You are on page 1of 11

Conceptul de bine

si realitatile sale in Vechiul


Testament

‘Laudati pe Domnul ca este bun’ 1 este sintagma


principala care n-il prezinta pe Dumnezeu ca si izvor
al Binelui,El fiind Binele Suprem din care izvoraste tot
ceea ce este bine si frumos si evident ca si binele din
constiinta omului,invitata sa se bucure si sa participe
la Binele Suprem adica la dumnezeire.Omul este
creat spre a participa la bunatatea Lui Dumnezeu iar
aceasta bunatate,acest bine infinit,este tocmai fata
iubirii Lui Dumnezeu.
Pentru a explora cat mai bine valentele
conceptului de bine vom vedea ca Vechiul Testament
prezinta in referatul biblic numeroase aparitii
agathice si tocmai de aceea vom cerceta cele mai
relevante dintre aceste aparitii.Mentiunea care
trebuie facuta este ca ‘tob’,cuvantul evreiesc care
traduce binele este este tradus in Septuaginta prin 2
cuvinte :agathos si kalos.Preponderenta cea mai
mare insa o are kalos in Septuaginta,cuvant ce tinde
mai mult spre a arata ca ‘tob’ inclina mai mult spre a
arata frumustea,ceea ce este placut la vedere,bun
prin aspect sau ceva care se adreseaza simturilor
sau gandirii.
Conform Concordantei biblice termenul ‘tob’ este
folosit in Vechiul Testament ca si adverb de 17 ori(a
fi bun).Sintagma binefacere sau a se comporta bine
1
Ps 105,1 Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,1968
apare de 3 ori.Ca si substantiv ‘tob’ apare de 546 de
ori cu cea mai mare frecventa in Psalmi apoi in
Facere,Proverbe si preponderent in aproape toate
cartile Vechiului Testament.2

Genesis 1:4 kai. ei=den o` qeo.j to. fw/j o[ti kalo,n3


Gn1,4 :’Si a vazut Dumnezeu ca e buna
lumina... ‘4
KJV traduce din Septuaginta prin ‘good’ iar Biblia
de la Blaj traduce prin ‘buna’.Sensul Septuagintei
este dat prin cuvantul grecesc ‘kalon’ ce semnifica o
apropiere a sensului de bine spre frumos.
Lumina este buna ca si infatisare adica frumoasa
prin excelenta deoarece este creata de Cel Bun si
astfel a creat Dumnezeu lumina ca si inceput pentru
creatie,dupa crearea cerului si a pamantului.Teologic
deducem ca intreaga creatie are nevoie de lumina
dar in special omul,creatura ce este chemata inspre
Lumina cea Vesnica a Lui Dumnezeu.
Dumnezeu a creat lumina frumoasa si buna
pentru a-L anunta pe om despre lumea
eshatologica,despre Ierusalimul cel Ceresc.Deci inca
de la inceputul creatiei se intrevede promisiunea
eshatologica prin iconomia Sfintei Treimi.Dumnezeu
daca a creat lumina frumoasa,buna se anunta pe
Sine Insusi ca este Bun si Frumos prin excelenta asa
cum spune si psalmistul :’Cerurile spun slava Lui
Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria’5.

2
Gerhard Lisowsky,Konkordantz zum Hebraischen Alten Testamenten,Deutsche
Biblegesellschaft,Stutgart,1993,p545-549
3
Programul Bible Works
4
Gn1,4,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,1968
5
Ps 18,1,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,1968
Genesis 1:31 kai. ei=den o` qeo.j ta. pa,nta o[sa
evpoi,hsen kai. ivdou. kala. li,an kai. evge,neto
e`spe,ra kai. evge,neto prwi, h`me,ra e[kth6
Gn1 :31 ‘Si a privit Dumnezeu toate cate facuse si
iata erau bune foarte.Si a fost seara si a fost
dimineata’7
Trducerea englezeasca este ‘foarte bune’ iar
Biblia de la Blaj traduce ca si Biblia sinodala prin
‘bune foarte’.Interesant este acel ‘lian’ asezat pe
langa ‘kala’ din Septuaginta care intareste binele
dandu-i o nota de vehementa si excesivitate ce tinde
spre absolut.8
Dumnezeu isi priveste creatia pe care a facut-o
atat prin porunca cat si prin actiune directa(omul) si
tot ce crease El era frumos ,bun,era o oaza de
temporalitate si materialitate in imaterialitatea si
atemporalitatea Lui Dumnezeu.Totul ere bun foarte
pentru ca fusese creat de Dumnezeu,Cel Singur Bun
si Frumos, ‘TOB’ Absolut.

Genesis 2:17 avpo. de. tou/ xu,lou tou/ ginw,skein


kalo.n kai. ponhro,n ouv fa,gesqe avpV auvtou/ h-| dV
a'n h`me,ra| fa,ghte avpV auvtou/ qana,tw|
avpoqanei/sqe9
Gn2,17 ‘Iar din pomul cunostintei binelui si raului sa
nu mananci caci in ziua in care vei manca din el vei
muri negresit’10

KJV traduce prin ‘good’ iar Biblia de la Blaj


traduce prin ‘pomul stiintei binelui si raului’.
6
Programul Bible works
7
Gn1,31,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,Bucuresti,1968
8
C.Alexandre, Dictionnaire grec-francais,Librairie Hachette,1895,p.852
9
Programul Bible Works
10
Gn 2,17,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,1968
Cunoasterea binelui si raului nu este un pacat ci
pacatul este tocmai acela al neascultarii de porunca
Lui Dumnezeu.Prin oprirea de a manca din rodul
cunoasterii binelui si raului Dumnezeu a vrut sa-L
incerce pe om spre a-l pregati sa devina el la randul
lui dumnezeu prin har,chiar daca era creat.
Nu cunoasterea ci neascultarea l-a ucis pe om.A
cunoaste binele si raul s-ar fi dat omului atunci cand
ajungea la o maturitate duhovniceasca insa
curiozitatea si ispita plina de otrava a sarpelui i-a
facut sa cunoasca doar ca erau goi si le-a adus
moartea ,i-a dezbracat de vesmantul harului Lui
Dumnezeu si au ramas goi pe dinauntru de Binele
Suprem.

Exodus 3:8 kai. kate,bhn evxele,sqai auvtou.j evk


ceiro.j Aivgupti,wn kai. evxagagei/n auvtou.j evk th/j
gh/j evkei,nhj kai. eivsagagei/n auvtou.j eivj gh/n
avgaqh.n11
Ies3 :8’M-am pogorat dar,ca sa-l izbavesc din mana
egiptenilor si ,sa-l scot din tara aceasta si sa-l duc
intr-un pamant roditor si larg’12
KJV traduce prin ‘good land’ iar Biblia de la Blaj
traduce prin ‘pamant bun’ .In Septuaginta vedem
astfel ca apare ‘agathos’ pentru a desemna
fertilitatea acelui pamant dar nu numai.
Acel pamant era fagaduit deci era un pamant
bun,sfant,frumos iar prin extensie acel pamant al
fagaduintei era locul in care va lua Dumnezeu trup
omenesc pentru a-l scoate pe om din ghearele mortii
vesnice.Vedem si nuanta eshatologica nu numai cea
istorica de moment prin faptul ca Dumnezeu, daca ii
11
Programul Bible Works
12
Ies3,8 ,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,1968
cerem lucrul acesta si strigarea noastra de pocainta
ajunge la El,atunci fagaduinta este si pentru
noi,potentiali mostenitori ai Ierusalimului Ceresc,al
Pamantului Bun prin harul Lui Dumnezeu.Astfel
pamantul ‘agathos’ este promis din vesnicie tuturor
celor ce fac voia Lui Dumnezeu si se mantuiesc
urmand Lui Hristos.

Deuteronomy 28:12 avnoi,xai soi ku,rioj to.n


qhsauro.n auvtou/ to.n avgaqo,n to.n ouvrano,n
dou/nai13
Dt28 :12 ‘Deschide-ti-va Domnul comoara sa cea
buna :cerul ca sa dea... ‘14
Kjv traduce prin ‘buna’ iar Biblia de la Blaj traduce
prin ‘vistieria sa cea buna’.
Aici avem inca un context in care ‘agathos’ apare
pe langa ceva material.Cerul este comoara buna a
Lui Dumnezeu adica este aducator,prin actiunea sa
asupra pamantului,de rod si de belsug.
Insa sensul teologic,nu doar cel istoric de
belsug,este acela ca tot ceea ce este creat de
Dumnezeu este o comoara si este bun prin crearea
de catre El.Bunatatea se revarsa atunci cand omul
face voia Lui Dumnezeu iar Bunatatea Lui Dumnezeu
poate fi numita dar si har.

Proverbs 2:9 to,te sunh,seij dikaiosu,nhn kai. kri,ma


kai. katorqw,seij pa,ntaj a;xonaj avgaqou,j15
Pr2 :9 ‘Atunci tu vei intelege dreptatea si buna
judecata ,calea cea dreapta si toate potecile
binelui’16

13
Programul Bible Works
14
Dt28,12 ,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed. IBMBOR,Bucuresti,1968
15
Programul Bible Works
16
Pr 2:9,Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed.IBMBOR,1968
KJV traduce prin ‘good’ iar Biblia de la Blaj
traduce prin ‘vei face toate caile bune ‘ ceea ce
exprima faptul ca doar atunci cand dobandesti
anumite virtuti ca dreptatea si judecata poti sa faci
totul bine si sa urmezi calea binelui.
Potecile binelui sunt caile mantuirii omului iar aici
binele este sinonim contextual cu mantuirea.Nu ne
putem mantui daca nu ne da Dumnezeu intelepciune
spre a putea urma caile binelui,a mantuirii.

Ca si adverb,’tob’ apare cu frecventa cea mai


mare in 2 Regi.
2 Samuel 15:26 kai. eva.n ei;ph| ou[twj ouvk hvqe,lhka
evn soi, ivdou. evgw, eivmi poiei,tw moi kata. to.
avgaqo.n evn ovfqalmoi/j auvtou/
2Rg15,26 ‘Iar daca el imi va zice :Nu mai e
bunavointa mea cu tine,atunci iata-ma,faca cu mine
ce va binevoi ‘
Kjv traduce prin ‘seemeth good unto him’ adica
ceea ce i s-a parut lui bine iar Biblia de la Blaj
traduce cel mai aproape de original ‘easte bine intru
ochii lui’.
Astfel se aduce in prim plan binele moral din
om,urmare a creatiei Lui Dumnezeu.Binele din ochii
cuiva semnifica constiinta morala din om inclinata
spre a face binele cu o masura mai mica sau mai
mare.Este vorba despre inclinatia omului spre bine
sau spre rau oglindite in actiunile sale.

Ca si ‘binefacere’ sau comportament bun,fapta


buna ‘tob’ apare de 3 ori.

1 Kings 8:18 kai. ei=pen ku,rioj pro.j Dauid to.n


pate,ra mou avnqV w-n h=lqen evpi. th.n kardi,an
sou tou/ oivkodomh/sai oi=kon tw/| ovno,mati, mou
kalw/j evpoi,hsaj o[ti evgenh,qh evpi. th.n kardi,an
sou17
3Rg8,18 Insa Domnul a zis catre David tatal meu :Ti-
ai pus in gand sa zidesti casa numelui Meu :e bine ca
ti-ai pus aceasta la inima ‘18
Traducerea din kjv este ‘you did well’ iar Biblia de
la Blaj traduce prin ‘bine ai facut’.
Binele izvoraste din inima,din suflet,iar fiecare
fapta pe care o facem spre slava Lui Dumnezeu este
socotita buna si Dumnezeu ne fericeste mantuindu-
ne daca punem cele bune la inima.Si aici contextual
teologic este unul soteriologic prin faptul ca
mantuirea vine din fapta cea buna facuta spre slava
Lui Dumnezeu .

O problema foarte importanta actuala mereu este


opozitia dintre bine si rau.Cuvantul ebraic ‘tob’
desemneaza in Vechiul Testament persoanele si
lucrurile care provoaca senzatii agreabile sau euforia
intregii fiinte iar tot ceea ce duce la boala,la suferinta
sub orice forma si mai ales la moarte,este
rau(ebraicul ‘ra’ ,grecescul poneros si kakos.19
Omul a ales de la inceput raul,cautandu-si binele
inafara vointei Lui Dumnezeu fapt care constituie
esenta pacatului.Insa Dumnezeu biruie acest rau prin
intruparea Sa ca si Mantuitor.Hristos biruie rauldin
chiar inima omului El fiind Noul Adam asupra caruia
Satana,incepatorul raului,nu are putere .Eliberarea
de rau vine odata cu eliberarea de noi insine si
urmarea Lui Hristos.20
17
Programul Bible Works
18
3Rg8,18 Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed IBMBOR,Bucuresti,1968
19
Cf. Vocabular de teologie biblica,Editura Arhiepiscopiei Romano Catolice de
Bucuresti,Bucuresti,2001,p.52
20
Ibidem,p.53-54
Omul poate sa refuze bunurile pe care i le ofera
Dumnezeu ca daruri vesnice,datorita existentei unei
puteri care se opune iconomiei Lui Dumnezeu
soteriologice si care apasa asupra inimii oamenilor.In
Biblie nu exista nici un fel de speculatie asupra
raului ;realitatea lui este doar aratata,resimitita si
personalizata sub diferite nume.In legatura cu
aceasta problema a raului si binelui Biblia vorbeste
despre libertatea omului.Omul trebuie sa discearna
intre rau si bine si sa se porneasca hotarat in
favoarea binelui si impotriva raului.Binele nu
reprezinta numai ceea ce vine de la Dumnezeu ci El
ne face partasi si la binele ce se afla in El.21
Dictionarul explicativ al limbii romane exploreaza
cateva din intelesurile binelui :
BÍNE adv., s.n. sg. I. Adv. 1. În mod prielnic, în mod
favorabil, avantajos, util. Expr. A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru,
o învăţătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. A(-i)
veni cuiva bine (să...) = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat
de o situaţie prielnică. (În formule de salut) Bine ai (sau aţi) venit
(sănătos, sănătoşi)! (Referitor la sănătate) A se simţi bine. A(-i)
face (cuiva) bine (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). A dormi (sau
a se odihni etc.) bine. (Ce), nu ţi-e bine? = a) (ce), nu eşti sănătos?
ai o slăbiciune fizică?; b) (ce), eşti nebun? nu eşti în toate minţile?
2. În concordanţă cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum
se cere, cuminte. Să te porţi bine cu oricine. Expr. (Fam. şi ir.)
Bine ţi-a făcut! = aşa trebuia, aşa se cuvenea să-şi facă (pentru
purtarea ta urâtă, condamnabilă)! În concordanţă cu regulile sau
canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. Cântă şi dansează
bine. Cu rochia asta iţi şade bine. Bărbat sau femeie bine făcut(ă)
= bărbat sau femeie chipeş(ă). În concordanţă cu adevărul, cu
corectitudinea; clar, precis, exact. Vezi bine că aşa stau lucrurile.
Să ştiu bine că mor, şi nu mă las până nu-mi aflu dreptatea! ♢
21
Cf.Dictionar enciclopedic al Bibliei,transpunere romaneasca de Dan
Slusanschi,,Humanitas,Bucuresti,1999,p.90-91
De-a binelea = de-adevărat, cu adevărat.(Având valoarea unei
afirmaţii) Bine, am să procedez cum vrei tu! ♢ Expr. (Că) bine
zici = (că) zici aşa cum trebuie. Ei bine... = după cum spuneam...
Cu grijă, cu atenţie. Uită-te bine şi învaţă. 3. Deplin, în întregime,
complet. E cherchelit bine. (La comparativ) Mult. A fost plecat
doi ani şi mai bine. Mult şi prielnic. A plouat bine. A mâncat şi a
băut bine. II. S.n. sg. 1. Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea
ce aduce un folos cuiva. Om de bine = om care acţionează în
folosul, în sprijinul, care ajută pe cei din jurul său.Expr. A face
(cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe
cineva) la nevoie. Să-ţi (sau să vă) fie de bine! = a) să-ţi (sau să vă)
fie de (sau cu) folos!; b)se spune cuiva care a procedat (greşit)
împotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda
(pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este
recomandabil din punct de vedere etic. Expr. A lua (pe cineva) cu
binele = a proceda cu blândeţe, cu înţelegere, cu bunăvoinţă faţă de
cineva supărat, irascibil sau îndârjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei
ca ştiinţă. 4. (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat,
plăcut la vedere.22

Enciclopedia iudaica explica binele si raul in


literatura talmudica .Astfel existesnta raului era
exprimata prin suferinta si saracie iar cea a binelui
prin belsug si bogatie.Cea mai raspandita explicatie a
suferintei in lume este ca si dreptii sufera pentru
fiecare pacat mic pe care l-au facut pentru a-si
puteaprimi rasplata in paradis in timp ce pacatosii
sunt rasplatiti in aceasta lume pentru putinele fapte
bune pe care le fac pentru a fi pedepsiti cu toata
masura pedepsei pe care o merita.23

22
Dictionar explicativ al Limbii Romane, http://dexonline.ro/search.php?cuv=bine,05.05.2009,20:30
23
Encyclopedia Judaica,vol 5,Keter Publishing House of Jerusalem,Ierusalim,1972,p.776
BIBLIOGRAFIE
1.Biblia sau Sfanta Scriptura,Ed.I.B.M.B.O.R,Bucuresti,1968
2.Gerhard Lisowsky,Konkordantz zum Hebraischen Alten
Testamenten,Deutsche Biblegesellschaft,Stutgart,1993
3. http://dexonline.ro/search.php?cuv=bine
05.05.2009,20:30
4.Encyclopedia Judaica,vol 11,LEK-MIL,Keter Publishing
House of Jerusalem,Ierusalim,1972
5.Dictionar enciclopedic al Bibliei,transpunere romanasca de
Dan Slusanschi,Humanitas,Bucuresti,1999
6.Vocabular de teologie biblica,Editura Arhiepiscopiei
Romano-Catolice de Bucuresti,Bucuresti,2001
7.Programul Bible Works
8. C.Alexandre,Dictionaire grec-francais,Hachette,1895
Vaduva Eduard Marian,An
2,Pastorala,gr.10