³Marile descoperiri geografice´

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVIlea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, avind multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific. Dintre evenimentele care au marcat începutul erei moderne nici unul nu a avut urm ri mai însemnate decât descoperirea Americii i a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste descoperiri începe expansiunea care avea s impun celorlalte continente st pânirea Europei i suprema ia civiliza iei europene. Dup c derea Imperiului Roman de Apus, Europa a suferit mai multe lovituri. Cele mai puternice au fost din partea popoarelor scandinave, care, în sec. VIII d.Hr., au început o serie de expansiuni teritoriale. Ace ti marinari r zboinici sunt cunoscu i sub numele de vikingi sau nordici. Principala cauz a expansiunii a fost probabil suprapopularea, i este posibil ca la început vikingii s fi debarcat în noi regiuni pentru a face comer . Îns ei i-au dat seama curând c le pot cuceri i st pâni. Imboldul de a p r si Scandinavia i-a determinat pe vikingi s caute p mânturi nefolosite.

Precursorii
Spa iul mongol, apoi civiliza ia chinez au fost f cute cunoscute europenilor prin Cartea minunilor lumii, scris de vene ianul Marco Polo (1254 ± 1324), dup o c l torie de aproape un sfert de secol în Extremul Orient (1271-1295). În lucrarea sa sunt prezentate descrieri ale diferitelor ora e, regiuni i ri din Asia, insistându-se asupra Chinei. Cartea a fost scris în cea mai mare parte pe baza observa iilor personale, relatându-se obiceiurile popoarelor din rile str b tute, stilul de via . În sec. XIV i XV lucrarea sa a jucat un rol important în istoria marilor descoperiri geografice i a constituit un îndreptar pre ios pentru întocmirea h r ilor Asiei, nomenclatura ei geografic p strându-se în harta catalan a lumii (1375), în planisferul intocmit de Fra Mauro (1459).

Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice
Cresterea productiei mestesugaresti, aparitia manufacturilor, intensificarea comertului, a circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste mari si totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara Europei . Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din Africa, Asia si America. Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost statele unificate : Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia. In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si al cartografiei.Din secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele. Pentru orientare, de la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului.

Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor. la intrarea in Marea Rosie: Aden. Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. Malaezia. Mozambic. Evenimentele de mai târziu au demonstrat c pân i drumurile lungi i soldate cu pierderea unor cor bii puteau aduce ni te profituri uria e. de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore. Goa. El a inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta. navigând de-a lungul Africii. feluriti functionari judiciari. Brazilia. respectiv condimentarea. un alt sus in tor entuziast al expedi iilor. in Peninsula Malacca. Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare. explorarea coastei de vest a Africii. Formarea imperiului colonial portughez Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime. Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric. Maskat. comandanti de forturi. Din acest motiv pre ul aurului adus din Indii era foarte ridicat. personal de intretinere. Indonezia.Organul supreme era Casa de India. i asigurarea monopolului În cursul secolului al XV-lea portughezii au fost din ce în ce mai preocupa i de ideea de a ajunge în Indii.Descoperirile portugheze. coloniala. Indonezi. coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal. Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati. insulele Capului Verde. pân la punctul cel mai sudic al Africii. marinari. era singura metod de conservare). Pe vremea domniei lui Ioan al II-lea (1481 ± 1495). apoi Capul Bunei Sperante. Spania i Portugalia: beneficiarele expansiunii mondiale Motivul expedi iilor geografice a fost setea de câ tig comercial. numit Navigatorul. f r de care carnea european era practic de nemâncat (în lipsa posibilit ii de r cire. îns echipajul l-a silit s se întoarc . Madeira. Aceast presupunere nu i-a putut lini ti pe navigatorii portughezi. Bartolomeu Diaz(1450 ± 1500). comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. Cu toate c nimeni nu putea afirma cu certitudine c Africa are o coast sudic navigabil . numit initial Capul Furtunilor. Calicut. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei. vamali. care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii. care au inceput . care in 1488 atinge extremitatea sudica a continentului. La întoarcere a ajuns din nou la . comerciale si coloniale. Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi. La fel era i pre ul mirodeniilor. Pe h r ile de atunci. ajutati de inspectori. Mombasa. administrativi. în anul 1487. pân în Äfundul´ lumii. o intreprindere maritima. din forturi si din factorii comerciale. s rarea. Drumul pe uscat c tre Orient era obositor i plin de pericole. dac m car un transport de mirodenii ajungea la destina ie. deoarece turcii otomani îi atacau foarte des pe negustori. portughezii nu au dat înapoi. negustori. Africa se extindea adânc spre sud. a navigat mai spre sud decât precedesorii europeni. insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz. Diaz a inten ionat s mearg mai departe. incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa. Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias. din primele decenii ale secolului al XV-lea. pe coasta apuseana a Indiei: Diu. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana. India. slujbasi.

Da Gama a pl nuit s ias cu cor biile în largul Oceanului Atlantic i s le lase pe seama vânturilor de vest. În timp ce spaniolii au explorat.Cu acest tratat a început o nou faz de cucerire european a Lumii Noi (1494 ± 1580). Alexandru al VI-lea Borgia revizui sentin a precedesorului s u i împ r i lumea colonial între Spania i Portugalia. str b tând Oceanul Indian. La protestul Portugaliei. în septembrie 1499. Probabil acesta a fost i motivul pentru care domnitorii spanioli regele Ferdinand i regina Izabela au putut fi convin i s sprijine un b rbat care afirma c se poate g si un drum mai scurt spre Indii. Columb a gre it. Acesta a dovedit europenilor c drumul apusean Äspre Indii´ este posibil. sub conducerea lui Vasco da Gama. deoarece Portugalia a devenit principalul intermediar între Est i Vest. Columb nu a recunoscut niciodat pân la sfâr itul vie ii sale. toate teritoriile descoperite la est de meridianul care trece la 100 mile v est de Azore fur atribuite Portugaliei. regele Ioan a schimbat numele în Capul Bunei Speran e. necunoscute. Portughezii î i p strau toate secretele. care delimita orice nou descoperire a Spaniei i Portugaliei. Aflându-se în partea estic a liniei de demarca ie. Calculele sale erau acceptabile pentru oamenii înv a i din acele vremuri care tiau deja c P mântul este sferic. Acest b rbat a fost Cristofor Columb (1451 ± 1506). dar aceasta a fost una din cele mai norocoase gre eli ale istoriei. Descoperirea Americii . a fost s rb torit . p mânturile mai pu in ospitaliere din partea nordic . Brazilia a devenit colonie portughez . În anul 1497. Singurii rivali care luau parte la aceste ac iuni erau portughezii care. În 1473 papa Martin al V-lea atribuise Portugaliei privilegiul exclusiv al descoperirilor. Prin bula din 4 mai 1493. iar Spaniei ± teritoriile descoperite sau de descoperit la vest de aceast linie. teoretic. Ambele state au acceptat s nu întreprind explor ri în emisfera atribuit celuilalt. a fost repede valorificat de spanioli i portughezi care i-au f urit imperii imense în America Central i de Sud.Vasco da Gama început mai târziu. portughezii i-au impus controlul asupra coastelor africane. trasat în 1494. Restul Americii Centrale i de Sud. înainte de a debarca în Calicut. de c tre Columb (1492). totul a ie it precum se a teptase. braziliene i indiene (1498 ± . L-au a teptat îns destule pericole pe drumul ce ducea în sus.500 de mile peste Oceanul Atlantic. Evident. apar ineu Spaniei la fel ca i. c rora le-au ar tat mai pu in interes. Întoarcerea lui Da Gama. Mai târziu. iar inuturile nou descoperite erau foarte bogate. Spania i Portugalia vor fi protagonistele expansiunii mondiale. curând al i spanioli i-au dat seama c din întâmplare. în 1500 au descoperit din întâmplare Brazilia. de la New Mexico pân la Terra del Fuego. 7 iunie 1494). care în urma studiilor sale s-a convins c Indiile sunt la doar 3. s-a pornit o nou expedi ie. dar habar nu aveau de existen a Americii. cucerit i colonizat vaste spa ii i civiliza ii în America Central i de Sud (1492 ± 1550).extremitatea sudic a Africii i a numit-o Capul Furtunilor. La cererea Spaniei. un c pitan de vas italian. gata de a fi pr date. a reu it s evite curen ii din apropierea rmului. cucerite i transformate. linia de demarca ie a fost împins cu 170 de mile spre vest (Tratatul de la Tordesillas. e ecul s u de atinge Indiile. Vânturile l-au dus direct la Capul Bunei Speran e. Descoperirea lui Columb risca s aduc pe spanioli în conflict cu portughezii. Stabilirea permanent în America de Nord ± în aparen o zon s rac ± a 3Cristofor Columb. au dat peste p mânturi vaste. de-a lungul coastei de est al Africii. vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili în a înfrânge monopolul portughezilor asupra comer ului africano ± asiatic.

ananasul. A determinat pentru prima oar longitudinea unui punct cu ajutorul corpurilor cere ti. meiul. fiind primul explorator care. trestia de zahar. a observat cea mai mare declina ie a acului magnetic (la vremea aceea). calul. Giovanni Caboto (1450 ± 1498). El a fost cel care a adus o mare contribu ie la descoperirea nordului continentului american. Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America. oaia. 16 ± cca. a întreprins în 1497 o c l torie pentru g sirea unui drum prin NV c tre Katai (China) i India. au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale. Newfoundland. ara lui Baffin. A condus trei expedi ii pentru descoperirea ÄDrumului maritim de Nord Vest´ între Oceanul Atlantic i cel Pacific. tutunul. care particip la expedi ii în Guineea (1553 ± 1554) i pe coasta Barbariei (1559). curcanul. Henry Hudson (n scut la mijlocul sec. .1511). încearc s g seasc ÄTrecerea de Nord -Vest´ spre Oceanul Pacific. A descoperit o coast pustie (24 iun. Numele s u îl poart ast zi marele golf nord-american. bivolul. 1611. i o peninsul în Groenlanda. acolo unde deja începea Alti calatori renumiti: Magellan a descoperit drumul de vest pe care în zadar îl c utase Columb i a condus prima c l torie în jurul p mântului. Arctic Canadian) i o mare insul îi poart numele ( ara lui Baffin). Ca urmare a descoperirii Americii. care au folosit exploratorilor de mai târziu. ca : boul. Posesiunile spaniole s-au întins pân st pânirea portughez asupra Indoneziei. in America s-au introdus plante din Europa precum : graul. Labrador sau ins. iar dintre pasari . navigator i explorator arctic englez. navigator i explorator englez de origine genovez . în Golful Hudson. Labrador i ins. Terra Nova. William Baffin (1584 Londra ± 23 ian. în Filipine (1570). Iar din America s-au introdus in Europa unele plante. magarul. diversi pomi fructiferi . Canada). deschizând o nou zon de pescuit pentru englezi. precum si unele animale. pasari de curte. Un golf (între Groenlanda i Arh. Urmarile marilor descoperiri geografice Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez. 1622). Cape Breton) i marele banc din apropierea ins. o strâmtoare între Pen. Martin Frobisher a fost primul cercet tor al icebergurilor. 1497) pe care a numit-o ÄTerra Prima Vista´ (probabil ins. ca : porumbul. a fost navigator i explorator arctic englez. ofi er i navigator englez. a efectuat pre ioase observa ii climatice asupra mareelor i fenomenelor de refrac ie din atmosfer . Martin Frobisher (1535 ± 1594). secara. orzul. 23 iun. cartoful. dup Giovanni Caboto. un fluviu în S. vita de vie. care a relevat existen a Oceanului Pacific i a revolu ionat concep ia geografic despre lume. spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international.A. Descoperirile geografice au dus la exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii. maslinul. Pen.U.

America si Asia cu care au venit in contact statele europene . istorie. pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica. care a culminat cu infringerea de catre englezi a ³Invincibilei Armada´. lingvistica. in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei. In acelasi timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene. medicina. care a dus . activitatii bancare. de la cunosterea directa a Europei. ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor. . Totodata s-a realizat. orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil . In aproximativ jumatate de veac . obiceiuri etc. Orientului Apropiat si a nordului Africii. expansiunii maritime si comerciale.Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere. de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVIlea. Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana. Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa. zoologie. religie. in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea. la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est. comertului transoceanic. Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. ducand la razboiul maritima hispanoenglez . la aceea a globului terestru in ansamblul sau.