You are on page 1of 2

Mihai Coman-ISMM- 196-202

Structura institutiei mass-media

Dincolo de particularitati, orice inst media tre’ sa cuprinda urm segm:


a) un departament jurnalistic, format din mai multe sectii, clas fie pe domenii-econ,
pol, soc, cult, sport), fie pe genuri( anchete, stiri, rep, fapt divers), fie pe zone
geog(local, nat, internat), fie pe amestecul acestor criterii.
Acest departament functioneaza in Redactie. Aceasta e legata de celelalte instante de
furnizare a informatiei: ag de presa, birouri de presa, agentii guvernamentale, public,
colaboratori
b) un departament tehnic, care include secretariatul de red, serviciile de foto,
corectura, compozitie si tipografie-pt presa scrisa, sau servicii de productie-lumina,
scenografie, costume, sunet-pt AV
c) un departament economic, orientat de obicei spre servicii de publicitate, marketing,
etc.
Lars Engwal considera ca in organizatiile mass-media coabiteaza 2 mari aripi-una
normativa si una utilitara. Cea normativa include grupul orientat catre prod mat
jurnal-reporterii si grupul orientat catre producerea acestor materiale-editorii.
Aripa utilitara cupr gr orientat catre obtinerea profitului, asigurarea fluxului productiv,
management.
J. Tunstal a considerat 2 mari tipuri de activitati, de profiluri profesionale:
-cei care strang informatiile, reporterii
-cei care prelucreaza informatiile-editorii
Prima fct rasp nevoii oricarei inst mass-media de a obtine materia prima necesara
exercitiului ei uzual
A doua rasp nevoii de a ordona fluxul informational si de organiza suma informatiilor
selectate intr-un produs mediatic, ziar, revista, prg radio sau tv,etc.

REPORTERUL
Activitatea reporterului este definita prin cautarea si aducerea spre publicare a unor
informatii de interes public. Pentru a realiza acest lucru, reporterul tre sa efectueze
urm operatii:
a) sa se deplaseze din redactie la locul evenimentului, pentru a avea un contact
direct cu mediul in care s-au petrecut respectivele fapte
b) sa colecteze cat mai multe informatii, bazandu-se pe urm procedee-observatie
imediata, interviul cu persoanele implicate, cu martorii, investigatii in arhive,
birouri ale oficialitatilor, biblioteci
c) sa verifice soliditatea inf de care beneficiaza, folosind procedeele jurnalistice
uzuale
d) sa scrie texte, bazate pe infor culese, sa le pregateasca pt publicare si sa le
supuna controlului si aprobarii editorului
Esenta muncii de reporter nu sta in actul scrisului, ci in cel al cautarii si verificarii
informatiei. Reporterul este un cercetator al realului. In jurnalism, a scrie inseamna a
prezenta doar acea mica parte din realitate pe care jurnalistul a ajuns sa o cunoasca in
urma activitatii sale de documentare.
Reporterul nu este un om de birou, ci de teren. Activitatea sa presupune mobilitate si
usurinta in comunicare, capacitatea de a stabili usor contacte sociale, de a intra in
contact cu persoane din cele mai variate categorii sociale. Cel mai adesea, jurnalistul
de teren isi strange informatiile dialogand cu actorii sau martorii evenimentului pe
care el l-a ratat.
CALITATILE UNUI BUN REPORTER
-simtul initiativei, disponibilitatea de a se deplasa rapid si eficient in diferite locuri,
flexibilitatea-pentru a face fata unor situatii neasteptate, puterea de lucru in salturi-zile
linistite/zile supraaglomerate, capacitatea de adaptare rapida-pentru a schimba
strategia initiala in functie de reactiile partenerilor, curiozitate si abilitati de
comunicare.

EDITORUL
Controleaza si regularizeaza fluxul de informatii si de materiale care invadeaza
redactia, stabilind:
a) ce corespunde si ce nu coresp profilului si intereselor acesteia
b) ce elemente trebuie sa ocupe un loc privilegiat, prioritar
Editorii isi desf activitatea pe niveluri diferite:
-exista editori departamentali-sefi de sectii pentru domeniile de interes ale institutiei
respective si editori ai institutiei-redactori-sefi sau adjuncti, secr de red, directori,
manageri-editorii departamentali se pot diferentia pe domenii-economic, politic, soc,
sportiv, juridic, etc.), pe produse-pentru editia, paginile sau progr locale, regionale,
municipale, internationale, de dimineata sau de seara, ori pe tipuri de activitati,
indeosebi tehnice-editor de grafica, de foto, de acuratete stilistica sau gramaticala.
Editorul este un negociator:
a) trebuie sa impace asteptarile echipei sale redactionale
b) trebuie sa impace aspiratia sa si a subalternilor sai de a produce materiale
jurnalistice complexe si nu o data costisitoare
Pentru indeplinirea misiunii lor de gate-keepers editorii au dupa G. Bohere, urmat
sarcini:
a) sa indice rep temele si even pe care acestia tre sa le urmareasca si sa le relateze
b) sa primeasca diverse materiale pt a le pregati in vederea publicarii sau pentru a
cere refacerea lor
c) sa atribuie comentarii si articole de fond diferitilor specialisti din redactie sau
unor colaboratori
d) sa decida locul articolului in pagina
e) sa scrie articole(editoriale) care sa reflecte pozitia ziarului asupra unei teme
sau a unui eveniment
Cu secole in urma, Daniel Defoe, Heliade Radulescu sau Mihai Eminescu puteau
indeplini, simultan, atributii reportericesti si editoriale. Acest lucru a fost posibil
numai in acea perioada de inceput a presei, cand cantitatea de informatie era mai
putina. In era moderna, fluxul abundent de informatie obliga la existenta unor
persoane bine definite ca profesie-reporteri, editori, etc.