Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti

Facultatea de Arhitectura, An universitar 2009-2010, Anul I

TEMA DE PROIECTARE: SPATIU ACOPERIT

Ciclul primar / Anul I – semestrul 1

Exercitiul nr.2 – Spatiu interior – Spatiu exterior
Numar de credite: 4
Perioada elaborarii proiectului: de la 01.11.2010 la 29.11.2010

“...scopul arhitectului este sa dea forma materialelor. Conform acestei viziuni obiectul arhitecturii il
constituie “solidul” alcatuit din materiale. Ne putem intreba, aceasta este singurul mod de a intelege
arhitectura? Iar raspunsul este DA: este posibil sa avem si o alta viziune, destul de diferita de aceasta. In loc
sa-si lase imaginatia sa lucreze cu forme structurale, cu “solide”, arhitectul poate lucra cu spatiul gol –
“cavitatea” – dintre “solide”, si sa considere conformarea acestui spatiu drept adevaratul scop al
arhitecturii”
Steen Eiler RASMUSSEN – Experiencing Architecture.

I. SCOPUL DIDACTIC.

Acest al doilea exercitiu introduce pentru prima data in elaborarea conceptului care sta la baza
constructiei arhitecturale un element nou, propriu arhitecturii – spatiul – si relatia intre interior si exterior.
Dupa ce in exercitiul anterior studentii au abordat compunerea unei constructii spatiale citita ca masa-
volum: arhitectura in ipostaza de solid in spatiu, de data aceasta se vor afla in postura de a descoperi constructia
spatiala ca volum interior: arhitectura in ipostaza de spatiul cuprins de coaja a unui gol. Fara nici-o ingradire de
ordin tehnic sau functional, li se cere acum studentilor sa faca un prim “proiect”, o prima investigare in directia
adecvarii formale si dimensionale la dimensiunea omului, prin imaginarea unui spatiu acoperit fara o functiune
determinata, ce poate sa primeasca orice activitate de loisir: spatiu pentru spectacol, spatiu pentru meditatie,
spatiu pentru jocuri, etc.

Studentul incepe sa descopere in cadrul acestui exercitiu elementele arhitecturii ca spatiu si contur al
spatiului fara sa fie neaparat incorsetat de probleme legate de material sau structura. Elementele cu care
lucreaza tin de conformarea spatiala: orientare, scara, camp, trama, periferie, muchii, linii, planuri, volum.
Functiunea de adapost a fost aleasa pentru a nu aduce prin conditii speciale de confort si norme de
utilizare stricte prea multe constrangeri. Studentii trebuie sa se simta liberi in a imagina structuri originale,
compuneri neconventionale, care sa se inscrie in tectonica logica a unui spatiu arhitectural.

Se urmareste consolidarea in procesul de dezvoltare a gandirii spatiale arhitecturale a studentilor a

necesitatii conturarii unui concept generator in al carui set de coordonate se inscriu: utilizarea unor elemente
inrudite prin similitudine pentru a defini elementul material – acoperirea, intelegerea conditiilor impuse de
tectonica scurgerii eforturilor, relatiile coaja – spatiu interior, definirea formala a spatiului interior inclusiv
constrangerile date de tipul de utilizare a spatiului si nu in ultimul rand relatia spatiu interior – spatiu exterior..
Prin acest nou exercitiu se mizeaza pe stimularea in contiunare in special a capacitatii imaginative si
creativitatii studentilor si generarea unei poetici a compunerii spatiale in conditii limitate de constrangeri
tehnico-functionale.

II. OBIECTUL STUDIULUI

Fiecare student va trebui, in cadrul exercitiului sa elaboreze pornind de la un volum de baza prismatic
plin, alcatuit din mai multe elemente (liniare, planare sau volumetrice) asemenea, prin transformari formale
(decupari, extrageri, translatari), o constructie care inchide un gol interior ce constituie un spatiu acoperit avand
functia de spatiu multifunctional de loisir. Constructia se afla amplasata intr-un parc intr-o zona libera de
plantatii, accesul fiind strict pietonal.
 III. ELEMENTE DE TEMA

Volmul de baza prismatic va avea dimensiunile de minim 10,0 x 10,0m si maxim 15,0 x 15,0m putand
sa aiba baza patrata sau dreptunghiulara, si o inaltime de baza orientativa de 6,0 – 8,0m.
Studentii vor avea libertatea de a imagina alcatuirea acestui volum plin de baza din urmatoarele tipuri
de elemente:
(1) elemente liniare (bare) cu sectiune circulara sau rectangulara, dispuse vertical;
dimensiunile in sectiune ale elementelor pot si egale sau nu;
dimensiunile in sectiune se vor inscrie intre 0,50 – 2,00m
elementele liniare vor avea inaltimea egala cu inaltimea volumului de baza.
(2) elemente planare (panouri)
dimensiunile in sectiune ale elementelor pot si egale sau nu;
grosimea panourilor se va inscrie intr 0,50-2,00m
elementele planare vor avea inaltimea si lungimea egale cu cele ale volumului de baza.
(3) elemente de volum de forma cubica
dimensiunile cuburilor pot fi egale sau nu;
dimensiunile cuburilor se vor inscrie intre 0,50x0,50m si 2,00x2,00m
elementele cubice, in forma de baza, sunt adiacente unele celorlalte astfel incat ocupa tot spatiul
delimtat de volumul de baza.
Studentii pot opta pentru utilizarea unui singur tip de elemente (recomandabil) sau o combinatie de
doua sau trei tipuri de elemente.

Transformarile formale permise sunt urmatoarele:

(1) deformarea elementelor planare (panourilor) dupa contururi ce pot fi rectilinare sau curbe, aceasta
insemnand decuparea la interior si/sau adaugarea la exterior in afara limtelor volumul de baza
aceste deformari se por produce pe cele doua directii ale planului panourilor dar nu si in directia
perpendiculara pe planul panourilor.
(2) deformarea elementelor liniare, aceasta insemnand scurtarea sau translatarea in lungul axei lor
(3) eliminarea sau adaugirea in afara limitelor volumul de baza a unor elemente cubice in cazul
variantei de compozitie cu elemente cubice.
nu se pot suprapune pe verticala elemente de tipuri diferite

Transformarile formale vor avea drept rezultat crearea unui gol interior acoperit, total sau partial care
sa poata adaposti activitati de tip loisir pentru un numar limitat de persoane, fara niciun fel de dotari tehnico-
sanitare. Acest spatiu interior trebuie sa poata fi accesat pe cel putin doua laturi.

Studentii vor urmari obtinerea unei imagini exterioare coerente si in acelasi timp obtinerea uni volum
interior interesant, cu personalitate.
In acest sens este permisa, pentru conturarea suplimentara a spatiului interior, prevederea unor
denivelari in pardoseala, de maxim 0,45m in total fata de nivelul pardoselii pe contur care va fi la 15cm
deasupra terenului.

IV. CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE

Prelegeri
Luni 01.11.2010 / Sala Studio – parter / Prezentarea temei / Transformari ale formei
- Toate grupele – ora 13.30
Etapa I – machete de studiu / perioada 01.11.2010 – 15.11.2010
Predarea la fiecare atelier, la seful de atelier
- Grupele de dimineata – ora 9.00 – 10.00
- Grupele de dupa-amiaza – ora 14.00 – 16.00
Judecata (comentarea machetelor) / notarea machetelor la fiecare atelier, in ziua predarii
Etapa II – Proiect – planse + macheta finala / perioada 15.11.2010 – 29.11.2010
II.a - Predarea proiectului – 29.11.2010
- Toate grupele – ora 10.00-11.30
Se fotografiaza machetele in cadrul atelierelor (cate o pozitie plan de sus, si cel putin cate 2 pozitii
perspective pentru fiecare macheta
Proiectele se judeca si se noteaza in cadrul grupelor in ziua predarii.
Judecarea si notarea in comisia de catedra a proiectelor propuse pentru note sub 6 si peste 8
Luni 29.11.2011 incepand cu ora 14.00
 V. REDACTAREA PROIECTULUI

Elementul de baza al acestui exercitiu sunt doua machete: una reprezentand volumul construit si
cealalta volumul in negativ al volumului interior realizat.
Machetele se vor realiza dintr-unul sau maxim din doua materiale diferite (lemn, mousse de poliuretan,
polistiren extrudat, plexiglass) pe un suport cu dimensiunile de minim 50x50cm pe care se va marca limita
volumului de baza. Pentru suport se va folosi acelasi tip de material(e).
Fixarea elementelor intre ele (daca este cazul) si de blatul suport se va face cu adeziv specific tipului
de material utilizat.
Plansele se vor redacta obligatoriu pe hartie alba de desen in cerneala neagra (tus), de mana, fiind
interzisa utilizarea oricaror tehnici digitale sau colaje. Randarea este la libera alegere a studentilor – creioane
colorate, carioca, laviu de acuarela sau guase, etc.
Formatul obligatoriu al hartiei este 50x70cm, dispus pe orizontala, numarul planselor find lasat la
libera alegere a studentilor, in functie de modul de repartizare a pieselor in planse.
Proiectul va contine, redactate la scara 1,50
- Plan (vedere de sus)
- Doua elevatii perpendiculare intre ele (vederi laterale)
- Doua sectiuni dupa cele doua axe perpendiculare
- Diagrama concept a constructiei spatiale propuse (*)
- Machetele se vor preda la scara 1:25
(*) prin diagrama concept se intelege un desen, schema, schita (redactata intr-o tehnica la alegerea
studentilor) care rezuma ideea de baza a compunerii proiectului.

VI. CONDIŢII DE PREDARE

Proiectul se considera predat numai in conditiile in care s-a respectat numarul minim obligatoriu de
corecturi (3 corecturi) si prezenta la minim 80% din sedintele de atelier precum si predarea tuturor pieselor
obligatorii la fiecare faza de predare.

In coltul din dreapta jos, pe fiecare plansa, se va desena un cartus cu dimensiunile 18,00x3,00cm:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET PROIECT

FACULTATEA DE ARHITECTURA NR.1
Ciclul : I (primar) / semestrul 1
GRUPA NUME SI PRENUME SEMNATURA SCARA TITLU PROIECT
STUDENT
STUDENT
PROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. PLANSA
ASISTENT

In general nerespectarea temei, lipsa corecturii la panou sau nerespectarea numarului minim de
corecturi, precum si nerespectarea datei si orei precizate pentru predarea finala a proiectului sau lipsa la predare
a unor piese (inclusiv macheta) va echivala cu nepromovarea proiectului si notarea cu nota 1 (unu).
In cazuri cu totul exceptionale, cand calitatea conceptului proiectului este foarte ridicata se admit
abateri de la tema cu reducerea notei la criteriul respectiv pana la nota 0 (zero), in functie de gravitatea abaterii.
Nerespectarea temei poate consta in nerespectarea numarul si tipodimensiunilor obligatorii, dispunerea
unor elemente pe diagonala altfel decat este stipulat in tema, nerespectarea dimensiunilor maxime ale
volumului limita) sau lipsa uneia dintre elevatii. In aceeasi categorie de abateri se inscrie si lipsa la corectura la
panou. Intarzierea la predarea fazei intermediare (macheta de studiu) si implicit la judecata la panou a acestora,
face imposibila selectarea proiectului respectiv pentru judecata mare, deci limiteaza nota finala la maxim 8
(opt).

Predarea proiectului se face conform termenelor precizate mai sus.

Nu se admit derogari de la acest termen limita, in afara eeceptiilor permise de regulament.

La fiecare corectura vor fi prezentate schitele de la corectura anterioara. In caz contrar corectura
anterioara este considerata anulata si eliminata din lista corecturilor efectuate. Corecturile se fac numai pe
schite sau machete de studiu prezentate de catre student. La predarea finala se va preda si un dosar cuprinzand
toate corecturile pe parcurs, semnate si datate de profesor.
 VII. NOTAREA

Criteriile de apreciere si notare a proiectelor sunt urmatoarele si se noteaza cu note de la 1 la 10:

- Respectarea temei (se noteaza cu maxim nota 8(opt); pondere 1
- Ingeniozitatea si originalitatea constructiei spatiale; pondere 1
- Complexitatea si calitatea constructiei spatiale; pondere 1
- Claritatea compunerii – conceptului; pondere 1
- Calitatea prezentarii grafice si claritatea redactarii proiectului; pondere 1
- Corespondenta proiect – diagrama concept; pondere 1
- Acuratetea executiei machetelor; pondere 4

VIII. BIBLIOGRAFIE

(1) Ching, D.K., Francis – Architecture Form, Space and Order – Wiley & Sons, Editia IV, 2007
(2) Ching, D.K., Francis – Architectural Graphics – Wiley & Sons, Editia IV, 2003
(3) Ching, D.K., Francis / Juroszek, Steven – Design Drawing – Wiley & Sons, 1998
(4) Zell, Mo – The Architectural Drawing Course – Thames & Hudson, 2008

Intocmit Avizat
Coordonator anul I Sef catedra Bazele Proiectarii Decan
Lect.Dr.Arh. Dan N.AGENT Conf.Dr.Arh.Teofil MIHAILESCU Prof.Dr.Arh.Emil CREANGA