³Marile descoperiri geografice´

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVIlea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, avind multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific. Dintre evenimentele care au marcat începutul erei moderne nici unul nu a avut urm ri mai însemnate decât descoperirea Americii i a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste descoperiri începe expansiunea care avea s impun celorlalte continente st pânirea Europei i suprema ia civiliza iei europene. Dup c derea Imperiului Roman de Apus, Europa a suferit mai multe lovituri. Cele mai puternice au fost din partea popoarelor scandinave, care, în sec. VIII d.Hr., au început o serie de expansiuni teritoriale. Ace ti marinari r zboinici sunt cunoscu i sub numele de vikingi sau nordici. Principala cauz a expansiunii a fost probabil suprapopularea, i este posibil ca la început vikingii s fi debarcat în noi regiuni pentru a face comer . Îns ei i-au dat seama curând c le pot cuceri i st pâni. Imboldul de a p r si Scandinavia i-a determinat pe vikingi s caute p mânturi nefolosite.

Precursorii
Spa iul mongol, apoi civiliza ia chinez au fost f cute cunoscute europenilor prin Cartea minunilor lumii, scris de vene ianul Marco Polo (1254 ± 1324), dup o c l torie de aproape un sfert de secol în Extremul Orient (1271-1295). În lucrarea sa sunt prezentate descrieri ale diferitelor ora e, regiuni i ri din Asia, insistându-se asupra Chinei. Cartea a fost scris în cea mai mare parte pe baza observa iilor personale, relatându-se obiceiurile popoarelor din rile str b tute, stilul de via . În sec. XIV i XV lucrarea sa a jucat un rol important în istoria marilor descoperiri geografice i a constituit un îndreptar pre ios pentru întocmirea h r ilor Asiei, nomenclatura ei geografic p strându-se în harta catalan a lumii (1375), în planisferul intocmit de Fra Mauro (1459).

Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice
Cresterea productiei mestesugaresti, aparitia manufacturilor, intensificarea comertului, a circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste mari si totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara Europei . Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din Africa, Asia si America. Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost statele unificate : Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia. In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si al cartografiei.Din secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele. Pentru orientare, de la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului.

Indonezia. apoi Capul Bunei Sperante. Aceast presupunere nu i-a putut lini ti pe navigatorii portughezi. Din acest motiv pre ul aurului adus din Indii era foarte ridicat. dac m car un transport de mirodenii ajungea la destina ie. Formarea imperiului colonial portughez Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime. Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi. marinari. Pe vremea domniei lui Ioan al II-lea (1481 ± 1495). Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric. numit initial Capul Furtunilor. pân în Äfundul´ lumii. negustori. insulele Capului Verde. Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati. care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii.Organul supreme era Casa de India. Spania i Portugalia: beneficiarele expansiunii mondiale Motivul expedi iilor geografice a fost setea de câ tig comercial. La fel era i pre ul mirodeniilor. Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare. coloniala. Mombasa. Malaezia. era singura metod de conservare). la intrarea in Marea Rosie: Aden. Brazilia. Pe h r ile de atunci. respectiv condimentarea. deoarece turcii otomani îi atacau foarte des pe negustori. feluriti functionari judiciari. administrativi. Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei. El a inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta. Indonezi. Drumul pe uscat c tre Orient era obositor i plin de pericole. Calicut. pe coasta apuseana a Indiei: Diu. Madeira.Descoperirile portugheze. ajutati de inspectori. i asigurarea monopolului În cursul secolului al XV-lea portughezii au fost din ce în ce mai preocupa i de ideea de a ajunge în Indii. in Peninsula Malacca. Cu toate c nimeni nu putea afirma cu certitudine c Africa are o coast sudic navigabil . Africa se extindea adânc spre sud. în anul 1487. a navigat mai spre sud decât precedesorii europeni. comandanti de forturi. pân la punctul cel mai sudic al Africii. vamali. Bartolomeu Diaz(1450 ± 1500). f r de care carnea european era practic de nemâncat (în lipsa posibilit ii de r cire. navigând de-a lungul Africii. care au inceput . India. insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz. Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias. Diaz a inten ionat s mearg mai departe. coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal. La întoarcere a ajuns din nou la . personal de intretinere. care in 1488 atinge extremitatea sudica a continentului. Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor. un alt sus in tor entuziast al expedi iilor. incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa. Maskat. s rarea. Evenimentele de mai târziu au demonstrat c pân i drumurile lungi i soldate cu pierderea unor cor bii puteau aduce ni te profituri uria e. numit Navigatorul. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana. îns echipajul l-a silit s se întoarc . Goa. din forturi si din factorii comerciale. slujbasi. de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore. o intreprindere maritima. explorarea coastei de vest a Africii. din primele decenii ale secolului al XV-lea. comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. comerciale si coloniale. Mozambic. portughezii nu au dat înapoi.

Vânturile l-au dus direct la Capul Bunei Speran e. s-a pornit o nou expedi ie. vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili în a înfrânge monopolul portughezilor asupra comer ului africano ± asiatic.extremitatea sudic a Africii i a numit-o Capul Furtunilor. În timp ce spaniolii au explorat. un c pitan de vas italian. în septembrie 1499. Columb nu a recunoscut niciodat pân la sfâr itul vie ii sale. Alexandru al VI-lea Borgia revizui sentin a precedesorului s u i împ r i lumea colonial între Spania i Portugalia. înainte de a debarca în Calicut. a fost repede valorificat de spanioli i portughezi care i-au f urit imperii imense în America Central i de Sud. cucerite i transformate. Brazilia a devenit colonie portughez . necunoscute. str b tând Oceanul Indian. deoarece Portugalia a devenit principalul intermediar între Est i Vest. a reu it s evite curen ii din apropierea rmului. Acest b rbat a fost Cristofor Columb (1451 ± 1506). L-au a teptat îns destule pericole pe drumul ce ducea în sus. a fost s rb torit . de c tre Columb (1492). În anul 1497. de-a lungul coastei de est al Africii. La cererea Spaniei. În 1473 papa Martin al V-lea atribuise Portugaliei privilegiul exclusiv al descoperirilor. Probabil acesta a fost i motivul pentru care domnitorii spanioli regele Ferdinand i regina Izabela au putut fi convin i s sprijine un b rbat care afirma c se poate g si un drum mai scurt spre Indii. de la New Mexico pân la Terra del Fuego. Mai târziu. toate teritoriile descoperite la est de meridianul care trece la 100 mile v est de Azore fur atribuite Portugaliei.Cu acest tratat a început o nou faz de cucerire european a Lumii Noi (1494 ± 1580). iar inuturile nou descoperite erau foarte bogate. Singurii rivali care luau parte la aceste ac iuni erau portughezii care. cucerit i colonizat vaste spa ii i civiliza ii în America Central i de Sud (1492 ± 1550). Prin bula din 4 mai 1493. linia de demarca ie a fost împins cu 170 de mile spre vest (Tratatul de la Tordesillas. Restul Americii Centrale i de Sud. 7 iunie 1494). La protestul Portugaliei. Acesta a dovedit europenilor c drumul apusean Äspre Indii´ este posibil. care în urma studiilor sale s-a convins c Indiile sunt la doar 3. Întoarcerea lui Da Gama. Descoperirea lui Columb risca s aduc pe spanioli în conflict cu portughezii. braziliene i indiene (1498 ± . c rora le-au ar tat mai pu in interes. Columb a gre it. Evident. Calculele sale erau acceptabile pentru oamenii înv a i din acele vremuri care tiau deja c P mântul este sferic.500 de mile peste Oceanul Atlantic. dar aceasta a fost una din cele mai norocoase gre eli ale istoriei. p mânturile mai pu in ospitaliere din partea nordic . totul a ie it precum se a teptase. e ecul s u de atinge Indiile.Vasco da Gama început mai târziu. Da Gama a pl nuit s ias cu cor biile în largul Oceanului Atlantic i s le lase pe seama vânturilor de vest. Spania i Portugalia vor fi protagonistele expansiunii mondiale. portughezii i-au impus controlul asupra coastelor africane. Aflându-se în partea estic a liniei de demarca ie. Ambele state au acceptat s nu întreprind explor ri în emisfera atribuit celuilalt. în 1500 au descoperit din întâmplare Brazilia. teoretic. au dat peste p mânturi vaste. iar Spaniei ± teritoriile descoperite sau de descoperit la vest de aceast linie. dar habar nu aveau de existen a Americii. apar ineu Spaniei la fel ca i. Stabilirea permanent în America de Nord ± în aparen o zon s rac ± a 3Cristofor Columb. care delimita orice nou descoperire a Spaniei i Portugaliei. regele Ioan a schimbat numele în Capul Bunei Speran e. gata de a fi pr date. Descoperirea Americii . Portughezii î i p strau toate secretele. trasat în 1494. sub conducerea lui Vasco da Gama. curând al i spanioli i-au dat seama c din întâmplare.

a efectuat pre ioase observa ii climatice asupra mareelor i fenomenelor de refrac ie din atmosfer . i o peninsul în Groenlanda. oaia. William Baffin (1584 Londra ± 23 ian. Cape Breton) i marele banc din apropierea ins. Iar din America s-au introdus in Europa unele plante. precum si unele animale. Labrador sau ins. Ca urmare a descoperirii Americii. ananasul. in America s-au introdus plante din Europa precum : graul. bivolul. 16 ± cca. au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale. Numele s u îl poart ast zi marele golf nord-american. maslinul. ca : porumbul. Un golf (între Groenlanda i Arh. 1622). dup Giovanni Caboto. Giovanni Caboto (1450 ± 1498). A condus trei expedi ii pentru descoperirea ÄDrumului maritim de Nord Vest´ între Oceanul Atlantic i cel Pacific. încearc s g seasc ÄTrecerea de Nord -Vest´ spre Oceanul Pacific. A determinat pentru prima oar longitudinea unui punct cu ajutorul corpurilor cere ti. fiind primul explorator care. deschizând o nou zon de pescuit pentru englezi. Posesiunile spaniole s-au întins pân st pânirea portughez asupra Indoneziei. care particip la expedi ii în Guineea (1553 ± 1554) i pe coasta Barbariei (1559). orzul. ara lui Baffin. diversi pomi fructiferi . 1611. Urmarile marilor descoperiri geografice Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez. care a relevat existen a Oceanului Pacific i a revolu ionat concep ia geografic despre lume. Labrador i ins.A. navigator i explorator englez de origine genovez . cartoful. El a fost cel care a adus o mare contribu ie la descoperirea nordului continentului american. secara. în Golful Hudson. care au folosit exploratorilor de mai târziu. Descoperirile geografice au dus la exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii. trestia de zahar. acolo unde deja începea Alti calatori renumiti: Magellan a descoperit drumul de vest pe care în zadar îl c utase Columb i a condus prima c l torie în jurul p mântului. în Filipine (1570). spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international. 1497) pe care a numit-o ÄTerra Prima Vista´ (probabil ins.U. a întreprins în 1497 o c l torie pentru g sirea unui drum prin NV c tre Katai (China) i India. iar dintre pasari . a observat cea mai mare declina ie a acului magnetic (la vremea aceea). A descoperit o coast pustie (24 iun. vita de vie. Henry Hudson (n scut la mijlocul sec. ca : boul. Newfoundland. magarul. Terra Nova. Martin Frobisher (1535 ± 1594). tutunul. pasari de curte. curcanul. navigator i explorator arctic englez.1511). Pen. ofi er i navigator englez. Canada). Arctic Canadian) i o mare insul îi poart numele ( ara lui Baffin). 23 iun. Martin Frobisher a fost primul cercet tor al icebergurilor. un fluviu în S. a fost navigator i explorator arctic englez. calul. Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America. . o strâmtoare între Pen. meiul.

In acelasi timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene. care a culminat cu infringerea de catre englezi a ³Invincibilei Armada´. In aproximativ jumatate de veac . o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica.Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere. religie. Orientului Apropiat si a nordului Africii. la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est. ducand la razboiul maritima hispanoenglez . orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil . Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa. comertului transoceanic. de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVIlea. zoologie. care a dus . obiceiuri etc. pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. expansiunii maritime si comerciale. America si Asia cu care au venit in contact statele europene . in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei. medicina. istorie. . marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana. Totodata s-a realizat. ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor. Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. la aceea a globului terestru in ansamblul sau. in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea. Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. lingvistica. de la cunosterea directa a Europei. activitatii bancare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful