³Marile descoperiri geografice´

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVIlea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, avind multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific. Dintre evenimentele care au marcat începutul erei moderne nici unul nu a avut urm ri mai însemnate decât descoperirea Americii i a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste descoperiri începe expansiunea care avea s impun celorlalte continente st pânirea Europei i suprema ia civiliza iei europene. Dup c derea Imperiului Roman de Apus, Europa a suferit mai multe lovituri. Cele mai puternice au fost din partea popoarelor scandinave, care, în sec. VIII d.Hr., au început o serie de expansiuni teritoriale. Ace ti marinari r zboinici sunt cunoscu i sub numele de vikingi sau nordici. Principala cauz a expansiunii a fost probabil suprapopularea, i este posibil ca la început vikingii s fi debarcat în noi regiuni pentru a face comer . Îns ei i-au dat seama curând c le pot cuceri i st pâni. Imboldul de a p r si Scandinavia i-a determinat pe vikingi s caute p mânturi nefolosite.

Precursorii
Spa iul mongol, apoi civiliza ia chinez au fost f cute cunoscute europenilor prin Cartea minunilor lumii, scris de vene ianul Marco Polo (1254 ± 1324), dup o c l torie de aproape un sfert de secol în Extremul Orient (1271-1295). În lucrarea sa sunt prezentate descrieri ale diferitelor ora e, regiuni i ri din Asia, insistându-se asupra Chinei. Cartea a fost scris în cea mai mare parte pe baza observa iilor personale, relatându-se obiceiurile popoarelor din rile str b tute, stilul de via . În sec. XIV i XV lucrarea sa a jucat un rol important în istoria marilor descoperiri geografice i a constituit un îndreptar pre ios pentru întocmirea h r ilor Asiei, nomenclatura ei geografic p strându-se în harta catalan a lumii (1375), în planisferul intocmit de Fra Mauro (1459).

Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice
Cresterea productiei mestesugaresti, aparitia manufacturilor, intensificarea comertului, a circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste mari si totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara Europei . Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din Africa, Asia si America. Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost statele unificate : Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia. In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si al cartografiei.Din secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele. Pentru orientare, de la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului.

India. s rarea. i asigurarea monopolului În cursul secolului al XV-lea portughezii au fost din ce în ce mai preocupa i de ideea de a ajunge în Indii. Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi. vamali. Indonezia. Mozambic. marinari. Din acest motiv pre ul aurului adus din Indii era foarte ridicat. a navigat mai spre sud decât precedesorii europeni. Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. Malaezia. Evenimentele de mai târziu au demonstrat c pân i drumurile lungi i soldate cu pierderea unor cor bii puteau aduce ni te profituri uria e. slujbasi. Brazilia. Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric. Mombasa. Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati. pân în Äfundul´ lumii. La fel era i pre ul mirodeniilor. comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. Africa se extindea adânc spre sud. El a inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta. Indonezi. negustori. comandanti de forturi. in Peninsula Malacca. feluriti functionari judiciari. pe coasta apuseana a Indiei: Diu. comerciale si coloniale. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana. pân la punctul cel mai sudic al Africii. un alt sus in tor entuziast al expedi iilor. Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor. Aceast presupunere nu i-a putut lini ti pe navigatorii portughezi. ajutati de inspectori. Diaz a inten ionat s mearg mai departe. insulele Capului Verde. era singura metod de conservare). f r de care carnea european era practic de nemâncat (în lipsa posibilit ii de r cire. coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal. Bartolomeu Diaz(1450 ± 1500). administrativi. Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare. care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii. explorarea coastei de vest a Africii. de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore. La întoarcere a ajuns din nou la . insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz. la intrarea in Marea Rosie: Aden. numit Navigatorul. din primele decenii ale secolului al XV-lea. coloniala. Drumul pe uscat c tre Orient era obositor i plin de pericole. personal de intretinere. respectiv condimentarea. din forturi si din factorii comerciale. Madeira. incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa. Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias. îns echipajul l-a silit s se întoarc .Descoperirile portugheze. în anul 1487. Goa. Maskat. portughezii nu au dat înapoi. navigând de-a lungul Africii. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei. Pe h r ile de atunci. Cu toate c nimeni nu putea afirma cu certitudine c Africa are o coast sudic navigabil . Spania i Portugalia: beneficiarele expansiunii mondiale Motivul expedi iilor geografice a fost setea de câ tig comercial. Calicut. care in 1488 atinge extremitatea sudica a continentului. deoarece turcii otomani îi atacau foarte des pe negustori. apoi Capul Bunei Sperante. Formarea imperiului colonial portughez Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime. o intreprindere maritima. Pe vremea domniei lui Ioan al II-lea (1481 ± 1495). care au inceput .Organul supreme era Casa de India. dac m car un transport de mirodenii ajungea la destina ie. numit initial Capul Furtunilor.

Restul Americii Centrale i de Sud. Mai târziu. au dat peste p mânturi vaste. a fost repede valorificat de spanioli i portughezi care i-au f urit imperii imense în America Central i de Sud. Spania i Portugalia vor fi protagonistele expansiunii mondiale. braziliene i indiene (1498 ± . Columb a gre it. La protestul Portugaliei. Da Gama a pl nuit s ias cu cor biile în largul Oceanului Atlantic i s le lase pe seama vânturilor de vest. toate teritoriile descoperite la est de meridianul care trece la 100 mile v est de Azore fur atribuite Portugaliei. e ecul s u de atinge Indiile. La cererea Spaniei. Alexandru al VI-lea Borgia revizui sentin a precedesorului s u i împ r i lumea colonial între Spania i Portugalia. Singurii rivali care luau parte la aceste ac iuni erau portughezii care. portughezii i-au impus controlul asupra coastelor africane.Vasco da Gama început mai târziu. În timp ce spaniolii au explorat. Descoperirea Americii . linia de demarca ie a fost împins cu 170 de mile spre vest (Tratatul de la Tordesillas.extremitatea sudic a Africii i a numit-o Capul Furtunilor. înainte de a debarca în Calicut. sub conducerea lui Vasco da Gama. regele Ioan a schimbat numele în Capul Bunei Speran e. Columb nu a recunoscut niciodat pân la sfâr itul vie ii sale. Întoarcerea lui Da Gama. gata de a fi pr date. p mânturile mai pu in ospitaliere din partea nordic . deoarece Portugalia a devenit principalul intermediar între Est i Vest. Aflându-se în partea estic a liniei de demarca ie. care delimita orice nou descoperire a Spaniei i Portugaliei. în 1500 au descoperit din întâmplare Brazilia. de-a lungul coastei de est al Africii. dar habar nu aveau de existen a Americii.500 de mile peste Oceanul Atlantic. de c tre Columb (1492). de la New Mexico pân la Terra del Fuego. Calculele sale erau acceptabile pentru oamenii înv a i din acele vremuri care tiau deja c P mântul este sferic. totul a ie it precum se a teptase. s-a pornit o nou expedi ie. Vânturile l-au dus direct la Capul Bunei Speran e. iar inuturile nou descoperite erau foarte bogate. Acesta a dovedit europenilor c drumul apusean Äspre Indii´ este posibil. Prin bula din 4 mai 1493. cucerite i transformate. Portughezii î i p strau toate secretele. În anul 1497. un c pitan de vas italian. 7 iunie 1494). curând al i spanioli i-au dat seama c din întâmplare. teoretic. Stabilirea permanent în America de Nord ± în aparen o zon s rac ± a 3Cristofor Columb. necunoscute. L-au a teptat îns destule pericole pe drumul ce ducea în sus. Probabil acesta a fost i motivul pentru care domnitorii spanioli regele Ferdinand i regina Izabela au putut fi convin i s sprijine un b rbat care afirma c se poate g si un drum mai scurt spre Indii.Cu acest tratat a început o nou faz de cucerire european a Lumii Noi (1494 ± 1580). trasat în 1494. Acest b rbat a fost Cristofor Columb (1451 ± 1506). a fost s rb torit . iar Spaniei ± teritoriile descoperite sau de descoperit la vest de aceast linie. Ambele state au acceptat s nu întreprind explor ri în emisfera atribuit celuilalt. vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili în a înfrânge monopolul portughezilor asupra comer ului africano ± asiatic. În 1473 papa Martin al V-lea atribuise Portugaliei privilegiul exclusiv al descoperirilor. c rora le-au ar tat mai pu in interes. a reu it s evite curen ii din apropierea rmului. dar aceasta a fost una din cele mai norocoase gre eli ale istoriei. Brazilia a devenit colonie portughez . Evident. în septembrie 1499. str b tând Oceanul Indian. Descoperirea lui Columb risca s aduc pe spanioli în conflict cu portughezii. apar ineu Spaniei la fel ca i. care în urma studiilor sale s-a convins c Indiile sunt la doar 3. cucerit i colonizat vaste spa ii i civiliza ii în America Central i de Sud (1492 ± 1550).

fiind primul explorator care. Posesiunile spaniole s-au întins pân st pânirea portughez asupra Indoneziei. deschizând o nou zon de pescuit pentru englezi. El a fost cel care a adus o mare contribu ie la descoperirea nordului continentului american. Iar din America s-au introdus in Europa unele plante. trestia de zahar. pasari de curte. . ananasul. navigator i explorator englez de origine genovez .U. a întreprins în 1497 o c l torie pentru g sirea unui drum prin NV c tre Katai (China) i India. calul. curcanul. A determinat pentru prima oar longitudinea unui punct cu ajutorul corpurilor cere ti. ofi er i navigator englez. bivolul. oaia. Labrador sau ins. 1622). Martin Frobisher a fost primul cercet tor al icebergurilor. Giovanni Caboto (1450 ± 1498). care particip la expedi ii în Guineea (1553 ± 1554) i pe coasta Barbariei (1559). a observat cea mai mare declina ie a acului magnetic (la vremea aceea). Terra Nova. magarul. cartoful. Numele s u îl poart ast zi marele golf nord-american. orzul. William Baffin (1584 Londra ± 23 ian. care au folosit exploratorilor de mai târziu. i o peninsul în Groenlanda. Cape Breton) i marele banc din apropierea ins. spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international. ca : porumbul. maslinul. vita de vie.A. Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America. Urmarile marilor descoperiri geografice Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez. Canada). Henry Hudson (n scut la mijlocul sec. în Filipine (1570). 16 ± cca. ara lui Baffin. tutunul. iar dintre pasari . 1497) pe care a numit-o ÄTerra Prima Vista´ (probabil ins. precum si unele animale. Pen. Labrador i ins. ca : boul. A descoperit o coast pustie (24 iun. secara. au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale. Arctic Canadian) i o mare insul îi poart numele ( ara lui Baffin). în Golful Hudson. 1611. Martin Frobisher (1535 ± 1594). care a relevat existen a Oceanului Pacific i a revolu ionat concep ia geografic despre lume. navigator i explorator arctic englez. a efectuat pre ioase observa ii climatice asupra mareelor i fenomenelor de refrac ie din atmosfer . Descoperirile geografice au dus la exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii.1511). Un golf (între Groenlanda i Arh. un fluviu în S. încearc s g seasc ÄTrecerea de Nord -Vest´ spre Oceanul Pacific. o strâmtoare între Pen. acolo unde deja începea Alti calatori renumiti: Magellan a descoperit drumul de vest pe care în zadar îl c utase Columb i a condus prima c l torie în jurul p mântului. in America s-au introdus plante din Europa precum : graul. 23 iun. a fost navigator i explorator arctic englez. Ca urmare a descoperirii Americii. A condus trei expedi ii pentru descoperirea ÄDrumului maritim de Nord Vest´ între Oceanul Atlantic i cel Pacific. dup Giovanni Caboto. meiul. Newfoundland. diversi pomi fructiferi .

orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil . la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est. istorie. pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. zoologie. In aproximativ jumatate de veac . expansiunii maritime si comerciale. marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana. Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa. la aceea a globului terestru in ansamblul sau. Orientului Apropiat si a nordului Africii. lingvistica. medicina. de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVIlea. obiceiuri etc. religie. Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor. in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea. In acelasi timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene. care a dus . de la cunosterea directa a Europei. comertului transoceanic. care a culminat cu infringerea de catre englezi a ³Invincibilei Armada´. . o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica. ducand la razboiul maritima hispanoenglez . in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei.Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere. Totodata s-a realizat. America si Asia cu care au venit in contact statele europene . activitatii bancare.