Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
KARMA
O trasatura fundamentala a
hinduismului, in unanimitate acceptata
de toate fractiunile acestei religii, si
totodata un pilon al fundamentelor
hinduse este principiul Karmic. Karma
inseamana Actiune sau Fapta in limba
Sanscrita. Principiul Karmei este simplu
- tot ce faci se rasfrange asupra ta, un
principiu spiritual al actiunii si Siva
reactiunii.
Faptele rele aduc suferinta, iar faptele
bune fericire si placere. Nimeni nu se
poate sustrage acestei legi, care isi face
cunoscuta prezenta in viata actuala, iar
daca nu, cu siguranta in vietile
urmatoare. Cel ce devie Brahman - una cu universul, se desprinde de legea Karmei;
principiu imprumutat din Budism
Budismul
Budismul este o religie si o filozofie orientală
având originea în India în secolul al VI-lea î.Hr.
și care s-a răspândit ulterior într-o mare parte a
Asiei Centrale și de Sud-Est. Se bazează pe
învățăturile lui Gautama Siddhartha ( Buddha
Shakyamuni ), gânditor indian care a trăit între
563 î.Hr. și 483 î.Hr.. De-a lungul timpului,
budismul a suferit numeroase scindări, în prezent
fiind o religie foarte divizată, fără o limbă sacră
comună și fără o dogmă strictă, clar formulată.
Dacă în religiile prebudiste ale Indiei sufletul (atman) constituia elementul trecerii
de la o viață la alta prin reîncarnare, pentru budism acest element este însăși "setea"
(tanha) omului de pe patul de moarte. Neexistând un suflet etern, conexiunea între un
individ actual și unul dintr-o viață preexistentă nu este una de ordin fizic sau spiritual, ci
una morală, pur karmică.
Karma unui om este
rezultatul faptei la fel ca în
hinduism și se bazează pe
stricta lege a
condiționismului (Pratitya-
samutpada) conform căreia
din orice fenomen trebuie
să rezulte un altul.
Consecința unei fapte
comise în această viață nu
se materializează neapărat
în viața imediat următoare,
ea putând să se manifeste
chiar în aceeasi viață sau în
existențe mult mai
îndepărtate. Cu toate
acestea, nu fapta în sine determină karma, ci mai degrabă intenția de a o săvârși și
atitudinea celui care o comite. De exemplu, dacă un om are intenția să facă o anumită
faptă, dar este împiedicat, această intenție va influența karma acelei persoane, cu toate că
fapta în sine nu a modificat cu nimic mediul înconjurător.