MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI

FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DE DREPT PUBLIC

APROBAT APROBAT

Prin decizia Consiliului Facultăţii de Drept de Catedra de Drept Public

(Pr. verb. nr___ din __________ ) (Pr. verb. Nr 5 din 4. 11. 06 )
Decan_________dr., conf. univ. Gh. Neagu Seful catedrei ________________
„_____” _________ 2007 Dr., conf. univ. E. Botnari
„_____” _________ 2007

CURRICULUM
la disciplina
FILOZOFIA DREPTULUI
FACULTATEA DE DREPT

AUTOR:
V. Capcelea, dr., conf. univ.
 2

Bălţi – 2007
I. PRELIMINARII

Disciplina „Filozofia dreptului” este un curs de studiere a celor mai principale concepţii,
şcoli, orientări şi teorii ale filozofiei dreptului în scopul cunoaşterii principalelor concepte şi
metode filozofice, pentru a elucida esenţa universală a dreptului, forma şi conţinutul lui, de a
aplica cunoştinţele acumulate în domeniul ştiinţelor juridice concrete. Disciplina în cauză
dispune de o viziune panoramică, joacă rolul de îndrumător al multitudinii ştiinţelor juridice, aptă
să pună pe fiecare la locul său, să regleze între ele conflictele de frontieră, să distingă între
sursele lor de cunoaştere, să le semnalizeze limitele lor.
Filozofia dreptului este o ştiinţă ce studiază rostul omenesc al dreptului. Adică scopul ei
constă în a contribui într-o maneră specifică la procesul de optimizare a dreptului în raport cu
cerinţele condiţiei umane, cu valorile mileniului al treilea al civilizaţiei umane, spre
perfecţionarea dreptului ca instrument primordial în controlul şi determinarea competiţiei dintre
interese şi valori în epoca în care noi trăim.
Filozofia dreptului reprezintă împreună cu alte tipuri şi modalităţi de studiere a dreptului
forma spirituală superioară a studierii dreptului, conceperea şi instaurarea sensului lui, a valorilor
şi importanţei lui pentru oameni. Filozofia dreptului în acest spaţiu este elaborată mai ales de
către jurişti şi a devenit mai degrabă o disciplină juridică decît filozofică.
Studierea filozofiei dreptului de către viitorii jurişti devine un imperativ categoric pentru a
stabili relaţii complexe între filozofie şi drept, zone de confluenţă, interferenţă, dar şi de conflict,
întrebări filozofice adresate dreptului dar şi răspunsuri provocatoare pentru filozofie de pe teren
juridic. Cursul are ca obiectiv de a forma la studenţi o atitudine ştiinţifică faţă de drept în scopul
de a depăşi în mod radical prejudecăţile pozitiviste şi legiste care mai domină în mediul juriştilor,
unii dintre ei considerînd legea mai presus ca dreptul. Pe de altă parte, cursul va contribui la
formarea responsabilităţii profesionale a tinerilor jurişti pe baza studierii aspectelor axiologice,
praxiologice şi deontologice ale dreptului.
Audierea cursului are un rol important în formarea tînărului specialist în domeniul
jurisprudenţei, deoarece îl învaţă să evalueze diferite sisteme filozofice, concepţii despre drept şi
stat, să compare diferite paradigme, să evidenţieze tangenţele şi deosebirile, continuitatea în
dezvoltarea spirituală a omenirii, să aplice concluziile filozofice la explicarea şi soluţionarea
problemelor dreptului, şi să formuleze sinteze proprii, îmbinînd cunoştinţele filozofice cu
cunoştinţele obţinute din studierea disciplinelor de specialitate.
În condiţiile transformărilor radicale ce au loc în societatea noastră, a tentativelor de
constituire a unui stat de drept şi a unui stat bazat pe drept creşte substanţial rostul filozofiei
dreptului în sistemul ştiinţelor umanitare, a învăţămîntului superior de la noi din ţară, importanţa
acestui obiect în procesul integru de formare şi implementare a valorilor dreptului, a libertăţii şi
echităţii.

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

− să determine specificul şi esenţa, obiectul de studiu al filozofiei dreptului şi

coraportul ei cu alte ştiinţe juridice, în special cu Introducere în studiul dreptului,
Sociologia juridică şi Istoria doctrinelor politice şi juridice;
− să cunoască etapele de dezvoltare, orientările, şcolile şi curentele filozofiei dreptului;
− să determine influenţa contextului social-politic, economic şi ştiinţific asupra
dezvoltării filozofiei dreptului în epoca respectivă;
− să identifice premisele şi sursele doctrinelor filozofice ale dreptului;
 3
− să distingă arealul de probleme filozofice ale dreptului din cadrul sistemului
filozofic studiat;
− să definească orientările şi şcolile filozofice ale dreptului, stilurile de filozofare;
− să explice esenţa concepţiei dreptului pozitiv şi a celui natural şi controversa dintre
aceste orientări filozofice cu privire la esenţa dreptului;
− să definească conceptele de bază ale ontologiei, gnoseologiei, axiologiei,
antropologiei şi praxiologiei filozofiei dreptului şi rolul lor pentru jurisprudenţă;
− să cunoască natura, esenţa, conţinutul şi forma dreptului;
− să explice esenţa epistemologiei juridice, aplicarea metodelor şi formelor cunoaşterii
ştiinţifice în domeniul dreptului;
− să determine specificul metodelor de cunoaştere (inducţia şi deducţia, abordarea
combinată, hermeneutica şi comprehensiunea) în domeniul dreptului;
− să definească esenţa şi criteriile adevărului juridic şi specificul lui.

La nivel de aplicare

− să aprecieze importanţa şi rolul filozofiei dreptului în valorificarea spirituală a

realităţii sociale în general şi a celei juridice, în special;
− să determine coraportul dintre contextul social-politic, economic, ştiinţific şi
specificul filozofiei dreptului antice, medievale, renascentiste, moderne,
contemporane;
− să evoce trăsăturile caracteristice ale filozofiei dreptului din epoca respectivă;
− să evidenţieze şi să explice temele principale de reflecţie filozofică a dreptului în
sistemele filozofice studiate;
− să evalueze sistemele filozofice ale dreptului, identificînd stilurile de filozofare
(naturalist, pozitivist, raţionalist, istoricist);
− să compare diferite paradigme filozofice ale dreptului;
− să argumenteze influenţa filozofiei dreptului antice, medievale şi renascentiste asupra
filozofiei dreptului din Epoca modernă şi contemporană;
− să aprecieze aportul filozofilor dreptului, şcolilor şi orientărilor filozofice la
formarea unei viziuni integre despre societate, stat şi drept;
− să demonstreze şi să aprecieze valabilitatea şi valoarea doctrinelor filozofice ale şcolii
dreptului natural, şcolii istorice a dreptului, pozitivismului şi idealismului în drept
pentru epoca lor şi pentru posteritate;
− să argumenteze continuitatea în dezvoltarea filozofiei dreptului, influenţa asupra
dezvoltării ştiinţelor juridice;
− să formuleze sinteze proprii despre esenţa filozofiei dreptului, evidenţiind meritele şi
neajunsurile doctrinelor studiate, a coraportului lor cu ştiinţele socioumane;
− să deosebească adevărul de eroare şi minciună, argumentînd prin exemple din
jurisprudenţă;
− să aprecieze trăsăturile caracteristice ale civilizaţiei contemporane în general şi a
civilizaţiei juridice, în special.

La nivel de integrare

− să stabilească locul şi rolul filozofiei dreptului în devenirea spirituală a umanităţii, în

identificarea valorilor general-umane;
− să prognozeze tendinţele ulterioare de dezvoltare ale filozofiei dreptului, raportul ei
cu alte ştiinţele juridice;
− să aprecieze importanţa cunoaşterii filozofiei dreptului şi a istoriei filozofiei dreptului
în formarea unei personalităţi multilateral dezvoltate;
 4
− să perceapă filozofia dreptului ca parte integrantă esenţială a culturii spirituale a
personalităţii;
− să aplice cunoştinţele istorico-filozofice ale filozofiei dreptului în activitatea practică
personală;
− să stabilească corelaţia dintre filozofia dreptului şi alte discipline juridice şi sociale,
apreciind rolul filozofiei dreptului în dialogul dintre culturi şi civilizaţii;
− să-şi formeze o viziune profundă de ansamblu asupra procesului istorico-filozofic a
devenirii statului şi dreptului ca proces de formare a unei concepţii integre despre
societate, stat şi drept;
− să formuleze teorii, concepţii, concluzii, opţiuni proprii prin coordonare cu
reflecţiile, soluţiile şi perspectivele expuse în doctrinele filozofiii dreptului;
− să-şi elaboreze o concepţie proprie despre societate şi om în baza cunoştinţelor
filozofiei dreptului;
− să aplice metodele, procedeele, consideraţiile analitice şi critice din doctrinele
filozofiei dreptului studiate în elaborarea discursului filozofic şi ştiinţific propriu, în
cercetări din domeniul jurisprudenţei;
− să stabilească continuitatea în desfăşurarea reflecţiei asupra problemelor filozofice
majore ale dreptului şi să facă propuneri şi recomandări în vederea determinării celor
mai concludente soluţii şi interpretări;
− să elaboreze proiecte de cercetare ştiinţifică în domeniul filozofiei dreptului,
raporturilor dintre filozofie şi drept, rolului metodologic al filozofiei în dezvoltarea
dreptului etc.;
− să prezinte sinteze in domeniul istoriei filozofiei dreptului, corelaţiei dintre drept şi
filozofie (studii, articole, comunicări, discursuri etc.) în cadrul conferinţelor,
simpozioanelor, meselor rotunde, în mass-media etc.;
− să propună metode de eficientizare a procesului de studiere a filozofiei dreptului şi
rolului ei pentru jurisprudenţă;
− să-şi perfecţioneze capacităţile de opţiune în privinţa scopurilor activităţii, modului de
comportare, valorilor autentice, rostului şi sensului vieţii în baza studierii problemelor
fundamentale ale filozofiei dreptului;
− să-şi poată argumenta opiniile proprii şi întreţine o discuţie, manifestînd competenţă,
consecvenţă, formulare şi expunere logică.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Numărul de Evaluarea Responsabil

Codul modulului / Anul ore de modul /
disciplinei în planul de Semestrul disciplină
de învăţămînt studii C S L Nr. de Forma de
credite evaluare
U.01. O.004 1 1 30 30 4 examen V. Capcelea

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la curs / prelegeri

N Tema
Numărul de ore
1 Obiectul şi problematica filozofiei dreptului. 2
 5
2 Filozofia dreptului în epoca antică. 2
3 Filozofia dreptului în epoca medievală şi renascentistă. 2
4 Filozofia dreptului în epoca modernă. 4
5 Filozofia dreptului în epoca contemporană. 4
6 Şcolile şi curentele filozofiei dreptului. 2
7 Ontologia juridică. 2
8 Epistemologia juridică. 2
9. Natura şi esenţa dreptului. 2
10. Natura şi esenţa dreptului. 2
11. Statul şi dreptul. 2
12. Omul – fundament raţional al dreptului. 4
Total 30
b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor la seminare

N Tema
Numărul de ore
1 Obiectul şi problematica filozofiei dreptului. 2
2 Filozofia dreptului în epoca antică. 2
3 Filozofia dreptului în epoca medievală şi renascentistă. 2
4 Filozofia dreptului în epoca modernă. 4
5 Filozofia dreptului în epoca contemporană. 4
6 Şcolole şi curentele filozofiei dreptului. 2
7 Ontologie şi determinism juridic. 2
8 Epistemologie juridică. 2
9 Natura şi esenţa dreptului. 2
10 Natura şi esenţa dreptului. 2
11 Statul şi dreptul. 4
12 Omul – fundament raţional al dreptului. 2
Total 30

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTIRI

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

- să definească obiectul de studiu, principiile şi Obiectul şi problematica filozofiei dreptului
metodele de cercetare ale filozofiei dreptului; - Obiectul de studiu al filozofiei dreptului.
- să identifice specificul filozofiei dreptului în Problemele fundamentale. Cele trei
raport cu Introducere în studiul dreptului; domenii de cercetare ale ei;
- să determine raportul filozofiei cu alte - Raportul filozofiei dreptului cu alte ştiinţe
discipline juridice, în special cu Istoria juridice;
doctrinelor politice şi juridice. - Metodele filozofiei dreptului: inducţia,
deducţia, abordarea combinată,
hermeneutica, comprehensiunea.
 6
- să identifice premisele şi etapele dezvoltării
filozofiei dreptului Greciei antice;
- să compare etapele între ele şi să evidenţieze
specificul fiecărei etape;
- să explice ideile fundamentale cu privire la
stat şi drept a celor şapte înţelepţi;
- să evidenţieze temele principale de meditaţie
filozofică la Solon;
- să aprecieze rolul lui Protagoras şi a şcolii
sofiste pentru dezvoltarea concepţiilor despre
stat şi drept;
- să explice concepţiile lui Socrate cu privire la
esenţa legilor şi necesităţii respectării legii;
- să explice actualitatea formulei lui Socrate cu
privire la necesitatea respectării
necondiţionate a legii.
- să explice esenţa orientării juridice a
filozofiei din Grecia antică;
- să aprecieze valoarea filozofiei şi metodei
socratice;
- să definească concepţiile principale ale
filozofiei dreptului lui Platon;
- să explice conceptele de bază ale filozofiei
dreptului lui Aristotel;
- să aprecieze concepţiile lui Platon, Aristotel,
Epicur, Cicero;
- să determine specificul şi problematica
filozofiei dreptului din perioada elenistă şi în
Roma antică.
- să evidenţieze trăsăturile caracteristice şi
perioadele de dezvoltare ale filozofiei
scolastice;
- să determine temele principale de reflecţie
filozofică din opera lui Toma d’Aquino;
- să evidenţieze trăsăturile caracteristice şi
perioadele de dezvoltare ale filozofiei
dreptului în Epoca Renaşterii.
- să identifice aportul lui Dante Alighieri,
Marsilius din Padova, Nicolaus Cusanus,
Nicollo Machiavelli, Jean Bodin la
dezvoltarea concepţiilor despre stat şi drept;
Filozofia dreptului în epoca antică.
Perioada preclasică
- Conceptele: echitate, obicei, cinste, lege,
physis, nomos, logos.
- Condiţiile sociale şi premisele spirituale
ale apariţiei filozofiei dreptului în Grecia
antică.
- Perioadele de dezvoltare ale filozofiei
dreptului în Grecia antică.
- Ideile cu privire la stat şi drept a celor
şapre înţelepţi.
- Meritele lui Solon în dezvoltarea
filozofiei dreptului.
- Elaborarea conceptelor filozofiei dreptului
de către sofişti.
- Socrate despre stat şi drept.
- Contoversa dintre Socrate şi Protagoras în
privinţa respectului faţă de lege.
Filozofia dreptului Greciei antice. Perioada
clasică, şi elenistă. Filozofia dreptului în
Roma antică
- Conceptele: stat, drept, forme de
guvernare, virtute, justiţie, separaţia
puterilor.
- Concepţiile lui Platon despre stat, formele
de guvernare şi lege.
- Concepţiile despre om ca fiinţă politică,
organizare statală, justiţie, echitate,
separaţia puterilor ale lui Aristotel în
comparaţie cu concepţiile respective ale lui
Platon.
- Valoarea filozofiei dreptului lui Epicur şi
a lui Cicero.
- Esenţa concepţiilor ce ţin de filozofia
dreptului a juristconsulilor romani.
Filozofia dreptului medievală şi
renascentistă
- Conceptele: binele comun, justiţie, lege
eternă, lege naturală, lege umană,
patristică, scolastică, contract social
renaştere, umanism, utopie.
- A. Augustin – dreptul ca emanaţie a
justiţiei.
- Toma d’Aquino despre corelaţia dintre
legea divină, legea naturală şi cea umană.
- Ideile umaniste ale lui Dante Alighieri cu
privire la stat.
 7
- să se definească conceptul de contract social,
empirism, raţionalism, iluminism;
- să se identifice trăsăturile caracteristice ale
filozofiei în Epoca modernă;
- să se determine orientările şi problemele
filozofice principale din această epocă.
- să identifice premisele apariţiei şi specificul
filozofiei germane din această perioadă;
- să elucideze cele mai importante momente ale
concepţiilor lui S. Pufendorf, G. W. Leibniz,
C. Tomasis şi C. Wolf cu privire la raportul
dintre morală şi drept.
- să definească esenţa şi însemnătatea filozofiei
dreptului lui Im.Kant şi I. Fichte;
- să determine părţile componente şi
problemele centrale ale sistemului filozofic al
lui G.W.F.Hegel şi importanţa metodei
dialectice pentru studiul dreptului;
- să identifice premizele apariţiei istoricismului
juridic şi concepţiile-cheie a lui;
- să definească esenţa utilitarismului englez şi
importanţa lui asupra interpreztării dreptului.
- să determine specificul şi orientările
principale ale filozofiei dreptului în epoca
contemporană;
- să identifice premisele apariţiei şi trăsăturile
caracteristice ale filozofiei dreptului ăn epoca
contemporană;
- să definească problemele esenţiale şi valoarea
orientărilor principale ale filozofiei dreptului
în epoca contemporană.
- să se determine esenţa concepţiilor şcolii
- Concepţia contractului social schiţată de
Marsilius din Padova.
- Învăţătura despre stat, legi şi justiţie a lui
N. Machiavelli şi J. Bodin.
Filozofia dreptului în epoca modernă
- Contract social, drept natural, drept
pozitiv, drept raţional, istoricism juridic,
suveranitate, diviziunea puterilor,
utilitarism.
- Concepţiile filozofiei dreptului la filozofii
olandezi Groţius şi Spinoza.
- Concepţiile filozofiei dreptului la
empiriştii englezi: F. Bacon, T. Hobbes,
J. Locke.
- Concepţiile filozofiei dreptului în operele
iluminismului: Voltaire, J-J. Rousseau, Ch.
L. Montesquieu.
- Conceptele fundamentale ale filozofiei
germane: drept, morală, criticism, libertate,
datorie, imperativ categoric, spirit al
poporului, spirit (idee) absolut.
- Conceptele filozofiei dreptului la S.
Pufendorf, G. W. Leibniz, C. Tomasis şi
C. Wolf.
- Filozofia dreptului în operele lui Im. Kant
şi I. Fichte.
- Esenţa istoricismului filozofic a lui G. W.
Hegel
- F.G.W. Hegel şi valenţele lui pentru
tratarea dreptului.
- Importanţa metodei dialectice elaborate de
Hegel pentru jurisprudenţă.
- Istoricismul juridic sau şcoala istorică a
dreptului.
- Influenţa utilitarismului englez din sec. al
XIX-lea asupra tratării dreptului.
Filozofia dreptului în epoca contemporană
- Consideraţii generale.
- Orientările principale ale filozofiei
dreptului contemporane.
- Legismul sovietic.
- Filozofia dreptului în România în sec. al
XX-lea.
- Teoria pură a dreptului a lui H. Kelsen.
- Filozofia dreptului în operele lui H. L.
A. Hart.
Şcolile şi curentele filozofiei dreptului
 8
dreptului natural;
- să se definească conceptele fundamentale ale
şcolii istorice ale dreptului;
- să identifice premizele apariţiei şi orientărilor
principale ale pozitivismului juridic în epoca
contemporană.
- să se definească conceptul de realitate
juridică, conştiinţă juridică, spaţiu şi timp
juridic, cauză, efect, determinism, libertate
juridică;
- să se determine specificul conştiinţei juridice
individuale şi a conştiinţei juridice sociale;
- să se elucideze rolul şi funcţiile raportului de
cauzalitate în dreptul penal.
- să definească conceptul de epistemologie,
adevăr, adevăr juridic, eroare etc.;
- să determine dimensiunile esenţiale ale
adevărului juridic;
- să explice coraportul dintre obiectiv şi
subiectiv în cadrul adevărului juridic şi a
adevărului în cadrul urmăririi penale, în
special.
- Şcoala dreptului natural.
- Şcoala istorică a dreptului.
- Pozitivismul în drept şi valenţele lui.
- Idealismul în drept.
Ontologie şi determinism juridic
- Realitatea juridică. Aspecte ale devenirii în
domeniul dreptului.
- Particularităţi ale spaţio-temporalităţii în
domeniul dreptului.
- Raportul de cauzalitate în drept.
- Libertatea juridică.
Epistemologia juridică.
- Statutul epistemologiei juridice.
- Adevăr şi juridicitate.
- Moduri de abordare a adevărului juridic.
- Aspectele adevărului juridic.
- Adevărul în urmărirea penală.

- să se determine noţiunea dreptului, forma şi Natura şi esenţa dreptului

conţinutul lor;
- să se identifice raportul dintre drept şi
acţiune;
- să se definească locul şi rolul dreptului în
sistemul normelor sociale;
- să se elucideze raportul dintre drept şi morală;
- să se scoată la iveală trăsăturile caracteristice
ale dreptului în sens obiectiv;
- să se determine esenţa dreptului subiectiv şi a
elementelor structurii lui;
- Conceptele: esenţă, conţinut, formă,
acţiune, norme sociale, morală, drept în
sens obiectiv, drept subiectiv,
coercibilitate, raport juridic.
- Noţiunea dreptului, forma şi conţinutul
dreptului.
- Analiza noţiunii dreptului. Drept şi
acţiune.
- Dreptul în sistemul normelor sociale.
- Dreptul şi morala, interacţiunea lor.
- Dreptul în sens obiectiv.
- Dreptul subiectiv şi elementele lui.
- Raport juridic şi subiecte de drept.

- să determine elementele constitutive ale Statul şi dreptul

statului;
- să definească conceptul statului de drept şi
principiile lui;
- să identifice rolul condiţiilor istorice a
existenţei popoarelor în formarea istorică a
statului şi dreptului;
- Categoriile: drept, stat, teritoriu, populaţie,
putere publică, suveranitate, funcţiile
statului, regim politic, forme de guvernare,
forma statului, structura statului, stat de
drept.
- Conceptul statului şi elementele lui.
 9
- să elucideze evoluţia istorică a dreptului şi - Relaţiile între stat şi drept.
cele mai importante aspecte ale ei. - Scopurile statului şi statul de drept
- Formarea istorică a statului şi dreptului,
geneza lor.
- Evoluţia istorică a dreptului şi aspectele ei
caracteristice.

- să definească esenţa naturii umane şi să Omul – fundament raţional al dreptului

demonstreze că anume ea este fundamentul - Natura umană ca fundament al dreptului,
dreptului;
- să identifice raportul dintre determinism şi
libertate în contextul fundamentului raţional
al dreptului;
- să determine principiile fundamentale ale
moralei şi dreptului şi să indice deosebirea şi
interacţiunea dintre ele;
- să elucideze interacţiunea dintre dreptul
natural şi dreptul pozitiv şi să demonstreze că
dreptul natural trebuie să devină fundament al
dreptului pozitiv.
concepţia cauzală şi teleologică.
- Determinism şi libertate în contextul
fundamentului raţional al dreptului.
- Principiile moralei şi dreptului.
- Naturalitatea dreptului pozitiv şi dreptul
natural. Realizarea dreptului natural şi
existenţa scopurilior umane.
- Corelaţia dintre dreptul natural şi dreptul
pozitiv.

VI. TEMATICA ORIENTATIVĂ A REFERATELOR

Funcţiile filozofiei dreptului.

Tratarea esenţei dreptului în operele sofiştilor.
Polemica dintre Socrate şi sofişti cu privire la respectul faţă de lege.
Viziunile despre stat în dialogul lui Platon „Republica”.
Concepţiile despre drept a lui Platon din dialogul „Legile”.
Viziunile lui Aristotel despre originea şi esenţa statului.
Concepţiile lui Aristotel despre drept.
Concepţiile lui T. D’Aquino despre raportul dintre legea divină, naturală şi umană.
Filozofia Epocii Renaşterii despre raportul dintre biserică şi Stat.
Concepţiile lui N. Machiavelli despre raportul dintre stat şi drept, drept şi morală.
Conceptul libertăţii umane în contextul statului şi dreptului în viziunea lui B.
Spinoza.
Concepţia determinismului geografic a lui Montesquieu şi implicaţiile ei asupra tratării
statului şi dreptului.
Specificul conceptului statului şi dreptului în opera lui Rousseau „Contractul
social”.
Esenţa conceptului dreptului natural raţional a lui Im. Kant şi influenţa lui asupra
dezvoltării societăţii în sec XIX.
Semnificaţiile juridice ale concepţiei istoricismului filozofic a lui G. W. F. Hegel.
Legismul sovietic şi implicaţiile lui asupra denaturării esenţei statului şi dreptului în
perioada dominaţiei regimului totalitar.
Problemele formării statului de drept în Republica Moldova.
Cultură şi civilizaţie juridică.
Liberatatea juridică, esenţa şi specificul ei.
Raportul dintre drept şi morală în contextual elaborării legislaţiei în Republica Moldova.
 10
TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ
1. Ontologia fenomenelor juridice.
2. Faptul juridic ca act intenţional.
3. Explicarea filozofică a dreptului.
4. Obiceiul şi dreptul.
5. Religia şi dreptul.
6. Normativismul lui H. Kelsen.
7. Filozofia dreptului în evul mediu.
8. Filozofia dreptului în Franţa în sec. al XVIII-lea.
9. Filozofia dreptului în Germania sec. XVII-XVIII.
10. Filozofia kantiană a dreptului.
11. Neocantianismul.
12. Curentul pozitivist în filozofia dreptului.
13. Curentul sociologic în drept.
14. Curentul structuralist în drept.
15. Право и мораль.
16. Право в системе социальных норм.
17. Правовая аксиология.
18. Право и реальность.
19. Право и власть.
20. Религия и право.
21. Обычай и право.
22. Смысл права.
23. Правовая гносеология и ее место и роль в исследовании права.
24. Правовая аксиология и ее место и роль в изучении сущности права.

VII. EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluări sumative periodice: lucrări de control, testări.
Lucrări de control
I. Tema „Istoria filozofiei dreptului în epoca antică”
Sarcini:
- Identificaţi etapele dezvoltării şi specificul filozofiei dreptului în Grecia antică.
- Apreciaţi rolul celor şapte înţelepţi în dezvoltarea problemelor statului şi dreptului.
- Apreciaţi rolul lui Solon în dezvoltarea statului şi dreptului.
- Numiţi autorul şi comentaţi teza „Omul este măsura tuturor lucrurilor...”.
- Apreciaţi semnificaţia tezei lui Socrate : „Omul bun trebuie să se supună legilor rele ca
să nu permită omului rău să violeze legile bune”.
- Explicaţi semnificaţia filozofiei dreptului lui Socrate.
- Expuneţi conceptele principale ale dreptului şi statului a lui Platon.
- Comentaţi teza lui Aristotel „Omul este animal politic (social)”.
- Expuneţi conceptul lui Aristotel despre raportul dintre lege şi echitate.
- Evidenţiaţi şi caracterizaţi principalele orientări filozofice din domeniul dreptului în
perioada elenistă.

II. Tema: „Statul şi dreptul”

Sarcini:
- Definiţi conceptul statului şi elementele lui constitutive.
- Apreciaţi relaţiile dintre stat şi drept în diferite epoci istorice, mai ales în prezent.
- Definiţi conceptele: drept, stat, stat de drept, regim politic, formă de guvernare,
organizare statală, structură statală.
 11
- Elucidaţi scopurile statului, esenţa şi principiile statului de drept şi manifestările
lor în realitatea din Republica Moldova.
- Explicaţi procesul formării istorice a statului şi dreptului şi genaza lor.
- Analizaţi evoluţia istorică a dreptului şi aspectele ei caracteristice.

2. Evaluarea sumativă finală.

Subiecte pentru examen:

Subiectul 1: Obiectul şi problematica filozofiei dreptului

- Definiţi obiectul de studiu al filozofiei dreptului, aspectele, problemele fundamentale
şi funcţiile ei.
- Elucidaţi arsenalul metodologic al filozofiei dreptului.
- Apreciaţi rolul şi însemnătatea filozofiei dreptului, coraportul ei cu alte ştiinţe
juridice, în mod deosebit cu Introducere în studiul dreptului.

Subiectul 2: Etapele dezvoltării filozofiei dreptului în Grecia antică

- Identificaţi etapele dezvoltării filozofiei dreptului în Grecia antică.
- Comparaţi ideile filozofice ale filozofiei celor şapte înţelepţi cu cele ale sofiştilor.
- Apreciaţi importanţa filozofiei dreptului Greciei antice pentru dezvoltarea ulterioară a
omenirii.

Subiectul 3: Filozofia sofiştilor

- Explicaţi concepţiile filozofiei dreptului a sofiştilor.
- Comparaţi filozofia dreptului la sofişti cu cea a lui Socrate.
- Interpretaţi formula lui Trasymachos: „Justiţia este în realitate un bine al altuia; este un
avantaj pentru cel ce comandă şi un rău pentru cel ce se supune”.

Subiectul 4: Filozofia dreptului la Socrate

- Explicaţi semnificaţia filozofiei dreptului lui Socrate şi apreciaţi valoarea metodei
socratice.
- Comparaţi filozofia dreptului lui Socrate cu filozofia dreptului la sofişti.
- Interpretaţi formula „Omul bun trebuie să respecte şi legile rele ca să nu permită omului
rău să violeze legile bune…”

Subiectul 6: Filozofia dreptului lui Platon

- Expuneţi esenţa conceptului statului şi funcţiilor lui din dialogul lui Platon „Republica”.
- Analizaţi concepţiile dreptului în dialogul lui Platon „Legile”.
- Comparaţi concepţiile lui Platon şi Aristotel despre stat şi drept.
- Apreciaţi concepţia lui Platon despre Dreptate şi Statul ideal.

Subiectul 7: Filozofia dreptului lui Aristotel

- Explicaţi concepţiile lui Aristotel despre om ca fiinţă politică, despre formele de
guvernămînt şi separaţia puterilor, despre corelaţia dintre justiţie şi echitate.
- Identificaţi asemănările şi deosebirile în învăţătura despre stat a lui Platon şi Aristotel.
- Estimaţi valoarea filozofiei dreptului lui Aristotel.

Subiectul 8: Filozofia dreptului elenistă

- Evidenţiaţi şi caracterizaţi principalele orientări filozofice din perioada elenistă.
- Analizaţi concepţia contractualistă şi utilitaristă cu privire la stat şi drept a lui Epicur.
- Apreciaţi concepţiile cu privire la stat şi drept a stoicilor, scepticilor şi cinicilor.
 12
Subiectul 9: Patristica şi scolastica
- Numiţi reprezentanţii şi identificaţi trăsăturile caracteristice ale filozofiei patristice şi
scolastice şi implicaţiile lor în domeniul filozofiei dreptului.
- Evidenţiaţi temele principale de reflecţie a problemelor statului şi dreptului în opera
lui
Toma d’Aquino.
- Apreciaţi importanţa filozofiei medievale în dezvoltarea concepţiilor despre stat şi
drept.

Subiectul 10: Filozofia dreptului în Epoca Renaşterii

− Evidenţiaţi trăsăturile caracteristice şi etapele evoluţiei filozofiei dreptului în Epoca
Renaşterii.
− Explicaţi concepţiile cu privire la stat şi drept a lui Dante, Marsilius din Padova, N.
Cusanus, N. Machiavelli, J. Bodin.
− Apreciaţi actualitatea concepţiilor lui N. Machiavelli despre raportul dintre drept, morală şi
politică.

Subiectul 11: Filosofia dreptului natural din Epoca Modernă

− Identificaţi cadrul istoric şi trăsăturile distinctive ale filozofiei dreptului natural din Epoca
Modernă.
− Expuneţi concepţiile filozofice ale dreptului natural a lui H. Groţius, S. Pufendorf, J.-J.
Rousseau.
− Apreciaţi însemnătatea învăţăturii acestor gînditori pentru posteritate.

Subiectul 12: Istoricismul juridic sau şcoala istorică a dreptului

− Expuneţi esenţa concepţiilor istoricismului juridic a lui Gh. de Savigny şi Fr. Hayek.
− Comparaţi învăţătura lui Gh. de Savigny şi a lui Im Kant despre esenţa dreptului.
− Apreciaţi conceptul „conştiinţei juridice populare” şi valenţele ei asupra tratării esenţei
dreptului.

Subiectul 13: Im.Kant − fondatorul şcolii dreptului natural raţional

− Indicaţi ideile fundamentale ale concepţiei dreptului raţional a lui Im. Kant.
− Explicaţi esenţa conceptului lui Kant despre raportul dintre stat şi drept.
− Apreciaţi valoarea concepţiilor dreptului raţional a lui Fichte şi deosebirea lor de cele a lui
Kant.

Subiectul 14: Filozofia dreptului lui G.W.Hegel

- Determinaţi esenţa concepţiei istoricismului filozofic şi implicaţiile lui asupra tratării
dreptului.
- Definiţi priorităţile metodei dialectice elaborate de Hegel şi rolul dialecticii în
explicarea fenomenului dreptului.
- Apreciaţi importanţa filozofiei dreptului hegeliene pentru destinele omenirii.

Subiectul 15: Orientări principale în filozofia dreptului contemporană

- Enumeraţi principalele orientări ale filozofiei dreptului contemporană.
- Comparaţi conceptele filozofiei dreptului neokantiene şi neohegeliene.
- Apreciaţi ideile fundamentale ale legismului sovietic.

Subiectul 16: Probleme fundamentale de ontologie şi determinism juridic

 13
- Definiţi conceptul de realitate juridică şi evidenţiaţi formele ei.
- Comparaţi noţiunea de conştiinţă juridică cu noţiunea de conştiinţă socială.
- Apreciaţi ideile filozofiei dreptului cu privire la libertatea juridică.

Subiectul 17: Epistemologia juridică

- Explicaţi noţiunile de gnoseologie, epistemologie, adevăr, adevăr juridic.
- Identificaţi modurile ae abordare şi aspectele adevărului juridic.
- Expuneţi modalităţile de stabilire a adevărului în procedura penală.

Subiectul 18: Natura şi esenţa dreptului

- Explicaţi esenţa, forma şi conţinutul dreptului.
- Elucidaţi raportul dintre drept şi acţiune.
- Identificaţi locul şi rolul dreptului în sistemul normelor sociale.
- Analizaţi interacţiunea dintre morală şi drept.

Subiectul 19: Dreptul în sens obiectiv şi raportul lui cu dreptul subiectiv

- Explicaţi esenţa dreptului obiectiv şi a trăsăturilor lui caracteristice.
- Elucidaţi coercibilitatea dreptului şi sancţiunile lui caracteristice.
- Apreciaţi locul şi rolul dreptului subiectiv în structura dreptului.
Subiectul 21: Statul şi dreptul
- Explicaţi conceptul statului şi elementele lui.
- Identificaţi relaţiile dintre stat şi drept din perspectivă istorică.
- Evidenţiaţi geneza formării istorice a statului şi dreptului.
Subiectul 22. Omul – fundament raţional al dreptului
- Demonstraţi că natura umană reprezintă fundamentul dreptului.
- Comparaţi principiile moralei şi dreptului şi arătaţi punctele lor de tangenţă.
- Apreciaţi corelaţia ditre dreptul natural şi dreptul pozitiv.

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994. Ch.: Ed. Moldpres, 1994.
2. Biriş, I. Valorile dreptului şi logica intenţională. Arad: Ed. Serva-Sat, 1996.
3. Capcelea, V. Filozofia dreptului: man. pentru instit. de învăţ. superior. Ch.: Ed. ARC,
2004.
4. Capcelea, V. Filozofie: man. pentru instit. de învăţ. superior. Ed. a 4-a revăzută şi
adăugită. Ch.: Ed. ARC, 2005.
5. Capcelea, V. Normele sociale. Ch.: Ed. ARC, 2007.
6. Craiovan, I. Introducere în filosofia dreptului. Bucureşti: Ed. ALL BECK, 1999.
7. Filosofia greacă până la Platon. Coordonatori Adelina Piatkowski şi I. Banu.
Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979.
8. Georgescu, Ş. Filosofia dreptului. O istorie a ideilor. Partea I. Bucureşti: Ed. ALL,
1998.
9. Giorgio, Del Vecchio. Lecţii de filosofie juridică. Bucureşti: Ed. Europa Nouă, 1995.
10. Graf, Al. Marile curente ale filozofiei antice. Iaşi: Ed. Institutul european, 1998.
11. Hegel, G.W.F. Principiile filosofiei dreptului. Bucureşti: Ed. Academiei, 1965.
 14
12. Malaurie, Ph. Antologia gândirii juridice. Bucureşti: Ed. Humanitas, 1997.
13. Mihai, Gh.; Motică, R. Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia dreptului.
Bucureşti: Ed. ALL, 1994.
14. Mihai, Gh.; Motică, R. Fundamentele dreptului. Teoria şi filosofia dreptului.
Bucureşti: Ed. ALL, 1997.
15. Popa, N. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Ed. ALL BECK, 2002.
16. Popa, N. şi al. Filosofia dreptului. Marile curente. Bucureşti: Ed. ALLBeck, 2002.
17. Stroe, C. Reflecţii filosofice asupra dreptului. Bucureşti: Ed. Lumina-lex, 1998.
18. Stroe, C. Compendiu de filosofia dreptului. Bucureşti: Ed. Lumina-Lex, 1999.
19. Керимов, Д. А. Основы философии права. Москва, 1992.
20. Нерсесянц, В. С. Философия права. Москва: Норма, 1997.
21. Мохоря, Е. П. Философия права: В 3-х частях. Часть 1. Для студентов
юридических факультетов. Бэлць: Ed. Presa univ. bălţeană, 2002.
22. Тихонровов Ю. В. Основы философии права. Москва: Вестник, 1997.