You are on page 1of 11

Fişă de lectură

Am început lectura(data) : 22.11.2010


Am teminat lectura(data):24.11.2010
Titlul operei literare: „Singur în faţa dragostei”
Autorul: Aureliu Busuioc
Opera face parte din volumul: „Singur în faţa dragostei”
Editura: Litera Anul apariţiei: 1966
Date importante din viaţa şi activiatea scriitorului:
În familia lui Alexandru şi a Olgăi Busuioc în comuna Cobîlca(azi
Codreanca),judetul Orhei,se naşte la 26 octombrie 1928 fiul
Aureliu,viitor scriitor, dramaturg şi ziarist.Între anii 1935-1939 a
urmat Şcoala primară de aplicaţie de pe lîngă Normala eparhială de
fete,unde a avut-o ca directoare pe Elena Alistar,cunoscuta
luptătoare pentru Unirea din 1918.Apoi au urmat studiile în Liceul
„Alecu Russo” pe care le-a întrerupt din cauza războiului dar le-a
continuat la Timişoara la Colegiul naţional bănăţean „C.D.Loga”
unde în 1948 şi-a luat bacalaureatul la Agronomie.Văzînd că nu
prea are vocaţii agricole între anii 1948-1949 a ales Şcoala militară
de ofiţeri Transmisiuni din Sibiu,pe care o absolveşte,da o părăseşte
in anii 49 pentru a se alătura familiei,obligată de autorităţile
sovietice de ocupaţie să se „repatrieze”.După cîteva luni de şedere în
lagărul sovietic au fost „repatriaţi” la Chişinău,unde li s-au
repartizat o cămăruţă într-un subsol.În iarna anului 1950 s-a
angajat în calitate de depanator-radio la un atelier unde a reparat
amplificatoare antediluviene pentru cinematografele săteşti,iar
toamna a intrat la Institutul pedagagic.În acelaşi an începe să
tipăreasca poezii şi diferite publicaţii.Între anii 1952-1954 a activat
ca redactor la Editura de Stat.A fost primit ca membru a Uniunii
scriitorilor in anul 1954 pe baza a două volumuri,unul Prafuri
amare,cu poezii satirice şi umoristice,altul La pădure,poezii pentru
copii.Odată turmentat de succesul al primelor tipărituri,a scos una
după alta, cărţuliile de versuri Piatra de încercare ,Dor , Firicel de
iarbă rară , Poezii , Versuri , Vise color şi altele pînă în 1965 cînd a
început să atace proza.În 1966 apare romanul „Singur în faţa
dragostei” care a fost întîmpinat de publicul cititor foarte bine.Acest
roman la făcut pe scriitor să creadă că vocaţia lui adevărată este
exprimarea obişnuită,firească,nesupusă regulilor versificaţiei.În
1971 apare în traducere ,la Riga
,Moscova,Vilnius,Bratislava,romanul „Singur în faţa dragostei”.În
1973 apare romanul „Unchiul din Paris”care a fost editat aproape
în toate capitalele republicilor din fosta U.R.S.S.Tot în proză a mai
scris şi trei piese de teatru una din ele e Radu Ştefan,întîiul şi
ultimul transformată de regiyorul Ion Ungureanu şi teatrul
„Luceafărul” într-un spectacol foarte reuşit.A scris şi proză pentru
cei mici:Cizmele cocostîrcului,Aventurile lui Nătăfleaţă,Marele
răţoi Max-traduse şi ele in engleză,germană,rusă,franceză şi
spaniolă.Cum poezia,care se scrie mai repede,chiar şi pe genunchi
scriitorul a revenit şi pe domeniile ei cu Îmblînzirea maşinii de
scris ,cu placheta de sinteză În alb şi negru ,broşurica Plimbătorul
de purici şi culegerea Concert ,pentru care in 1996 i s-a decernat
Premiul naţional al Republicii.Între timp a reuşit să mai fie şi
funcţionar.Redactor pe la edituri,salahor pe la gazete,adjunct la
revista „Scînteia leninistă” şi la ziarul „Tinerimea Moldovei”.A fost
ales în 1977 secretar al Uniunii scriitorilor. Îi sînt şi-i voi rămîne
fiu, Mi-i cîntecul ei casă. Frumoasă-i limba care-o ştiu, E tragic de
frumoasă. Aureliu Busuioc
Alte opere ale autorului:
La pădure, 1955
* Prafuri1 amare, 1955
* Piatra de încercare, 1958
* Firicel de floare rară, 1961
* Dor, 1962
* Poezii, 1964
* Singur în faţa dragostei, 1966 (roman)
* Radu Ştefan întâiul şi ultimul, 1969 (piesă de teatru)
* Şi sub cerul acela..., 1971 (scrieri dramatice)
* Unchiul din Paris, 1973 (roman)
* În alb şi negru, 1977
* Local - ploi de scurtă durată, 1986 (roman)
* Îmblânzirea maşinii de scris, 1988
* Marele răţoi Max, Literatura artistică, Chişinău, 1990
(povestiri; cu prezentare grafică de Ion Severin)
* Plimbătorul de purici, 1992
* Concert, 1993 (volum pentru care a fost premiat în
1996)
* Lătrând la lună, 1997 (roman)
* Punct, 2007 (antologie)
Genul literar: Genul epic
Specia literară: Roman
Opera e structurată în: părţi
Opera este scrisă în: proză
Locul desfăşurării acţiunii: Recea-Veche
Timpul dsesfăşurării acţiunii: toamnă-iarnă
Naratorul: pagina 1
Personaje:
Viorica Mircevna Vrabie- pers. principal, pozitiv,
real. „ O privire nedumerită şi speriată sub părul
prăfuit ce-i cădea, bine pieptănat, pe ochi. Mînuţa
mică şi umedă de emoţie şi din privirea un pic
obraznică.Pantofiorii ei cu tocul vît u creionaş,avea
picioiarele frumos sculptate, avea faţa albă, ochii
albaştri sau verzi, nasul drept, iar gîtul neînchipuit
der lung şi arcuit, subliniat de tunsura băieţească.
Părea destul de înfiptă, o băietană.” Era sensibilă,
deşteaptă.
Radu Negrescu- pers. principal, pozitiv, real. „Un bărbat sub treizeci de
ani, probabil înalt de o frumuseţe rară, trăsături precise, viguroase şi
aproape clasice dădeau feţei lui o expresivitate uluitoare.Negru aproape
mulatru, cu buze senzuale şi nas roman,cu ochii negri, dar fără să pară
mici subliniaţi de nişte cearcăne bine întunecate şi ele, cu ovalul feţei
alcătuit parcă din numeroase linii frînte şi totuşi neaşteptat de perfect”.
Era o persoana care-i ajuta pe cei din jur,mai ales pe Viorica
Mircevna,pentru ca aceasta persoana ii ra draga.Avea relatii bune cu
Viorica,insa rele cu directorul,deoarece nu-i era drag,caci acesta era o
persoana naiva,egoista si rea.Purta un costum negru,modest.Este tipul
intelectualului,pentru ca e destept,simplu si educat. mai poate fi
asemanat si cu Gheorghe din opera \"Frunze de dor\" de Ion
Druta,caci ambii au ramas fara iubire.Gheorghe o iubea pe
Ruxanda,insa aceasta nu a ramas cu el pina la sfirsitul vietii,iar Radu
Negrescu o iubea pe Viorica Mircevna,insa nici el nu s-a putut bucura
de dragostea ei,pentru ca Viorica este o domnisoara de la oras.
Dupa parerea mea, Radu Negrescu este o persoana desteapta,educata si
inteligenta.
Directorul Şcolii Spînu- pers. Secundar, negativ,
real.e un dobitoc, directorul acestei şcoli, predă
vreo cinci obiecte odată,prost de rage, dar plin de
importanţă
Lelea Safta lui Terinte- pers. Secundar, pozitiv,
real.O gospodină puternică,dar văduvă,o femeiuşcă
destul de tînără încă, cu o broboadă neagră.o
femeie bună şi iute ca un titirez, n-are copii,
cumsecade femeie
Mătuşa Maria- pers.pozitiv, secundar, real
Pablo(Pavel Ionaşco)- pers.pzitiv, secundar, real
Şeful de studii,prof. de chimie Boris Maier-
pers.secundar, pozitiv, real. „N -ui un interlocutor
ideal, e mai în vîrstă u cincisprezece ani decît
mine,ciudat om” .O persoană destul de deşteaptă,
dar cam necomunicabil.
Otilia Octavianovna- prof de ed. tehnologică-
pers.secundar, negativ, real.are patruzeci de ani
neîmpliniţi,predă lucrul manual la şcoala din
localitate, a absolvit liceul de menaj, n-a fost
măritată niciodată şi e încă fată mare, o coţofană
inofensivă
Brigadierul Pintea- pers.secundar, pozitiv, real
Tamara Alexandrovna- pers. secundar, pozitiv, real
Lida (soţia lui Radu)- pers. secundar, pozitiv, real
Elevul Ionel Armaşu- pers. secundar, pozitiv, real
Eleva Lucica- pers. secundar, pozitiv, real
Ion- pers. secundar, pozitiv, real
Rezumat / Idei principale:
I
Cînd noua profesoară se opreşte în uşa cancelariei de mînă cu
Otilia,pedagogul Radu Negrescu îi vede îndată privirea şi înţelege că
ea stie deja totul:că Otilia are 40 de ani neîmpliniţi,predă lucru
manual la şcoală,n-a fost măritată niciodată şi e încă fată mare.Apoi
se fac prezentările dintre Viorica Vrabie şi pedagogul Radu
Negrescu.Spînu directorul şcolii se grăbeşte să întrerupă dialogul
dintre cei doi spunîndu-i Vioricăi că la şcoală s-a terminat cu
Viorica,Marica dar se spune Viorica Ivanovna,Vasilevna.Cînd
prezentările se termină,Spînu îi zice Vioricăi că i-a găsit gazdă,la Safta
lui Tirente şi că pedagogul Negrescu o va conduce.Viorica doreşte să
plece singură însă pedagogul îi ia dulapul neaşteptat de uşor în spate
şi porniră în doi la drum.Viorica e tăcută dar pedagogul Negrescu are
chef de vorbă.Ajung ei la punte,o trec şi se oprisc în faţa uşii unde îi
întîmpină o femeiuşcă tinerică ce îi pofteşte în casă.Negrescu îi
aminteşte Vioricăi de consiliul pedagogic şi o sfătuieşte să se îmbrace
cu un şorţ negru şi cît mai lung.Pedagogul pleacă.

II
Viorica e dirigintă la clasa a noua “A”.Acum la şcoală e perioada ce
poartă denumirea de “practică de producţie”.Maier directorul de
studii,mereu la ora nouă îl trezeşte pe Negrescu ca să bea împreună.A
doua zi în timpul practicii de producţii vine Pantelimon,şeful brigăzii
de stat,cu care Negrescu discută despre culesul poamei.Pe la prînz cu
toţii se reunesc acasă la şeful brigăzii.Îs
prezenţi:directorul,brigadierul,Tamara soţia lui,Elena nepoata
lor,Pintea pedagog de geografie,Viorica şi mai tîrziu a venit şi
Negrescu.Viorica începe să discute pe tema bunului gust şi de
formarea lui.Cu toţii protestează împotriva ei,numai Negrescu o
susţine.

III
A doua zi Negrescu pleacă la şcoală.Nu are prima oră şi începe să
citeasca ziare apoi se duce spre cabinetul său unde Spînu,Tamara şi
franţuzoaica îl întîmpină cu nişte saluturi şterse,iar Spînu cu nişte
priviri asasine îi trînteşte ziarele pe masă.Această agitaţie e din cauza
că profesoara Viorica l-a pălmuit pe Spînu,deoarece el a buzunărit un
elev în faţa la toată clasa.Spînu apasă soneria şi în cancelarie vin toţi
profesorii.

IV
Negrescu iese de la magazin după ce şi-a cumpărat ţigări.Pe drum o
întîlneşte pe tovarăşa Vrabie,cu care începe să vorbeascădespre
conflictul de azi dimineaţă,despre needucaţia lui Spînu şi despre
ruşinea sufertă de Lucica.Radu o petrece pînă acasă.El pleacă tocmai
la miezul nopţii.

V
Sîmbăta şi duminica pentru Negrescu îs zile libere ce şi le petrece în
oraş.Negrescu îşi ia rămas bun de la mătuşa Maria şi pleacă spre
autobus.În drum o întîlneşte pe soţia lui,care îl roagă să nu plece că
are o chestie serioasă de discutat cu el.Ei pleaca înapoi spre casa lui
Negrescu.Lida,soţia lui îi spune că şi-a găsit adevărata iubire şi ca a
depus actele de divorţ.Viorica din vorbele Otiliei aude că ei s-au
împăcat însă nu crede acest lucru.Între Viorica şi Radu se dezvoltă o
simpatie.

VI
La adunarea convocată de director,Spînu se poartă de parcă nu s-a
întîmplat nimic.Viorica îl ocoleşte pe Radu.Lida îi comunică lui Radu
că în curănd va primi citaţia de divorţ.Spînu a încercat să-i facă un
scandal Vioricăi că la dînsa în clasă sint mulţi copii cu note rele.Pablo
nu-i mai scrie Vioricăi şi nici mama ei.

VII
Vine ultima zi de şcoală şi se apropie sărbătorile.Consiliul pedagogic
s-a înfăptuit în folosul Vioricăi.Lui Negrescu îi place franţuzoaica.Azi
a petrecut-o pînă la punte.Radu nu înţelege de ce Viorica îl evită.Seara
a fost bal la şcoală.Nu a venit nici Negrescu şi nici Pablo.

VIII
Comisia aprobă cererea lui Negrescu.E colaborator ştiinţific inferior
al Institutului de Fizică şi Matematică.Radu îl cunoaşte pe Pavel
Ionaşcu,ziarist şi colegul Vioricăi.Între cei doi se începe o rivalitate
pentru Viorica.

IX
Într-o seară vine Pablo beat la Negrescu.Îl adduce brigadierul.Ei
discută despre vînătoare,despre şcoală,sat,inventau teorii,şi despre
franţuzoaica.Viorica nu dorea ca Pablo să vină,acum ea vrea ca el să
plece,să o lase în pace.Între Viorica şi Radu se începe o frumoasă
poveste de dragoste.

X
Pablo pleacă.Îl petrece Viorica şi Radu.Apoi ei în doi pleacă spre
pădure unde discută despre sentimentele lor unul faţă de altul.Ei s-au
îndrăgostit,nu există nici o îndoială.

XI
Radu îşi dă seam că o iubeşte sincer pe Viorica şi meditează asupra
acestui lucru.

XII
Radu vine la Viorica,îi bate la geam.Ea îl întîmpină şi il duce în odaia
cu fotografii îngălbenite şi cu icoane.Rica(căci aşa o numea tatăl ei)îl
cuprinde de parcă l-ar pierde,îl atinge pe faţă ca să-i cunoască toate
trăsăturile .Radu vorbea dar Rica tăcea în continuu.El i-a propus sa
fie soţ şi soţie,ea nu i-a răspuns “da”.
XIII
Spînu aduce în cancelarie ziarul “Tinereţea” în care e un articol
semnat de P.Ionaşcu.În articol sînt menţionaţi Viorica şi Radu.Viorica
crede că e o răzbunare din partea lui Pablo.

XIV
E ajunul plecării lui Radu.Mătuşa Maria pregăteşte o cină de rămas
bun.Radu îi aşteaptă pe Maier şi pe Viorica.Din ziua cu gazeta Viorica
se poartă foarte ciudat.Viorica rămîne singură cu Radu şi îl roagă să o
petreacă acasă.Amîndoi îsi declară dragostea.Viorica îi zice lui Radu
să plece căci pînă la urmă vor fi împreună.A doua zi Radu pleacă.De
cîteva zile el nu-i mai scrie Vioricăi,dar Radu îi lipseşte mult.A venit
ajunul Anului Nou.Copiii clasei a noua “A” vin cu uratul la
Viorica.Radu nu-i mai scrie…………..

XV
Scrisorile Vioricăi pentru Radu vin regulat.Dar Radu e cu Lida.Doar
acum el şi-a dat seama pe cine iubeşte cu adevărat……..pe
Viorica.Radu hotărăşte să o părăsească pe Lida şi îi scrie o scrisoare
înainte de plecare.Radu pleacă spre vechea lui gazdă.Începe să-i scrie
o scrisoare Vioricăi în care minte pentru ultima oară,în numele
dragostei lor.
Momentele subiectului:
Expoziţiunea:
Intriga:
Desfăşurarea acţiunii:
Punctul culminant:
Deznodămîntul:
Moduri de expunere:
Naraţiune: pag.4, 10, 14,20, 21, 22, 23, 66.
Dialog: pag.2, 3, 5, 6, 7, 8, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 23, 24, 25,
26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 42, 43,
44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52 , 53, 54, 59, 61, 62, 63, 64, 66,
67, 68, 69, 71, 72.
Descriere: pag.1, 4, 24, 46, 52.
Monolog:pag.8, 9,18, 19, 21, 22, 23,26, 30, 31, 35, 37, 40, 41, 42, 45,
49, 50, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 65, 69, 70, 71, 72, 73, 74.
Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat:
Radu Negrescu este descris de către autor ca „Un bărbat sub
treizeci de ani, probabil înalt de o frumuseţe rară, trăsături precise,
viguroase şi aproape clasice dădeau feţei lui o expresivitate
uluitoare.Negru aproape mulatru, cu buze senzuale şi nas roman,cu
ochii negri, dar fără să pară mici subliniaţi de nişte cearcăne bine
întunecate şi ele, cu ovalul feţei alcătuit parcă din numeroase linii
frînte şi totuşi neaşteptat de perfect.Contrar aparenţelor era foarte
agitat.Avea spirit de observaţie.”(pag.1, 3)
El era descris de ctre Otilia ca „e cel mai mare ticălos de la
noi,loveleasă” Viorica îl caracteriza astfel „Radu Negrescu profesor
de fizică şi matematici, un bărbat de o frumuseţe rară să-ţi stea
ceasul.Ar fi putut avea mai mult gust...E însurat.Face impresia unui
băiat deştept deşi pozează.Cînd am ajuns la lelea Safta costumul lui
negru arăta rău”(pag.9)„ -Eşti grozav Radu Nicolaevici!” (pag.14)
„Ciudat om şi Negrescu acesta!îmi place şi mie fără să-l ştiu
aproape deloc.”(pag.22)”E într-adevăr un om inteligent.Şi
erudi!”(pag.31)”E un băiat bun”(pag.37) „E omul pentru aş fi în
stare de orice”(pag.45)
Însă are şi el păreri despre sine: „ Sunt un misojin incorigibil şi
prefer o existenţă solitară, de celibatar.”(pag.8) „-Eu sunt monstrul
acesta, soţul criminal,care înfruntă o soţie nefericită, iar gura mea
uscată de sete stă la dispoziţia matale Pantelemon
Trofimovici.”(pag.22) „ Mă simt nu regăsit sau refăcut ci într-atîta
nou, într-atîta fără corespondent în „eu”-l acela de pînă ieri, încît va
trebui să mă ieie de la început şi să mă cunoşti.”(pag.74)
Titlul oprei:
Vocabular:
Incorigibil - adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care nu poate
fi îndreptat, corijat, care persistă în greșeli.
Celibatar- s.m. și f. Persoană (în special bărbat) necăsătorită.
burlac, cavaler, flăcău, holtei, necăsătorit
Etimologie- s.f. 1. Stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea
evoluției lui fonetice și semantice. 2. Ramură a lingvisticii care
studiază originea cuvintelor unei limbi.
Normnadă-NORMÁND, -Ă, normanzi, -de, s.m. și f., adj. 1. S.m. și
f. (La m. pl.) Nume sub care erau cunoscute neamurile germanice
care locuiau în Peninsula Scandinavă, Irlanda și în insulele vecine;
vikingi, varegi; (și la sg.) persoană care făcea parte din aceste
neamuri sau populații. 2. Locuitor al Normandiei. 3. Adj. Care
aparține normanzilor (1) sau locuitorilor Normandiei, privitor la
normanzi sau la locuitorii Normandiei.
Patologic- adj. Care aparține patologiei, privitor la patologie; care
indică o boală fizică sau psihică, care este provocat de o boală; p.
ext. bolnăvicios, morbid
Recrutare- 1. (Mil.) A lua și a înscrie în evidența autorităților
militare un tânăr, un contingent de tineri, care urmează să fie
încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar. ♦ Intranz. A se
prezenta pentru încorporare sau pentru înregistrarea în evidența
armatei. 2. Fig. A angaja, a primi pe cineva pe baza unei alegeri; a
atrage, a câștiga pe cineva pentru o anumită
Decadent- adj. 1. Care se găsește în decadență, în declin. 2. Care
prezintă caracterele decadentismului; propriu decadentismului.
Interdepartamental - 1) Care se realizează cu participarea mai
multor departamente. 2) Care coordonează activitatea mai multor
departamente. 3) Care ține de diferite departamente; între sau dintre
departamente.
Banderolă - s.f. 1. Fâșie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe
locul lui de deschidere, ca mijloc de control al integrității mărfii
ambalate. ♦ Bandă de hărtie care împiedică deschiderea unui volum
recent apărut și pe care se imprimă de obicei reclama editurii. 2.
Brasardă. 3. Steguleț care servește ca semn distinctiv (prins în
vârful unei lănci, al unui catarg.
Denicotiniza - vb. I. Tranz. A reduce conținutul de nicotină din
tutun prin trecerea ei în combinații mai puțin nocive.
Magistrat - 1. (În Roma antică) Cetățean ales pentru exercitarea
unor importante atribuții de conducere. 2. Membru al corpului
judiciar (judecător, procuror). 3. (Înv.) Membru în conducerea
administrativă, judiciară etc. a unui oraș. 4. (Înv.) Autoritate
publică (administrativă, judiciară etc.)
Neurastenie- Boală caracterizată prin tulburări funcționale ale
scoarței cerebrale, care se manifestă prin dureri de cap, insomnie,
oboseală, depresiune psihică, anxietate, palpitații, sufocări
Pitecantrop - Nume dat omului fosil descoperit în Java, cu caractere
intermediare între maimuțele antropoide și omul primitiv.
Citate preferate: „Şi porumbeii albi au umbra neagră” (pag.71)
„Sine ira et studio! – Ură fără ură şi părtinire”(pag 31)