Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
deviant la adolescenti
II Ipotezele cercetării
1. Comportamentul deviant al adolescentilor depinde in mare masura de responsabilitatea şi
rolul socializator al familiei, de rolul instituţiilor educaţionale, nivelului de trai al populaţiei si de
posibilităţile reale de afirmare ale acestora .
2.Familia constituie un cadru favorizant pentru conduita devianta a copilului.
Ipotezele de lucru.
În analiza comportamentului deviant , paleta ipotezelor de la care se poate pleca este foarte
vastă. Această lucrare porneşte de la o serie de ipoteze care vizează atât familia cât şi şcoala,
prietenii, anturajul subiecţilor, şi controlul social adecvat.
1.Mediul familial determină puternic dezvoltarea normală a personalităţii individului şi o
familie cu deficienţe reprezintă un factor de risc înalt pentru comportamentul deviant;
2.Familiile monoparentale au un indicator de predicţie pro-deviant mai mare decât familiile
nucleare;
3.Deficienţele grupului şcolar sunt direct proporţionale cu riscul de delincvenţă, astfel încât
minorii cu diferite forme de eşec şcolar sunt mai expuşi socializării negative în grupurile de
semeni.
Mediu socio-familial
- climatul socio-afectiv din familie :relaţiile dintre părinţi; atitudinea părinţilor faţă de
copil; atitudinea copilului faţă de familie
- tipul familiei : organizată/dezorganizată prin divorţ sau deces/reorganizată
- condiţiile economice ale familiei : statutul ocupaţional al părinţilor; venitul familiei
- dimensiunea familiei (numărul de copii din familie
- nivelul de educaţie al părinţilor.
Dimensiunea familiala:
Climatul familial
- stare de armonie in familie
- conflicte intre membrii familiei
- modul in care vorbesc parintii intre ei
- modul in care vorbesc copiii cu parintii
Tipul familiei:
- legitima
- monoparentala
- refacuta
- concubinaj
Dimensiunea socio-economica
- mediul de provenienta: rural/urban
- statutul occupational al parintilor
- venitul familiei
- conditii de locuit
Comportamentul deviant
- în sfera relaţională –copii cu indisponibilitate de comunicare
- în sfera afectivităţii –copii cu reacţii afective extreme, irascibili, inerţi, pasivi
- în sfera dezvoltării intelectuale –copii cu ostilitate faţă de învăţătură
- în sfera voliţională –tutelare excesivă sau lipsă de control asupra copilului
Dimensiunea simptomatologica
- comportament instabil;
- comportament impulsiv;
- comportament agresiv;
- comportament pervers/aberant;
- comportament reactiv
Dimensiunea psihopatoida
- inafectivitate sau hiperafectivitate, autism, amoralitate sau labilitate morală accentuată;
- impulsuri de a schingiui animalele, de a chinui pe fraţii mai mici sau pe alţi copii;
- linguşire, minciună, exaltare, atitudini obscene, perversiuni sexuale, tendinţe de a se
constitui în bande
Dimensiunea neuropsihica
- nelinişte motorie, dispersie şi labilitate psihică, negativism, tendinţe de chiul, vagabondaj,
minciună
IV Demersul cercetarii
Universul populatiei este reprezentat de elevii claselor IX – XII ai Colegiului National
Matei Basarab.
În procesul de investigaţie sunt studiate opiniile şi comportamentul unei populaţii de elevi,
adolescenţi, pe un numar de 280 de respondenti- elevi ai Colegiului National Matei Basarab
Valcea, reprezentand un eşantion de disponibilitate , participand doar elevii care si-au dat
consimtamantul. In vederea obţinerii unor rezultate relevante, s-au aplicat mai multe variabile
operaţionale: mediul de viata, vârstă, sex, studii, nivelul de educatie al parintilor, etc .
Studiul s-a realizat prin aplicarea diverselor metode şi tehnici de cercetare:
observaţia, analiza comparativă a datelor, chestionarea, interviul formalizat, analiza
documentelor, inventarul de personalitate E.P.I.
Interviul structurat
Se utilizeaza interviul ca tehnica de investigare pentru a surprinde si explora semnificatiile
subiective conferite de participanti.
In ghidul de interviu a fost inclus un set de intrebari reprezentative pentru problematica
studiata. Acestea vizeaza urmatoarele aspecte:
- întrebari referitoare la caracteristicile socio – demografice
- Întrebari referitoare la perceptii, convingeri si valori
- Întrebari referitoare la motive, emotii si sentimente
- Întrebari referitoare la comportamente si experiente de viata prezente sau trecute
- Întrebari referitoare la fapte
Observatia
Observatia permite urmarirea si descrierea sistematica a comportamentelor si evenimentelor
studiate.
Prin intermediul observatiei se urmaresc manifestarile comportamentului verbal,
comportamentului nonverbal, reactia audientei ale subiectiilor.
Inventarul de personalitate EPI
Instrumentul cuprinde 57 de itemi structuraţi pe trei scale respectiv E, L, N. Toate scale
surprind factori de personalitate dar şi tendinţe de manifestare. Instrumentul a fost aplicat pe copii
chiar şi de către cel ce a elaborat acest instrument, aplicarea realizându-se în anul 1975,
observându-se faptul că este un instrument destul de sensibil în cazul copiilor la naivitatea socială
a acestora.
Primul chestionar din seria dezvoltată de Eysenck este Maudsley Medica! Questionnaire
( M.M.Q. - Eysenck, 1952) care cuprinde o scala pentru nevrotism (emotionabiiitate) formată din
40 de itemi. A urmat Maudsley Personality Inventory (M.P.i. -Eysenck, 1959), conţinând scale
pentru măsurarea nevrotismului şi a extraversiei-introversiei.
Eysenck Personality Inventory { E.PJ. - Eysenck & Eysenck, 1964} care adaugă o scală L ,
"minciuna", pentru a măsura disimularea a fost a treia probă realizată în două variante paralele
pentru a permite testarea repetată a aceleiaşi populaţii. De asemenea, limbajul itemilor este ceva
mai puţin pretenţios cu scopul de a fi accesibil ţi unor nivele mai puţin educate ale populaţiei.
Dintre modificările semnificative pe care 1e aduce EPI este completa independentă a celor
două dimensiuni, extraversia si nevrotismul (în MPI cele două prezentau o corelaţie uşoara).
Desigur, scalele din MPI corelează puternic cu scalele similare ale EPI şi cu scalele chestionarului
care va urma, EPQ, astfel că în fond cele trei chestionare sunt echivalente în privinţa evaluării
celor două dimensiuni.
Interpretarea propriu-zisâ a scalelor construite prin analiză factorialâ înseamnă, pentru
Eysenck, să se meargă dincolo de statistică pentru a se încerca conectarea dimensiunilor atât cu
datele teoretice cât şi cu cete experimentale de laborator. Respectiv, în modul de a înţelege cei doi
factori, trebuie să se facă translarea de ia nivelul comportamental, sau fenotip, Iα cel
constitutional/temperemental, sau genotip. în acest sens, introduce şi modelul bidimensional ai
temperamentului, în care variaţia comportamentului se exprimă prin intersecţia introversiei cu
instabilitatea emoţională. Astfel, avem următoarele structuri posibile, denumite de Eysenck prin
clasicii termeni pentru temperamente:
1 .structura temperamentului coleric, care variază în funcţie de gradul de manifestare al
instabilităţii emotionale (nevrotism) şi al extraversiei, şi cuprinde caracteristici gradate de Iα
sensibil, neliniştit, agresiv, excitabi! spre schimbător, impulsiv, optimist, activ; 2.structura
temperamentală sangvinică, care variază în funcţie de gradul de manifestare al extraversiei şi al
stabilităţii emotionale şi prezintă caracteristici gradate de ia sociabil, deschis, vorbăreţ, reactiv spre
plin de viată, fără griji, conducător;
3.structura temperamentului flegmatic, care variază în funcţie de gradul de manifestare al
stabilităţii emotionale şi al introversiei, descriptibil prin caracteristici de Iα calm, mereu temperat,
de încredere, controlat spre paşnic, reflexiv, grijuliu, pasiv;
4.structura temperamentului melancolic care variază în funcţie de gradul de manifestare al
introversiei şi al instabilităţii emotionale, descriptibil prin trăsături de Iα liniştit, nesociabil,
rezervat, pesimist, spre sobru, rigid, anxios, plin de toane/dispoziţii labile.
Scala de minciună conţine 9 itemt care afirmă comportamente sociale dezirabile, dar pe care
marea majoritate a populaţiei 1e încalcă frecvent în comportamentul informai. Teoretic, cu cât
tendinţa spre disimulare este mai mare, cu atât subiectul va alege răspunsuri care afirma
respectarea întocmai a conduitelor dezirabile formal. Scala a fost studiată prin cercetări detaliate
(Eysenck, 1970, Eysenck, Nias, Michaelis, 1971) care au demonstrat unitatea ei factoriala.