³Marile descoperiri geografice´

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVIlea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, avind multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific. Dintre evenimentele care au marcat începutul erei moderne nici unul nu a avut urm ri mai însemnate decât descoperirea Americii i a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste descoperiri începe expansiunea care avea s impun celorlalte continente st pânirea Europei i suprema ia civiliza iei europene. Dup c derea Imperiului Roman de Apus, Europa a suferit mai multe lovituri. Cele mai puternice au fost din partea popoarelor scandinave, care, în sec. VIII d.Hr., au început o serie de expansiuni teritoriale. Ace ti marinari r zboinici sunt cunoscu i sub numele de vikingi sau nordici. Principala cauz a expansiunii a fost probabil suprapopularea, i este posibil ca la început vikingii s fi debarcat în noi regiuni pentru a face comer . Îns ei i-au dat seama curând c le pot cuceri i st pâni. Imboldul de a p r si Scandinavia i-a determinat pe vikingi s caute p mânturi nefolosite.

Precursorii
Spa iul mongol, apoi civiliza ia chinez au fost f cute cunoscute europenilor prin Cartea minunilor lumii, scris de vene ianul Marco Polo (1254 ± 1324), dup o c l torie de aproape un sfert de secol în Extremul Orient (1271-1295). În lucrarea sa sunt prezentate descrieri ale diferitelor ora e, regiuni i ri din Asia, insistându-se asupra Chinei. Cartea a fost scris în cea mai mare parte pe baza observa iilor personale, relatându-se obiceiurile popoarelor din rile str b tute, stilul de via . În sec. XIV i XV lucrarea sa a jucat un rol important în istoria marilor descoperiri geografice i a constituit un îndreptar pre ios pentru întocmirea h r ilor Asiei, nomenclatura ei geografic p strându-se în harta catalan a lumii (1375), în planisferul intocmit de Fra Mauro (1459).

Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice
Cresterea productiei mestesugaresti, aparitia manufacturilor, intensificarea comertului, a circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste mari si totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara Europei . Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din Africa, Asia si America. Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost statele unificate : Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia. In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si al cartografiei.Din secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele. Pentru orientare, de la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului.

Brazilia. apoi Capul Bunei Sperante. Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. explorarea coastei de vest a Africii. numit Navigatorul. s rarea. Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric. in Peninsula Malacca.Organul supreme era Casa de India. feluriti functionari judiciari. marinari. îns echipajul l-a silit s se întoarc . vamali. Mozambic. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana. Bartolomeu Diaz(1450 ± 1500). Spania i Portugalia: beneficiarele expansiunii mondiale Motivul expedi iilor geografice a fost setea de câ tig comercial. Madeira. pe coasta apuseana a Indiei: Diu. a navigat mai spre sud decât precedesorii europeni. portughezii nu au dat înapoi. din forturi si din factorii comerciale. Aceast presupunere nu i-a putut lini ti pe navigatorii portughezi. La fel era i pre ul mirodeniilor. Formarea imperiului colonial portughez Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime. Pe vremea domniei lui Ioan al II-lea (1481 ± 1495).Descoperirile portugheze. Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor. navigând de-a lungul Africii. Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias. negustori. numit initial Capul Furtunilor. Pe h r ile de atunci. pân în Äfundul´ lumii. insulele Capului Verde. care au inceput . Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi. Maskat. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei. Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati. Evenimentele de mai târziu au demonstrat c pân i drumurile lungi i soldate cu pierderea unor cor bii puteau aduce ni te profituri uria e. Drumul pe uscat c tre Orient era obositor i plin de pericole. comerciale si coloniale. dac m car un transport de mirodenii ajungea la destina ie. în anul 1487. La întoarcere a ajuns din nou la . respectiv condimentarea. Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare. administrativi. coloniala. Africa se extindea adânc spre sud. Din acest motiv pre ul aurului adus din Indii era foarte ridicat. Indonezia. de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore. care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii. Indonezi. din primele decenii ale secolului al XV-lea. India. Goa. insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz. care in 1488 atinge extremitatea sudica a continentului. slujbasi. comandanti de forturi. Malaezia. f r de care carnea european era practic de nemâncat (în lipsa posibilit ii de r cire. Mombasa. ajutati de inspectori. incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa. o intreprindere maritima. Calicut. i asigurarea monopolului În cursul secolului al XV-lea portughezii au fost din ce în ce mai preocupa i de ideea de a ajunge în Indii. coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal. un alt sus in tor entuziast al expedi iilor. era singura metod de conservare). Cu toate c nimeni nu putea afirma cu certitudine c Africa are o coast sudic navigabil . la intrarea in Marea Rosie: Aden. comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. pân la punctul cel mai sudic al Africii. Diaz a inten ionat s mearg mai departe. personal de intretinere. deoarece turcii otomani îi atacau foarte des pe negustori. El a inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta.

Vasco da Gama început mai târziu. La cererea Spaniei. str b tând Oceanul Indian. Descoperirea lui Columb risca s aduc pe spanioli în conflict cu portughezii. dar habar nu aveau de existen a Americii. linia de demarca ie a fost împins cu 170 de mile spre vest (Tratatul de la Tordesillas. necunoscute. braziliene i indiene (1498 ± . înainte de a debarca în Calicut. care în urma studiilor sale s-a convins c Indiile sunt la doar 3. un c pitan de vas italian. totul a ie it precum se a teptase.500 de mile peste Oceanul Atlantic. În anul 1497. s-a pornit o nou expedi ie. Calculele sale erau acceptabile pentru oamenii înv a i din acele vremuri care tiau deja c P mântul este sferic. Acest b rbat a fost Cristofor Columb (1451 ± 1506). toate teritoriile descoperite la est de meridianul care trece la 100 mile v est de Azore fur atribuite Portugaliei. În timp ce spaniolii au explorat. de-a lungul coastei de est al Africii. Restul Americii Centrale i de Sud. Columb nu a recunoscut niciodat pân la sfâr itul vie ii sale. de la New Mexico pân la Terra del Fuego. cucerite i transformate. gata de a fi pr date. în 1500 au descoperit din întâmplare Brazilia. Aflându-se în partea estic a liniei de demarca ie. teoretic. iar inuturile nou descoperite erau foarte bogate. vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili în a înfrânge monopolul portughezilor asupra comer ului africano ± asiatic. trasat în 1494. care delimita orice nou descoperire a Spaniei i Portugaliei. Columb a gre it. Singurii rivali care luau parte la aceste ac iuni erau portughezii care.Cu acest tratat a început o nou faz de cucerire european a Lumii Noi (1494 ± 1580). Da Gama a pl nuit s ias cu cor biile în largul Oceanului Atlantic i s le lase pe seama vânturilor de vest. cucerit i colonizat vaste spa ii i civiliza ii în America Central i de Sud (1492 ± 1550). iar Spaniei ± teritoriile descoperite sau de descoperit la vest de aceast linie. apar ineu Spaniei la fel ca i. Descoperirea Americii . Prin bula din 4 mai 1493. Evident. Probabil acesta a fost i motivul pentru care domnitorii spanioli regele Ferdinand i regina Izabela au putut fi convin i s sprijine un b rbat care afirma c se poate g si un drum mai scurt spre Indii. Alexandru al VI-lea Borgia revizui sentin a precedesorului s u i împ r i lumea colonial între Spania i Portugalia. 7 iunie 1494). p mânturile mai pu in ospitaliere din partea nordic . Acesta a dovedit europenilor c drumul apusean Äspre Indii´ este posibil. La protestul Portugaliei. în septembrie 1499. Ambele state au acceptat s nu întreprind explor ri în emisfera atribuit celuilalt. Mai târziu. Vânturile l-au dus direct la Capul Bunei Speran e. a fost repede valorificat de spanioli i portughezi care i-au f urit imperii imense în America Central i de Sud. portughezii i-au impus controlul asupra coastelor africane. a fost s rb torit . c rora le-au ar tat mai pu in interes. e ecul s u de atinge Indiile. Brazilia a devenit colonie portughez . Întoarcerea lui Da Gama. regele Ioan a schimbat numele în Capul Bunei Speran e. de c tre Columb (1492). În 1473 papa Martin al V-lea atribuise Portugaliei privilegiul exclusiv al descoperirilor. curând al i spanioli i-au dat seama c din întâmplare. a reu it s evite curen ii din apropierea rmului. Stabilirea permanent în America de Nord ± în aparen o zon s rac ± a 3Cristofor Columb. sub conducerea lui Vasco da Gama. L-au a teptat îns destule pericole pe drumul ce ducea în sus. dar aceasta a fost una din cele mai norocoase gre eli ale istoriei.extremitatea sudic a Africii i a numit-o Capul Furtunilor. deoarece Portugalia a devenit principalul intermediar între Est i Vest. Spania i Portugalia vor fi protagonistele expansiunii mondiale. Portughezii î i p strau toate secretele. au dat peste p mânturi vaste.

curcanul. Labrador sau ins. 23 iun. trestia de zahar. Numele s u îl poart ast zi marele golf nord-american. acolo unde deja începea Alti calatori renumiti: Magellan a descoperit drumul de vest pe care în zadar îl c utase Columb i a condus prima c l torie în jurul p mântului. fiind primul explorator care. Descoperirile geografice au dus la exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii.1511). dup Giovanni Caboto. Iar din America s-au introdus in Europa unele plante. încearc s g seasc ÄTrecerea de Nord -Vest´ spre Oceanul Pacific. precum si unele animale. cartoful. i o peninsul în Groenlanda.U. 1622). ananasul. secara.A. bivolul. Posesiunile spaniole s-au întins pân st pânirea portughez asupra Indoneziei. care a relevat existen a Oceanului Pacific i a revolu ionat concep ia geografic despre lume. Pen. Terra Nova. spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international. A condus trei expedi ii pentru descoperirea ÄDrumului maritim de Nord Vest´ între Oceanul Atlantic i cel Pacific. Arctic Canadian) i o mare insul îi poart numele ( ara lui Baffin). El a fost cel care a adus o mare contribu ie la descoperirea nordului continentului american. ca : boul. navigator i explorator arctic englez. orzul. diversi pomi fructiferi . vita de vie. deschizând o nou zon de pescuit pentru englezi. Newfoundland. care au folosit exploratorilor de mai târziu. meiul. 1611. Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America. Henry Hudson (n scut la mijlocul sec. iar dintre pasari . Martin Frobisher a fost primul cercet tor al icebergurilor. oaia. o strâmtoare între Pen. au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale. in America s-au introdus plante din Europa precum : graul. a fost navigator i explorator arctic englez. pasari de curte. în Filipine (1570). a întreprins în 1497 o c l torie pentru g sirea unui drum prin NV c tre Katai (China) i India. William Baffin (1584 Londra ± 23 ian. magarul. a observat cea mai mare declina ie a acului magnetic (la vremea aceea). calul. care particip la expedi ii în Guineea (1553 ± 1554) i pe coasta Barbariei (1559). a efectuat pre ioase observa ii climatice asupra mareelor i fenomenelor de refrac ie din atmosfer . Giovanni Caboto (1450 ± 1498). Cape Breton) i marele banc din apropierea ins. 16 ± cca. tutunul. ara lui Baffin. A descoperit o coast pustie (24 iun. Canada). Ca urmare a descoperirii Americii. A determinat pentru prima oar longitudinea unui punct cu ajutorul corpurilor cere ti. 1497) pe care a numit-o ÄTerra Prima Vista´ (probabil ins. maslinul. navigator i explorator englez de origine genovez . Martin Frobisher (1535 ± 1594). ca : porumbul. în Golful Hudson. un fluviu în S. . Un golf (între Groenlanda i Arh. Labrador i ins. ofi er i navigator englez. Urmarile marilor descoperiri geografice Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez.

care a culminat cu infringerea de catre englezi a ³Invincibilei Armada´. In acelasi timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene. Orientului Apropiat si a nordului Africii. orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil . zoologie. Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana. in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea. ducand la razboiul maritima hispanoenglez . Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere. . de la cunosterea directa a Europei. expansiunii maritime si comerciale. istorie. comertului transoceanic. in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei. pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor. de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVIlea. care a dus . la aceea a globului terestru in ansamblul sau. religie. In aproximativ jumatate de veac . Totodata s-a realizat. America si Asia cu care au venit in contact statele europene . obiceiuri etc. Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa. lingvistica. la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est. o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica. activitatii bancare. medicina.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful