³Marile descoperiri geografice´

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVIlea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, avind multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific. Dintre evenimentele care au marcat începutul erei moderne nici unul nu a avut urm ri mai însemnate decât descoperirea Americii i a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste descoperiri începe expansiunea care avea s impun celorlalte continente st pânirea Europei i suprema ia civiliza iei europene. Dup c derea Imperiului Roman de Apus, Europa a suferit mai multe lovituri. Cele mai puternice au fost din partea popoarelor scandinave, care, în sec. VIII d.Hr., au început o serie de expansiuni teritoriale. Ace ti marinari r zboinici sunt cunoscu i sub numele de vikingi sau nordici. Principala cauz a expansiunii a fost probabil suprapopularea, i este posibil ca la început vikingii s fi debarcat în noi regiuni pentru a face comer . Îns ei i-au dat seama curând c le pot cuceri i st pâni. Imboldul de a p r si Scandinavia i-a determinat pe vikingi s caute p mânturi nefolosite.

Precursorii
Spa iul mongol, apoi civiliza ia chinez au fost f cute cunoscute europenilor prin Cartea minunilor lumii, scris de vene ianul Marco Polo (1254 ± 1324), dup o c l torie de aproape un sfert de secol în Extremul Orient (1271-1295). În lucrarea sa sunt prezentate descrieri ale diferitelor ora e, regiuni i ri din Asia, insistându-se asupra Chinei. Cartea a fost scris în cea mai mare parte pe baza observa iilor personale, relatându-se obiceiurile popoarelor din rile str b tute, stilul de via . În sec. XIV i XV lucrarea sa a jucat un rol important în istoria marilor descoperiri geografice i a constituit un îndreptar pre ios pentru întocmirea h r ilor Asiei, nomenclatura ei geografic p strându-se în harta catalan a lumii (1375), în planisferul intocmit de Fra Mauro (1459).

Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice
Cresterea productiei mestesugaresti, aparitia manufacturilor, intensificarea comertului, a circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste mari si totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara Europei . Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din Africa, Asia si America. Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost statele unificate : Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia. In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si al cartografiei.Din secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele. Pentru orientare, de la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului.

Organul supreme era Casa de India. Pe vremea domniei lui Ioan al II-lea (1481 ± 1495). Evenimentele de mai târziu au demonstrat c pân i drumurile lungi i soldate cu pierderea unor cor bii puteau aduce ni te profituri uria e. numit Navigatorul. îns echipajul l-a silit s se întoarc . Din acest motiv pre ul aurului adus din Indii era foarte ridicat. deoarece turcii otomani îi atacau foarte des pe negustori. Diaz a inten ionat s mearg mai departe. apoi Capul Bunei Sperante. s rarea. Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias. Indonezi. Mombasa. Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. coloniala. navigând de-a lungul Africii. Aceast presupunere nu i-a putut lini ti pe navigatorii portughezi. care au inceput . o intreprindere maritima. Drumul pe uscat c tre Orient era obositor i plin de pericole. la intrarea in Marea Rosie: Aden. slujbasi. care in 1488 atinge extremitatea sudica a continentului. administrativi. personal de intretinere. La întoarcere a ajuns din nou la . Malaezia. Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati. Bartolomeu Diaz(1450 ± 1500). Goa. insulele Capului Verde. comerciale si coloniale. coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal. pe coasta apuseana a Indiei: Diu. de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore. numit initial Capul Furtunilor. Cu toate c nimeni nu putea afirma cu certitudine c Africa are o coast sudic navigabil . Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare. India. în anul 1487. in Peninsula Malacca. insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz. La fel era i pre ul mirodeniilor. pân în Äfundul´ lumii. comandanti de forturi. El a inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta. Maskat. Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor. incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa. portughezii nu au dat înapoi. Brazilia. explorarea coastei de vest a Africii. din forturi si din factorii comerciale. un alt sus in tor entuziast al expedi iilor. i asigurarea monopolului În cursul secolului al XV-lea portughezii au fost din ce în ce mai preocupa i de ideea de a ajunge în Indii. vamali. pân la punctul cel mai sudic al Africii. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei. marinari. Calicut. care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii. Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric. f r de care carnea european era practic de nemâncat (în lipsa posibilit ii de r cire. dac m car un transport de mirodenii ajungea la destina ie. feluriti functionari judiciari. Pe h r ile de atunci. Formarea imperiului colonial portughez Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime. respectiv condimentarea. a navigat mai spre sud decât precedesorii europeni. era singura metod de conservare). negustori. Indonezia. Spania i Portugalia: beneficiarele expansiunii mondiale Motivul expedi iilor geografice a fost setea de câ tig comercial. Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi. din primele decenii ale secolului al XV-lea.Descoperirile portugheze. ajutati de inspectori. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana. comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. Africa se extindea adânc spre sud. Madeira. Mozambic.

dar habar nu aveau de existen a Americii. Portughezii î i p strau toate secretele. 7 iunie 1494). În timp ce spaniolii au explorat. Mai târziu.extremitatea sudic a Africii i a numit-o Capul Furtunilor. cucerite i transformate. de-a lungul coastei de est al Africii. Columb nu a recunoscut niciodat pân la sfâr itul vie ii sale. care în urma studiilor sale s-a convins c Indiile sunt la doar 3. care delimita orice nou descoperire a Spaniei i Portugaliei. de c tre Columb (1492). a fost s rb torit .500 de mile peste Oceanul Atlantic. Întoarcerea lui Da Gama. teoretic. deoarece Portugalia a devenit principalul intermediar între Est i Vest. Acest b rbat a fost Cristofor Columb (1451 ± 1506). de la New Mexico pân la Terra del Fuego. L-au a teptat îns destule pericole pe drumul ce ducea în sus. braziliene i indiene (1498 ± . Columb a gre it. a reu it s evite curen ii din apropierea rmului. Stabilirea permanent în America de Nord ± în aparen o zon s rac ± a 3Cristofor Columb. iar inuturile nou descoperite erau foarte bogate. p mânturile mai pu in ospitaliere din partea nordic . Alexandru al VI-lea Borgia revizui sentin a precedesorului s u i împ r i lumea colonial între Spania i Portugalia. în 1500 au descoperit din întâmplare Brazilia.Cu acest tratat a început o nou faz de cucerire european a Lumii Noi (1494 ± 1580). Calculele sale erau acceptabile pentru oamenii înv a i din acele vremuri care tiau deja c P mântul este sferic. regele Ioan a schimbat numele în Capul Bunei Speran e. Descoperirea Americii . cucerit i colonizat vaste spa ii i civiliza ii în America Central i de Sud (1492 ± 1550). e ecul s u de atinge Indiile. La cererea Spaniei. Da Gama a pl nuit s ias cu cor biile în largul Oceanului Atlantic i s le lase pe seama vânturilor de vest. Evident. au dat peste p mânturi vaste. un c pitan de vas italian. înainte de a debarca în Calicut. Ambele state au acceptat s nu întreprind explor ri în emisfera atribuit celuilalt. vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili în a înfrânge monopolul portughezilor asupra comer ului africano ± asiatic. a fost repede valorificat de spanioli i portughezi care i-au f urit imperii imense în America Central i de Sud. În anul 1497. c rora le-au ar tat mai pu in interes. str b tând Oceanul Indian. Spania i Portugalia vor fi protagonistele expansiunii mondiale. în septembrie 1499. La protestul Portugaliei. Vânturile l-au dus direct la Capul Bunei Speran e. În 1473 papa Martin al V-lea atribuise Portugaliei privilegiul exclusiv al descoperirilor. Restul Americii Centrale i de Sud. Singurii rivali care luau parte la aceste ac iuni erau portughezii care. Aflându-se în partea estic a liniei de demarca ie. iar Spaniei ± teritoriile descoperite sau de descoperit la vest de aceast linie. apar ineu Spaniei la fel ca i. curând al i spanioli i-au dat seama c din întâmplare. Probabil acesta a fost i motivul pentru care domnitorii spanioli regele Ferdinand i regina Izabela au putut fi convin i s sprijine un b rbat care afirma c se poate g si un drum mai scurt spre Indii. Prin bula din 4 mai 1493. Descoperirea lui Columb risca s aduc pe spanioli în conflict cu portughezii. gata de a fi pr date. necunoscute. dar aceasta a fost una din cele mai norocoase gre eli ale istoriei. toate teritoriile descoperite la est de meridianul care trece la 100 mile v est de Azore fur atribuite Portugaliei. trasat în 1494. Acesta a dovedit europenilor c drumul apusean Äspre Indii´ este posibil. totul a ie it precum se a teptase.Vasco da Gama început mai târziu. s-a pornit o nou expedi ie. sub conducerea lui Vasco da Gama. portughezii i-au impus controlul asupra coastelor africane. linia de demarca ie a fost împins cu 170 de mile spre vest (Tratatul de la Tordesillas. Brazilia a devenit colonie portughez .

16 ± cca. A descoperit o coast pustie (24 iun. Newfoundland. Henry Hudson (n scut la mijlocul sec. El a fost cel care a adus o mare contribu ie la descoperirea nordului continentului american. cartoful. in America s-au introdus plante din Europa precum : graul. în Golful Hudson. A condus trei expedi ii pentru descoperirea ÄDrumului maritim de Nord Vest´ între Oceanul Atlantic i cel Pacific. un fluviu în S. vita de vie. meiul. Giovanni Caboto (1450 ± 1498). Labrador i ins. magarul. calul. 23 iun. Numele s u îl poart ast zi marele golf nord-american. . 1497) pe care a numit-o ÄTerra Prima Vista´ (probabil ins. Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America. maslinul. i o peninsul în Groenlanda. Ca urmare a descoperirii Americii. A determinat pentru prima oar longitudinea unui punct cu ajutorul corpurilor cere ti. încearc s g seasc ÄTrecerea de Nord -Vest´ spre Oceanul Pacific. în Filipine (1570). Cape Breton) i marele banc din apropierea ins. Terra Nova. ara lui Baffin.U. care a relevat existen a Oceanului Pacific i a revolu ionat concep ia geografic despre lume. a observat cea mai mare declina ie a acului magnetic (la vremea aceea). ananasul. 1622). pasari de curte. oaia. ofi er i navigator englez. spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international. Descoperirile geografice au dus la exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii. a efectuat pre ioase observa ii climatice asupra mareelor i fenomenelor de refrac ie din atmosfer . care particip la expedi ii în Guineea (1553 ± 1554) i pe coasta Barbariei (1559). Pen. Martin Frobisher (1535 ± 1594).1511). navigator i explorator arctic englez. precum si unele animale. a întreprins în 1497 o c l torie pentru g sirea unui drum prin NV c tre Katai (China) i India. bivolul. o strâmtoare între Pen. Labrador sau ins. Urmarile marilor descoperiri geografice Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez. 1611.A. Arctic Canadian) i o mare insul îi poart numele ( ara lui Baffin). navigator i explorator englez de origine genovez . Canada). Martin Frobisher a fost primul cercet tor al icebergurilor. trestia de zahar. curcanul. ca : porumbul. diversi pomi fructiferi . William Baffin (1584 Londra ± 23 ian. tutunul. dup Giovanni Caboto. orzul. care au folosit exploratorilor de mai târziu. Iar din America s-au introdus in Europa unele plante. secara. Posesiunile spaniole s-au întins pân st pânirea portughez asupra Indoneziei. a fost navigator i explorator arctic englez. ca : boul. deschizând o nou zon de pescuit pentru englezi. fiind primul explorator care. Un golf (între Groenlanda i Arh. iar dintre pasari . au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale. acolo unde deja începea Alti calatori renumiti: Magellan a descoperit drumul de vest pe care în zadar îl c utase Columb i a condus prima c l torie în jurul p mântului.

activitatii bancare. de la cunosterea directa a Europei. Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti.Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere. care a dus . obiceiuri etc. pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. care a culminat cu infringerea de catre englezi a ³Invincibilei Armada´. de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVIlea. Orientului Apropiat si a nordului Africii. . medicina. Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa. la aceea a globului terestru in ansamblul sau. In acelasi timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene. in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea. Totodata s-a realizat. orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil . istorie. expansiunii maritime si comerciale. comertului transoceanic. ducand la razboiul maritima hispanoenglez . ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor. In aproximativ jumatate de veac . o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica. zoologie. in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei. lingvistica. la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est. religie. marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana. America si Asia cu care au venit in contact statele europene .