Hinduismul

Religia hindusa numara astazi in lume aproximativ 700

milioane de credinciosi. Este dominanta din plin in sud –
estul Asiei, indeosebi in India si Bali. Hinduismul se
bazeaza pe mai multe categorii de texte. Se disting mai ales
Vedele care au fost compuse incepand cu anul 1800 i.Cr., si
epopeile, alcatuite incepand cu anul 700 i.Cr.

Exista cateva mii de zei in hinduism. Ei sunt toti

reprezentanti ale unor fiinte unice care exista inainte de
orice lucru si se gasesc peste tot. In epoca in care au fost
scrise Vedele, Indra stapanul cerului, era unul dintre zeii
principali.

Trei zei au capatat apoi mai multa importanta : Brahma,

Visnu si Siva.

In religia hindusa, Brahma este o ființă absolută,

impersonală, creatoare a Universului. . Brahma creaza
lumea, are patru chipuri si patru perechi de brate care ii
permit sa vada si sa actioneze peste tot.

Visnu pastreaza lumea, avand drept atribute un disc – Brahma

simbol al energiei divine, o
maciuca – semn al puterii
si o scoica ce reprezenta
apa, fertilitatea si bogatia
 Siva distruge lumea pentru a o
transforma : este deopotriva cumplit si
binefacator. El este infatisat adesea intr-
un cerc de foc, element distrugator si
tine o mica toba, care a produs primul
sunet, cel al creatiei.

Cei zeii hindusi au diferite forme fiecare

avand o anumita indatorire cereasca
Visnu asupra lumii.

KARMA
O trasatura fundamentala a
hinduismului, in unanimitate acceptata
de toate fractiunile acestei religii, si
totodata un pilon al fundamentelor
hinduse este principiul Karmic. Karma
inseamana Actiune sau Fapta in limba
Sanscrita. Principiul Karmei este simplu
- tot ce faci se rasfrange asupra ta, un
principiu spiritual al actiunii si Siva
reactiunii.
Faptele rele aduc suferinta, iar faptele
bune fericire si placere. Nimeni nu se
poate sustrage acestei legi, care isi face
cunoscuta prezenta in viata actuala, iar
daca nu, cu siguranta in vietile
urmatoare. Cel ce devie Brahman - una cu universul, se desprinde de legea Karmei;
principiu imprumutat din Budism
Budismul
Budismul este o religie si o filozofie orientală
având originea în India în secolul al VI-lea î.Hr.
și care s-a răspândit ulterior într-o mare parte a
Asiei Centrale și de Sud-Est. Se bazează pe
învățăturile lui Gautama Siddhartha ( Buddha
Shakyamuni ), gânditor indian care a trăit între
563 î.Hr. și 483 î.Hr.. De-a lungul timpului,
budismul a suferit numeroase scindări, în prezent
fiind o religie foarte divizată, fără o limbă sacră
comună și fără o dogmă strictă, clar formulată.

Budismul aparține grupului de religii dharmice

alături de hinduism și de jainism, păstrând o
puternică influență a elementelor constituente ale
acestor două religii. Mai este numit și "Buddha
Dharma", ceea ce înseamnă în limbile sanscrită și
pali (limbile textelor antice budiste) "învățăturile
Celui Luminat".

În religia budistă oricine se trezeste din "somnul ignoranței", experimentând o relație

nemijlocită cu realitatea, fără să fi fost instruit de cineva, si predică învățăturile sale
celorlalti este numit buddha. Toți budistii tradiționali sunt de acord că Buddha
Shakyamuni sau Gautama Buddha nu a fost singurul buddha: se crede că au existat mulți
buddha înaintea lui si că vor exista si viitori buddha de asemenea

O parte din doctrina promovată de Gautama Buddha cu

privire la viața sacralizată și scopul eliberării are la bază
"cele patru adevăruri nobile", care analizează structura și
originea "durerii" (dukkha), un termen care face referire
la suferința si neîmplinirea caracteristică omului "ne-
trezit", "ne-eliberat", aparținând lumii mundane. Ultimul
din cele patru adevăruri nobile, cel care vizează modul de
stopare a durerii, cuprinde "drumul sfânt cu opt cărări",
unul din fundamentele vieții morale budiste.

Dharmachakra, roata cu opt spițe.

Cele opt spițe reprezintă "Calea cu
opt brațe" a budismului. Forma
circulară a simbolului sugerează
perfecțiunea învățăturilor lui
Buddha.
Numeroase grupuri distincte s-au dezvoltat de la moartea lui Buddha, având diverse
învățături, percepții filosofice, moduri de celebrare a cultului, etc. Cu toate acestea,
există câteva doctrine comune pentru majoritatea școlilor si tradițiilor budiste, cu toate că
doar Theravada le consideră pe toate centrale. S-a constatat că în legătură cu comunitățile
budiste se pot face puține generalizări.

Budismul prezintă si câteva concepții comune cu celelalte religii dharmice, cum ar fi

reîncarnarea ("samsara"), adică reîntruparea ființei în alte forme de existență pe baza
rezultantei faptelor comise și a legilor karmice.

Dacă în religiile prebudiste ale Indiei sufletul (atman) constituia elementul trecerii
de la o viață la alta prin reîncarnare, pentru budism acest element este însăși "setea"
(tanha) omului de pe patul de moarte. Neexistând un suflet etern, conexiunea între un
individ actual și unul dintr-o viață preexistentă nu este una de ordin fizic sau spiritual, ci
una morală, pur karmică.
Karma unui om este
rezultatul faptei la fel ca în
hinduism și se bazează pe
stricta lege a
condiționismului (Pratitya-
samutpada) conform căreia
din orice fenomen trebuie
să rezulte un altul.
Consecința unei fapte
comise în această viață nu
se materializează neapărat
în viața imediat următoare,
ea putând să se manifeste
chiar în aceeasi viață sau în
existențe mult mai
îndepărtate. Cu toate
acestea, nu fapta în sine determină karma, ci mai degrabă intenția de a o săvârși și
atitudinea celui care o comite. De exemplu, dacă un om are intenția să facă o anumită
faptă, dar este împiedicat, această intenție va influența karma acelei persoane, cu toate că
fapta în sine nu a modificat cu nimic mediul înconjurător.

Pentru a obține iluminarea, un budist trebuie să se detașeze de karma și de ciclul

reîncarnărilor, deci trebuie să continue să facă fapte bune, dar cu o atitudine detașată de
rezultatul lor. El trebuie să renunțe la dorință (lobha), ignoranță (avijjā), poftă (tanha),
iluzie (moha), egocentrism sau credința într-un sine veșnic (attā) și ură (dosa)[14], să
devină impersonal.

În general se crede că nu există o altă metodă de a învinge karma decât pe Calea

celor opt brațe