstre p'e' ttlrmlLI rasaritean al Ma'-l Mediter-anee le. ludell mistici din ~afoo ~i -au 'p,i· trat continu itatea in spatiul pa estmnial1 al Ttllii · • fitrte pam. in seco~u~ a~ 'xx-~ - a~

CR'" C'EA' O"IN-" 'HE 'D""J

. '.:.~ .. ' " .. ,', -' ~. Ai: E

Spre deosebire de cres inism, care a renuntat la ori zi nile sa e

• r '~ _, , ' b'iI.

mlstllc7~ co'nsl~era·nd.u .. le e etice, iudaismul a retinut conexiunea

puterniea cu radacinile sale mistice, eel mai vechi _ ext alchimic al omenirii, Isis Profetesa cdtre fiul ei, Horus, indica in directia un i ~urse egiptealno-e·b~~ic,e.a filosofiei sale, in eentrul careia pulseaza ideea transformarii, Un tapt extrem de interesant este ca. un c,o~ltel1:1po,ran, iudeu al autorului textului isis Profetesa, rabinul

. ehuniah ben. -- akana, le dezvaluie ciracilor sal tehnicile magice care se ascund in spatele proceselor de transmu are. In seco ele ulterioare

ale dill. ' . ~ "'1-' ,.... ......... -

, e '." "_asporel evreuor .lnvatalunJ,e sale aveau sa constituic baza traditiei

'b' I" . ~ '~

ca. a isnce ..

. Daca despre aut~lrul a_n'o.~il~, al textului Iszs Profetesa nu se Plot spune multe lucruri in schimb despre rabinul Nel uniah 'ben I-lakana~ s,~ ~.tl,e.I~~I,.:e:a ~.~ ~~,'elept binecunos .. ut ~,i respectat, care: ~-- se discipolul rabinului Johanen ben Zakkai, Cele c'ateva mentiuni din Talmudh: care este pomenit nurnele siu confirma §l inta~esc importantaj ozitiei pe care 01 detinea in perioada talm , . audi ~ca'~ tir .n pun ~ "13

II !, .. ..' . . _, """"'"

~uP~ cumnu trebuienesccotit faptul ca Il1va{atulile sale mis ice au.

mspirat ~ intrea ,~, g~~ne~a~,e,.~' enh4i~·-. s~ l! i.~telepti, iudei, Totusi, din perspecuva studieri ongm lor alchim _1, nnpo ~ anta acestui mare

0;0 ~ ·11_,.... ~,..a,}t ..... ' .. ,. d "

Cat l,Ul~~ rezrda m scnerea car{u I J e mvaJ3,tura cunoscuta sub .. ' enumirea

de8ahir.

.. Ce'_, mai ve,~lti text al traditiei cabalistice, dar ~,i eel care a ln~~en~at in mod hotarator gandjrea ebraica, Bahir sau Iluminarea (d~,n I!ov, c,ar-. 37 v., ,21 -, l~ aC~lm" __ in c· ~rn), mai era Icunoslc'uta ~i sub ~e~u:m r~~ de Midro<;h ~abinZllui Nehzmiah, tocmai pentru a s_ub.lIDl,a lde:ll,tltat,ea, autorulul~ As:pectuJ este eel putin neo.bi~,n'u:il, deoarece numele rabin,u.,~ill. N'ehuniah. este "mentiona I ,~) sing-'um dat~i.

~. "I"i. I - ,~

Inar pr ~ClS 'm prun~l ye~et~ Dinlpotriv~,~ numele rabinu1 ui Anlorai,~

care est ~ fo,art, P ·.slb' I sa fi . 0 ··t 'un pseudonim - 1 ra'binului Ne: luniah cste amintit in nOtla r3n,dlUi. Cuvantul aln'Ol~ai ar' sensuI d,e ,:purtator de c~van- - ~can~ faptul ca acesta trebuie sa fi fost pl'lrtatorun de Cu.v.an't al un<u.l com' l~t sau al unui gru,'p de 'batr,ani mJelepli~ Daca acest p'. Tson8:J este In.-,r-adevsr ra.bin.'ul N e.huniah, atunci. m.seamn.a ~·a . 1 v;,ol:~ea i~. nume:le ~lnei m.tr.·.,gi "trad1tii '. b aice, ca ~i mn.u]n,ele grupu llllmediat at cant] e ',pon1ent era"

.De§i B'ahir este lextul fundamental al ca'balei~ aces! tenne11 n ' apare nica ~ ~ri lnen.·ionat i.n m,old e·· ,pli,cit. lerm,~ nll~ ,d. ,,_cab,a'~au prov'cnmd ,din radaclna ebraic,a, QB'L, cu, sensu,1 ,d.e , ,primif' SHU. ~~dat' .

112

- ~ ., . I' ...... i'" d i ~ t .... t .. · ~ ·1

a lilt at in uz ~I in mcda mu t r ar tarziu, cann mvata un e rmsnc . o _

din. secolul l se refereau intr-adevar I.a simpla ",traditi :_, primita", in e leptii din Bahir nefera termenul mai vechi Maaseh Merkabah av~nd. sensulliteral de .Lucrarile carului", ,.' umele re conotatia urn i experiente mis ice prin irnplicare directa, in opozitie C,_ traditia

, , .. . .

primita prin revelatie, Bahir cornbina ideea operei ereatier, sau

~ l di alai ~ ~ ..

animarea materiei, insuflarea vietii, cu COIDce '.' ". rae .c·: " '. Pi "olec\lel

celeste ca modalitate Ide 'intoa cere la sursa divina .. Prinjuxtapunerea acestor concepte, Bahir ne apropie ~i mai mult de secretu .. ascuns in inima alchimiei,

TELl, CICLU.L ~I I' ~E'RPI C:-' OSMIC" I

...,.:1,-:,' '_' ,'.," ,_

••. onceptul esential care se regaseste in centrul Cabalei este PomulVietii, SHU Etz Chairn, descris in. tex el , cabal istice ale creatiel sub numele d Sefer Yetzirah, sau Arborele S efirotic, In figura ~.l_, Pomulcabalistic 31 Viet··, apare sub forma uner scheme care reprezmts realitatea ca. intersectare a patru mari s ' ..

F'jg, ura 4,.1. Arborele

, I

cabalistic al Vietii format

, ' - -. ,

pnn suprapunerea a. patru cercuri sau sfere abs tracte .

113

Intersectarea liniilor Pomului ,Wi nastere unei tonne geometriee asell1antitoare unui moti " moarat dintr-o proiectie holografica, In

'Ii" 42 d _. '. i d "'""d _.

figura .z ,,~, sunt reprezentat ,:O'U3zeC'1 ~.) oua " e cal proc se sau

. 1 dcvenirii c. .'... 1 I· .... L Co

stan a. e .:, ,C'V~]1tn i, care lac conexumea 1'111_ re zece ocanzan ~ S rere

sau sefiroti. Intregul desen a fost conceput C"U scopul de a descrie natura creatiei, seu daca vreti tehnica des3ivarsita a sriintei p' e care

, • ~ , ~ ~ y ~

a folosit-o Dumnezeu in scopul creatiei. Ins-a, importanta reala pe

.. " ~I 1

care 0 avea pentru inteleptii initiati eramodul in care ·P., utea fi aplicata

~ . • '!l ,~t:'

la conditia umana ..

, ~

Dupa cum credem eft Durnnezeu a creal omul dupa chipu ~j

- L " t d d f ~. "-I' ..,. t'

~ :-1 " J ' , 'Ii!"-'~.' [,.. n Ii"'!: - . .- ,. ..... -.-.' I, • - d' ' •• " , -' 1 . ,'.. .'

asemanarea ' ,UI~" 0 asase CIE ie cespre . 1, Ilta umana cs at COII"Inc

1· .. """ 1 A rb 1 Vi' .. ~ ~ ~.. ab 1· i di ..

.1a mve rmcrocosmtc. mtregu .11.1",:' "re at .r etn, Unii ca -:a 1~tl,111e neva

au recurs 180 concept le specifice Arborelui Sefiroti. pentru a. zamisli o forma artificiala de viai~i. golemul, nume sub care lest' cunoscu a

''', '.l~ fun': jt~" ~ , '- ' r1fj,~ din' 'P" ' ,', ~ .. ,'" -, 'r' -,; 1::, _"~ p-:., h ade tii i

aceasUl." ,:La llegen~,a," , .' raga~lpana a var;sOVla .. Cnul.la.,ep,~ ,

occidentali ai esoterism lui, Pornul Vietii functiona co' form unor

11 ,

principii foarte asemanatoare cu. reprezentarile schematice ele sarpelui

kundalini din misticahindusa. Prin cartografierea centrilor de' energie interns, apoi prin proieetarea lori:n exteriorul fiintei umane ~i alinierea la san acordarea eu fortele aturii,n agul facea 01 ten ta tiva de a repeta procesu creatiei considerand c~a poate astfel deveni alaturi ,de Dumnezeu co-creatorul universului.

AI borele Sefirotic '. i caile sefirotice sunt dis pu e rl~ateva motive de baza (vezi figura 4~3). Sefirotii grupati in triada din varful Arborelui suntF ether, Hohmah ~,i Binah (Coroana, l~'lelepciullea si Inteligenta) ~i ele formeaza lin triunghi care este apoi rasturnat si proiectat descendent in aceasta matrice, Prirnul triunghi rasturnat, Hesed, G11' burah ~,~ Tiferet (Mila, Forta si Frumusetea), se repetain eel de-al treilea triunghi si ultimul, Netah, Hod ~'i Yesod (Victoria, Slava si Temelia). lntreaga constructie este in ell eiata ~i cuprinsa In

I1ti11:18 sefira Malkut (Imparatia).

Fiecare dintre aceste ma tric e de forma triunghiulara reprezinta La dii sferele sau niv lurile abstracte, Repetar __ mo ivului forrneaza. trci coloane sau stalp i, conform reprezentari ~ din figura 4.,4. De la ' sliill,t!~l" pre dreapta, cele trei zoloane sunt Mila, Trans formate a (de noun ca ac asta este c sa car, stabileste legatura intr Kether ~i Malkut, sau dintre 'eel ~i .p3mant) ~i N ~nd,UT)~eCa'~ea. Aceste repetitil tClnare pot fi in erpre a e ~i c ~ cele trej pers,o,an.c a], treinlii,.Ie, ea lui trcd dar ~j a _riadei '. ialectice fO'm (l're di teza- ,81111' eza ~i sillteza.

114,

J,AY' WEID'NER & 'VIN'CEN'T ,BRIDGES

~,~

,

I " II ,

"

'\

,,iii,,_,

'1

{Shlva)

a N'ETZ'A,CH ~----"""II-'----""'" ~V'it:tori~,)

V IES,O 0 (Temelia]

Figu ra 4.2 il Reprezentare completa a Arborelui Vietii, C'U cele douazee j ,i

d ~d );\". ·

.oUP •. _.e . Cc.t'1 ~ L

corespondentele plan ,', 'tare ale sefirotiloi ',. (Desen Ide Darlene din, Ordinu hermetic Golden, Dawn)

CRUC'EA DIN HENDAYE

115

Figura 4~3,., Motivul ternar din, Arborele cabalistic al Vietii

- '1, ~

I PA oQ,[V, I II 0_ f\. ~

t il I

I I

I ~

Cok~Wl.al 'C'erLftrali

o Ian NNLltI Mo.!.m.l'in

~

,I ' '

I: ,ACTIV.A.,

I It II I II I

• I~

I I I II I I ~ I

~

Figura 4[14~ Cele trei coloane ale Arborelui Vieti i

116

Bafir adauga ca portiuni ale sferei celeste pot fi puse sub semnu egalitatii CIl sferele fiecarei sefira, sau glob, dinArborele cabalistic al Vietii, In. versetul l Zs din Bahir. aflam cat lurnea noastrs

~ .

fizica, materiala, " .. poate f asemu.ita cu un graunte de mustar inscris .~ . t· --;_,;p c' In- sfe "-a din " ~ urul cercul L11" C"C-' a- fl ~ cele ece sfere I'· ar

In r""un c;;,_"r, ~ .. '·l . .i T·.. . j .'1 ",:_. ~_.IL ~:_- '. '-'I, "L:' Z . ' ..• ' rere, F

'1 .. ufla ~ d ,. .... . ~i D' ,~

CU'V1nte' e care ms .. a VUl~, aeuca smtagma.Si Dumnezeua Sp'LUL '., . ~

repetata de zece ori, se regaseste ~i In Facerea, unde versetul 1 79 localizeaza lliJ. spatiu injurul unui punct central, de presupus grauntele

de mustar, .

Am aflat eli SULlt zece Sfere ~i zece A firmati i, Fiecarei sfere ii coresp unde 0 afirmatie. Ea nu estc i11valuita, de afirmatie .. ci .. 111ai

~ I .~ ~

degraba, '0 i'nvalt]ie~ Aceasta lume [fizica] estc asemenea unui bob

de mustar intr-un cere. De eel? Datorita Duhului care sufla peste el, prin care se sustine, Dace. acest duh S-3r opri fie ~Ii pentru 0 clipa, hnnea arfi anihilata

Afirrnatia sug ereaza in mod categoric iarabola grauntelui

'Ii ' - ..

die mustar exprimata in .. Matei, cap. 13~ v. 31 ~i Marcu, cap'~ ·4,

'v,30-32"

.....

"lmlJaral.tia cerurilor se aseamana leu. un gia,ullte de mustar, pie

care l-a lua un aim ~i l-a semanat in. tarina S3",

't '!Ii

Granntele acesta in adevar, este cea mai mica dintre toate

sernintele; dar, dupa ce a crescut, se face un copac, asa ca pasarile cerului vin ~i i.~i fae cuiburi in ramurile lui",

I""'n-- I lat· ei I'I'SUS con t in ua""" 11 de: &log CO'" rm ' ... u l' a"""n'" d- p a" ra· b ola p' a~ l' n ii

. '.IV.1L,_e ~,I.·.: I"-":.L':"_,I· ....... u';;! I!!'. _'. "'.' _. I ... " )J

despite, 0 expresie alcgorica pentru il11par8tia cerului ca fb,rta, transformatoare care' se propaga La nivelul lnrregii materii, Matei incheie acest capitol pre' uand Wl alt citat din Psalmi, in incercarea de a explica de ce se exprima Iisus in parabole: .Am si va, vorbesc ·:nuIn.ai 111 parabole. Va vo:i sp·une cu.vi'n.te taini.ce d;e la fac·ler:ea. 'Junni ~" ~

Versetele 63 ~ '9 5 ~i .] 06 din BIQ,h'ir descriu Arb Of leI e· carle cre~te din e,rra:w1tele de ln~tar in '[enne]l~i conceptelo:r alltice uJterilor notate In Seier Yetzi7"uh ~i Sefer Zohar~ ambele carti facand parte di~n tradit:~,a ca'balislica :ebraica, Nu. ttebtli.e onris faptlll ea texte' precum BClhir au fast scrise p.entrLl c'iitiv'a ini'tia:tm._ iar d.aca vom in,cerlca sa le citilTI. ad

, "

Ii tera,1JI1, este .s igur ea. 'l0111 -rata sem.:nifi e3!i.a lor ..

63~ Inj·m.a [lev] este treizeci ~i d:oi~ . ~'le sunt as.cunse- .~i cu e.!e a fos1 c:.reala lUlnea~ Ce sunt ,aceste 32? E~ a S,PILlS:: s,unt cele 32 de cai~.

CR'UC'EA DIN llENDAYE

1] 7

'95:' Binecuvantatul U·11U. Sacru are un singur Porn si are

doua h di 1 E'~I ... fr.... .

Duaspre:ze,ce :: otare e iagonal e . ... . jI[,e se r,as. . aIlg ve§,nlC;,

ele sunt .bratele hnnii' .. ~

.. ,.

1. 06:' Rabinul Beraciah a. stat si a explicat: Ce este Axa I teli]?

Este asemanarea 'pe care am vazut-o la U nul, ~. ICe este Sfera? Ea este Pfmtecul e. Ce este Inima? Este cea despre s-a scris

~ ,

.Jn inima cerului", In ea sunt cuprinse cele 32 de C8:] mistice

ale inlel epciunii.

. ...

In aceste versete din Bahir capcana interpretarii literale este

evidems, Anibuite rabinului Amorai, expo ienml traditiei reprezentate de Bohir in ansamblul S8l-, versetul 95 dezvaluie structura Cubului Spatiului ~i at nestematei aflate ill interiorul sau, care este Arborele Aceasta structura cubica, ·~.It'b.ra!e~e 1 urnii" ~ se intemeiaza pe notiunile antiee ale axei, sferei ~i inimii. Daca vomreusi sa descifram sensullor tainic, anmci ne aflam in prezenta acelor versete Idin.B.ahir care rae rrirniterea cea mai directs la acest aspect, Lipsindu-ne, msa., cheia d.e descifrare a. misterului ne confrunrarn cu '0 insiruire incomprehensibila de numere. Secretul alchimic rezida tocmai in

. . ~l' . b 1'· 'm ~ -h ~ .. , ~ ~., t d ..

rmaguu e simoo .tee are axei, srerei ;§i'] tmmn care sunrt escrierea

astronomic a, ant ic a; po sibil 311 terioara catastrofei, a creuzetulu i cosnn,c ..

Primele trei versete din capitolul sase al Sefer Yetzirah; scris de rabinul Akiva, furnizeaza cheia acestei gnose astronomice, desi indirect, adics intr-o maniera criptics. Primul verse invoca drept dovada a existentei Pomului Vietii numerele doisprezece, sapte si trei, ~ .Elle-a fixat il1. Teli (Axa), Cic u ~i Inima' i

A· .. ~~ '1'· d' l'J .

.... ~ : 'I • .. ,," 'I," !'-, : 1- - :- ~ I' . ".,' .~" •. ,' ',', .' t ... ", . "" -' .", •. " , • ..;. .: . ':1' . -

. cestea, SUl11 trel rna.me ~ ~ ' .. 1 ze·ce .p. anete· ~Il gaz e e _.olr~ ~l.

,d.'oll,asp:r,ezlece l:inii des'partitoare 'pe d.iag,onala, c,amArtune a

ac.,i~s·tu· 'm I~ta~ta~ tiD •. r a,' ,d' ·I·~V.W~ ':.ill: d.· : in U. ·ru:: ~V' e-'r'-O AI·.: .-)., s·:····.,.. .... ne· ·te c·, a r· ·e·· "'gu. 11'.; 1 [II":

. """"" . III ,,_ _ __ • _ _,'!;..I. ..' _'. ..... . .;:J. "" .ll1l.. 'Y..J . '. . . . ..IIl.li,

doisprezee,e, ~a.pte· ~j trei.: Elle~a a~ezat ill Teli, Ciclll ~i Iniln.a ..

S '~I· d.... .... . ,. ] .... ,- ,. El ~ · I";

. -cr,elu,.~ re.ZI __ ·a rn IDI ste11. 08 a ' Cllv,ant Ie', ,1. . nu, a.pare IlIC~l In

n' . ·'A il'1 dJ";"" '1"'" B /" S 1 'II . ora, lllCl UJ. .lG,I'H'U_,';r lD.sa es'tc U'£11zat ln, . ,'al'1P, , CI.1SU._ eX3C _ .aJ

tentlletlUllLll a datl~tere une~ .poielnici consisten.te 111.randul exegetilor~

'Ul-llc·areferi.r-c simnilar3. pe ·care 0 face Bi.blia. e.te ~i singura referire-la lLn s,oi de arma." ~i a:nume in Fa c' erect , A"pare'nt~ din. rad.a.c-ina. cuvantulu.i talah~ ell s;en.sul d.e· .~~a. sus.:penda ~~ ~I il]'te~l.e.s'ul s.a.u ar 'p .• u.tea ij'

- ,

]18

JAY W'E:mNER, & VlNCE,Nl' BRIDG,ES

1 d b '1 . t d t.... d &: """

aceia c e _'01,101 pentru aruncare, sau greutate suspen rata oe 0 sroara,

Aceasta interpretarc sugereaza ca Bahir'vor~be~te de spre axacelesta injurui'careia ~er~t~~terai~, U[l sOide fir i~agkar, invlzibil. de

. , '11 'I ' t In i I '... '"

care este suspendat globul ce, est, leu ~1. punct In juru CamHI

graviteaza pe orbita, ,pe masura ce acest glob oscileaza, ~ Totusi, la ce este conectat acest fir? 0 veche midrash,

R .... ii 'I bi 1" d" 1 A,. turi?" . - '. ' ....... ' 1 ·,t·· '"

n ugactunne ra .. mu 'U1. n e la mcepurr rr .ne spu,n,e ca e ,~,~es!le,

suspendat (de un fir subtire) de aripioara leviatanului", Acest ~arpe primordial nu poate fidecat Constelatia Dragonului, sarpele 'pol.~~ S81U fugar ,d,'UPI3" cum este mentionat in Iov cap. 26~, v. ,13,~ .Suflarea _Iw, insenineaza cerul, mana lui strapunge sarpele fugar", ~i in, 81 doilea Isaia cap, 27, v, 1 ,I ,~jn, ziua aceea [ZiuaJudecatii] Domnul va lovi ell sabia Ltd ceaaspra, mare ~i tare', Lcviatanul, Babilonul, sarpele fugar (Asur), ~i Leviatanul, sarpele inelat (Babel) 'I §:i va ucide ~"alaurul de longa, mare (Egipt)" ~ Este important de remarcat ea trei asemenea ba auri sunt menti onati wei ~

, b - idi hii

Pentru a in'telege, aceste cuvinte, trebuie sa ridicam DC' u spre

'1 A" ~ .. !gi • St PI'" 'D 1 ' afl a~ ;0 co' a- da

stete.Aici 'yom gas) '. ': eaua .oara:, saU,JLO ans c,a;r'e, se ~ -'.1\' ...•.• '_ su _

Constelatiei UrsaMinor, sau 'Ursa Mica. Aceasta marcheaza Polul Nord celest aflat imedia deasupra polnlui nord al planetei Piimin:t

1· di C . ,. 1 1 l~ OJ

Exista, totusi, pe cer, un po c trent, tar acesta este PO.UI iee_, Ipt1C~

. , . '-, l."'l d' ...J',: J Ax ..... ' .... tul· '.

drurnulpecere il strabate soarele traversandzodiacu , Axapaman .' Ul

este inclmata la 23,5 grade '[a,i.i de ecliptica, Aceasta inclinatie irnprim& polului celest aflat deasupra polului nostru planetar 0, miscare c~lm:iJ astfel lncdt acesta descrie un c,e'fC marc' pe cer pe parcursul unor perioade mari de timp S8'U, ere. Spre exemplu, in anu14~,,500 i~,H.r~, Thuban, '0 stea situata in coada Dragonului marca Polul Nord celest,

.. ,,' -.~" .., tii ". " I~I" .. ' d ,. "'1 " t ·d· ~'O:(;;I "'P'I ""a Urs" ei M'·· , ~n"

carle~ ell ,1rn,p'UI, S;-3, i, .. "ep asa ' e~~ u.·.1:· .', .." ... Jl.'. Y-· ~ ,

Totusi, polul eclipticnu se modifica, fiindcanici traiectoria pe care 0 parcurge soarele pc leer nu se mo di fie a, niciodata, Inj1J,~1 aeestui punct, care nu are nici 0 stea 'vi zibi la, cuechiul liber capabila sa-i mareheze prezenta, Sf! ,atl.il Constelatia Dragonului, Marele Dragon, care traverseaza serpuind toate semnele zodiacale, Stelele par sa, fie suspendate (talah) de aceasta. Prin urmare, Dragonnl devine Sarpele Teli (fi,gma,4~5)~ desprecare Seier Yetzirah (6:_3)_1~e.spun'e ci domina,

- OJ '~11 • ':I " A i-i"1i; ..&:

univerS'u~, ,~aselnenea. 'unu,~ lmparat p,e tro,nu~ JlUI "'~, .' ··ces:w;t ,a'l"p,utlea .~J

lecoul uneia din eel' mS'i 'v:ec:hl foml,e d,c divina1ie ale Z,eulu.i. S'u ·rem id,entifical Ct Baal,~ care pr'lece,de s,losirea ebra'ilcilor In Palestina,~ Accst ~arple es'~e ilde,nJic CU, ~arpe-Ie din Gra,din,a JEd,enulu.i. car tie

C····'R,'·'·'UC'·[·A O"-"'IN'" HE' NDA"Y"E--

_,,', .. ' ". I·.. '; '" ,..'~ ':, _:.

119

c,a,~,ara in varful Pomului Cunoasterii Binelui ~i RiuJui, cu sarpele

d I, ...... 1 i:".'~ . M" · , ~ d i, d ,~

e aiama pe car~·_ ... a toiosrt c..' oise pentru a ... 'i vmaeca pe tuner in

· '~ id - ..., m b ... .i'!. .-. b 1,'· d 1 nmput epmermer care a rznucmt In pusne, ba cmar §,1 ell, cac uceui

lui Hermes.

a

Figura 4.5,. A Constelatia Dragonului asa cum, era reprezentata in primele bifli astrooomice ale ebraicilor. B, Teli figurat sub forma unui sarpe ell

gura larg deschisa (din comentariul

b'" 't·, El R k d

ra mulur E eazar ,;'0, r nespre

viermi 1160--123 7)' ~

- - ,." . '.

'lj

.~!

U'

Ofitii gnostici, care adorau sarpele din Gradina Raiului pentm

.... 'I~ l": ,. daru .. . .. ""' d ., Co '1.... l' . b d

ca fie otense , aru cunoastern ajutan u-i astte sa se e roereze e'

Dem .. " .--. "1 '(:;0' .-. 'I· ··t· ... '''.'' .' ~ '-". ,'. ". ..' - ~ .. -'. ,~:' ·1:- ... ifl·~ ... ;-. 'I, ",' " .

... ~j_ mrg, au 11_ .. rrnu a - V lZl une a, LU1Ul sarpe mco ac IU, In junu UDUl OU!

Intr-o exprimare simplificata, este verba despre Dragonul in,co,.iac:it in Jurul elipsei IC- eate die :mi~carea, Po]u.lui Nord c :_les_'~ In, aces[ caz" ~'~Iele cosmic Teli de'vi~e ,ax a, poljIor eclipt~ ci ,care, 'trec'e prin capul

d·n.....: uJ·'· . 'lc' . '1 t A · 1

~l C'O,8 a. JJi~agon_ Ill] ~1. ,pnn centru,. ,5!,lil re,] c,e'.e:SI'e. _i,.cesta este pn::mu

d: - ,'. " .... '.- '. b' 'I, -~. I' . '1- , p.'. '. I: , ,-

. ragon" sau . ·.alau,r~ ~,arpe,: ,e 0 18 ~

120 JAY \VEIDNER. & . _ NCENT B.RIDGES

Ex': ]' '~ta"; totu I s i 3,'1 te doua In 0 da lita ti de interp oretare a axei

1 I, ,t() . _ ~i '.' Pi:j JL " . ,1 ~ ,. - ~

sarpelui cosmic Teli. Astronomii medievali iudei utilizau termenul

de tell pentru a descmna inclinatia unei orbite planetare fs'ta, de ecliptica sa .. In cazul astrului selenar, ac_easta pel11_1.1te detiel1!linwe~. eclipselor; Eclipsele survin atunci cand soarele siluna.se plaseaza in acelasi timp in nodurile lunare, sau, conform intelegerii astronomilor din Antichitate, concornitcnt l'n. coada ~l in capul Dragonului, dupa cum. apare ilustrat in figura 4",6~ Acest fenolTI_en s.le· produce cu aproximatie la fiecare sase luni, In sens metaforic, eclipsele de scare erau vizi~ne in situatiile incare.dr~gonul prinde~ si rng, rhitea soarele 0 p ... erioada de tnnp. Notiunile de noduri

v '!' ., -

ascendente si descendente ale unei axe, capul ~i coada dragonului,

sau ale sarpelui cosmic Teli~ erau utilizate .~i in~.azul c91o:rla~te. planete, Prineipiul csential de sarpe cosmic Teli, sau de axa a soarelui, este determinat de punctele fixe (stagnante) ale solstitiului, ceea ce coincide ell punctele ill care ecuatorul celest intersecteaza ecliptica din epoca de' precesiune, Aceasta axa este perceputa ca fiind eel de-al doilea dragon, Sarpele lneolaci ·

Ftgura 4j.6+ Dragonul selenar strapUIls intre cele

d · ~ d

, oua cercurl tormate , •.. e

orbits soarelui 'i i a 1 u nii (Din lucrarea lui Agrippa, D.~ occulta philosophic).

Exista 0 alta perspectiva din care poate fi abordat conceptul sarpelui cosmic Teli, Daca interpretam Calea Lactee ca Leviatan,

" bi ~ d ~ Q 1 "II t "";I 1

din. cauza or'.' tel pe care oc esene ~arpe e .pe cerui nee urn rn oecursu

unui an atunci, acest al treilea sarpe Teli, adica 0 alta .. axa dragon, devine axacosmica, stra,'batand, ecliptica de 13 Scorpion= Sagetator Ia aUT - 'Gel, . eni (vezi figura ,4 .. 7 ) .. Acesta este ceo de ... ·a] patrulea dragon §i ultimul, Asemenea axei ecliptice, axa galactica este constants ~i imobila. I-l1tre acesti dei poli, sau stalpi, sau axe perpendiculare, sta coada sarpelu i in,co'la,c] t .al precesi uni i, in rniscare

..

121

retrograda ternporala, si deplasandu -se c U lID grad de arc lao fiecare saptezeci ~i doi de ani .. Cunoastcrca miscarii retrograde de precesiune, dctcrminata de inclinatia axei pamantului, a constitnit

.~ ~ '" " '" " ~ _ .,"'

mareie mister pentrunumeroase ~l diverse culturi din Antichitate,

precum Grecia antics $1. civilizatia maya din Mexic ..

'Fi,gur'l 4'117'~ ,e'ele trei axe ale Dragonului: A,

idi 1 '

1n:en.· . '1. an u ·cosm.] c

din centru spre margine; B, axa in . miscare de

~ .

precesmne a

echinoxului I solstitiului; C- axa po bUia eel ip ~ca ~i imobila in Dragon,

PQi:u1 'N·grd Eel \·pti.c (Dmgotlul)

I 'F- , 1$;

., ,) .... --1- ..

~.t Il-· ecioara

Urmstorul exempludin Talmud'c.~arifica~.i mai lUU!. situatia:

_. . '

'" V 3Jltu] furtunii este suspendat [latah] intre bratele Ito Dumnezeu -C8l

'1 4;-~"~' C·· .... . dat firesi '~ . T '1"'

o amu eta ~ I eea co sta suspen at este.ftreste, ~afpe.le cosrmc ·lLell ..

Vantul furtunii este spirala de precesiune, in. miscare de revolutie

." ":I ~

retrograda lenta, care reprezinta, in acelasi tirnp, 0' excelcnta redare

metaforica a experientei mistice, Profetul Nahum .(1 :3) afirrna urmstoarele; Calea sa trece prin fu rf!,.,.._.~!'" ·~.~·1· P ··:~~]mw 5~-O"3:' fun',' . '-lIZ"'- ··,eaz!

. .. . .,," '_ .. , ... ' ... illl ,U •• W.,D, l!i{;,.J4 . ~""" • -c. : ... -_ .. = . _. ' __

o afirmatie similara convenind ca Dumnezeu nu poate fi cunoscut decatplonjand in furtuna care se formeaza imprejurul Lui, Bratele universul ui sunt reprezentate de Te li .~ mobil axele ecliptica ,i gala,ctica de care este suspendata sp ... irala initiatica a echinoctiilor, asernenea

... , '1 ~

unei amulete. Este dificil de apreciat, '[arB a. exagera irnportanta

cunoasterii locului precis in care sunt situate, atdt in spatiu, cat si in timp, aceste trei axe, De asernenea, se poate afirma c.i ... aparent, aces. e trei axe au creal un soi de, adresa fixaa planetei Parnant, desi scopul pentru care s-a procedat astfel ramane un mister;

l2?

I . 0"

I '-1"-;"

In " .. ,.\ -.; " .. :-+-. '1 l' O' "'6'" d ·.i '~", B': .' ·h:·- i.- . ifl :"'. . ....., .' ., .. ,,' .], ". T, 'li" "U' .' .. te ,- Itc .. "., ~

_ verSCLtll _._. ,' .. ~ .In, ' .. ,Q,,·.lY, ,al ,am. ca §arpe" e Ie., .n.·' eS.~le a ·u.,..:eva,

decst ~,.~aselnlanare'a din fata Unului Binecuvantat ~i :S&nt; ~ sau chipul

lui Dum imn e:'''7~U Verse 'lui I 1- ,n',6··· ·.J~,....B····a·,:·h· tir fun- I" rizeazacateva ch ei al CL·~~':;C-~

'_'- ~ .'-' '" .~.·.~\i'iL..IlL..::I .,:" . Ulll.,.: ,f.< ' . _~ a~· ¥'. '~" __ . IWIJJ ,II;,;;;!,

putm'ld constitui una dintre primele referiri la .. piatra filosofala, El incepe astfel: ~,C·e este pamJM.tul dincare au fost create eerurile? Este tronul

U· J" B" .... ,. S~ E Pi Fil ~ 1:.... • O' I. nului Binecuvantat ~l : ·-iant .. Este 'latra r nosoraia :~1 ·.ce,atru

i:....'ta,l:, ,I ' .. ""'- .,,7:.. eml -,.-' .; .. "",,~'!t"lI"i 'II~. ,',rB·t"i'd··'~·::··· '~'Mi'!h~ ,.~,~.~ " 1)t - . "I'~ ~ ~ '"

Ull~i epCIWl1l. ~ VeTS··I: . COuW-IU4. StlgeJLi;u_Jl ~. ,~P01.I!'wJj~ sp]n,UiiJit a. Cwonl

albastre care conform traditiei, este culoarea regalitatii in civilizatiilc antice, prin as O,C i ere a marii CU, cerul ~i 9. cerului culumina superioara care lsi are orisinea in. Tronul Creatiei,

~ .0'" "- ~ ~

TO.·.·t,' B·.·~.·a:1~;·,I .. ·n·~ e mai s:~p.".·unl~ ~ 'ca-_. ... ' Pomul V;',~:t'I-'~ (,;I!~+~ .. in .. realita te .. ·. n" iatra .Jl..! _ ._ fl.li.t ,'"" . .I!,.iI,.II.Q..,I;, ,. __ ,!!i;,;' ~ ~ .~, ,UJ. ~.11 'Wl' w~~, ." t:4ll.,. J~., ,,",,.-.l lU·4

pretioasa" ale carei fatete sunt proiectate pe globul ceresc '~i care

~ , '. "'~ ~

este 0 componenta a curg 'ern continue 3; Oeeanului Intelepciunii .. ,

. . ,

A· I·" I' 1 • . ,!. d P ~ V" · ·

PaCQ. tosa tut soan este 0 versmneaa acesteia .. unde . "omuJ ···.··IICt11

se aflape malul apei curgatoare in profunzimea Cubului Spatiului format de N oul Ierusalim terestru, Putem sstfel constata ca, tot acest

,. boli 1 • 'b "1 b ,i 1- n .. ' .....

sun • 0" 'Ism greu expnca 1 tret uiep asat mtr .... un anumir context, cia

numai a~a, el cap"am 0 semnificatie ~i ca. i~i areoriginea, In fond, 111

li ., 1

rea tatoo materia a.

Revenind, ce s .... a intamp lat ell Arborele Vietii? Sa. fl. fost e.l

. ~

oare alungat din acest plan perfect? Printr-o s.wti Ide aluzii subtile,

Bahir sug .. rereazaca Pomul Vletii se formeaza injurul axei p' .0' ului

. , ~ .

ceresc, al carui sarpe Teli, saua carui sinergie ,axj dragon" ar putea

fi axa care formeaza retrograd ospirala in precesiunea echinocti i ot Pie maswi. ce se roteste lnjurul punctalui fix al polulni ecliptic Polu

N d 1· ii.... .....'. ...... 'Ii'·.... hi 'II ""'] &. .....

or' .. ce est mar mtai se me I na spire ungr ui pe care 1_ rormeaza ax a,

cosmica - cualte cuvinte, spre centrul galaxiei (vezi figura 4·",8) '-~ -apoi el se indep'irteazi. de acest.punct, de.scriind t'n ciclu ampllu de

Pree-esi.lme .. Cid,erea in p, "acat intervin.e atunc:i cind, PomuJ, ,este'in,elinat

., i!Ii;

in afara ,axei gaiactice, ial" In:vie.r,ea ~i Mantuirea, sau na'~lterea,

'1( !d - .• ' '~l- d " .... d- P J ,.. I · .~,

.lmp'arAtlel cerun or, se 'pro ·tlC,C atune] C'3D_ .'Io'mll, Is,e InC .. tn-a spre

inte.riorul ,axei cosmice~ Din, aceas'ta persplectiv'i, cele palnl.mari erie tre·b·uie ,percep"ute ca ~fiin,d, efecll11 inclmirii Po,:lului:. lnC iinare a,. Po~·u.lui' spriTe interiorul eentru:l g,alaxi"ei se traduce _prin msmurarea Varstei de Aur ,~i a V'arstei d,e ,Argint, ~i, re.sp,ectiv~ inc..lin.area plolului spr"

; I I' 1- ,., ..J ....... , 'V':ii_ ~ B' J " "V·.... ,.

ex.tenoruJ ce.n:tru .ul,ga aXJ-Cl a, lmt n~,te.re'""···dl~tel, . ::ronzu .UI ~l>·,ars'lel

Fiero.lui in care fi,e aflim. in .prezent.

Ex.perienta rmst:ica ,agalgal-ulu4 sao a ci,c" ului :p~ care·il parcurge ,AIborel.e Cunoa~terii.~ e·ste furtuna" sau sufah, ,dupa cum f'Ste

. NDAYE

CR,UCE'A DIN' :HE, .'.' .. ' '.

123

denurnita in referirile talmudice, ,LagaigtJI face referire ~i textul Bahir care ilnumeste pantece. Acesta coincide cu. ciclul temporal In care se naste viitorul, Praetic, timpul se naste in, interiorul sferei definite, sub denumirea de Te .i, Si tot,BaI1ir·m:ai dezvaluie ci Teli este revelat in inima cerului. Este vorba artat de centrul nostru uman, personal, spiritual, sau die inirna omului ca',', side inima centrului ·C ...... ,. La te di 1·' ~ 'C" I· do .... inimi pulseaza .... · launison

'. .au <JC ~~ e '~":m ga' axIS :noas Iu_.o", ..• e e ' ,00 I . lUll. _:. ! .. lci. . ,' ./ ' . .IJ. '. . .' ~'l:,J

;0, fl" . I' '. _ - -- - - ~ ale. '1 ".... , ·d

m i ractatu armomce : ... e ace ela~'1 urn .e, ..

. .

An I C" . i ... ,. 'P'- tru E-" .. ~

. • '. I· I.,' ._. -- -,. ,- .

U', <.OS11110 .' ~.I . pO~.l

Echinoctiul Leu f¥irsitOf

it.'" + + l;

~,pre mtm.C\m·~

). l .. cm.t.iU ,Lti ,a ·a,c1,uc

I SigttJtar

.~. '/

• ',. - . j' •

80,lstiliul ,:' I"

Vega 'l" IU!i; 0 i' ·u, ....

l • ~ !uu. . . .. ,J.:U Ii

IA ~

Anu126~OOO . Ciclul precesiunii

A

.

-

Echinoctiul 'VimitJor/Leu

uM·omen:lul d,e ezjt;are~~ d]nah~'l:a Ilf'ecesinni i

pAMANfUL

.Pclul Sud

F'igo,ra 4,~8!! Mjscarea de ,prec·cs.iun.e im.prim.a 0 Jncl:inalie 111 spre in' e.ri antI § i exte.ri orul ,C e'ntru. ~ u i ,g·a 1 acti"c ~ d amld .astfe 1 'na~tere ce:llor ;patru ere S11,U var.ste-' ~

124 JA' 'VElD' ","ER '& VINCENT BRIDGES

~

KAAB,A" EL eEL '-~'REAINALT 5:1 .... ..... UL VI A.'-IRAA_M' .. .LEG- -,,-' ! T ", L av :' c ,:.>.,'

Co . O'nTI ,I aditiei biblice, Abraham sau Avraam a m:vatat marile mistere antice de la Shem fiul lui N oe, cunoscut ~ ~ sub numele d~ M ,lchise,d,ec~ El era regele legitim, '~i drept care dot '" 1 ea peste Ur ~I Salem despre care se crede in prezent ca HI fi fost ,~'erusa, UTIU ~ ClelemailTIariIDJ.steredinoperaCreatieiserefereau.Ia. importanta ~1 la semnificatia Iiterelor alfabetului e craie si ~ corespondentelor 110 ~ ~ astrologie ~f cu misterele calendarului, la igoare, .m~rele m st, r a~ timpu lui insus i. Atribuind aceasta lnt~lepc:I'llne lun~_A~!atn ~.1_1ul Melchisedcc, originea este astfel plasata in s~co U ,.al XV ,.JI -lea l.,~r.,_ in rnomentu I ascensiunii . ",,~ oului Regat al Egiptului, dar ~1 al apann .~

itl.teleplt'~',orvedici in India. ~ ~.. . . .

Avraam era considerata fi ce~ mat mare magician §1 aso:olog

din epoca sa. in Talmud_apar~ de ~lr-el men,tiunea ca "loti regii din Rasarit ,i din Apus din Egipt ,~l din India] se tr~'z~au devr~,n~e [si asteptau] Ia Ufa,]ui' .In,va1A1urile despre 0 . ,e~ ~ap~:~sta ~,ns'tl~lue unul din eele: _ ai impo 1[',' nte 'ex' e de. as .rologi ale lUll~ll antu e: inv~l' aturile contin lntregul corp al cunostintelor astrc Jogice ,~l~ lUI A vraam despre care se afirma ca le $ ia fiindca l~ PrHID~e )II Iml!la 1 ui' ~ - ceea ce se traduce prin receptarea in',t elepciunii pnn revelatie

fie nrin meditatio, file prin metode de magic, '. ." ~,'_

La 0 distanta de aproxii ativ patruzcci de 1111 e die Jld~~, spre

mterio ',1 Arabiei Saudite de as 8zi, s,e ai~a on ,,~ul ~e~~a~.n~lc,a' la r3spantia celor mai insemnate C l te comercB~le ale Arable~ dina~te de aparitia Islamului. Caravanele care se i itindeau pie 0 dls't8'tl,a Ide 0 IIUla calatoreau din regatele mirodeniilor ai1,atc' .la s~td de ,Arab,l,a, spre manle p' ete al e I umii din Meopot~mia, ap?j . e ~ndrel?tau spre _nord .. ira, a, it l ,av' rs,and, treca1IQ:sr"Ie d.1n M'unlIl H,eJaz~ ,dm apropler " ce:1 ... tii Mecca., ICorlibii carle v'en,ea _' , din Afii,ca - bisirtia, . au Eti,opia ziIelor 110as' "e, se 1ntindea Idincolo de Marea Ro". ie ~ acostau ma Jidldab. iar mar iLrile' erau traIlsportate spre \=inu.tlll din inte,' ·o~~ pentt1J, a fi apo 1 dllse 13. Mecca,. OrJ~Ull gemea de tlegu.sto, i $1 d~ . a"~atori. ,A.spectul t:ste I, -eslebi' dins I' . 3" ~ deo31c, , L' ca Ide _a fndarea .~ , . tatea 'Mccca. an'· L un mpolrtant lc s;aCnt ~i una dintre principah:le d,estinaJ :j ale pelerini]or~

125

Vechii arabi erau pan eisti si adorau spiritul duhul unui loc in multe felu I, " printre altele plecand In, pelerinaj sau practicand sacri ficiile de animale ~ uneori chiar ~:i umane, Ei personificau soarele si luna" cerul, stelele si desertul si traiau intr-o [ume populata de djini si demoni, de spirite ~i duhuri bune sau rele. In vastul intuneric care invaluia desertul astrii de pe ce deveneau fundahil pe care se

• Ii 1 ., - ... · iii A··.... d· .... ....1 'I ~~' ~ -

juca piesa rmto .ogica a v etn. :'. navtga In ... eser muetetrucire Ilu_en

mult diferita de navigatia maritima presupum ~a 0 cunoastere solida a IT i· C8:, ii astrilor p', ',,= cer si are' atiei lor cu timpul §i schimbarea,

"'i! . "f' ,

Toti acesti fa. tori au dust la nasterea unei mitologii astrologice

complexe. ,A.CC'3sta astrologie era similara, daca nu chiar identica, cu cea care SIC regases te in ce emai vechi sectiuni din Sefer Yetzirah.

Dupa cum aflam din Talmud, Avraam era eel mai renumit asn olog aJ timpului S'~ . ~ Un aspect extrem de inte rf?s ant , este faptul 'COla, i11ca in secolul al XVIII-Jea Ll-lr, Mecca era locul ln care se lntalneau rote- e comerciale ce asigurau legatura intre India ~i Egipt, Conform traditiei existente in Quyraysh, c'ei din tribul lui Mohamed, Abraham ~i . iul S8.U, Ismail, al carui nume are sensul de ,DUJlID'C'ZCU aude" _ au descoperit ~,i ei Mecca,

Sefer Yetzirah ne sp file despre Cub 11 Spatiului (c le

" fi di 'II d ... '

douasprezece aturi ale cubului sunt: ormate . .' In ce'le .. "ouasprezece

litere duble ,ale alfabetului ebraic, care Bunt asociate ~i ell cele

do; 'I) iA" ,. 11•

douasprezece semne Z'O : acare '. ca In mtenorul Iui s-ar co'mp~e

Pomul Vietii ' uand rorrna unei nesi emate, Acest concept astrologic este airibui.t lui Abraham, c·a si eonstruirea cubului in plan fizic, mai .. recis locul Kaal ·,8 din Mecca unde .'8' e asezatapiatraneagra sacra,

I ucrare care ii este, de' aseme lea, atribuita. Kaaba (811 carei sens Iiteraleste npiatra ~', din aceeasi radacina) provine din meteoritul din piati a neagra pe can orice rnusul nan incearca sa ... I atinga eel putin 0 data In viata ,sa~ Orice leu --" 'es Ie . annat din, douasprezeo fete .. , Fiecare di'n ' e acc,te fe'te s'tabile"i ~e un rap,ort de corespondentA ···u unul diotre sc, nnene-zodiacu1ui~ Cubul spa~iului aflat 1a Mecca, aicijos, pe pamRnt este re r,ezentarea fr,· ct 'Ui,3o ad,evAraluiui C'ub co·, mic.,

. eI.erinajul1a Mecca estf: Ltnul din, eel. crnei stalp ~ care fOIIID,eazi fundalll' ntul - redirr.ei Inu.st~~mane~ Comon11 lTa-dip,e isl, I iC'e,~ .. aaba

,

aT fi ~~o.st recorlStnlita de zece on", fleflec',and, ca ~ntJ"-{) ogfu1'~ a 1.1 '_ 'ant),

de stert!' ale' 'Pomu,lni Vi ~H~ Cubul Ke . her, sau al Coro'anei, se s~pun Cat tar fl, fost cOllstru'~·., de in,g'lerii ,dill cer. Ac, st Cub ,al spatiu ui es:'·e' dlescris [1., SeJer Yetziral1 ~,i-in Ba.l1ir;

1',6·,

.....

J,AY WEIDNER & VIN[CENTBRID'G·ES

Intelcpciunea si Inteligenta, eel de-al doilea ,~i ·aJ treilea cub al Arborelu -. Sefiro: ic sunt cons r ite potrivit ~ aditiei islamice, de catre Adam si mezinul lui, Se h e. eel de-al patrulea cub, Mila apartinand lui Abraham ~,i fiului sau pie care l-a avut de la Hagar Ismail, se spune eft ar fi fost construit in cadrul restauratiei care D, . ..... .' t d ,.,"; mare- , .11 p ..... t· '. ''''[' . :., -, .... :: 'd d : .. - a ._.' -', t .... . nt .. t '-. ic da teazs .. rna, up,a.: . ". Jle 10· JJp,F. .1 Icepan ,; m ... Cesl. mam'e, [. ,180,n·· I ,,. ,ll <aLd,

intern' . ierea ce' a ii Mecca, F orta si F ~ .lm·u· et a sunt ce e de ... al cincilea ,i al saselea cub construite la Mecca, Legende e arabe

ib ,. .. t "I ,1,,:..,... S b - H- Qu ,i h- I

atn ute construire tor regi ordmSabe ~Il. .. imyat t ' •.. ~ asy, patnarhu

ib 1 · Q' h . ., d I I b V'" ~ C· I

tnbului Quraysh riC mstruitce ,~Ie ... a sapte ea cub.Vtctona .. e

1 I - 'S1- Co' ";iii, 'I: <II ~ ~ 1 ,. M h d

I.: e-at optu 'ea, ·~,·· .. ava, a, fost terrninatln cursui vtetn . UI v .0, iamea,

Cele de-al noualea ~i alzecelea cub, atribuite sefirotilor numiti Temelia si, respectiv, Imparatia, au fost construit .. - in cursul urma .... torilor saiz eci de oni car re a:' U·. urm mat m '·0'. ·.rtl ~i sale ":.

._ ~ . ...." . . ~...J, ",",'. . _ II;.U,J..I ... .. U. lUI, ,... ~ .J:.Jli,3~.It •.

In interiorul cubului se afla piatra neagra sacra, 0' bueata de tectita d I ji;]I culoarerosu P-11IrTl'll'1IFiU ""'m':' . chisa in .- peretele din c· olml dins 'p-r-' '

.;. ,lLiLa ":~ " .... · .. ·UJL'~. , .. yl:..-_ ~" ~rl~-.&. :::11 I ... ~m·· .. r '," • ~.I .. ,...1 "', . '.. ..,_. ';, ,UJ1 UJIl', . ,I'.

sud-est ~i amplasata la apr-ox imativ croci PI-:C - care I e la 'sol ,_ adica 10 inaltimea i eala pem .11 a puteafi s3rutata. Piatra Neagra a facutparte

...;J - bu1 diM louti #io jo, d II K b-

urn c " o , ... , oe a.":' eccacei ·.u1m,.incepa.n.~' cu apatra versnm a Kaaba,

care ii este atribuita lui Abraham, Conformtraditiei pi atra rep. lrezinta

'1 I

ulL .... .... t· A h ~ t ,i!: ....... 1 .'- ,II:':..... Duron _III

n,o . egamant, met lela a nnete maru catastrote mtre .'. unnezeu If 1

famil" -I "Ab-'ki"'i.-

Jl18. III .' I. Jla.iu:llJil~

J"" "1 .,. 1 11 1 ~ " d" .... d' !! II·· (. 2'

n~e eptll - ,.SllamUU1 In lea un verset. .~. n lv:I.ate·l '. cap~ '- ..

..... - .-

'v.42. - 43), inv'ocRn.d Istfe!. tra-di,~la~ In. curs·ulultim.ci sa~ptamini din

viata sa pie care ,aPetruCllt-o la, Ierusa'1im.; u.sus la. v'eni.! .sa, piredice in curtea. interioar!a. a templului lui Iro,d,. Matei relateaza cum, intr .. o dirnin:eata, .pe cand, Ii sus intra, in telnplu"preo~.i 9 -, ba1ran.ii l ... au aC'lostat ~i l-au intrebat cine il ,~nvestise eu p'u',ere,a de a predica Scripturi'l,e'.

I,· I dr . ....... 'b'l B . I II I d-

lSUS e .... a a":L'esat atuncl 0 'In~tte.are:' :'otezo U1 I.oan venea.~ln ICIC ,

sau de laam-;ni?ar cand ba~~' ii nu au ~tiut ce sa~'i rispunda" lisus

fu . . 1 d ..... 1- ~ ~;o I d"" ..

a r,e ,zat sa . e: ... ez'va. ute, SUI'S[! putertll s,a ,e'- .:_ upa carle I-a mu.stra_

... d I.... . ~' . ..-I!_ d d i, ............. 1 p' ~,.,

S.punaJl~ ,u- :, .. ca sunt Olul Un! PW1Ct , .. eve: ere'Spm'L-LUU ,. "ana ~1 o'am,eon

" I- d . d..... hi' , , '......... - ".... i . ... d . ....

simp J. .. ·_I:_ pe st -a'~a, Ie - ".ar ~l eel ,mal pacato9l1~1 ['a _ lelBU se,ama, ca

IO'8D. fusese un om care alesese cale·a. neprihinirii le~a mai .: pus Ii·t1:S]

.' d .... " ~,. ii' ~ 1·1"fl.-

m vreme c,e el CODI'_llC,' .tonI sp[]n a. a] paporu 11, m:ca nu s·· puteau

d 'd ~ , ... -ul · 1 · I

,eel. e a.supra onglrul mesaJl_iUl . U. oan.,

El ., 1 ~ 1"1; d ,. '. ul ., d· ilda ~ · 1

' contm,ua~, e an _ can'. ~I ,mal m: _ - t 1_ fees; eu P' . . ... Vlen .o:r car

fu... dJ: 1 ~ .... -l ~., ... d' "..,.

reo zs, A un I .• - .. - a roa •. ·i.e.le reco' tel C _, 'Sta.panu Vlel, omormT· U- In

s,chim'b~ pc r-o[blii ~i ,. '. fiullu.i. Ii.< us ij, Intrea. _ a pie batrini ce ,cred ca

127

se va-ntampla cand se va intoarce sta,pinu1 viei, iar ei Ii raspund 'ca, firesre.. 1 i.~ va alung .. pe vieri din 'via sa. lisus Ii conduce pie top. spr'e concluzia adevarata citand din. Psalmul 118 (22-23): ,!Piatra pe care: au, Iepadat-o zidarii .(1 ajuns sa fie pusa in capul unghiului; Domnul a facut lucrul acesta: si este 0 minunatie 'ii _ai itea ochilor

-- ,,~

nostri" ~ Pentru a fi sigur cat ce ... ;i care-l ascultau pricepuse.ra mesajul,

Iisus adauga urmatoarele; "De aceea V,a spun voua c81mplri'~ia .. i Dumnezeu va fi luata Ide La voi ~i va f data unui neam care va aduce roadele cuvenite", Bste foarte usor sa intelegem ca musulmanii a,u. gasit in aceasta parabola Lin punct de sprijin pen ru religia lor, Este foarte probabil ca aceasta confrun are ,8. fost pretextul invocat care a condus la tradar a $i la moartea lui Iisus.Dir acest moment ~.i pana Ia sfarsit.E vangheliile convin asupra faptulu ~ ca b,a.tcanii au

. Iti ........ .... 11 d Ii . I" C;;:.... 1 X.

une tit sa gaseasca 0 caie . .e 8""1, aresta pie lSUS rara ca poporui sa

afle §i sa intervina,

Exegepi crestinismului 'V ad, In acest incident momennil de trecere de Is iudaism la crestinism in care Iisus este identificat cu Piatra pe

CQI:~ a' 'U- aruncat ... o Z·' ida -~1' Ii ns fa c e . a- rm ana clara e ·a·'"" ...... m 'teleptii iude '1"

a:.lL~ __ '. _ gJ_. ~,._ -. _ . -. ~ " - -III '. "~ J.~.. ", = .. ~t'! . ,- c.u_I, ' ,',I , ~".; .. ' _.'

.... . ........ ' .... 1 ... fu d I di '" ii'"'

incetasera sa m.8J 'mle eaga ~n,.' amentu [ere, IDle,1. reugioase pe care

o profesau.Dimpotriva, pentru musulmani, can - vazusera, ca marten directi , cit de putine roade spirituale daduse crestinismulortodox, acest v,eTs.·· .. t sugera ,0, inte1]?re ~aIl .. diferitiL 'pliatra lepadatA era Ismail; adica :ramura d' s-cende.nte·:~ lui .AbrallaID ~,u,diat,a de Israel .. Piatra ..

- ~ ~'~~ J

meteorituI n·e:gru, fitsese ~i el arun.cat, al'lD.gpt din cer (sa.u, ,din, ra.i)~ c"· - .- T~··l';lll.··· - .... 1·· '. Le' ....... _.A "m I· .' Ar. ..','. hnp_ ' .. arnti" Im"D'umn' ,,' -~"I '-Y own J.M.,ile mea case'gatnan) w· ~ _ . -', ,L ,3.. ._. .. .1 ~yU,

.... 11· rev'Dln- ea' - c:- el1w' ,'" a' 'l't, m" ·oc:: ern" ",to" [ I" i'"ri ,;jjl~ 1 eel C~I'If'!'Q vrea·· s;. c·'u·1- 'ea~ ro·" ,de' "le'

.. _ .. ~,r _ ... : I_-,._·~. .1. "Ij' .'. , '...·\A...l.w',.· 'W~, .' "'U,: ... '-"6~' ... ' ... 1.

reco.ltei~

F'ire~te, stapanul viei dil_ pilda. 'b,iblica este Alah adresindu ... se

,.1._......,._:1 ~ 1 .... 1. I h d d-';' 'I]... ~ .... ' f,_.~

.mUS:LWllillJllOr ~l nu. wlVC; sau e .·O,/,a .... m 'u"'al l~laeumlca" .Luracerea

1-4' 1S" ..... d.... b ... ·-l-· A- du .... ' 1

cap.. .." v. , ... ,,~ III se spune C:8:: .llpa. ma:rea_'ata I.e,' :vraam~ I.pa n . · '.' _ele

pecare 1I p'urta atunci, s-,a inclrinatlui D'umn··.z~·u c·.l P e.aillalto data, cu, regele Ieru:··a. ~'mu1.ui'l Mel.cbisedec. ,Duj).a cum ~. im din. Bahir,. Melchisedec'" ,ra asi, ~Iat ell SheIn, Wlul mIl fi.ii 1.' iN··· ~i supm.vie.tuise Potopulu,i .. EI-mai era ~i invatatoru1 ~i colaboratoru lui Avra:m in 'luerarea cre'9ltiei., .(. u~mel .. ·· folos.ite In. Facerea, Ide ,~D'ulnnlez,eu

I'

PreaiIlait, Domnu I CeruJui ~i [Creat[ond p8m.antu .. lui", s.'unt identic'

cu cele utilizate pentru. zeu1 Ba,al, ,~i el . co:ml1cid ~i ICU. cele la, care recu.rglea,u. vechii c,anaa' e _ ni pentru a d,esemr· ,arp,. Ie' "ola -" sall pe' Teli, despre ,care Sejer Yetzirah n'e sp·une ca, sta:tea susplendat

128

JAY 'V'ElDNE'R & VI. :,'·CE.NT .BRlDGES

deasupra nuniversll~ui. ~ ~ ~ ·asemenea unui imparat pe tronul lui", Est, extrem d '. 'important sa intelegem ca reate aceste mitologii sun fundamental cosmologice. Teli din Dragon este I. onstelatia care domneste peste toate sernnele ~i , prin urmare, peste toa e erele ~j lumile, adica asupra t .ecutului ~j viitoruh i.

Practic, Creatorul pe care lumea islamica II numeste Alah estc, p'ur si simplu, versiunea arab a, a Zeului Suprern El al canaaneenilor, Numele prop iu de Baal sau Ba-el, se traduce prin "s.patiuI care il umple pe Dumnezeu". Pe de alta parte, Alah mai este denumit H,Cel care tine stelele la locul lor", 18.1' acest Dumnezeu Preairu .ltnu poate f deeat Constelatia Dragonului, Nu numai ca ea umple toate semnel zodiacale, insa sta in varful Cubu _ ui Spati ilui asemepea WIlli Irnparat instalat pe tronul lui,

Inainte de Islam, la Kaaba din Mecca templul lui Alah cuprindea opt altare, inchinat celor opt SOlD si fiice ale sale. Acest e zeite antice sunt in mod evident conectate la cele saptc planete ~i la paman . AJ. .. Uzza cea puternica, corespundea soarelui, AI-Mana zeita cu trei chipuri, este in mod clar hma, Zeita pamantului al carei nume este al-Lat, corespunde de fapt lui latah sau tell, ortografiat de la dreapi a La stanga, lar pamam ul devi ne oglindirea Iui Teli,

C itecuvi ..... '" 1 "'" ..... fi r: di .,'

u atte cuvmte, tot ceeace se mtampia III cer, va 'I, ogJ!,m.Jt~JJOS., pe

Pa nant, Sau, al fel spus, .Tala 'din spatiul cosmic, devine al-Lat 'e

Pal 'ant. Teate aceste C ore sp iondente servese identificarii dintre Alah

~

si Teli, sau z arpele Polar

P . ~ d d~ ...,.... 1 d ~....,.

nvr ':_ !n·p ',e parnant soreste e, yom ' .. escopen :In'ca un

asnect: astronornii Antichitatii au observat ca Dragonul descrie 0 curba

~~. ~ [ .

injurulpunctului fix. al polului ecliptic (figura4.9) ,~i, ca, i~i indoaie

coada retrograd, tras and forma literei ra e laam (veri fignra-l.I O),

A " .. '. t - ' ... ' ,tt fi b '. ....JI,!." ", -'", deri t ' '1 " _ -', ' _ _. El R:' fl ' , "t: t ceas_a.poale . aza'Ulll.Ca1.e~._·e.rlva.n.Uln.'e epro .lIU ' ~ .-.,e .,eC"-8

"'" ... L di T ii' C 1 P 1 ~ "'" 1·'..J;<; pe pa'. ' . t, acestz I, m 1. e I sau ~arpleleOaI este m .. ' ersat ill o,g mda.

Daca Alah este Dumnezeu eel Preainal ~ litera L desenata pe cer; atunci fiica sa Pamant -.I. : d 'V'~ ne ref ecta ea naturii sale, Si astfel . In asculinul ~,E~;' sau -A1~ S',' transforma in feminiruil .al-La ",

Tribul Qu .aysh care' se considers descendent direct din Abraham se inchina lui Alah, sccotindu-l Dnmnezeul principal.

rihul Qu aysh II nurnea Dornnul Pamantului, caruia trebuiau sa-i aduca ofranda a zecea par . din recoltel . ~i din urmcle sale. N II este ropriu ... zis verba de m not i nu - . ,a nu uitam ca Alah i~i pastrase dreptul de a avea mai multe sotii -II 'lnsa aceasta utitur ine

1"_· ... d hi 10M 1 d lea.ai afi

re .igroasa l ... ,a :_ c,sc·· .. s ' lil " ,. 011ame . ca. ea, ajutandu ... l sa a irme cu,

msistenta ca .' , al este Unul si Unicul Dumnezeu, Asemenea lui Abraham si Mohamed a hotara ea Alah era Dumnezeul

A .,. m d ~

totpu ernie ~l umcui zeu I .• emu de a fi venerat,

'raUf

C,apri,C0111

Gemeni

Sageta': or

leu

Figura 4.91' Desen a] consrelatiilor Dragonului ~i Ursei Mici dupa Ptolerneu: indica faptul ca Sarpele Polar are astri ill toate easele zodiacului ~.i il . rezinta incolacindu-se in jurul polului ecliptic.

ig;ur,8 4.10. L'~' era araba loam.

130

Din Cartea Facerea, capitolul 1.5 ~ aflam c~i" la scurt timp dupa ce Avraam a primit binecuvsntarea de la DUImleZe'U eel Atotputemic, Domnu.l i-a transmis cuvantul Lui printr-o viziune. EI i-a poruncit lui Avraam s,a priveasca spre cer si sa incerce, daca Via

" .-+ ", ,w , ,-- tn '.',~ -,',,-', ~,t·A --'d' , '~'-"'''1'''', ' '::- ,-,- -,', . '-" c, ,,:. t - 'i-' ",t'-·A,i" d "

putea, sa numere aij __ .i, promttanc U .... l ca v,a avea UlTI1a~1 !'Ot a: illi. '_ e

.. · lid .... . " ""'1 .

numerosi Cat §,1 stelele oe pe cer, sau ca poate acesna vo:r .stra net

- -

'," ~'--~' , --', ,'''- fr," .}-I-, 11. de -'- 'C', , "-',, " 'S':" ,., -', "' .: ' - II, '- '. - ' }:', ,- ", .... reb , ia eo'~ t,~ ',' ,,:,"'

as emenea ste €Jlor cepe cer, ': mguruuucru pe care rret UI· ~a.-',JL raca

.... ' I"i; h ~ 1'" ,A. - Dum ~ .... d ]- '.' · .' '" ......... ""1·

era sa inc __ eie lID ~,egamant ell '. rnnezeu pnn m epnrurea urnn rnuai

~ f " .. 'r bi '. ~]- . 1-·' - '.... ~ ~. 'I ~ 11 ....

sacnncrai neo .• nsnurt, .tcere ,_,UJ. Avraam sa ia C:rD,Cl. anunare, sa

d , .. ~. - f d " .. ~' '-, t~· .... , 1 ~ b b ..... ~. 'I ···,· .... 1,-",- -- eel 'd:- ·'1 io"" ....... _,' .. \-'" .. - esptce 11], .. ouaJunc,a,.'apu~, ,~~ .:.,er ecu,~. ~1. sa . ase ce e .' oua pasarl

intreai Celt: zece buc a ... .tl· rezu 'I tan' nte adica cele· sase J"unjatiti separate

,- '-.;0 ....... ' ,', '-- '- "- ", :-'_-- ,-:I~ -,': '-'-'-' -: -"",,!~-'--"--' ',:__ __ ,. 'T' ,,:__ '_,,' .. ". "',,'." , .. I,· __ ',' --.

~i cele patru jurnita'~ intregi, :pot fi asociate cu. sferele Pomului Vietii, potrivit inteleptilor care au- scris Sefer Yetzirah.

A- '.', di 1 ~ '"" A rb 1 V~ ... ,

cest ,ara.n1 ament, sau .. 'lS'pWl"ere~ P-OI anzeaza ru ....• ore .. e /tetn,

"., :J " ~I

In. mod normal, reprezentarea Arborelui :se face prin alinierea de-a

1 '1 - ~ 'I 1 ......... c. ..., I .. di fi'

tungu ce or tret axe paraic e, insa, conrormreprezentam I. In 'r tgura

4~ ll, el este sectionat (despiea ) in cadrul sacrificiul facut de Avraam in doua grupari formate fiecare din cate cinci p:£iI1i~ asemenea d 1 d l ""'; .. • ( .. fi 4 112-') Abi d'.... C:. I 1"

egetelor de [8 mam.1vez' ' · ,gum' 1_ ~ JJ.I : " ~ . ".fa . ~ upa aceea~, S,le,re' or .1

s-au atribuit '. mncipiul masculin si principiul feminin. Sase sfere se afla intr-o opozitie evidenta unele fa .. ~;a d, ' celelalte, asa cum sunt di - ,,' -I - , . '_-_- .- st ..... 11 ,'1' d:, -' d' lr ", ---- t ,-",., ,11 ·d-· .. - ·t,8, _ _- " , 1- A rb , l' ,I' ,'" -'.

ispuse pe s .aipu __ m n ,e.ap:a §, pe ce'I-_.1D stanga 8_ Aroorenu, In

.. 1 I .c: . di di .... A

tnnp ceres tu eel or patru s rere soot I, ispuse pe axa me, ~ iana., '. eeste

patru sfere suntimpartite intre Kether si Tiferet, in partea dreapta, si Yesod ~i Malkut in partes stanga" ~i acest aspect simbolizeaza araniar rea 0' "fr····· and elor d ~ c~tr'- e Avraam crean d 0-" t· ensiune m'!';': - 0-' - e 8i:I~'-,":"",1'l'-

iEUg ':i-"" ,. ";U.ll."_~" . -!!i.J -a·./'1..v UUJlJI..1.-,!I;w',,--· r VJJ...I.!.Ji __ ._· ," - :._ ~.uw

~i Tiferet, pe de 0 'parte" '~i Yesod ~i Tiferet, pe de alta parte,

A -C: """:£' ,. b- ~ 'I .... '. ~, • all- 1- t.... 11

vraarTI .la.ce: a,ces.t saC.trn.Ct.U I.zar 31.1 tal.em arum_I e or Cular l8

- .. ·,":,~1 ,- ... "-'~ 'I" d·'I. ~.~.-.' ·· .. d-' , ..... ,'~ ,.~- ,,',', - ,':'" "-,=",,,, "d' A.C1.~,_,II""i'::ii .... - ....

ap'U$W. soareJ..ul", '. l~pa care ca·, e ,m.u_'-UD. somn prOlwl. M.JJ.i1,U.l ~ asupr-a

lui se co'b'o"ara un in.tune,ri.c profimd. ~i infricQ,,~ator ~j ca Dlnnnezeu, ii.

b· d~· d , ... ' ~ .~ ' ..... A .

'\lo:r:-e~ _,e' pr J1 aces't n.or,] ~ ... escn,m: U,-l VlltOruJl 'urm,a~:ho:r sal, ,.pOI s, ... a

P'etru,lcut un IU.tCTU. s'tra,mu: Avr.aan1,are viziu·n,ea.'un.ui curptor djn care' iese .fum, ,i a, unei torte in 'ilacari~ Conform. opiniei unor a,ut,oria'~ in 'm,aterie, acesta ,ar re'prezenta un, sim.bo:~, strav'ech:i a,~ prezenle ~ Ilti Dllmn.ezeu. Atolplltemic~ Lar torta insa~i, sau sti1lpmI1~, 1rece pritl sipa'ipul

'I~b-· ... - c;, ~ .. '" d- , B- .• ,' .. h' ,.' T--ic' ·t· ,. , .' 'i" ·t·", "\T··:----d,;,' T~,::----

,~, 1 'er llO'nTI.al .. e. ,Ina .. ~a I,H:~.re ~ l~ respec I v~ I e SIO .-_ ~,] =- 11. u: re .

Duple. cum ne sp'une tot Facerea" tort3 leste cea, c'are a. p,ecetluj"t Legaman.tu~ 'pe care t",8 ine:heiat A~ CU, Dmnneze:u~

CRUC'EA DIN HE'NDAYE

F - F · ", .... ( ~ )orta .. e,OllDlna .stanga,

Ilubirea masculina (dreapta)

~L__~~~ ....................... , Ket:he(' ,....__.,.../ - Cnokmah

i 'TIferlet

-- -:-:-- ~, "!!I;:;"-'''''''''- If""'."h'-- esed

_ .. V!, .. a I.'

Gevu;rs'hl ,~~ ~ Veacd ~~-+=~-==:--.

HfOd~-~' I M~lI'kuth ........ --,,-""-- ---~::'!I~

F,'" gura 4,~11., Arborele polarizand in j urn] principiilor masculin ~i. feminin .. In aceasta forma la scara umana, valorile fiecarei sefira preia 0 calitate specifics de gen.

Jccul dualitatii este eel care confers simbolismului Arborelui Viet l'm di versitatea ~:'i universalitatea sa.

M-~· is','--'tan_· ~ ,,- '",",,'

-I' .'

. ,ana.,··,· ._- g,a

Mana Dreapta

Figura 4.12~, Sferele cabalistice atribuite degetelor nrainilor

Ma.~ tarziu~ cand AVralTI av··ea. notlazeci ~i nOU3 de an-i I DUlnn.ezeu AtotplUlernic i s-[t aratat pentru.·8, do,u,a oarB pentru. 13 mEari Legarnftntu] facut~ De asta data~, DUllllleZetl ii schil11ba. nU.m,ele din .Avrna·m In Abrallan1. arla,ug!n.d in rrlljlocu,~ iuj. litera h, arlic~a litera din a] fa betul ebraic .I1e.h'~ Litera he'h conform. repre,ze-ntarii din figura 4~ 13, este" 111 ,e'braica v'e-che, ·plcto,gr,cnna. cOllespunzatol8_re notiu .. n_ii d.c fereastra~ ei Dun1ne,zeu ,a institu.it din. ,ace] mOlne:nt ritualuL circumcii.ei, ca In:aJl.ifestare 'it1 plan fizic a. .acce.pt~lrij Legjlnantlilu.i tacut cu. E1 de' catre nnl .. Din. ,acest mioment" lUTI13,Sii lU.,i Abraham au d.ev'ellit .poporul ales de' Dl1mnezeu AlotJ)'ule'mie.,

Figura 41,1 ,3 ~ L itera ebraica hen ca pietograma pentru fere :''':1 st ]~;.;

Ji ",," U. . ,aUI

- - -

CR'UCEA DIN' HNDAYE

133

1.32 JAY' W'E~ID'NER & VINC,ENT B:RlDGES

O - -

emem

~,r ~ n 'G' 'i"l;.if:'GA,' G' ."iJ 'II' A 'v::TDlr lVU'U"!.., u."~' ~ ,n'!UL..~,llB.lI

! I

~.

\\

Sag.I;;Lito[

I C'ENTR.UL G'ALAXIEI

Toate acestea incep S,a. capete inteles daca ne amintim ca in

= I ,. - -, - - I - -- - .... - - - -,' - •• '--' - ., - -'.-' ... - ,- ' •. ?' '. '. _." '.', ".' ; ~ , ,_ ' '~ • I . - ,. ._

Bahir. cele douasprezece muchii ale. Cubului Spatiului corespund

celor douasprezece c,ai ale zodiacului care asigura legatura CU, sau trecerea sp .e sferele Arborelui. Spatiul liber sau intervaluldintre saerificii reprezinta serrmele zodiacale ale S.agemtoru,Iui ~i Gemenilor, Aceste sernne marcheaza cea d e-a treia axa a dr razon 'U1iU'; dup a~ 'C'L1Im"'"

I . _ _ I .•. '_' __ ' , • _: . ~ _ _ _l ,_._ 1-- __ ~ .,-,_ ... : _~ .-' -,: }.::._ '- .• ""_ """:-4:::f .". -Jl., .) . .1" •. ~. ,I., '. I .

remarcarn anterior, ceea ce corespunde axei centrale a galaxiei, Cup .. torul din care ]es flllcari, ca simbol al prezcntei lui Durrmezeu

, ' =

Atotp outernic travers e.~11''"7a'" axa prin cip ':~1' a .... , g gal ax "1'· ~:~ d l""DC"P~ re ' centru

. .. . ...1.", . ~ .... u .; ~Jl· ~~, U A. ," = ,I .' I 1 : . u ~ U I _. Q.. ~ .lLD "'~ , .' . . .' , .. " ..

spre margine (figura 4~ l 4)., ..

., Co alte cuvinte, Abraham. a incheiat acest Le,g31nant cu ajutorul fortei creatoare care se seurg e spre exterior pornind dinsp re c entru t,

'~I ,'.' _ . _ .'"' .. .. IU.. ,

sau die la cea de-a treia a'x:;! a dragonului, El a numit-o DW1ll1eZelLL

A' " .. id ' 1 h a]' 1 . M- h - - ..-

totputerrnc, care comcic e cu A a . a . :UI ,,0 aamed. Practic, lumea

noastra este fermata prin intersectarea celor trei stalpi sau cele trei axe ale lui Teli .. Urmasii lui Abraham au intrat In galgal, adica ill ciclul timpului, prin heh, sau fereastra care i-a fost ad,aug,ati numel ui lui Avraam de catre Dumnezcu lnsusi. Litera i1eJ1' este atribuita

Varsatorului, semnul zodiaca m C: -·ar: e- fo "nn-- .. t:!iiaz, a' [II'n' ung' hi drep .. , iC"'U ax·,; ~I

. __ ' _. '_' , _ _ _' _' _ ,_:. . . _ _ ,~ _ _ _ 1'1 . . iL.,;l' Ii.. . .. - '= ii, LU _' -, a

1 .. ):'1..... ~ ~ b 1· .... ...... Q, ~ .. "''''' 1 '"

,ga axiei. J:4t mat sun ',-0· izeaza axain rmscare a ~arpeJlU.llnOOI aert, care

d fi ' . ~ 1 ~ ~ m"

__ e .. meste curgerea evo UtlV3 a, evemmente or omenesti '~IJ cautatea

timpului .. Urmasii semintiei luiAvraam vor fi prin lege poporul ales de Dumnezeu, atata, vrerne ca.tl~i vor aminti de fereastra deschisa

..... ·11~ '1 ~ D - "" ·'1 Co ~

tn CIC:.U I h:mpu ... lll p,e care .·'u,mneze'u Insu~'i ,.e' .... g OJLer~.t~o~ ,Aceasta

motiv'.a.tie ,S-3lf I"ut,ea. asc'ul1de in, B.vcrtis.,m.entul pe care-llanseaz'a Iisus eVI~eilcn~ atunci cand. ii acuzi. de at fi dat uitarii ad.e'v'arata cT'ed.in'~ = eu alte cuvinte, Id.e, at fi uital fereastra din. c'lcluri]e tenlporale.

ST'J\LPUl DE Foe

Fig ura 4 i' 14" pIU'~ arizarea dintre de.g',ete I sefiroti creeaza spatiul prm care a trecut ~lmWl.ifesta:n~~a, prezen tie, i ~~ lui D" u m D.-i e 'Z'~U"

~, .. , .II. .".... "'" . '!I

simbolizata printr-o 'tDrta. arzand sau 0 minge de foe,

_ Piatra ~~agr.aa lost sigiliul material care a pecetluit Le,g3mantuJ, un dar tnnus din cet 00. semn al iubirii lui Durnnezeu Este imeresant d~ notal di descrierea din CarteaFacerii cap. 15, V~ 17 a cuptorului din care ies ~_~i flacari ca 0 toqa incandescent-a contine, de asemenea, aluzia la un meteor care traverseaza cerul, Locul in care e-ste. amp1a,sata Piatra neagra in interiorulKaaba este 0 sugestie a axei g'alactlc~ care pomeste dinspre nord-vest ~i cste orientate spre sud-est, ~upa c,~nl estep,erc,eputa in, Pi] an bidimensional, Iarpiatra ~a\.re' a ca~--~,dln cer c~~ln~titlLlile dovada materiala a prezcntci ?umnezeul~ Atotputernic din Inaltimi. Retinand toate aceste aspeete, intelegem din alta perspective referirea din Psalmul 1 '~ 8 la piatra lepadata d.~ zidari c:~rie aj unge sti, fie pusa In capul unghiului, ca §i reprosul adresat.de I isus sacerdotilor de a nu ... si mai intelege propria religie,

_ Daca Iisus ar fi smdiat cartea Bahir, atunci cu certimdine el ar ~ inteles secrcnil ] ui Teli. Plecand ide La raspunsul sfatului bri,traniior la l ~,'I - ebarea legata die chestiunea autori ti~ii, Iisus ,3 inteles ca aCC9t i a picrdusera cunoasterea secretului timpului, loan Botezatorul anuntase In predicile sale ci Imparatia cerurilor se apropia, Cum putea ei ~ti acest lucru? Este exact lrnrebarea pe car'e le·-o adrese"clz'8, lisus preo:ti] or' ~i intelep~j lor. Fire~te ace~tia' nIl ciunosc raspunsld~ iar lis us'

fi ... ... I dl -'I ~ d ... 'III p. "" w .

:e J~a sa e I :ezvallUC a- . ,cvaru,I..TU] .. faptuw ca ,eI fo,nTlu.(eaz~i 'COf,ect

l11trebarea:; .PUtCll1 d,edu~c,e c,a, el cU.no~1 earasp'u~nsu.~ c'orec· .,

134

JAY '\VEID'NER & VIN,CENT BR.IDGES

ISLA ~'··-·UL! SA' CTUARUL STIINTEI S,A.CRE Asemenealui Avraam ~i Profetesei Isis, ~i Mohamed a, primit i':nviitatllra ~j cunoasterea secreta direct de La un mesager angelic, Coranu '. 0 cuk ·gere a adevarurilor reveler e lui Mohamed, a fost scris dupa cincizeci de ani de la moartea acestuia de catre discipolii sai, care ii rnemorasera cuvintele .pe de rost, adica asa cum . ·.e pronuntase rnaestrul, Coranul nu lasa loc interpretarilor 1[1 ceea ce priveste interventia angelica Asemenea altar profeti ~i conducatori spirituali de succes, Mohamed a dai g', as nevoilor ~i lucrurilor r ' upa care tanje u oamenii din epoca in care a trii t,

Arabii erau influe lla) de crestinii si die evreii alaturi die care eonvietuiau, astfel meat asteptau cu. infrigurarc un. mesagertrimis de Dumnezeu care sa li se adreseze numai 10 ~ Mohamed era un admirator al preceptelor etice ale crcstinismului, dar si ale monoteisrnului iudaic I', acelasi imp, el mai era constienr de forts Seripturilor de '~nSI?irat:i· . divina in modelarea unei religii noi, Poate 'ca ,i altii nutreau convingeri similare, Din surse bizantine, aflam cit au

~ ~ ..... fl' .",,' . bi ~ " 1 ~ ~ · 1 1 1- ·

existat ,capva ~ pro: ~etJ. arar I care au C1J110 .'~- cut rannata Si~ltLu secoju w

al VI-la ~i inceputul celui . e-al VII-lea," Diferenta P" 'care a aduce Mohamed, posibil chiar izvorul succesului sau rezidain faptul ca el a , 'ealizat conexiunea dintre Kaaba si t una crcatiei transmise prin revelati e lui Avraam El avea dreptul [de a, vorbi cu autoritate, deoarece red - scoperise portalul cat! e ciclurile tempo rale, ., ar dovada Ide carle dispunea era chiar Coranul, care curgea .,. ~I_._. eer asemenea unui torent revelator.

Mohamed a incept t 83 prir ieasca revelatii din noaptea a douazeei $.j saptea aRamadanului dinanul Sltl d.Hr; Mohamed era singur in marea r .. stera de la poalele Munt[elui Hira. afla: Ie otmlai c[atev8 mile d,epartare Ide Mcca. E1 ve'rnse' .aici pentru .. '. se recu ege, .a m.edjta ~i a s,e ruga, in· i a.~ipise can.d mg'erul Ga,brieI i~,a ,apa,rut m vis, ti11a1ld 01 carte p'e care nI, 0 CUI10~' ea ~i. iB8 ponmcit S~O citeasca~ Cum Mohrun.c'd .. 'ra 'le$tiuto'!' de c,arte,[ .. p' '"'0' estat, sputls.nd. ca ntl ~'ie sa citeas,ca., A'p'ol in,['·eru. s-a las[at as pra lui Ic"oa~a grle. Itatea, sa, i· ,cat M ')la-med [a a~ ut impir[esia Cia va muri -: ufocat. Dupa ce ingerul i a,dat drumuJ.. . ·.·lam·.[d s-a, rid~cat ~i a. c,ontat Cia ·.oat· citL Iar c·and s-a trezit M[oll.rune,d a desco,peri:t, lea acet cuvinte'din

CR . C.EA .DIN HEND,·' ,

135

cartea sfiinta Ii ramasesera intipari'e adanc in suflet, E . a dat fuga afara din pestera s ~,ile~ind 'in lumina puternica a soarelui dimineti i a avut vi ziunea lngerului Gabriel In chip, de om cosmic, Abia in acest moment, 'Gab iel a proclamat ca Mol amcd era cu. adev ... irat

"' . '11· Alah tnrmsul 'U.1. ".11',-'.' 11

Dupa acest episod, revelatiile au inceput sft se suceeda rapid, curgand in valuri unele dupa altele pline de substanta, Csnd avea revelatii Mohamed sc prabus .. a adeseori 18 .', ij,mant, cuprins Ide convulsii sau de. Iesin iar corpul i se acoper,e,a de sudoare, . 'ani si

.... 't 1 ~ d ., ~ .....A d MId ".

camua ui r evenea mai spenoasa can, .."'. oname u era lovit de

inspiratie, Mohamed a fosttransfigurar Ide ac ste revelatii ajungand dintr-un orfan timid, ~i introvertit, Patriarhul poporului arab.

Varul sifiu sau vi reg Ali, 11':'-3 lasa 0 de. I cri ere plastica si

· , .... ~ ·M h d ..... id

mspirata a JlU~"·: 0 iarnec, asa cum eraacesta a c" trva am , .. lupa ce a

incepu s[B. primeasca revelatiile, E"J 11 descrie pe Mohamed ca fii nd un barbat "de statura medie nici scund, nici inalt, .Av' .. a tenul alb rozaliu si ochi negri; iar parul l ui, [des stralucitor si frumos, ii cadea lungpe umeri, Barba d asa i S,C odihn ea pe pi e,p , , . ~ Iar pe chit ":ul lui se eitea atata b,land,.· . 'fe, in.cat~ oricine ajungea in preajma lui simtea cat

~ desna ~ d 'C' I ~ ..... ,t:[ - ....... d~ .

nu semaipoate desparp e er. .: ·e. ut care' era. mtometat 11' [' sparea

foamea dintr-o singura privire aruncata Profetului, Ajunsi in p.reajma 11(~ toti uitau de necazuri die lipsuri si de durere '~

Mai tarziu, cand a fost n ga . insis ent sa descrie procesul revelatiei, Mohamed a, declarat ea intregul text al Coranu ui este 0

~, e:,"" tl ~ ... "" " . .. ~

carte sranta, sensa II. cer, pe care ]-,a transnns-o pasaj cu p,aS3j;

~upa ce __ intrat in comunicare directa [CD cl, insusi ingerul Gabriel, Intrebat 'CU[l de reusise sa, re·tilla p dinafara toate aceste .' liscursuri sacre, Mohamed a ras . uns ca era pus .~·a repe .e fiecarc fraza dupa inger, De aceea, in urma S' resului provocat de aceasta exp _'_ j···.nta. - dup •. a cum sustinea .. 1-loc3run'tise ..

) ,

Mohamed a pre' icatla Mecca timp de zece ani, .. :: .. u a, fortat

in mel lIn fel ,'ucnlflle ~i nu a inc' feat sa c'onller e[as[ca popo-ulla credint.a >·B. ,ex[ce'p·tie· .acm. , do·a.r I .' tnbti ap·.ropi ti [ai farnil'~ ei ~i cei

. .' ~d'e"'" '~'ii-. I .~'.i,. [ ... - to:. lb· '-1 cl[' ·C··-· ... ~ ... ~ -·'·[I·~ M··· .. h '"'( ··d,

care a.u . , . vern" CUD. scu~ 1 SUo TIllIl1. ". ,e· om;p am O'.ru ,I. ,W '. .0 31ne·.

[Colnpa.ni,oIli· credeau, cu adevarat in Invat.atuiIe lu] Moh.am,e,d~ prmtr' ei num,ar,ru du-·s[.· A'bu 8,akr ,i Om·ar al-,KJla'ltab~ Pentru 0 vreme~ Mo ~_ .. am,ed s-a, ·mu.tat a a'l- Taif, un centnl saenl d ,.' cul a1 atotp'-,.'uten ice' zeit . al-U~' a p. e care· 0 'venerau (). 'i di tribulm.amei

- ~ ~ ,

s·,aJe. in urma ace: tui seun exod au aparu. a·~a"'I]umitiel,.~. \l; __ ,,,[ete

136 J,AY 'WEIDNER & VIN'CEN'T B,RIDGE,S

satanicc, in case Coranul pare sa confirme si sa. sustina eultul zeitei ..

.. ~ ~ ~

Dupa un an, Mohamed at revenit la Mecca un de' a predioat in. fata

locului stint numit Kaaba,

De ,asta data, el este, insa, lipsit Ide protectie, Puterea in principalul trib trecuse in mainile dusmani lor de moarte ai unchiului lui Mohamed, intr-o P .... erioada 111 'care Islamul a cunoscutpersecutii

, . ~

crunte ·N·',· urn . i!J"1'": ca .... exact atun C: I" iP'an'''''- " ·d·· l' uc· ruri lie. p" 1~'1"\aia·' u m' a; s 'II im '.' b ~e' s-a

~I ILU .~ ~. :~ I -~ ~., ~", U-,V !u.~-LW... _,' ~ '_ _ " ' 1 ,,-_. " ' '. ,.: ,~~~ _" , ::. " ,£ : u.. ,', '".I.'! ,-" ~ . ':,'

ifO

produs 0'" m imm e.sau eel put I'll asa a I crezu '. t M·: o .1]'gin'i'1I,e·.··d: Inainte die,. a

. ... .... .. JJ. _~, oJ.. . 'L,.;'I!;,,!. '1;,,_ . a,'t. ,.... ,,",, .. '. ..[« L.I. ,iii.' g, .... '!!...; .....

pleca spre cetatea al- Taif Mohamed tinuse predici in fata unui grup de pelerini veniti din cetatea-gradina Yathrib. Dupa acest episod, TOCtl] avea sa .r.amina cunoscut sub numele de Medina" sa'u Cetatea Sfiint8~

A 'I \.,;t ·'1. ib 1 . d' 1 . ~ .. ,,. . ..J

rasulratnn ... era o CUlt oe opopu :ape tunee numeroasa care

primise foarte bine inva1anl-ile lui Mohamed, Datorita unor certe a seman 1''';',30 .... '· ~ cu p' ropria 10' r reli mIDi a cestia I~ au asimilat inv ··a--+~' urilesi au'

I," o~, x',','.' " _' ~'~",)" I •. ,,' .' '. ; • ."', .:.: 'b.~'~" ,~, '~.U " , IIJ!!!II,' ,I,~. " .'_' lJU.,..ILI ,u/Il., , ' I, __ .~ _", 1.,'_' ~'J: " .. _ I

inceput sa. raspandeasca cuvantul IlL1i Moh am ed, in tinutul Ior natal. De asemenea, ei emu dispusi sa-l accepte pe Mohamed drept trirnisul unui Alah monoteist c~re urma sa. domneasca .. pe pamant in. Ziua Judecatii de Apoi.In acest fel a. 81 uns Mohamed .. 8 Yathrib

~ ~. .

.-' dupa fuga sa. din Mecca -, care a dev eni t: Orasu .. Profetului. Iar

811uJ in care el a plecat din, Mecca, sau heiira, a devenit inceputul

calendarului islamic, . .

Opt ani maio t8rzi~ dupa numeroase ambuscade, luptesi raiduri as,npra ca,ravallelo.r:, M,o.b,81ned a rc'v'e"nit la, M:eccB; mcand.u .... ~i 10 intrare triulnfaIA.lde, trirnis, divin invin,gator. EI-a,lcuratat /.- ;ba,. a seos

a1.tarele inchinate sotiilor:~i fiicelor lui Nab, insi, a pistnlt Piab-'a. neagr3. ,~i ritu.alul d,e rnc.bin,ar,e ~i sarut~,e ·a ' .ietrei,. Du,pi~toate .acestea., a. proclamat Mecca dr'ept Or~ul S~Fant'al ]slam.uJui~ I'n ultiln,ii s.li do'~ a'ni d,e viata~ Mo:hamed ,a c,oD,duB d·e la. Meclca cu mana 'blaniliL Pc' nlaSUr,!i ex.tinderii Jslaml11u,i~. e:~, ia mcep'ut s,a trimita scns,orl catre Icapital,elle'lu:mii~ prin care i~i ticea cunoscu'te rev,elatiile prinlitle~ m.sa 'nu a :primit D']ci WI sill:gur raspu~ns la 3:ces'te misi,ve .. A U!111,arjt atent .razboaiele: Id,e dis:trugere care se 'pw1au inlrle Bllzan', §i Pefs,ia~ InsA nu

eX!"s~I,:;, m'~c'l' un- . ,C:e11 dle- ·..lo" ve~ c 0"'" t::o' ---n° cQt~o--aM' 01,..' ................ ',.;1. _ ... t - - - 'I' t ,1.4 ',', : lJJJ. ··JUJI. u>~llil n.'.-ulLI' .. lmtllleU.ar ' COll~em.·p,a·,

'd d" ... ..... di. din' .' I . i .... ~ .c. Ar' 'b!" '

'I..e,elia .,'. leo a, r,8.sp',ao:. J ,ere .'.. .. ta ts"armca In. ,al,B.r8, !~ '. '(1' '. leI.

I ' ,

To~,.i, nu ia fe~ au stat lucnuile D.llcazui I ' nutS,il,'or saL Mohanjloo,

:~lu--~i nU'misre Ull 8u,cceso!.r .~,a con.du,cer,e; inS3, dupa cartev,a scu.rte i.nclee'tari iDleme~ .co'nduc:8ttotii 'm,'uslulma'ni, ·~-·au ales pie ,A'b!'u Bakr~ intaiu] dintre COlm'panilo:n_rn~ sa, le fie' calif; adjca m,a.i ... marc' p'eS'te to'~i

CRU.CEA DIN HE DAYE

137

credinciosii, Credinta si incrancenarea 'lui .. Abu Bakr au condus la prima revolta ~j la izbucnirea primului razboi religios, Khalid ibn al ... Walid era eel mai mare"! '~j mai crud dintre 'loti generalii arabi.

., 1·' fiin d adesctiuni ~ .,

cartera Ul 'I" ,-' .•. , marcara .c e aetrum unp ortante, de lapacificareaA rabiei

_ ~ _ .. ~ , " ". e : "'_' ,'. .. ,,' - 'I ' ' ,_ .. - __ ,'" " :, :,", ,", ,~t1r .': .. ~

~i pana, la;Ainfrang'erea:i~:p',arattll():i grec Heraclius in lupta d,le'langa Damase, In urma acestei batalii, Siria a. devenit unul din. bastioanele ccle mp-i insemnate ale lumii arabe ~i din, 'Islam.

In. perioada respectiva, dupamoartea lui Abu Bakr, in locul acestuia fusese ales calif un alt Companion, pe n!J111e' Omar al-Khattab, sustinator fervent al expansiunii Islamului, In anul ,644, Omar a fqst ucis C'll pumnalul de un sclav persan in moscheea din Medina. In acel moment, Insa, armatele Islamului cucerisera si stapdncau Egiptul, Palestina ,~j Persia. Valul de' cuceriri a continuat

sub' '0"" thm . '. -N····· -.c., .. ~i ··,'"-t· .: ~ .' ...... , .. ""': ..... , d ... . ~ .. da .. .. 'I ~ C,'-' 1 ~ 1 ~ A 1,,~ .' .' ...... -.' . an I···. elenCalllJl"pana. can', ,m pe:noa: •..... .canratunu IuiAlr

(656·~ '661), tinuturile aflate sub, st~t,inifea. Islamului au ajuns sli se extinda din Muntii Atlas, aflati in Nordul Afrieii, Si panala.Marea

NjQ.~~ ~,1~ ~m':;: M .. ·.·11'11b"~'I'" MI', :g' .~n;:~+'1'it"'Ii,"i ~'IW~

~:~'~l.;;; "r/ " '·UJ...It;'~ ... d",~-· ·tJ~~allal.I~d'·" . d ~ 'II'· h

m marputmoe trerzeci c e am oe tamoartea ,IUl Mohamed,

Is amul s'tipanea un imperiu mai 'vast decat Roma la momentul ,sau de apogeu Este dificil, daca 'I'l:u. chiar imposibil, de imaginat cum $-'.8.

pumt prod I c' e s h '. b litica .. 1 .... ' ~ '1 ,~'" ... de'

,··'l.!,~ .J' ,""U_:' 0 'eC_UD i'are.'pO,JlI']Ca; socia at ~1,re',lJgl.oasa ..... ' .. 0' asem~en,ea

itudine.i '~ ..... d '

In.~,~ltu" me, Intr-un rastimp atat de scurt, Totusi, adevarul este ca

schimbarea s-a produs,

. . ~ ~o~~ed,a.~predicatmvataturi despreun Dumnezeu . .sever, §i l~tu~] r,abg.ator~ ill terI1_1,eni~care amintesc Ide 't1extele Bahir ~:i SeJer ,Yefzlra',h'~ In, Slllf,a 2:255 dJn ICo.ran,~ celebruJ v:e:rset a.J Tronului~ descoperim un, cbip.·~.· ,l lLu AJaJl de~,t"iri'~ ~m·: . 't~~1 e·1vtrem,·, '.' ,~...:l',~ g!ip,~,:51t'\'~'+,;i"'io'n' ~

, l' ,_ •••• • • , ,_,~ __ ~ _., ~~,JJ.!_JI~L.u. ~", U~~!IN.J~.I~UJ."

ICli C'f~~i~ 'U: .il izati pentru ·a.-l descrie pee' Teli,., '~mpeIe Polar., "Tronul.lui se intin,de' peste eer ~i 'p,a~ant. " . EI, Sl-ngur este Pr:eaina:lt ~,i Supre:mu~

. Co:ranu.l a.bunl~a·in .. nefe'riri '13 lud.ecata de A.poi., Din C,or.an

afl.am, ca Alah ,es'te sillgurul care cu:n.o,a$te clipa 'in care' 'v,a fi, ziu.a Ju,dec,atii de Apoi., ,Ni se· :mai spune ca, anwnite s-emn,e'v'or prefigura sos.iJ!'ea lui: nc_in:crede.rea, in Dumn.eze:u, se'v',a ras:pan.d.i, dupa 'ct~m p1am.intu1 v'a. fi dev,as'rat de halos'ul m,ora.!. Pe (:·'er §ipe pamint va fi mu.l~a. tulburare~ S"e VOt purta ata'ttea, :razblo,aic' ~'i ,die 10 as,emenf;'3, anlploare~ i~l:ca.t ll1-!e'le.p\ii lll'mijvor p' efera. sa fie: :morti mai de,gra'ba de:cal sa 'triias.ca, a,~,a ceva,. IS'emnaIuI -fi.nal va fi dat d,e t ,ei Slulcte die trWnb.it;a,· :La l)ri:~nul sunet" 'univler-sul n.oslru"materi,a] va t1 distruSli eel Ide-al doilea 'va ,,~in"-c:[iean to'li oamenii §i ingerii ~i sp,iri.tlele, i'n timp ,ce

138

-·RlDGES,

. l treilea va d.esavar~,i invierea. Irn diat dupa ace a_, Alah va aparea In persoan,A si va conduce ~udec.ata- S'Anumai cei ':flf": pot, tr~ce r Odl11 al-Sirat, care este mal subtire d.ecat un fir die' par ~l ma1810S

decat tlti~.llllIDei sabii vor fi ~asa'ti sa intre in Paradis,

In Coran, Paradisul este descris ca 0 gradina perfects mcare sunt permisetoate lucmrile bune de' mancat si de baut, inclusiv Yin. care are darul de a 1 rveseli, : lisand totusi mintea limpede, La aceste festinuri v: snice participa frumuseti nubile, pe care nu le poate tulbura

ici varsta, nici plictiseala, nici moartea, Fericit ii vor vedea chipul lui

- - '", '" ··b......... - "' " d ..... "",

Alah §i vor deveni nemunton adlcl~'in -" v?r In:t ,a~an mcioc ata -

Cine ar putea rezista uner as 1- ienea imagmi a raiului?

te,a mai importanta sura din Coran, dill perspecti va. marelui

secret care se ana:. in inimJ8l alchimiei, este s~ura 24 (figura · I 5), intitulata al .... N·Uf" sau Lumina.In versetul 35 al acestei sure. secretul este rev elat C'_', o claritate orbitoare: .Alah este Lumina cerului si a pamanlll. ui, Lumina Lui seamana cu 01 'firid~ in care So-ia pus 0 lampa, flacara in.tr -0 S icla, sticla este [0 stea stralucitoare a.: a cum afc st, c e

. 'rn' . di D;;;;;· ... " ... di A alcarui

8Jd cuu eiul Co iacului ~.'tant mci in Rasant.mci dmApus.s cann

ulei Iumineaza tara ca focul s'""' 0 atinga - L mina dill Lumina! '~

1.39

"tr. i avea.d .... ...... - E d 'P' 1 ll'·

vom mar avea ... te asteptat pana '" a aUZll11 . e . ;Ul!can· 11 p ntru

a putea interpret a aeest verset expresiv ~,.'" revelator, Pentru moment,

.... t..... .... . '1[' heaza t '1 di "'

sa no am ca versetut marc' eaza momen u om care LZVO~- ,a§te

misticismul, ilurninismnl ~i gnosticis 'IU'- islamic, Mansur al .. Halla], marele mis ic sufit, ne spune ca .. .umina provine de l.a ,,)01 stea a carei

casa .. · .:-..11 astro olosica .... il£l'e. aft' ~ "'l'n:- lS'&' ~ emoirean '13-'" ~ - accstcontext empire lrR'7

. . .... I. .1. ~. . - ~. , I_ .,n '.I.U"'" -Tll,'V "'. .. m ." . ' .. ,l. .. . . ',hI", -~.~ '1:""" ·MU·

se refera la cerul eel mai inalt. a ,pee care sugereaza punctu ". in

·'"1 1 I ~ P 1 - Nord lioti 1"'

ImJ oc .. \ ceru, .. Ul a . ': 0 U .. U.1. ..... IOI'U ecliptic, Ace asi carturar sugereaza

C a~· L urn -. ina" sim . b oliz .... eaza p. : a c .p.~ " are: s·e· po go : ~.~ intr -un s ufl et lini r ·~:t·ilt·

. _. "II. .... '. ~.'. _, ... . .. _!I!r.orU .... - '. '.' ClLLU, ... ,_.1.:' .' _..[UI. _ it., .. '.')1. ~

. - '.. ~' . : .

Se pare eli Mohamed i-a trans mis ~n·., atilturi eso erice despre

aceste ve sete, dar ~i din altele ale.Coranului, ginerelui sau Ali care le-a transrnis mai departe fiului ~i. nepotului sau, Califatul lui Ali s ... a .... heiat i 'I' - • hi duse i I 'II .l".. d Inc ieiat 10 cursut primer man scmsme proouse in siam, cane

, .. ' -. ·d·: . - ~t· .... ~ ," -'. 'l'~ .. ," ... .'.. 1'- ~ ... ",.'" 1- jl'!i !I...:·I·: , disoc ... · t d.. .t':c ... "1~ .

con. uca ,on1 re .1g.EO~1~. ponnci 3m, araJIJI., or s-a,u rnsocia .' e rami ia

p .ofetu ui. In anul 680 d.Hr, majoritatea membrilor familiei lui Mohamed fusesera ucisi, A existat un singnr supravietuitor de parte b arb ateascQ, nepotul lui Ah ~l stranepotul Profe tul. i, care a continuat

d" - '. D' .,. · 'h.~,,,,,, d ~ · I, ,i, "' ~

tra _ itia ··e aici provme sC.liL;}ma .' mtre Slll11\1 ~l ~Iltn . cave s .... a perpetual

in lumea islamica pina in zilele noastre,

~~-d 'Ii ........... ~1' .. doua ~ d ""I- ~~. 1am-.... ,,,. ul m necursui a circa .' . ~oua secorec e civi tzaue lS<Y1CS, rmsticism . _

a ramas in plan secund - ell exceptia connmitatilor siite, siitii fiind cunoseuti si sub numeie de ad renti" 'a familia.Profe tului Pe jIii,ifnJ'I~'

. I' I~· ... !II y~U _ .·I.~ I;" ,:.: ',:' ,,< .. ._: ~. "I:~ l-. lwu:.t .' ,':. . .!~ ' .. - . _" m~wd

cre~teriipluterii c,alifilo , ace~,tia 81U d.ev[en.it 'tot m:ai. Icarupti., iar

Ii "I 'I dr ~ -, ~ I ~ '"'fi . . """ ~.c. .

pers,ecu·t11 e I,a ,a. '-, less. ~l tl ,or sl-,au. In'tellS1 lcat.. S-a n,aScllt ,astlel

sentl.m.entu.1 ,generalizat ca. Islamul reu,~isle sa c.u.c ere asc8; lUlnea., pierzandu, ... §i-. ~n schilnb~ sufl·· tul. Mansur al-Hal'laj este un simboI al

1--. 'Ii: ••. "t" .. · .... t A E' d b'll fi · ..

aceS'l-UJ spm 11.1lS:JC· ULeza ·.0: ,,' lost aC'uzat . ;e' I.a~. ClD1e ~I a!S: p rug

... 19'2"'3' d

I -:-. ,'. • I '. 1

,m anu., /.', ."' . [OJ

N umai ca Idjn cre,dinta islamic! profesam clandes.tin a ta~nit un

" , . . . _·t . I ." - "tua- ··:1 P'" .--- - ;I-;i d" • ," 'ira'" .... ' t-if.:li,..... . ~te-' ...l,~,. 'I' '. ··t . :" --I" J.:,:'I'.

nou curen sp'rn. _ .'." onn81a· m " gtD.e.I1u;. reUlU. ' .. w<noa: e crVl_lZa!ID.e

§i reii,giileo" oare..lor Icucetite" men.tml.t .. · ~mp;rewm insa de- invli1!trurile

'0,... .J.":' I .. ,,-,...!I,;, • "..... '" ,OJ ,., " ... T<>'ii[ }...

,I~ 11Jrlll':hbUl, 'Lfi.1l.lLtIa. IDlSll.Ca, m maJonta.tea cazun.ior.an.- Darn h. amu UI,

~i-a ga.sit un loe m. in.teriond alccsuua~ Mi,carea. S'ufita a ac,c,e'pta_ co.nlplia c· Glselo' ooD.ld.llca:tOafle, dar ~i,~a. p.rOp·US sa 1l- creze ta innorre.a sufletului om,enes.c~ Trel~nlie amintit ca 0 a 'ta 'famlLr3 a sufi'~lor ~iiti ,3 aband.Ollat miStil. ismtu. . 'entru, a trece '_Ja alctiwlea p"' 01 1_ ~ ca.~ TcluI aces tora

I .

era d. a crea 0 teocratie i.ntemeia.ta pe' in.vatatu -il_· S" crete ,aMe I'ui

Mohar.lled~

',,40 JAY W·E.JDN R &. VINCENT BRI'DG S

, Termenul de sufi= COI.··.,pUS din. trei litcre arabe.. a, 'va 9ifa - are ea. eva conotatii diferite si multe derivari, In a~)~~tH.mea lln?r8,: sensul lui este de sofa, sau ,,~,puritate' 'il Pent~ altii, el rep.:e~l,~t~ safwe, san • cei alesi", Alte posil il ... . onotatii sfl!l~ sat., "bme . ~l ",rn,il·d"'" fiindca sufitii urmeaza calea drcapta desc~l.sa ~e MO~~led SuI" h\nlf~', este 0 al a, posib -.la, interpre are" fiindea sufi,' .' lP.l. erau

Y, t'. ' • c." d' I.... ,'_ D' !

adeseori imbracati ell robe ungt contecnonate dm ana.uzar ~1

cuvantul grecesc sophia, care inseamna ,Sn. elepciune", esu: unul dintre sensurile posibil '. Totusi, intelesul p ofun~ al sa .. wa-fa ~~e

S~ da h sau . vartei" ~ Acest inteles inti m este'. indieiul procesului de

MJI "'iI ~ _. '),:J , ,,' ~ .. 0 0

transformare spirituals care domina. .sufism.~_ Derv!!?t~ ~aumev~~v1J

din Turcia, unul I fintre ul imele ord e rel!gloase tarzu ~Ie sufitilor

~i intcmeiat de Rumi, au faeut _djn Rctl.ru:ea de ro~m:,u~a. din disciplinele 0 spirituale cafonn~ ll~str~t1va a ~cetu ,~l'l1lCIP1U;.

Sufismul at inflor t dupa cmeizeci de an] de la m'o,a. tea lu,~

al-Hal]aj~ Secolul ,al XI-lea a asista~ la [as~ce~siun~a .prir1?el~~~rn -'.] ordine ale sufismului teoretic din Orient ~,1 d n Occident, Pe :~~ur.a dezvoltarii miscarii sufite, ramura politics, mai lumeasea, laics, a ~utilor,

aproape areusitsa cucer ascal:umeamusulmal~. _ '.,., r '.','

La scurt tnup dupa ce primul val de c~c. nr arabe a~matura

nordul Africii, provinciile din aceas it .r~g],tIne au d,~'~enlt regate independcnte, Pan3 la inceputul s . ~lulw al X-lea, A:fric~ d.e ~~r~ era condusadetrei mariregate islamice, Este vorbade din~8'~ba 'I.'d:rl~lda din Ma 'OC~ de dinastia aglabida in Libia ~i de tu.~u· . ~ In Egipt, III primul deceniu al secolu 'ui ,aJ X .... lea, u!l~v,enturH~r.~llt pe~~~ Abdu Abdallah, si-a ca~,tigat adepti in Libia ~l TUDlS1H, predicand de spre venirea lui Mahdi, marele salV<\tor siit, sa~ co~d~catoru11U1m I. in cursu I ,8 numai ca.liv'3, ani A bdul ah a r ·uel sa ~as'oanle de la putcre dinast ~ a aglabida, Pcntru ~-~,i.lln:plil1:~ pretentiile el a. inv~nt,: 'un unn!a~, al Profetuiui, p'c 0 ~e - d~ l1a" l?n Moh.am,ed . car~ ur;na s~ ecce'ada la troln,. C'um, Obeidal.lah era ~i u,rma~ a1 Fatlm.el, ~filc.a ~.Ul Moham,ed noua dinastie s-a ,autointitulat fatin1idit

- SUJb[(tinas I,~a fatimizi o' N ord·u:1 Amen ~i-a roo,ob§ndit bog~ti~,

~i. .p;r-osperi"a'ea.·pe care lemai cun,oscus~ dO~1fl vre:[[l,e~". 'art~gl~]el ~i ~. Roinei l epublic,an -4 ,.' ut[ele co nle ~clale brazdau S!a,h,ar~. "ana l~

{acul CiJad ~,i Timll,buknl run cen'1ru~ .AErie] L,~~up,a ce fat~z~} au, ,cuce~ t

Egi' .... 1m mIll ?69 d.Hr ... ~udat ,i A_bismta au . 0:a!;il'~_. mte~t·· ~

:reteaua [oomerc- a~,a a . lIn , lslarmce~ Egtptul a devemt vel' ga ,de ~.egatuni a relati,mlorrcomercialedintre ' uropa ~i As:ia~ .La 1Jl cep,utul.secolldl. ,a._

CRUCE.A 'DIN' HE'NDAYE

141

XI -lea, califulf atimid care conducea de la Cairo practic ajunsese sa controleze doua treimi din lumea musulmana, die la Fez, din

• 0 ........ 1 D' 1 s· -e ;;;

Maroc, ~] pana a ramascui .:, me '"

Moseheile din timpul dinastiei fatimide furnizeaza 0 impo rtanta veriga de legatura, atit dir punct de vedere arhitectural, cat ~i spiritual, ell catedralele gotice din Europa, Moseheea lui ibn. TulW1.· inceputa inaintea cuceririi fatimidc, comb- nii arce si bolp

- t'" - '1·" .... .... ti . II" '" .

ascutne ell erestre cu vitralnrozeta, 'In rno .. ve stelares geometnce,

Aceasta tendinta a, atins punctul culminan 0 data cu Moscheea .AI Azhar,

Jauhar, selavul convertit la crestinism care a cucerit Egiptul pennu fatimizi, a construi t moscheea intre lan- i [9'70 ~i 9720 Mosche •. ~

, ., I lId" l "'" I ·· ...... n 1 -1' ~ ~'Ii)

AI Azhar iai-az nar are sensm '. e ,ce stra ucitor . sau ~,,,ce ] urmna .'.

contine arcele ~.i boljile ascutite - sustinute de .3 80 de piloni .din marmura grani ~j p: rfir- care se rcgasesc ~i in Moscheea Ibn Tulun, Moscheeaeste celebra si pentrudesen . e de pevitralii, Tonurile de rosu si albastru folosite inMcscheea AI. Azhar au fast copiate in rnarih eatedra e europene desi niciodata nil au mai fast egalate puritatea ~i profunzimea lor cromatice.

In anul 988 I Moscheea Al Azhar s -.8. transformat An' rima universitatedinlurne, Califul.Azizasigtu~pbtacurswi]or~iintrePn,erea a treizeci si cinci de eruditi, Pe masura dezvoltari -. sa .. ', acest lacas de

" "'J ". .!o " din i '1 II'. ,:_ .... _~., infl 1 ~nta'

Inv,atamant ia atras mvatacer ," ... intreaga lIDle musulmana laf·:·· .. ,ue. r '. '1

pc care a exercitat-o de-a lungul istoriei este una profunda eli precader e pentru Europa medievala, Universitates continua sa

...... • rtX 1'7 • i.. d denti si su d c. IF

functioneze sia . tazi, ell muc e stu 'en,·~.l ~l sute d e proresor .,

Cel mai renumit erudit 31 Universitatii A Azhar a fost carturarul musulman cunoscut i Occident su '. n . mele de Alhazen, Mohamed

o. o.! - d

ibn a, H'aithan" sau, Alh,azen, C'[,8. ma'tematlclan ~l mgmer, un SOl e

Leo:nard.o da Vinci a] epocii 'atim·.zilo'r~ Cea mai iinportanti opera a sa es te tucf,area desp-e [optic.a, ca_ e a'ntic ~ peaza descoperirea telesco.pului~ Roger BaCOIl preia c,itate' ,alnple. din opera, ac'estu'ia ,~~

c; OK l"L d d Vi' '. N" fi ..... d

cum 0 L.a,C ~l: e'p. er ~1 ·e\onar. ;01 • a'. In[CL ': U vom exag: ra ,a Jnn.anI•·•

1 0' • ~ ~

ca Alllaz·en ~i""a -a'd.llS 0 ,contribllti~ tnsemnata ,a aparl'tia astrono.pnel

modenle~

Lipita d~e MOrsch.eea AJ Azhar.se aHa Dar al-~ sau Pala .,,1 A nte1epciuni' , unde se studia teologie ~iita>lmpreuna ell medicina ~~ astTol10mie .. A..li ibn Yunus, desp':re c '. re :·e crede ca este eel', al inTportan.t as'iTO'nom lllus'uln1an, a lucra.t la Obscrvatond din Palatu.~

142 JAY WEIDNER & 'VJNC-_ N I' BRID'G·ES

Intelepciunii tirnp de saptesprezece ani, elaborand primele tabe le corecte .al.· ciclurilor planetare, rnasurand inclinatia eclipticei ,~,i. abordand tenia precesiunii ech inocti ului, Teate aeestea constituie 0 dovada a preocuparile astronomic sugerate in Bohir ~i In Seier Yet: irah. care ne of era 0' C aeie (' e descifrare a. marilor cicluri ale

,.h~, II... .:

nmpuan.

Pie lnas:ura ce dinastia fatimida a castigattot I ' ai mult teren ea §i-a consolidat puterea reunind toate sectele siite intr-o singura mare loja Ia C.' 'ira. Aceasta vasta societate cvasi-secreta era, perpetuata prin initieri complexe ~i prin aeordarea de grade ierarhice, Membrii sai emu. folositi in actiuni de spionaj ~i implicati in intrigile politice, Fonnele ordmului ai avut 0 puternica influentaasupra ceremonialelor si modului Ide orgamzarea a Templierilot Este foarte posibil camare parte a esoterismului occidental, eu toata suecesiunea die soc ietari secrete, sa fi fost inspirat de aetivitatile care se praeticau in _"JV[oschea

] • • ..... , ~ .... I P , ... · .d· '

1 urmnata §I In 'ab'tu.~ Imelepciunii,

Revelati : pe care a avut-o Mohamed a trans annat 0 civili zatie nomada si 0' cu tura barbara intr-o civilizatie de anverguramondiala, J:!upa cum am, constatat anterior I orta acesteireve atii i~i trage seva din radacinile sale arhaice car pr ovin din magia astrologica a lui Abraham, Dispunand de Kaaba din cetatea Mecca ca punct convergent, I: lamul a rcusit sa~~i perpetueze intelepciunea antica §i

a t -. - ~ 0" Jccid ". """ I' - · - '~. .' ~

s~ 0 transnnta umn " rccident ajuns . in pragui "8 imentului spiritual,

Cruciatii, darrnai cu seams Cavalerii Templieri, au venit in Orient in cautarea unor regate d ' ' cuceri t ~i I' e SUpl'US,. Au avut 'part ~i de noi regate ~I de cuceriri inss, au descoperit totodata marile miste r ,- secrete all ,~ alehimiei timpu ui, Tot ei sunt c.ei care au adus in Europa aceasta cunoastere alchimiea despn , astronomie, Datorita eontactului dintre Te~pllieli. si inteleptii lumii islarnice, Buropa a CllOO'SCU.t 0 renastere spirituala :rara precede '" t: P:I noar a edificarii c itedralelor gotice,

PA,RTEA A TRElA

Renasterea gotica

'. S"-: ~A I G-" I

~I: tann Ira,c

Artizanii Evului Mediu erau inzestrati cu virtutile naturale ale' credintei ~ i at e smereniei. Creator! anonimi ai unor opere de aria purd, ei au edificat in numele A devdrului, spre afirmarea idealului lor; inflorirea ~.i nobletea stiintei lor tnitiatice ... ~

Alchimistii din veac II al XJ,V-le'Q se intdlneau acolo. la 0 saptamiirJQ, salt altfel spu~r;" in ziua lui Saturn, fie sub portalul eel mare.fie la portalul Saint-Marcel, ,SQU ianga mica Poartii Rosie, cea decorate intru totul cu salamandre.

"I , .. , ,." rn,~ ',-',,' .l .. -' ' ,:, .. , ,. "',

LE MYST~ DES 'CATHEDRALES

1.44 lAY '\VEID'NER. & V'INCEN'T B'R[D'GES

C'INC'I

UN····'" Pl&p.· "A'~ 'HE' n llIf"VT"'IC":' '.

. _.' '. _ a· ,.'.' " . - r .I\.l.'~ .. .' ,"_

(rl C· ... '. A'-''1,'. Ai.,' T -E· ·,RIJ.· ".' "E' M ... ,' PiL . .-lE'··R1,,:·

....",1, .,.. _..Y.t-tJL. "',.... . '," , '

IrrRANSMIT EREA, C'UNOA~TE,RlI AL'C,HIMl'CE

51 -T' RE'·" ·--Z'":' IRE···· ···-A·· ,0" ':", C·' .cm ·,E'-N.' TUL'UI

~ '.. . " '. . '. _.. ," ,.I. '.' .' . . . . .1,., '" . ' .• '

,,,"

In plin colaps al lumii antice, proces care incepuse in epoca lui Alexandra ce:l, Mare, aceasta viziune unitara 8! a. chimiei ;S.-a scindat in cateva curente ce au evoluat apoi ill paralel, Proccsul transformarii

- disti di '.

in plan fizic era perceput ca un proces c ustmct, •. ~ 111 acest ~ot:rv

aj ungand si\ fie' confundat cu proccdcclc de transformare a. metalelor §.i cele care au preceda primele experiente chimice, Metamorfoza interioara a, stat 1a baza misticismului aplicat, trait prin mijlocirea

. ,':" ,.' .. ," dir ".".:' .. altf I ,_',,'.,' -' .. , '. ":'1' 'b~··· '~" - -11 _ .. di: . -~ ~~ oi ile t"Ili'r'e' stin i

expenente directe, aure ~pus~ a gnos Cl,SmU.l.Ul-.J? ~ ~j[j,rY'] ... ~ "" . ~'lL~~" ~

iudaica si islamica, Marele secret al transformarii timpului, vernrea imparnliei lui Dumnezeu a devenit nucleul injurul caruia s-a coagulat cresrinismultiropuriu. Din nefericire, aceasta viziune a fost confiscata, iar sensul sau primordial, deturnatde Biseric:~, prin ame:ni~l~jle necontenite cu apocalipsa pe care- le flutura dina ntea ereticilor, in traditia iudaiea seoretul timpului este intim legat Ide marea opera a c'reatiel, eu all,e cu.vin'te~ de - ~lii.Jt1.,a de a in:sufla viat,a l11aterieL

~ '. d ~ ~..,;r'

DU.,pA CUID, am Iconstatat din Bahir~ misticismull'u,.' aie contln'U.a s'~.

pas'tre,~e il1ta~ta,_o p!art~ ln~jo:ra, a acestu} :m.arl~ ~ecret,~ '" ..... .'

In c3lZUI Is~,anlulw, sCDlcilarea s-a .adancltlchlarln"all1,1U~t, Secretul

timp'ului~ bine aSCtlns i"o g,ambu reI e: revel,apei lu.m Mol~amed~ a ~ost retlllut ca Slecret de -familie ~j transm.is pe ~irne g,en,ealogtca Umla,~] lor PrOfetului Procesul transfigtJ.riirii in plan interior a fost va~orizal mistic prin, p'rElctici 1 , sufitilofl in ti1npl ce transfonnarea ele111 entelor din ] Ulnea

CRUCEA DIN _HENDAy',E

l45

Ii

• e- din' .. l' d Ii' ~ .~ to '1 .

cxtenoara a devenit unaui itre pierre e e teme e ate ~,tuntells amice,

alaturi de medicina, astronomie si matematici, De altfcl, in, interiorul Islamului vorn regasi firele care conduc la toate c,ele trei procese transformatoare, desi este difiejl de identificat un sistem unitar ~i coerent.

C d d 0; ~ l' II; IX' 'I .... '

atre cea . e-a I' ,O-U3, jumatate a secotu ut ,R J' "" rea, aceasta

.. ' . .' • " I ..... :. ,-, ., -" 'W' 1 d ~ . ,'.' c ,",.- ' .. ~ d ,,',. '.' .:., '". ,', 'S' " retele di ,-- Bahir

separa.re a ,a]UllS m, punct ._ . i :e lD,ax.11n,a .,,'.lsper~le~ ··· .. 'ec ..... " ,.h .... In" .. J,' "':

emu cunoscute doar cstorva grupuri restrsnse de mistici evrei, Misticii

,. '.. "~~.... -' ~" , .. 1 di ,,.,,.,. .. "c: .' .... .~ ~

islamici treceau pnn zorn mterneteru prune or oro me surne, m urnp ce

siitii, depozitarii secretului interior, incercau sa cucereasca lumea "1 ~ 'W D' - _... - t-~ . crestin ~ ,12 ul All"' nersecuta ('lie ~; excoln' 11 mi K"'{ll![_"le ] s _3lTIl,C a. ,: upa. cum se ~ ue, ~"~~ _ msmuu 1:-';""'''; securase ~Jj, < :::_" 'I~ . "'U,a'

pe alchimistii ~i gnosticii care apartineau Bisericii sale, lasan,d astfel

,~'I " 1 'I ~

sase asteama un vai de obscurantism peste ce te sapte secoie cupnnse

intre caderea Romei ~i perioada cruciadelor ..

In Occident, setea de cunoastere intrase in declin, devenind aproape sinonima c·u superstitia Putinii carturari care ,a~. trait in accasta lunga perioada, printre care se n,llmiara ~i Papa Grigore eel Mare (590-6.o4}, au abordat ill principal terne ecleziastice, demonstrand 0 incredibila naivitate fa~a de marturiile care ~ipeau~ de minuni, miracole §i de posedarea oamenilor de eatre diavoli, In afara textelor de acest gen, existau Ia acea vreme doar putine compilatii d'up'a" autorii clasici, ~i acestea fragmentate .~] p ine de confuzii, adeseori atribuire ill mod eronat altar aU'1 ori decat titularii. Acestea erau firimiturile sapientei ancestrale cu care S-3 hranit acest ev

i ntunecat ~ i arid '. .

fusaaceasfli stare descnraianta de Iucruri s-a schimbat treptat incepand din secolul al 'VIII-lea" C3tld arabii rnusulrnani ~i berberii au. patruns ill Spania venind dinspre nordul Africii, lnzestrat ell 0-

- - ~. ". b "111 c. ... d ..... ' , 'I' 'bi! ..... .. ~

curiozitate si un mteres msana me '-lata · .. ie msusirea dID,: 0]1" strame ~1

~ . ~ ~ ~

animat de (]I imaginatie tipic orien ala 111, vadit contrast cu

· I' 1 O' id '1 '" 1- ~ .. ivili ,"

inteleetua ismul pasiv a: ·.CCL entu U1", is amur a revtgorat crv izapa

teritorii orr pe C,Me le-a ocupat. Europa a lost .salvati de soarta ocup~ n1.USllhnane totale' die 'buniclllimparatu.~ui Carol eel Mare, Ch . .ar],es

, · "" ~ b ~... b.... "'1- ... d m T d'~ 1 732

M:arte'I" ,care I ... ·a, mvms pe arai '1]1 ,ata. ,na., ,e ~,a JLOl_lrs~ I ,In 2.n,U,I_, ..

Cu toate ac,estea, S,'p'ania 3, sfarl'"~:it prin a d.everu terito:rit! .arab ~i bastio.Il1n,I ltunii rnusuhrtane in Elu:opa, (vezi flgtlra.5.] ,,)m

hI s,eco]:ele ,care ath unnat ]-iciicarii,ara'bilor 1a s_atuluJ. d,e putere mondia ii, clalifu,~ slllltanii ~j com 001 daJ1lij '111ilitari, ,arabi au. :Inallifestat 0, vie all'"a.ctie fata Id,e clmoa.~'tere·~ astfe,~ 'meat din i'niliativa lor 'au fO$t

~:II '

146

AV'" W:"ElDN"Ij"lR'1 &., V'I'NC'ENlT- B'" R'lD'G"E"S

:-_ - , .. ,; '" .:'" .. '- .. ',,~ ,':,1. '."~.""'._., \'~ I ,_ - ,:.... ,::,,::_ : ,',1,"

F.. ~ 1 a' .... di ·1

;, tgura .:J;o' • ' •. ' .. , ra .··11U .. f:

d 1 C d b

e ra t oruo .•• sa, asa

CU1TI aratau in, secolul al Xvlea, 1'.11 plin.a Spanie lTI13 ur-Ia.

traduse ill limba araba creatiile culturale din, teritoriile ccupate, SCI

.' ate ... -' - ,~, ..,. .' -- ...... ~' .. , _. ., it te ~, ,...-.t .... 'ilMi1- .. ·I·.. .... . W'. '_. t

pea e' spune tara a grest ca majon area mvataruruor anttce s-apastra

prinintermcdiul acestortraduceri in limba araba. Opercle lui Aristotel, Apolonius Euclid Hip cerate si G'.'· alen au fest con serv a te in aceasts

. ,:' .." I . '--- , . , " '_ _ ,.... ~ . ,__ ,._. " ..' 11., .:l..... .. ' . ·u· u..:J l~

forma, pentru a. f redescoperite de Occident prin intermediul encicloped ii l' o r ~.; C"O' mp end ,;,,;~IO.· . r -;i';fl limb -a arab a~' D _"'jl3! asem . n ~tl1: tot p" rin

" ,..", "" " _ • _A _' '. ,~~, ... l~,Ii",L ", . i..n.- r .LLL Lll.l1 .. - .. 'C-U~·", . :11 .. ~ -=_.;JJ. .. , . ~~ ltV - '. .

intermediul aces-tor surse arabe alchimia a fostreintrodusa in Europa ...

Am: amintit deja numcle lui Jabir, important colectionar ~Ii interpret de texte alchimice gnostice, care a trait ITI sccolul al VIII ....

lea ·I">u·· -,Ci~1 poate chi .~. iI".l , ..... , .'- ... -._ .. 'f. -' .. , ' .. tsm "f-~ "1 I~! .'. at , . c.:. lul !"I ... '.,.-.

,I ~";', ' . l~~, .','u"!w,",, lar mal1I18enU1a~e SOO , s.p,a p.U . lil~:OCa., ~l .lel. _' . i11. lcarle

r b A·"",·t .. , 1'1 ~.... 1 d' ...;3' ..... , ,. 1 ·

au lost a. 'orllii,e ~tl1nte ele:rm.et:Lce fn S'pt'en::lu.(J, enClC opedle ,aralhi

din. secolul a1. X~lea, CUIIloscuta SlLb, titlll1 d,lc.Kitab ... ,FihirLvt.. eate'va

m '" d' d'· ~ b .".. '. 1 ' - , d

pagml 'Sunt ·· .•. e·_lc.ate temelor •. -e:nnetlce, In c~aplto, u resp1cctiv fiiD_ I

me,ntiol:na.te i lCalltat.iile egip:tene nume1e fOillda.torului alclmniei din perioada anterio'arfi catastrofei~ ~lennes Trisrne.gistus, a1 Mariei

C:RUCEA. DIN 'HENDAYE

147

E\lfeica,.al ,Clet?patrei ~i allui Stefan din Alexandria Catre sIar~ituf veaculUl. a~ X-lea, arab~i r~~~i.sera deja sa puna in opera 0 noua perspectrva asupra alchimiei ,~1 W1. mod de abordare ,811 acesteia ca nlet~d,olo'gile fizica.viziune care avea sa pigmenteze dczvoltarea ul t en. 0 ar,a,· a acestei stiinte p,rul~i III secolul al XX-lea.

Spania a fo:st regiunea geografica cere a servit drept canal de transnntere a schimburilor culturale dintre Islam :~i lumea crestina eur~"pe~la .. Pe rnasura retragerii valului de cuceriri isla-mice, in Peninsula Iberica s-au mentinut cateva insule populate de crestini, car: ,all ~'v"olu~t lent spre formarea primelor regate crestinc occidentale. Pe laJ.l.ga faptul de a. fi constitui t o sursa inepuizabila ti,e inclcstari religioase ~i politice intre cele doualumi aceste contacte strfinse au _ mai servir si ca. rnijloc adecvat de comunicare. Dupa cucerirea Africii de Nord de caIre' dinastia fatimizilor, care s-a produs ill secolul al X-lea, Spania maura a ramas tot mai izolata ,de centrale importante ale vietii culturale musnlmane. Califii mauri din Spania sfarsitului de veac al Xvlea $i inceputul celui de-al Xl-Iea erau preocupati sa tina pasul CU, rivalii Jar fatimizi, S~lU. chiar sa-i ~evallseze C,'U pre c ad ere . sub aspectul cultural si al cunoasterii. In. secolele care 211, urmat, Spania avea sa devina regiunca din care 0 intreaga Europa, '~,i -a extras vitalitatea si seva intelepciunii necesare

t '. ,. .... fl' ~. . .".,.. ,.. . .. . .

renas ~u, srmr .onm unei civilizafiiproprii.

In primii ani ai secolului al Xl ... lea, in. 'mare parte CIa. urrnare a e forturi lor' intreprinse de Gerbert d' Aurillac, .cel c.are' avea sa, fie cunoscurpoatcritstii sub nurnele de Papa Silvestru al Il-lea, a jnceput procesul de transformare a climatului intelectual occidental. 111 parte pus, pe jar de avertismentele apccaliptice legate de irnplinirea unui ~ilenil1- ~e ~a. Rastignirea Iu i Iisus f' Iristos (popularizate cu. precaderc die un discipol 3.1 Papei Silvestru, pe nume Rodulphus Glaber). Occidental crestin a intrat in fi erb ere' in tim Pi ce Bis eric a de la Roma, irnpulsionata d.e aparitia nojlor miscari monastice ~,~ de apropierea momentului anticipat ,~i aauntat al instaurarii pacii divine, a. facut cateva tentative de reformare In interiorul propriei institutii, Totusi, poate cei mai semnificativ evenirnent dintre toate esre Icgat de 'P lecarea masi v'a a a'Cci~e:n,taJilo:r cre$tini p'e lunguill ~i cano·nicu.l dru1111de p,eMernlaj spre IenL'iaool ..

Pelerin.aju.l, c,alatorie ,de spalare.a :pacatclor 9i de re-gasire: a ca.ii spirit\.la ~ e., C011stituise inc,a d.e I a 'irleeputllri a compol:nenta

148

JAY WEIDN,E.R & ,llNCE,:NT BRIDGES

importantaa crcdintei crestine populare, Totusi, pana lajumatatea secolului al Xl-lea, pelerinajele in Tara Sfanta erau sporadice, o data cu fantas ti cul an 1 033 (adica la 0 mie treizeei ~.i trei de ani de la moartea Hristosului Mantuitor) ~i dupa aceea timp de patruzeci de ani nein trerupt si ill valuri 'tot mai mari, pclerinii crestini au ales ca destiuatie predilccta Ierusalimul, In, anul 'I 07:~ , turcii aLL ocupat Palestina, srnulgand Tara 'Stanta, de sub controlul dinastiei egiptene a. fatiruizilor care manifestase 0 mare t oleran la, la adresa pelerinilor crestini. Turcii nu erau, iIlsa,~ la fel d:e rezonabili. astfel incat, spre inceputul anilor ~ O'80~ pelerinajul catre Ierusalim a lncetat complet, PU'~1ii pelerini carora li se permitea sa viziteze Cetatea Sf§lIUl erau barniiti.jefuiti si tratati in general ca venetici indezirabili,

MaA oritatea autoritatilor in materic sustin ca, acesta a fest factorul

~ , ,

principal care a, condus la declansarca miscarii cruciate ce avea sa

puna stapsnire pe intreaga Europa d,u,pii chemarca lansata de Papa Urban a], Il-lca in anul 1095. Tol ei afirma ca extraordinara propensiunc fa~a de pelerinaj avea curand sa d .. egenereze intr-un Razboi Stant. Desi exist-a, un sarnburc de adevar in, aceasta abordare simplista a lucrurilot cauzele reaie care-au condus la prima cruciada Still t invaluite 111 tesatura secretomaniei caracteristica intrigilor politice de culise. Privitc din perspective mileniului scurs, urnbrelc acestersecrete sunt practic impenctrabile. leu toate acestea, asemenea unor astri a carer aparitie imprevizibi ~a lumineaza si strapung be lta intunecata intr ... o

.... .._...... . ... , ... 1· .., t' ... bi 1 1 .. ...

noapte mnorata, cateva everurncntc ,~,I, pcrsonantan au razbn la umma

~ i si-au ] asat amprenta as upra co 11 turului intrigil 0 r pol i rice asoci a te. cruciadelor;

C el rnai important eveniment a fost arani amentul pol inc incheiat de Orient ~j de Occident la initiativa Papei S,~ lvestru ,811I-]ea~ a lui Otto al Ill-lea, 110uI imparat al Sfantului Irnperiu, ~.i a. califului nebun Al-HakilTI; O'lL un seeol inamte' de a ii, fOfst ,an1111'~ata 1jri~na c~uc'iad,a. Dllpa CUl111Jlri J.n,a c:ruc'lad,a. r,£hna,l],e C UIllOSCU 1a ca nli~care lTIlas'ivii de dep'J asare a pelerj n:ilor c~Hre I eru-sal i 11] , 'La fel de ad{~;varat este ca rea a repreze:ntat 111ult lnaj .lTI,u1t dec,fi:t .atat. Fiindca pri ~nJa cruci ada crle~tina fiicea pali1e dinlr-,un :plan de anver,gura, cO'Deep'Ll! ~,i pus. in. opera d"e un gtllP de so'cietati secrete, cu sC'O]_Jthl in'fi'·iT1tw-i.i LUlum stat LUll-versa] 'pe teli.to~i.ul Tarii SJi'ntc' ;;'1 inslaurarii pe aceasta, ca~e a Lll:lui 1l1i1enitL chiliast de puce ~:i de concordie ull:iversal~L

CR'UCEA ,DIN liE·~NDAYE,

. -

149

UN'PAPA,ALCl-I1M~,ST ~J

N-A···· ~T-;- ·'E·RI ~:E·· A .... ·, N····'O: ··UL·U'I M···· (LEN·· ru',

1. . Y ... -_... ..... ... ... . . ",. .., - .

;..

In veaeurile a'] X,-iea ~j, al Xl-lea, pe masura raspfuldll,ii i nfluentei

fat i 1 nide, 0 parte a cuno st inte lor esoteri c e a inc epu t sa patrunda ill Europa prin intermediul uni versitatilor deschise in Spaniamaura, unde stiinta si cultura ajunsesera la un nivel amI de inalr cum n,LL mai fusese atins n 'lea ieri In alta parte a lu ~.ll i i ~ Ced e mai luminate minti ale Europei calatoreau ill Spania pentru a dobandi cele mai avansate cunostinte

I I , '. l~

ale 1110111entl;llLLi, aplecandu-se asupra studiului unor discipline variate,

de la muzicasi pfula la astronomie, Printre acesti invatacci se numara S] Gerbert d'Aurillac, una dintrecele mai admirabile p .. ersonalitati ale

,~ , ,

epocii, Practic, se pcate afirma ca efortu 1. singular a] lui Gerbcrt

d' A uri I la,c este eel care a condus In. scoaterea Occidentului crestin din 0 b sc urantismul Evului Mediu intunecat,

Viata lui Gerbert cste exemplars demonstrand rnodul In care, la inceputulperioadei medicvale, Ul1 mic geniu intelectual provenind din randul paturii sarace putea accede perna run, cele 111ai inalte sfere ale ierarhici soci a Ie, Gerbert 5=,(1 nascut in jurul anul ui 940 in regiunea Iranceza Auvergnc si at intrat de la 0 'varsta frageda 1a manastirea dill A I ~ .' ] I p .', La i : . ," . t e, 't· le: ~,., . t '. ·1- - . - - c ,"':" -, .... ' .. t-· ~.:j IG' , .be ~t r.: . I~ tr C· -, '~~~"

.1'""\ U1I, '" ,dC~ I itt ,I ns,~s_en -e ,e a,oa e . Ul111811as 1I1J, ... 'el I. ·er _ a l:OS ... lOlLS ,~n

~ w

Spania pentru a stud ia matematicile (vezi figuraS ~2 .),

L,a jumatatea ani lor 9,60., Spania maura atinscse apogeul c i vilizatiei sa le~ Conform marturiilor cronicarului musulman al- Maqrizi, califul Hakim al I -Iea, fiul invingatorului Abd-al-Rahman care tI1111S'fo:1:111 ase Spania musulmana intr-o puterc mondial a~ si- a surclasat Inaintasii prin pasiunea sa fata de literatura si de stiinte, E] a schimbat

,~ ~ :-1 '. l~

i:1ta 111tregii Andaluzii care era, 1,[1 fapt, Spania 111 a ura, ~t1tr=o uria~a

pia~a pe care era.!l, laIlsate ln, nl'Q,d'~ ibe:ra,l in circu I,atie toate id.,ei]e ~i

, j'

I - ., III. III!!,' 1!!3 "W I ~. v .

"", ., - .'., . . _. • • .:'Ii. .. - ,. ",1 ,." I· .,. ."... - " . ,-. . .', ,~,. . ". ,', .. ,.'

C Un[lo~tnl~ele aCUI1.1Ulate de (:1 Vtl.lzap 1] e antlca ~1 ,medu::vala. .11 acest

'ITI.,cdiu illtelecl-ual a l:Jlo,Ilj,at tan.arul ge~niu Gerbert d ~,Aurillac care ~,j-'a fa,cut.stud.il~e lanl,a'mlatstirea Santa Maria de Ripoli (vezi figura 5~3.).

G '~b , ... ·t· ,~, -_, 'b· "j - ~ ·PI .. "fi·_' d· ," . ~.' t ... "' + .. d··""' ~·d - .' .. '. d'"

.... Cl: Ct, "r,el. lU e sa se .1 ,esc UI ca lnl~,~, =3. :C'VBt_,e IDlnUIle . ;e

vrelne ee" d.up!2], CUI1l :[n,arturisesc dovezile Cate'11e~au, parvcrnt, contelle Borel de B,arcelon,a_ it prezinta pape:i ill an,u.l 97n. Papa loan al XIII-lea, unul dintre put:inii POlltifi, ai e}Jo'cii eel pu,tin. aparcnt a.lli111at de o'nestilate ,~:i care a re'u~it rara performa.nla, de a mlLri de batrane¥e

.150

JA""·Y·· 'W··'·· ··E~ ··"D.'N'rE"·R,:' & .. -.' ... VI',,- N,'''C' 'v'N'T-' 'B:R····'W ... ·G·_. ... E: S" .

I· . ' .... " _ ..... " __ ...:_., _ :. " ..:.", -,,' '~" ,"'," ...• -' _::'"_'

si fill asasinat, a. fast atat de impresionat de eruditia lui Gerbert, i:nc:§t l-a recomandat lui Otto 1 imparatul proaspat uns al Imperiului Roman de Apus, ~,i un fel de Charlemagne pentru Germania,

[II' Il •

FigUI'"'3 511, Gerbert d 'Aurillac, viitorul Papa Sil vCS'[(U al Il-Iea, ernul care a. rnarcat renasterea spirituals .. a Evului Mediu (fresea din Bibl ioteca Vaticanul ui),

Dupa saptezeci de ani de conflicte interne, tmpararu] Otto I, pe buna drej tate asernuit lui Carol eel Mare prin forte. si temperamentul sau~ devine rege 301 tuturor francilor Du.pa inco ron area, sa, Otto r s-a. inoonj urat de nobilimea di 11 statele vecine, creand, inca Ide la inceputul domniei sale, sentimentul importantei transnatienale, ~n acest context nu este surprinzator en cl a inceput sa se considere restauratorul I rnperiul u.i de ApJU s.

In prirnii cineisprezece ~- ni ai dornniei salle', imparatul Ot :0' s~a

straduit sa-s . .i atinga telurile prin toate mijloacele de care dispunea, de la razboi si asasinat ~i .pa.na la casatorie, In a11U:~ !96·:2~ Papa 10,311 al Xll-Iea l-a incoronatpe Otto Imparat 3.1 Sfantul ui Imperiu ROJ11,atl. de Apus, In anul care a. urmat incoronarii sale, Otto a ocupat Italiasi a

CR,UCE.l\ DIN H'~' N~D.AY·E

151

Fi,~u~ra a, ;;· .• 3, Gr;a.'Vu~a I~at~.·'nd. .din secolul al XVll-Iea care reprezinta manasurea Santa Maria de Ripoll, a nata in pl.i Ila regiune catalana, 1lU departe de Barcelona, unde Gerbert a. studiat astro n 0111 "i a, maternaticile ... greaca ~i sti intele secrete ale In a uri'] or. F OriJ13, neautenti ficata di[~ Apocalipsa ,de .pe 111"1'1'26, apartinand ]11.i James Reston (N'C'w YO'~:k~ Ed., Doubleday, 1998)~

ane~.at-o' Sfantului Irnperiu Roman care nu era altceva decal. fircste, un S1l11lJiu apendice al ?oroGulei france a lui Charlemagne. Aceasta era noua putere rnondiala ell care avea sa il tre in contact tdnaru! erudit Gerbert catre 3nu.11970.

;Ii!

In urmatorii treizeci ~,i trei de ani, Gerbert va 5. institutorul si

?l~'n~o:u] spir.itua.~~ a] tu~ror celor b.~~j lmparati Otto - al J u i Otto I" a] fiului sau, Otto a~ Il-Ica, ~l al nepotului sau. Otto al Ill ... lea, Cunosrintele vaste si stapanirea des,av'ar~ita a tuturor celor trei limbi folosite in diplomatia epocii +latina (in care scria GLJ 10 eleganta pe care nimeni nu 0, egalase din vrernea 1 ui Sidonius, eel care traise ill secolul 3.1 V ~ lea, ~i pan,a. 1]1 ace I moment), gr I eaca si araba =l-au transformat

oil!( •• . - l

mtr-un pion important injocul intrigilor diplomatice care se teseau la

noua curt~ ~~pcriaJa .... e lajurnatatea anilor 970 ~i pfina Ia moartea SU~ survenita in anul ] 0103 ~ Gerbert va nln13'ne in miezul sch imbarilor care S-!lll abatut ca un imens brizant asupra lU111H apusene.

_ In. cursul anului in care i-a slujit drept institutor t311arului Otto al Il-l ea, Gerbert I·r.8 aj utat pe imparatul Otto I sa. aranjeze casatori a dintre ciracul sau si fiica imparatului bizantin Teofan. Ca. urmare a,

152. JAY WElD,NER & ·V:lNC.EN ' B"R] DGES,

acestui aranjament politic, vlastarul rezultat din unirea color doi, 111~i precis viitorul imparat Otto a.] Ill-lea, avea sa, devina unicul mostenitor a] celor ,doua,J"tunatati ale vechiului Imp eriu Roman ..

I , ' •

Imediat dupa ce si-a consolidat reputatia ill urma succesului

negocicri lor ~i a lncheierii cas,2tlon,ei, Gerhert a fast tri rnis Ia Rheims, la cererea sa, sa. slujeasca in vechiul ,~'] eel cbru] oras al catedralei construite de Charlemagne unde au, fbst incoronati absolut toti regii pe care i-a dat Franta, de la Clovis I" in secolul a! Vvlea, ~i p,i:lna,'la Ludovi c al Xvfll-lea. La scurt timp de la sosirea sa, Otto al Il-lea l-a numit decanul universitatii care functiona ne lan~a ca .. tedrala, in

, .. 1 ~ ~

sernn de pretuire a eforturiler sale diplomatiee. Gerbert a detinut

aceasta demnitate timp de UIl deceniu, perioada ]'11 care a. inzestrat scoala C,'U, manuscrise aduse din toate colturile lurni i si a scris carti despre astrolab, de astronomie arabs si de zeornetrie.

_. ~ ~

In anulS 8 2" Gerbert si-a I~a~~usi t postul de decan aJ universitatii

de pe lan,ga catedraladin Rheims. In toata aceasta perioada, manuriile istorice c,o'nSeJTI11CaZa, intensa si i,111et1S1:l sa activitate cpistolara, prin scriscrile adrcsate universitatilor prestigioase infiintatcpe langa alte catedrale, el sustinand ideea deschiderii d,e biblioteci si incurajand includerea in prograrna destudii a unor discipline ca I imba greaca ~ i matematicile.

Lui Gerbert i-a fast din nou ofcrita ocazia de a reveni la carma puterii politico in :l11U1987'1 la moartea ultimului rege carolingian I)C care l-a avutFranta, Ludovic al 'V'-lea~ Neferieitul Ludovic nu a lasat unnasi III urma sa, astfel lllcal potentarii vremii a veau die ales ca urrnas 1a trion, intre Carlot de Lorena" fratele lui Ludovic ~j vliistar destul de indep - ,fu1at de linie des cendentei carol ing .. iene~ ~i eel ]]lai b W1 CUlldid.at

~ ,.." :Jo

d'm djn:astia 1'-recedel1ta~ ad:ica cca '111 erovi n,gi ana"

A,ceasta din,astienlcd,lcva'1a dcs1111 dejjuli'll cun()scuta'~ devenit cclcbra 'mai ell seam,a in unl1a sneculatiilor fon11ulate ill cartea S'antli{

!l ) .')1

SGt1;geJ Sjol1'lul jr;acil care] a.nSCH.Za, i'poteza ca descend,enlii ltd Iisu.s

.. 'M' . ~ -M d 1 fi·"· '~I· .... ,. ". '·'d-· ,'~

. ~ ~ 3:] . ar~e] . ,: ag I.a ,ella ar : J ] n rea ,lltate llIte'111e1 eton 1 aces te l~ tn as1 ]'I

rtl0narl1ic,e~ E~xista InfutlU~j iII favoarea teoli,ei confor~ll_ careia S tlil1.13 Falnilie',~ rudele acesteia" pa,ate ch'iar' lnl.nH~ii ei, ar Ii ira,it ,il1 su,dul Fral1.1e,i, iar ele ,SUllt sU,fj,cient d,e D.umeroase incat sil I1C. dctcl111.lne sa, l1e intrebam CUl11 au, reu~i'l sa Inan,e\rreze aceste 111fo'n,11aTii cei care au trait in perioada respectiva,. C hiar da.ca selnin'~a rnero'vingi erlilo.r es:te perclep,uta ca sufic ient d,e s:trarrie nlcat sa il1ila,careze ,ill] a,ginati a, totu."i~,

CR,lTCE,A DIN IIEJ':D,l\'VE

l53

~ _1:::::

din acea pcrioada nLi ne-au parvcnitdovezi clare menite sa, stabileasca

o ~ cgatluii: ceria si directs intrc merovingieni si Sfanta Familie,

Traditia medievaiane vorbeste despre originca supranaturala

': 'I ··~·'I~ ·" .. ~'·CJ·~'- .'~ .,-. 'G··''''~o-.i>- d -T' ,. , ..... : , .. '~.- ,t--.' .. , I -".,.,.', - .-.'" ... ." .. ,- ·'1

a rnerovingienuor .... regorre '. e . our s~ eeJ mai insemnat Cl,Olucar a

istoriei francilor, 'ne spune ca Merovee, intemeierorul acestci dinastii, a vea doi tati ~ Primul rege al franc il or, Chlodio, era primul dintre ta~i 1

1· lal 1 ,g:"""~ d o strani .

UI, cera a t '~Ut1.1·.·. 0 stranie creature marina, ,,~,care aducea CU, un

· t n d '.... f'" '.... l ~ d .... .... ~ TI' '. G · di

qurno taur'oaca sr '1 sa ne uarn c upa martuna ~,u,~: rngore c .01 Tours,

El ar 11 impregnat-e cu s:a:nl'arrfa pe marna ltli Merovee In. timp ce aceasta S6 scalda ill, apele oceanului. De aici i se trage ~i numclc de Merovee, adica 'nfiu1 rnarii", desi Merovce rnai poate fi intcrpretat ~i ca .fiulmamei" ~i .fiul Mariei".

Or.i'Ct1J11, toate aceste calificative sunt destul de stranii pentru uu rege barbar ~,i pagan, Urmasul sau Clovis l a devenit conducatorul intregii Galii unificate, iarel s-a CO]lV'e11jt la crestinismul ortodox abia intr-un tarziu si nurnai la rugaminrile insistente ale calugarului eremit Saint Rc111 y" Aceasta alianta intre monarhie si Biserica a sustinut

- , ~,- . . . ','",

stabilizarea ~i, consolidarea institutiei ecleziastice ill Occident, Timp

de ,2501 de ani, regii merovingieni au domnit autocratic 111 chip de regi-sacerdoti, fiind, In chip straniu si inexplicabil, mai prcsus de, Biserica pe care 0' sustineau si eliberati de sUQ tutela ei, In vrcmea J 0[, tara era efectiv condusa de ~~dtlcii palatin i" ~ In cele din lLll11.B .. , unul

(J~11n· ~c a· cesti d ici p .. - .. , .. ·,'1, S' urt adi 'i..- b ,,'~ .]' h :' ,Ch--' '·"1 ' ' ·1·· ...

.~ ~ '" . " .. '"t'.: ., .. ~ lL "I,. ep.]j[1. CC~ ... CL '. ~ a.· ]ca .. Ul1J.CU. LU·.. 'm ,e-,n1.agne~ a

lost eel care a pus capat dinastiei merovi ngienc, desfiintand descendenta rnonarhica in Iinie directa prin asasinat,

~ 1 ,.

In ciuda acestui fapt alte ramuri coiaterale ale stirpei

'B],cro'vingi ene au reu~it totu,~j sa. supra vietuiasca cca 'nlla~ inSellllJa.ta, dil1trc acestea fjind c:ea care slapal1ea Neus'tTia,n:g,atullnerovin,giml din care facea.u, 'parte Ilhe i. ms ~i P,aris. U rl:l1.a~ii lnc:rovingiet.1ilor 'all rel[~it S,8. rrul1an,a l.a co,n,dllcerca regiunii i~l caliratc de dllCi ~.i c]]iar au dat U,1'1 guveo1.a.tor a] PariStllu,i,. De aceea, erainevitabil ca la sti1Llgerea

d· .. ".. ., .

,Inastlel ca r'OlrJlg1cnc~ coroC)'na s,ft revlna, llflU,t u'nl1a.s din, familia

. . )

Illerovin,gi W18m

U:Jl conc:iii u. ecl(:ziastic ·:COllVOca[ d.e Arhie,piscopu! .Adalbero a'~ Rheil11s-ului ~i organ.izat de Gerbert d'Aurillac' a tran.~8t cJ1estilID,ca., .Este foarte proba'bil ca. GCJbert sa fi fa,ell,t itlVcstigalii ~.i sa fi studi,at nrborele ge':ncalogic ,at l-lugo, Callet,:, ,pentru a ~pro'ba '{'elneinica, prct~111ii ]o;r ,acestuia la 11U11 in vh1lLfea descen,den'tei sa.le merovir.tgien.e~ Celt este ta.ptu] ca, tribllnah.11ecleziastic a. fillTliza t. dovezile care atestau,

154

eft familia lu.i Hugo .••.. ' apet se tragea dill. ultimul reg .• al Neustriei ~1

f .. - ~I""'·· • 1 F .

ast el acesta a fost ares In unarurrn tate ca [}IO,U rege a. -- ranter.

in anul urmator 'ITI 0 are Arhiepiscopul Adalbero de R11 eims , iar Gerbert crede pe buna dreptate ca va fi ales succesornl acestuia la Arhiepiscopia Rheims-ului, Facfuld un gest [de politician autentic, Hugo Capet ii ofera scaunul arhiepiscopallui Arnulf un bastard din linia . " "C 'l· 'J'~'" """' G" 'rb' . t '," , . ' ,." ntit . , " it,· t " r , ..• d rand [ . ~ , ,", e vorb 'a caro mgrana.t e ,,-el '. nu s-asimn 11SU a. C,011Sl, 'eI311'.' ca.es .'"

de 0 mutare politica, I n58 tot poli ti .. ul a fest eel care 8,:'-. ictal asemenea prafului de pusca. Am ,.' complotat irnpotriva lui . ugo, astfel incat~ in anul 991~, un conciliu ecleziastic francez este eel care il va demite

· 'I"" d ~ .... 1 1"'" G b

msta .arn U,-[ in ocu sau pet erbert,

....

In cursul urmatorilor patru an i ~ Gerb 'crt s·-a folosit de pozitia

sa de A 'hiepiscop all Rheirns-r lui pentru a sustine dezvoltarea rniscari i pacifiste si, de asemenea pentru a infiinta caj eva ordine clericale

, . , .

- cunosc ute sub denu mi rca generica de Cronicari i sau ordi 11,e~ e

Cro~licarilor- si mai multe biblioteci III locuri indepartate d. Rheims, ~i anume lllP'rovenra. Aquitania, Lorena ~i Calabria din nordul Italiei, 111 ciuda tuturor eforturilor lui Gerbert, Biserica franceza era lnclestata intr-o lupta acerba eu Papa loan a] Xv-lea privind dreptu 1 de a-I demite l1e Arnulf

Confruntandu-se eu pericolul de a fl. excornunica din, cauza

aces ui litigiu, Gerbert a renunt t la postul de arhiepiscop si a. parasit Rheims-ul, spre a se alatura micutei CLl!1i care prindea s,a ia forma la Cologne, in jurul lui Otto al Hl-lea, In anu 996 cand a ajuns la rnajorat Otto allll lea a preluat conducerea imperiului ~i l-a lua pe Gerbei I., d' Aurillac ca. ," fetnic al SaL de incredere .. vezi f gura 5' .4).

fljgura S.4~ lncoro:narea

~ .. ',..".."_,, un p,ar,rttu 1. u i Otto a 1

, r]~ -,[,ea. ' Din

A,pJcalipstJ din Batn!: eJ~g Bibliotec,a de stat din

Ba~nberg,

ZE!~~:im _ill Ge mania)

CRUCEA DIN' liE .. DAVE

IS' - .,'j

La moartea neasteptata a Papei Grigo e al V -lea, survenita in anul 9'99'~ in JI10d inevitabil scaunul pon rfical i-a revenit lu~ Gerbert d Auri Iac. Gerbert se bucura a at de sprijinul impa atului, sustinut de armiile sa e, cat §i die eel a,l abatelui de la ,CIL1r1V- forta conducatoare [care' a impulsionat miscarea reformatoare si ,de instaurare a Pile ii Divine pie pamant, Gerbert a intuit ea aceasta coincidenta in. alinierea

, ,- '!I

fortelor avea Sa aduca imp inirea unui vis 111ai vechi si i-a acordat

tanarul ui sau p.' rote')' at s u stine re to raJa, in infiip-· tuireatu turor p, - lanuri 1.[0: ..

11 !ill :II!

~ d .... r', ~ II .... G b . 1 '.. ~

sate '. e manre impenara. I·cr ier si-a uat. numele de Papa Silvestr

al Il-lea, dorind astfel S'3 sub in:iez',e ca este succesorul Papei Silvestru din vremea lui Constantin eel Mare dar ~i . isemanarea

di . d ...... .... ,.

mtre cci c oi unparau.

, t

Cu sprijinul imparai ului, G'e1 bert, sau, mai degrab .. a" Papa

ilvestru 81 Il-Iea dupa CUl11 il "0111,11Ull1.i de aC1L1n ina'·n.te, s-'a lansat intr-un iures de negocieri cu consecinte pc t errn ell lung" El a extins influenta Bisericii catolice in Europa Rasariteana, aducaud sub autoritatea sa teritoriile care apr _1111."' stazi Poloniei Cehoslovaciei s,·

, ' ~

Ungari em prin infiintarea unor arhiepiscopii ~i prin convertirea la

crestinism a conducatorilor acestor - egiuni. Vajk regele maghiar at Ungariei a, primit la botez numele crestin de regele Stefan ~i a. fost u 1 terior sancti ficat, La bote: ul acestuia, Pepa S ilvestru i-a trimi s . coroana sacra ca simbc .1 a.~. dornn iei sale crestine,

In afara preocuparii de' a converti la crestinism Europa Rasariteana (poate sipentru a contrabalansa pres iunea tot .Ina] serioasa exercitata Ide popoarele migratoare care se refugiau din Asia. impinse spre ,APllS de prirnele valuri de ill vada ori venind din, Tibe t / M ongoli a ) ~ Papa Silvestru mai era. in eresat ~,i de convertirea islamicilor, Animat de aceasta idee catre anul 1 OOO,~ e] a, srabilit contacte IWP1 omatic e ell califu 1 fatimid al-Hakim, :e11tru a In,,1 elege pe deplin insemna 'tea pe care 10 aco dau Silve stru si Otto trecerii I'll noul m ileniu este suficient sa studiem Apocalipsa de It} ,B a ,111 t e11£: manuscris d.e [0 1Jlar,e finet, ~~. ' ... lasl,icitate' a elirui fi,na.li:are a dUla.t nr rna;' .putin. d .• ' trei an.L .Man'llsc.ri III i-a fo~t rHiru[t [u] Otto aI III ... lea ~n tilnp ce s _ pldre.ptapre Roma il~' CU1~u.i so .:stitiu'iui de VaJ8 at anldu.i 1 .. 00'0 d.1-b~ [11 aceas'[a lllc_a~·e aI1~st.lca .' .tto a~ llI~tea C·le il1rati~.: tin. ctrilp de ultim imparat ,a.llum.ii, imparaull NTnag ~.edonullIi. Tinand, s earn a, ,de contetul eVIl . .i respectiv. tnt .. leg 111 ]e "n_ 'perspect;va viziuni i gJobale pe care 0 tnllbrati~3se Otto ~i [111portanta v ~tala p. care .. acorda Islamului con,dus de: ;irlastia fathnid,a.

156

ii' AU 'W' ··:·EIO·N·r--,R·· &. VIN'·'" C' 'EN'" T B"-R'-I-D'"G" ' E'S"

d'n.I ,", '. ", ~ .' L. ,J' . ,_. " , ". .' ' '. 'I ",

Prim i i cal i fi din d i nas tia fatimizi lor au strans bOlg,~,tii Iabuloase dupa cucerirea Egiptului, adica la star~ itul eelei Ide-a dOlL8 jllTu!a:t3ip a seco lului al X -lea, ,AI-Hakil11 ibn Aziz, care a devcnit calif in anul 996" HI acelasi 3]1:]n care Otto al Ill-lea devenea imparat, ... a mostenit de la inaintasii sai bogatii imense $i ,0 putere colosala. 111 cele din

.... 1· d d' b bil '. b

UrI11.a~ cop esit · .. e toate acestea, '. ar pro ... abt ~l SU, ..... povara unor

presiuni de alta natura, el si-a p ierdut mintile, S-a! autoproclarnat zeu ~,~ a rnurit, a disparut salL a fost asasinat candva dupa anul I ~021 '.

J. ld ., ~ 'I d .... d 1· b ., 1 .....

. n nrnpu ., .omruei sa e, s-au proc 'us 0' seama '. ie sc 1 irnt ,a'rl, a e carer

efecte aveau sa, se faca simti te mult mai tarziu,

~ .

Al-Hakim a [(1St un fervent s ustinator alMoscheii A'] Azhar si

uni vcrsitati i care s-a dezvoltat p e 18.1'12:a a ceasta. III curs ul domniei

~ ~,~

sale- a fost construita Sala lnteleptilor (VC2j figura 5~5), iar e:1 este eel

care l-a luat in solda sa pc. Mohamed ibn al-Haitham (Alhazen),

." ... ,j,,~ .. - l tel .... ' .. 'J' ': .. ~ .. '_ t· p" tat '. A"'-]':"'b'-"Y"·"" ' ~ ~r .~," -"'bl~'

inven La ~IOIU. eiescopu UJ ~ ,~~ CHI e " r a, qJ U:Ll£ll pe '. _ ID 1 .'. n . un u s sa-si pUc .r lee

tabelele de calcul astronomic .. Tocmai aceste subiectc coincideau eu

IJ'lJ11:cte- e de intcres IJC care-si dorea g,a le abordeze s i Papa Sil vestru

iii ~ -

din perspective diplomatica, Este cert ca A'1-1 Iakim, in iti at ide gradul

nous 1"9 ismailism avea multe sa-i il11.p,ar~a~e-asc.a genialului papa,

In anul l.Otl l ~ de coniventa cu. califul fatimid, Papa Silvestru a facut aranjamentele necesare ~i at trimis un &7IT~:p de clerici 9i de cavaleri apartinand diverse] or ordinc de Crpnicari pe care Ie infiintasc, intr-o exped i tie in Siria ~i in Tara SfaJ1ID. In diverse epoci i storice, au existat cronicari care 'au atras atentia asupra faptu] ui ca accsta a fast primul 'val de cruciati , dcsi to'[ ei se grabesc sa. comenteze ca acelora Ie lipsea zelul razboinic. Cronicarii Papei Silvestru a] ll-lea, dupa cum ne spune U'l1 j uramant papal din veacul al Xll-lea allui loan a~ ,XIX-Iea~ si-au pierdut urma ·tara a fi realizat ceva, eLL exceptia faptului de a fi slujit ca vasaf ai cal ifului, Subtextul sugereaza ca ei s-ar f] converti t la mah 01D edani srn,

De 180 Al-Maqqari, istoricul de marca din, secolul al Xlll-lea afla111 ca al-Hakim i-a 1Jl; mit 'ell mari 011011.111. pe trimisii pontificali ~i ca ~i ~a Petrucut multe sap tall1 ,a 11 i 18. Ierusalim in compania acestora, sp' re a discuta despre virtutile Isl eru ul ui prin comparatie cu eel e ale

~ • 1 ~

lcre~litlatalii. El ue rnai spune (~,a al-Hakimar fi fast ,a.tal .. le impresionat

Idle 111.0 deS'li a $ i de sin c-el.ilatc a .[ 0 r [neat 1 e~a. dat sp- re 0'] OS] 'n la., in '[ u 1.1 a

- ,

:septenlbr'ic a antllu.i 1.002'70 baz:Hica bizantinasinulta, :~a. per.~feria

] t· 1· . f'" .... -~]' erusa, Imu UI, p'e care aC'e~.tl'a. au transo'nnat~ol In casa ca}:nru ara ~1

b:[,blli,ot'cca. ,Din pa.cate., al=Maq.qari nL~ lnenpo:neaza n~ici 11ll'fllele eelor

157

I;'igum<oa 5 .. ,,5. Sala .i ntelepti Jor din Moscheea Al Azhar, reproducere dupa to gravura din secolul a] ,X'VIII-lea~

care faccau parte din grupul respectiv, nici amplasamentul exact al ordinului, ci dear faptul eEl: acesti clerici Sf: aflau aici In calitate de cronicari san de istorici, La inceputul prime: cruciade, calugarii se stabilisera intr ~o' bazilica greceasca de pe Muntele Sionul U] si ~f"~i 1 uasera 1111Jll1ele de Ordinul Srapanei noastre de pe Muntele Sion (vezi Anexa C),.

Nu se poa~c spune despre acesti ca.l.uga,ri daca erau cruciati, DU11a CUUl, analele autoritatilor musuhnane nu consemneaza ,ea s-ar Ii convertit la mahomedanism, c:i doar e:a al-Hakim i-a tratat ell reate o I10ru rile cuvenite unor buni crestini, Cu altc cuvintc, ei nu sosisera la

Ierusali , .i"I d de cucerire. ci di ~ ....

crusanm CU ganc u {~ cucenre, C1Jn dorinta de a. face cercetare

~ti'brpfll~~, desi trebuie sa lIe multumim doar ell a lansa ipoteze $1 speoulatii in privinta domeniului de interes 01 cercetarii lor,

Dupa ce trimisii Pap:ei Silvestru se sta.bilisera, deja la le.rusaiiJll, S~vestllJ insu~j a fost alungat de I.a R0111.a de va]u~ terorisnl,ului ljo,litic~ Dill110rdul Ttaliei~ 'Silvestru ~i Otto .a,~ III=lea luptall, sa, tltla, 'picllt lUle.i srtuafii 'politice critice c'are rul1e,]li~lta sa-·i zdro'b·easca,,, 111, anuJ 1.,003 a'[ualldoi v,or 111lU1 SlLbit~ la nUl.llai cateva luni ,diferellta u:nul fata de

HI, - •• - - -

158

J A.·V "'EIDNER. & VINCE.NT BRIDGES

celala tlt, In conditiimai mult decat suspecte, 'Visum maret de refacere a

~ ~ - ~

lmneri ul' ui R·· o rn ... a' __ n tIl11' f P at ,C'') iJ ·I.''IFL s o: de - 8" tat g' ·10····· bal I~ ~ 1_1'1'11'" V·.' ersa TIl p 5r'~~a

.11. 'rV-L· _ . , '.' ". . " _' _.'. " .VU. ~ . .~ u.J.L . - . JI. UJ;iUl,. . ,. ItJI '.lIl '"jJ. !!;.;iLL·, j, Wi '-~' 1 ,"' \p'U,

sa. fi dispann definitiv '0 data cu moartea lor.

'In 1" - ,.. "" " ~ 1 '.... ~ d """" , .... di

_ , .. rea rtate, 111sa~, Vl.SIL.w ,0·[' mare] aVlea sa ' .. :aln.U18sca . .iscret,

trecand in subteran timp de cateva generatii, Pentru at intelege cum a fast posibi acest lucru, se cuvine sa studiem cu. atentie legenda lesuta, in jurul MUl Silvestru si mosrenirea pe care a Iasat -o~ D:].11 combinarea acestornoi perspective, vom intui umbrele unui plan ambitios ~i chiar vom rernarca itele incurcate ale unor idei si evenimente care se

:;; 'i

contureaza.dincolo de explicatiile oficiale care ne-au fost servite

. II!!

· - "E' bi d S"l' - ".....' - ... A

sistemanc. . )] .t; nne, r. a, :'.] vestru amunt mamte ca samanta pe care 0

sadise o data. cu planul sau sa dearoade, insa anotimpul culesului avea sa propulseze un rege crestin din sernintia merovinsiana direct

I"J' .. ,":'_j "'. '_"'.' •••.. " :,' ... ' , '.- •• '} ••.• _" I "_" ,"' If' l I' .• ,] •••. ",' .. I~' 1,"'" ,"_ ,"

pe tr0.11U] Ierusalimului.

Peate cea rn ai importanta mostenire lasa: a de Silvestru at fost rniscarea de restaurare a Pacii Divine pe parnant, care avea sa serveasca drept sursa de inspiratie atilt primei cruciade, cat ~i noilor doctrine erctice populate in plina ascensiune, dinrre care arnintim

,

doar credinta profesata de catari si pe cea a bogornililor. Coneiliile

clericale ~j diversi predicatori laici aveau sa raspandeasca aceste idei noi in intregul OC-1cidell'[ ti mp de un secol dupa rnoartea lui Silvestru, netezind astfel ca I ea pentru chcmarea sub anne la cruciada. Atatcruciada populara cat Qi COll,dllJ'catorul ei PetrLL Erelnitu~ BUIlt

- .. ~ . - ... . .' -- . . . "." .' - .. - - ',' 't. '. .'. . ". ,. '..' I ~. '. . .',.. , ,', , ., •. .'

produsul mi~·carmi pent!u instaurarea pa,cii diwae. Du,pa~ CUll1. e.ste foarte posib,.i.~. ca .Petru .. Erelrli tul sa .fl. 8\Iut 0 legalura directa. cu grupLLi obscur de ca.J U J.;lari si d,e ero rncari a~. Pa.p~ei S il veSlllLl

...... ~~ ..

U'nll.~ dintre calugarii respectivi" Rj.cll.er dUl OrdiIluI Sfantului

ReIny (acela~:~: sfii.nt ,c,,[)re 1"'21 C,011.v·e11it :La cre~,til1isln .. p,e Clovis I)~I l1:C-,tl lasat W1 tab'·ou c:d inva.tatwi1or llr~ Silvestru Icare coninl ~i scanteia

""

ce·a du.s ~a. 'na~terea ]egend.,e]~ I'n a.farat u]1.e:i eDlllTI.erari a il1ia'ptuirilo1r

~ ui S i Ivestru" Ri cller ne dezval ui·e; ea acesta .a studiat profund, ~i ind,e lung. art1ele 11eJl11etice. Din aceasta f'6111arca sin gu lattl S-B, :l18SCUt §i ,a inflorit· leg.··le·n,d,a refeailoa.re :]8. intereS'u·t P.·.·3IJei fata Ide alch.:[lTI.ie,~

. - ""'

:~'nsa cea mai pers.isten.ta i~torie, relatata pe.~ltl~ prirn,8 oara, III

seco.lul al.XJJ] .... lC8., jl preZiJ1W, pe Gerbe11- pe ,atwlci ,dow. rullirie.pisc-o.p

de Rh' e·' (Ii c· - -n co 'S~' 'e·c;::tltfJ '-n l"t'apH t]l1ag-]~c d'l"n' b'· on? c~· b' "1' .... ~ ... ; I 'lln~, . w . ·n' '':'.1-.,]1: 'i' ""'" LI - . "~-'. ' ... _ , ..•. _~ ~:' .-,1 . L'~ ,{Apia-I sa.

Prezi,ca vi i tOt,J I Fi!,"p:~te ate'est cap'. ,. ~ P" ,reco'nizeaza aleg· ere81 lui Ger'beJ1'

,'. __ ,"-- . _. _: I '._" ry __ !I I .' ~ :i,"'C ' -:_. '. __ '." . -. - . _. ,.:'., .' .. 1. '_', :_

ca papa, ceea oe, data fiin,dpozi"fia sa fi"agila .pe scaunui arhiepiscJopal, ef,jJ..O predic\ie desrul de iIldra,zn.eata~ 0 isto.rie sm.milar@, a cmrculat :ji in

159

l.ega:tu.ra. ell diversi magicieni medievali care- detineau cateun cap de bronz, cum. all fost Roger Bacon ~i Albertus Magnus, Tema sugereaza In mod indirect "c,ap'lll'" 13 care se presupune ca s-ar fl. inchinat

Templierii, mai precis rnisteriosulBaphomet I

Teate aceste coincidente nu sc datoreaza hazardului, ci sunt doar sclipiri care transpar din planuldisimula 1n,.. spatele expresiei

" boli In H" · R" 1 c: ~

sun. ·0, tee, '~' .. ustoires, icher ne otera un reper, In aceeasifraza in

care aminteste despre infaptuirilehermetice ale lui Gerbert, Richer ne spune eli acesta ar f constru it un glo b inel ar cu. a i utorul caruia putea stabili pozitia soarelui si a planetelor in raport ell sfera celesta. Lucru extrern de intercsant, 'in. modelul pe care-l propune cu cinci

. t . d'" .1' ,. "'. ,.'. 11-. _:_ d ,- ·C--· '1" nb C.~·I .. '" i +-. 'J. ,·t- , '" ,- tun d

S II c_;e anm n1,aUll~e ·.e .... Ou,n.l. pJUl1,an.L.ll. es ,.f, r 0 . _ ' .1.- ..

C " - .. · d'.... d ' 's · -. ,

eva rnai tarziu, 1 ... upa ce a devenrt papa, Silvestru va. proiecta

~ll .. mea'] iza un 110U glob inelat, un soi de planetari u la scararedusa, in care integreaza informatiile din tabclele ]td Ali ibn YU1TUS . Noua sa

·f' .... t l' '1- 1'· _. 'C] L r Iii .].r ., ~

s rera prezenta p anu ec ipncei, .. ~. a .. ca = actee, ca I~l po 1.1. ec ipncr ~1

p t anetari (figura 5~ 16). Sfera reprezenta 0 mas inarie dill bronz servind ! a calcularea secretului timpului, cea de-a treia C0111p0l1.eIl ta a alchimiei.

I ' m'. b .". ;,';, '" "b . '~I ". .. .-.-.11.... .r._ ,~""' .. t -' ~ d -! .. 11· . .. I' "'~I d - n umoa] srm O[lC aceasta srera a, cuncas ern a. cvenu "c-aJ)u,.e

. ' , - -. d ,. . '." . '.. - -.-'.' ~ ~ ,n;. '. :-. ... t.... ..' i ," ",1 - b ,,"' "'; -L. -.. ]"'3, , ~ .:' ;,;.. , .'~ -e . - - d ,

care .ispunea once rnvatacei ce e I U mtru aie ~U tei 111 per oaoa

medievala,

~ igur,a S~6i 0 ,alta, gravura d.ata-n,d d'in se-co·~u.i al ,XVl,[l-lea, repre,zentand glolbu~1 constrult de :P,apa.

S-j :Iv'es,tru al Il ... J ea, sa u prototipul a.oe]ul l"(!;t ~arnet sau B,apholne't a1

"'-r en1 p Ii errn mar.

1.60

J -"7' l.1.lE·IDN~E-"'IjR & V-'- CEN' i"1i'"I B' . -,

I f\,1 Yl -"==: -I~.. . .', -, .•. _ .... \rIRIDG E:S

Anticipand, enigmatica denumire a 'nca.}:)uluiM' asoeiat Templierilor confirma aceasta supozitie, In transcriere fonetica, Baphomet apare simplu 111 araba; aramaica si ebraica sub forma bet 'amet, sau -'tsala,~ al adevarului". ,Rad'la,cilla. ,ra sau bet ,3. accstui cuvant este identica ell radacina ba din Baal, putand avea astfel sensul de casa, loc, sau actiune deumplere a lU1Ui spatiu, Expresia de ~,saJa~ al adevarului" folosita ca titulatu fOri poate fi intelcasa si in sensul de ~ .casa" de umplerc ,3 unui spatiu ,cd Cubului Spatiului din. sfera celesta ~i valoare a cunoasterii profetice .. Templierii nu venerau, ,S a u nu se inchinau la un cap de bronz; ei mcditau asupra Lui ~i~l studiau indeaproape pentru a deseoperi j nd ici 'i refcritoare la secretul timpului

· bilsi al ~i ~ ~I ,. d ."

unuai ""IJ ~11 a momentunu ce~ mai a, .• ·· cevatpentru operatiile loralchimice,

_ Un alt calugar-crorricar al Papei Silvestru, pe numele sau .

Rodulphus Glaber, a impulsionat inceputul rniscarii de pelerinaj 0 data C'U relatarile sale entuziaste despre activitatile milenariste din preajma anului ~ .. ,033, menite sa marcheze comemorarea a 01 rnic de

a- i d .l:' "-, , .. ~ · 'm""·u .... -···1~··,- D···~···:"·- -_.-'.". - ml t adc ,,,.. .. "0 ,,"',:"

un oe ra 1110aI rea nn nns OS. es: nu era cornp er adcvarata =astazi,

initiativa lui s-ar numi propaganda=, istoria lui Glaber despre semne cosmice prevestitoare ~I.i deplasari masive de pelerini catre Ierusalim se facea ecoul unor n elirri $1.] al e epoci i. 'F e bra Ide a s e imp 1 ica activ i-n - ~i :I.1t1. de a astepta fiind pasiv _. rnomenrul intrarii in 110'u.l mileniu care. se apropia a cuprins toate clasele sociale, Aceste sirntaminte sunt cele care au insufletit populatia si au C011dus- la aparitia primei cruciade, Iar cucerirea Ierusalimnlui 3. adus rnileniul ClI, un pas mai aproape,

Versiunea papci, a imparatului ~j a califului ramane 111 III Clr e parte ascunsa in fragrnentele risipite de e= a lungul unui Intreg mileniu caraeterizat prin neeesitatea p,iistrili.i secretului ~i marcat de intrigi si de. framantarile interne dintre posesorii diverselor piese ale acestui secret, Papa Silvestru a fast initiatorul unei miscari care a actionat cu

t.. - 'I' -

orta unui ta,vaJl.l,g,~, i.:n d,eCLlfS de 11lnnai cateva Sll.tC· de ani reusind sa

1]1111S i,gureze fllnd}af:nel.lt~lm clUl:Jul cultur,a.l.al EtLrOpc i 0, C"Vnl,c-i'ade~e ,au. desch'~s IU11Te,~ Orientu] ui bruse ~m dire-c" catre Occid,e:nt~ iar nl;ina d.cs.til1.lLlui, ac·~ionata. de' Silvestru aj'u.eat lUl rOil irnpo.11an~ in aceasUi sc.llelns. Fara .Pap.a Silvestru; este p,osib,il ca Occide]ltu~ sa llU fi CUl10scutniciodata cruciadele, d.up,a cu]n~ jll1~psaIOaL1.1enjlor de ]egitl:l.I-a pe care~i ,avea Silvestru, III in.terioIl.lI d'~las tiei fatil11 izilor ~i a cro'n~caJl'~,or sili stabilit'i la ~ crusa.IUJ1, cste cert ca, ll--ar fi existat rucio(iata un 'Ordlll al Cavalerilor ~relnplului.

..

CR-UC-" "E it. D __ I

_." .. ' (A .....•....•...

Templierii reprezinta mornentul tIl care curentul politic initiat de alchimistul papa a ·ta'$l1.it la suprafata si si-a facut intrarea in arena ~'sto:i7;i., ~o'yest~a ~~~np~ieril(n~' in special originea misterioasa si bogatiilc inimaeinabile ale- acestor cavaleri stabileste 0 multitu d line __

. ':' 0'111. ~ 'J. --' ._-.. . . - -- _' _ .

de conexiuni sugcstive. Daca Te.l]1.P 1 ierii n-ar fi existat, atuncin ... arf

exista nici miscarea de ed i fica rea a catedralclor ~-i n ici ban H cu. care au fost acestea constru ite, Din perspccti va cercetari i noastre, daca n-ar fi existat Templierii, atunci este posibil ca n-ar fl. existat nici .alchirnia" 11'1 forma pe eare 0 analizam acum,

.PE'r.It.U ER.E~MIT·UL" PIUl\flA. C,R'UC,_'AD,J\ S}J I\,1UN'TEL~E SIONULUJ

TC.L111Cl1ti~ de' ~~,cruciada'~ provine din cuvanml spaniel cruzado. care are sensul d{~ ,,!!purta.'I1d, insemnu 1 crucii", I ntr -adevar .. cruciati i purtau insemnul crucii Intr-un sens diferit de simpla etalare a cln'bler.r{ei purtate ca blazon pie tunicile si lJC mantiile lor, Ei erau Insufletiti de

• III ' ,.. 'Ill

n.ol~:,a ~lZllH)~ aSl~pra cre~tinisn?ului din perspccti va careia Ii asteptau

mul = luc_n~rl de infaptuit=adica exact genul de lucrare pe care regii cvasi-barbari din Occident il Intclcgcau.cclmai bine: razboiul, Prima cruci ada sc pref gureaza en acel tip de miscare a omeniri i inchinata .s far;.itLllu.i 1 umii,

Papa Silvestru si irnparatul Otto al III-Jlea auincercat s,a edifice LU~ stat global unitar prin uni ficarea ramasitelor lumii antice, EI intelegeau acest stat ~ care, in viziunea lor, includea probabil ~i znn el c stEi pdni te de d inastia fa timi zi lor ._. drept 11]1 'i m ens zid de fb rti fi cat] e In calea va I. urilor tot 111:8] m ali de refugiati ven in d. dinspre

E uropa ~asar] lean~. $i din apusu I As i ci. Y n Europa centrals, acesti refugiati erau cazarn, sau cei ce aveau sa. devina cvrcl i ,a~ke.llazi.; ill Asia M:ica- rcfugia~i]_ se nU.cneall s.elgiucizi. Toatc accste presiulli c~ercit.ate.de v~lurHe de popoare migratoare amenintau 11l1periul Blzantl.l1~']_ c:a:pltaJ.a sa '. onstan.tin·op,o'l, ca. ~Ii (tin,astia fatinlidB, care I dethlea con~ro]ul asuJ)ra Pa1estinei .. fn1.pe'riuJ Ide- i\pUS, rea,d:us lao peTi~ada sa de giaric S'Lfb dOll1ni'a ~ui Otto la rn-lea~,i S[Lb 'pol1tificatul iUI Si]vcstru,~ a faVOf]Zat crearea io Eu.ro]:la Ras,aritean~a a. catoJ'va. rc,gate cre~til1.e - Poloril.a Ccb.os~ovacia ~,i U n,g'aria - ca b,ariera i11. caJe.a invaziilor anticipate ve·n]11·d dj·I1S.pre Orient

162

JAY WElD' E'R & V'INC'-"E"Nl'T' U'H' 'D'G' "E"S'

.;_" .. -~,_ .. '. ~~" ,,~- _ : '.\.~.' .:' .., .. '~ .

Unite, cele trei mari p,arti ale Iurnii rnedievale incipiente cele doua Rome _. Constantinopolul fiind considerat a doua Roms - si lumeafatimizilor, arfi pututrezista nu numai presiunilorturcilor, ci ~i invaziilor tatare die' mai tarziu, Istoria consemneaza in.sa ca. turcii selziucizi OIiU cue erit Palestina 1 .... U·· anul 1 0', 7"1 si au amenintat stabilitatea

iOJilivlU.O'''. . ,_':' .Ii a, .. '.-' ' .. ' .11;,.,..1, ,~,,"",.;,.,il~ .. U .. : '_ t.i~_ ,_,\.--_ ' ,~,. ..... 9 _. ... .' , L, J _ .' ... .. _

intregii lumi caud atentia lor s-a indreptat asupra Costantinopolului, Dupa 0' infrangere dezastruoasa, Imperiul Bizantin s-a vazut obligat Sa incheie 0 pace umilitoare, cedand 0 mare parte din teritoriile pe care le detinea l:n Asia Mica, Imperiul fusese salvat, lnsa, dLUIDul spre

Ii ~ • i ,_' W'I I ' ~ i! -. iii . ~

Constantinopol era deschis pentru unnatorul val de m vadatori otomaru

I- - . fi'" .... .- l· .. .A .. f . 11 .... ...

, - --,' -.' ~. ,.-. ..' ': • • '. D - .~: ,- •• -, ,. .'-: • • 1 l ,. ..' '. 'l • ' a' ~ ," • , .-. • • -~. ," I !'!II.' ',_..' .' ." . .'

in aces! moment amantat a:. istonei.rst ace ID11 . mea ttl scena

pentru debutul sau un persona] misterios care va 'fj UllU1 dintre protagonistii ~'i principal ii promotori a i primei cruciade. In anul 1.,0'88.,. Petru Eremitul era un calugar anonim care facea parte dintr -un ordin

.' '-1 - - .. ~ ", ~ 1" .... d . _, ',;' .:".. ..: ... .. F'- "1 ·t, .. · ..... - : .. ' .... . te ,,=,: :ih ' "1- .... · . ",.;,;1·, , .' rd '. 1 .'

C enca sau '.' e crorncan. OHl e CUT10S esre raptu ca nume e or JrlUlUI

din ca.rle facea parte 11U ne-a parvenit, ci ca istoria a retinut dear aparitia sa la scena deschisa, ceea ce sugereaza ca. acest calug,ar avea leg'~~li solide in sferele cele mai inalte ale puterii ~i sustinere pe masura, III acelasi an, Petru Eremitul a cifhltorit dela Ierusalim spre

A d.... d ~ d .... ~. '.... . "" d S" . . P " h I. _ piUS, ,3.. UCaJl, _ . C-ll SIne 0 , • ep·e~a panmasa scrlSfl·.· e'·· .llmO:]l~ I ,s'lr.lar· . .u .

I· , ali '1 • - .' .. ', .'. t - b -' ,"'" . -"'i -Co-.' 7:' -._.- '. - ,.' --' '-',~ . -'1' '1- 'po a r . " U' "-b .'.' .. -r 1

erusa min L11" pe care re .. UTa s...-O 111l11aneZe perso.na . .. alJel . r·. an a.

II .. .Jea (vezi figura ,5~ 7). Este cert ca acest strigat de ajutor adresat Apusului, Cia ~i oferta etc reconciliere a. Bisericilor pc care lefacea P atri arhul nu 'po .• uteau fi incredintare unui sol oarecare ~ Timp die cativa

t ' ~

ani, scrisoarea Patriarhului avea sa starneasca dezbateri aprinse in

interiorul Bisericii ap usene, hill uentandu-l in ce lie d~11 Ul111a pe Urban sa stabileasea tonul pe care I-a abordat 111 cursul pontifieatului sau

L "" 1- 1- • 1 0"9 5 ~.... d 1- .... bi .' - l'

. . a Inceputu 811U,' ut , .1'> - ~ s-eSlzan.I.. S a. ,lCl.u,n.ea armate .0]'"

- lzi .. ~l 1';. - ~ 'I' b' .. A"'l " I .. · 1- P · U b

se·g1.UCIZl or~ unparatul nzantm " .. eXIUs. I ,3 tnmiso SO'.Ie .. apel. r-··at1

al Il-lea ~,] Conciliului de la Piacenza prin c-are cerea ,81j'LEtor militar dill partea Al?-USll]uL Papa Urban a fast :ilJtrigat de ,~anseIe pc carle'l,e o,fer,ea aceasta alial1~a ~i de falJtU] cat 'vcchiul p~an. al 'lui Sm']vestru pr]vind e,dificarea unui stat global U.llificat putca fi~, in fine, rea]:[zatll 'U'rb811 a p'~ecat'i'ntr-,un turneu de ~ase luni i'n 110rd-u'1 Ita~i,ei ~i s,udu.l Frantei ell .scopul d.c at ,cau'ta sprijin,. Dc ~a Pu,y~ din sudu.l, Frm1t1e.i "a fast CO;Dvoc;at in. luna aU,gust un conciliu ec.le,ziastic care llllna sa, se in.'trun,easca in T.l'oie'm'brie, 1a. Clel1Uollt, d'I'n Auvergne~ adica flU departe d,e micu.~a :n1anastire din Auril1ac~

C"RUCEA DIN HENDAV·E

l63

Figura 50;7 .. , Petru Erernitul tinand 0

,

predica despre _ cru c. ia da ..

(Reproducere d.u~Ja. 0 ilustratie dintr ... un . d .... d d-" ~,n.al1u.scr1s ..• ".atan.·. , .•.. un

secolul al X'V -lea, B ridgemon It' Art Library)

NtL se stie exact ce intentii avea Urban ~i ce astepta sa obtina

. i ,L C'· - _. '~: '~" ' ] d , 'J' .: C· -. '1 .. . -, t d ~~, ",. -.' . - , , / -_ ..'1' 11 . . -- oJIl d e o-a"'- nd ~.:1,

C e ~a·. 'onc~JJu. '"e .a.. ell11.0n.Lj] ' .. e~~. se pale ca e,w, ave"., ... ·.·0'. ". L'tJ~

organizeze 0 expeditie rnilirara, 011 cu muh diferita d ... e cele din Spania [l18 ura pe care 1 C condamnase atat de vehement. 1I1sa,~ ceea ce s~a Petru cut 111 real i tate avea s.a dep a seasca ch j ar ~ i asteptarile sale.

Urban al Il-lea, nascut Odo din Chatillon-sur-Marne ~] fost prior a] abatiei din Cluny .. era, un 0111 ClI viziunc, U.·n organizator ex.periJTLe~.1tat ~i u:n dip.loDlat abil~ devo,'tat ]JfO',gra111Ll h..1.] de refOrlll.e ptlS ta punc't de pl:rede-cesoru1 s@:u:, Gri,gore al Vil-~ea~ S'.lJre deosebire~ rnsa~ de G.rigo-rei de al canl~ tenlperall.tel1tpasiol1.a,1 nu scapas,e-·nin1el1.i Urb,an era 0 fIfe lumeasca pana III cea ~llaj i11tinl:11 fibra a s,a.., Ltll s'ol de pa.pa :p,op star l11edieval i]la1t fell11eca:to,r Idezinvoltin sQ'cieta.te ~i de o distinc,tie a]~i:stocrat~ca~ , deaJul sau. gen,e~ral era refo:nlltarea Bisericij Ap-use:ne '~j unificarea eu Biserica Ra,sariteana1 ill SCOIJu1 creari'~ un.uJ.

." ~ ~

cre~ti.nisln elm. a,devarat cato'] ic:! in senslll de un·iversal. 1]1 cele ( III unna~

cererea de ajuto1ar,e rmlitare adr,esata ,d,e il1Ip.aratUl~ A'lex'ius, 1 Pi are a sa

'164 J'AY' 'WEIDNER &, VINCEN'T ,B:RJDGES

ofere ocazia ideals pentru Irnplinirea acestei aspiratii. Urban a mai fost influentat de miscarea Ide Pace in numele Domnului, care incerca

l' J

sa puna capat violentei si razboiului in anumite zile ale sa,ptrunann 9i ill

·1 '~I . d ..... b""" l' fi ,. m ........ .... ..... h '1-

zuete e sarr atoare a e s mtilor; meat a vazut 111 C,'~ emarea .a arme

impotriva ,~ne:am,ullli blestemat care s-a indepartat definitiv de Durnnezeu", dupa cum i-a numit elpe turci ill predica linlJ,ta ln fata multimii adunate la Clermont (vezi figura .. 5., 8), calea de a tempera.

iolem b ·'1 ""I '. . d 1: ,.... .._, di . ,

'VIO, enta nontu or europem S[ c e a 0 canauza In aceasta ,- irecne ..

, .); - '!

Figura 5,~8, Gravurs din secclul ;a.t XVIII-lea a] COIle] liului de la Clermont.

.

In dimineara zilei de marti 17 noiembrie 1 O'95,~ rnii de oameni

, '!I

dunasera .' u • • D'" ] ,. ""I ,.

se a unasera pentru a. auzi proclamatia IJap,el. .·Ie cateva . uru, ca :ug,ID1

itincranti 9i predicatori laiei raspandisera stirea despre aceastasedinta la care' IJ ute a asista si poporul, il1c,at in ziua intrunirii, catedrala fiind neincapatoare pentru multimea stfa.nsa~ sedinta 's-a tinut in aer liber, IJe locul viran din apropierea portii dinspre apus a orasului, Dupa ce 111 ultimea s -a strans acolo, Papa Urban a] Il-lea s-a suit IJe un 1)0 mUlTI,

I " .

~i si-a inceput disc ursul.

Patru cronicari conternporani cu Urban i-au consemnat " '.:""--,, '.'." """""" ,-" ldii t,. .: I:J····b·· rtC .... l ''-'''''i"" ~ .', -t' .:~ fost de cu vantarea, msa W1U,ln t eel, . :'\..0,' er .' a ugai U~., 8US,,1l1e ca a.10Sh e

fata ~i ca a auzit ell urechile sale cuvintele IJe care le-a rostit atunci Urban. V011l1:Jarafi11Z8 versiunea acestuia, De .~a. el aflam ca 'Urban at ]llCeput prin a le cere franc~lor - ,~"O~ :neanl al frallcilor! Pi op or' iub'it Qi ales,.a'~ lui DUlnJle:zel11 ~.~ d,llpa cu'm, CO'11senmeaZ8 R.obe11·- sa, sara, in, ajutoru'~ fr'fl~i~or lor dill Rasa,:riL Cre~ti:[latate.a rasaritealla le cerus,e aj u, oful, lur,c'i i ,avan S·3U in. teri tori u] crc~tjn" uCl gal1d pusliind ~'i p,ang3rind tot c,e le ie~'ea in calc. U rba[1 a. s, ub ~ i 11 i a't caracte.nulSIa.Jl.t a]

C ~~UC'EA .DIN H -~~NDA'¥E

orasulu ~ Ierusalim ~i suferintele prin care treceau pelerinii care caJa toreau IJa,n~ la Ierusal im ~ 0 upa ce a 'pi ctat tabl oul sum bru al S1 tua] ici din, Rasarit, Urban ~i ~a formulat astfel apelul ~ lumea crestina apuseana trebuie sa, purceada de 111d,ata spre rei. .~] sa-i salveze .. Fie ea bogatii ~.i saracii sa plece impreuna, umar la urnar, sarenunte Ia a.se n1B[ omori intre ei pcntru binele maret de a-i IOlTIOri' IJe turcii far a,. de DUll1l1CZeu,! Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, iar cei carevormuri 1111 upta pcntru aceasta cauza Sfa]lt.a.~. a. declarat 'Urban, urmau s,a. pri mcasca iertarea divina ~i stergerea tuturor pacatelor. N u mai era cl i'113 de zabava: CU, totii trebuia sa fie pregatiti si sa, porneasca in campanie la vara, eu D'lU1TIleZeU calauzindu-le pasii,

Adresandu-l i-se concetatenilor sai francezi in lirnba franceza, Urban a atins culrni de elocima, irnposibil de redat in Iimba latina in care au transcris cronicarii cuvanrul sau .. Chiar ~-i a~a,. entuziasmul general a deJl"a~it GU, mult asteptarile lui Urban .. Strigatul .Dieuli volt", adica .Asa vrea DUI1]l]eZeU ', s-ainalta; din pieptulrnultirnii inaintc ca Urban sa-s] fi terminal cuvantarea. La sfar~itu.l discu,rs,'ului sau, ep iscopul din Le Puy a cazut in genunchi implorandu-l pe Papa, 's:a-i permita S~l participe Ia expeditie, alte mii de entuziasti urrnandu-i pe loc exernpl u 1 ~

_ Papa l]}O<ll era prcgatit pentru asa ceva :?i a fest luat prin surprindere. Inca nu fuscsc elaborate uici 0 strategic. CI~ atilt 111ai putin nu se facuse vreo planificare riguroasa a deplasarii masive de populatie 'care a. explodat In iama dintre anii ~I ~OI'95 ~~ 1.0·96., in timp ce 'Urban, ~Ii ... a adUJ13t episcopii pentru a face' aranjamcntele politice, un grup de prcdicatori care raspandeau cuvantul Evangheliei au i~~cep'ut sa, popularizeze expcdi t:i a,~ 'U1IU:] d inire cei mai proerninenti fiind Petru Erernitul.

Figura misterioasa a lL1:~ Petru Ercmitul, 0' eniama chiar si nentru

~ ~~ , ~~

conternporani: sai. apare obsesiv in cronica prirnei cruciade, In anul

1.088, e] ii aducca Papei Urbani 0 solie de 18 Parriarhul Icrusalirnului, desi, Sf' pare ca istoricii de 1'11a1 tarziu au pus la indoia,~a veridicitarea acestei informatii, III ot ivand ea Petru Erernitul era de originemodesta ~i aparen t. LUl P i0I111.eSenlIlificati,/, .. In c,iu,da tu,ru.rOrf accstor necunOSCL lte, acest c',nig1lJ.atirC: c',aJugar d.ell1agog eS1e incol~jllrat de 0 au.ra cc ~u,g,ereaza, eli ave a. r_elatii in sfere'~e sus~'pusc ale ]JtLterii ~i sListillatori I'mportall\i. AH~ttuI2,n.d, fi~agn1.crlte'1e lear-e' cOlllpun c,ariera 5a,~ :putClll d,f!'duce ca 111 spati~d:c' cruciad,elor se ascll'[]"d.eau r_na~in1a~iuni abje,cte~

166,

JA·"Y'·' '''JvI'D'·N",·r'vR~! &:'. V~'·'I~"C··'I;i·'N'·"T B·"R::, "D'G' ',E"S:

I .' ,." ,I!t, _.,'C ' ,~", ' .. ~ 1,.· ,Ie' . _ .,.'.. ~.

Petru S=8 11asCUt pe lajumatatea veacului al Xl-lea undeva in regiunea Picardie, probabil langa}\J11iens" Inainte de a. intra.ln cinul calugarese Petru era lUI neinsemnat nobil de ~a care-si datora fie ful lui Eustace die Boulogne, tatal lui Godfroi de Bouillon, viitorul rege al Ierusalimului, Candva dupa anllll.OI'70'1 Petru, a intrat la 0 manastire din Ardennes, LInde a slujit, timp de nurnai cativa ani, ca insti tutor al tanillu lui G odfro i, Dupa anul 1. ~ 0 8 0 _ .c:~ ap 1 ecat in pelerinaj la Ierusal im

de.neca ........ ';'1' . ~ ~. -e iid .] 1

U11," e, pe 'cat se pare, a raI118S pana "a pnmirea l1US1UrnI .. ae a p .eca a.

Roma, in 3111Lll ~088~ Nu se rna] cunoaste nimic despre activitatea sa pa,:nii la inceputul 8JIUlu.i 1 ~'095~ cdnd a inceput s.a predice dcsprc noua cruc i ada, ~a Bourses .. din provincia Bcrrv Cu aile cuvinte e] l1U

~ "'. '"J

a asteptat p'all$L la conciliulecleziast] c intrun i t la Clermont.

Tinand cont de activitatea Papei Silvestru alll ... lea si de

di . . . '1'" .... .di .. ' '~I .. _. ..,., '.'"1' '~"II, 'r" .:, ._ ~: fi' iintat '\ . t~ _. .: 'm ;""', ~

rverse e 0,1 .. : me aie ci omcan OM care s au m nn,a' 111 JJ.11pU~. sau .. In

' ~ t 1, . , .. b ,"~' ." ']. I:·' P 'to c· in , ,- .. tit ud '~I .. ' P"" rrt "

spa el,e un1 ' •. I f'1 lU _,' e . ru se con ureaza ll11. ,wpaJ . _,e ,~ucru" ... e. ru So=,B

alaturat unicului grU,PI die monahi din Ardennes, eel de 1.3. Orval, din apropiere de Stenay, lee cu puternice conexiuni ~i ecouri

· ,. b bladui ..... ..' ,. ., donti .... ;"i

merovingicnc, Jl'llS St1..··· obladuirea matusn ~] mamet ac opnve 'Ill grua

careia fusese incredintat Godfroi ~ Aceasta grupare de calugari apartinea Ul1Ui ordin misterios de' cronicari dill provincia nordica a Italiei, Calabria, care pareaextrem de preocupat Ide studierea ascendentei ducelui de Lorena, adica a. farniliei din care facea parte ,~i Godfroi.

. icaluzari . ~. . P

Daca acesn ea ugari se numarau pnntre cromcaru pe care -apa

·S: .~], .. ' . tn ...... . ,. ")1 ," . • .. " -a . . ""_." +,~, '''. " d '-. ~,4-~.'" t, "t ,1,· ". d I ·1· +" l' c " . ,-, - . t

.'. "ves~' 1 n orgall1zase 1111~1-Ull or.II1 U1~nn ~,a", CJla.r ... ,e eC. a .. u,n'Cl SLID.

lesn,e d,e illtc:Jes .lletllllTI,2ira.tele s.chilnb&ri nea~teptatc de ,directie .pe care ]:e,-,a l'uat cariera ].u~i PetITL Erell1~itll1; Idi'ntTe care 31nil1tirn 11,ulllai

... d 1- d I I 1· E £' · 'b- · '~ 't.,.. fl·_-'

. . " ' .. " '" " ~ I' .', . ", ,c . , -1 .... ".,'.,.... ' '," . . i':'Iio ' , . .. .' I

lll· ,e. ,unga tn sa ~"~' .. ,ere a '- e.ru.sa: IlTI,m' . S.[f ,oa.rte. p'OS 1 .11, C a c, sa s e .' t

trart~ferat la Capitulu.l 'Orldi:l1.u,~u~, care se stabiH~se 7'1] a.tara OJa~,u lui ~

fl, .... - d . ,~"'. , d" "-,,,'" 'b· ~W,· . ' .. ' .... , .', I ' ,'"i '0' . 1" . ·d· ,~-, " .' ··t·,~ .,.'~ ~ ~" '[

a ,30111: -il'-$1 Ie,§e.·1 Ul~a ill ·az~:I.~ca pc carf-,e ... o pusese a '" lspOZ1,~e C8li!llll.,

'neb un al-Hakinl~ Aceasta preZllmtie pare corecta, in lwnina n'lisi"un,ii diplo:matice care i-,a fost rna:i tarziu In,cred.iJ:l~ata ,~lL~ Pletru ErenJ.itul~ fiilldea, llu:nlai u'n n1elnbru, de rang imlall alJaqin,ih1.d, acestui ordin de c'~eriei~ i-]fiiwltal cbiar Id!e paJ}a.,~, putela. 'fi suficie'nt d,e ,potriv'it 'ca repl ezental1l al POl1lifLdui ~i penll1J a~.~ llaan.smite, acestuia 111esaJe dill p,attea P,atriarh u ~,u [ Ilel1..l,saiimlLi ui ~i a B i seric:ii RAsar1 teIle,.

Tacere'3 c,are ·s'-a a~ternut p,es.t,e 'v~a'ta lui Pe'~ru Erell1itlil in JJeri,oad,a cup'f,i .. osa. intre anii :~ ,.088 - 1.095 s=ar IJule-a foarte bine dato.r,a unei obI ~ galii ill11JUSe d,e comarld.3lnentele ordinu.I ui d'h1. care

le,RUC - A Dl.N lIE:r'~'DAYE

[67

face-a IJ8.rtem Abia dupa conciliul ec len astic si dupa cepoporul si-a dat consimjamentul, a primit Petru Eremitul perm isiunea de a se lansa

111111.ugria sa cruciada, "

I nainte de sfarsitul anului, Petru se ana deja in provinci a Beny din centrul Frantei, tinand predici ill versiune proprie despre Razboiul Sf;?JJ1t, 0 versiune in lUl11111.8 careia saracii I~i drepr-credinciosii intru Hristos aveau sa-i devanseze pe nobili $i sa cucereasca Ierusalimul, totul fiin.d explicabil numa i prin ajutorul lui Dumnezeu. Guilbert de Nogent, care-l cunostea personal pe Petru Eremitul, ne ofera succint o explicatie lamuritoare privind autoritatea de care se bucura acesta; .Jar tot ceea ce spunea san faces parea sa poarte 0 aura sacrosancta". Acest c~Uu,gar cu aspect neingrijitsi temperament vulcanic, care in :ca rn.aj In are parte at ~I"rc'~~ i 'i mergea descul] ~i 1"n1 bracat in zdrcnte imputtte, era un orator faSC]11811L care avea harul de a-si vraji auditoriul ~i de a irnpresiona multimi intregi de oameni provocandu-le crnotii extreme .. Iar oamenii s-au inarmat cu mi i Ie cu p uterea cruci i si i -au

• ,!j;

LU1.11.at acestui personaj de 0 forra. COlTI .. parabi la ell ceaa Iui Rasputin,

pornind in lunga ~j anevoioasa calatorie spre Rasarit, -

In .1 una ianuarie, Petru a p,ar.as~ t pro v inc ia B'C1Ty~, a tra v ers at Franta si a ajuns pall,a la Orleans ~i In Champagne adunand multimi de 03111enj peste tot pe U11de- se oprea, In Lorraine, e l a vizitat vechea sa rnanastire de [a.tlgi~i Orval si a discutat Ict.1.CStiU11i rcferitoare la cruciada CU, fostul sau cirac Godfroi de Bouillon. Nu s-a pastrat nici o conscmnare sensa a discutiei lor, II1S8l este cert ca a existat un '11101iv foarte p uremic care l-a dererminat pe Godfroi s,a se a..laJure crucia.dei .. P§,l1,a-ll IJrilllavara, C311,d, Petru ~i ... a ad.ll.'l1at 3rl11ata sa poplllara-la Cologn,e~ 'vec.hea C3I)itala a lui Otto a] ],ill'~-]ea~ Godfi~oi Sf: i,natlnase ~i e 1 cu, crucc'a ]a }\nliel1s~ S,pre dcoscbire (Ie tOit.i ceilalti nobili care participuserala prlll1a cruciada,,~ God,froi a renuniat ~a toatc ficfurile_sale, ~i=a vandu( 'ioate do.lTI,enjiie §.J bunulile ~i a pJ:ecat! ll.11.'prCllna c u fra.ti~ sa_] sllre P,aJl1anlll] SWIll. G'loc{froi n u, 1.11ai a v,ea de' ciB,nd, s;a revi~a, 111 FrarlliB: ,poate cat incii de pe atunci~ s,e considera drept candid,atul principal i,a. lTonul reg~.tulu] Ien]saiilulduL

G'odfio'l 11,U a fOlst~ lllsa, sin guru 1 .no,bi'l care s-,,a pu sin: sl u j 'ba cruci'i ill vara ,ace.~ u i an" Grupu.l djtl care rnce,a 1:J2u1e era COI1:d 11 sill luod oficia~ ,de epi sco'pu,~. dj,n L'c: ·Puy~, Ad,henlar~ ill calitatea sa die ] cgat s.au l]U,:llriu f),8,pal 'n u 111~ I; l]rinlTe -ceiJalli 'm .. 'nlbri ~ltllnaral1,du=se ,Rayman,d, de TOLdouse" veteran in razb,oaieJe din Spania,~ I~Iugol d,e VermalldoLs ~i Ro,b,ert aJ [I-lea a1 F_]_andrej~ Ro'bert., IdUCIE:' (Ie

Normandia, ~i cumnatul sau, ghinionistul Etienne, ~o.nte de Blois in luna septembrie a anului I ~'096, la urechile Papei Urban a ajuns vestea cit normanzii din sudul ltaliei ~i din Sicilia erau preg.atiti sa lupte In numele crucii , .. Acesti norrnanzi care s-an p'us sub comanda lui Bohemun d. ~m. a nepotului sij:u Tancred au dat miscerii ~ruciate ce~ mai experimentati . si mai vrednici soldati dill EUfO'P, a. Fratele lUI

,"~ v + er-' " _ ".) 'Ij _

Bohemu .. nd, Roger de Guiscard, cucerise practic de UII1Jl singur

: • - • ~. ~ tl ft!i!!' ~ . ... .. " . !I',~ ~. " .!.. . !.r., '.' •. .

Constantinopolul cu canva am mamte, 'Jar normanzn nl~lau ~al)rln

aceasta chcmare sub m111e in Rasarit ~i se oferea 0 ocazie unica ..

Lungs istorie a primei cruciade ~i. a prologului Salt. pe care I-a constituit cru . ciada populara a fast relatata de 111.U lte surse, Peate ca cea ITIai buns dintrc :1110110'grafii continua sa ran1a:n~1 o'p,era. III cateva volume scrisa de Sir Steven Runciman, care trateaza intreaga perioada a cruciadelor, Pentru scopul pe care-l urmarimin aceasta ' carte, ne vom concentra asupra lui Petru Ercrnitul si a ciracului sau, Godfroi de Bouillon.

Dupa un drum sinuos care a traversat Intreaga Europa, cruciada popularaa ajuns la portile cet~t!i Const3:ll:in~pol1n pl~ava~a anului 1.'O'97~, aducand leu, 'ea. 0 gloata lnfometata ~] ~.n~.'pOS.l?.l~. d.e,co'ntr~la~.:

J rnparatul i-a trecur rapid pe partea asiatica a strumtorn, unde c~~ 1 a~~l au atacat ell nesabuinta ,0 reduta otomana, dupacare au fost anihilati. Petru Eremitul a avut inspiratia s.a ra111rula la (ton stant in op 01 si a scspat cu viata. Se afla lllc,a, acolo ,~~ era tratat cu anumite onoruri, cand a so si t ia Constant inopol eel de-al doilea 'val de cruciati ~

Cand printii cruciadelor s-au a:du.nal,la Constantinopol ~ P~t~~u li s-a alaturat ell ceea ce mat ramasese din armata sa. Poate ~1 m v i rtu tea, vechii sale legaturi ell Godfroi, .pa.na 'i11 acel moment conducatorul nLL111it ~i reCLU10SClLt. ca atare 3.1 cruci adei, Petru era considerat de tori un vizionar ~i privit ca sfetnic respectat a' gt~L1''Lllui. El a plecat impreuna ell ace~tia in ca.mpania din Antiobia. uncle a jucat un IDltUni.t ral ill. pov·estea Hincii sfulte, er).isodu~ 111 caresep~uduee !o bizara interve.ntie supra:naJturala l'n cursu'~ desco:pelirii ~1il bi.seli~a,a Ullum varf de lanc,e dill fier. D upa. Antio'.hia~ PetTIt S-ij a laturat taf~i.to'r~ s,a.u saracii, adresandu=le a.p·elul de a av,al1sa. rap:"d spr'e; , eru sau]]] "

Dupacaderea .Iemsalimului,Pet1"u a . 05t ut~L~l di~ll:re membri conc:Hiului s .. ecret, 'posibiill c:hiar COl1ducat,oru~ co·ncl1.tuiu.~, care I-a ales pe God,froi rege a'l Ierusal i'mu.1Ll'i~, tit'ILL. pe carle acesta l~~ ,decl,i:nat 'pre£erandu~!- in sC]1.[:~nb~ pe eel de a,parat1or,a.i Sfantul~.l ManumIt.. To·tu~i~ in atlul 1 ~ ] 00 mezin"ul sau Bal,dw:~.ll s=·a gra.bl.i.t sa accepte

169

oor,oan.a~ In ti npul domniei lui .Go·dfitooi_, Petru EreI~lll~~l~ era s'o'~,o!it atilt de de11111 de incredere, incdt, atunci cand cruciatn au pormt m ca mp ani e mi litara spre As calon ~ in t11. ail] ile sale a fost incredintata

_. . '" , G d'e. ,. ..

apararca Ierusalimului. Inainb~.d~ aparasi ICJ1lsalli~ul· .. ? •. froi a erms

un edict, practi C unicul a.ct oficial pe care l-a dar 111 ~al]tate_·d~e reg:e, ce reconfirma 0 carta de infiintare a unei vechi abatii de pe MU.llt,e!.e, Sion aflata la sud de cerate si ill afara zidurilor sale, ~i intarea voia

111 onarhuln i de a fi imediat forti ficata, .

pi etru Eremitul i~i Petrucea timpul calarorind intrc curte~

'Impfu-atu]ui de 1<'1 Constan~inopoI $i abatiade ,:ur.andre,:o~1strLIit~ ~i fortificata de pe Muntele Sion, undese crede ea. ~m-~r f ,ga.'Slt sfarsitul in anu 1 1 ~ I 15. Marele istoric francez al per~·,C)ad·el cruc~ate~1 Ren c Grousset, are un comentariu in care sustme ·~:a ~r~n:u.~ ~ U l Godfroi a fostedificat pe stanca Sionului, ceca .. cc C?!}stt~Ule 1l1:~lCIUI unei traditii monarhice care 0 egala pe cea a dinastiilor dOl1111~to~re ale Europei. 'Iotusi, Grousset nu ofera ~~p. icatii cl~_re la comentanu~ sau, lasa.nd·u=,n.e sa faeem preS'llputlel1, ;;t speculatii asupra sensului

't .. ., 1

exacta as ernunn sa. e ~ "

.. Planurile Papei U roan privind aj utorul rnilitar acordat Bisel~cii

Rasaritcne au. fast date peste cap de insistenta C'U care Petru Eremitul si sustinatorii acestuia au sprijinit eauza cruciadeipopulare. Aceast~ ~i~ca're populara a srnuls practie controlul e:pe.dipei ,~n r:1~inile paper, trans ferandu -1 in. tab ara condac atorilor po litic 1 §~I 111 il It3I1 ~ La .111"?~r1:ea. 111 Antohi a a legatului pontifical Adhemar, conciliul liderilorpohtioi ~l militari este eel care apreluatimediat c!?~~r?lu.l. P~t1u:u .~,cut parte din COIIC:Uiuj, respectiv si a fast probanil f~,cto'rul d .. e~~s~v care ~ in SlTUll11e:l1 tat alegerea lui Godfroi 'ca rege, Dintr-o expedllil~e~arln.a'ta organizata de' papalitate, prima cruciada s-'~. trn.nsfo.rm~'t In c,.ev·a complet diferit: 0 rniscare populara incarcata I~:e s~.~ra~l:e ~1nlellanste~ Petru 'Eremllitu] s-a aflat in c.h.iar cent~ul aceste:1 SC~.1111]bal1~

- . ·Da.c ft .[le1I'-u er-a illtr-·.adevar un In ClTI bru de ran,g in,al[ al)ar~i11mld

ulluiadintreordmnele de crunicar~ infHntate de Papa Si(~es·~r~ al [1-1ea~ a caror sar,cina ,era ac,eea de a face stud.ii ~i cerceta.rl pn'v~d descendenta de sange a mcrovingienilor. atunci este mai _u!jjo~ de ~teles j]1 fl.l_[c:ntn Ide c.ar-e· sc' bU,(';ur3. 'Ordine1 e de c.alu,gari ... cr,OfI~.car]. in.fililtate de -Silvestru lllcrase.ra timp de aproape un seeol p~n1TU a crea nc:ml regal. a] , erllsalimu1.11i, cand.~ in In,o,d. nea~t,eptat, "rn]Jloac~t~~ ,efec'uve de a=·l ][lIaptui Ie Icrtru prezeIltate p,e tava ... Tot ~e' m,a~ Ilps,ea ~r~ candidatuJ' id,eaI l.a tit~ul de' .re,ge . ,8 carui de'sce:nd,en'~a ,ge:nealog:1ca

170

JAY 'WEIDNER & ·VlNC.ENT BRID'GES

CRUCEA 'DIN H'E'>~'DAVE

171

trebuia sa fie atat de clara, meat toti regii Europei sA i se inchine,

~"'!;, d 'md 1 l l ,

acceptandu =. w. r rept f'g.al.u. :Of;,

_ Godfroi probabil ca a. indcplinit aceste cerinte, de vrerne ere

Cronicarii . '.. I

rorncaru erau convmsi ·ca este descendentul stirpei care se credea

stinsa are gil or merovingieni si, din acest rnotiv, poate chiar descendent in lillie directs al lui Solomon ~ i al Ca sei davidice _. cine stie, poa te ~hiar ~l.lllj Iisus, insusi, Iar dacs acest lucre ,era probat ell dovezi ]reJirta~!le~ alt~~Gl el"ar fi devcnit regele de drept al Ieusalimului, poate chiar alln~fegu ~_Ulnj. S'-aT f lmplinit a tunci eel putin sperantele legate

de ap~cahps~,~t~.a~est lu~l:'u ar fi const1~it poare prirnul pas catre coborarea 1 nparaner Cerurikxpe pamant, idee a tat de drara adep tilor

1 ~11' ~.. ~ .!

cmnasmnnu

Piatradepe Muntele Sionului putea fi Petru ipetrcs are sensul de piatni 1.11. lirnba grcaca) Erernitul dill OrdinulSionului caruia atit Godfroi cat ~~j Baldwin ii datorau direct tronul, Aceasta explicatie devine Inca si mai plauzibila daca Petru, reprezentantul oficial al Ordinului Sionului si aJ Cronicarilor; ar fi actionarin calitatede zarant

~I ~ .., " • .. i 'ILl

at [cgl'tlln.~.tar'] [ : or ca descendenri din neamul davidic, tar Muntele

S ionul u:i pare eel mai p lauzi b i1 ;]111 plasament al ordinului originar, A.:1 ..... I-!a.ku!lle .... a donat ~ro·n .. icarilor ~L1i Sil vestru 0 biserica greceasca aflata Iln de va in afara zidurilor cetatii, desi suficient deaproape pentru a ,rfv~a acces In oras, Munte I e Sionul ui ~ pe care 'S'C a !la ruinel e unei bazili ci datand din secolul al Iv-Iea, reconstrui 'ki la inceputul seeolul ui at XI~lea, pare,sa ft: cea rnai evidenta alegere. In anul 1.,099, pe acest l;.oc se .111a.~ afla rnca un grU1J de cal ugari care par sa. f j u.c:at u.n an~lDl~ ral ilncaderea ora~ului.~ceasHi ,.stanca a ~iol1ului' _ ~i .i ega tln~lJ,c' sate- cu. EWJop.a - PQate fi de aSet11erlea eon sld.erata ternelia. p·e e.are era ed:ificata dillastia.~ Trotu~i, d.u·pa CU'I11! s~e v'a C011stata in

cor: tin ua:r~'! S=3r pt~.tea sa '~:xiste 0 a Ita ,,;;'st~,nca .a SiOl1 ul"u ~" pe care s~,a. ~ ntell1.e13 t re ga t u I J erusa I 1111U 1 u i co

SEC:.· ~ TUL ICAVA.·LE.RlL(JR. ~rElVtP'LULUI L I,SOLOM .. O,"

• • + lor.toi ..... II d · ti . ~ - jI'I;,

.~nerOVln.g]e.ll~ 'Of, tot asa nu s-au mselat.dm cunostintete noastre, 11]

~ ~ ~'1 ~ · "if: 1'''1 M-' 1

privinta rmstenosilorprecurson OJ J empnemor carle auocupat ... ". unte .e-

Sionului .. Desi cartea ~fanhil sdnge, Sfdntul Graall1u cerceteaza trecutul suficient pentru a descoperi rolul crucial pe carel-ajucat

P- . - S· .~ 1-'·· t· -, . ,.' ~ II I· "'1·" .: .' .. ·t· "1- .. -~' .'. '.. ·t·: te " .. .: .. c~ ,_. t ., ;I!,.' 1

apa 1. ves. u II a~ . I'''' ea, e emen e e pr ezen .. a _ e atci rerer 1 oat. e -3.

Ordinul Stapanei noastre din 'S ion sunt cat se poate de elocvente,

p ..... 0'" '11"'.' .... • ex' ..... .....

an.Ei']}]11TIo:mentuJ..ls.tO:rl.C In care §l ... au tacut mtraream scena

I" ... dica i l' 1 1 - 8 _ _ 9 0 di ~ S' lui d .

Temp ieru, 9,', ica in anu " '. ~ sau 1..1 '~::.~_r-;,m.u.~. '1011U ui •• evemse

deja 0 orga n i zatie puternica, care s tabi lisle le gaturi trainice ell regi i Ierusalimului. Dupa toateprobabilitatile, aceste legaturi se intemeiau pe faptul lea Ordinul avea ~.tiin.ta desprc rnostenirea reala a dinastiei, Pr in. urmare, secretuleare se aSCUl1 de In spate le a scensiunii rapide a Ternplierilor in lumea medievala se datoreaza unui lucru mult mai important decat .p otrivit ipotezel 0 r lansate de cartea Sfdntuls dng«

... . /. ~ I . ~... d ......,.. ~ il lui I ~ D" "

. ·'1 '(~. -'. - -. rrttat n -- - '. ." .. - , . '1' '~n n 'U s ~

S antut .sraai, cunoasten 1. 1 Ientitatu U11,11a~1 or ui rsus.L u - r Oc., 1.1

de aceasta data este yorba de mai mult decat atdt,

Piesa care Iipseste de IJe aceasta tabla de sah pare sa, fie alchimia, lndiferent daca descindeau direc din l' ristos sau nu, merovingienii practicauintr-adevar alchimia ~'i erau regi-magi, Papa hermetic Silvestru al Il-lea era pe l'llTICtU.1 de a descoperi secretul, cand politics dusa de cxponentii puterii l-a infrant. In fapt, motivul pentru care a fost lansata prima cruciada ad.811C. ,a.SCL1.l1S 1"11, spatele ratiunilor rel igioase :;;'1 politice, 8 fost incercarea de a recupera acest secret, ·P.··· osibil inteles ca . artefact sau relieve .. Instalarea unui rege

. ,

lnerovUlgi31l, .pe trol1lLl Ierl1Salhul]ilU era prilnu.l P',as ill instaurarca 'l lOU !.lll.

nlilelli.u~ Ul111atorul era reconstluire'3 Ten1plul.lLi, ed.ificat PiC pi.a.tra

r: ~ &-:. ] • ...... 'J' -d' ..

l1..MOS·Ola :a, pI,alra p·e care a.u azv'ar .'[t-o Zl, latU ..

.A.ceasta. a fOist ad.evarat.a ll1isiu:ne a ""fempH·erilor, iar cartea ~?'fantlll SaJlg~ ~/antul Graalare dreptate intr-,o privintil: ,a,cest secret. se referea i.ntr ... a.deva.r la d.es;oelld:el1\a genea"log:i.cal' d;e Sal.1ge. AlI:torii

.... f-'." S~/~'" ['1 I'" l"'1la·.....;i I.......... 1 a -- -~o 'J1lp· . iCi' f"i a.... nu p" om··9 'l'lP S C Ill'm- _ t" C

car~lmijal'l JJ'. stJllgej ~p~-n,l;U._· .1rClar'.pl',~I~ ~~.I ._. __ "c. _V.l. ~',_> .. .' "I '.

despreal(:llimie.~ d.~i ca~iva,dj.lltrepreZUln'tiviiMari Mae~td ai S"ionuiui sunt a:~chin1i~ti marcan~i~ De' fa'pt 0 singura data 111 intrcaga ca.~1e apare m.e]l~io]lata. ruchinlia in l:nin1",'plan: atunci cand se 'vorbe~tc despre Tempi li eri ~i ~nisteriosul .~.or Heap· lt~ Ind.ifere11t ce 21U illcerc'at s,a i.n.fii,ptu.iasca. ·Tern.plliierii descolperi r a ul1.u,:i secret u it at cQ,'nsti tu.ia elel.nentul c e:ntra ~ ~i ese'n~ial al. plan.tllLl.i 'lor.

P,ana ~a sfil:r~itu.l. ce1ui ,de~aI ,dolilea ·dece·nit lal. s,ecolu] ui a~.

X'I'I' 1······ '~" '-~ta· t .', .'. ·t'· -. ~1· .-". ·d· ~ t·'","· ·m .. ",' .. - .. - ~ .. ,..- ..... ····d- ", . ~ . ... .

. . .. Jl-.fa, Ina] on . ea vie. erruu 01 I." .l11 l.nlIJLh pll.rrnem C1 UCla· , e E11W'1Sera ~

Autar-ii carH SjiJnnl/..yd17gel 5j£i.Jltul Jraall1Jcrita recunoaster· §i 71ogij: .. pe~ntrlL,d'~scoperirca rolLI~~ui pc' care 1-aj ucat O.rd.inuI: sall PlIO ra t1.tl ~, SlOI1.ui u] in ere area Ord . .lUld Ul Tern.p:J.ie·:r~.lof~ A~a ·CUI'll au llV LIt !dreptate in :pr.ivin~a ori,ginii 11(~lob.~~.nl1.mte ~i pro'bab'U ellraice .a

[ 72

~JA' WEIDNE'R & VINCENT BRIDGES

Epuizatde muncile sale, Godfroi de B01i1]101:11 ,3, ITIUrit in anul imediat urmator caderii lerusalimului mai precis, ]111 ~ 100 etru Eremiu l murise §i el in anul 1.115, iar Baldwin I, fratele lui Godfroi, l-a urrnat in anul l ~ 118. Simaria se schimba in Outrcrner, tinutul d peste mari dupa cum numeau francii Palestina, Pe intregul teritoriu C'Upl1'l1S intre Siria ~i Gaza, Iusesera intemciate regate atinc, printre care ~i

'f 1~,. l'~ .., d ... leti ......... . d d +

ierusa WIIU nsa r aca e, e uneau sa-si pastreze to epene enta, VCJ1lS·

rnomentul sa acord .atentie securitatii lor colective.

- ,

Animat de aceste sentimente, imediat dupa ~ coronarea sa.

Baldwin .1 Il-lea, varul lui Godfroi ,~i al lui Baldwin I a legitimat

,. . """ ......... - "". Stcu."..... N' f . d .

~ I .' J' I ' . 'I ., - ~~, t iI ~.,Zl. '1 . [. • 11;' .' .: . . I,' ',' - ':" :. - . .'::1. - . ' - -.' -,"II

smauraarrnata c,are ramasese can nnata 1]1 e- am, -", anta, ,', e .. IHl : .. selUOl

_. ~.

feudal In adevaratu intelcs al cuvantului, adica ill se11SU[ pie care it

..... 1 . E ] I 1'~:' di decf

pu. .ea rntetege atune tmropa regeie erusaumunn nu ,'ISP'W' ea recat

de garda sa personala si de cei cativa cruciati care sc mai aflau in preajma si cu care putea forma 01 armata, Aceasta situatie facea din regatul Ierusalimului 0 ~ara, vulnerabila, aproape l~ps]ta de aparare dupa cum sia, marturie masacrul din ziua de Pas i al pelerinilor de catre armata otomana.In anul 1. J ~ 9,~ . "a reactie la aceasta situatie.

I. , }

Baldwin al II-L a s ... a adresat sing Lrei fortemilitarc ell caractcr

organizat din Tara Sfanta, Militia Ordinului I .. tlpanei noastre dill Sian. ccrandu- i protectie.

Ca accasta milice du Christ cxista inainte dl.! anul .1 • J: 19 este 01 realitate dcmonstrata de mentiunea pear o ,,~c,e epi icopul din Chartres lntr-o scrisoare adresata lui 'HlLgO ccnte de Champagne, ..... 1 '~I 114 I . d OJ diat urma ., ~. I 1· 1· III anu 1 '. . " ~ i "n p e ],08. a lllle iat u rmatoai e CllClerl n I ,I erusa, Ul1lL Ul

dupa prima cruciada, singura sursa de autoritate din orasul di .. .trus si pu . tii provenea de la cornunitatile de rnonahi care nu-si abandonasera po.z'~ tia, 'plintrl .. cal ·c I' n Ull1.ara ,~~i ()rdinui Siolnl_ [lll~ ~ t U11 dej a ca PetTll Ercln" . u~ ralTI,aSCSe sa a.p'e,fl~· ora~u.l cat tinll Godiro ~ fu_ses-e 1)] ecat . t co 'lbata ar]nata egiptenilor la Ascalon c~ea ce inseanll1 - ca dac'a Petill apmtil1ca Ordinu[lli SiOl1luui, ,atlu1c,; Ordinul detinca illtr~,ad'eva.r con1rolul aSl[praora~u~ui~ Ial'" faplul ca OrdinuI de p. M'untl .. le S,iOllU]ui era pretuitpen I I'll virtlllile sale lnilitarc .~sle dell10111s1rat d.' insi-tcn'ta.

u care Godfro i ce : .. ':3 ~. 1e rep r:, ,"e fO'11 i fi catiile a:este.i aba ti '". Estc

t ~

ogie c'a, Cllle'va tre'buie sa fi ~tiut C' lID tTe'bui'c apl,arate acestc fCHiificatii

Idupa ce elle ·all fost COlI truite,.

Tinand, cont d,e situat:a ldin, O'utrcl11er regele Bald\~/in illII-],ea a "facut O'111U,j'are COT,cta. A rccunoscut bratuJ ,!nilitara1 Ordinulu,i- j~a

, ,

plasat pe _alu-garii",s,oldali s.ub 3uto"ritate -egeiui §i' a. palriar 1 dui

CR,UCEA D,IN HEN ·,.,AV

173

] erusalimului si i-a instalat in apropierea palatului SH,U de pe Muntele Tcmplului, Cavalerii Sarmani ai lui Hristos, du'pa cum se au ointitnlau acestia .. au mai primi 'in dar un titlu de la . :aldwin al Il-lea, dev nind

1 , , '

astfellCavale:rii Sarmani ai lui Hristos si ai Templului lui SOiOll10n, din

lerusalim, Ulterior lor li s~a mai S]ltLS Cavalerii Templului, sau Cavalerii Tcmplieri, iar.In cele din urma, IJe scu .. rt, Ternplieri. Obiectivul lor declarat era apararea rutelor de pelerinaj catre Tara Sfanta, lnsa, la inceput numarul lor fiind mult prea mic pentru a,: a~e ' aTa a~este.i misiuni, ceea ce aparau ei In reali ate era Z011a dU1 jurul rum lor Tcmplului. Poate ca 111 definitiv acesta era unicul SCI P pe._'are ~i~-l

....

asumasera,

Pentru a ~ i in telege p,e Templi en si rol u l pe '?HIe I-au avut pentru

Tara Sfa.l1ta si pentru Europa, suntem ob lligati sa-i plasarn Intr-o perspectiva corecta si sa-i prezentarn drept ceea ce era:'~ it ,re~litate. adica fa- anga mi . itara, at unei organ izati i seculare.N u Ordinu 1 Sta,pan,el noastre din Sion cstc eel care i-a creat pe Tcmplieri, ci rcgcle Ierusa 1 .l111Ull1i, a infi [11 tat acest ordin pre luandu-i din M'il itia Ordinului Sionului C'u acest scop precis,

Ordinul propriu-zis fusese reconfirmat si l~i primise numcle de la Godfroi In anu] JI m09c. Cine! ani mai tarziu. unconclav format din nobili si prelati a tinut Ul1. oncil iu ell usilc inchise la Troyes orasul

I " "! ~

UIIC.L· se ana curtea contelui de Champagne, pentru a da ascultare

unui mistcrios abate venit de la Ierusalim si a dezbate despre situatia din Tara Sfanta. N u se stie nimic dcspre suhiectu] acestei mtruniri,

~ ~ -

insa~ indif rent care arf fast acesta, bogatul ~i potentatul ~ ugo, conte

de Champ agne, a decis pe lac sa purees dfi de indata spre Ierusalim. E l ~i .. a Petrucut urmato 'li patru ani in"[ '8ra S,lanta, de~.i njlncIl,i, ?U ~tie cu ce s",'a i:ndelebllcit sau llnd,c a caUitor"t in toai a, a.ceasta perloada.

La ul ale·~ 'pelltru Concil:iuJ de ~,a Troyes are 01 insc'Jnna'tate d,e,osebita. Petru Erelni1u[ sc oprise la Ttoyes in iall1a a.nulu'] 1,.096 CL ocazia tUll1eului Salt de plrcdic'atoril1 fa,voarea organil'3.rii cru,ciadei~ iar funlilia cont] lor de [. b,annpagne era inl :fl . santa 'p' ',nrru, Cronic~i 91 inti. 'reSaltB. de clce)tia . ,~l.torita conex ·unilor haJe cu ,,_mlustia mero· . ingtal18 din Burgundi .lntr-ade· lar, n bir:· de~ pre crue SI '_ tie Cia au l'Jalti'_'·,I' at la cOI]lcilitL ':. 'li~nJ1C~ Jo,invill[e- ell, Ufil011t si Mon ,bard~ erau toti il1ruditi prin legaturi de sange CL, vech,ea falnilie regahi din Burgundia. S ingul'" aces! argu .. nlen.t ar fl suficient pentru ,8 n,rf; ,deterlnina sa p[resul,u,nel~ ca L1'liste-riosl11 abi te de 1.a llelllSalinl ta.cea pm1e din Orldinul Silonu,~,ui~

CRUCEA DIN liE,ND:YE

175

174

Contele Hugo de Champagne a rarnas III [ara Sfanta.timp de patru ani neintrerupt, Imediat dupa ce s-a Inters acasa in, Champagne lucurile a,u inceput sa se deruleze CU rapiditate, 0 ruda indepartata

de- .:.' '8" ':,,-" ud d "M-""-' tb rd ". 'It'I""'II':"" ···O··-··-·~...J"· ~ ,I e.- .... ,~ ..... ~. -' ,- .. , t

e-a sa .. ernar ~" ,. 'e"on;! at 'I' a, 111 ,[ at 111,lu111U.Il- .isrercian, pen ru

ca in decurs de numai cat-iva ani, acest Bernard sa devina principalul conducator spiritual a 1 intrezii crestinatati ap usenc, Abatia sa de la

" ""-" "f ~ ,

Clairvaux, do nata de Hugo de Champagne in 3.11U.1 1. 1 '~, ,2 a devenit

centrul renasterii sp .. rirituale medievale, inspirand un va] de sirntaminte

.;.T<' !!II •

religioase care all culminar ell edificarea magnificelor catedrale gotice,

Sfantul Bernard, CUll]. avea sa ramal18 cunoscut pentru posteritate .. a

J~ ucat unrol fundamental in infiinterea, organizarea si recunoasterea

~ ,._ ~

legitimitatii Ordinului Templier; Unchiul sau Andre tie Montbard era

I j"' b . M'J' . .' S" lui d desori T I'"

" • 1'1 I • -., ~" , I" - . "II -. -. - . ,.... I ".. .-. l' I ", " 11· .. ••· •. • .' . r'I-" ._ " - .. ' -:: _- .. - .

UllU . C mtre Inelll_'l1 , l.1~lel . - lonu. UJ .. In CtU e s-au ., eS,p'Mlll.S , ernp ]en.1.

Hugo de Champagne insusi dorea s.a revina in Tara Sfilnta ~:i sa, se alaturc M ilitiei Ordi nului ~ Scri soarea ep isconului din Chartres

:, I , ,~

scrisa in. anul I ~ 1 '1,4, a fast doar una d in, incercarile repetate d,c; a-l

fac e· S;s; t" po ~;!.. (J'''' id g-.- {", .' I' . '~~ ,j' "... . ., .' - t, de ,~ -"",.,. . - . . ~l ...... - .

,~~,-. . 't,E ~~~ 1 azgane easca: apai t;TI L, ,era. [] eVQ,l e, . e pI iceperea un In

Champ .. aune. Asa se face ea abia in anull . '] 2,4 {'U'110 de Champagne

"ro..,- ~, Ib." -~.-

~'n\ra it] mod oficial In nou-botczatul Ordin aJ Templului. I]~nw in acel

rnornem ~ pozitia Templierilor ajunsese sa, se consolideze, ei fiind ~j uta.~'

.. , . '. d 0" --. d ~ 1" ,.. d ~.. ~ d .

, . I I .. ur J" j~ - -, .•.• " .. !II .. !I' II j- !Ii ,I'! 1'II-:'_ :1 •.... ," .'~~ ,'-.~,. 11 ":' II"' -'~'/ '.,

~l SU.S!l11UP e .{, .mu cistercian cal e '. even ~,S~ 111tl e nmp LU10T In

bogat ~,] influent, 'pus sub conducerea lui Bernard, ,P,~,na in, anul '] .128, Ternplierii primi sera. recunoasterea din partea Papci Honorius at Il-lea ~i 0 Regula, scrisa, sau un indrumar de conduita a Ordinului, elaborat de nimeni altul decat Insusi Bernard. Cenci liul la care S-atl P'etrlICLI'l toatc ac'este ]ucfuri a fOS'lliIIUt~ fire~te, ia Tr'oy'e's, la C'Uftea

CO'11tel1l1 ,d:e C]l2Ln'lJIa.glle~ -

Pornind de la. aceste date ]]lCOllsiste,ntc. ne 'vedeJn oblig·, ali S,at.

'. ,

] nttl'] 111 ce s-a illtal:nplat III reaJitate. 'Ordinlll Cro~l'icat; lor de pe ,Mu:ntele'

S:iOl1Ului pare a fi ~f0rta care a aClE'onat din um.bra~ 111,a.Ilevrii.nd, ast~el 1 ucru,rue 'p'en uu lans.8JJea 'prl n.'.C i cruc'1ude ~ In S]J ecia] 'prill aC'ti ll.n.i '~.e ['ui PelTl] ErelnituI ~:i f(l-losind.'u-se de in'filtel1ta acestuia. D'ulJa Clf: c,nu:~ia~i'i au cllceri ~ 1 enLS a 1.:i 111Ul, 'Ord'~ 11 u~ ~ tot datolita lui Pe tru Eren1.~ tu 1; ~t 'fo 5t: ]as~at sa se,-n,grijeasca 'p,[,i3!ctic d.e ap,ararea lo~~a~ulu:i~ a InO:llu.menteloT ~ i a -bisenci] or sale~ Dupa ,cum ,aID, vaZL~t~ God1~oi ~~ BalcMwiJl Ii datorau, Ord,lllu,lu,i SiOntIIll'~ tYonuf IQr ~i~1 prill 'urmarc. Ie penl1itleau Inenlbrilolf' lib1enll aeoes III or~lce zonla a ora~ulLLi pe care vOI-ja.u 8,-0 exploreze sau u11,d.e doreall sa faca, sa_paluri arh_e.o1.ogmce~ Candva~ in perioad,a cellior cinci ani dintre cuc:erirea Ierusalliuului ~i irttrul1ffea con,cla.vu.lui de '1 a

Troves, Ordinal a. descoperit secrctul pc care-l cauta de 'rna] bine de un secol,

Ordinal S ionului a trimis verba ]n Europa despre descoperirea pe care 0 ralc'u.se, 'ins~i nu Ia Roma sau intr-o alta capitals europeans, ci la Troyes.Indiferent in ceo a constat aceasta descoperire, este "celt ca, ea '~, ... a afectat Intr-atat IJe Hugo, meat acesta a plecat imediat la Ierusalim si si-a Petrucut acolo urmatorii CiL1Ci ani intr-o discretie totala, dedicandu-se studierii acestei descoperiri .. Imediat dupa ce a revenit U~ ,ELUOlja~ in anul l . i.018, roata puterii a inccput s,a se 1'11 varteasca intr ~O directie preci sa~ rnc,at tanfuul S~lU aderent si protejat, Bernard de Montbard, a devenit conducatorul unui or-dill men astic ortodox. La intrarea lui Bernard in Ordinul cistcrcienilor, acesta se ana in, pragul falimentului, pentru cain decurs de numai zece ani sa devina cel mai bogat ~i. mai prosper ordin monahal dill intreaga Europa, dispunand de sumele fabuloase necesare finantarii aparitiei unui sril arhitectural CO'111.p'le't l10U~ reprezentat in chip ata'~ de magi stral

I d ']--1- ~

( e cate fa,' :e,_ c gonce,

Prin urrnare, intr ... W1, fem sau altul, respective dcscoperirc a unui secret sau artefact a avut drept consecinta.in decurs de numai c,ativ,a, an i, accesul la U!I :61011 de 'boga't'~e extraordinar, Pomind de la aceasta dcscoperire si de la acest filon de bogatie, avea s~ apara ~i nevoia constituirii Ordinului Ternplier a carui activitate principala si fundamentala era, pe cat se pare, aceea de a pazi incinta Templului lui Solomon, In sa nic ii chiar recuperarea rnarilor secrete ale ale himi ei tle ~i -i.n ve.rsiunea anticla ,a regelUl S"o·]onl-o"n, 1111 po,ate e:x,plica d.olJa,nd,irea lUlei asc-nle,oea bdog,atii intr ... lul r[lstil~.p ,a'r3,t d,e SClut, Mai era, nevoie de ]'nca ceva ,Dup,a curn a,flam de la alclrilln~tU apr,opiati de ,zi~ele Iloastrle,~ nilll'jc 1111 poate ,fi lIrl1iptuit 'l'n ,M-a]~ea 'Oller,8l tara ,a

d 'U d·' ".... E f"" , ~b "I ...

lSpU'D.'e, e j?rirrlG' n1aterla PlotrlV.1ta .. :..;j.ste '-oalie p'O'~H' "1.... ca ceea ce a

~.escope'tit Ordinul SiOflllllti, IJo'ate chiw" pli.nl1.~ 'ruinele 'Tern.plului lui S.Olo:~llon, ~a fie ,cea lnai 'btL11a prhna n"lateria IJosibi1a, UJl fi~a,bJ']_n,ent djn, Piatra n.eagra~ lneteontld Q.e' la Mecca. ~~ atllnci cstc IJro'blabi~ c~ ace-asta sa fi fos-t ~stanca SiOl1tllui';' 'pe care s-a ,edit1cat regatu.l

IerusalinllLl ui ~

U' '. ~ . . - t'~ . -d' . __ . r-- - i't,_ ,,',' '.';;;. -.... .... -_.- .. C, I' 7: t'i"", e; ,. 1 '] o"'t- _." ~

n H ex,e ge .1 In 0 .. ell]l cal e III cea I C a. sa rel,a,c ~l ' 1 a.se ll. :e,ba. llrll

d.intre Templielri ~'~i a·~.c·hiJnile sug',ereaza fa.ptul ca Tenlplilerii ,a,r fi descop)cril C'hiv'lotu Legii prilltre rninele Tenlpllllui '~ui SO'~OlnOt1, care ar fi 'PllUlt ,colntil1e 0 lJli.atra cazu'ti din cer~ sau u1f11netc,o-rit f03l1e

, om.t ~

asell1allato,are P'ietrei 11egre de In Mecca. Tinan.'d con1 de fap'tu.l ca

176

aces! Chivot a disparut din Ternplu in, secolul al Vll-lea L,Hr~ aceasta teorie speculati ,"a pare a fi lipsita de temei, Din aces- rnotiv, 11 ~ se pare totusi mai plauzibila ipoteza conform careia s~a de scoperi t 0

piatra sa:u ,ceva foarte asemanato pietrei din Chivot. _

Ordinul Cronicarilor primise in folos iIl~a Muntele SiOi11U' ui " e la Al-Hakim, culi ful nebun Strabunicul califu ui Al-Hakim, penurnele sau Al-Mansur, a fast prima si unica persoana de Ia Mohamed incoace despre care se stie C'L1 certitudine ca a avut 0 legatura di recta eu Piatra neagra, E.B a ramas in preajma sa tirrrp de cateva ] uni , de cand i-a ,[OS" adusa ~ i palla a fost reinstalata in Kaaba, nteresant este, jnsa, faptul ca 1111 stim sigur daca, el a rCIDt11,a.t la Kaaba toatapiatra

au numai un fragment.

Sc p.are ca, ismaelitii din Iran- care aveau curand sa devina priet nii si aliatii , .eruplicrilor, ar fi pastrat tHn [r' agment din ~ ceasta piatra inainre de a i~o incredinta ltd AI-Man.~ U[ Este foar e posibil ca 111 susi cali ful fatimid sa- se fi hotara t sa pastreze pentru sine LID fragm en alpictrei. tar ca aceasta piatra si-a ret us dirncnsiu iile dupa absenta sa de la Kaa'b'a este 1111 fapt evident si CU.lIOISClI_ dill diverse scrieri musulmane care conrin descrieri ale edifieiului asa cum arata el pc timpul celei de-s noua " i a celei de-a zecea Kaaba. Din i ceste surse aflam ca piatra era atat de volurninoasa incat urnplca intregul spatiu din coltul dinspre sud-est, si ca iesea atat de mult ill, exteri or ltlcat I1U era nevoie sa tc apleci pemru a 0 SEH1Jta" POlI1Vi descricrii facute de Sir Richard Francis Bl111on'111 secolul al XIX-']ea, in Kaaba zilelelor noastre piatra ste inchisa intr-o nj~a (Lin zid, laSUI],d libera spr ." a f

. lunai j · 18 ~ - - 1"'"'

sarutata 01 porpune cu a ungune ue nu rnai cennmetn ~,L cu 0 taume

de numai 10 centimctri. Cur11 ea nu a lipsit din Kae ba decat cativa an: ,pe Iajumatatea secolului al ) -Iea, 01 ice cioplire sau taiere pietrei trebuie SIH fi fast rncuta in acea perioada.

Ne'bllnia califului Al- Iak ~11] ar pute, J exp'I'icata l~uill faptul ea eI prim ~ se ill p1astrare' ,de la strab UI1iClil salt aces t fi~agnleut aJ pietTei sacrc_ IConform; rad.i fie ~ ~ ~ i te~ la iJICepU,UIl sc'co ~lll ui at lV-lea. dupa H jiry sau dup,a 'pl._carea din cetatca .Mecca, ~i-ar fi fljcu· a ·ari~ia Ma_bdi salt, altfel Sl)US, M,antuitorul, co:nyc~ftind intreaga ]UlTIe is-larnica, ca ·pre.ludiu I,a Zilla Judcca,tii ,de A,poi.., III a~lI .. ] l ,.O?O,~ Al-H,a-k~.l 1~ eel 111ai ,pro enlinellt co11due~ltor ~ ~.~ t ,dill epoca~ a a IUD'tat ,'en i r ' a 1 uj Mal1d-i care tlnn.a - a se Ina1:ufeste .l'llci mai ,mul't~ nici ITlai pu~ i]l~ prin persoana lui dc' 0 igin divinii, confol111 unei \~izillnj IJrOprlj, _ ra anld 4001 dl[pa pl,earea ',ui Mohalned din Mecca. _Dalc~iAl~Hakinl poseda

CI" C'EA ,DIN HEN-O.AYE

177

intr-ade,rar un fragment al - ietrei sacre, semn l~llcgall]~~lui~in~heiat de Dumnezeu ell patriarhul A~raham, a~ncl es~e P~Sl~ll ca ~!IDpl~ cuncastere a acestui lucru sa-l [j ~ulburat mtr-at;at !1:m~~l~ cahfu.1u:. 111 cat el g,a ajtlng,a. sa, sc eonvin,~a s.lngt~r d,~' l~r?p.n a 1~11 011gt11.· d~,~~"n~~ Ten1fil1d.l( ... se de puterea pie trei sacre AL- akim artll?lutut~o.asc.unl ~e in Dornul Stancii din Ierusaiim dlL}J3 cum putea la el de bine 5-0 fl,

aSC1U1S printr e ruinele Templulu ~ lui SO~OI1nO,tl. _ .... _ . -.

Iar daca piatra sacra S-' aflat la[er~s.alll1: In, to~ta ~acea:t~

peri~da, de ce a tr.ebuit~sa orgd~e~c OrdUl~1 S~onulll.l ?lntrca~ crueiada pentru a intra In posesia ei? Unu:l . l~~lle :not.lve po~te ~ ncbunia 1Lli Al- Iakim, Facand parte dintrc ale~u,.Mal1tl'ut~11Jt~1~ cl l~ pCi"secu:a atat p~ cr~tini, cat si pe evrei, inccl~diin~~-1c bl~el:lcL1e~ ~l sinagogile. Desi maintc .d~ u~oartca ~au de ~I spar iua sa,~1 s-a cait pentru pier~crile de vie~l ~.I d!st:~gcn~e a1 carol autor ~o~ al a fost, Inccpal1d din vrernea lui ~l p,.an~.m.prezent musulrnaniloi le~a f~st i nterzis aecesul in Domul S tancu ~l r= M unte 1 c Temp I Ui.Ul. ! ,11:edlat dupa cucenrea Ierusal imului de catre t~lrciisclgiucizi, .V]Zl~,area Locurilor Sf nte era interzisd cu dcsa"a.r~.Ire .. Pc acest fu:l1d~l" Petru, Ercrnitul de pe Muntele ",~i'OIIUlu1 a plecat spre ,J:\Pu~ ~,] a initiat un procesi are unsprezece ani rnai tarziu, ~ve.a sa duca la.restaurare~ suprematiei Ordinului asuora Tcrnplului lui Solomon ~1 a Domului

S"" ..

tancll~ · 4

. andva, 1]1 peri. a ia cuprinsa intre anii '] ,.099 $11 .l a . _ es~t~

posibi 1 ca Ordinul ..... ionului sa fi facut eel putin doua descbP~n~ formidabilein J erusalim fie cnncornitcnt, fie separat. Probabil ca p rima de . coperir se refers la un text ?3re dezvalui .• mc~~msmele de fizica a creatiei si aplicatii le practice ale acestor ~egl in cursul procesului transmutatiei, in fi~p C .8 doua ~putca fi fra~e~tu.l,~e piatra s, era care-i aparunea cal fului ne~lln SI care ruses~ p~trat ~m Piat ·n neagra, Cum vestea despre a . ~ a,· a d ~cop nyc' a aJ~curand in Franta, unediat dupa C'. au printit I'n_f{Jnna\la~ Hug~ de ~-,b . ~p,a.g}l~ ~i aJl1ill-aj-ul S,[IU.- djn care este 1110si bi 1 sa 11. Iacu.t_parte 91 callva carturarl

ebraic~ au porn·t Imcdia~ la drum ~prc. J mls~hm.., . ~ "_ .,

I ntre ani i l ~ 1 04 ~l ,.~. I. 2" Ord,~llul S lonu [UI ~l-.a des~ val ~,lt

lucrarca ~i a inch iat pm csul de tr~s :Drma:e alc~lmlc~}?~n an~l

1 ~ ll2 si inlonti] ,lIar ~ spr _' Fr,-J-I1ta au lllC " pllt··,a c_urga l~aIltlt~U l~nells~ de bani care au intrat Idirect io cuferelc c~i]ugarilor c~ster~E~lll a la.!~ Sllb ,condu.erea lui B. murdo Pe ,8!c'easta, b10gatie s-a const~tul'_OI bl~a a puteri: care l-a fO't1at p'. ·,aId·win a] II-lea sa recuno sea arlpl3

1,78

m.ilitara a ~rdinltltli, ca protectoar a tronului S,atL. Templierii all aparut din nevoia de a apara sursa acestei bogatii, proce ele alchimice desfasurandu-se probabil chiar In beciurile si catacombele aflate sub

m~~Th~~ -

Desi aceasta viziune asupra lucrurilor este in mod evident specu ativa, ipoteza are totusi cal ita' ea de a. aborda dupa cum vom vedea in capitolul unnator, cdteva dintre irnaginilesi 1110ti vele principale redate in legendele Graalului si 111 Bahir care si-au facut simultan aparitia in Occident IUJai precis, 1.11 acelasi moment ~.~ in acelasi loc, Ao asta ipoteza are ~i calitatea de a furniza raspunsuri la numeroasele intrebari care S'C aglomereaza In jurul istoriei atat de controversate a Templierilor Dar' ea mai ridica 0 problema, si inca una cu adevarat stranie Inainte ca Templierii sa-si fi facut aparitia pe' scena ist .. rie j alchimia _era III mod categoric 0 §tiin.ta teoretica, Abia di :PI8: apari tia Templierilor, dcscop rim I elatari documentate 1 eferitoare ]3. experiente reusite del transmutatie, 111. acest caz, concluzia aproape ca se imp~;e r ,Ie la sill. : trebuie s.a, se f Petrucut intr-adevar c·· va foarte asemanator eu ipotezele noastre,

Templierii au continuat sa castige teren ~i sa-si extinda puterea 'in E~rol~a . in acelasi timp 111 care cistercienii se lansau in programul lor de edificare a catedralelor gotice. Ambele ·ni$cari pritneau finantare din s.~8e misterioase si ambele aveau legaturi indi ecte, prin fire incalcite, cu Ord inu Sta,pane-i noastre din Si011. In acest con ext, puter . deduce ca. Sfantul Bernard ~i cistercienii reprezenta _ Iatur a

Ill' 1 · .. I ·

~p~''ltua a $1 SOCIa, ,a a unui maret plan de revitalizare a culturii apusene,

in timp ce 'Iernplierii forrnau eomponenta po titica si militara a aceluiasi plan, rolul lor fiind acela de protectori ai secretului si de aparatori ai sursei de bogatie, Iarcatedralele, aceste vaste rnonumente alchimice dill piauaerau concepute cu scopul de a inlesll1 rn.ani'estare-~ ~sfonlli rii ~ plan spiritual, necesara ca pl1.·1ud tU la mileniul de pac . ~I ,de pro ·erttate car,e sle all'Ul11-a,

, '

.... , ,'~ Ist?lia Tenlp]ierilor il cep',ID1,d di~l anull ,.1.28 11,1 palmI I d~isparitia

O.rdmulw este lllasi 'SUStilll fa qe dov,en istorLce ~'i nlult p:rea CWloscuta .p1entru a o',.mai relu.,a a.~urn., J,n a11ul 1.143t Tenlpilieri'~ En au deja :T:_'.unoscut., drept bratuJ ina.n11at a ~ pap'alitafii ~ iar ei s-'a,u [ne-ntinut ca fOI18 nlilitarti, red.utab:~fa m Otllremer clliar I i dupa cade-r-ea Ie1usalirn.ullli in 1_ ~u l. 1. 87~ C~~le,a S.fil~ltul sdng;e S/61illl Grt.la/ Sltgereaz8 C'8 Or, .1nuI S:I,onulul sa·· parat de Tc'!nplieri in a'null ,. '1'8 i 1 Ulflna

179

celebrul ri pisod "uno, cut sub denumirea de Taiere Ulrnului de I.a Gisors ceca ce 'pare a 11 d estul de exact daca studiem istoria a 111be 10 ordinc, iucepand de la acea d.'lta, ~i in continuare. Se pare ca." dupa ce a pierdut abatia de IJe Muntc e ion, Ordinul: 'ionulili s~·a mutat 1'1 Fra ua oruanizandu-si Capitule la Orl .. ~a 1S Bourges, Palls ~,i Troyes ..

'" "-.,; .. '

Timp de un S: . 01 dupa dcscoperirile fa. ute in Tara Sfanta,

ale 11 irnia a fost ecretul pastrat CU' trasni ci e de ini] ~ atii din ~11 teriorul Bisericii, Dupa toate aparcntcle Ordinul Sionului si eel Templieraveau propriile procese alchit )icc ~i coduri i ndividua e ell ajutorul carora Iaceau trirnitere la ele. lns~ alchin ia nu a i. sit 1a suprafata in mod direct, e rpl icit si di.nco lode ambiguitati, decat ab ia la jumatatea

secolului al X lll-lea.

eel 11aj mare erudit din secol Lt 1 al X -lca, Al bert cel f are

din Coloznc. cunoscut m istorie sub numele de A lbertus Magnus, s-a aplemii asupra studicri i alchimiei ell aproximatic pe la ani i 1 ,250, ~'~ a elaborat prima 01 era OJ iginula l)C act ,asta terna care fuscsc s. .risa de la sfarsitul secolului al \/-lea ~i piina in ace' moment. Trata ul Sat! i nti tulat Lespre alchimie prezinta alchimia ca pe 0 £U12l, dificila, insa autemica. El nu recunoastc daC~l a reusit efect iv sa, ,ob~il1a aur; llls,a -etul d mstructiuni 'pe care le punc la dispozitia practicialluhli ne fac ..,3 crcdern n t_; nurnai c:Ei detinea cunostinte desprc tripla natura a alchirniei, dar ~'i ca era: consti nt de schimbarile de directie ale corabiei puli tic · i. El i~i prey ine citi toru 1 sa alcaga ora cca 111" · potrivita peruru operatiile sal 1i rc .omanda -a_ fie rabdator ~i sargui l'l·. i .5 in to~t~ rugaciunile si indcmnurile sale.sa fuca exp rientelc ca la carte (atci ~A.I bert ne rU111 i zcaza p as ii n ccesari: tri turare, sub 1. irnare _ fi xare .. calciuare solutie distilarc ~j coagularc, adica in total saptc) si sa evite rntotdeauna orice legatura cuprinti i ~. i conducatorii de . tate.

Albert ·n1a~ aved ret;'>ulalia ca ar h detin.u't ll.l ~~cap'l,\ ca"c I1Jt anticip, viilorul, iar, potrivit unor relDt5.ri din epocf .e pare ca era <-dept al operei dt.: ret tie in 3'cepliun ebraidi.e spline ca, ar fi reusit . a,' . l1stll_1ia'sc~1 Ul Oi11 al 'i fie ia t un go ]eln~ inzesteal,cu capa.cllatea

I ..... l · .... 1

de a vorbi dar ~i nu de a g5nd]. onvers,a~ia naUl11ga, a gl11elTIU Ul.I

dl:;ranja insa atat de Imllt pe clcvullui ····lberl viioml SIanl oma dm Aquino, incat Albert a t~lSt ncvoit sa-l distruga intr· m to.rZi11. 0 alta pov~ c: 'ntere"anta referilan: a alchimi , relatata de Wilhelm a [l~lea~ CO"lltl: de 01,. _ d~ , .1 prezi11r~ p . All1elt ple·'idan:d Ull OSPI·-'t hibcmalll gradina i'ngh~t,Ha ~i uccpcrita cU oml1t·· manastirii, pe

.1'0

care a transforrna ca. prin farmec ill tr-o run bianta 'Val atica, pop nil ata

d .. 'I "r

ep~ari, fluturi si arbori Infloriti, III totacest timpconvivii pastrandu-s: iOCUl1 e la rnasa ..

Oricat de fascinante ar fi toate aceste dovezi nu aristocratul Albert [eel Mare este eel care a atras si ancorat ferm alchimia in curel~t~l principal de gand~c medievala, ci rnai degraba carturarul de O]lgl1lelTI.od,estfLAmold din Villanova. Arnold s-a, nascut la Valencia in perioada in care se t rminau I ucrarile de canst! uctie ale catedralei

J D-" . d" P . L "" . .:!!

.. ,. otT.-1 Lame .•. In aris.. a mceput, si-a ca~tigat 0 faims buna ca

medic, ba ~hIar se ~oate. afirrna pe bui a drcptate, ea a fost primu [ pSlh~log din lume, datorita lucrarii surprinzator de moderne pc care a s~ns-o despre mterpretarea viselor. Desi nu apartinea nici unum ordin clerical sau rnonaha 1- d.up,a cum reiese din sursele doc umentare ~. Amo!d}Ji condus rnisiuni secrete pentru regi, imparati t'i papi deopotriva;

in toate s~ri~r!le sale. Arnold cvidentiaza conceptul de rransmutare alchimica, Pcntru a proba ca acest lucru este posibil el a facut 0 demonstratie de transrnutatie dinaintea Papei Bonifacii al V~H-le~, car~ ~ fost 0 reusita absoluta dupa cum dovedcst prima marturie sensa ~l docurnentata care s-a tran mis refcritoare Ia a

' I

operatic ce acest gen. La ac asta . ceria a mai asistat un martor

majordomul curiei pcntificalc Jean Andre' acelasi care relateaza CU1TI Arnold ;,I~-a pre e~tat ~utllror eelor prezenti niste nuiele din aur spre cercetare '. Aces! incident este extrem de important pentru ca, incepand diu secohd. a! II-I. a, nirneni, inditerent de amploarea cuno~t[n~elor d"e alchimie pe care le-ar fi d. ·.inu-1 nu mai facuse 0 demonstratie In prezenta martori lor. Demonstraliafacu tii. de AnIoI d in fata Papei Bonifaciu a marcat punctul de cotitura in istoria alchirnici, pin nete_rici~, ea a ma~ ~ i inceputul sflir~i .. ilui pen tru Templieri st, nitr-o masura poa 'e mai rruca, IJ . ntru Ordinul Sionului,

Prii ,re ~ei care au asistat in acel moment Ia 01 eratia d .. tr~Smtlta-rle etcctuata de Anl0~d a fast ~. vii-tOfU] Papa: ·1ern.enl c ~

V-I~a.?ertra~ld d Go f?Sl~lepis,c~p d~ Borde·ux, a devenit pIimul papa dm pcnoada a~a~zlsel captIvIlatl fran eze, dupa dezbinarea provo "Ut de precnt"ile lui Bon i faciu al VII -lea care a prodam~.1 puterea a.b.soluta a p.apaJit'" jj~ N Ulllai ca regcL . rante] consid,erand

... ] d ,_ 1 ~ ~. '!!

e2 c_ e]'"~etn~atoru unCI aUloflta'U polit]ce ~,i ·pirituale n1ai 'IL::1n. Ide1c,i

a paplf!;"! a. ri' )OS tat ata.c.and RIOD),a ~i a o'e UI)~ t efcc. i v B is e.ri c. ;0 Unsprezcce hun mai talZiu, Bertrand. un .. 'lelic, in fond, franccz. avea

CR. CEA DIN

] 8l

sa fie ales papaal lntregi lumi crestine fiind CUI}OScut sub numele de Clement al V,- ~ ea Din nefericire Arnold fusese prius m.ra s.a:-~i dea seama, rn iuresul luptelor intestine pentru suprcmatiepolirica.

Regele francez Filip a r. 'Ct rs la ascendent J pe care-lavea asupra Papei ~i I-a obligat s'il anuleze procl amati at ~LJi Bonifaciu, dupa care I IJUS in miscare 0 "idee care-i incoltise in minte inca din momentul cand asistase la d, monstratia facuta de Arnold. Regele a convocat un cone iliu genera: ~i i-a scos in. afara legii pc' . ernplieri i DOli ndu-si sa obtina partca care credea en i se cuvin '_ din ill1ells~ .b?,~a-tie ~ Templierilor Papa Clement al V,_ ea -. trccut de partea lui Fi lip, ,d.e~l

stia foarte clar cJi acuzel e aduse Templ i erilor erau total ncfondate. in felul acesta au fo t pri l~i Templierii intr-un conflicr cu rapacele rene francez sustinut de rnarioneta lui de Papa IJe care singur 11

ot"...... ~

instnlase in scaunul pontifical, pentru a. sc trezi, ill final, ca, sunt acuzat

de erezie, Dupa cum veriga ~ipsil din istoria originii Templierilor ~are sa. conduce la alchirnie, tot asa pare eft ,1110ti vul care a dus [" prabusirea lora fost iarasi alchimia.

Legendele Graalului nc furnizeaza dovezi certe care' ne conduc direct la Templieri in calitate de pastratori $.i de gardieni ai sccretului

· . 1 L..','"

dupa Cll1.1.1 tor ele ne lasa sa intrevedern "p18tra In~rajCu. oa~a ' care s.~

ascunde i11 inirna misterului si nora gcnerala de transforman ~'. transmutare care se desprinde din subrext, Brusca ap~al~~ie ]~ sc~?a, dcschisa ~i III plin Occident a stravechii secte s· cr te ~ [ .1]Ul.:ll[liir~. ,~ rnai P . cis a intcleptilor de care POl:leJle~tc Eahir. ne PUJ1'C la '?lSpOZ1~le indiciul filosofic ~i cabalistic ewe lipsea din ampla construcpe pe carle 2111 putea-o nUI11i astrologo-alchirnia ~i ,de~spre carc;.fa~e. Fldca·neU.~ dezvaluiri destainuindu-ne ca a fost ~ rnortalizata m cdificiul catcdralei

gotice~. .

n perioada de maxim apogeu a[ influentei lC care au exer.cnat~~ mai 'precis incepand din anul l. ] 510 ~i paJ~a ~ ca aerea I~r'l~, .~l. ITIU.lUl, s-au manifestat in Occident trei: specte diferite ale alchirnici, care au dus '1a ap·arjtia unci ad "varatc: rena~teri g,olice. In cursul aces'te'i emergeD~'C, ~aI1Ca ~i piatra Temp li eri lor ~i legeJ~dc~ . Jraaiului :,-HU lratlSfo:ll11st in canea djn. 'piatra. ," catc.dIale~or goti,ee. hl']~atele aceste transforrnari .·.poca~~, 8e ascunde teo'iogia ~Ul11iJli~~ a~a c~l]n ~ste ex l)r~lnata In E(lh.ir !?i transplLsa in plan 111.atcfLal .e s1] I u~ arl~ltect~~ral car integrcaza princi iu~ Ide lztt cOf.tltiriU'Q in C'Ollstl ulc'~la nOllar catedrale~

182

JAY 'WElD'· E < &, VINCE~T _,·:RlDGES

Pana. ~n anul ~ ~235 cand all fost incheiate lucrarile de decor-are a zidurilor exterioare ale catedralei N otre- Dame din Paris - inclusi v

-- ' ..... I" ""fl' . 1 'b' " .. "" 'l~ f·..... ',' "'. .,.'li" red ' OF t'-, A,:···l .. hi - ~ - e.; "...... ,. ,', M' _·I·~I -

magr '. icui sasore Ie mcai _ .-Sl~el··". a a, C,' 11111arnSa~]'ipe . areie

Po'1a1 al catedral .'. i -, se considera ca perioada i.n care '. ra necesar sa, se recurga la subterfugii tr cuse.Biserica imperiala si dogmatics de la Roma era 111 p.hna ascensiune, iar atat Templieri i cat ,~i Ordir ul Sionului, aspru rnustrati 0 data cu cruciada organizata impctriva catarilor, " -au pomenit ca trebuie sa-si caute ·0 noua rnisiune, :-ana in acel moment politics puterii reusise sa se stabilizez ',il1tr-Lln fel sau altul, Im~ eriul R0111W1 de Rasarit actionand pe po . t de caine de straja ill, fruntea haitei feudal: , •. E vul Mediu ajungea la punctul culrninant al evolutiei sale, reusind totodata '., arateze vizionarismul mileniului glories al Papei Sil vestrual Il-lea $,i al razboinicilor-pelerini care 1 upt as era. in prima crucii ,da. Protectorii ~i sustinatorii potentati ai acestor marete opere Ide 8." . a III pia ~ra , sau ghilde Ie care Ie construisera, nu ar fi putut niciodata anticina ca. j 1 deC1U"S d' ~ numai lU1. S"COlt, aceasta renastere

, . ~

spirituals urma sa se sfarseasca prin moarte, tradare razboaie si

calamitati naturale ce aveau s:a 3l1Jl1Ce Europa inapoi in. timp, intr 'un sci Ide versiune de dimensiuni rcduse a, Evului .' ediu intunecat. Cand in.sa dupa acest deza stru devastator, Europa si-a r· capatat suflul, mai precis abia in sccole e al XV -lea si al Xv'I-Iea, perioada de' inflorire a renasterii gotice ti mpurii fus se dernu It data uitarii iar importanta ei, series redusa,

- F,ara contextul pe care il ofera aceste indicii, ar f practic

imposibil sa intelegern mesajulpe care incea ca 53,-] transmits Fulcanellj in, cartca sa Le mystere. Asadar, inainte Ide a ne concentra asupra lui Fulcanelli se euvine sa tudiem cum S-3 transformat IUfTI]na Graalului in lumina continua a grandioaseler catedrale gotice si GUill a ajuns, ~11 cursul acestui proces, lumina alchimiei In centrul sceuei pol itice, provocand d i spari tia Cavale rilor Templului, rea lita te care a produs 0 [,.QUa retragere a traditi I' alchirnice A 1 subteran,

(_Ft CEA - r~ I-JEND/\VE

-°3 ~o

"'ASE

CAVALERlI GRAAL'UL _ ., PERFECTI

A

(CATLRII) SI INTLE TIIILUMINAT

'N ,PROVENT A

•

GIL\ALlJL ItER 1E C

La inceputul anilor l I 80~ pc mfisura cc umbra lui ~~ladil1 S.· ~ utindea, tal na! amcnintatoarc, asupra] l~u1i Sfintc un [10~] 11n vlnele caruia curgee sange merovingian, pe l~un1c ~h_ili~pe ~'Alsae,c.ont~ de Flandra i-a dat 0 C0111an.d,(l h erara cclui rnat mni c rr:enestlel a! iimpului, .b 'etien de ~royes. ce~l1dLl-.~ sfi recomrlll~u .ml~-o no,~a \ crsi unc franceza una dan. ce le 111 a I stranii lcgen de afl~lte 1]1 c I~CU I ate in cpoca in c are era verba de s p re_ pO;1 t:st~D~ l~ n ui r~ g':c s~rr~:all, Fiul Viidt vei, ce reuscste sa acccada la l11~rmratH;1 9raa I ulu~ ~fa11l. Fstc de presupus ca Philippe a dcscoperit ac.c~tsta legenda IIlt:-~ vechc cr nica celtica ~i fi el .stcpta de la Cl rctl~n .el puun pana la un punct lIll sol de vaL"ianl~ mcdicvala a unui ~ullJ.r.m d. ~n d~ bcstsel ier- sa cornpurs ~ 0 cr ane litcrara d.c SL~CC: . (1~~~tH~11 Ell osterut lao aceasta istorie fantastica, uneori invaluind ]]ltanlpl.ard~ cu ~aloare simbolica ']11lr-o atmosfera de mister ornnc, aheori rataml I,ll ,~ll0~, C\ idcnl importauta. ba chi ar L.' C 11~~ ul n iatcria I, U] ui care r-a serv j ~ drept

sursa de inspiratic. . ,.. ~~... . ' .. 3,

Cu toatc ace stea, a data cu ocuparca le[1tSallll1ulul Sll)la?U~lJ.ca

rfind pe rand '1 regatelor latine din tinutul ~ulr~mcr aflate sub st~p.m~ crcstina :;;i redll~~ la do~r e.ih:_va cnc~~vc l~o~ate d~-a 11l.ng\.~111~~1;:1 d~ cr asta trubadurii de pc 13 CLU tile llol)~h.lor em Ol?~l11 au ~l~~uat l~e-cnda Graalului In vel .iunca redatt de 11] etten. - hre ] ~nln.~u~111t a apt c~ I sa-si fulalize7.c opera, ll1uril1d Ill~ il te de '1 desnva~1 cpopeea .rnalulUl.

~84

'Cativa poeti de curte s-au stradui ' sa gaseasca un final poemului, succesul fiecaruia fiind rna; mult S',i,U mai putin insemnat. Un aspect" lns8, mult mai semnificativ ramane faptulca 0 seric de scriitori all. preluat tematica Graalului, pomind de la 0 sursa unica de iuspiratie

. ' ~

~i au, dezvoltat-o.

Poetul Robert de BOrO]l, care a scris intre anii ~ .I 90 ~i 1 ~ 1.99 I es ecel care a compu: prima f011,118, a legendei Graalului d· n li te ratura medievala crest ina. Dupa cum marturises te insnsi autorul ~ poemul, in forme sa crestinizata I a fost inspirat de 10 carte importanta al carei origine ~i continut sustinc ,ea i-ar f fest trans mise prin revelatie. Spre deosebire de Chretien, Robert are certitudinea de a fi inteles exact ~e reprezinta Graalul, 111 acceptiunea sa, Graalul este potirul prezent la Cina.cea de Taina. in care Iosif din Arimateea a strans sangcle Hris osului rastisnii p~,e cruce. E] mai susti ie ,'.,81 dupa Rastiznire.

t::J.!I. , , !! ~ .__

ur nasii lui losif'ar fi to stpastratorii Graalului In orice caz, ~n aventurile

eroiceale Graalului suntimplicati 1 ncmbri ai familiei lui los-if, Graalul poposind intr -un tarziu in Angli .unde este adus de CWTI'na tul lui 'osif Brons regele-pcscar Ca ~i '[11, versiunea COD1IJUS-2l"de Chretien, Parsifal este nU111it , Fiul Vadu vei' " desi Robert i] l]Uati~eaza., III acelasi timp ~,i in chip de descendent al J ui osif din Arimateea.

': It. trebuie 0111is faptul ca, ill acecasi perioa la, Ordinul Stdpdnei noastre din Si0.11 trecea printr-un proc 's d trans erare a centrului sau de putere catre Europa, Bucurandn-se de sprijinul influentului Ordin monahal al cistercieniior, catre anul 1.178., adica cu aproxirnativ un deceniu inaintc de produceree efectiva a schismei dintre Teruplieri ~] Ordinul secular Sionul reusise stt-,{i asigure 0 pozitie ferma in Europa, Bula papnla emisa de ,A1, xandru al Ill-lea atribuia Ordinului dreptul de a lua in stapanire cateva Capitule din ~'i~ardi~ Franta, Lornbardia Calabria, Si . ilia Spania si proprieta i latifundiare inTara Sfallta. .. upa caderea lerusalimul ui acest Ordin Ii rcpudiaza de Templieri ~i se dedica eu abnega~ie UllUi progralll, : :onlp]et -1 "U_ S poate ,pfieSlrpUIle ca ,Icgcnd,ele Glaalului fac pal1~e di n a ccs't 11 0 Ll pial].

Lcgcnd,eie cllle·.· e tnnp tie {L II,a scr-o~e prin .. ·0.11lLr-[c; asidue ale Crolll,carilor lui SH,vcstru. pri11d d,-e;odata co,ntuJu] substantei lIl1Ui ,lOll ,tipl d,e 111_ito lo'gie piopulara, ~'i l11ca Lilla extrelD de abil a'ri' nata spre redarea ~j I 'uncrca in lLunina a idc2dur"lor caval re~t· care au caracter,izat l)er"i oada cruciad,e"1or" [)Ltp'a CUfl1 DC infcrnneaza atat Cru~eti-ll- ca:t :,i Rbrt de Boroll, aceL t C '-3inut nlitoiogi,e ar dtept

18

sursa de mspiratie 0 carte secreta care a fost data in pastrare catorva nobil i.a t1ali llllegatura dir xta ell dinasti a rnerovingienilor si cu OrdU1Ul

Sionului, .

'0 alta le geuda ,3 Graa ltd ~ i, C'D rnpusa 111 aceeas i pe ioada ~i

prov 1111"d din acceasi sursa care a inspirat si Is tcria Graalului scrisa de Boron. face inca si mai evidenta aceasta apropiere, Autorul anonirn al 111,i Perlesvaus probabil a recurs la aceleasi surse ca si Robert (depilda, el convine 'ca PArsifa,~, ,are acelasi arbore genealogic), desi tonul sau rnistic '11 plaseaza intr-o alta dimensiune,

Autorul ar putca f tln membru al Ordin ilui Sionului, ceea ce ar explica dorinta sa de a-si pastra anonimatul, Cu certitudine, el poseda cunostin; e vaste de l iterarura arthuriana contcmporana ~i es~e posibil sa fi avut acces la studiile asupra rnerovingienilor ope care Ie intrc irindea Ordinal din care' fa" " a parte. Spre dcosebire de Robert de "Boron" III opi 11 ia carui a even . imentele s-ar fi Petrucut in pri 111lI.l secol care .'. urmat mortii lui Iisus Hristos, autorulanonim allui Parsifal '. ateaza cu claritate evenimentele care sc Pctruc in opera sa la sfarsitul secolului al 'V ... lea, 11101nent istoric In care a trait regclc Arthur si marcat totodata de as censiunca dinastiei merovingiene.

o alta, epopee cavalereasca, {dl.'lest(J ~~fQntl"ll.ii (1rCl{,II'J scrisa eLL aproxirnatie la inceput 11 secolului al Xlll-les de un gru J de calugari cistcrcieni ca porre a, asa-nurnitului Ciclu Vulgata de legende dcspre Graal, furnizeaza 0 data precisa la care s-au produs eveni mentcle consemnate: la454, de ani dUIJa 'IJ1<)a11c8 lui Iisus rastig tit Pit:; cruce, san la anul ,487 d.Hr, primul moment (Ie glorie a] dinastiei merovingiene adica cu doar cativa ani inainte ca Sfantul Remy 8a-1 convertcasca pe Clovisla crestinism, aciul prin care' este consfintit pactul incheiat de merovingieni ell Biserica Apuseana,

Aces i e cateva de alii SU11( su ficicnte pentru a evidentia intcrventia Ordinului Stapanei noastre din, Sion ~i a Cronicarilor care

, -

i-au ,ptl'eCed~3t atat la nivelu1 creatiei 'I" -rar,c\'"at ~i al :p·optl'laritatii d~'

care. s .,_au 'bu C Uf'at I e,gcn de Ie G'raa1ului" ,~n Perle~rv('lu',S' autoru 1 apr funcle, lkl aceasta t.~101n,atica, (tcs· , :iin,du""w pe pastratorij .:ecrete'~or Graalldu i in te~,mel]i ~p,e care orice cOll'~en]p,oran i-aT fi itlterpretat 1111·. ,diatca t1icaLld tTil lit rc la Ten11)li 1;., DeS11.r _ castelul Graa[ldl~i ni se S ·U.l1e ea ar ga,zdui Ull . 'onclav de ,irlitia.lj nlveS'1113nta .. i Ln rna'l1.tii albiC 'pe pliept ava,nd brodat un blazol reprezellt811d 0 cruce de

uloare ro~,ie.

186

J'AV \\/EID'NER &, VI"C,ENT B_RIDGES

Perlesvaus abunda ill strani i arnanunte alchimicc care sugereaza ca. autorul era familiarizat cu Kabbala prezentata ill Bahir. Cel 111~i limpede exemplu ].1] acest sens dar ~i eel mai relevant pentru investigatia noastra .. cstc c,alat.olia, IU.i Perlcsvaus pe Insula batranilor ilTtel~pti binecuvanta [i, d~se~i sa it!, u:l tlll~elc ]JUgi111 ,a] e aces tei epopei eavaleresti. In accstparadis a~ ]UlTI11 de dincolo, Pcrlesvaus descopera UIl arbore rnagni tie dill. care t·a~11e~'le LUI izvor inconj urat de doisprezece stalpi din aur, Acest moti v a1 axis mundi reprezinta punctul de confluerua Intre Bahir, care prezinta pcntru prima oara conceptul ,de Arbore a1 Lum i i in Cabala ~j S] rnbolismul alchimic ulterior preocupat de alegcrca 1110111e:ntulu] perfect pe.lIU1J realizarca operei ~lchil~Ii~e~ Materia textului din Ferlesvaus este imprcgnata de a luzi. a lc hirni ce care stau sa ~a.~ n ea sC'.~ la supra i8l~1, ale b i 111 i a parand sa fie inrelatic chiar ~i cu Graalul insusi, In viziunea eroului Perlcsvaus, Graalul pare <0 suits complexa, evolutiva, compusa din cinci imagini, ultima dimre accstea J iind potirul Graalului.

eel mai i rnportant dintre toate poernele eroicc ale Graalului ra:n~a,ne ,l-Jars.?filllii lui Wolfram von Eschenbach, opera COJll1JllS.a in pc:r.:i:oad .. a anilor :1 .200~-.t ~215,. \\/01 fram nu se ascuude i]1 spatele c,uvrl1tc.lor, numindu-i direct Ternplicri pc pastratorii G raalului si abord.~aza d.e~C'his centrul misterului dcscriind Graalul ca pc n piatnl c,u atributcmiraculoase. Acest "J .. lapsit exillis", 0 adevarata sarada in limba verde care face trimitcre la piatra exilata a ] u~ Matei, dar si la piatra care' a cazut din cer, sau poate chiar la acea .... Iapsit -ua> asociata cu J' iatra 111050.f813 a alchimiei, are putcri rniraculoase I printre a~tele ~j P rOl?rieta 1 i tamadui toare, 1'1 indca 0 fera hrana s p iri tua J ~L ~i virtu tea de a ind uce capacitatea de 1Ta nsrnitcre i a di stanl~a a doti11 telo["

. 'Wolfi1l111sllS'tine c[i. istoria, i-ar tl fast ll11p~ir1M~i.ta de un anlLllle

G'uyot~ sau Kyot~ di 11 P'rovell~a~ care; 1.a randu.1 sa,u, ar fi gasd.t~o intr-'un 111811.uscris ,descoI:)erit lao ToJcdol~ in pllina Sp'Q.nic ocupatii Ide moor;. 'Col'lfonll a:fi:'nl1a~iilcr lui V\loJ fra]11; sursa este n.1anuscllsu.llui Flegetanis astro'non] pagaI1 c;a.re a irait ell. ap1l'"Ox.irrlBli,e fn perioada ex?du! ui e'I/Teilor Tn E~PI, :;a~ cu circa 1.200 de ani .lnai !lte de na~terea 1~1 fir1st~s,.'. F l.egeta111s~ .al caru] n Uine este praetlc 0 tral.lSpu.l.1ere a sUltagnl.el dIn perSa]l.a cu sellsuJ de ,,_.(;el care CUE]lo.a9tc as'treJe ", slistinc ca a citi.! ,,~nlul1e]e~ Graal uJ.ui in, stele ajllngand 111 a~est fei s~ 111~ele~tga ,[1.1CCanl SIT} ul in vi rtutea C,3Jll j a ric! i on eaza dcstj ntl 1. _ 0,1 e 1 s us ~ in e ca ac~st de~lill astral are ill eenJru~ situ fa mil ia III i 1'i ri S l,OS ~~_ a Unl.'la~] lor luI. ~'r~ahltt! (ie a-i illlnSI111te po·ves.tirca ] lli WofitJln, G u,yot a

CRUC.E.A DIN lfEND'AYE

187

_ 't.,. ....... ~ 1 '·1 .~! - ,. ,. ~ . di ..

Imuogartlt-o cu, conciuzure Ia care a ajuns smgur m urma stuc . ern unor

manuscrise in Iimba latina, sugerand ca s-ar f nurnarat printre Cronicarii lui Silvestro alIl-lea, sau ea avea eel putin accesla cronicile

· d 0 d~ ·

sen s e .' e acest ..... . r .·.1 'In."

Parsifal este 0 capodopera a Iiteraturii alchimice, din acest 111.0tiv cuvenindu-se si~f: ... i dedicam un tom eel putin de dimensiuni egale celui de fata daea dorim 8a-1 plasam pe locul sau binerneritat, Totusi, dill perspectiva scopului pie care ~i l-a propus cartea noastra, ne limitam la a aminti doar ca, ~il1.afat~a trimiterii directe la Templieri si la piatra rneteo riti.ca, cazuta din, cer~ Parsifal face 0 dezvaluire importanta; Lohengrin, Cavalerul Lebedei din Lorena, nu este altul decat strabunicul lui Godfroi de Bouillon. ell Parsifal seinchide cercul $1. se clarified chestiunea originilor primei cruciade ~i. a secretelor ei

1 hi . 1 d '. G ~' 'l ~ U ~ ~ .

a. cr 1l111c'e ca. parte a egenr ei .'. raaru .. U.!. '. : n text rmstenos si un

artefact, piatra miraculoas a- ~i l1:P 'lit ex i II is" aflata ill pastrarea unui gIU1) restrans format din familiile ca val en, lor, care i~i intinde influenta din - . isarit si plan,a in Apus prezentand certe asemanari ell, Ordinul

T - , .... ~ .. ~'] .. ' .. ~' - to -1 -_~.. tc ' ... n . '-' 'h" bu .. '~ ,iii."!: -. nstituir

empnen or ell care a.u onn et a coutcmporan, rrer ute sa 1~ cons aunt

...... d ~ J.' ~~ -1 . d 1 ...... 1- 1 'l . 'I' o surta ne :~11{11C:U. care pentru aceia c e . a mceputu .. se'COJ.l.'U1 81

Xlll-lea care emu familiarizati en rema, Iarrnai nresus de toate aeeste

" ~ - f

legende, se ridica, dominanti, Ordinul Sionului ~i inaintasii lui, Cronicarii

Papei Silvesnu,

D .,-,~ .. '~~ t' 2'1- 0", .. ' .s. 'd" " tiik ti - ·'1-'" ~ cat ~"·I dir .. ud .

up1a a11U.~ _ .... " .. "[ calI.· ',pel.secu.,1] e ere .1.CL ,01 c.a 811. I ,In SUo tl._.

Frantei s-au exacerbat atingand proportiile unei cruciade, tematica Graalului a intrat in deelin. Biserica nu a atacat 11iciodata,.m:p~ epopeile - fapt in sine inexplicabil=, numai ca~ spre j umatatea secolului a] XIII~lea, lllteresulliterm" ~i po,litic fa.'~a d .. e iCOJ10grafia $:i d:e s:im.'bollislTIui acestora £'"",·a estolTI,pa., urnla~ld ca eJe sa ratl1ana pentru vecie idaI.tl.lite in piatri pe ponicuri~e ~,i na v'ele :no·u·~e'onstruite lor ca.ted:ral,e ,gotic~" Illtr-ade·var., un.a dil1tre lnagnifi.ce,le statui go'tice din. 'Cat.edra.la CL1,3utres il r'eprezinta pe Meie-h.ise,dec, .regele Uru.lui ~ru. S"aJe.1D.ului,

· d 1 A ' . .. 'ld '. Co' ~ .. 1

con',rcrtmJ:'.U'" . 'pe .,' ',:\/raaln is ~110·n'o~,els..nl;, :pnn gem .... e· a_ .... '~. oier~ ·patllLl.

Graaluluj. Aceasti reprezentare simb,oli.ca, su.gereaza, faptuJ C,a.~1 ce1

]] u tin in rand.lIl. COl1S!~u~~'~ ~ ~ Iii lor a.ceste'j b.ise.ri!c·i, se tran~an.isese 0

. ~ .

inte~~gere· profundfi : ~I :-~ .. I ~.J 'Ai G.raalului.,

.1~jiscrlLcea ;11, care oa.nleni ev'enim;e:nte ~:i tra.di~ij s~au. trams form .. at In. legenda 'Graa.l u'~ u i ~i in l11.ito,:I,ogie es·te loca] izatfi in. sudu 1 .Fra~nlei, in cea mam illbi.ta provillcie- a Ro'mem.~ PrO\f·e·IT~a., u]~ld'e ~,e pres Up lIne ca s ... ar fi sta.bilit fu,gi:nd d,in. P'alestina. Sfft.nta Fa.milie. Ia

188

numai ca ti va 2l:tli dupa Rastigni rea. lui Iisus Hristos, Chiar at ici, in regiunea de bastina a. rnisteriosului Guyot, autorul primei versiuni a

. I d ,...... .... ].. ... d 'r""'"

unei egem .. e. care a msprrat 0 mtreaga _~ eratura mecieva a, 0 vom

descopcri pe Maria Magdalena vern gasi 0 sea-rna de trofee sfinte

, '- ---'. ". ." --'. ",' 'C," ','.,', •. ~ '--".'-- .",'. ' " •. ( " ,' .• -- -c ".!;' _ ,_,!!l, .. ""

de pierre rniraculoascsi muhe marturii, chiar in nucleul cclei ITIai vechi

"","- . nit .... ti de '--.', ti ."',0:; di E' ~ ',-. 'Sl'., t _ P': '".. ',' ,". "'r'-O'

e,o~nun la,) l ae ,~Cl es , 1.11 ~ ,ILl' ut opa ... :"lllO spre 1 oventa COl1.Ve~ ,b

itele unei tapiserii complexe, careva da nastere unui eveniment UniIC: incoronarea lui Frederic Barbarossa ca rege de rules III anul l.I 78.

.i!'I;

GRAA . UL IN' PROVE·NT.A

~

La obarsia sa. din A.IIJ'i~ elvetieni, fluviul R-h6ne este un c~urs

~ I' _

involburat de apa, care a .. duna de aici Ql Pliil13; lavarsare bolovani ~i

mii~ inghetar, El isi urmeaza fagasul serpuind de-a: latul Elvetiei, pentru a-si deserta aluviunile in Lacul 'Geneva, devenind astfel, dupacurn versifica Byron, "sagea.ta d .. c azur a. navalnicului Rl1611e'~'~'~ Dupa ce i~.i cro este dru mu 1 printre co 1: i nele de Ia peale 1 e A I pi lor Oceidentali, Rhone-ul cade intr-o vale adanca, apoi coteste sprc sud, traversand alert crevasa dintre M,U11tLi Cevennes si Alpii francezi croindu-si pe aici fagasul l)ana la mare, Fluviul insoteste valea pe -0 distanta de 0 suta de mile, lnlbra·t]·~and creasta fasariteana a.Muntilor Cevennes, pentru Ga~ atunci cand muntii se dcsp jca.~ schimbandu ... si cursul si

.. ·.1'" jJJ i

apucand spre rasari t ~~ i spre apus, sa -~i adune aflu entii ['11 tr ~o· de] ta

vasta ce se formcaza chiar in capatul Golfulni Leului, ·ul1.1nic brat al Marii ~M.e d.i tcra1 1.e'Clle .

Clliar in ,rill te ca Rll011e-·LI .. ~ sa .. s'e d,esL1,ca i·n. cele Ido,u·a c'a:l1a~e prillci:llaIc ale sale., 0 U]tiJl1a falanga a Alp:il~lr llim.pletuo~i, AI}Jii M"ici

( s a:u A] .pi] le~~t), se il1L hld e sl:lre .ap u s ~ ter~nin.a.lld .. u ~se' p1rhTtr- u.n prOll1.0ntoliu stt:a.11CIOS~] colt'uros situat .I.a~lLl[n.ai cateva l11.ile dep,a11are de tl.uviLl .. AceSl fi~ont d"e prolectie pe cate' il fo·rlTleaza versa11teletraseaza ~i latura (Ie baza a unei :noi d.elta, in. fapt un tritrngh 'i ale carei ~elelaJtc dou:a, ]atu~l SU111 create de Icol'uluenla dintre DWTance ~i Rhone.

In. j 11 tori Q ru [ aces t LI] t rilHl gh.i fe:rli l ~j b ~ 11.e- a.p·a rat s~a u sta b'~] its uccesiv-

t11. 'valuri .,pt1pOare a.p,rrl in.nl1d Ull0r cu lturi arh.aice diferitej Icare ~i-,au. in"elneiat aici 'nTiel conlunita~i ~i a~ezari. Po:pu~atiile d.e agn.cllJtoili dnl ~ pelioada l1eolitica au 3.jlU1S ]-n acest s,:p,atiu la in~cepll.tul inilenjului a] VI].=]ca L. Ir. $1 a.u dus ,0 existell·ta de 0 silTl'plitate arcadi~na pana ~a apaJ.itia; iIllnile'niu1 ,a.III-'lea. i..1-fr., a. c-ivilizatiilor c!o'merciale din c'poca

189

."_ I

"t "

bronzului, cum au f081 egiptenii, micenienii ~ru fenieienii. Curand dupa, stabilirea acestui contact, triburileceltice si-an inceput coborarea in.

'~l '1 fl .. 1 ~ . __ ~I d ~ m •• I I "'" d ~

a va ~ u .... uvm ut verunddm tentorn e ope care " e ocupau 111 ZOl1a no 'l: • 'lea

europeans din apropierea Lacului Geneva, iar ele fie au cucerit, fie s-au lasat asimilate Ide civilizatiile stabilite aici, pentru a for.ma 0,

'- '

varietate unicaa celtilor galici (figura 6.1.).

C· ,', .ste .... nat *".~, d ,,"'~ ,', ." iI'!.., " 'L' ,d, ,·N···· aste -,- l' ,.,'·1'."":,, '"

_ u p.es e 0 JI Ulll.a. l-thJ~ ·e .nl.h:e.nlU 1118111 e ' .. e , '. a~_ e.I ea. _.Ul I] SllS

Hristos negustorii greci all ridicat 0 fortareata la numai -cite'va mile

"., d . t d .'~ ."t'm'" .. --' ,}. . . 11" te ' , l't'····.... ...._. l' , 1~" r _., R"l"~ . "'1"--

s u -ves ., .... e. S·I,,[ a vee nea cera . e ce ic a, 111 OCl~ ]11 cal e _. none-u se

d .sfac -- ..... , .. , d uiabrate R· ,,",' ,-.~ .. " .... ,-.' •. ~, ,', ·~''-"1-''.H Arelat der ".""

es ace In ,··Qua .. ':la,C .. ' Olnan.n.·aUl1Ulll1Il eeti.ai.ea."te~a e·.~ ,·,en.UlTI.m.re

iii

... , '"" -- d ",' " rit i fn ,_.- A· Ics.usezar ,._ ',': - ~'~i:r":,~'" '.' ioada ·,···d ,.',""

cal ea.· ,.evCUl :". In , nnccza c. "! CS'!I a~ezate I ellUl111~a m pelloa .. , , ·lnO.~(~flla

pentru vizitatorii cclebri pe care i-a avut, printre care si pictorii vall. Gozhsi Gaug Ui11~ :8. oligo ine, Arles a fost totusi un centru 311. civilizatiei

""-" "t .. .~ ~ !.

'J '~-::II .. ' • I:U''': "'. alu 't .... , ····1'·:'··,·,,' '~. .di . ~ b . ,;;b··· ' .. '~! . ,. C· .. ~ ·d : .. ,.'__ .': - nitati ."

gl eces ina ~a 111 p in .pal,a .. 18 a.~ _. aroaruor. ... ere .. ~ oua comuru a). au

conv ietu it, S-aJLl amestecat, iar 111i ca asezare s-a transformat illtT-O' cera te bine aSCU11S a ~i b ine ,apl.atata de accasta del ta natura la, afl ata

]a nord de lantul colmelor vulcanice at Alpilor Mici, In apropierea -, _.& orasului de astazi Saint-Rerny-de-Provence.

) ,

P,IR:, 0:' ""V',' E- 'N'" C-,: 'E'

. '.'.' • ,". ~ I I .~ .' J'!... I' !_

I~igu ~"a 6~1 ~ Harta r-eg:iul.l:ii Proventa.

Michel Nostradamus, }]C buna fire plate supranumit marele vizionar din Proventa, S=(i nascut ill oraselul S,ai111-Re]11Y~ lanici 0 m i'~:a di stall{a de arc U 1 ~J monumen tu 1 care 51 to u mar tu ri e, vest i gii die pe unua, a le arrticei cotati rornane G] anum Livii, odini oara eel 111ai

" J

prosper oras al Proventei, ~j asezare binecunoscuta, In primul secol

- '~ . " d" "1 A " ""

'-. " '. - t· . L ' _-'."" ". -...... ." 3" '. '. !(Ii ..,' - .' ~. . ~~. - ...., ; '. I .... ".. , ti - ..- ! .

crestm, a I unei unportante .naspor e a evr et or. .ceste \; esugu se

pastrc8.za si astazi, paznici muti (vezi fig, 6.2., ~'~ 6~3~) ce straj uiesc drumul modern care traverseaza Alpii Mici si martori a'i gloriosului trecutantic al resiunii,

._. .

Chiar daca secretele continua sa ralll,lJl,a bine ingropatc In

regiunea din apropierea cetatii Glanum, eel putin in conformitate cu spusele lui N ostradamus ~,~ alte indicii privind rolul eel putin neobisnuit pe care I-ajueat Proventa 111 istoria csoterismului occidental, inclusiv

..... d ..... "";1 t.,: dei ,m "" ;""] d

ra acmue sate rut OJ ce ~"l cresnn-gnos nee sunt ;)y3Scu.nsc ' ,a V(!L ere.

La Aries ~ loc care a, fost supranu ru 'J t j n multe randuri ini 111£1 Proven lei, s-au descoperit nenumaratc vcstigi: are lUJ11ii anticc grccesti ~] romane, Esre suficient sa porncsti intr-o scurta plimbare care te poarta de la "" ...., t- ~,.., ", lizf d b ~ I '~ · d .... mean .atoarea arena romana nva lZUJl·. _ SU.- BSIJCCllu eleganter, '. aca

, I!.p." ~

nu ~i al dimensiunilor, cu C oloseumul din ROll'13, palla ill, 'p iata central a

a cetatii, undeo bizara bazilica romana ell fatada gotica va arragc negresit atentia cercetatorului avizat al hermetismului, imbarcat eventual in aVC111tUU gasirii Graalului.

In dupa-arniczek insoritc de dU,111'ill]C3, ~i mai ales primavara, ghizii turistici, la coneurcnta cumuzica zgornotoasa 51 rasetele cristaline ale copiilor, dau informatii ,dcSIJfC irnaginilc daltuite pe frontispieiul bisericii, pe care le cxpl ica prin prisms muncilor lui Hercule, Putini sunt 1118a, vizitatorii care zabovcsc suficient de mult timp, incat sa se intrebe de ce S-3 recurs la simboluri inspirate de rnitologia Greciei antice pentru a impodobi Iatada unei biserici crestine din Proventa de ce sfantul 'protector se: numeste Trophime, sau Trofeu, sau pana si de ce alat imparatul Constantin, Interncietorul Biserici i imperiale in secolul al l'v ... lea" cat ~,i Frederic Barbarossa impararul din sccolul al XTI-·Iea al StTUl'tlllu,i Impcriu Roman au ales Arles (vezi fig. 6.4~) ca loc al inc 0 ron arii lor ~i al confirrnarii supreme,

Tentativa de a g,asi un raspuns la toate aceste lntrebari ne poarta si mai adanc spre ]11 iezul leeende lor care S-ELU tesut in ; lll"ti t Graalului,

~ ~ ~ ~~

,j Regiunec in care sc ail,a ccta ea rornana (ihUHHTI ~j orasul in care s-a nascut Nostradamus, Saint-Remv-de-Provence, sunt menti onate in sase dintre

. . ~

catrenele sale, ioate a 'land rcg~~ur@ dircctii cu descoperirea unci cornori sau

""- ,ij;

a umu .umster .

Figura 16~jl", Mausoleul de la Glanurn, (Foto de Vincent Bridges) ·

Flgura 6~3. Vestigiile oeta,~ii ~ pierdute' de la Glanum Livii, din apropiere Ide Saint-Remy-de-Provence. (Foto die

Vincent Bridges)

:: ...

•....

.. ...... ." ..

~: ~.

, -,

.' ":

~ igura 16.4~ p~ ala - orasului ~i fant.ana din Arl e s. (Foto Darlene),

Momentul incoronarii lui Frederic Barbarossa pare .a constitui nucleul din care a iradi t lOI·~ ta ai, casta mitologie, saulocul si momentul in care rnitologia Graalului a fast iusera a ill cor', u,~ Iegendelor despre rcgelc Ar hu ~ Dupa cum, 1U, descoperit ~j alti cercetatori, si dupa cum u . narturisesie rites Insusi Robert Ide Boron legendele Graalului

~ ~

au, de-a' ace cu '0 dr scendenta ereditarain lillie directa. mai preci:

au 'legallU~,a CU, unnasii Sfin ei. amilii, posibil cu insusi Iisi 8., de vreme ce Iogogri: 'll "S[1 Iimbaj verde" de SW1g 1 ear care s-ar traduce prin

,s a.ntttl : .... ange" ar putea proveni dinscIH grael, " U "smntul graal ', II aceste lege nde " toti urmasii amintitei descendente ercditai e sunt infa~i~,ati In chip dc' pa' tratori sau de gardieni ai . ra lului ~i l1U ca fiind Graalul insusi. C11:~ar d., ca ns lura acestui obiect este imprecisa ramane evident faptul c& avem de-a 'f] c, eu Ul1 obiect 0 relic a sau

L93

W1. artefact de un anume soi: ta Chretien, 10 tipsie mare ~i plata; la Boron, un potir in care: a . ost pastrat sangele lui lis·us· m Perlesvaus. o descrierc a unei serii de obiect '; in tirnp ce Wolfram, referindu-se

I a e I, 11 descrie drept 0' piatra miraculoasa, .

Ar putea trofeul Sfanu ilui rofim reprezenta lnsusi Sfmrul Graal ? Ar putea fi Aries Iocul in care" s-a P'a8' rat 0 relicva sacra de 0 asemcnca scrrmificatie ~i importa ,I.: a incat a devenit unmodel pentru S fmtu 1. Graa 1? a _~ daca a~~'a stau lucruril e . cme SUl1t urmasii doe sange sau dcsccndentii ereditari in linie directs care au fost desemnati drept

, . ~

zardicni a] Graalului?

,'_"

COIl tinuand perip lul la sud-vest de Arl es, acolo unde hratul

apusean al fluviului Rhone se varsa in Marea Meditcrana; e aflauun vechi port cgiptean ~'rn un far, construite probabil ell. 0 mie ,d,e' ani inainte de 80S i rca negustorilor greci, Numit de romani R ~, COl11P lexul p. care-l formeaza portul si farul marca odinioara punctul 'in care ca rmeau corabiile negustorilor egi pteni la intrarea in canalul natural c· ii purta pan,a pe Rhone, Astazi, ruinele fortaretei romano- giptcne Re se afla la un sfer' de mila departare de acest loc de partea ccalalta a digului de care sc sparg brizantii si la 11tiC.~1 di" tanta de localitatea de coasta numita Lcs-Saintes-lv ari .s-de-Ia .. -Mer, Aceasta mica stati une maritima, situara 1 at 0 disranta destul de mare de ruta circulata, drum care se afla chiar la pcriferia unci regiuni cu srnarc u ~ si campii aluvionare fertile cunoscuta sub dcnumirea de la Camargue dctine chcia de descifrare a ceea ce s=a intamplat ell Sfanta Famille dupa 1 noartea si posibila in viere/inaltarela ceruri a 111i lis-us in Palestina.

Migratia iudeilor catre aceasta regiune dinjurul gurii de varsare

I) I. ... .~.... d _c . d ~1 • """ •• . ~

a <none-m UI a mcepu L 0 '. ~ ta ell penoa :8. coron 1 zan ~ grecesn care a

[ost d: clansata de cuceririle lui Alexandru eel Mare "in Rasarit,

I ~. de i ... l 0'· A lul 11 " '.'!

ncuraJal1·, e rmparatu roman 'ctavlanus"·~ugtlStus, va " cotomstnor

a sporit la .... nceputul primu lu i seen t cresti n. upa caderea Palesti nci din anul 70 d.Hr., valul s-a ransformat intr-un adevarat torent 'Oar a parte dintre r,e' ugiatii car, veneau dinspi e Iudeea erau crestini .. vezi fig [6.5)

Traditia .. rovensala re ine faptul ca, imediat dp'" Rastignire 0' corabie ,18 bordul car ia s-ar f aflat cei din neamul lui Iisus a ancorar In larzul fortului roman Re .. l1U d .. ~1 aarte de actualul oras I es-Saintes-

~ y v

Mari . -de-la-M er; Conform 1 'lID .uriilor scrise, din grup faceau parte

~,j trei femei pe nume Mana, provenind din familiile inrudite ale lui lisus si Ioau .: oteza: crul. ,_ na dintre cele trei ',._ arii era Maria

194

J'A~ WEIDNER, &, VIN'CEN'T BRIDGES,

195

Figura 6.~S,. 0 corabie

CU'II fe lTI' P ~ n p '"'ll 1-' -:'j

., ~. ~, ,I"", I it'""" """ ,.,i, _' m e

Maria, Statuia provine din biserica Qra~e:[ului Les-Saintes-Maries-de-

~! M' dt · ..

w, a _', ier, .'. ata ~ 1. on g me a.

-"...~'=""" ~ fiind nee unoscute, (Foro

~~~~1I~iI de Darlene)

Magdalena, primul martor at fnvieri.i si, in confbrmitate 'ell mtirturiilc

. 1 . · di · II 1] . lj. ... , ~ '*

gnosnce, cet mai important '.', ~,S1C1POl at, ui .. SU,,$ ~] sotia acestuia ',.

Din grup rnai fii,ceau parte Marta si Lazar; membri ai familiei Mariei Magdalena" ca.',~iva iudei romanizati, printrc care Maximinius si

CR'UCE,A DIN ,H'EN,DAY ~

Sidoni b 1 di I it· . fi _,.,... " d ~ I '.

1, .: om,us ~ Ofi U, , I. . It, er lon, ~l ,_ ,~ e intampmanc Ll-I .. a SOSlrea a-tca sa~

fie.facand parte printr-o minune din grupul lor+ Sara egiptcanca. Traditia crestina 11e spune ca membrii grupului s-an raspandit pe tot cuprinsul Proventei, propovaduind CU, asemenea succes Bunavestire,

.... ... m . 1 ...;I;" •• T ~"' '" 1 . . 1 J: '. d" "'" ·

u1cal; [a momenm oisnugern "e111,p~,"wU1. ~,], a ruasporei, a .~ lea 0 generatie

111.3i tarziu .. Proventa era .. eel P utin nartial, convertita la crestinism.

." ~" .. t , ,. 'I" ~

DOII~,a, dintre femcile cu numele de Maria ~i Sara. Egipteanca

au ramas in satul de. pescari unde ancorasera d,e la b-un inceput. La moartea lor, care 8, .... 8 Petrucut cu. aproximatie ill rlllU1510 d.Hr., insusi sfantul Trofirn a venit de la Arles s.a. ~e Idea ultima impartasanie si sa oficieze slujba de 1111110I1Ilalltare. Cele trei femei au fast lnmormantatc 41tr-un rnic oratoriu, 0, capela pe care 0 construisera in centrul satului, In secolulalX-lea, pe locul capelci ~i 01 :1TIOl111iuteJor

idi ... b: ..... duoa c. j"" . f'.... , c

s-a rt teat 0 nOUalSCfJC,8, 'care') . ,upa ce a. lost torttticata, a tost

inclusa In zidurile de aparare ale orasului. Cand, in 311]'i 1.440~ rcgele Rene d.' Anjou, conte de Proventa, ainceput sapaturilc sub vechea biserica intr-o incercare de a recupera Sfantul Graal el a descoperit moastele celor doua Marii si ale Sarei hlIlga care fusese lngropata ~i o piatra bizara, .. Cunoscuta sub, den umi te-a de Stalpul Sfintei, acesta a fast inclus intr-una dintre coloanele de sustinere ale bisericii

~ ,

impunatcare ~i spatioasc construite di n p iatra de culoare roz de catre

R I r ·d·' !i'A··· . -'" .. ," .... ',... 'c:.··1 . ~,..,. .. ', d .. · .. I d , ..... ' .... ~.: " .. ': __ .. ,j .. .t ]... fir t ,J ... ~

ene .; UJOU" cu scopui pl ecis r e a (1, aposu moas e re S,~.1I1e10r

(Ii 6 6 ) C . I ] 1 b .'J ~. J

.~I j'roi-,I -' .' . :. - 'I',' 1'· 'I~"; .. "' . ~~ .' ' ... - 'I~ "~ ,-.. . " '. - _~--1I3:'., .3. ~ ", ',I ..... ~ .... '."' I"~

igurat ~ .~ ~ u parapete C" mer ioane "e; run ] azui ue ~t lZVOl U ClJ

alJ8. proaspata cla.re la,~'n'e~te chiar dintre zidurilc sale, biserica a

'iII'It l. • ~ I " B b '. 11'" l' 0 ] C 1 .. I 'In"

ve zr tn 0 gi a B ar arei ,1.1 enng ( SoU S .. ' .'. mJU " .'. ar 'ea pe ca re a sen S.-{).sU~''I1 I.SUS

din Apocalipsa) dupa care Isus a murit ~,a ,Rd,n1.3 in jurul anului 70. Tot aici, tabelul cu sucoesorii lui lsus, Volumcle au aparut Ia Ed. Elit., (n, ed.)

Flgura 6,~6,~ Biserica fortificata di n statiunea Les ... Sainres-

M '" lIM ,. .., d ] []! ~ d" .

.ari s-de- 8,=.'.' ler .. consrruita de :rl~ge e xene .'. AOJou"

( Fotozrafie de Vincent Bridzes)

..... i...J

196 ,J.AY· 'WEl~lNER & VINCENT BRIDGES

functionat cafortareatapractic inexpugnabila, destinata 53.·-; apere pe locuitorii orasului Id.e piratii mauri si de alli~i marauderi.

F aptul c.a intr-o perioada relativ recenta die las farsitul secolul Lli al XV-lea 0 personalitate ,de talia regelui 'Rene d'Anjou a venit sa {;~u:te Sfantul Graal intr ... ~O biserica banala dintr-un orasel necunoscut din. Proventa 11U poate decat sa. constituie dovada infavoareaexistentei unei traditii indelungate neintrerupte eel stabileste legatura intre Proventa, In mod special regiunea ill care sunt situate localitatile Ailes si Les-Saintes-Maries-de-la-Mer, si 0 piatrasau 'un artefact miraculos care au ajuns safie identificate ell Sfmtul Graal.

Pasind dinlumina soarelui cald al.Proventei ill semiobscuritatea racoroasa a bisericii din Les-Saintes-Maries .. -de-la-Mer este ca si cand ai 'face un 'pas inapoi intr ... un alt timp, intr-o epoca a credintei care, eel putin la suprafata, era crestina, desi mai corect ar f ·sa spun.e:m ca era iluminata din i .. nterior de cultul antic de venerarea ~ze~i!e~ .. De sub altar s'~ desface un sir de trepte care due spre aceeasi crJ.pta 111 care regele Rene d.' Anjoua dcscoperit osemintele Sarei si

. ~.. ~

ale celor doua femei pe numeMaria, Innegrita si afumata Ide 1 UI.11 Wlari le

miilor de pelerini, majoritatea tigani care yin sa se roage la statuia S arei (figura 6~ 7)~ cripta ill valuie v izitatorul intr-o arm OS' erfi de mister lumesc ~i intunecet Daca asa arata cresti nisrnul, atune] este cu mult dife~-j~ raUi. de versiunile sale rnai ertodoxe. in acest loc, principiul fern m.in :~1.l~. este exclu s b'a. chiar este venerat intr-o maniera primitiva mult mai veche 'p a ate deeat insusi crestinismul tirnpuriu .. ~

_ Aceasta impresie devine ~i mai intense ill cursul sarbatorii Fete de Mai, CID1.d strajerii ·,iY,[1]ln se aduna s.a cinsteasca memoria Sfintei Sara ~i ''8 celor doua Sfinte Maria. Cu. cat eva zile in. ain tea. festivalului din 24· ~~ 25 mai, ~ .. gani din. intreaga Proventa, dill sudul Frantei $i din nordul l tal iei se scurg spre Les-S aintcs-Maries -de- 1.a -Mer, uni i ,d.i ntre em calatorind iJ~ aceleasi pi torest ~ can~te cu. coviltirtrase de 'cal ~ Straj erii ~au. purta orii adica cei carle vor purta pe bratc sfiutele moaste U] timpul festivalului a rganizeaza 0 veghe nocturna la Saint- Trophimc, ~poi pO~11esc pe jos intr-o procesi une eli n care fac parte douasprezcce tmere din Arles m v~~I,nallmte in, alb, spre biserica atlata in Les-SaintesM~ri.e: ... de-la-Mer, Cele trei zile cat dureaza festivalul incep prin eoborarea raclelor cu rnoastele celor doua Sfin e Maria. din capels aflata Ideasu'pra aItaru1Ltl. Mo'a~tellie SU1Tt e,xpLms·e·.pentnt scurf tin1P eat

+Terna es'te excep·t~ona1 d,ezbatuta in -,Fe'cioara Maria ~ de Micfl,a.e! Jordan apaonl,'[a, i D 2004\ la EdHura E'l it (n~ cd.)

CR" C'-' "EA nrx HE'NO

.. '- r '~., 'J, 1..,AY.E

197

F .. ~· (]i' ru. £. '7' S·: ,(';?.- 'h. Sar

.l~u., ~ U,",' II' . La.nd:)· a.ra a

~ ~ gani ],0:]"' dill cripta bisericii Les-S aintes-Maries-de- laMer, (Fotografie de Darlene)

este adusa din. cripta la . suprafata statuia Sarei, bogat drapata in. mantii ~i valuri. pentru a .fi apoi purtata la parada, catre 111 are ..

111 ziua urmatoare, este randul moastelor celor doua Sfinte Maria sa. strabata acelasi traseu, Sprijinite in picioare intr ... o mica Iuntre de culoarc alb astra acopcrita de trandafiri si continand 0 urna eu bal saJ11 tamadu [tor _. am barcatiunea poarta denumirea de graal in dialectul proven sa 1 vorbit ill Camargue - ceie doua Sfinte Malia c.a.latorcsc sustinute pc umcrii celor patru strajeri p§J.13.1a marea pe care all strifbiitllt-o I}ana au pus piciorul in acest [inut III urma cu doua mii de ani. In acest ritual simplu, se face simtit ecoul unei traditii cultice a zeitei care provine din Egipt, poate chiar rnai de d:elnuj-t. Dupa ce cc 1 c doua Sf nte Maria I~i reiau locul dill capela, dansurile si cantccelc continua pa.na tarziu in. noapte, ca:nd rnultimea se pregateste pentru cea de-a treia zi a festivalului .. Atunei au loc luptele ell tauri, intreceri le bandl If") ~ i . Petrucerile III cinstea binefacatorului tiganilor, Folco dc' Baroncclli.

TOBIe' aceste celebrari marcheaza izvorul, obarsia, Asemenea izvorului care curge sub biserica ce Ie adapste~tle J:n! cele ,d,oua Slflllte 1\1 ar i a - ,do·ar un u 1 (tin tre atgt de n Luner'Oas.el.e .izvo.are ~; f§n'lan i Ini:racllioasc ,din Pr,o'venta ~' .. aceste tradi t ~ j servesc drept pllllet originar a] [ar.gului ~uvoi eso·terlc p. care Y.ns]J~-i .regele Rel1~e [.-a ntunit rau.~.

~98

subteran ~m secret al Arcadiei pierdute Pornindc e' la cunoasteres acestui aspect ~ rnisterul ascuns la vedere, cunoscut tiganilor si oamenilor de rand-. poate mcepe cautarea i toriei adevarate si a originiloracestui filon subteran care este ere: tinis nal gnos ic apuseaa, intr-o calatorie a cunoasterii care Sf intinde de-tel h .. mgul eatorva secole,

* * *

De c ar tre bui s3;...fie Arles 0' local itate a tat de importanta pentruistoria Graalului? In primul rand, exista istoria sa straveche ~i asocierea co' tstanta ~i persistenta cu anurnite mituri 9i legende, Cand, in anu1218 i.l r; 'I Hani bal a traversat RJ 61 e-ul trecand doar la cate .. ' a mile departare de locul in . "are este situat actualul Arles, asezarea comunitatii galo-grecesti constituia deja lUl avanpost comercial de 0 anumita i mportanta, Versi unil e cele 111a1 vee hi ale legendei lui Jason ~.~ a argonautilor sai s rgereaza eEl acestia au navigat sJ,re vestporni d din Argos Cia, au inconjurat calcaiul Italici siau recut prin Stramtoarea

vlcssina .indreptandu-: ,e catre gurile Rhone-ului. Ca apoi au contmuat in sus. pe Rhone, interneind pe drum asezarea comerciala de la Thelina, chiar Ia intrarea in dc1ta" continuandu-si apoi calatoria spre tinutul ln care se afla LaLLa de AUf. local ~ zat ~ conform :SlL ,tin,atorilor acest ~

t

tcorii, undeva ill apropien a locului d .. ll care izvoraste Rhene-ul mar

precis, In apropierea Lacului Leman.Conform acesteiversiuni •. ruta pe care s-au mtors argonautii trebuie s,a fi traversal Alpii prin ·· .. ·.t ·aln.tOtu.~ea Sfantuiui Bernard, apoi sa fi coborat spre raul Po pa'na la Mar' a ". driatica,

......

Int irnpul stapfullril romanilor, car numeau .. ·, ezarea Arelate ,

cetatea si-a mentinu statutul de centru comercial si · .inflorit m aceasta fon112L Crestinismul care a patruns in aceastaregiune It) cursul primei ju.·nlatati a secolului I l ... p. ad-us pe Sfantul Trofim us. , sau Trofim .. dupa

Cll11111 .. S '.rn.e traditia.ln.ITIod cllnos I p- rilTIlil alt if C e~lin ridicat aiel

., . .

a fost incllinat P,ec ·'0', rei., clliar inainte de ]TIoartea. sa.~ Catre ',- :ffir~i ttll

s.colu1u.i intaj 'cre~tin, ArIes ajunsese deja sa fie CW10scut drepl, till

• ] III II! II_ - Ii _" ~

Ul1 ~1Qltant celltru e,c."rezmastl·C, Jlozrt1e pe care! ~l-a .pastrat-o :1'n

unna,toar·· .J e patru s '- col, .. in ['arte ~i da orila 'ci.~nitiru ~uj sau legelldar nUlnlt Aly cbmnpsE

Poate·, a nl,ai ce~ebrra .nec ro pol 1. din p ·ca J1edievaJ.a ,eitnitirul AlyscbaJll.p·s . dellUlnire, sa Jlrovi' ~e rdin E1isii Catn.pi sau call1piiie

CR.UCEA DIN HENIDAYE

199

'c1 izec), i~i datoreaza fauna S fantului Trofim, Construi t III afara zidurilor cetatii 1 In clasica traditie de constructie a. cimitin lor rornane, si de-a

.ungul celebrei via , - urelia, princips la ruta care dueea spre Italia ~i 9ctatea ~"o]niei. Alyschamps era locul pr dilcctpenrru intruniri s· crete . In scurttimp , Sfautul Trofim av~ea sa-§i faca un discipol .. Totusi nu se stie ell exactitate cine a fast Sfan: ui Tro firn, desi Biserica sustine ca ar fi verba de discipolul Apostolului Pavel men ionat ~-lEpist~_)la a doua a lui Pavel catre Timotei, cap" 4~ 'V~ 20 ..

Faptul pare improbabil si imposibil, de vreme c Sfantul Trofim se afla deja la Aries ell eel putin 1111 deceniu inainte ca evenimeutele mcntionate in EjJi;S'0/~1 cdtre Timotei sa se fi produs .. Aparen ~ el nu a sosi t 0' data ell S fanta F amil ie ~ des j era foarte apropiat, 1)0 sibil inrudit de cele doua emei cu numele de Ma ia din Les-SaintesMaries-de ... la-Mer, Devotamen ul si devotiunea sa fata de unul din

~,

pcrsonajele feminine pe nume Maria, posibil Fecioara Maria .. desi

rnult mai probabil est. verba de Maria Magdalena, au fast deja cvocat ~ Se spune ca. si-ar fi Petrucu ca'tiva! an ~ in recluziune si meditatio 'It1 schitul SaLL a flat nu depart' de Ar] CS,~ imediat dupa ere treci de Alyschamps. si co in anul rnortii sau d isparitici sale, arobabil in jurul anului 5) (1..J-1 r. ~ a. facut 0 slu.j"ba de binecuvantare 'a cimitirului. Se spu_nc ea, lnsusi Iisus Hristos at fi participat la cerernonial si ca U 11.11 a, gcnunc hi u J ui sau 8-'3,- Ii pastrat pe ] espedea un u i sarcofag ..

III nul J 4 d.l Ir., a sosit la Arles imparatul ... onstantin pentru a depune j uramantul p no sfintele l11: . aste si ill pr- zenta inaltilor prelati ai Bi sericii recunoscandu-l din ace 1l110]11en~t pe Dumnezeu l crestinilor drept protectoral sau personal .. El a titorit aici lUI I11i. oratoriu .. c pela Saint- Honore, care l] '1111. a sa adapos teasca de acuru inainte sfintele moaste. Atentia p ~ care a acordat-o e ~atii Aries, a facut din Alyschamps un spatiu eel. bru, cimitirul dcveniud un loc de odihna vesnica atat de dorit, incat aici au. fast aduse din intreaga Europa, pe uscat saupe mare, trupurile neinsuflctite a] e celor care· i~i expriInaera d,arinl i. d.e a fi i gr "pae-" 111 ac· 8t· ':arnallt . tant~ Cro.nica dil secr 1 ul a XII-lea al u,i P ',eudo- Tlnl)j~l elatea.za lea tnlpluiL: unlor per o'naJitfi'ti de Lalif, lui Cl1ariel11.rU!ne. Rrolaord. sau a altor eroi ca.zuti In lupltf . .r 'U

~ ~

transpol1ate Tn poilda tuturor obstacolelor.p21'na [a A]yscbJall1ps~

Prin lJl~lnare'i Arles. este ki ~0111etrtl] zero a~ acc[.c~ vcrslllnm a ~I~e~f]l,· Sf11t1 uti care a in .8rdat ti11U _l1.1n Jl iInii s.~ i BI]j de e . is. n at" In Mi."terlll c(ltedralelcr~: ulr anelH n ghIdeaza at 'n ia·· pre ArIes ,~i r\]yschan1ps, dar mai ell seama spr_ catedrala 'U1chitlata Sfant,uJui