³Marile descoperiri geografice´

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVIlea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, avind multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific. Dintre evenimentele care au marcat începutul erei moderne nici unul nu a avut urm ri mai însemnate decât descoperirea Americii i a drumului maritim spre Indiile Orientale. Cu aceste descoperiri începe expansiunea care avea s impun celorlalte continente st pânirea Europei i suprema ia civiliza iei europene. Dup c derea Imperiului Roman de Apus, Europa a suferit mai multe lovituri. Cele mai puternice au fost din partea popoarelor scandinave, care, în sec. VIII d.Hr., au început o serie de expansiuni teritoriale. Ace ti marinari r zboinici sunt cunoscu i sub numele de vikingi sau nordici. Principala cauz a expansiunii a fost probabil suprapopularea, i este posibil ca la început vikingii s fi debarcat în noi regiuni pentru a face comer . Îns ei i-au dat seama curând c le pot cuceri i st pâni. Imboldul de a p r si Scandinavia i-a determinat pe vikingi s caute p mânturi nefolosite.

Precursorii
Spa iul mongol, apoi civiliza ia chinez au fost f cute cunoscute europenilor prin Cartea minunilor lumii, scris de vene ianul Marco Polo (1254 ± 1324), dup o c l torie de aproape un sfert de secol în Extremul Orient (1271-1295). În lucrarea sa sunt prezentate descrieri ale diferitelor ora e, regiuni i ri din Asia, insistându-se asupra Chinei. Cartea a fost scris în cea mai mare parte pe baza observa iilor personale, relatându-se obiceiurile popoarelor din rile str b tute, stilul de via . În sec. XIV i XV lucrarea sa a jucat un rol important în istoria marilor descoperiri geografice i a constituit un îndreptar pre ios pentru întocmirea h r ilor Asiei, nomenclatura ei geografic p strându-se în harta catalan a lumii (1375), în planisferul intocmit de Fra Mauro (1459).

Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice
Cresterea productiei mestesugaresti, aparitia manufacturilor, intensificarea comertului, a circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste mari si totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara Europei . Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din Africa, Asia si America. Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost statele unificate : Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia. In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si al cartografiei.Din secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele. Pentru orientare, de la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului.

care in 1488 atinge extremitatea sudica a continentului. s rarea. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei. îns echipajul l-a silit s se întoarc . Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor. Goa. pe coasta apuseana a Indiei: Diu. era singura metod de conservare). Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi. o intreprindere maritima. a navigat mai spre sud decât precedesorii europeni. marinari. comerciale si coloniale. Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati. La fel era i pre ul mirodeniilor. comandanti de forturi. Din acest motiv pre ul aurului adus din Indii era foarte ridicat. care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii. Mombasa. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana. explorarea coastei de vest a Africii. coloniala. El a inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta. dac m car un transport de mirodenii ajungea la destina ie. navigând de-a lungul Africii. Pe vremea domniei lui Ioan al II-lea (1481 ± 1495).Organul supreme era Casa de India. ajutati de inspectori. la intrarea in Marea Rosie: Aden. pân la punctul cel mai sudic al Africii. un alt sus in tor entuziast al expedi iilor. coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal. f r de care carnea european era practic de nemâncat (în lipsa posibilit ii de r cire. apoi Capul Bunei Sperante. negustori. Aceast presupunere nu i-a putut lini ti pe navigatorii portughezi. La întoarcere a ajuns din nou la . administrativi. Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias. Madeira. Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. în anul 1487. numit Navigatorul. Maskat. incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa. Drumul pe uscat c tre Orient era obositor i plin de pericole. respectiv condimentarea. Mozambic. Calicut. Bartolomeu Diaz(1450 ± 1500).Descoperirile portugheze. comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. portughezii nu au dat înapoi. de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore. Indonezia. personal de intretinere. slujbasi. pân în Äfundul´ lumii. in Peninsula Malacca. Evenimentele de mai târziu au demonstrat c pân i drumurile lungi i soldate cu pierderea unor cor bii puteau aduce ni te profituri uria e. numit initial Capul Furtunilor. Formarea imperiului colonial portughez Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime. Diaz a inten ionat s mearg mai departe. Brazilia. Cu toate c nimeni nu putea afirma cu certitudine c Africa are o coast sudic navigabil . Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric. Malaezia. care au inceput . Indonezi. India. i asigurarea monopolului În cursul secolului al XV-lea portughezii au fost din ce în ce mai preocupa i de ideea de a ajunge în Indii. Pe h r ile de atunci. deoarece turcii otomani îi atacau foarte des pe negustori. insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz. vamali. insulele Capului Verde. din primele decenii ale secolului al XV-lea. Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare. feluriti functionari judiciari. din forturi si din factorii comerciale. Spania i Portugalia: beneficiarele expansiunii mondiale Motivul expedi iilor geografice a fost setea de câ tig comercial. Africa se extindea adânc spre sud.

înainte de a debarca în Calicut. iar Spaniei ± teritoriile descoperite sau de descoperit la vest de aceast linie. str b tând Oceanul Indian.extremitatea sudic a Africii i a numit-o Capul Furtunilor. Vânturile l-au dus direct la Capul Bunei Speran e. curând al i spanioli i-au dat seama c din întâmplare. Evident. teoretic. a fost s rb torit .Vasco da Gama început mai târziu. Acest b rbat a fost Cristofor Columb (1451 ± 1506). Columb nu a recunoscut niciodat pân la sfâr itul vie ii sale. care delimita orice nou descoperire a Spaniei i Portugaliei. linia de demarca ie a fost împins cu 170 de mile spre vest (Tratatul de la Tordesillas. apar ineu Spaniei la fel ca i. Prin bula din 4 mai 1493.500 de mile peste Oceanul Atlantic. Alexandru al VI-lea Borgia revizui sentin a precedesorului s u i împ r i lumea colonial între Spania i Portugalia. a fost repede valorificat de spanioli i portughezi care i-au f urit imperii imense în America Central i de Sud. Întoarcerea lui Da Gama. dar aceasta a fost una din cele mai norocoase gre eli ale istoriei. totul a ie it precum se a teptase. e ecul s u de atinge Indiile. La cererea Spaniei. a reu it s evite curen ii din apropierea rmului. La protestul Portugaliei. iar inuturile nou descoperite erau foarte bogate. Descoperirea lui Columb risca s aduc pe spanioli în conflict cu portughezii. Descoperirea Americii . de-a lungul coastei de est al Africii. au dat peste p mânturi vaste. portughezii i-au impus controlul asupra coastelor africane. Spania i Portugalia vor fi protagonistele expansiunii mondiale. Ambele state au acceptat s nu întreprind explor ri în emisfera atribuit celuilalt. În anul 1497. în 1500 au descoperit din întâmplare Brazilia. Probabil acesta a fost i motivul pentru care domnitorii spanioli regele Ferdinand i regina Izabela au putut fi convin i s sprijine un b rbat care afirma c se poate g si un drum mai scurt spre Indii. c rora le-au ar tat mai pu in interes. cucerit i colonizat vaste spa ii i civiliza ii în America Central i de Sud (1492 ± 1550). Restul Americii Centrale i de Sud. Stabilirea permanent în America de Nord ± în aparen o zon s rac ± a 3Cristofor Columb. sub conducerea lui Vasco da Gama. Da Gama a pl nuit s ias cu cor biile în largul Oceanului Atlantic i s le lase pe seama vânturilor de vest. necunoscute. regele Ioan a schimbat numele în Capul Bunei Speran e. s-a pornit o nou expedi ie. trasat în 1494. Columb a gre it. L-au a teptat îns destule pericole pe drumul ce ducea în sus. gata de a fi pr date. Mai târziu. deoarece Portugalia a devenit principalul intermediar între Est i Vest. în septembrie 1499. toate teritoriile descoperite la est de meridianul care trece la 100 mile v est de Azore fur atribuite Portugaliei. Aflându-se în partea estic a liniei de demarca ie. cucerite i transformate. care în urma studiilor sale s-a convins c Indiile sunt la doar 3. braziliene i indiene (1498 ± . Brazilia a devenit colonie portughez . Acesta a dovedit europenilor c drumul apusean Äspre Indii´ este posibil. 7 iunie 1494). În timp ce spaniolii au explorat. Portughezii î i p strau toate secretele. Singurii rivali care luau parte la aceste ac iuni erau portughezii care. p mânturile mai pu in ospitaliere din partea nordic . În 1473 papa Martin al V-lea atribuise Portugaliei privilegiul exclusiv al descoperirilor. de c tre Columb (1492).Cu acest tratat a început o nou faz de cucerire european a Lumii Noi (1494 ± 1580). de la New Mexico pân la Terra del Fuego. Calculele sale erau acceptabile pentru oamenii înv a i din acele vremuri care tiau deja c P mântul este sferic. dar habar nu aveau de existen a Americii. vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili în a înfrânge monopolul portughezilor asupra comer ului africano ± asiatic. un c pitan de vas italian.

ca : boul. care particip la expedi ii în Guineea (1553 ± 1554) i pe coasta Barbariei (1559). El a fost cel care a adus o mare contribu ie la descoperirea nordului continentului american. Posesiunile spaniole s-au întins pân st pânirea portughez asupra Indoneziei. 1611. care a relevat existen a Oceanului Pacific i a revolu ionat concep ia geografic despre lume. 16 ± cca. ca : porumbul.1511). oaia. care au folosit exploratorilor de mai târziu. în Golful Hudson. Henry Hudson (n scut la mijlocul sec. navigator i explorator arctic englez. 1497) pe care a numit-o ÄTerra Prima Vista´ (probabil ins. secara. Giovanni Caboto (1450 ± 1498). dup Giovanni Caboto. pasari de curte. Arctic Canadian) i o mare insul îi poart numele ( ara lui Baffin). ofi er i navigator englez. un fluviu în S. orzul. 1622). a întreprins în 1497 o c l torie pentru g sirea unui drum prin NV c tre Katai (China) i India. Canada). Ca urmare a descoperirii Americii. o strâmtoare între Pen. a observat cea mai mare declina ie a acului magnetic (la vremea aceea). Urmarile marilor descoperiri geografice Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez. Labrador i ins. Pen. precum si unele animale. magarul. 23 iun. calul. acolo unde deja începea Alti calatori renumiti: Magellan a descoperit drumul de vest pe care în zadar îl c utase Columb i a condus prima c l torie în jurul p mântului. ananasul. au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale.U. fiind primul explorator care. vita de vie.A. i o peninsul în Groenlanda. a fost navigator i explorator arctic englez. bivolul. meiul. Labrador sau ins. cartoful. deschizând o nou zon de pescuit pentru englezi. A condus trei expedi ii pentru descoperirea ÄDrumului maritim de Nord Vest´ între Oceanul Atlantic i cel Pacific. William Baffin (1584 Londra ± 23 ian. Newfoundland. Martin Frobisher a fost primul cercet tor al icebergurilor. iar dintre pasari . Martin Frobisher (1535 ± 1594). a efectuat pre ioase observa ii climatice asupra mareelor i fenomenelor de refrac ie din atmosfer . Terra Nova. navigator i explorator englez de origine genovez . încearc s g seasc ÄTrecerea de Nord -Vest´ spre Oceanul Pacific. in America s-au introdus plante din Europa precum : graul. în Filipine (1570). Descoperirile geografice au dus la exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii. Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America. Numele s u îl poart ast zi marele golf nord-american. A descoperit o coast pustie (24 iun. curcanul. Cape Breton) i marele banc din apropierea ins. ara lui Baffin. diversi pomi fructiferi . Iar din America s-au introdus in Europa unele plante. trestia de zahar. . maslinul. A determinat pentru prima oar longitudinea unui punct cu ajutorul corpurilor cere ti. Un golf (între Groenlanda i Arh. tutunul. spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international.

activitatii bancare. in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea. orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil . obiceiuri etc. In acelasi timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene. . o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica. in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei. istorie. expansiunii maritime si comerciale. Orientului Apropiat si a nordului Africii. Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. religie. marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana. de la cunosterea directa a Europei. medicina. la aceea a globului terestru in ansamblul sau. zoologie. de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVIlea. ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor. Totodata s-a realizat. Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa. pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. care a dus . America si Asia cu care au venit in contact statele europene . Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. In aproximativ jumatate de veac .Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere. care a culminat cu infringerea de catre englezi a ³Invincibilei Armada´. la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est. ducand la razboiul maritima hispanoenglez . comertului transoceanic. lingvistica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful