Managementul Public

Management public
Conf.univ.dr.Armenia ANDRONICEANU
Cuprinsul cărţii:
PARTEA INTAI
CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public
1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici
1.2.1. Caracteristici ale managementului public
1.2.2. Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania
1.3. Abordari majore ale managementului public
1.3.1. Abordarea politica
1.3.2. Abordarea legala
1.3.3. Abordarea manageriala
1.4. Principiile managementului public
1.5. Functiile managementului public
1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei
1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public
1.7.1. Interesul public
1.7.2. Serviciul public
1.7.3. Puterea publica
PARTEA A DOUA
CAPITOLUL 2 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL

MANAGEMENTULUI PUBLIC
2.1. Notiunea de organizare
2.2. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor
publice din administratie
2.1.2. Abordarea lui Max Weber
2.2.2. Abordarea lui Frederick Taylor
2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol
2.3. Notiunea de structura administrativa
2.4. Tipuri de structuri in administratia de stat
2.4.1. Structura ierarhic – functionala
2.4.2. Structura teritoriala
2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ
CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI INFORMATIONAL AL

3.1. Conceptul de sistem informational
3.2. Tipologia componentelor
3.3. Functiile sistemului informational
3.4. Principiile sistemului informational
3.5. Tendinte ale sistemului informational
CAPITOLUL 4 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL ALE

4.1. Fundamentarea deciziilor administrative
4.2. Tipuri de decizii administrative
4.3. Participantii la decizia administrativa
4.4. Procesul de fundamentare a deciziilor administrative
4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative
4.5.1. Abordarea manageriala a procesului decizional
4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative
4.5.3. Abordarea politica a procesului decizional
4.5.4. Abordarea legala a procesului decizional
CAPITOLUL 5 METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC

5.1. Notiunea de metoda
5.2. Tipologia metodelor utilizate in managementul public
5.2.1. Metodele de executare
5.2.1.1. Metoda constrangerii
5.2.1.2. Metoda convingerii
5.2.1.3. Metoda cointeresarii
5.2.2. Metodele de organizare si functionare
5.2.2.1. Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative
5.2.2.2. Metoda sedintei
5.2.2.3. Metoda conducerii eficiente
5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei in munca
5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici
5.2.3. Metodele de cercetare
CAPITOLUL 6 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN

DOMENIUL RESURSELOR UMANE
6.1. Functionarul public, concept, tipologie
6.2. Pregatirea profesionala a functionarilor publici
6.2.1. Pregatirea medie
6.2.2. Pregatirea universitara
6.2.3. Pregatirea posuniversitara
6.3. Recrutarea functionarilor publici
6.4. Selectia functionarilor publici
6.4.1. Convorbirea cu candidatii recrutati-interviul
6.4.2. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor
6.4.3. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati
6.5. Consideratii privind tehnicile de selectie
6.6. Numirea functionarilor publici
6.7. Motivarea functionarilor publici
6.8. Evaluarea activitatii functionarilor publici
6.9. Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici
CAPITOLUL 7 ANALIZA COMPARATIVA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI

PUBLIC INTRE ROMANIA SI TARILE UNIUNII EUROPENE
7.1. Caracteristici generale
7.2. Structura colectivitatilor locale si regionale
7.3. Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in Romania
7.4. Reforma in administratia din Romania
PARTEA A TREIA
CAPITOLUL 8 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN

SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN AUSTRIA
8.1. Statul
8.2. Structura autoritatii
8.2.1. Autoritatea juridica
8.2.2. Autoritatea legislativa
8.2.3. Autoritatea executiva

SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN CANADA
9.1. Particularitati ale contextului canadian
9.1.1. Federalismul si globalizarea
9.1.2. Populatia aborigena si minoritatile
9.1.3. Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada
9.2. Structura autoritatii în administratia canadiana
9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal, provincial si local
9.4. Transferul de know-how în domeniul managementului public din Canada în Romania

SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN GERMANIA
10.1. Statul

SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN FRANTA
11.1. Statul

SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN JAPONIA
12.1. Statul

SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN SUEDIA
13.1. Statul
13.2. Reprezentarea autoritatii

SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN REGATUL UNIT AL MARII BRITANII
14.1. Statul

SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN STATELE UNITE ALE AMERICII
15.1. Statul
BIBLIOGRAFIE
Cuprinsul studiilor de caz:

Studii de caz
Teme de cercetare
Cuprinsul testelor:
Teste
PARTEA INTAI
CAPITOLUL 1: FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC
MOD DE LUCRU
CUPRINS
1.1. Necesitatea cunoasterii managementului public
1.2. Definirea managementului public si principalele caracteristici
1.2.1.Caracteristici ale managementului public
1.2.2.Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania
1.3. Abordari majore ale managementului public
1.3.1.Abordarea politica
1.3.2.Abordarea legala
1.3.3.Abordarea manageriala
1.5. Functiile managementului public
1.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei
1.7. Caracteristici ale domeniului managementului public
1.7.1.Interesul public
1.7.2.Serviciul public
1.7.3.Puterea publica
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SUPLIMANTARA
INTREBARI RECAPITULATIVE
CONCEPTE
Managementul public si caracteristicile sale

Evolutia managementului public pe plan mondial si in Romania
Abordari majore ale managementului public
Principiile managementului public
Functiile managementului public
Interdependente cu alte domenii
Caracteristici ale domeniului managementului public
MOD DE LUCRU
1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al

(1) Manual, notite anexelor si al informatiilor suplimentare primite la
curs sau prin notele de curs.
(2) Rezumat si
2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele
cuvinte -cheie
cheie.
3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara 4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor
expuneri verbale, dar si in scris
(4) Intrebari
5. Realizati testele de autoevaluare, fara a apela la
raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
(5) Teste de pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
autoevaluare
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
(6) Studii de caz , caietul de lucrari pentru seminar.
exercitii
7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
(7) Seminar dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
referate intocmite de ceilalti colegi de grupa.
Caiet de seminar
Capitolul 1
FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC
0DQDJHPHQWXOSXEOLFVHGH]YROW FDGRPHQLXGLVWLQFWDOúWLLQ HLSRUQLQGGHODHOHPHQWHOHVDOH
IXQGDPHQWDOH ÌQ FRQWLQXDUH VXQW SUH]HQWDWH FkWHYD FRQFHSWH WHRULL SULQFLSLL GH ED] FDUH IDFLOLWHD]
FXQRDúWHUHD vQ HOHJHUHD úL XWLOL]DUHD FRUHVSXQ] WRDUH D DERUG ULORU LQVWUXPHQWHORU PHWRGHORU úL
tehnicilor dHPDQDJHPHQWSXEOLFFXFDUHRSHUHD] IXQF LRQDULLGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
1HFHVLWDWHDFXQRDúWHULLPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
7UDQ]L LD VSUH HFRQRPLD GH SLD GHWHUPLQ SURIXQGH PXWD LL vQ WRDWH GRPHQLLOH YLH LL VRFLDOH
HYLGHQW úL vQ VHFWRUXO SXEOLF 3ULQ FRQ LQXWXO V X PDQDJHPHQWXO SXEOLF UHSUH]LQW VXSRUWXO WHRUHWLF úL
SUDFWLFQHFHVDULPSOHPHQW ULLVFKLPE ULORUvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
Procesul de restructurare a sectorului public, in general, si a sistemului administrativ, in

special, necesita inalt profesionalism, respectiv functionari publici cu o pregatire corespunzatoare de
specialitate si in domeniul managementului public.
Se contureaza din ce in ce mai mult tendinta de profesionalizare a functionarilor publici
permanenti. Evident, aceasta mutatie semnificativa determina o foarte buna cunoastere a continutului
managementului public.
Figura nr. 1. Continutul managementului public
MANAGEMENTUL
PUBLIC
studiaz
3URFHVHúLUHOD LLGHPDQDJHPHQW
IRUPHD]
3ULQFLSLLúLOHJLW L
SHUIHF LRQHD]
2UJDQL]DUHDúLIXQF LRQDUHDLQVWLWX LLORU
publice
HVWHLQIOXHQ DWGH
úLLQIOXHQ HD] Valorile economice, politice, sociale, culturale
XUP UHúWH
Interesul public
1.2'HILQLUHDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFúLSULQFLSDOHOHFDUDFWHULVWLFL
0DQDJHPHQWXO SXEOLF UHSUH]LQW DQVDPEOXO SURFHVHORU úL UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW ELQH
determinate, existente între componente ale sistemului administrativ, prin care, în regim de putere
publLF VH DGXF OD vQGHSOLQLUH OHJLOH úLVDX VH SODQLILF RUJDQL]HD] FRRUGRQHD] JHVWLRQHD] úL
FRQWUROHD] DFWLYLW LOHLPSOLFDWHvQUHDOL]DUHDVHUYLFLLORUFDUHVDWLVIDFLQWHUHVXOSXEOLF.
'LQGHILQL LHGHVSULQGHPXUP WRDUHOH caracteristici:
- managementXOSXEOLFUHXQHúWHXQDQVDPEOXGHSURFHVHúLUHOD LLGH management, care apar
între componentele sistemului administrativ;
-SURFHVHOHGHVI úXUDWHvQVHFWRUXOSXEOLFVXQWDWkWprocese de management,FkWúLGHH[HFX LH;
1.2.1. Caracteristici ale managementului public
Multidimensionalitatea managementului public atrage, în mod evident, o serie de

FDUDFWHULVWLFL FDUH FRQWULEXLH OD R EXQ vQ HOHJHUH D FRQ LQXWXOXL DFHVWXLD YH]L ILJXUD QU
Caracteristici ale managementului public).
Figura nr. 2. Caracteristici ale managementului public
Caracteristici ale managementului public
CARACTER
CARACTER
CARACTER DE
POLITIC
INTEGRATOR DIVERSITATE
CARACTER
CARACTER DE
COMPLEX SIN7(=
1.2.2. (YROX LDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFSHSODQPRQGLDOúLvQ5RPkQLD
0DQDJHPHQWXO SXEOLF FD úWLLQ V D FRQVWLWXLW vQ GHFXUVXO WLPSXOXL GDWRULW SUHRFXS ULORU
-
FRQWLQXHDOHVSHFLDOLúWLORUSHQWUXSHUIHF LRQDUHDDFWLYLW LLvQGRPHQLXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH
ÌQFHSXWXULOH úWLLQ HL DGPLQLVWUD LHL VH DIO XQGHYD vQ VHFROXO DO ;9,,-lea. Germenii viitoarei
úWLLQ HDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFDXDS UXWvQ*HUPDQLDúL$XVWULD ULvQFDUHDXIRVWRUJDQL]DWH
cursuri
GH úWLLQ H FDPHUDOH UHVSHFWLY GH DGPLQLVWUDUHD ILQDQ HORU SXEOLFH 8OWHULRU FHUFHW ULOH DX FXSULQV
vQWUHDJDDGPLQLVWUD LHGHVWDW
'DWRULW DFWLYLW LL FDPHUDOLúWLORU vQ VHFROXO DO ;,;

-lea, în Austro-Ungaria a fost creat un
aparat administrativ ELQH RUJDQL]DW 'LQWUH FDPHUDOLúWL V-au remarcat Lorenz von Stein, profesor la
XQLYHUVLW LOH GLQ .LHY úL 9LHQD -1845-1885 – úL
L. Gumplovitz, profesor la Universitatea din Granz-1838-1909.

'XS 'XQVLUH vQWU-R VRFLHWDWH GHPRFUDWLF FHW HQLL DX GUHSWXO V SDUWLFLSH OD
SODQLILFDUHD LPSOHPHQWDUHD HYDOXDUHD úL UHIRUPD VHUYLFLLORU SXEOLFH 3ULQ XUPDUH DFHúWLD SRW IL
LPSOLFD LGLUHFWvQSURFHVHOHGHPDQDJHPHQWúLGHH[HFX LHGLQVHFWRUXOSXEOLF
'HúLvQ5RPkQLDFRQFHSWXOGHPDQDJHPHQWSXEOLFDIRVWLQWURGXVGXS GHYLQHGLQFHvQ
FH PDL HYLGHQW QHFHVLWDWHD GH]YROW ULL FHUFHW ULORU SHQWUX GHPRQVWUDUHD IDSWXOXL F managementul
SXEOLF HVWH XQ GRPHQLX GLVWLQFW FDUH VH GHOLPLWHD] FODU GH DOWH GRPHQLL , respectiv DGPLQLVWUD LH
SXEOLF GUHSWDGP inistrativ.
$ERUG ULDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
([LVW WUHL DERUG UL FX SULYLUH OD PDQDJHPHQWXO SXEOLF FXQRVFXWH úL vQ OLWHUDWXUD DPHULFDQ GH
specialitate.
3UREOHPDWLFD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF HVWH DERUGDW GLQ WUHL SHUVSHFWLYH SROLWLF OHJDO
PDQDJHULDO 3ULQXUPDUHDXUH]XOWDWWUHLDERUG ULPDMRUH
$ERUGDUHDSROLWLF
$ERUGDUHDOHJDO
$ERUGDUHDPDQDJHULDO
$ERUGDUHDSROLWLF
$IRVWH[SOLFDW úLVXV LQXW GH:DOODFH6D\UHFDUHFRQVLGHUDF PDQDJHPHQWXOSXEOLFHVWHvQ
ultLPXO UkQG R SUREOHP GH WHRULH SROLWLF 3UREOHPD IXQGDPHQWDO vQWU R GHPRFUD LH DILUPD HO HVWH
-
responsabilitatea pentru un control total.
$ERUGDUHD SROLWLF D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF SXQH DFFHQW SH YDORUL FD reprezentativitate,
sensibilitate, receptivitate. 6H FRQVLGHU F DFHVWHD VXQW HVHQ LDOH SHQWUX PHQ LQHUHD GHPRFUD LHL
FRQVWLWX LRQDOHúLSRWILLQWHJUDWHvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF
Structura managementului public devine una politizata de diferite grupuri care cauta
permanent reprezentare. Se intampla frecvent ca unele organizatii sa creasca in timp, in principal ca
un raspuns la cererea politica de a satisface interesele de reprezentare. Dar, asa cum afirma Seidman,
aceste dispute vor continua intrucat organizatiile administrative sunt frecvent abordate ca fiind
dominate de probleme politice, accentuand astfel rolul valorilor politice in domeniul managementului
public.
$ERUGDUHDOHJDO
$FHDVW DERUGDUHDIRVWXQHRULPLQLPL]DW FDLPSRUWDQ vQVSHFLDOGHUHSUH]HQWDQ LLDERUG ULL
PDQDJHULDOHÌQ68$vQV HVWHGHILQLW FDXQDGLQWUHFHOHPDLLPSRUWDQWHSHQWUXvQ HOHJHUHDúLGHILQLUHD
Abordarea legala a managementului public reuneste trei valori. Prima se refera la procedura
folosita pentru a desfasura procesele administrative. Aceasta trebuie sa fie precis definita deoarece a
fost recunoscuta mult timp ca valoare care nu poate fi limitata la un singur set de cerinte sau standarde.
A doua valoare se refera la drepturile individuale reale ale fiecarui functionar public. Acestea
sunt mentionate intr-o Carta a drepturilor si in alte amendamente.
A treia valoare se refera la aspectele juridice care influenteaza rezultatele conflictelor aparute
intre persoanele private si stat. Acestea definesc puterea de dispunere pe care o au curtile de a milita
impotriva nedreptatilor, a abaterilor de la prevederile legii si a acorda protectie legala pentru toti
cetatenii care au fost afectati de aplicarea unor decizii administrative.
1.3.3. Abordarea manageriala
Intelegerea celei de a treia abordari, abordarea manageriala, este conditionata de cunoasterea

teoriei managementului stiintific si a abordarii birocratice care vor fi prezentate in continuare (vezi
figura nr.3. Abordari majore ale managementului aplicabile in managementul public).
Figura nr. 3.$ERUG ULPDMRUHDOHPDQDJHPHQWXOXLDSOLFDELOHvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF
WEBER LEWIS GULICK/URWICK
ABORDAREA ABORDAREA ABORDAREA

BIROCRATICA MANAGEMENTULUI 5$ ,21$/
ù7,,1 ,),&
− Compartimente − Rolul accentuat al - Accentul se pune pe valori

specializate leadershipului FDHILFLHQ HILFDFLWDWH
− Diviziune a muncii
−
− ,HUDUKLHELQHGHWHUPLQDW
− Managerul public trebuie $WHQ LDGHRVHELW DFRU -
V DLE FDOLW LDSWLWXGLQL GDW SURFHVXOXLG
− &RQGXFHUHDDSDU LQHXQHL
e
FXQRúWLQ H FRRUGRQDUHúLFRPXQLF ULL
persoane
− PURPRYDUHDDUHODED] − ,QVWLWX LDSXEOLF − Preocuparea pentru
UH]XOWDWHOHRE LQXWH YDORULILFDUHDSRWHQ LDOXOXL
UHSUH]LQW XQFDGUXvQ
− Dimensiune mare a care sunt realizate FUHDWLYDODQJDMD LORU
RUJDQL]D LLORU
− Caracterul formal al obiectivele de grup − Managementul este

VWUXFWXULLFRPXQLF ULLúL − ,QVWLWX LDSXEOLF SRDWH realizat de un “maestru”
managementului determLQDVFKLPE ULvQ − ([LVWHQ DPDLPXOWRUWLSXUL
− Dezumanizarea structura politicului GHRUJDQL]D LLSXEOLFHvQ

managementului ca − 2UJDQL]D LDSXEOLF IXQF LHGHDPSODVDPHQWúL
urmare a formalismului RELHFWLYHOHXUP ULWH
DVLJXU VWUXFWXUDSHQWUX
accentuat
− 5LJLGLWDWHDUHOD LLORU
exercitarea puterii politice − Evaluarea angaMD LORUvQ
manager public - − $ERUGDUHDVLWXD LRQDO D VHFWRUXOSXEOLFvQIXQF LH
subordonat leadershipului de rezultatele muncii lor

− Respectarea unor
regulamente bine definite

/D ED]D PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF VH DIO XQ DQVDPEOX GH SULQFLSLL IRUPXODWH vQ XUPD XQRU
ULJXURDVHúLDSURIXQGDWHFHUFHW ULDXQHLvQGHOXQJDWHH[SHULHQ H
Principiile managementului public au menirea de a asigura cadUXO JHQHUDO SHQWUX R EXQ
GHVI úXUDUHDDFWLYLW LLDGPLQLVWUDWLYHYH]LILJXUDQU3ULQFLSLLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
Figura nr. 4. Principiile managementului public

Principiul Conducerii Unitare
Principiul Conducerii Autonome
PRINCIPIUL
Principiul FlexibiliW LL
3ULQFLSLXO5HVWUXFWXU ULL
3ULQFLSLXO3HUIHF LRQ ULL&RQWLQXH
3ULQFLSLXOOHJDOLW LL
)XQF LLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
Cunoasterea si exercitarea de catre functionarii publici a functiilor managementului public

constituie un element esential pentru eficienta institutiilor administrative. In opinia noastra (vezi
figura nr.5. Functiile managementului public) functiile managementului public sunt: previziune,
organizare-coordonare, motivare, administrare, control-evaluare.
Figura nr. 5.)XQF LLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
PREVIZIUNE
MOTIVAREA
ORGANIZARE-
COORDONARE
CONTROL
EVALUARE
ADMINISTRARE
)81& ,,/(
MANAGEMENTULU
PUBLIC
)XQF LD GH SUHYL]LXQH FRQVW vQ ansamblul SURFHVHORU GH PXQF SULQ LQWHUPHGLXO F URUD
VH GHWHUPLQ SULQFLSDOHOH RELHFWLYH DOH LQVWLWX LLORU SXEOLFH vQ JHQHUDO PLMORDFHOH úL UHVXUVHOH
necesaUHUHDOL] ULLORU.
)XQF LD GH RUJDQL]DUH -coordonare presupune un DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF SULQ
LQWHUPHGLXO F URUD VH DVLJXU FDGUXO LQVWLWX LRQDO QHFHVDU UHDOL] ULL UD LRQDOH úL HILFLHQWH D
obiectivelor previzionate în domeniul managementului publiFSULQDORFDUHDUD LRQDO DUHVXUVHORU
)XQF LD GH PRWLYDUH UHXQHúWH DQVDPEOXO SURFHVHORU GH PXQF SULQ FDUH VH GHWHUPLQ
SHUVRQDOXO LQVWLWX LHL SXEOLFH V FRQWULEXLH OD LGHQWLILFDUHD úL VDWLVIDFHUHD LQWHUHVXOXL SXEOLF SH ED]D
OX ULLvQFRQVLGHUDUHDIDFWRULORUFDUHvOPRWLYHD] SHQWUXUHDOL]DUHDRELHFWLYHORU
)XQF LD GH DGPLQLVWUDUH FRQVW vQWU -un DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF SULQ FDUH VH
DVLJXU R JHVWLRQDUH ULJXURDV D WXWXURU UHVXUVHORU H[LVWHQWH úL DWUDVH vQ YHGHUHD UHDOL] ULL
obiectivelor sistemului administrativ, respectiv satisfacerea intereselor publice generale.

)XQF LD GH FRQWURO-evaluare UHSUH]LQW XQ DQVDPEOX GH SURFHVH GH PXQF SULQ FDUH VH
FRPSDU UH]XOWDWHOHFXRELHFWLYHOHLQL LDOHVHYHULILF FRQIRUPLWDWHDDF LXQLORULQVWLWX LLORUSXEOLFHFX
UHJOHPHQW ULOH MXULGLFH vQ YLJRDUH úL FX PLVLXQHD DQJDMD LORU V L GH D VDWLVIDFH LQWHUHVXO JHQHUDO FX
UHVSHFWDUHDGUHSWXULORUúL OLEHUW LORUIXQGDPHQWDOHDOH SHUVRDQHORUúL vQ ILQDOVHGHWHUPLQ DEDWHULOH
GHODVLWXD LLOHQRUPDOHvQYHGHUHDHOLPLQ ULLORU
Functionalitatea managementului public este determinata de modul in care functionarii publici

permanenti si/sau alesi in functii publice inteleg sa exercite cu inalt profesionalism cele 5 functii
prezentate. Eficacitatea managerilor publici este conditionata de abilitatile lor mangeriale manifestate
in procesele de management cu ocazia exercitarii acestor functii.
1.6. ,QWHUGHSHQGHQ HOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFFXDOWH
GRPHQLLDOHúWLLQ HL
Multidimensionalitatea managementuluL SXEOLF UH]XOW GLQ QXPHURDVHOH FRQH[LXQL FX DOWH

domenii distincte. În continuare sunt abordate doar câteva dintre acestea.
Figura nr.6. Interdependentele managementului public cu alte domenii ale stiintei
Management
general
Marketing Informatica
social administrativa
Alte domenii Stiinte

politice
MANAGEMENT Drept
PUBLIC international
Ergonomie
Sociologie
Demografie
Psihologie Stiinte
economice
Între PDQDJHPHQWXO JHQHUDO úL PDQDJHPHQWXO SXEOLF H[LVW VWUkQVH LQWHUGHSHQGHQ H vQ VHQVXO
F R VHULH vQWUHDJ GH SULQFLSLL úL OHJLW L DOH PDQDJHPHQWXOXL vúL J VHVF DSOLFDELOLWDWH vQ LQVWLWX LLOH
SXEOLFH /HJ WXUD vQWUH FHOH GRX HVWH GH WLSXO SDUWH
-întreg în care managementul public este un
domeniu de aplicabilitate a teoriei generale a managementului, desigur în forme specifice determinate
GHSDUWLFXODULW LOHGRPHQLXOXLúLRULHQWDUHDSHVDWLVIDFHUHDLQWHUHVXOXLSXEOLF
ÌQ FDGUXO RUJDQL] ULL VWDWDOH WUHEXLH V H[LVWH R SHUPDQHQW FRODERUDUH vQWUH PDQDJHULLSXEOLFL
GLQDGPLQLVWUD LHúLLQVWLWX LLOHSROLWLFHvQWUXFkWDGPLQLVWUD LDFRQVWLWXLHXQXOGLQLQVWUXPHQWHOHFHOHPDL
LPSRUWDQWH XWLOL]DWH GH LQVWLWX LLOH SROLWLFH SHQWUX FRQGXFHUHD VRFLHW LL &RODERUDUHD între factorii
SROLWLFLúLDGPLQLVWUD LDGHVWDWFRQVWLWXLHRJDUDQ LHDRE LQHULLXQRUUH]XOWDWHVXSHULRDUHvQFRQGXFHUHD
VRFLHW LL
$OWHLQWHUGHSHQGHQ HH[LVW vQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFúLGUHSWXODGPLQLVWUDWLY.
In cercetarea managementului public nu se poate face o separare intre aspectele juridice si cele
manageriale, intrucat acestea nu pot fi tratate separat.
$FHVWHL FHULQ H L-D U VSXQV PDQDJHPHQWXO SXEOLF GLQ PXOWLSOH SXQFWH GH YHGHUH I U D
QHJOLMD vQV DVSHFWXO MXULGLF GHRVHELW GH LPSRUWDnt. În cercetarea managementului public nu se
SRDWH IDFH R VHSDUDUH vQWUH DVSHFWHOH MXULGLFH úL FHOH QHMXULGLFH vQWUXFkW DFHVWHD QX SRW IL WUDWDWH
separat. Sistemul administrativ QX SRDWH IXQF LRQD vQ DIDUD UHJXOLORU MXULGLFH ,QWUHDJD RUJDQL]DUH úL
GHVI úXUDUH D SURFHVHORU úL UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW GLQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF VXQW UHJOHPHQWDWH GH
QRUPH MXULGLFH 'H DFHHD FHUFHWkQG PDQDJHPHQWXO SXEOLF DGPLQLVWUD LD úWLLQ D DGPLQLVWUD LHL
WUHEXLH vQGUHSWDW úL VSUH FHUFHWDUHD UHJOHPHQW ULORU MXULGLFH I când apel la rezultatele oferite de
úWLLQ DGUHSWXOXLDGPLQLVWUDWLY
,QWHUGHSHQGHQ HH[LVW úLvQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFúLVRFLRORJLH
'HVLJXU F SURFHVXOúLUHOD LLOHGHPDQDJHPHQWVHGHUXOHD] vQWU -un mediu social organizat, în

FDGUXO F UXLD VH GHVI úRDU DFWLYLW LOH VWDELOLWH SULQ QRUPH MXULGLFH 'H DLFL UH]XOW QHFHVLWDWHD
DFFHQWX ULL SUHRFXS ULORU SHQWUX FHUFHWDUHD SUREOHPHORU VRFLDOH FDUH LQIOXHQ HD] SURFHVHOH GH
management.
În acest sens, putem exemplifica LQWHUGHSHQGHQ HOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF FX úWLLQ HOH HFRQRPLFH ,
FDUHVWXGLD] vQGHWDOLXWRDWHDVSHFWHOHDFWLYLW LLHFRQRPLFR -financiare.
([LVW RVHULHGHLQWHUGHSHQGHQ HvQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFúLSVLKRORJLH . Managerii publici,
úL QX QXPDL HL DSHOHD] OD UH]XOWDWHOH FHUFHW ULORU SVL hologice, la instrumentarul specific acestui
GRPHQLX SHQWUX D YHULILFD DSWLWXGLQLOH FDUDFWHUXO HWF DO FHORU FDUH XUPHD] V LQWUH vQ VLVWHPXO
DGPLQLVWUDWLY $VWIHO VXQW XWLOL]DWH WHVWH YDULDWH FDUH V HYLGHQ LH]H GH SLOG FDSDFLWDWHD GH
UD LRQDPHQW ORJLF DO XQHL SHUVRDQH FDSDFLWDWHD GH DQDOL] úL VLQWH] FUHDWLYLWDWHD úL LQYHQWLYLWDWHD
VWDUHDHPR LRQDO HWF
8Q DOW GRPHQLX GLVWLQFW FX FDUH VH DIO vQ VWUkQV OHJ WXU managementul public, este
ergonomia &HUFHW ULOH vQ DFHVW GRPHQLX DX FD VFRS SULQFLSDO DGRSWDUHD GH P VXUL SULQ FDUH V ILH
FUHDWH FRQGL LL GH PXQF FRQIRUWDELOH SHQWUX RE LQHUHD XQHL HILFLHQ H PD[LPH )RORVLQG FRQFOX]LLOH
HUJRQRPLHLúLFRQFOX]LLOHSURSULLORULQYHVWLJD LLFHUFHW WRULLvQGRPHQLXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFRIHU
VROX LL SHQWUX FRQWLQXD SHUIHF LRQDUH D SURFHVHORU úL UHOD LLORU GH PDQDJHPHQW DF LRQkQGX -se, în acest
VFRSúLDVXSUDFRQGL LLORUGHPXQF GLQDGPLQLVWUD LH
0DQDJHPHQWXO SXEOLF VH DIO vQ LQWHUGHSHQGHQ úL FX demografia 'HPRJUDILD VWXGLD]
variate aspecte UHIHULWRDUHODSRSXOD LH$FHVWHDLQWHUHVHD] vQWU RDQXPLW P VXU úLIXQF LRQDULLGLQ

-
LQVWLWX LLOH SXEOLFH $VWIHO GHPRJUDILD FHUFHWHD] VWUXFWXUD SRSXOD LHL SH JUXSH GH YkUVW SH VH[H
DPSODVDUHD SRSXOD LHL vQ GLIHULWHOH ]RQH DOH ULL vQ PHGLXO UXUDO VDX XUEDQ SUHFXP úL WHQGLQ HOH
DPSODV ULL GLIHULWH SUREOHPH VRFLRSURIHVLRQDOH SHUVSHFWLYHOHQDWDOLWD LLPRUELGLW LL úLPRUWDOLW LL
QLYHOXO FXOWXUDO DO SRSXOD LHL HWF 'DWHOH RE LQXWH GLQ FHUFHW ULOH GHPRJUDILFH VXQW XWLOL]DWH vQ
managementul publiF vQVFRSXODGDSW ULLDGPLQLVWUD LHLODFRQGL LLOH VSHFLILFHGHORFúLWLPSSHQWUX

satisfacerea într-XQJUDGWRWPDLULGLFDWDFHULQ HORUVRFLDOH
'HVLJXU F H[LVW úL DOWH GRPHQLL DOH úWLLQ HL FDUH VH DIO vQ LQWHUGHSHQGHQ FX PDQDJHPHQWXO
public, noiDPVXSXVDWHQ LHLGRDUFkWHYDGLQWUHDFHVWHD

1.7. Caracteristici ale domeniului de aplicabilitate a
managementului public
) U vQGRLDO vQ HOHJHUHD DFHVWXL GRPHQLX GLVWLQFW SUHVXSXQH FXQRDúWHUHD XQRU DVSHFWH
SDUWLFXODUH PHQLWH V SHUPLW R SUH]HQWDUH D FDGUXOXL JHQHUDO vQ FDUH VH GHUXOHD] SURFHVHOH GH
management din adPLQLVWUD LD SXEOLF GLQ 5RPkQLD YH]L ILJXUD QU (OHPHQWH FDUDFWHULVWLFH
domeniului de aplicabilitate al managementului public).

1.7.1. Interesul public
Astfel, scopuO PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF vQ LQVWLWX LLOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH satisfacerea
interesului general,I U DVHDYHDvQYHGHUHXQSURILWvQWLPSFHPDQDJHULLGLQRUJDQL]D LLOHSDUWLFXODUH
XUP UHVFvQPRGFRQVWDQWXQFvúWLJPDWHULDO.
Este foarte important GH SUHFL]DW F RELHFWLYXO XQHL LQVWLWX LL SXEOLFH HVWH VHUYLUHD LQWHUHVXOXL
SXEOLF ([LVW vQV FHULQ H SH FDUH LQL LDWLYD SDUWLFXODU QX OH-DU SXWHD VDWLVIDFH úL FDUH VXQW HVHQ LDOH
SHQWUX VRFLHWDWH vQ JHQHUDO úL SHQWUX ILHFDUH PHPEUX vQ SDUWH $VHPHQHD FHULQ H FDUH DOF WXLHVF
LQWHUHVXOSXEOLFFRQVWLWXLHGRPHQLXOSURSULXDOPDQDJHPHQWXOXLvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF
&RQ LQXWXO LQWHUHVXOXL SXEOLF YDULD] vQ UDSRUW GH SHULRDGHOH LVWRULFH DOH VRFLHW LL IRUPHOH
sociale, tehnicile folosite în fiecare peULRDG
'HúLFRQ LQXWXOYDULD] RELHFWLYXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFU PkQHDFHODVL
Figura nr.7. Elemente caracteristice domeniului managementului public
ELEMENTELE
CARACTERISTICE
INTERESUL PUBLIC SERVICIUL PUBLIC AUTORITATEA
1.7.2. Serviciul public

8Q DOW DVSHFW GLQ SUREOHPDWLFD PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF DVXSUD F UXLD LQVLVW P vQ FRQWLQXDUH
HVWH QR LXQHD GH VHUYLFLX SXEOLF ÌQ 5RPkQLD DFHDVW QR LXQH GH ED] HVWH IRORVLW DWkW vQ
PDQDJHPHQWXOSXEOLFFkWúLvQGUHSWXODGPLQLVWUDWLY
Corelat strâns cu conceptul prezentat anterior, serviciul public poate fi explicat ca un ansamblu
GH DFWLYLW L RUJDQL]DWH úL DXWRUL]DWH GH DGPLQLVWUD LD SXEOLF SHQWUX D VDWLVIDFH Qevoi sociale în
interes public.
7UHEXLHUH LQXWIDSWXOF QXRULFHDFWLYLWDWHGHLQWHUHVSXEOLFHVWHVHUYLFLXSXEOLFFLQXPDL
DFHOHDFWLYLW LFDUHDúDFXPDPPDLSUHFL]DWVXQWQHFHVDUHSHQWUXVDWLVIDFHUHDXQRUQHYRLVRFLDOH
apreciate de puterea politLF FDILLQGGHLQWHUHVSXEOLF
ÌQ DFHVW FRQWH[W HVWH LPSRUWDQW GH H[SOLFDW FRQFHSWXO GH SXWHUH SXEOLF UHVSHFWLY vQ FH FRQVW
SXWHUHDPDQDJHULORUúLDDXWRULW LORUDGPLQLVWUDWLYH
3XWHUHDSXEOLF
3XWHUHD SXEOLF UHSUH]LQW DQVDPEOXO GUHSWXULORU VSHFLDOH SH FDUH OH DUH R LQVWLWX LH
DGPLQLVWUDWLY vQVHQVGHDXWRULWDWHFHUHSUH]LQW úLDS U LQWHUHVXOSXEOLFFDUHvQPRGREOLJDWRULX
WUHEXLHV VHLPSXQ FHOXLSDUWLFXODUDúDFXPUH]XOW GLQ&RQVWLWX LHúLOHJLOHRUJDQLFH

CAPITOLUL 1: REZUMAT
I. Definitia managementului public:

Managementul public este o disciplina specializata care are ca obiect cunoasterea proceselor
si relatiilor de management din administratia publica in toata complexitatea lor in vederea
formularii de principii si legitati pentru perfectionarea permanenta a organizarii si functionarii
structurilor administrative, in functie de valorile puterii politice, de necesitatile economico-sociale,
de gradul de inzestrare tehnica, de nivelul general, de cultura si civilizatie, cu scopul realizarii unor
servicii publice eficiente, corespunzatoare nevoii sociale generale si satisfacerii interesului public.
Caracteristicile managementului public sunt: caracter integrator, caracter politic, caracter de
diversitate, caracter complex, caracter de sinteza.
II. Abordari ale managementului public

1.Abordarea politica sustinuta de Wallace Sayre si Norton Long care pun accentul pe valori
ca: reprezentativitate, sensibilitate, receptivitate
Conform acestei abordari structura managementului public devine una politizata de diferite
grupuri care cauta permanent reprezentare.
2.Abordarea legala sustinuta de Marschall Dimock si Kenneth Davis.
Marschall Dimock scria ca, pentru administratorul publi, legea este ceva pozitiv si concret
care precizeaza autoritatea acestuia.
Kenneth Davis argumenteaza ca organizatiile publice sunt cel mai bine definite in termenii
legii.
3.Abordarea manageriala premisele abordarii manageriale se afla in sec. al IX-lea cand
realitatea a demonstrat ca dominatia politicului a condus la dezvoltarea la toate nivelurile a
coruptiei, ineficientei si a permis formarea unei clase de politicieni incapabili, in fond sa conduca
natiunea.
In concluzie, rolul politicului trebuie diminuat pentru ca produce ineficienta.
III. Principiile managementului public: principiul conducerii autonome, principiul

conducerii unitare, principiul flexibilitatii, principiul restructurarii, principiul perfectionarii
continue, principiul legalitatii.
IV. Functiile managementului public: functia de previziune, functia de organizare-

coordonare, functia de motivare, functia de administrare, functia de control-evaluare.
V. Caracteristici ale domeniului managementului public: interesul public, puterea

publica, autoritatea publica, serviciul public.
CUVINTE CHEIE
Autoritate publica
Interes public
Putere publica
Sreviciu public
Stabiliment public
Stabiliment de utilitate publica
Institutie publica
BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA
Armenia Androniceanu- Management Public, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

Alexandru I.-Structuri Mecanisme si Institutii Administrative, Ed. Sylvi, Bucuresti, 1996
Taylor F.-The principles of Scientific Management, New York 1917
Waldo D.-What is Public Administration, New York, 1978
Laufer R-Management Public, Dalloz, Reading, 1980
Garson D.-Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991
Farnham D. New Public Managers in Europe, ICSA, Publishing Cambridge, 1996
Herbert S.-Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York, 1976
1. Care sunt factorii care influenteaza continutul managementului public?

2. Enumerati caracteristicile managementului public
3. Ce interdependente exista intre managementul public si marketing?
4. Ce este interesul public?
5. Reprezentantii abordarii manageriale au contestat abordarea legala? Motivati raspunsul.
Capitolul 2
PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC

AL MANAGEMENTULUI PUBLIC
,QVWLWX LLOHGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF VHFRQVWLWXLHFDVXEVLVWHPDOVLVWHPXOXLVRFLDOJOREDOúLDX
FD VFRS VHUYLUHD PHPEULORU VRFLHW LL 3HQWUX D VHUYL VRFLHWDWHD HVWH QHFHVDU RUJDQL]DUHD ILHF UHL
FRPSRQHQWH D VLVWHPXOXL ÌQ FRQWLQXDUH SUH]HQW P QR LXQLOH GH ED] UHIHULWRDUH OD DFHDVW
SUREOHPDWLF
2.1.1R LXQHDGHRUJDQL]DUH
7HUPHQXO ³D RUJDQL]D´ SURYLQH GLQ OLPED IUDQFH] RUJDQLVHU úL vQVHDPQ D DF LRQD PHWRGLF
SHQWUXDVLJXUDUHDGHVI úXU ULLHILFLHQWHDXQRUDFWLYLW L
Figura nr. 8. CriterLLúLIRUPHGHRUJDQL]DUH
Organizarea compartimentelor
2UJDQL]DUHDLQVWLWX LHL
NIVELUL
Organizarea domeniului
Organizarea sistemului
Criterii de
organizare
Organizarea structurii
OBIECTUL
Organizarea proceselor
Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin care potrivit

cadrului legislativ se delimiteaza elementele componente ale sistemului administrativ in ansamblu
si ale fiecarei institutii publice in parte, se precizeaza atributiile, sarcinile si competentele care revin
componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara
sistemului in vederea satisfacerii eficiente a interesului public.
2.2. $ERUG UL IXQGDPHQWDOH DOH JkQGLULL IRUPDOLVWH FX SULYLUH OD
RUJDQL]DUHDLQVWLWX LLORUSXEOLFHGLQDGPLQLVWUD LH
([LVW WUHLDERUG ULIXQGDPHQWDOH DOH JkQGLULLIRUPDOLVWHFXSULYLUHODRUJDQL]DUHDLQVWLWX LLORU
SXEOLFHGLQDGPLQLVWUD LH
2.2.1. Abordarea lui Max Weber (1864-1920)
:HEHU FRQVLGHUD F
în general, procesele administrative HYROXHD] vQ SURJUHVLH JHRPHWULF
VSUH UD LRQDOLVPXO WHKQRORJLF FHHD FH vQVHDPQ F SH P VXUD HYROX LHL LGHLOH FkúWLJ vQ FRHUHQ úL
devin sistematice. Prin urmare,:HEHUVXV LQHDF ELURFUD LDHVWHXQHOHPHQWPDMRUvQDFHDVW HYROX LH
FRPSOH[
2.2.2. Abordarea Frederick Taylor (1856-1915)

7D\ORU úL-D GHUXODW FHUFHW ULOH vQWU-R SHULRDG vQ FDUH LQHILFLHQ D LPRUDOLWDWHD SROLWLF úL
exploatarea resurselor naturale DOH $PHULFLL GHVFULDX R ID] SUHPHUJ WRDUH SUREOHPHL PDL ODUJL D
HILFLHQ HLQD LRQDOH
2.2.3. Abordarea lui Henry Fayol (1841-1925)

ÌQDLQWHGHDILXQPDQDJHUGHVXFFHVúLXQVSHFLDOLVWGHVHDP DOPDQDJHPHQWXOXL)D\RODIRVW
un bun inginer, care a reuúLWV UHGXF ULVFXULOHGHLQFHQGLXvQPLQHOHGHF UEXQLGLQ68$
$SOLFDELOLWDWHD LGHLORU OXL )D\RO vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLF VH ED]HD] SH FLQFL HOHPHQWH
planificare-SUHYL]LXQHRUJDQL]DUHFRPXQLFDUHFRRUGRQDUHúLFRQWURO
2.3. 1R LXQHDGHVWUXFWXU DGPLQLVWUDWLY
6WUXFWXUD DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH UHSUH]LQW FRQILJXUD LD LQWHUQ úL UHOD LLOH FDUH VH VWDELOHVF
între componentele sistemului în procesul de realizare a obiectivelor sistemului administrativ.

2 EXQ VWUXFWXUDUH D DGPLQLVWUD LHL GHVWDWWUHEXLHV DVLJXUHDWkWHYLWDUHDVXSUDGLPHQVLRQ ULL
DSDUDWXOXL DGPLQLVWUDWLY VLWXD LH FDUH JHQHUHD] DFWLYLW L SDUDOHOH UH]ROY UL JUHRDLH úL FKHOWXLHOL
EXJHWDUH VXSOLPHQWDUH LQXWLOH úL QHMXVWLILFDWH FkW úL VXEGLPHQVLRQDUHD DSDUDWXOXL FDUH SURYRDF R
VXSUDDJORPHUDUH FX VDUFLQL úL DWULEX LL 3ULQ XUPDUH DFHHDúL LQVWLWX LH HVWH QHYRLW V GHVI úRDUH XQ
QXP U H[DJHUDW GH PDUH GH DFWLYLW L FHHD FH SRDWH DYHD FD UH]XOWDW R UH]ROYDUH VXSHUILFLDO úLVDX
SDU LDO DSUREOHPHORUFXFDUHVHFRQIUXQW LQVWLWX LDSXEOLF úLVRFLHWDWHDvQDQVDPEOXOHL
27LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD LDGHVWDW
6WUXFWXUDDGPLQLVWUD LHLGHVWDWSRDWHILDERUGDW VXEGRX IRUPHIXQF LRQDOúL teritorial. (vezi

figura nr. 97LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF
8QVLVWHPDGPLQLVWUDWLYVHSRDWHRUJDQL]DVXEIRUPDXUP WRDUHORU tipuri de structuri:

- 6WUXFWXUD LHUDUKLF -IXQF LRQDO DVLJXU vQ SULQFLSDO XQLWDWHD GH GHFL]LH úL DF LXQH vQ
FDGUXO VLVWHPXOXL úL HVWH GHWHUPLQDW GH YDULHWDWHD GRPHQLLORU GH DFWLYLWDWH reunite în
DGPLQLVWUD LH
- 6WUXFWXUD WHULWRULDO HVWH GHWHUPLQDW GH GLVSXQHUHD GLIHULWHORU FRPSRQHQWH DOH VWUXFWXULL
VLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYvQXQLW LDGPLQLVWUDWLY-teritoriale distincte;
- Structura de tip mixtvPELQ WLSXULOHSUHFHGHQWHGHVWUXFWXUi.

Figura nr. 9.7LSXULGHVWUXFWXULvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF
Structura
,HUDUKLF - 7HULWRULDO
Mixta
)XQF LRQDO
2.4.1. 6WUXFWXUDLHUDUKLF -IXQF LRQDO
3UHVXSXQHRUJDQL]DUHDDGPLQLVWUD LHLGHVWDW pe niveluri ierarhiceSHFDWHJRULLGHLQVWLWX LLvQ
IXQF LHGH domeniul vQFDUHvúLGHVI úRDU DFWLYLWDWHD
$VWIHO DX IRVW FUHDWH LQVWLWX LL RUJDQH FX FRPSHWHQ

- PDWHULDO JHQHUDO FDUH vúL GHVI úRDU
DFWLYLWDWHD SULQFLSLDO vQ WRDWH VIHUHOH YLH LL VRFLDOH 2 DVWIHO GH LQVWLWX LH HVWH JXYHUQXO 3ULQFLSLDO
GHRDUHFHúLvQWUHDFHVWHLQVWLWX LLH[LVW GLIHUHQ LHULvQFHHDFHSULYHúWHYROXPXOúLQDWXUDDWULEX LLORUvQ
UDSRUWFXUROXOLQVWLWX LHLUHVSHFWLYHvQFDGUXOVLVWHPXOXLLQVWLWX LLORUDGPLQLVWUD LHLGHVWDW
26WUXFWXUDWHULWRULDO
6WUXFWXUDWHULWRULDO GHVHPQHD] RUJDQL]DUHD sistemului administrativ în raport cu teritoriul pe
FDUHvúLGHVI úRDU DFWLYLWDWHDúLvúLH[HUFLW FRPSHWHQ DLQVWLWX LDRUJDQXODGPLQLVWUD LHLGHVWDW
ÌQFDGUXOVWUXFWXULLWHULWRULDOHDGPLQLVWUD LDGHVWDWFXSULQGHLQVWLWX LLFXFRPSHWHQ WHULWRULDO
JHQHUDO GHQXPLWH úL LQVWLWX LL FHQWUDOH úL RUJDQH FX FRPSHWHQ WHULWRULDO OLPLWDW OD XQLW LOH
administrativ-WHULWRULDOHGHQXPLWHúLLQVWLWX LLORFDOHDOHDGPLQLVWUD LHLGHVWDW
2.5. Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului

administrativ
)XQF LRQDUHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY GLQ 5RPkQLD

presupune luarea în considerare a unor
componente structurale, respectiv: nivelul ierarhic, ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia
publica, relatiile administrative si relatiile organizatorice.
NIVELUL IERARHIC VH GHILQHúWH FD DQVDPEOXO FRPSRQHQWHORU VWUXFWXULL SODVDWH SH OLQLL
RUL]RQWDOHODDFHHDúLGLVWDQ LHUDUKLF ID GHPDQDJHPHQWXOGHYkUIDODGPLQLVWUD LHLGHVWDW
321'(5($ ,(5$5+,& UHSUH]LQW QXP UXO SHUVRDQHORU FRQG

use nemijlocit de un
IXQF LRQDUSXEOLFFXIXQF LHpublica de conducere si/sau de un reprezentant ales.
COMPARTIMENTUL HVWH R FRPSRQHQW UH]XOWDW GLQ DJUHJDUHD XQRU SRVWXUL úL IXQF LL
SXEOLFH FX FRQ LQXW VLPLODU úLVDX FRPSOHPHQWDU &RPSDUWLPHQWXO HVWH GHfinit prin ansamblul
SHUVRDQHORU FDUH GHVI úRDU DFWLYLW L UHODWLY RPRJHQH FDUH VROLFLW FXQRúWLQ H VSHFLDOL]DWH GH XQ
DQXPLW WLS SUHFXP úL XQ DQVDPEOX GH PHWRGH úL WHKQLFL DGHFYDWH VLWXDWH vQWU-XQ DQXPLW VSD LX úL
subordonate nemijlocit unui singur fuQF LRQDUSXEOLFFXIXQF LH publica de conducere.

POSTUL HVWH DOF WXLW GLQ DQVDPEOXO RELHFWLYHORU VDUFLQLORU FRPSHWHQ HORU úL
UHVSRQVDELOLW LORUGHVHPQDWHSHDQXPLWHSHULRDGHGHWLPSXQRUIXQF LRQDULSXEOLFLSHUPDQHQ LVLVDX
reprezentantilor numiti sau alesi.

)81& ,$ PUBLICA FRQVWLWXLH IDFWRUXO GH JHQHUDOL]DUH DO XQRU SRVWXUL DVHP Q WRDUH GLQ
SXQFWXO GH YHGHUH DO DULHL GH FXSULQGHUH D DXWRULW LL úL UHVSRQVDELOLW LL 'H H[HPSOX IXQF LHL GH
PLQLVWUX vL FRUHVSXQG vQ FDGUXO XQHL LQVWLWX L i publice un QXP U GH SRVWXUL vQ IXQF LH GH
GLPHQVLXQLOHJXYHUQXOXLúLGHYDULHWDWHDGRPHQLLORU
$WkW vQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO FkW úL vQ FHD ORFDO H[LVW SRVWXULIXQF LL GH FRQGXFHUH úL GH
H[HFX LH 2 SDUWH GLQWUH DFHVWHD VXQW RFXSDWH GH IXQF LRQDUL SXEOLFL SHUPDQHQ L DQJDMD L vQ VLVWHPXO
DGPLQLVWUDWLY vQ WLPS FH DOW SDUWH HVWH RFXSDW GH reprezentanti QRL YHQL L vQ VLVWHP alesi si/sau
numiti.
Relatiile administrative si relatiile organizatorice
Sistemul autoritatilor si institutiilor puterii executive intra, ca intreg si prin partile sale
componente, in relatii cu alte autoritati sau institutii apartinand altor sisteme, precum si cu alte
componente ale societatii civile. Aceste relatii sunt relatii administrative (vezi figura nr.10. Relatiile
administrative stabilite intre componentele sistemului administrativ). Ele nu sunt uniforme, cunoscand
diferentieri si avand particularitati in functie de componentele intre care se stabilesc.
Consideram potrivita structurarea relatiilor administrative, dupa apartenenta lor in: relatii
interne si relatii externe. Relatiile interne se stabilesc intre autoritati si in cadrul structurilor
organizatorice ale institutiilor administrative. In ceea ce priveste relatiile autoritatii executive cu alte
autoritati ale statului, cele legislative sau judecatoresti, trebuie subliniat faptul ca acestea se bazeaza pe
principiul separatiei puterilor, ceea ce exclude subordonarea.
Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii:
1. Relatiile autoritatilor puterii legislative
Reprezinta raporturile cu Parlamentul, in ansamblul sau, si/sau fie cu fiecare dintre cele doua
camere, Senatul si Camera Deputatilor, luate separat. Aceste relatii dau expresia dreptului de control
parlamentar asupra executivului si se materializeaza in atributiile constitutionale ale Parlamentului in
legatura cu organizarea si functionarea autoritatilor executive.
Totodata, Presedintele are anumite prerogative vizavi de Parlament, printre care dreptul ca in
anumite conditii sa il dizolve.
2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti sunt relatii de colaborare si au in vedere, pe de o
parte, obligatiile executivului de a asigura conditiile functionarii justitiei, iar, pe de alta parte,
au dreptul de a participa la constituirea autoritatilor puterii judecatoresti.
3. Relatiile autoritatilor puterii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si
ale celorlalte autoritati.
In cadrul sistemului administrativ exista o serie de particularitati care se regasesc in
urmatoarele categorii de relatii administrative, exemple: relatiile de autoritate stabilite in cadrul
legislativ, relatiile functionale, relatiile de colaborare, relatiile de reprezentare-intre titularul de posturi
si/sau functii de conducere care intra in legatura cu alte persoane din afara sau din interiorul propriului
sistem administrativ, dar si din strainatate.
Relatiile externe se stabilesc intre diferite componente ale structurii sistemului administrativ si
alte categorii de organizatii publice sau private si/sau persoane fizice.
Acestea pot fi: - relatii cu autoritatile autonome;
- relatiile cu organizatiile neguvernamentale;
- relatiile cu agentii economici;
- relatiile cu persoanele fizice.
In cadrul subsistemului organizatoric al managementului public exista relatiile organizatorice
reprezentate de ansamblul legaturilor dintre componentele structurii lor organizatorice. Acestea
reflecta complexitatea raporturilor care se stabilesc intre componentele primare posturi/functii publice
de conducere si executie si autoritati, institutii, compartimente ale structurii lor organizatorice.
Relatiile organizatorice din institutiile publice se pot divide in functie de continutul lor in:
1. Relatii de autoritate instituite prin intermediul unor acte normative, exercitarea lor fiind
deci obligatorie. In aceasta categorie se includ urmatoarele trei tipuri:
- Relatii ierarhice
- Relatii functionale;
- Relatiile de stat major.
2. Relatii de cooperare
3. Relatii de control
4. Relatii de reprezentare
Relatiile nu sunt uniforme si cunosc diferentieri avand particularitati in functie de
componentele intre care se stabilesc.
Componentele prezentate mai sus pot fi influentate considerabil atat ca numar, cat si ca
structura de catre noii functionari publici intrati in sistem. Ei au misiunea de a pune in aplicare
programele administrative, economice si politice ale partidelor care i-au propulsat sau i-au numit in
postul sau functia publica respectiva. Prin urmare, influenta politicului este considerabila daca se are in
vedere faptul ca posturile si functiile cheie din sistemul administrativ sunt supuse unui proces continuu
de schimbare, generat de mutatiile in viata politica a unei tari. Din pacate, astfel de situatii sunt
frecvente in tarile in curs de dezvoltare si slab dezvoltate si au consecinte negative asupra
functionalitatii sistemului administrativ, economic si social.
ÌQ FRQVHFLQ GHYLQH GLQ FH vQ FH PDL HYLGHQW LQWURGXFHUHD XQRU FULWHULL QRL SHQWUX
SURPRYDUHD úL QXPLUHD IXQF LRQDULORU SXEOLFL vQ IXQF LLSRVWXUL SXEOLFH vQ IXQF LH GH FRPSHWHQ D ORU
SURIHVLRQDO úL PDQDJHULDO 'RPLQDUHD XQXL VLVWHP GH PDQDJHPHQW GH ODWXUD SROLWLF RULHQWDW
QHFRUHVSXQ] WRUDUHGHVLJXUFRQVHFLQ HGLQWUHFHOHPDLQHSO FXWHSHWHUPHQOXQJLDUSHWHUPHQVFXUW
vQVHDPQ VDWLVIDFHUHDXQRULQWHUHVHP UXQWHGHJUXSVRFLDOVDXILHFKLDUúLGRDUGHSDUWLGSROLWLF

CAPITOLUL 2 REZUMAT
I. Definitie: Organizarea in managementul public reprezinta un ansamblu de procese prin

care se delimiteaza elementele componente ale sistemului, se precizeaza sarcinile si competentele
care revin componentelor acestuia, precum si relatiile care se stabilesc intre ele in cadrul si in afara
sistemului.
II. Abordari fundamentale ale gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor
publice din administratie.
Exista trei abordari:
1)Abordarea lui Max Weber – Weber considera ca, procesele administrative evolueaza in
progresie geometrica spre rationalismul tehnologic; ceea ce inseamna ca pe masura evolutiei, ideile
castiga in coerenta si devin sistematice; sustine ca birocratia este un element major in aceasta
evolutie complexa.
2)Abordarea lui Frederich Taylor – Taylor si-a derulat cercetarile intr-o perioada in care
ineficienta, imoralitatea politica si exploatarea resurselor naturale ale Americii descriau o faza
premergatoare problemei mai largi a eficientei nationale.
3)Abordarea lui Henry Fayol – Aplicabilitatea ideilor lui Fayol in managementul public se
bazeaza pe 5 elemente: planificare-previziune, organizare, comunicare, coordonare si control.
III. Structura administratiei publice – reprezinta configuratia interna si relatiile care se
stabilesc intre componentele sistemului in procesul de realizare a obiectivelor sistemului
administrativ. Poate fi abordata sub doua forme: functional si teritorial.
Un sistem administrativ se poate organiza sub forma urmatoarelor tipuri de structuri:
structura ierarhic-functionala, structura teritoriala, structura de tip mixt.
Alte componente ale structurii organizatorice a sistemului administrativ: nivelul ierarhic,
ponderea ierarhica, compartimentul, postul, functia publica.
Relatiile administrative si relatiile organizatorice:
Relatiile interne intre institutii administrative reprezentative ale autoritatii:
1. Relatiile autoritatilor puterii legislative;
2. Relatiile autoritatilor puterii judecatoresti;
3. Relatiile autoritatii executive prin care se stabilesc si aplica prevederile proprii si ale
celorlalte autoritati.
Relatiile externe, care pot fi:
1. Relatii de autoritate – ierarhice, functionale, de stat major;
2. Relatii de cooperare;
3. Relatii de control;
4. Relatii de reprezentare.
CUVINTE CHEIE
Structura administrativa
Nivel ierarhic
Pondere ierarhica
Compartiment
Post
Fuctie
Relatii administrative
Relatii organizatorice
Autoritate
Cooperare
Control
Reprezentare
Management public- Armenia Androniceanu, ed. Economica, Bucuresti,1999.

Burland A, Laufer R-Public Management, Dalloz, London, 1990.
Braybrooke D.- A Strategy of Decision, Free Press, New York, 1980.
Breton R- Multiculturalism and Canadian Nation-Buiding in Politics of Gender, Ethnicity
and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto University
Press, nr.34, 1986.
Brock J.- Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984
Decretul nr.115/1938
Legea nr.1/1970
Legea nr.30/1990
Constitutia Romaniei/1991
Legea nr.10/1991
Legea nr.40/1991
Legea nr.69/1991
Legea nr.70/1991
H.G.nr.281/1992
Ordonanta nr.69/1994
Legea nr.83/1995
ÎNTREB RI RECAPITULATIVE
1. Ce se intelege prin organizarea managementului public?

2. Care sunt criteriile de organizare ale managementului public?
3. Care sunt reprezentantii gandirii formaliste cu privire la organizarea institutiilor publice din
administratie?
4. Ce reprezinta structura administrativa?
5. Cate tipuri de structuri exista in administratia de stat?
6. Ce tipuri de relatii interne cunoasteti?
7. De cate feluri pot fi relatiile de autoritate?
CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI INFORMATIONAL AL
MANAGEMENTLUI PUBLIC
MOD DE LUCRU
CUPRINS
3.1.Conceptul de sistem informational
3.2.Tipologia componentelor
3.3.Functiile sistemului informational
3.4.Principiile sistemului informational
3.5.Tendinte ale sistemului informational
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
CONCEPTE
Sistem informational
Tipologia informatiilor in managementul public
Functiile sistemului informational
Principiile sistemului informational
Tendinte
MOD DE LUCRU
1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si

al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele
(1) Manual, notite de curs.

(2) Rezumat si cheie.
cuvinte -cheie
(3) Consultare
4. Raspundeti la intrebarile recapitulative sub forma unor
bibliografie
suplimentara

(4) Intrebari raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
(5) Teste de
autoevaluare 6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le in
caietul de lucrari pentru seminar.
(6) Studii de caz , 7. Completati caietul de seminar cu exercitiile rezolvate in

exercitii cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
(7) Seminar
Caiet de seminar
Capitolul 3
PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI,1)250$ ,21$/
6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF DUH R VHULH GH SDUWLFXODULW L FDUH VXQW
determinate de specificul domeniului studiat.
3&RQFHSWXOGHVLVWHPLQIRUPD LRQDO
'DWHOH LQIRUPD LLOH PLMORDFHOH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU FD GH DOWIHO úL FLUFXLWHOH úL IOX[XULOH
LQIRUPD LRQDOH VXQW LQIOXHQ DWH GH UHOD LLOH FDUH H[LVW vQWUH LQVWLWX LLOH FRPSRQHQWH DOH VLV temului
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHGDUVLLQFDGUXODFHVWRUD
([HUFLWDUHD DXWRULW LL OHJLVODWLYH MXULGLFH úL H[HFXWLYH GH F WUH institutiile abilitate determina
H[LVWHQ D XQRU FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH FDUH SHUPLW YHKLFXODUHD DQXPLWRU FDWHJRULL GH LQIRUPD LL ,
generale si/sau clasificate.
6LVWHPXO LQIRUPD LRQDO FXSULQGH DQVDPEOXO GH GDWH LQIRUPD LL FRQ LQXWH vQ GRFXPHQWH
FLUFXLWH LQIRUPD LRQDOH IOX[XUL LQIRUPD LRQDOH úL PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU LPSOLFDWH vQ
procesul de fundamentare a deciziilor administrative elaborate in institutii care fac parte din sistemul
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHúLFDUHFRQWULEXLHSULQFRQ LQXWXOORUODVDWLVIDFHUHDQHFHVLW LORUJHQHUDOHDOH
SRSXOD LHL(vezi figura nr. 106LVWHPXOLQIRUPD LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

)LHFDUH FRPSRQHQW D VLVWHPXOXL DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH DWkW XQ HPL WRU FkW úL XQ
beneficiarGHLQIRUPD LLFDUHGHVHUYHúWHVLVWHPXOvQDQVDPEOXOOXL
Figura nr. 10.6LVWHPXOLQIRUPD LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
DATE
FLUXURI INFORMA-
,,
INFORMA-
,21$/(
COMPONENTELE
SISTEMULUI
INFORMATIONAL
MIJLOACE DE
CIRCUITE TRATARE A
,1)250$ ,,-
INFORMA-
,21$/(
PROCEDU- LOR
RILE
INFORMA-
,2NALE
3.2. Tipologia componentelor
([LVW RFODVLILFDUHDLQIRUPD LLORU (vezi figura nr. 11. TipologiaLQIRUPD LLORUFDUHFLUFXO vQ
VIHUDDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHOXkQGX -se în considerare mai multe criterii:

1. Modul de exprimare:
- Orale,
- Scrise,
- Audiovizuale.
2. Gradul de prelucrare:
- Primare,
- Intermediare,
- Finale.
'LUHF LDYHKLFXO ULL
- Descendente,
- Ascendente,
- Orizontale.
'HVWLQD LH
- Interne,
- Externe.
5. Obligativitatea pentru beneficiar:
- Imperative,
- Nonimperative.
6. Natura proceselor reflectate:
- Financiare,
- Comerciale,
- Culturale,
- Turistice,
- Sportive.
0RGXOGHHYLGHQ DLQIRUPD LLORU
- (YLGHQ FXUHQW ,
- Statistice.
Figura nr. 11.7LSRORJLDLQIRUPD LLORUvQPDQDJHPHQWXOSXEOLF
ORALE
MODUL DE
SCRISE
EXPRIMARE
AUDIOVIZUALE
PRIMARE
GRADUL DE
INTERMEDIARE
PRELUCRARE
FINALE
DESCENDENTE
',5(& ,$
ASCENDENTE
9(+,&8/ 5,,
CRITERIUL
ORIZONTALE
INTERNE
'(67,1$ ,(
TIPUL
EXTERNE
OBLIGATIVITA- IMPERATIVE
TEA PENTRU
BENEFICIAR NONIMPERATIVE
FINANCIARE
COMERCIALE
NATURA
CULTURALE
PROCESELOR
REFLECTATE TURISTICE
SPORTIVE
ALTELE
'((9,'(1
MODUL DE
&85(17
(9,'(1
STATISTICE
8WLOL]DUHDLQIRUPD LHLvQSURFHVXOGHHODERUDUHDDFWHORUQRUPDWLYHúLWUDQVPLWHUHDDFHVWRUDGLQ
XUP F WUHDXWRULW LOHDGPLQLVWUDWLYHORFDOHVSUHH[HFX LHLPSOLF XQFLUFXLWúLVDXIOX[LQIRUPD LRQDO
(vezi figura nr. 12&DUDFWHULVWLFLDOHIOX[XOXLLQIRUPD LRQDO
Figura nr. 12.&DUDFWHULVWLFLDOHIOX[XOXLúLFLUFXLWXOXLLQIRUPD LRQDO
Fiabilitate
Vite] GHGHSODVDUH
Cost

*UDGGHvQF UFDUH
Lungime
&,5&8,78/,1)250$ ,21$/
'H IDSW FLUFXLWXO LQIRUPD LRQDO GHVHPQHD] WUDLHFWXO SH FDUH vO SDUFXUJH LQIRUPD LD GH
la
HPL WRU SkQ OD EHQHILFLDUXO GH LQIRUPD LH (vezi figura nr. 13. Tipologia circuitelor fluxurilor
LQIRUPD LRQDOH
Figura nr. 13. Tipologia circuitelor/fluxurilor iQIRUPD LRQDOH
ORIZONTALE
OCAZIONALE PERIODICE
VERTICALE OBLICE
',5(& ,$ )5(&9(1 $
VEHICU- PRODUCERII
/ 5,,
8Q DOW FRPSRQHQW DO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO HVWH IOX[XO LQIRUPD LRQDO , care UHSUH]LQW
FDQWLWDWHDGHLQIRUPD LHYHKLFXODW vQWUHHPL WRUúLEHQHILFLDUXOGHLQIRUPD LH .

Acesta este caracterizat de OXQJLPHYLWH] GHGHSO asare, fiabilitate, cost etc.
7LSRORJLDFLUFXLWHORULQIRUPD LRQDOHHVWHVWUXFWXUDW GXS XUP WRDUHOHFULWHULL
'LUHF LD GH YHKLFXODUH FDUDFWHULVWLFLOH HPL WRUXOXL úL UHVSHFWLY DOH beneficiarului de
LQIRUPD LL verticale, orizontale, oblice.
2. FrecYHQ DSURGXFHULL periodice, ocazionale.
3URFHGXULOH LQIRUPD LRQDOH GHVHPQHD] vQ HVHQ un ansamblu de elemente prin care se
VWDELOHVF PRGDOLW LOH GH FXOHJHUH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH úL SUHOXFUDUH D XQHL FDWHJRULL GH
LQIRUPD LL FX SUHFL]DUHD RSHUD LLORU GH HIHFWXDW úL VXFFHVLXQHD ORU D VXSRU LORU úL PLMORDFHORU GH
WUDWDUHDLQIRUPD LLORU
'RFXPHQWDUHD vQ VLVWHPXO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH R DFWLYLWDWH FHO SX LQ OD IHO GH
LPSRUWDQW FD úL FHOHODOWH DFWLYLW L GH vQUHJLVWUDUH WUDQVPLWHUH úL SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU FDUH
FRQVWLWXLH XQ VXSRUW SHQWUX HODERUDUHD GLIHULWHORU UDSRDUWH G UL GH VHDP VWDWLVWLFL úL QX vQ XOWLPXO
rând, acte normative.

ÌQ FDGUXO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO DO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH H[LVW R VHULH GH mijloace de
culegere DLQIRUPD LLORU de înregistrare a acestora, de transmitereúLprelucrare a lor.

Aceste PLMORDFHGHWUDWDUHDLQIRUPD LLORUXWLOL]DWHúL vQVLVWHPXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFHVXQW
de trei tipuri:
- ManualePDúLQDGHVFULVPDúLQLGHFDOFXOLQVWUXPHQWHFlasice;
- Mecanizate: minicalculatoare;
- AutomatizateFRPSXWHUHWHUPLQDOHUH HOHGHFDOFXODWRDUHHWF
3)XQF LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
ÌQYHGHUHDVDWLVIDFHULLQHYRLORU VRFLDOH DOHPHPEULORUVRFLHW LLDIXUQL] ULLGHVHUYLFLLSXEOLFH
îQ DQXPLWH FRQGL LL QX VXQW VXILFLHQWH GRDU UHVXUVHOH XPDQH PDWHULDOH úL WHKQLFH HVWH QHFHVDU GH
asemenea, un permanent contact cu realitatea GLQ PHGLXO VRFLDO SH FDUH vO VHUYHúWH PDQDJHPHQWXO
public.
Prin urmare, VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO LQVWLWX LLORU SXEOLFH vQGHSOLQHúWH XUP WRDUHOH IXQF LL
(vezi figura nr. 14)XQF LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
Figura nr. 14)XQF LLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
23(5$ ,21$/
DE
'(&,=,21$/
DOCUMENTARE
)81& ,,/(6,67(08/8,,1)250$ ,21$/
)XQFWLDGHFL]LRQDO FRQVW vQDFHHDF VLVWHPXOLQIRUPD LRQDOWUHEXLHV DVLJXUHHOH mentele

LQIRUPD LRQDOH QHFHVDUH IXQGDPHQW ULL DFWHORU DGPLQLVWUDWLYH úL WXWXURU FDWHJRULLORU GH GHFL]LL
administrative.
ÌQ IRQG GHFL]LD DGPLQLVWUDWLY HVWH UH]XOWDWXO XQXL SURFHV DPSOX GH FXOHJHUH vQUHJLVWUDUH
WUDQVPLWHUH SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORU ) U LQIRUPD LL PLMORDFH GH WUDWDUH D LQIRUPD LLORU I U
IOX[XULOHúLFLUFXLWHOHLQIRUPD LRQDOHGHVFULVHGHFLUFXOD LDLQIRUPD LLORUvQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYQXVH
SRDWH YRUEL GH FRQGL LL PLQLPH SHQWUX IXQGDPHQWDUHD XQRU GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH HILFLHQWH úL D XQRU
DFWH QRUPDWLYH FDUH V FRQWULEXLH OD FUHDUHD XQXL FDGUX FRUHVSXQ] WRU DSOLF ULL GHFL]LLORU GHVI úXU ULL
DFWLYLW LLvQLQVWLWX LLOHSXEOLFHúLvQVRFLHWDWHDURPkQHDVF vQJHQHUDO
)XQF LD RSHUD LRQDO HVWH FHD SULQ FDUH VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DVLJXU RSHUD LRQDOL]DUHD
DFWHORUDGPLQLVWUDWLYHOHJLGHFUHWHKRW UkUL si a tuturor deciziilor administrative etc.

3ULQ XUPDUH WRWDOLWDWHD GDWHORU LQIRUPD LLORU FDUH FLUFXO vQ VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO DO
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHFLUFXLWHOHúL IOX[XULOH LQIRUPD LRQDOHH[LVWHQWHFRQWULEXLHvQPRGGHFLVLYDWkWOD
vQ HOHJHUHD FRUHFW D FRQ LQXWXOXL XQXL DFW QRUPDWLY VDX DO XQHL GHFL]LL DGPLQLVWUDWLYH FkW PDL DOHV OD
DSOLFDUHD DFHVWRUD 'LQ SXQFW GH YHGHUH SUDFWLF VLVWHPXO LQIRUPD LRQDO LQIOXHQ HD] vQ PDUH P VXU
GHVI úXUDUHDDFWLYLW LORULPSOLFDWHvQH[HFXWDUHDVDUFLQLORUFXFDUHDXIRVWLQYHVWL LIXQF LRQDULLSXEOLFL
úLvQDSOLFDUHDXQRUDFWHQRUPDWLYHúLVDXGHFL]LLDGPLQLVWUDWLYH
)XQF LD GH GRFXPHQWDUH D VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO H[SULP P enirea acestui sistem de a
vQUHJLVWUD LQIRUPD LL QHFHVDUH SHUVRQDOXOXL DQJDMDW vQ VLVWHP
SHQWUXDIXQGDPHQWDVLVWHPXOGHRELHFWLYHúLLPSOLFLWGHFL]LLOH administrative derivate din acesta.

$VWIHO SXQFWXO GH YHGHUH VXV LQXW GH PDMRULWDWHD VSHFLDOLúWLORU vQ GRPHQLX SRWULYLW F UXLD
VLVWHPXOLQIRUPD LRQDODOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFVHUHGXFHODDFWLYLWDWHDGHGRFXPHQWDUHUHSUH]LQW vQ
DFFHS LXQHDQRDVWU XQDGLQFHOHPDLLPSRUWDQWHIXQF LLDVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
PDUWLFXODULW LDOHGRFXPHQW ULL în siVWHPXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH

([LVW GLIHULWHcriterii de clasificare a documentelor:
D&RQ LQXW
E)RUP
F'DW
d. Alfabet;
H/LPE HWF
Din punct de vedere pragmatic, GRFXPHQWHOHDGPLQLVWUDWLYHSRWILJUXSDWHvQGRX FDWHJRULL

PriPD FDWHJRULH HVWH DOF WXLW GLQ GRFXPHQWHOH IRORVLWH H[FOXVLY GH IXQF LRQDULL SXEOLFL
LQWHUHVD L
$ GRXD FDWHJRULH FXSULQGH DFHOH GRFXPHQWH IRORVLWH PDL UDU úL FDUH U PkQ OD GLVSR]L LD
IXQF LRQDULORUGLQFRPSDUWLPHQWXOGHGRFXPHQWDUHDOLQVWLWX LLORUSXE lice.

&D úL DFWLYLWDWH FDUH SHUPLWH H[HUFLWDUHD XQHLD GLQ IXQF LLOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GLQ
DGPLQLVWUD LD SXEOLF GRFXPHQWDUHD DGPLQLVWUDWLY HVWH LQWHJUDW vQ VLVWHPXO QD LRQDO GH
documentare.
ÌQ DFHVW VHQV vQ 5RPkQLD H[LVW XQ &RQVLOLX /HJLVO ativ, care a preluat sarcina de a organiza
HYLGHQ D RILFLDO D OHJLVOD LHL úL GH D SXEOLFD FROHF LL úL UHSHUWRDUH OHJLVODWLYH SUHFXP úL EXOHWLQH
SHULRGLFHGHLQIRUPDUHOHJLVODWLY
&RQVLOLXO /HJLVODWLY D LQWURGXV vQ VLVWHPXO GH HYLGHQ D OHJLVOD LHL metode moderne de
vQUHJLVWUDUHúLDSHODUHDLQIRUPD LLORUUHXQLWHvQWU RED] GHGDWH
-
6DUFLQLFRQFUHWHvQDFHVWVHQVDUH'LUHF LDGH'RFXPHQWDUHúL,QIRUPDUH/HJLVODWLY
ÌQWUH FHOH WUHL IXQF LL DOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO H[LVW VWUkQVH LQWHUGHSHQGHQ H %XQD
IXQF LRQDUH D DFHVWXLD HVWH GHWHUPLQDW GH XWLOL]DUHD FX SURIHVLRQDOLVP GH F WUH PDQDJHULL SXEOLFL D
WXWXURUFRPSRQHQWHORUVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOúLGHUHYDORULILFDUHDIXQF LLORUDFHVWXLD
33ULQFLSLLOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
SistemuO LQIRUPD LRQDO vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH VH IXQGDPHQWHD] SH XQ DQVDPEOX GH principii
care permit reali]DUHDIXQF LLORUVDOHVSHFLILFH.
3ULQFLSLXO FRQFHSHULL úL UHVWUXFWXU ULL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO SRWULYLW FHULQ HORU
PDQDJHPHQWXOXLXQHLLQVWLWX LLS ublice
&RQFHSHUHD úL UD LRQDOL]DUHD VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO VH IXQGDPHQWHD] vQ PRG H[SUHV SH
FHULQ HOHVSHFLILFHDOHPDQDJHPHQWXOXLXQHLLQVWLWX LLSXEOLFHFDUHVXQWVWUkQVFRUHODWHFXVLVWHPHOHGH
QHYRL UHVSHFWLY GH LQWHUHVH DOH VRFLHW LL 5D LXQHD H[LVWHQ HL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO R UHSUH]LQW
DVLJXUDUHD ED]HL LQIRUPD LRQDOH QHFHVDUH SHQWUX GHUXODUHD HILFLHQW DWkW D SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW
FkWúLGHH[HFX LHvQFDGUXOXQHLLQVWLWX LLSXEOLFHVDXDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYvQDQVDPEOXOOXL
3ULQFLSLXOFRUHO ULLVWUkQVHDVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOFXRUJDQL]DUHDVWUXFWXUDO úLFX
VLVWHPXOGHFL]LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFHFDUHFRPSXQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYúLQXQXPDL
ÌQ SURLHFWDUHD VWUXFWXULORU RUJDQL]DWRULFH VSHFLILFH LQVWLWX LLORU SXEOLFH GLQ DUD QRDVWU WUHEXLH
V VH LQ VHDPDGHIDSWXOF ILHFDUHFRPSRQHQW DVLVWHPXOXLUHSUH]LQW úLXQHPL WRUúLXQEHQHILFLDU
GH LQIRUPD LL F WLSXULOH GH UHOD LL RUJDQL]DWRULFH FDUH DSDU vQWUH SRVWXUL vQWUH FRPSDUWLPHQWH vQWUH
LQVWLWX LLúLVDXDXWRULW LDOHDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHGHVFULXFLUFXLWHLQIRUPD LRQDOH
)LHFDUH FRPSRQHQW D VLVWHPXOXL GLVSXQH SHQWUX UHDOL]DUHD RELHFWLYHORU DWULEXLWH GH DQXPLWH
PLMORDFHGHWUDWDUHDLQIRUPD LLORUúLWUHEXLHV IRORVHDVF DQXPLWHSURFHGXULLQIRUPD LRQDOH
3ULQFLSLXOXQLW LLPHWRGRORJLFHDWUDW ULLLQIRUPD LLORU
ÌQ YHGHUHD DVLJXU ULL FRPSDWLELOLW LL vQWUH WRDWH FRPSRQHQWHOH VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO DO
DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH QHFHVDU FD PRGXO GH FXOHJHUH úL SUHOXFUDUH DLQIRUPD LLORU V ILHXQLWDU GLQ
punct de vedere metodologic.

2 DVHPHQHD DERUGDUH DVLJXU VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO XQ SOXV GH ULJXUR]LWDWH úL IDFLOLWHD]
IXQF LRQDOLWDWHDVD
7UDWDUHDXQLWDU DLQIRUPD LLORUSHUPLWHWUHFHUHDODSUHOXFUDUHDDXWRPDW DGDWHORU
$SOLFDUHD DFHVWXL SULQFLSLX DWUDJH DSHODUHD OD IXQF LRQDULL SXEOLFL VSHFLDOL]D L vQ GRPHQLXO
informatic.
Respectarea principiului FRQIHU VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO XQ SOXV GH ULJXUR]LWDWHúLIDFLOLWHD]
DWkW FRQWUROXO FRQGXFHULL DVXSUD IXQF LRQ ULL VDOH VFKLPE ULOH vQ VWUXFWXUD úL IXQF LRQDUHD VD FkW úL
H[WLQGHUHDXWLOL] ULLVLVWHPHORUDXWRPDWHGHSUHOXFUDUHDGDWHORUvQVLVWHPXO administrativ.
3ULQFLSLXOFRQFHQWU ULLDVXSUDLQIRUPD LLORUHVHQ LDOH
3RWULYLW DFHVWXL SULQFLSLX LQIRUPD LLOH WUHEXLH WUDQVPLVH RUL GH FkWH RUL HVWH SRVLELO VHOHFWLY
vQWUXFkW DFHDVWD vQVHDPQ HFRQRPLH GH WLPS UHVXUVH úL LPSOLFLW RSHUDWLYLWDWH vQ fundamentarea unor
GHFL]LL úLVDX HODERUDUHD XQRU GRFXPHQWH DGPLQLVWUDWLYH 0DL PXOW GHFkW DWkW SULQ WUDQVPLWHUHD
LQIRUPD LLORU HVHQ LDOH VH DVLJXU GHJUHYDUHD VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GH LQIRUPD LL QHUHOHYDQWH FDUH
DIHFWHD] FDOLWDWHDSURFHVHORUGHvQUHJLVWUDUHWUDQVPLWHUHúLSUHOXFUDUHDLQIRUPD LLORUHVHQ LDOH
3ULQFLSLXODVLJXU ULLXQXLWLPSFRUHVSXQ] WRUGHUHDF LHFRPSRQHQWHORUVLVWHPXOXL
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFH
3RUQLQGGHODSUHPLVDF GHVI úXUDUHDGLYHUVHORUSURFHVHGHPXQF GLQVLVWHPXODGPLQLVWUD LHL
SXEOLFH SUH]LQW FDUDFWHULVWLFL WHPSRUDOH HVWH QHFHVDU FD úL YLWH]D GH UHDF LH D FRPSRQHQWHORU
VLVWHPXOXLV ILHGLIHULW 3ULQXUPDUHúLWLPSLLGHFXOHJHUHYHKLFXODUHSUHOXFUDUHDLQIRUPD LLORUúLGH
fundamentare a documentelor administUDWLYHWUHEXLHGLIHUHQ LD L

$FHDVWD VH UHDOL]HD] vQ PRG H[SUHV SULQ XWLOL]DUHD XQRU SURFHGXUL úL PLMORDFH YDULDWH SHQWUX
WUDWDUHDLQIRUPD LLORU
3ULQFLSLXO DVLJXU ULL GH PD[LPXP GH LQIRUPD LL ILQDOH GLQWU -un fond limitat de
LQIRUPD LLSULPDUH
(VWH FXQRVFXW IDSWXO F FHOH PDL LPSRUWDQWH GRFXPHQWH DGPLQLVWUDWLYH VH IXQGDPHQWHD] SH
LQIRUPD LL ILQDOH 'H DFHHD VH LPSXQH R HILFLHQW YDORULILFDUH úL SUHOXFUDUH D LQIRUPD LLORUFDUHSURYLQ
GHODQLYHOXULOHDGPLQLVWUD LHLORFDOHúLGLQDOWHWHU HVXUV e.

$FWHOH QRUPDWLYH HPLVH GH LQVWLWX LLOH GLQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO VH IXQGDPHQWHD] SH
LQIRUPD LL VLQWHWLFH vQGHRVHEL ILQDOH FDUH VXQW UH]XOWDWXO XQXL SURFHV DPSOX GH GRFXPHQWDUH
DGPLQLVWUDWLY
3ULQFLSLXOIOH[LELOLW LL
Presupune adaptarea cRQWLQX DSDUDPHWULORUVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF
OD FDUDFWHULVWLFLOH PHGLXOXL H[WHUQ (VWH QHFHVDU vQ DFHVW VHQV R DERUGDUH PRGXODU D VLVWHPXOXL
LQIRUPD LRQDOGLQDGPLQLVWUD LH$FHVWDDUIDFLOLWDDFFHVXOUDSLGúLVHOHFWLYODLQIRUPD LLOHUHOHYDQWH'H
DVHPHQHDHVWHSRVLELO DFWXDOL]DUHDSHUPDQHQW DGDWHORUúLLQIRUPD LLORUFDUHFRPSXQVLVWHPXOODXQ
moment dat.
3ULQFLSLXOIOH[LELOLW LLQHFHVLW RSHUPDQHQW UHDF LHDLQVWLWX LLORUGLQDGPLQLVWUD LDSXEOLF vQ
special a celRU GLQ DGPLQLVWUD LD ORFDO ID GH RSLQLLOH PHPEULORU VRFLHW LL úL DGRSWDUHD UDSLG D
GHFL]LLORUSHFDUHOHDWUDJHVLVWHPXOGHQHYRLLQWHUHVHúLSUHIHULQ HDOHSRSXOD LHL
(VWH HYLGHQW QHFHVLWDWHD DOLPHQW ULL VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GH OD QLYHOXO DGPLQLVWUD LHL
FHQWUDOH FX LQIRUPD LL DFWXDOL]DWH úLVDX UH]XOWDWH GLQ DSOLFDUHD vQ WLPS D XQRU DFWH QRUPDWLYH
$FWXDOL]DUHDLQIRUPD LLORUDUHI U vQGRLDO UROXOGHDDWUDJHGHVHRULFKLDUPRGLILFDUHDFRQ LQXWXOXL
unui act normativ sau al unei decizii administrative elaborate anterior.
37HQGLQ HDOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDO
3UH]HQW P vQ FRQWLQXDUH FkWHYD WHQGLQ H LPSRUWDQWH FDUH VH PDQLIHVW vQ FDGUXO VLVWHPXOXL
LQIRUPD LRQDODOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
8WLOL]DUHD FRPSXWHUHORU vQ UH HD , care s SHUPLW DFFHVXO FRQFRPLWHQW DO PDL PXOWRU
XWLOL]DWRULGLQGLYHUVHFRPSRQHQWHDOHDGPLQLVWUD LHLODFDWHJRULLOHGHLQIRUPD LLGRULWHúLQHFHVDUH
2. Informatizarea integrata a activitatilor din institutiile publice

MHQ LRQ P DSDUL LD GRPHQLXOXL QRX DO informaticii administrative, FDUH DUHXWLOLWDWH SUDFWLF
GHRVHELW úLMXVWLILF WHQGLQ DHQXQ DW
,QIRUPDWLFD SRDWH úL WUHEXLH V FRQWULEXLH OD FUHúWHUHD HILFLHQ HL VFKLPEXOXL GH LQIRUPD LL
GHRDUHFH VH FRQFUHWL]HD] vQ VLVWHPH GH WUDQVPLVLH UDSLG GH FRGLILFDUH úL GHFRGLILFDUH D
LQIRUPD LLORU SURJUDPH GH GHSLVWDUH DXWRPDW D HURULORU OLPEDMH VLPEROLFH WUDQVODWRDUH DXWRPDWH
etc.
3. AFFHQWXDUHD FDUDFWHUXOXL SUHYL]LRQDO DQWLFLSDWLY DO VLVWHPXOXL LQIRUPD LRQDO GLQ
DGPLQLVWUD LDSXEOLF
Sistemul inIRUPD LRQDO SULQ IRQGXO GH LQIRUPD LL GH FDUH GLVSXQH úL FX DMXWRUXO WHKQLFLL
PRGHUQH GH HYLGHQ SUHOXFUDUH úL WUDQVPLWHUH D GDWHORU úL LQIRUPD LLORU WUHEXLH V DVLJXUH XQ WLPS
PLQLPQHFHVDUGHU VSXQVODQHYRLOHYLLWRDUHDOHPHPEULORUVRFLHW LLODVatisfacerea interesului public.

7HQGLQ D LQIOXHQ HD] FDOLWDWHD GHFL]LLORU DGPLQLVWUDWLYH DGRSWDWH SHUPLWH R PDL EXQ
FRUHODUH D FRQ LQXWXOXL ORU FX UHDOLWDWHD GLQ XQLWDWHD DGPLQLVWUDWLY WHULWRULDO XQGH XUPHD] D IL
-
DSOLFDWH DFFHOHUHD] SURFHVXO GH H[HFXWDUH D DFHVWRUD úL LPSOLFLW GH UHDOL]DUH D RELHFWLYXOXL
fundamental al managementului public-FUHúWHUHD FDOLW LL VHUYLFLLORU SXEOLFH úL VDWLVIDFHUHD
interesului public general.

CAPITOLUL 3 REZUMAT
I.Definitie: Sistemul informational cuprinde ansamblul de date, informatii continute in

documente, circuite informationale, fluxuri informationale si mijloace de tratare a informatiilor,
implicate in procesul de fundamentare a deciziilor elaborate de organele care fac parte din sistemul
administratiei publice si care contribuie, prin continutul lor, la satisfacerea necesitatilor generale ale
populatiei.
Circuitul informational reprezinta traiectul pe care il parcurge informatia de la emitator
pana la beneficiarul de informatii.
Fluxul informational reprezinta cantitatea de informatie vehiculata intre emitator si
beneficiarul de informatie.
Caracteristicile fluxului informational sunt: -lungime
-viteza de deplasare
-fiabilitate
-cost
Proceduri informationale reprezinta un ansamblu de elemente prin care se stabilesc
modalitatile de culegere, inregistrare, transmitere si prelucrare a unei categorii de informatii cu
precizarea operatiilor de efectuat si succesiunea lor, a suportilor si mijloacelor de tratare a
informatiilor.
II. Functiile sistemului informational
Sistemul informational indeplineste trei functii:
1)Functia decizionala-consta in faptul ca sistemul informational trebuie sa asigure
elementele informationale necesare fundamentarii actelor administrative la nivelul
Parlamentului, Guvernului si tuturor categoriilor de decizii administrative.
2)Functia operationala este cea prin care sistemul informational asigura operationaliarea
actelor administrative: legi, decrete, hotarari, decizii administrative etc
3)Functia de documentare a sistemului informational asigura informatiile necesare
personalului angajat in sistemul public pentru a fundamenta sistemul de obiective si decizii.
III. Principiile sistemului informational:
Principiul conceperii si restructurarii sistemului informational potrivit cerintelor
managementului unei institutii publice
Principiul corelarii stranse a sistemului informational cu organizarea structurala si cu
sistemul decizional din institutiile publice care compun sistemul administrativ si nu numai.
Principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor
Principiul flexibilitatii
Principiul concentrarii asupra informatiilor esentiale
Principiul asigurarii unui timp corespunzator de reactie a componentelor sistemului
administratiei publice
CUVINTE CHEIE
Circuit informational
Flux informational
Emitator
Beneficiar
Mijloace de tratare a informatiilor
Functia decizionala
Functia operationala
Functia de documentare
Management Public- Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

Burack E.- Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985
Burkhead J. – Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987
Cameron D.- Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies, Montreal,
1996
Churchill S.- Nouvelles Perspectives Canadiennes, Studes Cannadiennes, Ottawa, 1998
Crane D- The Public Manager Contemporary Challenge and Responsabilities, Georgia State
University Press, Chicago, 1991
Douglas F. – Origins, Canadian History to Confederation, Harwest House, Toronto, 1988.
Flynn N.-Maniging Public Services, Martin’s Press, New York, 1990
Fremont L.- Public Budgeting, Longman, New York, 1983
1. Ce este circuitul informational? Dar fluxul informational?

2. Ce sunt procedurile informationale?
3. Care sunt mijloacele de tratare a informatiilor in administratia publica?
4. Ce functii indeplineste sistemul informational?
5. Care sunt criteriile de clasificare a documentelor?
6. In ce consta principiul unitatii metodologice a tratarii informatiilor?
7. Care sunt tendintele sistemului informational?
CAPITOLUL 4 : PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL AL
MOD DE LUCRU
CUPRINS
4.5. Abordari majore privind procesul de fundamentare a deciziilor
administrative
4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor
administrative
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
CONCEPTE
Decizii administrative
Tipologia deciziilor
Procesul de fundamentare a deciziilor
Abordari ale procesului decizional
Participantii la decizia administrativa
MOD DE LUCRU
1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

(1) Manual, notite
si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
(4) Intrebari
autoevaluare
exercitii
Caiet de seminar
Capitolul 4
PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL

Adaptarea institutiilor publice la sistemul de nevoi se realizeaza prin intermediul activitatii

managerilor publici si este rezultatul fundamentarii aplicarii deciziilor administrative.
Orice activitate umana, presupune in mod prealabil fundamentarea, in luarea unei decizii.
Fiecare actiune serveste la realizarea unui scop bine determinat. Pentru atingerea scopului exista
mai multe modalitati de actiune, care descriu diferite variante decizionale.
In managementul public, deciziile administrative sunt adoptate atat de catre reprezentanti
numiti si/sau alesi din institutiile administratiei de stat, cat si de catre functionari publici de
conducere si/sau executie din institutiile publice.
Decizia administrativa poate fi definita ca un proces complex de alegere a unei variante
decizionale din mai multe posibile, in vederea realizarii unui obiectiv al administratiei publice
si/sau institutiilor publice care influenteaza activitatea a cel putin unei alte persoane fizice sau
juridice din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in general.
Decizia administrativa poate fi definita si ca o manifestare de vointa a conducerii unei
institutii a administratiei de stat, constand intr-o optiune, in vederea realizarii unui scop.
Particularitati ale deciziei administrative :
- Este determinata de obiectivele managementului public si de cadrul normativ ;
- Este rezultatul colaborarii intre functionari publici de conducere si executie reprezentanti
alesi si/sau numiti din institutiile publice si cetateni ;
- Implica un volum mare de munca ;
- Presupune derularea unui proces decizional care cuprinde mai multe etape ;
- Este avizata de una sau mai multe persoane fizice si/sau juridice ;
- Este rezultatul colaborarii mai multor persoane (titulari de posturi/functii publice de
conducere/executie, reprezentanti numiti si/sau alesi si cetateni) ;
- Implica responsabilitatea uneia si/sau mai multor persoane titulare ale unor posturi/functii
publice in administratie ; a reprezentantilor alesi si/sau numiti si a cetatenilor.
Orice decizie administrativa trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte :
1. Sa fie fundamentata stiintific
In procesul decizional din cadrul institutiei publice, pentru a asigura integrarea eficienta
a activitatilor, este necesara luarea in considerare a intereselor cetatenilor si influenta celorlalte
categorii de factori, pe baza studierii modalitatilor concret-istorice de manifestare in perioada
actuala si in viitor.
2. Sa fie fundamentata din punct de vedere legislativ
O decizie administrativa este determinata si determina cadrul legislativ.
3. Sa aiba caracter realist
Aceasta presupune rezolvarea unor situatii prin fundamentarea unei decizii administrative
care implica in prealabil o evaluare cat mai completa a situatiei de fapt, respectiv a contextului
national si/sau a particularitatilor inregistrate in unitatea administrativ-teritoriala unde urmeaza a fi
aplicata. In acest sens, se recomanda luarea in considerare a problemelor specifice zonei si prin
urmare a intereselor sociale generale locale.
4. Sa intervina in timp util
Pentru fiecare decizie administrativa exista o anumita perioada determinata in care decizia
trebuie fundamentata si aplicata pentru a putea fi satisfacute anumite interese sociale, generale si/sau
specifice. Pentru ca deciziile sa poata fi adoptate in perioada optima de timp, este necesara o
previzionare a schimbarilor sociale, a mutatiilor care pot interveni in timp in sistemul nevoilor
sociale dar si in mediul international.
5. Sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior
Presupune luarea in considerare de catre decidenti a continutului deciziilor deja adoptate
pentru a nu interveni suprapuneri sau, dimpotriva, contradictii.
6. Sa fie oportuna
Pentru ca o decizie administrativa sa contribuie pe deplin la realizarea scopului pentru care a
fost emisa este necesar ca managerul public si/sau reprezentantul ales/numit sa cunoasca situatia,
respectiv conjunctura care a declansat procesul decizional si perioada propice pentru fundamentarea
si executarea acesteia. Aceasta conditie de baza a oportunitatii deciziei administrative ridica o
problema de cea mai mare insemnatate, anume, cine este cel mai competent sa sesizeze momentul
potrivit pentru adoptarea deciziei administrative.
In ceea ce priveste competenta pentru adoptarea unei decizii administrative, dupa parerea
noastra, este recomandabil ca problemele diferitelor colectivitati sa fie rezolvate de catre organele
administratiei locale prin adoptarea deciziilor administrative corespunzatoare, iar cadrul general,
format din acte normative generale si specifice, sa fie fundamentat la nivelul administratiei centrale,
in urma consultarilor directe cu reprezentantii de la nivel local.
7. Sa fie finalizata
Implica trecerea imediata la executarea deciziei administrative si urmarirea aplicarii acesteia.
Exista o tipologie a deciziilor, determinata de specificul acestui domeniu distinct pe care il

reprezinta managementul public din administratie.
1. Dupa situatia concreta la care se refera :
a) Decizii normative, care se fundamenteaza in situatiile cu caracter de generalitate
si se regasesc in continutul diferitelor acte normative, integrate in cadrul general
al managementului public ; de obicei aceste decizii sunt rezultatul efortului
comun al mai multor functionari publici si reprezentanti alesi si apar sub forma
actelor normative ;
b) Decizii specifice, care se fundamenteaza in situatii concrete particulare de catre
functionari publici si/sau reprezentanti care au competente decizionale si
responsabilitati in acest sens.
2. Dupa nivelul ierarhic pe care se afla decidentul :
a) Decizii de nivel superior,
b) Decizii de nivel mediu,
c) Decizii de nivel inferior,
Figura nr. 15. Tipologia deciziilor administrative
DECIZII NORMATIVE
6,78$ ,$&21&5(7 /$
&$5(6(5()(5 DECIZII SPECIFICE

DECIZII PE TERMEN NELIMITAT
ORIZONTUL DECIZII PE TERMEN LUNG

DE TIMP
DECIZII PE TERMEN MEDIU
DECIZII CURENTE
DECIZII PERIODICE
)5(&9(1 $$'237 5,,
DECIZII ALEATOARE
DECIZII UNICE
CRITERIUL AMPLOAREA SFEREI DECIZII INTEGRATE
DECIZIONALE A
DECIDENTULUI DECIZII AVIZATE
TIPUL DEC.
ADMINISTRATIVE 180 58/
PERSOANELOR DECIZII INDIVIDUALE

PARTICIPANTE LA DECIZII DE GRUP
FUNDAMENTARE
DECIZII GENERALE
DECIZII NOMINALE
DECIZII DETERMINATE
DE CEREREA DE SERVICII
&21 ,1878/8,
DECIZII DETERMINATE DE
6&+,0% 5,Ì16758&785
&203(7(1 (,
DECIZII EXECUTORII
DECIDENTULUI DECIZII DE ADMINISTRARE
DECIZII DE NIVEL SUPERIOR
NIVELUL IERARHIC DECIZII DE NIVEL MEDIU
DECIZII DE NIVEL INFERIOR

3. Dupa orizontul de timp la care se refera :
a) Decizii administrative pe termen nelimitat si in aceasta categorie sunt incluse
deciziile fundamentate la nivel de parlament si guvern care imbraca forma
legilor, hotararilor de guvern, ordonantelor de urgenta etc.
b) Decizii pe termen lung, fundamentate la nivel administratiei centrale si locale.
c) Decizii pe termen mediu, fundamentate la nivel de guvern, dar si la nivelul
administratiei locale.
d) Decizii curente, fundamentate la toate nivelurile sistemului administrativ si care
vizeaza orizonturi scurte de timp.
e) Decizii administrative pe termen scurt.
4. Dupa frecventa adoptarii :
a) Decizii periodice,
b) Decizii aleatorii,
c) Decizii unice,
Aceste decizii se fundamenteaza atat la nivel central, cat si la cel local al administratiei.
5. Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului :
a) Decizii integrale,
b) Decizii avizate.
6. Dupa numarul persoanelor participante la procesul de fundamentare :
a) Decizii de grup
b) Decizii individuale
7. Din punct de vedere al continutului si al modificarilor pe care le aduc in ordinea
juridica se disting :
a) Decizii generale,
b) Decizii nominale,
c) Decizii determinate de cererea de servicii publice,
d) Decizii determinate de schimbarile in structura unei institutii publice.
8. Din punct de vedere al competentei decidentului :
a) Decizii executorii,
b) Decizii de administrare
Figura nr. 16.3DUWLFLSDQ LLODSURFHVXOGHFL]LRQDOvQDGPLQLVWUD LH
DE DECIZIE
'(&,'(1 ,
)81& ,21$5,
PUBLICI
3$57,&,3$1 ,/$
EXECUTAREA
DECIZIILOR
3$57,&,3$1 ,/$
PREG 7,5($
DECIZIILOR
Abordarea procesului decizional in sistemul administrativ, asa cum am aratat mai sus,
presupune luarea in considerare a particularitatilor derivate din specificul domeniului de activitate al
institutiilor publice.
Prin urmare, este posibila delimitarea a 2 categorii de participanti la fundamentarea si
adoptarea deciziilor administrative, in functie de :
1. Modul de implicare ;
2. Nivelul administrativ-pozitia in structura organizatorica.
1. Dupa modul de implicare in procesul decizional sunt :

a. Functionari publici implicati direct (functionari publici cu functii publice de
conducere si executie) ;
b. Functionari publici implicati indirect (functionari publici de executie);
c. Cetatenii consultati si/sau specialisti implicati direct si/sau indirect.
De la inceput trebuie facuta distinctia intre functionarii publici care decid si cei care sunt
doar consultati atunci cand se adopta o decizie administrativa.
Chiar daca nu au participat in mod direct la adoptarea deciziei administrative, persoanele
consultate nu sunt exceptate de la raspundere, prin urmare nu sunt exonerate de responsabilitate in
ceea ce priveste decizia administrativa respectiva.
Raspunderea revine tuturor persoanelor care, intr-un fel sau altul, au luat parte la adoptarea
unei decizii administrative. Evident, gradul de raspundere este diferit, de la caz la caz, in functie de
contributia fiecarei persoane la forma finala avizata ulterior.
2. In functie de nivelul administrativ pe care se situeaza in structura, functionarii publici

din sistemul administrativ implicati in fundamentarea deciziilor administrative pot fi
grupati in doua catergorii :
- Functionari publici din administratia centrala si reprezentanti
alesi/numiti ;
- Functionari publici din administratia locala si reprezentanti alesi/numiti.
Este evidenta, astfel, marea raspundere care revine persoanelor fara drept de decizie situate
pe nivelurile inferioare, adica acelora care analizeaza in mod concret problemele aparute si propun
solutii pentru rezolvarea lor. Dintre acestea, ulterior se contureaza variantele decizionale.
In mod similar, persoanele cu drept de decizie, si detinatoare ale unor functii publice la
nivelul mediu al administratiei, cat si cele fara drept de decizie trebuie sa aiba, de asemenea,
cunostinte corespunzatoare de specialitate si o buna pregatire profesionala, o temeinica si exacta
imagine asupra realitatilor sociale, a necesitatilor ce urmeaza a fi satisfacute, precum si a
posibilitatilor materiale de satisfacere a acestora. Totodata, se recomanda a avea mult realism si un
dezvoltat spirit de discernamant, obiectivitate si corectitudine in alegerea modalitatilor de rezolvare
a problemelor cu care sunt confruntate organele administratiei de stat si/sau societatea romaneasca.
Se poate afirma ca intr-o mare masura performantele obtinute in administratie depind de
competenta manageriala si profesionala din aparatul administrativ, dar si de calitatea pregatirii
tuturor functionarilor publici antrenati in procesul decizional pentru documentare, analiza,
elaborarea variantelor decizionale si/sau pentru fundamentarea deciziilor administrative
Cetatenii pot participa la adoptarea deciziilor administrative, atat prin prezenta lor in
organele de conducere colective ale administratiei de stat, cat si prin sugestiile si propunerile pe care
le inainteaza organelor administratiei de stat in vederea adoptarii unor decizii pentru imbunatatirea
celor in curs de adoptare sau executate deja.
Participarea cetatenilor la adoptarea deciziilor administrative, fie in mod individual, fie intr-
un cadru institutionalizat, organizat, constituie o dovada reala a dezvoltarii continue a unui stat
democratic, orientat spre cunoasterea si rezolvarea problemelor de stat si sociale, politice si
economice ale societatii.
Procesul de fundamentare a deciziei administrative este diferentiat in functie de tipul

deciziilor in care sunt implicate mai multe persoane. De exemplu pentru fundamentarea deciziilor
normative, pe termen nelimitat, mediu, lung, periodice, de grup, generale, determinate de cererea de
servicii etc procesul decizional cuprinde mai multe etape.
Figura nr. 17. Etapele procesului decizional în managementul public
INITIEREA DECIZIEI
1 DEFINIREA OBIECTIVULUI DECIZIONAL

ù,$0,-/2$&(/25'(5($/,=$5(
2 DOCUMENTAREA
3
6(/(&7$5($ù,$1$/,=$
,1)250$ ,,/25
4
&21785$5($ù,$1$/,=$
5 ALTERNATIVELOR DECIZIONALE
ETAPELE
ADOPTAREA DECIZIEI
PROCESULUI 6
DECIZIONAL
7 850 5,5($$3/,& 5,,ù,
5(63(&7 5,,'(&,=,(,
8
FORMULAREA CONCLUZIILOR
5(=8/7$7('83 $3/,&$5($
DECIZIEI
1. Initierea deciziei administrative

Aceasta etapa consta in crearea unui cadru care sa determine formularea unei decizii. Cadrul
este constituit din initiativele decizionale.
2. Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare a acestuia
Mai intai este necesar sa se stabileasca in mod precis, nevoia sociala care trebuie
satisfacuta, modalitatile si mijloacele necesare pentru satisfacerea acesteia. Prin urmare, este
evidenta determinarea obiectivului de infaptuit, a scopului, a modalitatilor si mijloacelor
corespunzatoare.
Pe parcursul procesului se va avea in vedere gradul de prioritate, adica urgenta satisfacerii
unei anumite nevoi sociale.
3. Documentarea in vederea formularii deciziei administrative
Adoptarea unei decizii administrative presupune un proces complex de culegere a unui
volum mare de informatii realiste. Cu cat acest proces este mai riguros si mai detaliat cu atat va
creste si calitatea deciziei.
4. Selectarea si analiza informatiilor culese
Dupa ce s-a incheiat procesul de culegere a informatiilor urmeaza doua activitati la fel de
importante : selectarea doar a informatiilorstrict corelate cu obiectivul decizional si analiza
acestora.
5. Conturarea si analiza alternativelor decizionale
Esentiala in aceasta etapa este conturarea unor solutii, variante clare bine fundamentate
pentru problema analizata. Aceste alternative trebuie sa fie orientate asupra obiectivelor la realizarea
carora participa. De asemenea, se precizeaza resursele umane, materiale, financiare, informationale
atrase in aplicarea fiecarei alternative decizionale, daca decizia implica elemente de cost.
6. Adoptarea deciziei
Cunoscut fiind obiectivul decizional, in continuare se trece la alegerea variantei care
corespunde cel mai bine acestuia. Procesul este deosebit de complex si presupune transmiterea
propunerilor formulate-alternativelor decizionale-in timp util decidentilor pentru ca acestia sa le
poata analiza si sa formuleze, fie alte variante, fie puncte de vedere pentru completarea materialelor
rezultate in urma sedintelor de dezbatere atunci cand acestea sunt discutate.
Pentru ca decizia sa aiba eficienta dorita, este necesar ca la adoptarea ei sa se ia in
considerare un numar cat mai mare de variabile implicate in situatia-problema care trebuie
rezolvata.
7. Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei administrative
Aceasta se face de catre persoane specializate sau de reprezentantii institutiilor publice, care exercita
functia de control in cadrul sistemului administratiei de stat la nivel central si local. Ele urmaresc in
mod expres modul in care se deruleaza procesele de aplicare a continutului deciziei adoptate.
8. Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei administrative
In procesul executarii deciziilor administrative, este posibil sa se constate ca o decizie nu
reuseste sa ofere cea mai buna rezolvare a nevoilor sociale sau obiectivelor institutiilor care au
initiat-o. Astfel, organul administratiei de stat poate modifica sau chiar anula decizia printr-o alta
decizie care sa corespunda noilor conditii. Situatiile de acest fel atrag insa costuri suplimentare, pe
care societatea le suporta foarte greu.
Procesul de fundamentare a deciziilor administrative este deosebit de complex si de durata,
necesitand o permanenta legatura cu realitatea sociala, cu obiectivele economice, sociale si politice
ale societatii in perioade distincte de timp.
4.5. Abordari privind procesul de fundamentare a deciziilor

administrative
In literatura americana de specialitate exista o serie de lucrari in care se afirma ca procesul

de fundamentare a deciziilor administrative este complex, in primul rand pentru faptul ca ia in
considerare trei perspective : manageriale, politica si legala.
Abordarea manageriala a procesului decizional din administratia publica accentueaza
necesitatea permanentei rationalizari a acestuia si ofera posibilitatea managerilor publici de a
fundamenta decizii rationale luand in considerare aspectele de eficienta si eficacitate (vezi figura
nr.18. Abordarea manageriala a procesului decizional).

Figura nr. 18. Abordarea mDQDJHULDO DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO
CARACTERISTICI
• Accentuarea necHVLW LLSHUPDQHQWHLUD LRQDOL] UL
• &RQVLGHUDUHDXQRUDVSHFWHGHHILFLHQ úLHILFDFLWDWH
• 3URLHFWDUHDXQXLVLVWHPFRHUHQWGHFRUHOD LLvQWUH
HOHPHQWHFDUHV RIHUHDGPLQLVWUDWRULORUSXEOLFL
posibilitatea alegerii alternativei decizionale optime;

• ReducereaQXP UXOXLGHDOWHUQDWLYHGHFL]LRQDOH
• *UDGXOULGLFDWGHLQIRUPDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL
• Luarea în considerare a ierarhiei;

• Gradul ridicat de formalizare în procesul de
fundamentare a deciziilor;
• $WUDJHUHDvQSURFHVXOGHFL]LRQDODXQRUIXQF LRQDUL
publLFLFXDQXPLWHFDOLW LFXQRúWLQ HDSWLWXGLQLúL

deprinderi de management;
• 6WLPXODUHDIRUP ULLXQHLFXOWXULDRUJDQL]D LHL
publice;
• $XWRULWDWHDPDQDJHULDO LQIOXHQ HD] KRW UkWRU
derularea procesului decizional.
Prin urmare, abordarea prezentata accentueaza rolul managementului, al structurii de
conducere in procesul de fundamentare a deciziilor administrative.
4.5.2. Modelul rational-comprehensiv de fundamentare a deciziilor administrative
In stransa legatura cu cele prezentate mai sus despre abordarea manageriala, in literatura de
specialitate americana a fost conceput un model de fundamentare a rationalitati maxime intr-o
institutie publica (vezi figura nr.19. Modelul rational-comprehensiv al procesului decizional).

Figura nr. 19.0RGHOXOUD LRQDO-comprehensiv al procesului decizional
CARACTERISTICI
• Derularea procesului decizional în trei etape distincte:

⇒ Determinarea obiectivelor;
⇒ Formularea alternativelor decizionale;
⇒ Alegerea celei mai bune alternative;
• $FFHQWXOSXVSHPD[LPL]DUHDHILFLHQ HLúLHILFDFLW LL
• (ODERUDUHDXQXLSURJUDPFXFDUDFWHUSUDFWLFvQIXQF LHGHWUHL
cULWHULLHILFLHQ HILFDFLWDWHúLUD LRQDOLWDWH
• 6SHFLDOL]DUHDDFFHQWXDW DIXQF LRQDULORUSXEOLFLLPSOLFD L
• Luarea în considerare a costului total;

• 3UHFL]DUHDFODU DRELHFWLYHORUGHFL]LRQDOHFDUHWUHEXLHV ILH
FRQFLVHúLQHFRQWUDGLFWRULLHWF
Acest model este cunoscut sub denumirea de modelul rational-comprehensiv.

Principalele caracteristici ale modelului rational – comprehensiv sunt urmatoarele :
- Este cuprinzator ;
- Ofera posibilitatea identificarii modalitatilor potentiale de realizare a obiectivelor ;
- Determina functionarul public sa gandeasca asupra unei situatii problema si sa foloseasca
experienta sa ;
- Faciliteaza procesul de identificare a variantei decizionale optime.
Dincolo de aceste avantaje, modelul rational-comprehensiv prezinta si o serie de limite.
-Nu este intotdeauna compatibil cu politica guvernamentala de fundamentare a deciziilor
administrative, deoarece obiectivele politicii guvernamentale nu sunt suficient de clare ;
- Presupune consum de timp mare pentru identificarea celor mai potrivite modalitati de
realizare a obiectivelor tinand seama de criteriile : eficienta, rationalitate si eficacitate ;
- Atrage costuri ridicate ;
- Presupune specializarea functionarilor publici, care devine in cele din urma o obligatie
pentru personalul institutiilor publice.
Exista o serie de critici la adresa abordarii precedente, ceea ce a condus la conturarea unui alt
model, care influenteaza procesul fundamentarii deciziilor administrative.
Astfel a fost conceput modelul cresterii sau modelul dezvoltarii aplicabil cu succes in
institutiile in care dintre decidenti fac parte si politicieni. Modelul cresterii sau dezvoltarii ia in
considerare influenta politicului asupra procesului decizional din institutiile administratiei de stat,
motiv pentru care in literatura de specialitate este cunoscut ca abordarea politica (vezi figura nr.20.
Abordarea politica a procesului decizional).
Figura nr. 20.$ERUGDUHDSROLWLF DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO
CARACTERISTICI
• Luarea în considerare a sistemului de obiective ale politicii

• )RUPDUHDXQHLFRDOL LLSROLWLFH
• Derularea în trei etape distincte:

⇒ 5HGHILQLUHDRELHFWLYHORUúLPRGDOLW LOHGHUHDOL]DUH
⇒ 2E LQHUHDFRQVHQVXOXL
⇒ Fundamentarea unei decizii acceptabile
• Constituirea unor pachete de probleme
• Luarea în considerare a elementelor de cost
• ÌQFXUDMDUHDIXQGDPHQW ULLXQRUSURJUDPHFXUROVLPEROLF
Abordarea legala a procesului de fundamentare a deciziilor administrative presupune o

procedura distincta de adjudecare. Adjudecarea este o forma de decizie constand in elaborarea unor
reguli si proceduri formalizate pentru a identifica : Factorii situationali, interesele partidelor din
opozitie si corelarea intereselor politice cu legislatia, pentru a servi interesul public.
Exista doua tipuri de adjudecare :
1. Prospectiva
-implica activitati din cadrul companiilor de transport, radio, televiziune si propune
modificari in serviciile oferite de acestea.
2. Retrospectiva
-apare in situatiile de erori produse la nivelul organizatiilor administrative. Aceasta
se manifesta atunci cand au loc abateri de la regulile si legile care guverneaza activitatea
organizatiilor administrative.
Forma sub care apare, de regula, acest tip de adjudecare este plangerea sau reclamatia
impotriva unui individ, a unei companii sau a unui partid.
Abordarea legala privind fundamentarea deciziilor administrative presupune luarea in
considerare a interesului public pe termen lung si urmareste crearea unui pachet de legi care sa
permita cunoasterea si satisfacerea interesului public.
Figura nr. 21.$ERUGDUHDOHJDO DSURFHVXOXLGHFL]LRQDO
CARACTERISTICI
• Implicarea unei proceduri speciale de adjudecare

• ([LVWHQ DDGRX WLSXULGHDGMXGHFDUHSURVSHFWLY ú i
UHWURVSHFWLY
• ,GHQWLILFDUHDIDFWRULORUVLWXD LRQDOL
• Luarea în considerare a intereselor partidelor din

RSR]L LH
• &RUHODUHDLQWHUHVHORUSROLWLFHFXOHJLVOD LD
• 2ULHQWDUHDF WUHVDWLVIDFHUHDLQWHUHVXOXLSROLWLF
• Considerarea interesului public pe termen lung

• Orientarea pentru crearea unor pachete de legi
• $GDSWDUHDSHUPDQHQW DFRQ LQXWXOXLSDFKHWHORUGHOHJL
la nevoile sociale generale în schimbare
Abordarile prezentate completeaza imaginea procesului de fundamentare a deciziilor

administrative. Fiecare abordare poate fi aplicata partial in anumite conditii obiective si in anumite
tipuri de institutii publice.
I.Definitiile deciziei administrative

Decizia administrativa este un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai
multe posibile, in vederea unui obiectiv al administratiei publice si care influenteaza activitatea a cel
putin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ in ansamblul lui sau a societatii, in
general.
II.Particularitatile deciziei administrative
a) este rezultatul colaborarii intre diferite persoane din compartimentele structurii
administrative
b) presupune derularea unui proces in mai multe etape
c) este rezultatul activitatii mai multor persoane
d) este avizata de una sau mai multe persoane
e) volum mare de munca
III.Cerintele deciziei administrative
Decizia administrativa trebuie : sa fie fundamentata stiintific, sa aiba caracter realist, sa
intervina in timp util, sa fie integrata in ansamblul deciziilor administrative, sa fie oportuna.
IV.Tipologia deciziilor administrative
*Dupa situatia concreta la care se refera : decizii normative, decizii individuale ;
*In functie de orizontul de timp : decizii pe termen nelimitat, decizii pe termen lung, decizii
pe termen mediu, decizii pe termen surt, decizii curente ;
*Dupa frecventa adoptarii : decizii periodice, decizii aleatoare ;
*Dupa amploarea sferei decizionale a decidentului : decizii integrate, decizii avizate ;
*Dupa numarul persoanelor participante la fundamentare : decizii individuale, decizii de
grup ;
*In functie de continut : decizii determinate de cererea de servicii, decizii determinate de
schimbari in structura, decizii generale, decizii specifice ;
*Dupa gragul competentei decidentului : decizii executorii, decizii de administrare ;
*Dupa nivelul ierarhic : decizii de nivel superior, de nivel mediu, de nivel inferior ;
V.Participantii al decizia administrativa sunt : participanti la executarea deciziilor,
functionari publici de decizie, reprezentanti ai cetatenilor, participanti la pregatirea deciziilor.
VI.Procesul de fundamentare a deciziilor administrative
Este un proces complex ce presupune derularea a opt etape :
1) Initierea deciziei
2) Definirea obiectivului decizional si a mijloacelor de realizare
3) Documentarea
4) Selectarea si analiza informatiilor
5) Conturarea si analiza alternativelor decizionale
6) Adoptarea deciziei
7) Urmarirea aplicarii si respectarii deciziei
8) Formularea concluziilor rezultate dupa aplicarea deciziei
VII.Abordari privind procesul de fundamentare a deciziilor administrative
Exista intr-o serie de lucrari din literatura americana trei perspective ale procesului de
fundamentare a deciziilor administrative : abordarea manageriala, politica, legala.
CUVINTE CHEIE
• Decizie administrativa
• Participant la decizia administrativa
• Alternativa decizionala
• Obiectiv decizional
• Abordare manageriala a procesului decizional
• Abordare politica a procesului decizonal
• Organizatie nestatala
• Management Public, Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

• Gauthrop L.- Public Sector Management, System and Ethics, Bloomington, University of
Indiana Press, 1984
• Gilles P.- New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa,1994
• Goodnow F.- The Principles of the Administrative Law of United States, New York,
G.P.Putnam’s Sons, 1995
• Gulick L.- Papers on the Science of administration, Institute of Public Administration, New
York, 1987
• Iorgovan A.- Drept Administrativ, Tratat Elementar, vol 3, Bucuresti, 1993
• Irving P.- Decision Making : A Psychological Analysis of Conflict, Choice and
Commitment, Free Press, New York, 1987
• Johnonson A.- What is Public Management ? An Autobiographical View, Broadview Press,
Toronto, 1993
• Knowles R.- Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge,
1988
• Lang P.- The Basis of Management on Public Organizations, Peter Laag, Publishing, New
York, 1994
1. Ce se intelege prin decizie administrativa ?

2. Care sunt factorii care influenteaza eficienta si valoarea deciziei administrative ?
3. Caror cerinte trebuie sa raspunda orice decizie administrativa ?
4. Cum pot fi clasificate deciziile dupa criteriul amplorii sferei decizionale a decidentului ?
5. Care sunt participantii la decizia administrativa ?
6. Care sunt etapele procesului de fundamentare a deciziilor administrative ?
7. Cate abordari exista in legatura cu procesul de fundamentare a deciziilor administrative ?
&$3,72/8/3DUWLFXODULW LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXO
administrativ din Canada
MOD DE LUCRU
CUPRINS:
9.1. Particularitati ale contextului canadian
9.1.1.Federalismul si globalizarea
9.1.2.Populatia aborigena si minoritatile
9.1.3.Posibilitatea separarii Quebec-ului de Canada
9.2. Structura autoritatii in administratia canadiana
9.2.1.Autoritatea juridica
9.2.2.Autoritatea legislativa
9.2.3.autoritatea executiva
9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal,
provincial si local
9.4. Transferul de know- how in domeniul managementului public din
Canada in Romania
REZUMAT
CUVINTE – CHEIE
CONCEPTE:
Influenta politicului in dezvoltarea Canadei
Liberalismul de piata
Expansionismul defensiv
Liberalism compensatoriu
Federalism si globalizare
Populatia aborigena si minoritatile
Separarea Quebec-ului de Canada
Flexibilitatea procesului decizional
Dualitate politica
MOD DE LUCRU
(1) Manual, 1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor si al

notite informatiilor suplimentare primite la curs sau prin notele de
curs.
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie 2. Localizati, in text, conceptele din rezumat si cuvintele
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara
(4) Intrebari
raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea pe
(5) Teste de baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
autoevaluare
6. Rezolvati studiile de caz si exercitiile, consemnandu-le
(6) Studii de caz , in caietul de lucrari pentru seminar.
exercitii
cadrul seminarului, cu referatul intocmit de dumneavoastra
(7) Seminar si cu concluziile din dezbateri sau din referate intocmite de
ceilalti colegi de grupa.
Caiet de seminar
Capitolul 9
3DUWLFXODULW LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ&DQDGD
9.1. Particularit i ale contextului canadian

Aceast prim parte con ine o prezentare general , identificarea influen ei politicului în
dezvoltarea Canadei úi câteva dintre problemele actuale ale societ ii canadiene, ale administra iei
implicate în solu ionarea lor.
&DQDGDDUHRSRSXOD ie de aproximativ 26 milioane locuitori.
$SUR[LPDWLY GLQ SRSXOD LH HVWH YRUELWRDUH GH OLPE HQJOH] úL GRDU YRUEHúWH
franceza.
Acest aspect bilingv este unul din principalii factori care LQIOXHQ HD] PDQDJHPHQWXO
RUJDQL]DUHDúLIXQF LRQDUHDVLVWHPXOXLSROLWLFDGPLQLVWUDWLYúLOHJLVODWLYGLQ&DQDGD .
Canada este o PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO FX R VWUXFWXU SROLWLF ED]DW SH XQ sistem federal
IRUPDW OD QLYHO FHQWUDO GLQ *XYHUQXO )HGHUDO ]HFH SURYLQFLL FDUH DX SURSULXO JXYHUQ úL XQ VLVWHP
distinct dHVHUYLFLLSXEOLFH/DDFHVWHDVHDGDXJ WHULWRULLFDQDGLHQH
ÎQ FHHD FH SULYHúWH RUJDQL]DUHD SROLWLF vQ &DQDGD Regina Elizabeth a II-D GH LQH SXWHUHD
VXYHUDQ
Cateva dintre problemele actuale ale societatii canadiene sunt prezentate in continuare:
9.1.1. Federalismul úi globalizarea
3UREOHPD IHGHUDOLVPXOXL D DS UXW FD XUPDUH D XQHL UHDOLW L FODUH PHQ LRQDWH vQ FRQ LQXWXO
Actului de constituire din 1867. ÌQF GH DWXQFL V D YRUELW úL V

- -a scris despre o IHGHUD LH D FRORQLLORU
FRQVWLWXLW SHED]DXQXLDFRUGDOIHGHUD LHLFDUHXOWHULRUDGHYHQLWXQGRFXPHQWFXFDUDFWHUHFRQRPLF
Prin acesta, veniturile erau îPS U LWH vQWUH FRORQLL úL QRXO *XYHUQ úL HUDX IRORVLWH SHQWUX GH]YROWDUHD
RUDúHORU 1RYD 6FR LD úL 1HZ %UXQVZLFN FD SRUWXUL úL SURYLQFLLOH FDQDGLHQH FD FHQWUH ILQDQFLDUH úL
industriale.
) U DLQWUDvQGHWDOLLvQSUREOHPDIHGHUDOLVPXOXLFDUHHVWHIRDUWHPXOWGLVFXWDW úLDQDOL]DW GH
VSHFLDOLúWLL FDQDGLHQL UHPDUF P IDSWXO F DFHVW FRQFHSW VH GH]YROW DVW ]L vQWU -un context nou, cel al
JOREDOL] U ii.
&D XUPDUH D DFHVWXL IHQRPHQ DSDU DOWH HOHPHQWH FX LQIOXHQ DVXSUD SURFHVXOXL GHFL]LRQDO OD
nivelul Guvernului Federal.

*OREDOL]DUHDGHWHUPLQ LPSRUWDQWHPXWD LL în statul canadian, astfel:
¾ 'H]YROWDUHDWHKQRORJLHLLQIRUPD LRQDOH
¾ ([WLQGHUHDUH HOHORUGHWUDQVSRUWúLFRPXQLFD LL
¾ $SDUL LDGHQRLFHQWUHILQDQFLDUH
¾ ÌQW ULUHDDOLDQ HORUVWUDWHJLFHvQWUH UL
¾ 'H]YROWDUHDUHOD LLORUGLQWUHILUPHOHSULYDWHúLvQWUHFHOHGLQVHFWRUXOSXEOLFúLSULYDW
9.1.2. Popula ia aborigen úi minorit ile
Canada estH úL XQ VWDW PXOWLQD LRQDO vQ FDUH VXQW UHFXQRVFXWH SULQ &RQVWLWX LH GUHSWXULOH
IXQGDPHQWDOHDOHSRSXOD LHLDERULJHQHúLPLQRULWDUH
1X HVWH GHORF vQWkPSO WRDUH DFHDVW DQDORJLH vQWUH IHGHUDO úL PXOWLQD LRQDO În primul rând
SHQWUX F vQ &DQDGD H[LVW UHJLXQL SURYLQFLL FX SRSXOD LH PDMRULWDU IUDQFRIRQ FHHD FH D FRQGXV OD
vQILLQ DUHD XQXL QXP U UHSUH]HQWDWLY GH LQVWLWX LL DGPLQLVWUDWLYH QD LRQDOH VSHFLILFH (ex: în
4XHEHF 8QHOHWHULWRULLDX SRSXOD LH PDMRULWDU DQJORIRQ H[2QWDULRDOWHOH DX SRSXOD LHPDMRULWDU
DERULJHQ úL R SDUWH GLQ WHULWRULL DX SRSXOD LH PL[W SUHGRPLQDQWH ILLQG PLQRULW LOH 3ULQ XUPDUH vQ
SURYLQFLLOH vQ FDUH HVWH PDMRULWDU SRSXOD LD DERULJHQ úL GHFL JXYHUQHOH ORFDOH VXQW IRUPDWH GLQ
UHSUH]HQWDQ LDLDFHVWRUDDDS UXW GLQFHvQFHPDLHYLGHQW SUREOHPDUHSUH]HQW ULLORUvQDGPLQLVWUD LD
FHQWUDO
$SDUHDVWIHOGLQFHvQFHPDLHYLGHQW QHFHVLWDWHDHIHFWX ULLXQRUPXWD LLVHPQLILFDWLYHvQFHHD
FHSULYHúWHGHUXODUHDDFWLYLW LLGHF WUHLQVWLWX LLOHSXEOLFHDGPLQLVWUDWLYHFDQDGLHQH(VWHFHUWIDSWXOF
vQ SHULRDGD XUP WRDUH 3DUODPHQWXO úL *XYHUQXO )HGHUDO VH YRU RULHQWD WRW PDL PXOW SH dezvoltarea
XQRUSDUWHQHULDWHúLFKLDUDXQRULQVWLWX LLSXEOLFHFDUHV IXQF LRQH]HSHED] GHSDUWHQHULDW
9.1.3. Posibilitatea separ rii Quebec-ului de Canada
3ULQUHIHUHQGXPXOGLQDIRVWFRQFHQWUDW DWHQ LDFDQDGLHQLORUDVXSUDXQHLSUREOHPHIRDUWH
GHOLFDWH DFHHD D VHSDU ULL 4XHEHF XOXL GH )HGHUD LH UHVSHFWLY &DQDGD 5H]XOWDWXO FDUH D IRVW IRDUWH
-
DSURDSHGHFRQILUPDUHDHIHFWLY DDFHVWHLGLYL]LXQLODV V VHvQ HOHDJ IDSWXOF vQYLLWRUDUILSRVLELO
RUJDQL]DUHDXQXLDOWUHIHUHQGXPSHDFHHDúLSUREOHP
6WUXFWXUDDXWRULW LLvQDGPLQLVWUD ia canadian

În continuare sunt prezentate principalele componente structurale la nivel federal, provincial úi
local implicate în procesul decizional potrivit structurii specifice a autorit ii.
ÎQ &DQDGD FD vQ WRDWH ULOH GHPRFUDWLFH GH]YROWDWH H[LVW R VHSDUDUH D DXWRULW LL vQ FHOH WUHL
UDPXUL GLVWLQFWH DXWRULWDWHD MXULGLF DXWRULWDWHD OHJLVODWLY úL H[HFXWLY YH]L ILJXUD QU 6WUXFWXUD
autoritatii in administratia canadiana).

ÎQFRQWLQXDUHSUH]HQW PILHFDUHGLQFHOHWUHLUDPLILFD LLVXUSULQ]kQGDVSHFWHOHSDUWLFXODUHSHQWUX
D vQ HOHJH PDL ELQH FRPSHWHQ HOH SH FDUH OH DX LQVWLWX LLle administrative canadiene în procesul de
fundamentare a deciziilor administrative.
9.2.1. Autoritatea juridic
ÎQ&DQDGDH[LVW GRX VLVWHPHGHOHJLUHVSHFWLYOHJHDSHQDO úLOHJHDFLYLO
3RWULYLW &RQVWLWX LHL &DQDGHL DPEHOH QLYHOXUL DOH *XYHUQXOXL UHVSHFWLY IHGHUDO úL SURYLQFLDO
VXQW UHVSRQVDELOH SHQWUX DGPLQLVWUDUHD FXU LORU 'H UH LQXW HVWH úL IDSWXO F SURYLQFLLOH GH LQ SXWHUHD
H[FOXVLY DVXSUDDGPLQLVWU ULLMXVWL LHLvQWHULWRULXOFDUHOHDSDU LQHúLGHDVHPHQHDDXFRPSHWHQ D
de a înfiiQ DLQVWDQ HMXGHF WRUHúWLúLFXU LGHDSHO
3DUODPHQWXO )HGHUDOHVWH UHVSRQVDELO SHQWUX RUJDQL]DUHD &XU LL *HQHUDOH GH $SHO D &DQDGHL
úLGHDVHPHQHDSRDWHFUHDDOWHGLIHULWHFXU LFXVFRSXOGHDDVLJXUDRPDLEXQ UHVSHFWDUHDOHJLORU
úLRPDLEXQ IXQF LRQDUHDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYGLQ&DQDGD
&HDPDLvQDOW FXUWHHVWH&XUWHD6XSUHP D&DQDGHL . Aceasta este, în general, o curte de apel

SHQWUXFD]XULSXEOLFHDGPLQLVWUDWLYHúLFLYLOHIRUPDW GLQMXGHF WRULQXPL LGH*XYHUQXO)HGHUDO
9.2.2. Autoritatea legislativ
)XQGDPHQWDUHD OHJLORU vQ &DQDGD U PkQH vQ FRQWLQXDUH vQ FRPSHWHQ D *XYHUQXOXL , în
VSHFLDO SHQWUX OHJLOH FDUH VH UHIHU OD SUREOHPH ILVFDOH úL FKHOWXLHOL SXEOLFH 'H DOWIHO SHQWUX DFHVWH
GRPHQLL DUH FRPSHWHQ H QXPDL *XYHUQXO Corpul Legislativ HVWH IRUPDW vQV GLQ Parlamentul
CanadeivQFDUHDXDXWRULWDWHOHJLVODWLY WUHLFRPSRQHQWH
- ReginaUHSUH]HQWDW SULQGuvernatorul General;
- Senatul Canadei;
- Camera Comunelor.
3URLHFWHOHGHOHJLSRWILLQL LDWHGH6HQDWVDXGH&DPHUD&RPXQHORUH[FHS LHIDFSURLHFWHOHGH
OHJLFXFRQ LQXWILQDQFLDUVDXILVFDOFDUHWUHEXLHLQL LDWHvQ&DPHUD&RPXQHORU

3URLHFWHOH GH OHJL WUHEXLH V WUHDF SULQ DPEHOH &DPHUH úL V SULPHDVF VHPQ WXUD UHJDO
(respectiv cea a Guvernatorului General) înainte de a intra în vigoare.

Senatul Canadei DUH GRX IXQF LL LPSRUWDQWH 3ULPD VH UHIHU OD H[DPLQDUHD FRQ LQXWXOXL
proiectelor de legi, iar cea de a doua la LQL LHUHD GLVFX LLORU SXEOLFH úL GHUXODUHD FHUFHW ULL vQ
SUREOHPHGHLQWHUHVVRFLDOúLHFRQRPLF .
Senatul HVWH IRUPDW GLQ VHQDWRUL GDU 5HJLQD SRDWH P UL DFHVW QXP U FX VDX SHUVRDQH
GDF DUH DYL]XO 3ULPXOXL 0LQLVWUX 6HQDWRULL VXQW QXPL L GH *XYHUQDWRUXO *HQHUDO FX DYL]XO 3ULPXOXL
Ministru.
ÎQ&DQDGDH[LVW úLFkWHYD componente administrative asociate LPSOLFDWHGHUHJXO vQID]HOH
de dezbatere a proiectelor de legi. Astfel, se constituie comitetele FDUH VWXGLD] ILHFDUH VHF LXQH D
SURLHFWHORUGHOHJLúLIRUPXOHD] UHFRPDQG ULvQDLQWHGHGH]EDWHUHDORUILQDO vQ&DPHUD&RPXQHORU
ÎQ SUH]HQW H[LVW vQ &anada aproximativ 30 de comitete parlamentare. Rolul principal al
FRPLWHWHORUHVWHDFHODGHDUHGXFHWLPSXOGHGH]EDWHUHGLQSOHQvQWUXFkWvQDFHVWHJUXSXULVXQWLPSOLFD L
WR LPHPEULL3DUODPHQWXOXL
9.2.3. Autoritatea executiv
ÎQ&DQDGDH[LVW trei niveluriODFDUHVHH[HUFLW DXWRULWDWHDH[HFXWLY
¾ Nivelul superior-GHF WUH*XYHUQXO)HGHUDOFHQWUDO
¾ 1LYHOXOPHGLXSURYLQFLDOGHF WUH*XYHUQXO3URYLQFLLORUFDQDGLHQH
¾ 1LYHOXOLQIHULRUORFDOGHF WUHJXYHUQHOHORFDOH
Guvernul Federal al Canadei este format din:

- ùeful Guvernului;
- Biroul ùefului Guvernului;
- Cabinetul Primului Ministru;
- Biroul Consultativ;
-'HSDUWDPHQWHOHGHFRQGXFHUHFHQWUDO
- Ministerele/Departamentele;
-$OWHLQVWLWX LLSXEOLFH
- Departamentele de Reprezentare la niveOFHQWUDODQLYHOXULORUSURYLQFLDOúLORFDO
3HQWUXDFXQRDúWHJUDGXOGHLPSOLFDUHDILHF UHLFRPSRQHQWHD*XYHUQXOXL)HGHUDOvQSURFHVXO
decizional sunt prezentate în continuare câteva caracteristici importante referitoare la FRPSHWHQ HOHúL
responsabilit LOH departamentelor executivului canadian.
)LJXUDQU6WUXFWXUDDXWRULW LLvQDGPLQLVWUD LDFDQDGLDQ
COROANA BRITANICA
GUVERNATORUL GENERAL
$XWRULWDWHDOHJLVODWLY $XWRULWDWHDH[HFXWLY $XWRULWDWHDMXULGLF
Primul Ministru &XUWHD6XSUHP D

Senatul Camera Canadei
Comunelor
Biroul Primului
&XUWHD6XSUHP D
Ministru
7HULWRULXOXL<XNRQúLD
Cabinetul Teritoriilor
de Nord-Vest
Consiliul
&XUWHD)HGHUDO D
&RQVXOWDWLYúL
%LURXOGH5HOD LL
Canadei
Federal Provincial
Trezoneria
Ministerele/
Departamentele
ù eful Guvernului
Primul Ministru canadian conduce Guvernul Federal. EO HVWH DúD FXP DPPHQ LRQDW PDL VXV
OLGHUXO SDUWLGXOXL SROLWLF FDUH GH LQH PDMRULWDWHD vQ &DPHUD &RPXQHORU RUL DO XQHL FRDOL LL PDMRULWDUH
1RPLQDOL]DUHD OXL HVWH FRQILUPDW RILFLDO GH *XYHUQDWRUXO *HQHUDO 3ULPXO 0LQLVWUX DUH DXWRULWDWH
H[FHS LRQDO SHQWUXDDOHJHúLDPRGLILFDSURSULXO&DELQHWDOF UXLúHIHVWH
Cabinetul Primului Ministru include toate ministerele Guvernului úL HVWH IRUPDW GLQ
PHPEUL FHO PDL PDUH QXP U GLQ LVWRULD &DQDGHL 0LQLVWHUHOH VXQW UHVSRQVDELOH vQ ID D &DPHUHL
Comunelor SHQWUX SROLWLFD úL LQL LDWLYHOH *XYHUQXOXL $FHDVW UHVSRQVDELOLWDWH FROHFWLY HVWH XQXO GLQ
SULQFLSLLOHGHED] DOHVLVWHPXOXLFDQDGLDQGHJXYHUQDUH .
0LQLúWULL VXQW vQ JHQHUDO DOHúL GLQWUH PHPEULL &DPHUHL &RPXQHORU FX WRDWH F XQHRUL 3ULPXO
Ministru aleJH GLQ 6HQDW PLQLúWULL &DELQHWXOXL )LHFDUH PLQLVWUX GH RELFHL HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX XQ
GHSDUWDPHQWFXWRDWHF XQPLQLVWUXSRDWHGH LQHPDLPXOWGHXQSRUWRIROLXvQDFHODúLWLPS
&DELQHWXO LD vQ GH]EDWHUH úL DSURE SULQFLSLLOH GH ED] SHQWUX ILHFDUH SURSXQHUH OHJLVODWLY
'XS FHXQSURLHFWGHOHJHHVWHVFKL DW&DELQHWXO OH[DPLQHD] vQGHWDOLXúLWUHEXLHV

î -l aprobe înainte
FDDFHVWDV ILHWULPLV3DUODPHQWXOXL'HDVHPHQHD&DELQHWXOIXQGDPHQWHD] UHJXOLOHGHVXSOLPHQWDUH
DOHJLVOD LHLDSUREDWHvQSUHDODELOGH3DUODPHQWúLDUHFRPSHWHQ DV OHLPSOHPHQWH]H

Ministerele / Departamentele
Cele mai multe departamente sunt responsabile pentru planificarea, coordonarea úL livrarea
serviciilor publice F WUHSRSXOD LH $OWHOH XUP UHVF GHVI úXUDUHDDFWLYLW LL vQ GLIHULWHFRPSRQHQWHDOH
sistemului administrativ. Exemplu: 'HSDUWDPHQWXO -XVWL LHL RIHU VHUYLFLL WXWXURU GHSDUWDPHQWHORU
*XYHUQXOXLúLQXGLUHFWF WUHSRSXOD LH
'HSDUWDPHQWHOH JXYHUQDPHQWDOH VH DIO vQ VXERUGLQHD PLQLVWHUHORU úL VXE DXWRULWDWHD
DGPLQLVWUDWLY D XQXL PLQLVWUX DGMXQFW UHVSRQVDELO SHQWUX SURSULXO GHSDUWDPHQW vQ ID D &DPHUHL
Comunelor.
&RPSOH[LWDWHD SUREOHPHORU FX FDUH VH FRQIUXQW *XYHUQXO &DQDGHL FD XUPDUH D VWUXFWXULL VDOH
IHGHUDOH úL D GLYHUVLW LL UHJLXQLORU FDQDGLHQH IDF IRDUW e dificil managementul public printr-un singur
RUJDQLVP OD QLYHO QD LRQDO *XYHUQXO )HGHUDO 'H DFHHD *XYHUQXO )HGHUDO D GHVFHQWUDOL]DW VLVWHPXO
GHOHJkQG DQXPLWH DWULEX LL FRPSHWHQ H úL UHVSRQVDELOLW L F WUH GLIHULWH SURYLQFLL FDQDGLHQH 7UHEXLH
men ionat îns c GHVFHQWUDOL]DUHD HVWH UHDOL]DW PDL PXOW GLQ SXQFW GH YHGHUH DGPLQLVWUDWLY FX R
SROLWLF SODQLILFDW OD QLYHO FHQWUDO úL FX SURJUDPH DGPLQLVWUDWLYH OD QLYHO ORFDO 6WUXFWXULOH
descentralizate au un anumit grad de libertate pentru a adapta politLFLOH OD FRQWH[WXO ORFDO QX DX vQV
FRPSHWHQ DGHDIXQGDPHQWDSURSULLOHORUSROLWLFLúLSURJUDPH GDUDXUHVSRQVDELOLWDWHSXEOLF OLPLWDW
SHQWUXDF LXQLOHORU
Guvernele provinciilor canadiene
6WUXFWXUD DGPLQLVWUDWLY úL UHVSRQVDELOLW LOH SURYLQFLLORU FDQDGLHQH UHIOHFW GLYL]DUHD SXWHULL
DXWRULW LLvQWUH*XYHUQXO)HGHUDOúL3URYLQFLLOH&DQDGLHQH
)LHFDUH SURYLQFLH DUH R VWUXFWXU SROLWLF FRPSDUDELO IRUPDW GLQWU-un Guvernator

locotenentQXPLWGH*XYHUQDWRUXO*HQHUDOvQ&RQVLOLXvQSUDFWLF &DE inetul Guvernului Federal) ce
UHSUH]LQW 5HJLQDvQSURYLQFLHúLDF LRQHD] FXDFRUGXODYL]XOúLDVLVWHQ DSURSULXOXL&RQVLOLXH[HFXWLY
&DELQHWXO *XYHUQXOXL 3URYLQFLDO FDUH HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX ED]D OHJLVODWLY 7RDWH FRPSHWHQ HOH
Guvernatorului locoWHQHQWFDúLDOH*XYHUQDWRUXOXL*HQHUDOVXQWDVW ]LPDLPXOWVLPEROLFH

Legislativul
ILHF UHLSURYLQFLLHVWHIRUPDWGLQ*XYHUQDWRUXOORFRWHQHQWúLRVLQJXU &DPHU $GXQDUHD/HJLVODWLY .
0HPEULL DFHVWHLDGXQ UL VXQWDOHúL SULQ YRW XQLYHUVDO SHQWUX XQWHUPHn determinat, regulamentar de 5
DQL 2ULFXP DOHJHULOH OD QLYHOXO SURYLQFLLORU VH GHVI úRDU vQDLQWH GH vQFKHLHUHD DFHVWXL LQWHUYDO GH
RELFHLGXS DQL)LHFDUH3ULP0LQLVWUXJXYHUQHD] SURYLQFLD PSUHXQ FXPHPEULLGLQFHOHPDL

î
dens populate provincLLúLFXXQQXP UPDLPLFvQFHOHODOWH
Guvernele locale
'HúL&RQVWLWX LD&DQDGHLPHQ LRQHD] GRDUGRX QLYHOXULGHJXYHUQDUHvQ&DQDGDWRWXúLH[LVW
úLXQ
al treilea nivel, local, respectiv DOPXQLFLSDOLW LORU
'H UH LQXW vQV HVWH IDSWXO F institu LLOH PXQLFLSDOLW LL LQWU VXE MXULVGLF LD provinciilor.
'DWRULW GH]YROW ULL GHPRJUDILFH HFRQRPLFH úL SROLWLFH municipaOLW LOH VXQW DERUGDWH FD XQ
DGHY UDWJXYHUQORFDO.
$FHDVWD vQVHDPQ F vQ &DQDGD IXQF ioneaz 10 sisteme municipale diferite. PractLF úL
WHRUHWLFH[LVW VXILFLHQWHHOHPHQWHGHVLPLODULWDWHvQWUHHOH0XQLFLSDOLW LOHFDQDGLHQHRIHU vQJHQHUDO
PDLPXOWHVHUYLFLLF WUHSRSXOD LHDS UDUHFLYLO WUDQVSRUWLJLHQ V Q WDWHSODQLILFDUHGLYHUWLVPHQWúL
VHUYLFLL SHQWUX FRPXQLW L 8QHOH VHUYLFLL FDUH DX IRVW FkQGYD GH FRPSHWHQ D PXQLFLSDOLW LORU DX IRVW
úLVDXVXQWWUDQVIHUDWHJUDGXDOF WUH*XYHUQHOHSURYLQFLLORUvQSULPXOUkQGGLQFDX]DFRVWXULORUSHFDUH
OHLPSOLF
'LPHQVLXQHD VWUXFWXULL GHSLQGH vQ JHQHUDO GH QXP UXO FHW HQLORU din localitate. Membrii
guvernelor provinciilor sunt preocupa LSHQWUXUHXQLUHDPXQLFLSDOLW LORUSHQWUXDUHGXFHQXP UXOORUúL

pentru a fluidiza procesul de management din institu iile administrative.
3ULPDULLúLFRQVLOLHULLVXQWDOHúLSULQYRWXQLYHUVDl.
9.3. Procesul de luare a deciziilor administrative la nivelurile federal,
provincial úi local
6WUXFWXUD IHGHUDO D VWDWXOXL FDQDGLDQ úL SXQH SXWHUQLF DPSUHQWD DVXSUD SURFHVXOXL GH OXDUH D
î
GHFL]LLORU DVWIHO F GHFL]LLOH VH IXQGDPHQWHD] DWkW OD nivelul federal, în primul rând de Primul
0LQLVWUX úL GH &DELQHWXO V X OD FDUH VH DGDXJ DOWH GHSDUWDPHQWH GLQ DGPLQLVWUD LD FHQWUDO FkW úL OD
nivelul provinciilorGRDUSHQWUXDQXPLWHFDWHJRULLGHSUREOHPH'HVLJXUODDFHVWHDVHDGDXJ deciziile

guvernelor locale, ale PXQLFLSDOLW LORU IXQGDPHQWDWH FX RFD]LD IXUQL] ULL VHUYLFLLORU GLUHFWH F WUH
SRSXOD LH vQ VSHFLDO GH DS UDUH FLYLO WUDQVSRUW V Q WDWH SODQLILFDUH GLYHUWLVPHQW úL VHUYLFLL SHQWUX
comunitate.
Procesul de luare a deciziilor la nivelul provinciilor

úi municipalit ilor
Guvernele provinciilor iau decizii care au caracter de lege XQHRUL úL legi referitoare la
sistemele de taxe introduse în provincie. De asemenea, LQVWLWX LLOH PXQLFLSDOH DX FRPSHWHQ H
decizionale pentru a administra domeniul public, proprietatea úL D YHJKHD DVXSUD UHVSHFW ULL
GUHSWXULORUFLYLOHSHQWUXDYLQGHVDXvQFKLULDVXSUDIH HGHWHUHQFDUHOHDSDU LQ
0XQLFLSDOLW LOH sunt organizate, IXQF LRQHD] úLIXQGDPHQWHD] GHFL]LLGRDUVXEMXULVGLF LD
provinciilor.
&D úL SURvinciile, PXQLFLSDOLW LOH au SURSULD ORU VWUXFWXU SROLWLF úL DGPLQLVWUDWLY úL
ac ioneaz FDXQDGHY UDWJXYHUQORFDO

Principalele domenii vQ FDUH DFHVWHD DX FRPSHWHQ H GHFL]LRQDOH VXQW DS UDUH FLYLO ,
transport, V Q WDWH, planificare, GLYHUWLVPHQWúLVHUYLFLLSHQWUXFRPXQLW L.
Prin urmare, etapele procesului decizional OD QLYHOXO SURYLQFLLORU úL ORFDO SRWULYLW DERUG ULL
DFHOXLDúLDXWRUVXQWXUP WRDUHOH
¾ Identificarea problemei;
¾ &XQRDúWHUHDIDFWRULORUFDUHDXOHJ WXU FXSUREOHPDVLWXD LDDQDOL]DW
¾ Formularea alternativelor decizionale;

¾ $QDOL]DúLWHVWDUHDDOWHUQDWLYHORU
¾ Selectarea unei alternative decizionale;

¾ Implementarea alternativei selectate.
9.4. Transferul de know-how în domeniul managementului public din

Canada în România
'HúL H[LVW IR
arte multe deosebiri vQWUH VLVWHPHOH GH PDQDJHPHQW DOH FHORU GRX VWDWH XQHOH
GLQWUHDFHVWHDIXQGDPHQWDOH WLSXO GHVWDW RUJDQL]DUHD DGPLQLVWUDWLY WRWXúL
este posibil un transfer
de know-how din domeniul managementului public canadian în managementul public românesc.
([SHULHQ D DGPLQLVWUD LHL FDQDGLHQH GREkQGLW vQ DSURDSH GH DQL GH JXYHUQDUH
GHPRFUDWLF úL SXQH SXWHUQLF DPSUHQWD DVXSUD FDOLW

î LL SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW úL GH H[HFX LH
explicâQG SHUIRUPDQ HOH RE LQXWH GH VRFLHWDWHD FDQDGLDQ FDUH este pe locul 1 în lume în ceea ce
SULYHúWHVLVWHPXOGHV Q WDWHúLHGXFD LHILLQGFRQVLGHUDW QD LXQHDFXFHOPDLULGLFDWQLYHOPHGLXGH
WUDLDOSRSXOD LHLUH]XOWDWHOHXQXLVWXGLXLQWHUQD LRQDOSXEOLFDWvQ&DQDGDvQVHSWHPEULHFRQILUP
DFHDVW UHDO itate).

ÎQFRQWLQXDUHVXQWSUH]HQWDWHúLDQDOL]DWHcâteva elemente de succes în managementul public
canadian care ar putea fi DGDSWDWH úL aplicate în forme specifice în managementul public din
România:
1. Strategia
Fundamentarea unor strategii globale, clare, coerente, realiste, completeGHPDQDJHPHQWúL

a unor strategii derivate SH GRPHQLLOH GLVWLQFWH FDUH V FXSULQG WRDWH QLYHOXULOH VLVWHPXOXL
administrativ.
În aplicarea strategiilor pot fi create centre strategiceSHQWUXIXQGDPHQWDUHDXUP ULUHDDQDliza
úLLPSOHPHQWDUHDVWUDWHJLLORUSDU LDOHGHVSULQVHGLQVWUDWHJLDJHQHUDO
2. Descentralizarea
Descentralizarea sistemului administrativ
$FHDVWD vQVHDPQ XQ WUDQVIHU GH VDUFLQL FRPSHWHQ H úL UHVSRQVDELOLW L vQ OHJ WXU FX
planificarea, managementulúLUHVXUVHOHXPDQHGHODQLYHOXOFHQWUDOF WUHQLYHOXULOHORFDOH
3. Privatizarea
Privatizarea serviciilor publice
'HVLJXU DFHDVWDHVWH R FDUDFWHULVWLF PDL PXOW D JXYHUQHORUFDQDGLHQH GHODQLYHO SURYLQFLDO úL
ORFDO GHRDUHFH UHSUH]HQWDQ LL ORU FRQGXF V erviciile publice. Cele mai multe servicii publice în Canada
VXQW SULYDWL]DWH 'H FH" 'DWRULW PXOWLSOHORU DYDQWDMH DWkW SHQWUX FHW HQL FkW úL SHQWUX DGPLQLVWUD LH
Privatizarea serviciilor publice are efecte pozitive concretizate în:

¾ &UHúWHUHDFDOLW LL serviciilor;
¾ Reducerea cheltuielilor administrative;
¾ 0DMRUDUHDYHQLWXULORUJXYHUQHORUSURYLQFLDOúLORFDO
¾ 'LPLQXDUHDGHSHQGHQ HLDGPLQLVWUDWLYHúLGHFL]LRQDOH
¾ Rentabilizarea serviciilor publice etc.

În România a început privatizarea unor servicii publicHGDUSURFHVXOWUHEXLHV FRQWLQXHvQWU -un
ritm mai rapid.
4. Parteneriatul
Dezvoltarea de parteneriate între sectorul public
úLSULYDWúLFUHDUHDXQHLVLQHUJLLvQWUHDFHVWHD
3DUWHQHULDWXODUHORFODGRX QLYHOXULvQ&DQDGD3HGHRSDUWH între guvernele provinciilorúL

Guvernul FederalúLSHGHDOWDvQWUHSULPHOHúLguvernele locale.
ÎQ 5RPkQLD vQ VSHFLDO OD QLYHOXO DGPLQLVWUD LHL ORFDOH V-ar putea dezvolta cu succes astfel de
parteneriate cu avantajeGHDPEHOHS U LCâteva dintre acestea sunt mHQ LRQDWHvQFRQWLQXDUH
¾ &UHúWHUHDFDOLW LLVHUYLFLLORUSXEOLFH
¾ ,QWHJUDUHDVHFWRUXOXLSULYDWvQSROLWLFDDGPLQLVWUDWLY
¾ *HVWLRQDUHDHILFLHQW DSDWULPRQLXOXLSXEOLF
¾ Rentabilizarea serviciilor publice;

¾ &RQVHUYDUHDPDLEXQ DSDWULPRQLXOXLSXEOLFHWF
5. Restructurarea
Restructurarea sistemului administrativ
Foarte multe VFKLPE ULVHvQUHJLVWUHD] úLvQDGPLQLVWUD LDFDQDGLDQ , în special la nivelurile

SURYLQFLDOúLORFDO
'HVLJXUF WRDWHDFHVWHVFKLPE ULGHPRQVWUHD] IOH[LELOLWDWHDPDUHDDGPLQLVWUDW ivului canadian

úL FDSDFLWDWHD OLGHULORU SROLWLFL GH D OXD GHFL]LL SHQWUX D FUHD XQ VLVWHP RULHQWDW VSUH VDWLVIDFHUHD XQRU
interese sociale locale.

5HSUH]HQWDQ LL DGPLQLVWUD LHL FDQDGLHQH DX vQ HOHV úL DX DFFHSWDW IDSWXO F VFKLPEDUHD HVWH XQ
proces continXXFDUHQHFHVLW vQV DELOLWDWHPDQDJHULDO GDUúLSROLWLF
6. Pia a
$ERUGDUHDSLH HLFDSDUWHLQWULQVHF DSURFHVXOXLGHPDQDJHPHQW
GLQDGPLQLVWUD LH
Canada este un stat cu un sistem economic foarte bine dezvoltat. De-a lungul timpului,
func ionarii publici úL SROLWLFLHQLL FDQDGLHQL DX vQY DW F SLD D UHSUH]LQW WRWGHDXQD SXQFWXO F WUH
FDUHWUHEXLHV SULYHDVF DWXQFLFkQGLDXGHFL]LLDGPLQLVWUDWLYH.
Mai mult decât atât, liderii politici care conduc administrativul canadian
úL-DX vQVXúLW R UHJXO HOHPHQWDU úL HVHQ LDO DFHHD GH D DERUGD VRFLHWDWHD FDQDGLDQ FX WRDWH
SUREOHPHOHGHDOWIHOGHORFSX LQHFDSHRSLD PDUHSHFDUHVHFRQIUXQW SHUPDQHQWFHUHUHDúL
oferta de servicii publice.

'HVLJXU HVWH QRUPDO R DVWIHO GH DERUGDUH FDUH GLQ S FDWH vQ 5RPkQLD DELD vQFHSH V VH
FRQWXUH]H2ULHQWDUHDPDLPDUHDDGPLQLVWUD LHLGLQ5RPkQLDDVXSUDVRFLHW LLURPkQHúWLSHUFHSXW FDR
SLD DUHPXOWLSOH
avantaje, atât SHQWUXFHW HQL , politicieni,FkWúLSHQWUXDGPLQLVWUD LH. Câteva dintre
DFHVWHDVXQWPHQ LRnate în continuare:
¾ &XQRDúWHUHD PDL EXQ D UHDOLW LL VRFLDOH úL RULHQWDUHD SURFHVXOXL GHFL]LRQDO IXQF LH GH
FHULQ HOHSLH HL
¾ 6DWLVIDFHUHD PDL EXQ D LQWHUHVHORU VRFLDOH JHQHUDOH GDU úL VSHLFLILFH SHQWUX DGPLQLVWUD LD
ORFDO
¾ 'H]YROWDUHDSLH HLVHUYLFLL lor în România;

¾ 6WLPXODUHDFUH ULLGHSDUWHQHULDWHFXVHFWRUXOSULYDWHWF
7. Managementul antreprenorial
7UHFHUHDGHODFRQGXFHUHDDGPLQLVWUDWLY ODFHDDQWUHSUHQRULDO
ùL DGPLQLVWUD LD FDQDGLDQ vQ VSHFLDO GH OD QLYHOXULOH SURYLQFLLORU úL ORFDOH VH DIO XQGHYD OD
vQFHSXWXO DFHVWXL SURFHV (VHQ LDO HVWH vQ HOHJHUHD GH F WUH OLGHULL SROLWLFL úL IXQF LRQDULL SXEOLFL
FDQDGLHQL D QHFHVLW LL XQHL DVWIHO GH VFKLPE UL . Liderii politici, vQ VSHFLDO úL IXQF LRQDULL SXEOLFL
FXIXQF LLGHFRQGXFHUHGLQDGPLQLVWUD LDFDQDGLDQ DERUGHD] SRVWXULOHúLIXQF LLOHSXEOLFHSHFDUH
OHGH LQFDSRVWXULúLIXQF LLGHPDQDJHPHQW iar rolul lor în acest sistem nu este unul pur birocratic,
administrativ sau politic, ci unul de vQWUHSULQ] WRUL úL antreprenori cu capacitate FUHDWLY , spirit
inovativ, flexibilitatevQJkQGLUHúLDF LXQH.
'HVLJXURVFKLPEDUHWUHEXLHI FXW úL vQ5RPkQLDvQ PHQWDOLWDWHDUHSUH]HQWDQ LORUSROLWLFLúLD
IXQF LRQDULORU vQ VHQVXO GH]YROW ULL GLPHQVLXQLL XPDQH D SURFHVXOXL GH PDQDJHPHQW GLQ
administrD LH.
CAPITOLUL 9 : REZUMAT
I. Statul
Canada este o monarhie constitutionala cu o structura politica bazata pe un sistem federal.
- puterea suverana in Canada este detinuta de Regina Elizabeth a II-a
- sistemul politic de tip federal este format din:a) guvernul federal
b)10 guverne ale provinciilor
- fiecare guvern( federal, provincial, local) este condus de un priministru si un cabinet
- Parlamentul este: a) bicameral la nivel federal
b) unicameral la nivel provincial si local
II. Structura autoritatii

1) Autoritatea juridica
- in Canada exista doua sisteme de legi: -legea penala
-legea civila
- Guvernul federal si provincial sunt responsabile pentru administrarea Curtilor
- Provinciile detin puterea exclusiva asupra administrarii justitiei in teritoriul care le apartine
- Guvernul federal desemneaza si plateste judecatorii curtilor superioare din provincii
- Cea mai inalta curte este Curtea Suprema a Canadei
2) Autoritatea legislativa
- fundamentarea legilor ramane in competenta Guvernului
- Corpul Legislativ este format din Parlamentul Canadei, in care au autoritate legislativa trei
componente: a) regina
b) Senatul Canadei
c) Camera Comunelor
- in Canada exista aproximativ 30 de comitete parlamentare care au rolul de a reduce timpul
de dezbatere din plen
3) Autoritatea executiva
- in Canada exista trei niveluri la care se exercita autoritatea executiva:
a) nivel superior de catre Guvernul federal (central)
b) nivel mediu(provincial) de catre Guvernul provinciilor canadiene
c) nivel inferior(local) de catre guvernele locale
CUVINTE – CHEIE
Monarhie constitutionala
Guvern federal
Curtea Suprema a Canadei
Camera Comunelor
Comitete parlamentare
Birou de consilieri
Guvernator locotenent
Municipalitate
Centre strategice
Leadership
$UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD
Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995.

Burland A., Laufer R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990.
Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980
Meyer P., Systemic Aspect of Public Administration, G.E.C. Gad Publishers, Copenhagen,
1973
Mosher F., American Public Administration: Past, Present and Future, Alabama University
Press, 1984.
1LFROHVFX2úD0DQDJHPHQW(G(FRQRPLF %XFXUHúWL
Oliver D., Public Administration: Cpncepts, readings, Printice Hall, Chicago, 1982.
Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991.
Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of
Indiana Press, 1984.
1) Ce fel de stat este Canada?

2) Cine detine puterea suverana in Canada?
3) De cine este condus Guvernul federal? Dar cel local?
4) Ce fel de Parlament exista la nivel federal? Dar la nivel provincial si local?
5) La ce niveluri se exercita autoritatea executiva in Canada?
6) Care este structura politica a fiecarei provincii din Canada?
7) Care sunt etapele procesului decizional la nivelul provinciilor si la nivel local?
8) Care este structura guvernelor provinciilor din Canada?
CAPITOLUL 5 : METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL
PUBLIC
MOD DE LUCRU
CUPRINS
5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei in munca
5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului
functionarilor publici
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
CONCEPTE
Notiunea de metoda
Tipologia metodelor
MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite
notele de curs.
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
(4) Intrebari
autoevaluare
exercitii
Caiet de seminar
Capitolul 5
METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC
Desfasurarea activitatii in institutiile publice presupune utilizarea unui ansamblu de metode

si tehnici, care sa permita realizarea obiectivelor stabilite la toate nivelurile administratiei. In
procesul de exercitare a functiilor managementului public, functionarii publici cu functii de
conducere si reprezentantii alesi sau numiti se confrunta cu o larga varietate de nevoi sociale
generale si/sau specifice pentru satisfacerea carora este necesara folosirea unor metode si tehnici de
management public generale si specifice.
Metoda administrativa reprezinta o modalitate sau un ansamblu de modalitati care

faciliteaza realizarea unor obiective ale institutiilor din administratia publica.
De asemenea, metoda administrativa reprezinta un instrument utilizat de functionarii publici,
pentru a realiza sistemul de obiective al institutiei in care isi desfasoara activitatea.
In managementul public se aplica o serie de metode si tehnici specifice alaturi de cele care se
regasesc si in alte domenii ale stiintei.
Metoda administrativa presupune un mod organizat de gandire si actiune in vederea
obtinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime.
In functie de obiectivele urmarite, metodele aplicate in administratia de stat sunt grupate in 3

categorii in acceptiunea lui Dumitru Brezoianu (vezi figura nr.22. Principalele metode utilizate in
managementul public):
Figura nr. 22. Principalele metode utilizate în managementul public
METODE

EXECUTARE

ORGANIZA CERCETARE
z CONSTRÂNGEREA z ORGANIZAREA z ANALIZA

ù7,,1 ,),& DIAGNOSTIC
z CONVINGEREA z ù(',1 $
z CONDUCEREA z SIMULAREA
z COINTERESAREA (),&,(17
zDIAGRAMA
z VALORIFICAREA
&$8= -EFECT
(;3(5,(1 (,Ì1
081&
z ALTELE
z STRUCTURAREA
&25(6381= 72$5($
1 – Metode de executare;
2 – Metode de organizare si functionare;
3 – Metode de cercetare.
Consultarea mai multor materiale de specialitate ne indreptateste sa facem inca de la inceput
o precizare referitoare la aceste metode.
Desi in cele mai multe lucrari de specialitate din domeniu aceste metode sunt prezentate ca
instrumente la indemana celor care isi desfasoara activitatea in sistemul administratiei publice,
totusi, dupa parerea noastra, ele reprezinta in mare parte cateva modalitati practice, adesea activitati
chiar determinate de anumite situatii aparute in realizarea obiectivelor administrative.
In acceptiunea noastra metodele din aceasta categorie sunt de fapt diverse forme de
exercitare a functiei de motivare a managementului public, se face distinctie intre metodele aplicate
in sistemul administratiei publice din diferite tipuri de state.
In categoria metodelor de executare sunt cuprinse:
- Metoda constrangerii;
- Metoda convingerii;
- Metoda cointeresarii.
Se aplica in mod expres in statele totalitare, care au fost transformate in instrumente de

dominare de catre o minoritate sociala privilegiata asupra majoritatii societatii, lipsita de drepturi si
asuprita. In statele nedemocratice, metoda constrangerii este principala metoda de asigurare a
executarii deciziilor administrative, a actelor organelor statului, in general.
In tarile democratice in care organele de stat apara si promoveaza interesele cetatenilor si

actioneaza cu consecventa pentru cresterea bunastarii materiale si spirituale a membrilor societatii
este folosita metoda convingerii.
In statele in care se foloseste cu precadere metoda convingerii, deciziile administrative,
actele organelor statului sunt respectate si executate de bunavoie de catre functionarii publici si de
membrii societatii, constienti fiind ca prin aceasta actioneaza in propriul lor interes.
Consecinta fireasca a unei astfel de situatii o constituie faptul ca, in statele democratice,
principala si cea mai frecvent folosita metoda de executare a actelor organelor de stat este metoda
convingerii.
Statul poate sa utilizeze si alte metode pentru a determina functionarii publici si cetatenii sa-
si indeplineasca obligatiile ce le revin, iar personalul implicat in sistemul administratiei sa fie
eficace.
Astfel, se pot acorda recompense materiale pentru realizari deosebite in propria activitate.
Stimulentele folosite amplifica gradul de cointeresare a functionarilor publici, in special. Metoda
cointeresarii presupune elaborarea unor sisteme de indicatori pentru sensibilizarea angajatilor
institutiilor publice fata de realizarea intereselor publice generale.
Din aceasta categorie fac parte cinci metode cunoscute in literatura de specialitate ca
instrumente folosite in procesul de organizare a activitatii desfasurate in cadrul institutiilor
administratiei publice. Prin metodele de organizare si functionare folosite in administratia de stat
prezentam in continuare:
- Metoda organizarii rationale a activitatilor administrative;

- Metoda sedintei;
- Metoda conducerii eficiente;
- Metoda valorificarii experientei in munca;
- Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici.
Consideram oportuna o precizare referitoare la metodele din aceasta categorie. Cu exceptia

metodei sedintei, care, dupa parerea noastra, constituie principala metoda folosita in sistemul
administratiei publice de catre functionarii publici situati pe diferite niveluri ierarhice, toate celelalte
descriu de fapt cateva proceduri si activitati prin care obiectivele administratiei publice pot fi
realizate.
Aceasta metoda descrie, de fapt, modul in care activitatile administrative trebuie sa se

desfasoare pentru a servi realizarii obiectivelor managementului public.
Metoda presupune conceperea unui plan de activitate, care sa fie orientat, pe de o parte, catre
realizarea obiectivelor sociale si pe de alta parte, sa detalieze, la nivelul institutiilor administrative,
o serie de activitati menite sa sustina indeplinirea misiunii sociale a managementului public.
Metoda organizarii rationale a activitatii administrative presupune conceperea unor planuri
de activitate pe ansamblul sistemului administrativ si a unor planuri de detaliu pentru fiecare
institutie publica.
Intrucat cea mai mare parte a deciziilor administrative sunt adoptate in cadrul grupului,
respectiv prin consultarea managerilor publici in comisii si/sau plenuri, o deosebita importanta
prezinta metoda sedintei.
In esenta, utilizarea sedintei in institutiile publice consta in reunirea mai multor persoane din
sistemul administrativ, pentru un interval de timp, in vederea solutionarii, in comun, a unor
probleme cu caracter decizional, informational, de analiza si cercetare.
Sedinta constituie modalitatea principala de transmitere a informatiilor si de culegere a feed-
back-ului de la un numar mare de componenti ai sistemului administratiei publice.
Pot fi identificate cateva precizari referitoare la numarul de sedinte si tipul acestora in
administratia publica.
Dupa cum stim, parlamentul si guvernul isi desfasoara, in cea mai mare parte, activitatea in
cadrul unor sedinte, care sunt de informare, de analiza sau decizionale.
In consecinta, ori de cate ori este necesar, Primul Ministru, Presedintele Camerei Deputatilor
si/sau Presedintele Senatului reunesc ministrii, respectiv parlamentarii, pentru o sedinta in plen.
De asemenea, sunt frecvente situatiile in care activitatea Parlamentului se desfasoara pe
Comisii si in cadrul acestora se organizeaza sedinte cu un numar restrans de parlamentari care fac
parte din comisiile de resort.
Desigur, metoda sedintei se foloseste si la nivelul administratiei locale de catre functionarii
publici si reprezentanti alesi si numiti in institutiile publice din administratia locala.
Aceste sedinte au loc ori de cate ori functionarii publici si reprezentantii alesi sau numiti cu
functii de conducere considera necesar.
In institutiile publice, utilizarea metodei sedintei, are o serie de particularitati, determinate de
specificul domeniului.
Astfel, durata unei sedinte poate varia de la 15 minute la 2-4 ore, in functie de tipul sedintei
si/sau de nivelul administrativ pe care se utilizeaza.
Numarul participantilor la sedinta variaza, de asemenea, in functie de nivelul pe care se
utilizeaza metoda si de tipul deciziilor administrative care urmeaza a fi adoptate.
In utilizarea acestei metode se constata o serie de abateri de la regulile generale si universale
cu influente atat asupra calitatii deciziilor administrative, a functionalitatii sistemului administrativ
si a eficacitatii managementului public.
Metoda consta intr-un ansamblu de modalitati orientate spre desfasurarea unor activitati
eficiente de catre managerii publici implicati in procesele de management si de executie din
institutiile publice.
Pentru aceasta, ei trebuie sa posede cunostinte in domeniul in care isi desfasoara efectiv
activitatea, in domeniul administrativ juridic, calitati morale, dar si calitati si cunostinte in domeniul
economic, al managementului, sociologiei si psihologiei.
Pentru o conducere eficienta este necesara o foarte buna cunoastere a realitatii sociale, a
intereselor sociale care stau la baza stabilirii obiectivelor din cadrul sistemului administrativ.
De asemenea, metoda conducerii eficiente presupune stabilirea unor raporturi de munca
eficiente intre functionarii publici cu functii de conducere in sistem si ceilalti colaboratori si
subordonati.
5.2.2.4. Metoda valorificarii experientei de munca
O influenta considerabila asupra calitatii proceselor de management si de executie din

sistemul administrativ si asupra rezultatelor activitatii functionarilor publici are experienta in munca
care provine din derularea intr-un timp indelungat a acelorasi operatii sau a unora foarte apropiate in
ceea ce priveste particularitatile lor.
Experienta imprima functionarului public o foarte buna abilitate, ceea ce conduce la
realizarea rapida si eficienta a sarcinilor.
Efectuarea permanenta a acelorasi operatii poate avea insa si efecte negative in momentul in
care intervine rutina, comoditatea, lucrarile fiind executate in mod mecanic fara nici un fel de efort
intelectual.
Rutina poate atrage pasivitatea, elimina nu numai dorinta imbunatatirii muncii, introducerii
de modalitati noi, superioare de indeplinire a sarcinilor, ci genereaza chiar o atitudine refractara fata
de inovatii, tendinta de limita orice fel de schimbare in activitatea desfasurata.
Prin folosirea metodei valorificarii experientei in munca, personalul din sistemul
administratiei publice este incurajat sa-si valorifice potentialul profesional dobandit in timp, dar si
capacitatea creativa pentru gasirea unor solutii eficiente la ineditele probleme sociale care apar in
diferite perioade.
5.2.2.5. Metoda structurarii corespunzatoare a programului functionarilor publici
Aceasta metoda constituie o importanta modalitate de sporire a eficacitatii muncii tuturor
functionarilor publici.
In structura programului de activitate al functionarilor publici cu functii de conducere apar o
serie de particularitati, date de specificul activitatii de administratie, comparativ cu alte activitati.
Aceasta metoda a aparut ca urmare a multiplelor situatii de prelungire exagerata a duratei
zilei de munca, in special a functionarilor publici cu functii de conducere si de utilizarea
necorespunzatoare a timpului de catre functionarii publici implicati atat in procesele de
management, cat si de executie.
Principalele cerinte care sa permita desfasurarea corespunzatoare a programului
functionarilor publici sunt:
- Confort;
- Climat organizational deschis, stimulativ;
- Dotare tehnica adecvata etc.
Este cunoscut faptul ca orice activitate desfasurata fara intrerupere un interval mai mare de
timp, in conditii de concentrare nervoasa, are drept consecinta o puternica stare de oboseala, ceea ce
conduce in mod direct la scaderea capacitatii de munca, deci a eficacitatii functionarului public.
Programarea corespunzatoare a timpului de lucru al functionarilor publici presupune si
stabilirea unui raport optim intre consumul efectiv de energie si perioada de odihna necesara.
Pentru a se putea preintampina aparitia oboselii exagerate si premature a personalului din
administratie este necesar, in primul rand, sa fie cunoscute cauzele care o provoaca, pentru ca, in
functie de ele, sa se adopte masurile corespunzatoare de eliminare sau, daca nu este posibil, cel
putin pentru diminuarea intensitatii acestora.
Utilizarea metodei structurarii programului de lucru al functionarilor publici implica si
cunoasterea influentei factorilor de solicitare fizica si nervoasa ai mediului ambiant care au un
impact direct asupra calitatii si productivitatii muncii angajatilor din sistemul administrativ.
Intre factorii de solicitare fizica amintim factorii de microclimat, temperatura, umiditatea,
circulatia aerului, radiatiile, iluminatul si nu in ultimul rand, zgomotul.
Crearea unei ambiante placute necesita imbinarea influentei acestor factori mai ales intre
culoare si lumina, in sensul utilizarii unor combinatii de culori care, dincolo de gust, trebuie sa
satisfaca si alte cerinte, sa se coreleze cu gradul de iluminare a incaperii etc.
Acestora li se adauga unii factori psihosociali, cu influenta hotaratoare asupra stilului de
management, a calitatii procesului de conducere din administratia publica.
Desi in sistemul administrativ din Romania asemenea factori sunt putin luati in considerare
in actiunile de rationalizare a activitatii functionarilor publici cu functii de conducere, totusi ele
prezinta utilitate practica deoarece influenteaza in mod considerabil eficacitatea managementului.

Asa cum am precizat la inceputul acestui capitol, in cadrul tipologiei metodelor utilizate in
sistemul administratiei de stat am prezentat o a treia categorie, cea a metodelor de cercetare.
Desi in literatura romana de specialitate, Alexandru Negoita mentioneaza doua metode,
respectiv: metoda analitica si metoda critica. In opinia noastra, cele doua asa-zis metode reprezinta
doua etape ale procesului complex de cercetare, care se deruleaza in sistemul administratiei publice.
In consecinta, in opinia noastra, din a treia categorie face parte metoda analizei diagnostic.
Aceasta presupune parcurgerea mai multor etape, dupa cum urmeaza:
1. Documentarea sau investigarea domeniului care urmeaza a fi abordat;
2. Identificarea simptomelor pozitive si negative;
3. Analiza cauzala detaliata a disfunctionalitatilor si aspectelor pozitive;
4. Formularea propunerilor de perfectionare.
Imbunatatirea, perfectionarea continua a organizarii si functionarii sistemului administrativ
impune o continua observare si investigare a proceselor de management si de executie.
Schimbarile rapide din cadrul societatii contemporane impun ca fiecare institutie din
sistemul administratiei publice sa se adapteze noilor conditii pentru a servi in mod corespunzator
cerintelor prezente si de viitor ale societatii.
Simularea permite experimentarea unor idei, noi sisteme, metode, tehnici si proceduri noi,
pentru a se identifica impactul social si gradul in care noul contribuie mai rapid si mai eficient la
realizarea obiectivelor managementului public, respectiv la satisfacerea nevoilor sociale generale si
specifice ale cetatenilor.
Diagrama cauza-efect faciliteaza extinderea procesului de analiza a mediului intern al
administratiei si fiecarei institutii publice dar si a celui extern, international care influenteaza
semnificativ continutul proceselor de management si de executie din sectorul public in perioade
diferite.
Metodele administrative prezentate constituie cateva dintre cele mai potrivite mijloace care
stau la dispozitia functionarilor publici cu functii de conducere, si nu numai, pentru a-si imbunatati
propria activitate si pentru a participa eficient la satisfacerea interesului public al cetatenilor unei
tari.
I. Definitii: Metoda administrativa reprezinta o modalitate sau un ansamblu de modalitati

care faciliteaza realizarea unor obiective ale institutiilor din administratia
publica.
Metoda administrativa mai poate fi definita si ca un instrument utilizat de
functionariipublici pentru a realiza sistemul de obiective al institutiei in care
isi desfasoara activitatea.
Metoda administrativa presupune un mod organizat de gandire si actiune in vederea obtinerii
unor rezultate maxime cu eforturi minime.
II. Tipologia metodelor utilizate in managementul public
In functie de obiectivele urmarite, metodele aplicabile in administratia de stat se pot grupa in
trei categorii:
1) Metode de executare care sunt: a) constrangerea
b) convingerea
c) cointeresarea
2) Metode de organizare si functionare: a) organizarea stiintifica
b) sedinta
c) conducerea eficienta
d) valorificarea experientei in munca
e) structurarea eficienta a programului
3) Metode de cercetare, cum sunt: a) analiza diagnostic
b) simularea
c) diagrama cauza-efect
d) altele
Toate aceste metode reprezinta cateva dintre cele mai potrivite mijloace care stau la
dispozitia functionarilor publici cu functii de conducere, si nu numai, pentru a-si imbunatati propria
activitate si pentru a participa eficient la satisfacerea interesului public al cetatenilor unei tari.
CUVINTE CHEIE
Metoda administrativa
Metode de executare
Metode de organizare si functionare
Metode de cercetare
Conducere eficienta
Eficacitatea muncii
Valorificarea experientei in munca
Diagnostic
Diagrama cauza-efect
Simulare
Management Public- Armenia Androniceanu, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

Lawton A.- Publishing Sector Management, Theory Critique and Practice, St. Martin Press,
New York, 1994
Malcomson P.- The Canadian Regim, Broadview Press, Montreal, 1996.
Martinez M.- The Management of Change, ICSA Publishing, London, 1990.
Maurice D.- Readings in Public Administration, Chapman & Hall, London, 1986.
Mosher F.- American Public Administration: Past, Present and Future, Alabama University
Press, 1984.
Nicolescu O. s.a.- Management, Economica, Bucuresti, 1997.
Oliver D.- Public Administration: Concepts, Readings, Printice Hall, Chicago, 1982.
Owen Hughes- Public Mangement & Administration, St. Martin Press, New York, 1994.
Painter I.- Management in The Public Sector, Chapman & Hall, Maxwell, 1989.
Pal L.- How Ottawa Spends 1998-1999, Oxford University Press, Ottawa, 1998.
Pollit, Ch.- Management Techniques for The Public Sector: Pulpit and practice International
Journal Press, Montreal, 1995.
Ranson S.- Management for the Public Domain, St. Martin Press, New York, 1994.
Raw R.- The New Public Management, Special Edition of Public Administration, vol.69, nr.1
1993.
Legea nr.189/1998
Legea nr.191/1998
H.G. nr.775/1998
Normele Ministerului Muncii si Protectiei Sociale nr.3242/26.10.1995.
1. Ce reprezinta metoda administrativa? Ce presupune aceasta?

2. Care sunt principalele metode utilizate in managementul public?
3. Cele trei metode de executare sunt?
4. Care sunt metodele de organizare si functionare?
5. Care sunt metodele de cercetare?
6. Metoda constrangerii se aplica exclusiv in statele totalitare?
7. Caror tari le este specifica metoda de convingere?
8. Care sunt etapele analizei diagnostic?
CAPITOLUL 6: PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI
PUBLIC IN DOMENIUL RESURSELOR UMANE
MOD DE LUCRU
CUPRINS
6.2.1. Pregatirea medie
6.2.2. Pregatirea universitara
6.2.3. Pregatirea posuniversitara
6.5. Consideratii privind tehnicile de selectie
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
CONCEPTE
Functionarul public
Pregatirea profesionala a functionarilor publici
Procesul de recrutare
Selectia functionarilor publici
Numirea functionarilor publici
Motivarea functionarilor publici
Evaluarea activitatii functionarilor
Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici
MOD DE LUCRU
(1) Manual , notite

notele de curs.
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara
(4) Intrebari
(5) Teste de raspunsuri. Evaluati raspunsurile si reluati documentarea
autoevaluare pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.

exercitii
(7) Seminar cadrul seminarului, cu referatul intocmit de
dumneavoastra si cu concluziile din dezbateri sau din
Caiet de seminar
Capitolul 6
PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN DOMENIUL

RESURSELOR UMANE

In general, in administratia de stat persoanele care detin functii publice poarta denumirea
generica de functionari publici.
Functionarul public este o persoana care, in conformitate cu dispozitiile actelor normative,
este numita de autoritatea publica competenta sau aleasa potrivit normelor legii si investita in mod
legal cu atributiile functiei sale, prestand in mod permanent o activitate, cu scopul de a asigura
functionarea continua a unui serviciu public.
Din punctul de vedere al competentei decizionale, stabilita de lege, functionarii publici pot fi
grupati astfel (vezi figura nr. 23. Tipuri de functionari publici):
- Functionari de decizie;
- Functionari care participa la pregatirea deciziilor;
- Functionari care participa la executarea deciziilor.
Figura nr. 23.7LSXULGHIXQF LRQDULSXEOLFL
De decizie
3DUWLFLSDQ LOD 3DUWLFLSDQ LOD
SUHJ WLUHD executarea
)81& ,21$5,,
PUBLICI
Functionarii de decizie sunt aceia care detin functii publice de conducere in sistemul
administratiei publice centrale de specialitate, in administratia publica locala sau in unele
compartimente organizatorice ale acestora, cum ar fi: directiile generale, directiile, serviciile etc.
La acestia se adauga reprezentantii alesi sau numiti care detin functii de conducere: ministrii,
prefectul, primarul in localitati, precum si unii conducatori ai compartimentelor organizatorice ale
administratiei publice centrale si locale care au anumite atributii, competente decizionale si
responsabilitati.
Functionarii care participa la pregatirea deciziilor sunt, de asemenea, stabiliti de lege si
isi desfasoara activitatea in diferite compartimente organizatorice precum acelea de studii si
documentare administrativa. O categorie distincta o formeaza reprezentantii alesi.
Functionarii care participa la executarea deciziilor administrative sunt titulari de posturi,
functii publice de executie din institutiile publice.
Principala sarcina a acestora este de a aplica si/sau de a urmari executarea deciziilor
administrative, astfel incat interesul general si nevoile persoanelor fizice si juridice sa fie
satisfacute.
Fara indoiala ca personalul care isi desfasoara activitatea in sistemul administratiei de stat
trebuie sa aiba o anumita pregatire, deoarece eficienta serviciilor publice este determinata si de
nivelul de pregatire a functionarilor publici implicati in desfasurarea proceselor de management si
de executie.
Este evidenta necesitatea efectuarii unor schimbari majore in statutul functionarului public.
Astfel, functionarul public cu functie publica de conducere trebuie sa devina un manager public cu
urmatoarele categorii de competente:
-Competenta profesionala;
-Competenta manageriala;
-Competenta politica;
-Competenta etica.
Competenta este capacitatea unei persoane de a realiza, in mod corespunzator si cu eficienta
maxima, sarcinile care ii revin. Competenta este cea care genereaza performanta, respectiv
productivitatea si eficacitatea. De altfel, performanta unui manager public se reflecta in performanta
institutiei publice pe care o conduce.
De altfel, competenta profesionala se imbina in mod armonios cu competenta manageriala,
respectiv capacitatea unui functionar de a conduce un grup de persoane, un domeniu distinct, o
institutie publica sau un sistem format din mai multe institutii specializate.
Pentru functionarii publici cu functii de conducere, care trebuie sa actioneze ca manageri
publici, sunt necesare cateva calitati esentiale indiferent de profesia lor de baza, nivelul ierarhic pe
care se situeaza, respectiv specificul activitatii.
Specialistii englezi si americani considera ca definitorii pentru un manager public de succes
sunt:
- Tripla profesionalizare: economica-manageriala, juridica si psihosociologica;
- Competenta manageriala;
- Competenta politica.
De altfel, punctul de pornire al acestei abordari asupra managementului public il reprezinta
experienta britanica reflectata in trei lucrari importante apartinand lui Metcalfe si Richards (1990),
Pollitt (1993), si Flynn (1997).
Fara indoiala, se contureaza din ce in ce mai mult o noua abordare a problematicii
functionarului public, in care performanta este criteriul cel mai important pentru aprecierea
eficacitatii unui manager public. Devine evident faptul ca o cunoastere a obiectivelor de realizat si a
mijloacelor folosite pentru realizare nu mai sunt suficiente. Prin urmare, sunt necesare abilitati, care
inseamna indemanare, capacitatea de a conduce, talent, capacitatea de a comunica, capacitatea de
inovare, capacitatea de rationament logic.
Astfel, este necesara o pregatire medie, de baza, pe care trebuie sa o aiba orice functionar
public, indiferent de postul si/sau functia publica pe care le ocupa. La acestea se adauga pregatirea
de specialitate, intr-un domeniu distinct si nu numai pentru functionarii publici cu functii de
conducere, iar corolarul este reprezentat de pregatirea in domeniile managementului si
psihosociologiei.
Este necesara o abordare detaliata a acestor aspecte, deoarece majoritatea specialistilor
ignora elemente importante, indispensabile pentru profilul viitorilor functionari publici. Astfel, unii
specialisti considera pregatirea in domeniul dreptului ca fiind cel mai important aspect pentru
profilul unui functionar public. Altii considera ca este suficienta o pregatire de baza intr-o institutie
publica sau pe langa o institutie publica din sistemul administrativ.
Dincolo de aceste abordari limitate se poate considera ca procesul de pregatire a
functionarilor publici este complex si continuu.
Complexitatea rezulta din succesiunea treptelor de invatamant pe care un functionar public
trebuie sa le parcurga incepand cu scoala elementara si terminand cu acele cursuri postuniversitare,
de specializare si perfectionare a pregatirii.
Continuitatea este o alta latura importanta a procesului de pregatire si marcheaza de fapt
preocuparea pentru perfectionarea continua a pregatirii functionarilor publici. De altfel, aceasta
reprezinta o obligatie legala pentru toti functionarii publici. Raspunderea pentru organizarea
perfectionarii pregatirii profesionale a functionarilor publici revine ministerelor de resort si
celorlalte organe ale administratiei publice centrale si locale si institutiilor publice, in general.
Se considera ca un sistem administrativ functioneaza bine daca este condus bine, prin
urmare, cel mai important este nivelul performantelor obtinute. Acestea trebuie sa reprezinte
fundamentul pentru determinarea veniturilor functionarilor publici, in general, si a celor cu functii
publice de conducere, in special, renuntandu-se astfel la abordarile limitative care promoveaza
recompensarea in functie de pregatire, vechime, experienta, fler, pozitia in ierarhie si/sau orientarea
politica a unor functionari.
Prin recrutarea functionarilor publici se intelege identificarea si atragerea personalului

calificat pentru ocuparea posturilor si/sau functiilor publice vacante.
In acest sens, managementul public urmareste sa realizeze mai mult decat simpla ocupare a
unor posturi/functii vacante.
Recrutarea functionarilor permanenti constituie o activitate importanta a compartimentelor
de personal, care contribuie la alcatuirea unui aparat administrativ pregatit profesional si eficient.
Activitatea de recrutare a functionarilor publici cuprinde:
1. Analiza cerintelor postului vacant;
2. Intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul liber;
3. Cercetarea posibilitatilor privind locurile unde pot fi gasiti posibilii candidati;
4. Atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate.
Desfasurarea corespunzatoare a acestor activitati implica elaborarea unui program de
recrutare a functionarilor publici cuprinzand 4 etape (vezi figura nr.24. Etapele procesului de
recrutare a functionarilor publici):
Figura nr. 24.(WDSHOHSURFHVXOXLGHUHFUXWDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL
E
T
$1$/,=$&(5,1 (/25 A
POSTULUI VACANT P
E
L
Ì172&0,5($63(&,),&$ ,,/25
E
$)(5(17($&7,9,7 ,,Ì1$&(/
POST
R
E
CERCETAREA C
POSIBILIT ,/2535,9,1' R
LOCURILE UNDE POT FI U
* 6, ,326,%,/,, T
&$1','$ ,
R
I $75$*(5($&$1','$ ,/25
I PENTRU POSTURILE LIBERE
Selectia consta intr-un ansamblu de procese de identificare si analiza a calitatilor si a
pregatirii profesionale a candidatilor, in scopul numirii pe posturi si/sau functii publice a
functionarilor publici.
Cateva metode si tehnici folosite pentru selectia functionarilor publici permanenti sunt
prezentate in figura nr. 25.

Figura nr. 25.0HWRGHúLWHKQLFL
IRORVLWHSHQWUXVHOHF LDIXQF LRQDULORUSXEOLFLSHUPDQHQ L
Convorbiri cu
FDQGLGD LL
&HUFHWDUHDUHIHULQ HORU
Testele úLFDOLILFDWLYHORU
FDQGLGD LORU
METODE
ù,
TEHNCI
Probele de
Satisfacerea unor
verificare a
criterii formale
FXQRúWLQ HORU
GHFDQGLGD L
Uneori acestea sunt consacrate prin acte normative si devin obligatorii, alteori in lipsa unor
norme juridice aceste metode se utilizeaza ca procedee cutumiare.
6.4.1. Convorbirea cu candidatii recrutati-interviul
Datele personale ale candidatului cuprinse in formularele pe care le-a completat in vederea
inscrierii sale sunt analizate de conducatorul institutiei sau de reprezentantul sau, cu scopul de a se
verifica daca persoana corespunde sau nu cerintelor postului/functiei publice vacante.
Desi concluziile rezultate in urma interviului sunt subiective, totusi in unele tari democratice
aceasta constituie o metoda importanta de selectie a personalului in sistemul administratiei publice
si in celelalte organizatii din sectorul public.
Printr-o astfel de comunicare se pot obtine precizari privind datele cuprinse in formularele
completate de candidat. Scopul discutiei consta in identificarea elementelor caracteristice privind
comportamentul solicitantului. Desfasurarea libera a discutiilor constituie una din metodele cele mai
eficiente de selectie a candidatilor. Aplicand-o, se asigura de obicei stimularea candidatului de a
relata despre experienta in domeniu, opiniile si obiectivele sale.
6.4.2. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor
Investigarea referintelor poate fi edificatoare in ceea ce priveste selectia candidatilor. Din

cercetarea referintelor, un evaluator cu experienta poate obtine informatii suplimentare despre
activitatea candidatului, unele detalii ale comportamentului acestuia, domeniile in care a intampinat
dificultati, relatiile cu colegii si superiorii sai si, in general, despre eficienta realizarilor sale.
Astfel de informatii urmeaza a fi confruntate si interpretate in functie de datele inscrise in
formularele completate de candidat. Se pot obtine referinte utile de la alte persoane, cum ar fi fostii
colegi sau sefi ai candidatului.
6.4.3. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati
ÌQ DFFHS LXQHD QRDVWU DFHDVWD UHSUH]LQW GRDU R HWDS SRVLELO GH SDUFXUV FDUH FRQVW vQ
VWDELOLUHDXQRUFULWHULLIRUPDOHFHXUPHD] DILvQGHSOLQLWHGHFDQGLGDW
'H H[HPSOX DEVROYLUHD XQHL DQXPLWH LQVWLWX LL GH vQY PkQW SDUWLFLSDUHD OD DQXPLWH
proJUDPHGHSUHJ WLUHVSHFLDOL]DUHHWF
7HKQLFDVHED]HD] SHXQFULWHULXRELHFWLYGDUVHUHGXFHODXQSURFHGHXPHFDQLFPRWLYSHQWUX
FDUHQXvúLJ VHúWHRODUJ DSOLFDELOLWDWHvQSURFHVHOHGHUHFUXWDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL
)UHFYHQW DFHDVW IRUP GH VHOHF LH D IXQF LRQDULORU SXEOLFL HVWH XWLOL]DW ODQXPLUHDvQIXQF LL
SHQWUX FDUH SUHJ WLUHD GH VSHFLDOLWDWH DUH R vQVHPQ WDWH GHFLVLY GLSORPD GH DEVROYLUH D LQVWLWX LHL GH
vQY PkQWVXSHULRURIHULQGJDUDQ LDF IXQF LRQDUXODUHFRPSHWHQ DSURIHVLRQDO QHFHVDU vQGHSOLQLULL
VDUFLQLORU 'LQ S FDWH DFHDVW IRUP QHJOLMHD] DVSHFWH HVHQ LDOH GH OXDW vQ FRQVLGHUDUH GH F WUH
LQVWLWX LLOH SXEOLFH LQWHUHVDWH vQ VHOHF LD XQRU IXQF LRQDUL SXEOLFL 5HDOLWDWHD D GHPRQVWUDW F VHFWRUXO
public are nevoie de speFLDOLúWL UHVSHFWLY GH SHUVRQDO FX SUHJ WLUH VSHFLILF vQ GRPHQLLOH vQ FDUH VH
VLWXHD] SRVWXULOHúLVDXIXQF LLOHSXEOLFHYDFDQWH3ULQXUPDUHDFFHSWDUHDXQXLFDQGLGDWvQVLVWHPGRDU
SHQWUX IDSWXO F vQGHSOLQHúWH XQXO VDX PDL PXOWH FULWHULL IRUPDOH HVWH R DERUGDUH LQFRPSDWLELO FX
obiectivele politicii de personal într-XQ VWDW GHPRFUDWLF RULHQWDW VSUH HILFLHQ úLHILFDFLWDWH'H DFHHD
FRQVLGHU PF VDWLVIDFHUHDXQRUFULWHULLIRUPDOHvQSURFHVXOGHUHFUXWDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFLHVWHXQ
aspect necesar, dar nu suficient.
6.5. Consideratii privind probele de selectie
Fata de tehnicile prezentate, probele de verificare a cunostintelor sunt metode stiintifice de

selectie a functionarilor publici si constau in participarea candidatilor la un examen sau concurs.
Comisia de examinare a candidatilor pentru posturile si/sau functiile publice selecteaza din
numarul candidatilor pe aceia care corespund intr-o masura mai mare cerintelor postului vacant.
Un candidat reusit la concurs nu are dreptul la numirea in functia publica, daca autoritatea
administrativa renunta sa-si ocupe toate posturile vacante sau o parte din aceste posturi. In astfel de
situatie cel interesat nu poate protesta.
Daca autoritatea administrativa procedeaza la numiri, ea trebuie sa le faca in ordinea
rezultatului.
Cu exceptia reprezentantilor alesi si/sau numiti majoritatea functionarilor sunt investiti in
functie printr-un act administrativ de numire, unilateral. Odata cu numirea, functionarul public este
investit cu atributiile corespunzatoare postului/functiei publice pentru care a candidat. Atributiile,
sarcinile, competentele si responsabilitatile generale ale functionarilor publici si reprezentantilor
alesi se desprind din cadrul legislativ. Prin lege, toate persoanele care indeplinesc conditiile legii pot
sa aspire la ocuparea postului si/sau functia publica declarata vacanta.
Trebuie facuta distinctia intre functia publica si functia manageriala in administratia publica.
Prin functie publica administrativa se intelege ansamblul atributiilor, sarcinilor, competentelor si
responsabilitatilor cu care sunt investite persoanele titulare desemnate sau nu de un grup electoral
si cele numite pentru a realiza obiectivele compartimentului si/sau institutiei si sistemului
adminstrativ in ansamblu.
Functia manageriala si cea de executie in managementul public se explica prin ansamblul
sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor care revin persoanelor din sistemul administrativ
(de obicei functionari publici de cariera) pentru a realiza obiectivele precis definite ale
compartimentului si/sau institutiei publice.
Titularii functiilor publice si manageriale, de regula, sunt functionari publici de cariera care,
provin din randul profesionistilor, recrutati in special, din cadrul sistemului administrativ existent
si/sau din afara acestuia.
Exista si a treia categorie de functii publice cu caracter politic ocupate de reprezentanti alesi
si/sau numiti.
Numirea intr-o functie publica constituie o procedura de drept public infaptuita prin acte
administrative. Astfel, functionarul public este investit cu un statut legal in care sunt prevazute
atributiile, drepturile si obligatiile acestuia.
Se poate afirma ca situatia juridica a functionarului public este statutara.
Functionarii publici numiti prin procedura de drept public exercita puterea publica avand
dreptul de a-si indeplini functia in cadrul competentei stabilite de lege.
O persoana este considerata ca a dobandit calitatea de functionar public o data cu actul de
numire si trebuie sa se prezinte la post dupa comunicarea numirii. In caz contrar, se revoca numirea
in conditiile legii.
Daca legea stabileste obligatia depunerii juramantului de credinta, aceasta activitate
reprezinta si o conditie esentiala pentru ca un functionar sa fie investit in mod legal, cu atributiile
functiei.
Investirea sau dobandirea atributiilor functiei este astfel conditionata prin lege de aceasta
manifestare solemna de vointa, pe care o face functionarul depunand juramantul de credinta.
Inainte de depunerea juramantului, functionarul nu este investit legal iar actele pe care le-ar
efectua un asemenea functionar sunt nule si nu pot produce efecte juridice. Conform principiului
general in materia functiei publice, numirea functionarului se face cu respectarea conditiilor si
procedurii stabilite in actele normative.
Prin urmare, numirea functionarilor publici este o activitate intrinseca procesului de
management si de executie din administratie si marcheaza de fapt inceputul perioadei de execitare a
sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor de catre fiecare persoana integrata in structura.
Una dintre cele mai controversate probleme ale managementului public este motivarea
functionarilor publici. Adesea, multi functionari publici exprima nemultumirea lor pentru faptul ca
reprezentantii sistemului administrativ din Romania iau in considerare mai putin priblema motivarii.
Cercetarile efectuate in diferite institutii publice demonstreaza ca una din principalele cauze,
pentru disfunctionalitatile sistemului administrativ din Romania, o reprezinta precaritatea politicilor
de personal care nu stimuleaza functionarii publici sa se implice in realizarea obiectivelor generale
si specifice. Astfel, ei sunt preocupati in primul rand de realizarea la un nivel uneori acceptabil a
propriilor sarcini si nu inteleg sau nu sunt stimulati/constransi sa inteleaga rolul lor in cadrul
sistemului administrativ.
Devine evidenta necesitatea efectuarii unor schimbari in sistemul de motivare a
functionarilor publici.Cateva sunt formele de motivare a functionarilor publici din sistemul
administrativ din Romania:
1. Acordarea unui salariu mai mare;
2. Avansarea pe un post sau functie;
3. Promovarea pe baza criteriului competentei profesionale si manageriale si a indicatorilor
de performanta.
La avansarea unui functionar public trebuie a se tine seama, in mod cumulativ atat de
eficienta activitatii lui, cat si de evaluarea facuta de sefii directi, privind posibilitatile acestuia de a
face fata exigentelor unei functii superioare. Desi aceste evaluari au un accentuat caracter subiectiv,
fiind determinate in principal de relatia angajatului cu seful, totusi reprezinta un reper important de
luat in considerare in acest proces.
Promovarea unui sistem de indicatori de performanta reprezinta un pas recent in
politica de personal a sistemului administrativ in Romania.
Prin urmare, a fost definit un instrument care sa stimuleze implicarea functionarilor publici
in realizarea scopurilor sistemului si sa permita identificarea obiectiva a efortului fiecaruia. Astfel,
sistemul indicatorilor de performanta are un dublu rol:
1. Stimuleaza functionarii publici sa obtina cele mai bune rezultate;
2. Permite o evaluare a contributiei fiecaruia la rezultatul final.

Aspectele privind promovarea, precum si cele referitoare la aprecierea anuala a
functionarilor, deoarece produc uneori efecte juridice asupra situatiei acestora sunt reglementate
obiectiv in Statutul functionarilor publici.
De regula, pentru evaluarea activitatii functionarilor publici presupune luarea in considerare
a urmatoarelor aspecte:
1. Precizarea evaluatorilor care vor analiza activitatea functionarilor publici;
2. Determinarea limitelor intre care trebuie facuta cunoscuta activitatea de evaluare;
3. Precizarea modului in care se va derula activitatea de control si cea de evaluare;
4. Identificarea eficientei activitatii de evaluare a contributiei functionarilor publici la
obiectivul final.

In functie de cauzele care determina incetarea din functie a functionarilor publici pot fi
delimitate, potrivit legii, mai multe modalitati.
Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici:
1. Demisia;
2. Inaptitudinea fizica;
3. Incompetenta profesionala;
4. Revocarea disciplinara.
Figura nr. 26.0RGDOLW LGHvQFHWDUHGLQIXQF LHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL
MODALITATEA
Îndeplinirea limitei
$&&,'(17$/
GHYkUVW
DEMISIA
INAPTITUDINEA
),=,&
,1&203(7(1
352)(6,21$/
REVOCAREA
',6&,3/,1$5
ALTELE
1) Demisia
Un functionar public are dreptul sa demisioneze. Aceasta este o situatie statutara care nu ii
permite incetarea din functie doar prin manifestarea acordului propriu de vointa.
2) Inaptitudinea fizica
Este posibil ca in urma unui accident sau boli functionarul sa devina inapt pentru a indeplini
functia.
3) Incompetenta profesionala
Incetarea din functie poate interveni daca functionarul nu corespunde din punct de vedere
profesional pentru a realiza sarcinile de serviciu, masura care nu trebuie confundata cu revocarea
disciplinara sau inaptitudinea fizica.
4) Revocarea disciplinara
Aceasta forma de incetare din functie a functionarului public pentru o ratiune personala,
subiectiva este frecventa si consta in comiterea de catre functionarul public a unei abateri grave.
Stabilitatea unui sistem si eficacitatea managementului acestuia sunt in mod direct
influentate de existenta unui cadru legislativ corespunzator, actualizat, in care rolul functionarului
public sa fie clar definit.
In fond, functionarul public este cel care dinamizeaza un sistem administrativ si prin acesta
un macrosistem.
I.Definitii:
Functionarul public este o persoana care este numita de autoritatea publica competenta sau
aleasa potrivit normelor legii si investita in mod legal cu atributiile functiei sale, prestand in mod
permanent o activitate, cu scopul de a asigura functionarea continua a unui serviciu public.
Putere publica este ansamblul atributiilor, stabilite de lege, care permit organelor din
administratia publica satisfacerea intereselor generale.
II.Caracteristicile functionarului public sunt:
- este o persoana care actioneaza in institutiile administrative
- ocupa posturi si detine functii publice
- este numit de autoritatea competenta potrivit normelor legii
- este investit in mod legal cu atributiile functiei sale
- presteaza in mod permanent o activitate cu scopul de a asigura functionarea continua a
unui serviciu public
- isi desfasoara activitatea pe toate nivelurile ierarhice ale structurii sistemului
administrativ
III.Tipuri de functionari publici
exista trei tipuri de functionari publici: functionari de decizie, functionari care participa
la pregatirea deciziilor, functionari care participa la executarea deciziilor.
IV.Recrutarea functionarilor publici
Recrutarea functionarilor publici reprezinta atragerea si descoperirea unui personal
calificat pentru ocuparea posturilor vacante
Etapele recrutarii sunt:
1) Analiza cerintelor postului vacant
2) Intocmirea specificatiilor aferente activitatii in postul liber
3) Cercetarea posibilitatilor privind locurile unde pot fi gasiti posibilii candidati
4) Atragerea candidatilor pentru posturile care urmeaza a fi ocupate
V.Selectia functionarilor publici
Pentru selectia functionarilor publici pot fi folosite urmatoarele metode si tehnici: interviul,
testele, probele de verificare a cunostintelor, cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor,
satisfacerea unor criterii formale de catre candidati.
VI.Numirea functionarilor publici
Actele de numire a functionarilor publici sunt: Ordin al Presedintelui, Decret al
Presedintelui, Ordin al ministerului, Dispozitia primarului.
VII.Motivarea functionarilor publici
Formele de motivare a functionarilor publici pot fi:
¾ Acordarea unui salariu mai mare;
¾ Avansarea pe post sau functie;
¾ Promovarea unui sistem de indicatori de performanta.
VIII.Modalitati de incetare din functie a functionarilor publici: demisia, inaptitudinea fizica,

incompetenta profesionala, revocarea disciplinara.
CUVINTE CHEIE
• Functionar public
• Functie publica
• Putere publica
• Politica de personal
• Competenta profesionala
• Functie manageriala
• Act administrativ unilateral
• Indicatori de performanta
• Motivarea functionarilor publici
• Rideaux J.- L’etre Administratif, Lyons Press, Paris, 1982.

• Rosenbloom D.- Public Administration: Understantind Management Politics And Law in
The Public Sector, St. Marin Press, New York, 1986.
• Settle K.- American Public Administration, Concepts and Cases, Prentice Hall, Enflewood,
New Jersey, 1985.
• Shan M.- Managing without Managers, Beverly Hills, Free Press,1993.

• Sharkansky I.- Public Administration: Policy Making in Government Agencies, St. Martin
Press, New York, 1994.
• Starosciak J.- Elementele Stiintei Administratiei, Editura Politica, Bucuresti, 1967.

• Weiss C.- Evaluation Research Englewood Cliff, Prentice Hall, London, New York, 1992.
• Wholey J.- Evaluation and Effective Public Management, Little Brown, Boston, 1993.
1. Ce este un functionar public? Dar o functie publica?

2. Care sunt principalele caracteristici ale functionarului public?
3. Cate tipuri de functionari publici exista?
4. Ce reprezinta recrutarea functionarilor publici?
5. Care sunt etapele recrutarii?
6. Ce este selectia functionarilor publici?
7. Care sunt metodele si tehnicile folosite pentru selectia functionarilor publici?
8. Care sunt actele de numire a acestora?
9. Ce forme de motivare exista?
10. Ce aspecte trebuie avute in vedere la evaluarea activitatii functionarilor publici?
11. Care sunt modalitatile de incetare din functie a functionarilor publici?
CAPITOLUL 7 : ANALIZA COMPARATIVA IN DOMENIUL
MANAGEMENTULUI PUBLIC INTRE ROMANIA SI TARILE
UNIUNII EUROPENE
MOD DE LUCRU
CUPRINS
7.2. Structura colectivitatilor locale si regionale
7.3. Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in
Romania
7.4. Reforma in administratia din Romania
REZUMAT
CUVINTE CHEIE
CONCEPTE
Structura colectivitatilor locale si regionale
Mutatii semnificative in managementul public
Reforma in administratia din Romania
MOD DE LUCRU

(1) Manual, notite
notele de curs.
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
(4) Intrebari
autoevaluare
exercitii
Caiet de seminar
Capitolul 7
$1$/,= &203$5$7,9 Ì1'20(1,8/0$1$*(0(178/8,38%/,&
Ì175(520Æ1,$ù, 5,/(81,81,,(8523(1(
'XS FXP VH FXQRDúWH OD IHEUXDULH D LQWUDW vQ YLJRDUH DFRUGXO HXURSHDQ SULQ FDUH
5RPkQLD D GHYHQLW DVRFLDW &RPXQLW LORU (XURSHQH úL 6WDWHORU PHPEUHale Uniunii Europene. Acest
HYHQLPHQW VHPQLILF vQ SULPXO UkQG GHFODQúDUHD XQXL proces de schimbare vQ FDUH OHJLVOD LD
LQVWLWX LLOH VWDWXOXL GH GUHSW HFRQRPLD úL PHFDQLVPHOH GH SLD YRU GHYHQL FRPSDWLELOH FX FHOH
comunitare.
ÌQ PDUHD PDMRULWDWH D ULORU FRPXQLWDUH DGPLQLVWUD LD ORFDO úL UHJLRQDO HVWH IXQGDPHQWDW
SULQ GLVSR]L LLOH QRUPHORU FRQVWLWX LRQDOH ([FHS LD R FRQVWLWXLH 5HJDWXO 8QLW DO 0DULL %ULWDQLL úL
,UODQGHL GH 1RUG FDUH DúD FXP DP SUH]HQWDW QX DUH FRQVWLWX LH VFULV úL GHFL QX H[LVW QRUPH
IXQGDPHQWDOHSULYLWRDUHODDGPLQLVWUD LDORFDO
3RWULYLW QRUPHORU IXQGDPHQWDOH DWkW vQ VWDWHOH IHGHUDOH FkW úL vQ FHOH XQLWDUH principiile
DXWRQRPLHLORFDOHúLDOHGHVFHQWUDOL] ULLVHUHJ VHVFFDSULQFLSLLGHED] DOHRUJDQL] ULLúLIXQF LRQ ULL
VLVWHPHORUDGPLQLVWUD LLORUORFDOHúLUHJLRQDOHDOHVWDWHORUFRPXQLWDUH
ÌQ FHHD FH SULYHúWH VWDWHOH IHGHUDOH $XVWULD úL *HUPDQLD SRWULYLW FRQVWLWX LLORU SURSULL DFHVWH
SULQFLSLLVXQWSUHOXDWHGHFRQVWLWX LLOHORFDOH
PUHYHGHULOH DUWDOLQ úL DOH OHJLL IXQGDPHQWDOH D *HUPDQLHL FRQVDFU SULQFLSLXO

autonomiei locale, subliniindu-VH F vQ ODQGXUL GLVWULFWH úL PXQLFLSDOLW L FHW HQLL WUHEXLH V DLE
UHSUH]HQWDQ L DOHúL SULQ VXIUDJLX JHQHUDO GLUHFWHJDOúLVHFUHW FRQVILQ LQGX-VHQRUPDSRWULYLWF UHLD
PXQLFLSDOLWDWHD YD WUHEXL V DLE JDUDQ LD H[HUFL LXOXL GUHSWXOXL GH D VROX LRQD WRDWH SUREOHPHOH
locale potrivit legii.

Dintre normele fundamentale ale celorlalte state comunitare se pot enumera:
- &RQVWLWX LD %HOJLHL FDUH FRQ LQH XQ QXP U vQVHPQDW GH QRUPH SULQ FDUH VH FUHHD] úL VH GLVSXQH
FUHDUHD SULQ OHJH D DXWRULW LORU DGPLQLVWUD LHL ORFDOH FRPXQLWDUH úL UHJLRQDOH 3ULQ OHJHD VD
IXQGDPHQWDO vQ %HOJLD HVWH FRQVILQ LW H[LVWHQ D D patru regiuni lingvistice úL DQXPHUHJLXQHD GH
OLPE IUDQFH] RODQGH] UHJLXQHDFDSLWDOHL%UX[HOOHVúLUHJLXQHD GH OLPE JHUPDQ 3RWULYLWDFHOHLDúL
prevederi, Belgia cuprinde WUHL FRPXQLW LFRPXQLWDWHD IUDQFH] FHD IODPDQG úL FHD JHUPDQ
reprezentate printr-un FRQVLOLXúLXn executiv regional.

&RQVWLWX LD )UDQ HL FRQ LQH GLVSR]L LL SRWULYLW F URUD ÄFROHFWLYLW LOH WHULWRULDOH DOH 5HSXEOLFLL
sunt FRPXQHOHGHSDUWDPHQWHOHWHULWRULLOHGHSHVWHP UL³2ULFHDOW FROHFWLYLWDWHWHULWRULDO HVWHFUHDW
GHOHJH$FHVWHFROHFWLYLW LVHDGPLQLVWUHD] OLEHUSULQFRQVLOLLDOHVHúLvQFRQGL LLOHSUHY ]XWHGHOHJH
3ULQ OHJH VH GHWHUPLQ SULQFLSLLOH IXQGDPHQWDOH DOH DGPLQLVWU ULL OLEHUH D FROHFWLYLW LORU ORFDOH
FRPSHWHQ HOHúL utilizarea resurselor.

&RQVWLWX LD,WDOLHLFRQ LQHLQIRUPD LLUHOHYDQWHSHQWUXDXWRULW LOHORFDOHvQDUWGLQFDSLWROXO9
5HJLXQHDDUHXQVWDWXWVSHFLDOFDUHHVWHUHJOHPHQWDWSULQOHJLFRQVWLWX LRQDOH
&RQVWLWX LD VSDQLRO GLQ DQXO FRQ LQH GLVSR]L LL VSHFLDOH DWkW SHQWUX QLYHOXO UHJLRQDO
FkW úL SHQWUX FHO ORFDO ùL vQ FHOHODOWH VWDWH FRPXQLWDUH 6XHGLD 2ODQGD 'DQHPDUFD *UHFLD,UODQGD
úL /X[HPEXUJ SULQ QRUPHOH ORU IXQGDPHQWDOH VH GHWHUPLQ UHJLPXO DGPLQLVWUD LHL ORFDOH úL
SULQFLSLLOHFDUHVWDXODED]DDFHVWHLDFRPXQHOHILLQGFHOHFDUHIRUPHD] FROHFWLYLW LOHDXWRQRPH

FX SHUVRQDOLWDWHD MXULGLF FDUH JLUHD] SULQ RUJDQHOH ORU SDWULPRQLXO úL SURSULLOH ORU LQWHUHVH VXE
controlul puterii centrale".

ÌQWRDWHVWDWHOH8QLXQLL(XURSHQHH[LVW OHJLFDUHUHJOHPHQWHD] DGPLQLVWUD LDSXEOLF ORFDO úL
regLRQDO DVWIHO
-3ULQFLSDOHOHGLVSR]L LLOHJLVODWLYHUHIHULWRDUH ODRUJDQL]DUHD FROHFWLYLW LORUORFDOHvQ$QJOLDúL
DUD *DOLORU VXQW HQXQ DWH vQ OHJLOH SULYLQG FROHFWLYLW LOH ORFDOH-/RFDO *RYHUQPHQW SHQWUX 6FR LD
OHJLOH FROHFWLYLW LL ORFDOH VFR LHQH-/RFDO *RYHUQPHQW GLQ úL 7UDGL LRQDO VLVWHPXOEULWDQLF
DO DGPLQLVWUD LHL ORFDOH D IRVW UHFXQRVFXW GH OHJH vQF GLQ VHFROXO DO ;,;-OHD XOWHULRU DXWRULW LOH
ORFDOH DX VWDELOLW VWUXFWXUD DX GHILQLW DXWRULWDWHD MXULGLF úL JUDGXO GH GHVFHQWUDlizare al
managementului (self-government).
- În Austria, este elaborat un text legislativ federal, care a servit drept "model" legilor votate la
QLYHOXO FHORU QRX ODQGXUL SHQWUX RUJDQL]DUHD FROHFWLYLW LORU ORFDOH GLVWULFWHORU SH ED]D
principiilor"aXWRDGPLQLVWU ULL
- ÌQ *HUPDQLD ILHFDUH ODQG DUH VWDELOLW &RQVWLWX LD ORFDO VXE IRUPD XQXL VWDWXW DO
PXQLFLSDOLW LLRULDGLVWULFWXOXLUXUDO
- ÌQ )UDQ D GLVSR]L LLOH OHJLVODWLYH SULYLQG FRPXQHOH VXQW FRGLILFDWH vQWU-un cod al comunelor,
care reunHúWHOHJLOHDS UXWHvQFHSkQGGLQ
- ÌQ ,WDOLD SULQFLSDOHOH WH[WH OHJLVODWLYH VXQW SHQWUX UHJLXQL /HJHD QU FDUH VH UHIHU
OD FRQVWLWXLUHD úL IXQF LRQDUHD RUJDQHORU UHJLRQDOH /HJHD QU SULYLQG DOHJHUHD FRQVLOLLORU
UHJLRQDOH úL 'HFUHWXO 3UHúHGLQWHOXL 5HSXEOLFLL QU úL SULYLQG WUDQVIHUDUHD IXQF LLORU
-
DGPLQLVWUDWLYHDOHVWDWXOXLF WUHUHJLXQH3HQWUXSURYLQFLLúLFRPXQH/HJHDSULYLQGUHJLPXO
OHJLVODWLY DO FROHFWLYLW LORU ORFDOH/HJHD QU SULYLQG QRUPHOH SHQWUX DOHJHUHD GLUHFW D
SULPDUXOXLSUHúHGLQWHOXLSURYLQFLHLFRQVLOLXOXLPXQLFLSDOúLFRQVLOLXOXLSURYLQFLDO
- ÌQ 6SDQLD SHQWUX DGPLQLVWUD LD UHJLRQDO H[LVW /HJHD RUJDQLF QU SULYLQG ILQDQ DUHD
FRPXQLW LORU DXWRQRPH úL OHJLOH RUJDQLFH GLQ -1983 adoptate pentru fiecare dintre cele 17
FRPXQLW LDXWRQRPHSULQFDUHVHDSURE VWDWXWXOGHDXWRQRPLH
ÌQFHSULYHúWH5RPkQLDDGPLQLVWUD LDSXEOLF ORFDO HVWHUHJOHPHQWDW SULQ/HJHDQU
ÌQFRQ LQXWXOOHJLLVHPHQ LRQHD] F DGPLQLVWUD LDSXEOLF ORFDO GLQXQLW LOHDGPLQLVWUDWLY -teritoriale

VH vQWHPHLD] SH SULQFLSLXO DXWRQRPLHL ORFDOH úL SH FHO DO GHVFHQWUDOL] ULL VHUYLFLLORU SXEOLFH 'H
DVHPHQHDVHUHJ VHVFLQIRUPD LLUHIHULWRDUHODDXWRULW LOHDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHSULQFDUHVHUHDOL]HD]
DXWRQRPLDORFDO vQFRPXQHúLRUDúH&RQVLOLLOHORFDOHDOHVHúLSULPDULLDOHúLIXQF LRQHD] FDDXWRULW L
DGPLQLVWUDWLYHDXWRQRPHúLSDUWLFLS ODVDWLVIDFHUHDQHYRLORUSXEOLFHGLQFRPXQHúLRUDúH
$XWRULWDWHD MXGH HDQ HVWH GHILQLW SULQ &RQVLOLXO MXGH HDQ DXWRULWDWH D DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH
-
SHQWUX FRRUGRQDUHD DFWLYLW LL FRQVLOLLORU FRPXQDOH úL RU úHQHúWL vQ YHGHUHD UHDOL] ULL VHUYLFLLORU
SXEOLFHGHLQWHUHVMXGH HDQ
3ULQ DFHVWH QRUPH IXQGDPHQWDOH DGPLQLVWUD LD ORFDO QX PDL HVWH vQFRUSRUDW vQ DGPLQLVWUD LD
FHQWUDO D VWDWXOXL úL UHSUH]LQW R VWUXFWXU DGPLQLVWUDWLY DXWRQRP SULQFDUHFROHFWLYLW LOHORFDOHvúL
VROX LRQHD] SUREOHPHOH ORFDOH SULQ DXWRULW LOH SURSULL DOHVH vQV VXE FRQWUROXO OHJDOLW LL GH F WUH
DXWRULW LVWDWDOH
Prin Legea nr.SULYLQGLPSR]LWHOHúLWD[HOHORFDOHV-au creat surse de venituri destinate

SHQWUXEXJHWHOHORFDOHúLMXGH HQH
76WUXFWXUDFROHFWLYLW LORUORFDOHúLUHJLRQDOH
Statele Uniunii Europene sunt grupate, din punct de vedere al structurii statale, în trei
categorii:
State federale$XVWULDúL*HUPDQLD
State regionale%HOJLD,WDOLDúL6SDQLD
State unitare)UDQ D 0DUHD %ULWDQLH ,UODQGD 3RUWXJDOLD 2ODQGD 'DQHPDUFD 6XHGLD *UHFLD
)LQODQGDúL/X[HPEXUJ
ÌQ FHHD FH SULYHúWH FROHFWLYLW LOH ORFDOH ca obiect al GHVFHQWUDOL] ULL vQ XQHOH FROHFWLYLW L DOH
VWDWHORUIHGHUDOHVHSRWGLVWLQJHXUP WRDUHOHFDUDFWHULVWLFL
([LVWHQ D D trei niveluri DOH FROHFWLYLW LL ORFDOH UHJLXQHDVDX FRPXQLWDWHD SURYLQFLD GDU úL
FRPLWDWXO GHSDUWDPHQWXO GLVWULFWXO úL FRPXQD XUEDQ UXUDO vQ $XVWULD %HOJLD *HUPDQLD )UDQ D
,WDOLDúL6SDQLD
([LVWHQ D XQHL SXWHUL OHJLVODWLYH OD QLYHOXO ODQGXULORU UHJLXQLORU úL FRPXQLW LORU vQ statele
federaleúLvQFHOHUHJLRQDOH
În statele unitareFDúLvQFHOHfederale, nivelul local - comunal sau al municipiilor - dispune de
ODUJLFRPSHWHQ HFHOSURYLQFLDOILLQGFHOPDLDGHVHDIRORVLWSHQWUXH[HUFLWDUHDFRQWUROXOXLFRRUGRQDUH
ori chiar de planificare a diferitelor programe intercomunale.

/RFXO UH]HUYDW FROHFWLYLW LORU ORFale în cadrul statului federal este bine definit. Astfel, în
P VXUDvQFDUHHQWLW LOHIHGHUDOHVXQWFRQVLGHUDWHDGHY UDWHVWDWH&RQVWLWX LDIHGHUDO DLQVWLWXLWGRDU
QRUPHGHSULQFLSLXSULYLQGH[LVWHQ DFROHFWLYLW LORUGHVFHQWUDOL]DWH
Statele federale VXQW GH DOWIHO VWDWHOH XQGH UHFXQRDúWHUHD GHVFHQWUDOL] ULL D DQWUHQDW H[LVWHQ D
XQRUFROHFWLYLW LORFDOHSXWHUQLFH
ÌQ VWDWHOH UHJLRQDOH WHQVLXQHD vQWUH FHQWUDOL]DUH úL GHVFHQWUDOL]DUH VH PHQ LQH ÌQ XQHOH VWDWH
unitare aceasta s-a atenuat prin introducerea unui nivel suplimentar vQWUH VWDW úL FROHFWLYLW LOH
ORFDOH$FHVWHVWDWHDXIRVWLQL LDOPDUFDWHGHLQFHUWLWXGLQHDVXV LQXW GHYHFKLXOQLYHOLQWHUPHGLDUGLQWUH
VWDWúLFRPXQ úLGHULVFXOXQXLFHQWUDOLVPUHJLRQDOFDUHVHSXWHDVXEVWLWXLFHQWUDOLVPXOXL etatic.

'HVFHQWUDOL]DUHDDU PDVRSUHRFXSDUHHVHQ LDO DVWDWHORUFRPXQLWDUHPHQ LRQDWHFDUHGXS
reformele din 1970-DGXVODRPDLPDUHVWDELOLWDWHLQVWLWX LRQDO vQ*HUPDQLDúL6SDQLDH[LVWkQG

DVW ]L XQ VWDWX TXR LQVWLWX LRQDO. Italia, din contr UHFXQRDúWH DXWRQRPLD UHJLRQDO GDU GH R PDQLHU
OLPLWDW
Belgia constituie un stat aparte, scopul actualelor reforme fiind transformarea într-un "stat
IHGHUDOFRPSXVGLQFRPXQLWDWHúLUHJLXQL
ÌQ VFKLPE UHJLRQDOL]DUHD HIHFWLY D )UDQ HL HVWH JUHX GH imaginat, în sensul trecerii peste
SUDJXOGHVFHQWUDOL] ULLvQWUXFkWDFHDVWDDUHFDOLWDWHDGHVWDWXQLWDUXQDQLPUHFXQRVFXW
5HJLRQDOL]DUHD QX H[LVW vQ SUH]HQW vQ 'DQHPDUFD 2ODQGD úL /X[HPEXUJ LDU SRVLELOLWDWHD
UHDOL] ULLDFHVWHLDvQYLLWRUHVWHGHVWXOGHPLF
5HJDWXO8QLWVHDIO VXELQIOXHQ DXQRUFXUHQWHSROLWLFHIDYRUDELOHDXWRQRPLHLUHJLRQDOHI U V
ILHSRVLELO vQF SXQHUHDIRUPDO DSUREOHPHL
ÌQ FHHD FH SULYHúWH FROHFWLYLW LOH ORFDOH GLQ ULOH FRPXQLWDUH FX VWUXFWXU XQLWDU VH UHPDUF
fDSWXOF RUJDQL]DUHDORUDUHODED] patru modeleúLDQXPH
Modelul napoleonian - )UDQ D GHSDUWDPHQWDO 2ODQGD GLYL]DW vQ SURYLQFLL /X[HPEXUJ I U

-
QLYHOLQWHUPHGLDUúL*UHFLD
Modelul britanic-comitatele -5HJDWXO8QLWúL,UODQGD

Modelul scandinav - Danemarca, Suedia, Finlanda, care au împrumutat de la modelul englez
GRX QLYHOXULGHFROHFWLYLW LúLGHODFHOIUDQFH]VLVWHPXOGHUHOD LLFXDGPLQLVWUD LDFHQWUDO
Modelul german, caracterizat printr-XQ QLYHO GH OHJ WXU vQWUH UH HDXD FRPXQDO úL FHD a
FROHFWLYLW LORUPDLPDULGHQXPLW .UHLVHXQDOGRLOHDQLYHOGHFRRSHUDUHúLFRRUGRQDUHDVDUFLQLORUGH
la nivel districtual.
ÌQJHQHUDOODED]DVLVWHPXOXLORFDODO8QLXQLLVHDIO FRPXQDUXUDO VDXXUEDQ FDUHSRDWHIL
SHUFHSXW FD R FROHFWLYLWDWH XPDQ GH ED] ([)UDQ D -comuna; Portugalia-paroisse; Marea Britanie-
parohiile.
/RFDOLW LOH UXUDOH úL XUEDQH VXQW VXSXVH GH UHJXO vQ JHQHUDO DFHOXLDúL UHJLP ORFDO VDX SULQ
OHJH OL VH VWDELOHVF QRUPH DSOLFDELOH vQ PRG GLIHUHQ LDW SHQWUX FHOH GRX FDW egorii (Ex: Austria,
*HUPDQLD,WDOLD)UDQ DHWF
&RPXQHOHXUEDQHRUDúHOHVDXPXQLFLSDOLW LOHVXQWúLHOHvPS U LWHvQRUDúHPDULPHWURSROHúL
capitale.'H UHJXO SHQWUX PDULOH DJORPHU UL XUEDQH HVWH VWDELOLW XQ UHJLP GH GLVWULFW ([ )UDQ D
Spania, Italia, Germania etc.).

ÌQWUH FRPXQH UHVSHFWLY RUDúH H[LVW FROHFWLYLW LOH LQWHUPHGLDUH , care, la rândul lor, pot fi
GLVSXVH SH XQXO VDX GRX QLYHOXUL8QHOH UHSUH]LQW FROHFWLYLW L ORFDOH YDOLGDWH LVWRULF SH FkQG DOWHOH
sunt create artificial prin lege ÌQ FD]XO RUJDQL] ULL DGPLQLVWUD LHL ORFDOH SH GRX QLYHOXUL DVHPHQHD
FROHFWLYLW LSRDUW GLIHULWHGHQXPLULvQIXQF LHGH DU
–FRPLWDWXOvQ0DUHD%ULWDQLH,UODQGD6XHGLDúL'DQHPDUFDGLVWULFWvQ$XVWULDúL*HUPDQLD
–GHSDUWDPHQWXOvQ)UDQ D
– pURYLQFLD vQ %HOJLD úL ,WDOLD ÌQ FD]XO FROHFWLYLW LORU ORFDOH GLVWULEXLWH SH WUHL QLYHOXUL
GLVWLQJHPFRPXQLW LOHUHJLXQLOHVDXDVRFLD LLOHSHFDUHOHvQWkOQLPvQ,WDOLD)UDQ D%HOJLDúL6SDQLD
&HOH PDL PXOWH GLQ LQIRUPD LLOH SUH]HQWDWH PDL VXV VXQ t integrate într-un Nomenclator de 8QLW L
Teritoriale StatisticeHODERUDWGH2ILFLXO6WDWLVWLFDO&RPXQLW LL
ÌQ 5RPkQLD SRWULYLW SUHYHGHULORU FRQVWLWX LRQDOH VH SUHFL]HD] RUJDQL]DUHD DGPLQLVWUDWLY D
WHULWRULXOXL PHQ LRQkQGX VH F WHULWRULXO HVWH V

- tructurat sub aspect administrativ în FRPXQH RUDúH úL
MXGH H LDU DXWRULW LOH DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH IXQF LRQHD] OD QLYHOXO ILHF UHL XQLW L DGPLQLVWUDWLY -
teritoriale.
3RUQLQGGHODFRRUGRQDWHOHQRUPHORUIXQGDPHQWDOHDGPLQLVWUD LDSXEOLF HVWHvPS U LW
conform art.115-vQDGPLQLVWUD LHFHQWUDO úLDGPLQLVWUD LHWHULWRULDO úLvQDGPLQLVWUD LDVWDWXOXL
úLDGPLQLVWUD LDORFDO $FHVWHDGRX GLQXUP VXQWGRX FDWHJRULLFRPSOHPHQWDUHvQVWDWvQVHQVXO
F DGPLQLVWUD LD ULLHVWUXFWXUDW vQDXWRULW i statale-DGPLQLVWUD LDFHQWUDO GHVWDWúLVWUXFWXULOHVDOH
WHULWRULDOHúLDXWRULW LORFDOH DGPLQLVWUD LDSXEOLF ORFDO DFHVWHDGLQXUP I U DILVWDWDOH

-
UHDOL]HD] DGPLQLVWUDUHDLQWHUHVHORUSXEOLFHDOHFROHFWLYLW LORUORFDOHFKLDUúLvQFD]XOvQ care unele
GLQWUHDFHVWHDvQGHSOLQHVFúLDWULEX LLVWDWDOH
/DED]DVLVWHPXOXLQRVWUXGHDGPLQLVWUD LHORFDO VHDIO FROHFWLYLWDWHDORFDO -FRPXQDRUDúXO

FDUH UHSUH]LQW FRPXQLWDWHD QDWXUDO D SRSXOD LHL LDU vQWUH DFHVWHD úL VWDW VH DIO FROHFWLYLWDWHD
iQWHUPHGLDU -MXGH XOFDUHUHSUH]LQW RFROHFWLYLWDWHYDOLGDW LVWRULFúLGHWHUPLQDW SULQOHJH
7.3. 0XWD LLVHPQLILFDWLYHvQPDQDJHPHQWXOSXEOLFSHSODQPRQGLDOúLvQ5RPkQLD
(VWH HYLGHQW IDSWXO F SHQWUX D HILFLHQWL]D VHUYLFLLOH SXEOLFH úL VLVWHPXO

administrativ, în
general, este nevoie în primul rând de un PDQDJHPHQW SXEOLF ED]DW SH SHUIRUPDQ . Procesul
VFKLPE ULLHVWHFRPSOH[GHGXUDW úLFXSULQGHFkWHYDPXWD LLLPSRUWDQWH
1. Privatizarea serviciilor publice

ÌQDFHVWVHQVúLvQ5RPkQLDVHSRDWHGH]YROWDXQSDUWHQHULDWUHVSHFWLYvQWUHRUJDQL]D LLSXEOLFH
úL FHOH SULYDWH FDUH GHVI úRDU DFWLYLW L GH LQWHUHV VRFLDO $VWIHO YD vQFHSH V VH IRUPH]H SLD D
serviciilor publiceFDUHDWUDJHFRPSHWL LDFRQFXUHQ DvQWUHRIHUWDQ LLGHVHUYLFLL(VWHQHFHVDU vQDFHVW

sens R IOH[LELOL]DUHDOHJLVOD LHLFDUHV VWLPXOH]HIRUPDUHDXQXLPHGLXFRQFXUHQ LDOSHQWUXVHUYLFLLOH
publice. În acest context se poate opta pentru mai multe forme de parteneriat:
-6XEFRQWUDFWDUHDGHOXFU ULSXEOLFH
- Concesionarea de WHUHQXULúLLQIUDVWUXFWXULSHQWUXH[HFX LDVHUYLFLLORUSXEOLFH
- Dezvoltarea de franchising
- Întreprinderile mixte
2. 7UDQVIRUPDUHDIXQF LXQLLGHSHUVRQDOvQWU-RFRPSRQHQW DVWUDWHJLHL LQVWLWX LHLSXEOLFH

vQ JHQHUDO úL QX vQWU R UHXQLXQH GH DFWLYLW
- L DGPLQLVWUDWLYH VSHFLILFH ÌQ DFHVW FRQWH[W HVWH QHFHVDU
flexibilizarea practicilor de angajare a personalului în structurile administrative.

3. Schimbarea stilului de management al managerilor publici acesta devenind mai mult
UD LRQDOLVWRULHQWDWF WUHobiective, decât paternalist.
4. 6FKLPEDUHDUROXOXLIXQF LRQDUXOXLSXEOLFGHODFHOWUDGL LRQDOFODVLFGHWLSPHFDQLFLVWOD

cel nou în care accentul se pune pe FDSDFLWDWHDFUHDWLY DIXQF LRQDUXOXL public, pe flexibilitatea lui în
JkQGLUHúLDF LXQH.
5. 2ULHQWDUHDRUJDQL]D LLORUSXEOLFHFRQGXVHGHPDQDJHULSXEOLFLF WUHFOLHQ L.
6. $FFHQWXDUHD SUHRFXS ULL IXQF LRQDULORU SXEOLFL SHQWUX XQ PDQDJHPHQW SXEOLF GH WLS
UD LRQDOLVWRULHQWDWSHVFKLPEDUHDFRQWLQX QXSHPHQ LQHUHDXQHLVWDELOLW LWHPSRUDUHDXnui sistem.
7. 'H]YROWDUHDvQFDGUXOLQVWLWX LLORUSXEOLFHDXQHLQRLDERUG ULDFHHDDRUJDQL]D LHLFDUH

vQYD .
8. Transformarea serviciilor publice în afaceri publice orientate exclusiv F WUH SLD
serviciilor XQGH DF LRQHD] WR L IDFWRULL HFRQRPLFL SULQ XUPDUHIXQF LRQDUXO SXEOLF VHWUDQVIRUP GLQ
angajat al statului în om de afaceri preocupat permanent de nevoile clientului, de calitatea serviciilor
SHFDUHOHRIHU úLGHHILFLHQ DRUJDQL]D LRQDO
9. ,QWURGXFHUHD PDQDJHULORU SURIHVLRQLúWL în instLWX LLOH VWDWXOXL DFHVWD ILLQG FHO PDL EXQ
PRGGHDDVLJXUDHILFLHQ DúLHILFDFLWDWHDúLQXvQXOWLPXOUkQGFDOLWDWHDVHUYLFLLORUSXEOLFH
10. ,QIRUPDWL]DUHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH SHUPLWH IOXLGL]DUHD SURFHVXOXL GH FRPXQLFDUH úL
diminuare a gradului de biURFUDWL]DUHDOXQHLLQVWLWX LLSXEOLFHúLVDXDOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFGLQWU-o
DU
11. Flexibilizarea structurilor LQVWLWX LLORU SXEOLFH ,QVWLWX LD SXEOLF WUHEXLH V GLVSXQ GH
FRPSDUWLPHQWH GLVWLQFWH SHQWUX FDUH V ILH GHILQLWH FODU DWULEX LLOH GHWHU minate de sistemul nevoilor
sociale.
12. )XQF LRQDUHD LQVWLWX LLORU DGPLQLVWUDWLYH pe SULQFLSLXO DXWRFRRUGRQ ULL ceea ce
SUHVXSXQHRGHVFHQWUDOL]DUHDVLVWHPXOXLUHVSHFWLYRGHOHJDUHGHVDUFLQLFRPSHWHQ HúLUHVSRQVDELOLW L
F WUHQLYHOXULOHLQIHULRDUH
ale structurii sistemului.
13. Accentuarea laturii creative a managementului public.
$GDSWDUHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH OD HFRQRPLD GH SLD SUHVXSXQH SURIXQGH VFKLPE UL OD QLYHOXO
PDQDJHPHQWXOXLSXEOLF1HFHVLWDWHD XUJHQW GHD LQRYDGH DFUHDQRXOvQ P anagement presupune la

QLYHOXOILHF UHL LQVWLWX LLSXEOLFHDGRSWDUHDXQRU strategii inovatoare orientate spre promovarea noului
SHQWUX UHDOL]DUHD HILFLHQ HL vQ FDGUXO VLVWHPXOXL8QXO GLQ SULQFLSDOHOH RELHFWLYH DOH IXQF LRQDULORU
publici, în special pentru FHL FX IXQF LL GH FRQGXFHUH vQ VLVWHP WUHEXLH V ILH GHVFRSHULUHD úL
DVLPLODUHD HOHPHQWHORU QRL vQ WRDWH GRPHQLLOH GH DFWLYLWDWH úL DERUGDUHD vQWU -un spirit deschis a
propunerilor de schimbare.
$FHDVWD vQVHDPQ I U vQGRLDO înalt profesionalism din parteDDúD-QXPL LORUPDQDJHULSXEOLFL
pentru DLGHQWLILFDDvQ HOHJHúLDUHFXQRDúWHQHYRLDGHVFKLPEDUHSHGHRSDUWHLDUSHGHDOW SDUWH
de D DF LRQD vQ VHQVXO LPSOHPHQW ULL DFHVWHLD 0DQDJHULL SXEOLFL WUHEXLH V JkQGHDVF vQ WHUPHQLL
structurilor viitoare de management.
14. 2ULHQWDUHD VLVWHPXOXL VSUH DWUDJHUHD PDQDJHULORU SXEOLFL JHQHUDOLúWL, pornind de la
LGHHD H[SULPDW vQ UHSHWDWH UkQGXUL GH 3HWHU 'UXFNHU F R GHILQL LH ORJLF D XQXL JHQHUDOLVW HVWH
VSHFLDOLVWXOFDUHSRDWHIDFHOHJ WXUDvQWUHGRPHQLXOOXLUHVWUkQVúLFHOHODOWH
15. 7UDQVIRUPDUHD XQRU IXQF LRQDUL SXEOLFL vQ FRODERUDWRUL , UHVSHFWLY DVLVWHQ L SHQWUX
IXQF LRQDULLSXEOLFLGHFLGHQ L si SHQWUXUHSUH]HQWDQ Li SROLWLFXOXL(VWHQHFHVDUFDUHOD LDvQWUHPDQDJHULL
SXEOLFLúLVXERUGRQD LV VHED]H]HSHvQFUHGHUHFDUHV JHQHUH]HXQ climat de colaborare, orientat pe
VWLPXODUHDLQL LDWLYHLSHH[SULPDUHDOLEHU DRSLQLLORU. 16. (ILFLHQWL]DUHD DFWLYLW LL GLQ

sectorul public.
3ULQ DSOLFDUHD SULQFLSLXOXL HILFLHQ HL úL DO RSWLPL] ULL VH UHDOL]HD] finalitatea conducerii DúD
FXP HVWH FRQFHSXW vQ PDQDJHPHQWXO SXEOLFîndeplinirea obiectivelor sociale în timpul cel mai scurt
posibil cu eforturi minime. /DDFHVWQLYHOFULWHULXOGHDSUHFLHUHDRULF UHLFRQGXFHULFRQVW vQVSRULUHD

HILFLHQ HL /LSVXULOH FRQVWDWDWH vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH QX DX vQWRWGHDXQD cauze obiective, ci cauze
VXELHFWLYHUHVSHFWLYVODE SUHRFXSDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFLGHDVROX LRQDSUREOHPHOHGHRUJDQL]DUH
H[LVWHQWH6HFRQWXUHD] WRWPDLPXOWWHQGLQ DF HOHPHQWXOFRVWFRQVWLWX ie un factor HVHQ LDOSHQWUX
DSUHFLHUHD HILFLHQ HL $úDGDU FHHD FH FRQWHD] vQ DGPLQLVWUD LD PRGHUQ HVWH RSWLPL]DUHD HILFLHQ HL
.
HFRQRPLFH úL VRFLDOH FDUH WUHEXLH V VWHD vQ DWHQ LD PDQDJHULORU SXEOLFL 2E LQHUHD HILFLHQ HL VRFLDOH
devine criteriul princiSDOGHHYDOXDUHDDFWLYLW LLPDQDJHULORUSXEOLFL
$FHVWH WHQGLQ H DOH PDQDJHPHQWXOXL SXEOLF SH SODQ PRQGLDO GHVFULX vQ IRQG SURIXQGHOH
VFKLPE UL QHFHVDUH vQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH GLQ 5RPkQLD 5HDOLWDWHD GHPRQVWUHD] F R FRQWLQXDUH D
GHVI úXU ULL SURFHVHORU GH PDQDJHPHQW úL GH H[HFX LH GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH SRWULYLW YHFKLORU WLSDUH
DERUG ULORU WUDGL LRQDOH QX IDFHGHFkWV DJORPHUH]HVLVWHPXOúL V vQWkU]LHUHDOL]DUHD QRLORURELHFWLYH
ale managementului public din România.
7.4. Reforma în adminisWUD LDSXEOLF GLQ5RPkQLD
ÌQ WRDWH ULOH GLQ (XURSD 2FFLGHQWDO úL DSURDSH I U H[FHS LH vQ vQWUHDJD OXPH R SDUWH
LPSRUWDQW DDFWLYLW LORUHFRQRPLFHVHGHVI úRDU ODQLYHOXODXWRULW LORUORFDOH*UDGXOGHLPSOLFDUHDO
DXWRULW LORUORFDOHvQDFHVWHDFWLYLW LSRDWHV GLIHUHGHVLJXUPXOWGHOD DU OD DU úLGHSLQGHvQPDUH
P VXU GHFRQGL LLOHLVWRULFHGHVSHFLILFXOFXOWXUDOúLGHFRQWH[WXOVRFLDOúLSROLWLFGLQWU R DU

-
Procesul de transformare a României într-un stat democratic de drept, bazDWSHSOXULSDUWLWLVPúL
VHSDUD LD SXWHULORU FX R HFRQRPLH vQWHPHLDW SH OLEHUD LQL LDWLY úL VSLULW FRQFXUHQ LDO D GHWHUPLQDW R
VFKLPEDUH UDGLFDO GH FRQFHS LH 7UHFHUHD GH OD WRWDOLWDULVP OD GHPRFUD LH D IRVW PDUFDW SULQ /HJHD
QU úL /HJHD QU úL SULQ DUW GLQ &RQVWLWX LH $FHDVWD D vQVHPQDW FUHDUHD
-
cadrului necesar pentru a transfera o parte LPSRUWDQW D DXWRULW LL DGPLQLVWUDWLYH GH OD QLYHOXO
Guvernului central SHQWUXJHVWLRQDUHDLQWHUHVHORUVSHFLILFHDOHFROHFWLYLW LORUORFDOH
Prin urmare, apare evident faptul c UHIRUPD vQ JHQHUDO DU WUHEXL V vQFHDS FX UHIRUPD vQ
DGPLQLVWUD LD SXEOLF accentuându-VH LGHHD F VLVWHPXO DGPLQLVWUDWLY WUHEXLH SXV vQ VOXMED
FHW HDQXOXLúLQXLQYHUV
Procesul reformei presupune GHILQLUHD FODU D UHOD LHL vQWUH GHFL]LD SROLWLF úL FHD GH
managementvQW ULUHDDXWRQRPLHLúLGHVFHQWUDOL]DUHDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLY
5HIRUPDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYQXvQVHDPQ QXPDLVWDWXDUHDXQRUSULQFLSLLGHED] SUHFXP
FHOH FRQ LQXWH vQ XQHOH DFWH QRUPDWLYH FL úL XQ FRPSOH[ GH UHJOHPHQW UL LQVWLWX LL úL SkUJKLL
economico-ILQDQFLDUH FDUH V DVLJXUH R DXWRQRPLH UHDO HIHFWLY úL HILFLHQW D DXWRULW LORU
DGPLQLVWUD LHLSXEOLFHORFDOHDOHVHvQWHULWRULX
'HúL FRQVWLWXLH XQ FDSLWRO GLQ VWUDWHJLD SURJUDPXOXL GH UHIRUP D JXYHUQXOXL UHIRUPD
DGPLQLVWUD LHLSDUHV QXILHvQDFHVWPRPHQWRSULRULWDWHÌQ5RPkQLDFRH[LVW LQVWLWX LLOHGHPRFUDWLFH
locale cu structurile de tip centralizat, DSDU LQkQG YHFKLXOXL VLVWHP $FHVWHD VXQW QHYRLWH V
IXQF LRQH]HvQWU-un cadruOHJLVODWLYRUJDQL]DWúLHFRQRPLFLQFRPSDWLELO$FHDVW VLWXD LHKLEULGFUHHD]
QXPHURDVH GLVIXQF LRQDOLW L úL JHQHUHD] WHQGLQ H FDUH U PkQ LPSOLFLWH vQ FD]XO vQ FDUH *XYHUQXO úL
FODVDSROLWLF QXIDFRRS LXQHFODU DF UHLUHDOL]DUHV ILHXUP ULW DSRLFXFRQVHFYHQ
5HIRUPD vQ DGPLQLVWUD LD SXEOLF în România SUHVXSXQH OXDUHD vQ FRQVLGHUDUH D XUP WRDUHORU
aspecte:
- Asigurarea unor servicii publice corespunzatoareSHQWUXSRSXOD LH
Prin urmare, GHPDUDUHD UDSLG D VFKLPE ULORU solicitate de reform GHYLQH R necesitate
FDUHQXPDLSRDWHVXSRUWDRDOW DPkQDUH2ULFHvQWkU]LHUHvQVHDPQ DPSOLILFDUHDGHUHJO ULORUFDUHúL
DúDvQFHSV VHDFFHQWXH]HGLQFHvQFHPDLPXOWvQVRFLHWDWHDURPkQHDVF
0DQDJHPHQWXO SXEOLF RIHU LQVWUXPHQWHOH QHFHVDUH UHIDFHULL GH]HFKLOLEUHORU úL FRQWLQX ULL
treptate dar într-XQULWPDFFHOHUDWDSURFHVXOXLUHIRUPHLvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF GLQ5RPkQLD

I.Caracteristici generale
- atat in statele federale, cat si in cele unitare, principiile autonomiei locale si cele ale
descentralizarii se regasesc ca principii de baza ale organizarii si functionarii sistemelor
administratiilor locale si regionale ale statelor comunitare.
- normele fundamentale ale statelor comuniatre sunt:
1) Constitutia Belgiei contine un numar insemnat de norme prin care se creeaza si se dispune
crearea prin lege a autoritatilor administratiei locale, comunitare si regionale.
2) Constitutia Frantei contine dispozitii potrivit carora „colectivitatile teritoriale ale
Republicii sunt: comunele, departamentele, teritoriile de peste mari”.
3) Constitutia Spaniei din anul 1978 contine dispozitii speciale, atat pentru nivelul regional,
cat si pentru cel local.
4) In Romania, administratia publica locala se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si
pe cel al descentralizarii serviciilor publice.
Consiliile locale alese functioneaza ca autoritati administrative autonome si participa la
satisfacerea nevoilor publice din comune si orase.
Autoritatea judeteana este definita prin Consiliul judetean care coordoneaza activitatea
consiliilor comunale si orasenesti pentru realizarea serviciilor publice de interes judetean.
II.Structura colectivitatilor locale si regionale
Statele Uniunii Europene sunt grupate din punct de vedere al structurii statale, in trei
categorii:
1) State federale: Austria si Germania
2) State regionale: Belgia, Italia, Spania
3) State unitare: Franta, Anglia, Irlanda, Portugalia, Olanda, Danemarca, Suedia, Grecia,
Luxemburg, Finlanda.
III.Mutatii semnificative in managementul public pe plan mondial si in Romania
- incepand cu perioada 1980-1990 in managementul public s-au conturat cateva mutatii
importante, dintre acestea enumeram:
1) Privatizarea serviciilor publice;
2) Transformarea functiunii de personal intr-o componenta a strategiei institutiei publice;
3) Schimbarea stilului de management;
4) Schimbarea rolului functionarului public;
5) Accentuarea preocuparii functionarilor publici pentru un management public de tip
rationalist;
6) Transformarea serviciilor publice in afaceri publice;
7) Introducerea managerilor profesionisti;
8) Informatizarea institutiilor publice;
9) Flexibilizarea structurilor institutiilor publice;
10) Accentuarea laturii creative a managementului public;
11) Eficientizarea activitatii din sectorul public;
12) Altele.
IV.Reforma in administratia publica din Romania
- reforma, in general, ar trebui sa inceapa cu reforma in administratia publica,
accentuandu-se ideea ca sistemul administrativ trebuie pus in slujba cetateanului si nu
invers.
- presupune luarea in considerare a urmatoarelor aspecte:
a) Asigurarea unor servicii pentru populatie;
b) Orientarea predilecta a activitatii functionarilor publici pe ideea ca se afla in slujba
cetatenilor;
c) Angajarea functionarilor publici pe criterii de competenta;
d) Accentuarea autonomiei financiare locale, controlului prin buget, planuri de actiune si
Curtea de Conturi;
e) Dezvoltarea relatiilor publice intre functionarii publici, ca reprezentanti ai institutiilor
publice si cetateni.
CUVINTE CHEIE
¾ Autonomie locala
¾ Descentralizare
¾ Stat federal
¾ Stat regional
¾ Stat unitar
¾ Colectivitati locale
¾ Colectivitati regionale
¾ Servicii publice
¾ Manager public
¾ Eficientizare
¾ Reforma
¾ Gawthrop L.- Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of
¾ Gilles P.- New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.
¾ Goodnow F.- The Principles of the Administrative Law of the United States, New York,
G.P. Putnam’s Sons, 1995.
¾ Gulick L.- Papers on the Science of Administration, Institute of Public Administration, New
York, 1987.
¾ Lang P.- The Basis of Management on Public Organizations, Peter Lang, Publishing, New
York, 1994.
1) Ce mutatii semnificative in managementul public din Romania au avut loc in perioada 1980-
1990?
2) In ce consta transformarea unor functionari publici in colaboratori?
3) Ce presupune reforma in administratia publica din Romania?
4) Care sunt cauzele pentru care autoritatile locale din Romania nu au o influenta semnificativa in
promovarea dezvoltarii socioeconomice?
&$3,72/8/3DUWLFXODULW LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFvQVLVWHPXO
administrativ din Austria
MOD DE LUCRU
CUPRINS:
8.1. Statul
REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
CONCEPTE:
Administratie federala indirecta
Sistem administrativ descentralizat
Sistem de transfer interguvernamental
Parlament federal
Comisii parlamentare
Guvern federal
Administrarea resurselor financiare
Departamente/ Ministere
Guverne regionale ale landurilor
Avocatul poporului si partidele reprezentative
MOD DE LUCRU
(1) Manual, 1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al anexelor

notite si al informatiilor suplimentare primite la curs sau prin
notele de curs.
(2) Rezumat si
cuvinte -cheie
cheie.
(3) Consultare 3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

bibliografie
suplimentara
(4) Intrebari
(5) Teste de
pe baza manualului si a bibliografiei suplimentare.
autoevaluare
(6) Studii de caz, caietul de lucrari pentru seminar.
exercitii
Caiet de seminar
Capitolul 8
Particularit LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFvQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ$XVWULD
$XVWULDHVWHRUHSXEOLF IHGHUDO IRUPDW GLQQRX ODQGXUL
)LHFDUHODQGDUHSURSULDVDFRQVWLWX LHSDUODPHQWúLJXYHUQSURSULX
5HVSRQVDELOLW LOH OHJLVODWLYH úL DGPLQLVWUDWLYH VXQW vPS U LWH vQWUH )HGHUD LH %XQG úL ODQGXUL
vQ FRQFRUGDQ FX SUHYHGHULOH &RQVWLWX LHL )HGHUDOH 'H IDSW SULQFLSDOD DWULEX LH D )HGHUD LHL HVWH
elaborarea legilor.
ÌQ FkWHYD GRPHQLL FXP DU IL RFXSDUHD IRU HL GH PXQF VLVWHPXO GH WD[H úL FHO GH DS UD re,
)HGHUD LD DUH SURSULXO V X DSDUDW DGPLQLVWUDWLY 3ULQ XUPDUH FHD PDL PDUH SDUWH D DWULEX LLORU
administrative revine landurilor deci în acest caz se poate vorbi despre o DGPLQLVWUD LH IHGHUDO
LQGLUHFW úLXQ
sistem administrativ descentralizat.
FiecDUH ODQG DUH UHVSRQVDELOLWDWH SURSULH SHQWUX UHDOL]DUHD SURSULLORU VDUFLQL DGPLQLVWUDWLYH úL
SHQWUX VDUFLQLOH GHOHJDWH GH UHSUH]HQWDQ LL DGPLQLVWUD LHL IHGHUDOH 3UDFWLF DXWRULWDWHD ODQGXULORU HVWH
OLPLWDW GHLQVWUXF LXQLOH*XYHUQXOXL)HGHUDOFDUHXUP UHúWHvQWUHDJDDFWLYLWDWHGHVI úXUDW GHDFHVWHD
)LHFDUHQLYHOJXYHUQDPHQWDOHVWHvPSXWHUQLFLWV VWDELOHDVF SURSULXOVLVWHPGHWD[HGDUúLWD[H
FRPXQHvPSUHXQ FXLQVWLWX LLVLWXDWHSHDOWHQLYHOXULGDUvQWUHFDUHH[LVW UHOD LLSRWULYLW&RQVWLWX LHL
&D UH]XOWDW DO DFHVWRU UHOD LL D IRVW FRQFHSXW XQ sistem de transfer interguvernamental, care
SHUPLWHDFRSHULUHDFRVWXULORULPSOLFDWHGHIXQF LRQDUHDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYODQLYHOXOODQGXULORUúL
derularea proiectelor sociale.

În managementul public GLQ$XVWULDVHIDFHRGLVWLQF LHFODU vQWUHIXQF LRQDULLSXEOLFLSHUVRDQH
civile angajate pe termen lung printr-XQFRQWUDFW(UQHQQXQJúLSHUVRQDOXODQJDMDWSHED] GHFRQWUDFW
individual bilateral.
8.1. Statul
În 1918 Austria a trecut de la monarhiDFRQVWLWX LRQDO ODUHSXEOLF
&RQVWLWX LD GLQ D vQFKHLDW SHULRDGD GH WUDQ]L LH úL D SHUPLV RUJDQL]DUHD VWDWXOXL FD R
)HGHUD LH
6WDWXO IHGHUDO HVWH FRPSXV DúD FXP GH DOWIHO DP SUHFL]DW PDL VXV GLQ SURYLQFLL DXWRQRPH
denumite landuri.
Acestea sunt: Vorarlberg, Tyrol, Salzburg, Styria, Carinthia, Upper, Austria, Lower Austria,
%XUJHQODQGúL9LHQD
&RQVWLWX LD )HGHUDO GLQ 7UDWDWXO GH OD 9LHQD úL /HJHD 1HXWUDOLW LL 3HUPDQHQWH DX
FRQVWLWXLWED]DSHQWUXDGRXDUHSXEOLF FDUHHVWHvQFHSkQG din 1955, Austria.

Fig.nr.1 6WUXFWXUDDXWRULW LLDGPLQLVWUDWLYHvQ$XVWULD
REPUBLICA AUSTRIA
Budesrat Nationalrat
3UHúHGLQWHOH
Legislativ federal
QXPHúWH
aleg prin vot

Guvernele la
Parlamentele
nivel de land
aleg prin
Landurilor aleg vot
prin vot
Cancelarul
federal
aleg prin vot
aleg prin vot Ministerele

federale
Guvernul federal
&(7$ (1,,
6WUXFWXUDDXWRULW LL
&DvQRULFHVWDWGHPRFUDWLFDXWRULWDWHDVHVWUXFWXUHD] SHFHOHWUHLUDPXULMXULGLF OHJLVODWLY úL
H[HFXWLY YH]LILJXUDQU6WUXFWXUDDXWRULW LLDGPLQLVWUDWLYHvQ$XVWULD
8.2.1. AutoULWDWHDMXULGLF
6WUXFWXUD&XU LL)HGHUDOH
7RDWHFXU LOHvQ$XVWULDVXQW&XU L)HGHUDOH
ÌQ OHJLOH FLYLOH úL OHJLOH SHQDOH FDUH UHSUH]LQW R FDWHJRULH GLVWLQFW H[LVW trei niveluri ale
MXVWL LHL
.
ÌQIXQF LHGHQDWXUDOLWLJLXOXLvQFD]XOOHJLORU FLYLOH GHJUDYLWDWHDFULPHLvQOHJLOHSHQDOHúL vQ
FHOHODOWHVLWXD LLMXULGLFHFDUHH[LVW vQ$XVWULDVHGLVWLQJXUP WRDUHOHVXEGLYL]LXQL
-&XU LOHODQLYHOGHGLVWULFW
-&XU LOHODQLYHOGHODQG
-&XU LOHGHMXUD L
,QVWDQ D VXSHULRDU HVWH &XUWHD 6XSHULRDU OD QLYHO GH GLVWULFW VDX ODQG LDU FHD PDL vQDOW
LQVWDQ HVWH&XUWHD6XSUHP GLQ9LHQD.
Controlul administrativ este realizat de &XUWHD&RQVWLWX LRQDO GDF SUREOHPHOHUHVSHFWLYHVXQW

GH QDWXU FRQVWLWX LRQDO VDX GH F WUH Inalta Curte AdPLQLVWUDWLY úL GH Birourile Administrative
Independente8QDEKDQJLJH9HUZDOWXQJVVHQDWHvQILHFDUHODQGGDF SUREOHPHOHVXQWGHDOW QDWXU
$XWRULWDWHDOHJLVODWLY
Parlamentul FederalHVWHIRUPDWGLQGRX &DPHUHNationalratúLBundesrat.

Landurile iau parte la procesele legislative ale Parlamentului Federal prin Bundesrat.
Nationalrat-XO HVWH IRUPDW GLQ GH UHSUH]HQWDQ L DOHúL GLUHFW SULQ YRW XQLYHUVDO SHQWUX R
SHULRDG GHSDWUXDQL
Membrii Bundesrat-XOXL FXQRVFX L FD úL GHSXWD L VXQW DOHúL GH SDUODPHQWHOH ODQGXULORU
/DQGWDJ 1XP UXO GH GHSXWD L SHQWUX ILHFDUH ODQG HVWH GLUHFW SURSRU LRQDO FX QXP UXO SRSXOD LHL LDU
QXP UXO WRWDO DO UHSUH]HQWDQ LORU vQ %XQGHVUDW D IRVW VWDELOLW OD SH ED]D UH]XOWDWHORU HYLGHQ HORU
SRSXOD LHLGLQ 981.

$PEHOH &DPHUH VXQW vPSXWHUQLFLWH V H[DPLQH]H DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL )HGHUDO V
LQWHUYLHYH]H PHPEULL *XYHUQXOXL úL V VROLFLWH WRDWH LQIRUPD LLOH UHOHYDQWH GHVSUH PRGXO vQ FDUH HVWH
H[HUFLWDW DXWRULWDWHDUHVSHFWLYSXWHUHDH[HFXWLY
Fiecare membrX DO FHORU GRX &DPHUH SRDWH DGUHVD vQWUHE UL GLUHFWH PHPEULORU *XYHUQXOXL
Federal în timpul sesiunilor Nationalrat-XOXL úL vPSUHXQ FX FHO SX LQ SDWUX PHPEUL DL 3DUODPHQWXOXL
SRDWHIRUPXODvQVFULVGHFLLQGLUHFWDOWHvQWUHE UL
Fiecare land are propriuOV XSDUODPHQWDOHVFDUHU VSXQGHSHQWUXGRPHQLXOOHJLVODWLY Membrii

3DUODPHQWXOXL OD QLYHOGHODQGVXQWDOHúLGLUHFWSHQWUXXQ LQWHUYDOGHWLPSFDUHYDULD] FXSUHYHGHULOH
FRQVWLWX LRQDOHDOHILHF UXLODQGGHRELFHLDFHDVWDHVWHGHFLQFLDQL
Structurile asociate
7RDWH SURSXQHULOH DYL]DWH GH 3DUODPHQWXO )HGHUDO úL FHO DO ODQGXOXL VXQW VWXGLDWH GH F WUH
Comisiile Parlamentare([LVW comisii permanente, care corespund ca profil de activitate cu cele din
VWUXFWXUDPLQLVWHUHORUúLcomisii ad-hoc, care au anumite termene de raportare definite de Nationalrat.
6WUXFWXUDDPEHORUFRPLVLLUHIOHFW SXWHUHDUHODWLY SHFDUHSDUWLGHOHSROLWLFHRDXvQ3DUODPHQW
/D QLYHO IHGHUDO FRPLVLLOH SDUODPHQWDUH SRW LQYLWD PLQLVWUXO WLWXODU GH UHVRUW V SDUWLFLSe la
GLVFX LLGLUHFWHRULSULQUHSUH]HQWDQ L
&RQVWLWX LD GH DVHPHQHD SHUPLWH FD 1DWLRQDOUDW XO V VWDELOHDVF

- comisiile de informare.
&XU LOHúLWRDWHFHOHODOWHDXWRULW LVXQWREOLJDWHV IXUQL]H]HGDWHGDF VXQWVROLFLWDWHGHF WUHFRPLVLLOH
de informare.
'RX FRPLVLL DX IRVW FUHDWH SHQWUX D FRQWUROD VLVWHPXO DGPLQLVWUD LHL$FHVWHD VXQW Comisia de
Contabilitate pentru Controlul FinanciarúL&RPLVLD%XJHWDU FDUHV XUP UHDVF bugetulúLreducerea
cheltuielilor.
$XWRULWDWHDH[HFXWLY
În $XVWULD IXQF LRQHD] XQ sistem cu "administrare IHGHUDO LQGLUHFW (mittelbar

Bundesverwaltung),în care ministerele federale sunt responsabile doar pentru planificare, coordonare,
HODERUDUHDRUGLQHORUúLFRQWUROXODGPLQLVWUDWLYUHVSHFWDUHDOHJLLVLRUGinii.
Guvernul federal (central)
3RWULYLW&RQVWLWX LHL &DQFHODUXO )HGHUDO 9LFH FDQFHODUXO úL PLQLVWHUHOHIHGHUDOHVXQW LPSOLFDWH

-
vQFHOHPDLLPSRUWDQWHDFWLYLW LDGPLQLVWUDWLYHDOH)HGHUD LHL
$FHVWHD VH FRQVWLWXLH FD úL Corp al Guvernului Federal FRQGXV GH XQ ùHI DO &DQFHODULHL
Federale.
&DQFHODUXO )HGHUDO HVWH QXPLW GH F WUH 3UHúHGLQWHOH )HGHUDO (O HVWH GH UHJXO XQ OLGHU DO
PDMRULW LL SDUWLGHORU GLQ 3DUODPHQW &RQVWLWX LD QX SUHFL]HD] XQ FDGUX DO UHVSRQVDELOLW LORU DFHVWXLD
dar, în fapt,HODUHRIXQF LHIRDUWHLPSRUWDQW DFHHDGHFRRUGRQDUHDDFWLYLW LORULPSOLFDWHGHUHDOL]DUHD
vQWUHJLLSROLWLFLJXYHUQDPHQWDOHúLDUHGUHSWXOFRQVWLWX LRQDOGHDSURSXQH3UHúHGLQWHOXL)HGHUDOQXPLUHD
VDXGHPLWHUHDPLQLúWULORU
Cancelarul Federal este considerat "PRIMUS INTER PARES".

Vice-FDQFHODUXO HVWH vPSXWHUQLFLW V DF LRQH]H FD UHSUH]HQWDQW SHQWUX &DQFHODUXO )HGHUDO vQ
cadrul propriei sfere de responsabilitate.
ÌQ FD]XULOH XQRU FRDOL LL JXYHUQDPHQWDOH 9LFH-cancelarul provine din rândurile celui de al
GRLOHDSDUWLGFDUHIRUPHD] FRDOL LD
Departamentele/Ministerele
0LQLVWHUHOH VXQW UHVSRQVDELOH SHQWUX FRQFHSHUHD SROLWLFLL vQ GRPHQLLOH SURSULL 1XP UXO
PLQLVWHUHORU úL UHVSRQVDELOLW LOH ORU VXQW GHWHUPLQDWH SULQ DFWH QRUPDWLYH XOWLPXO vQ D cest sens este
Decretul Ministerelor Federale din 1987.
&X FkWHYD H[FHS LL PLQLVWHUHOH VXQW RUJDQL]DWH vQ departamente úL XQ QXP U GH DJHQ LL úL
LQVWLWX LL ÌQSOXVODDFHDVW VWUXFWXU OLQLDU SULQFLSDO VHDGDXJ JUXSXULVSHFLDOHFXPDUILFDELQHWHOH
PLQLVWHULDOH JUXSXULOH GH HODERUDUH D SROLWLFLL GH FHUFHWDUH HWF SHQWUX VXV LQHUHD SURFHVXOXL GH
definitivare a politicii.
0LQLVWHUHOH SRW IL DVLVWDWH GH VHFUHWDULDWHOH GH VWDW VDX GH UHSUH]HQWDQ LL PLQLVWHUHORU FDUH VXQW
vPSXWHUQLFL LV DF LRQH]HSRWULYLWLQVWUXF LXQLORUHODERUDWHODQLYHOGHPLQLVWHU
$O GRLOHD QLYHO DO ELURXULORU IHGHUDOH DUH GH DVHPHQHD R FRORUDWXU SROLWLF 7RDWH FHOHODOWH
SR]L LLGLQVWUXFWXUDPLQLVWHUHORUVXQWRFXSDWHGHSHUVRDQHFLYLOHDQJDMDWHSHWHUPHQOXQJ
În geneUDODGPLQLVWUD LDFHQWUDO FXSULQGH

- &DQFHODULD)HGHUDO
- Ministerele Federale
-6HFUHWDULDWHOHGH6WDWVDXUHSUH]HQWDQ LLPLQLVWHUHORUÌQFDGUXODFHVWRUDH[LVW
IXQF LRQDULSXEOLFLFXFRPSHWHQ HGHFL]LRQDOHVSHFLILFHFDUHSDUWLFLS ODHODERUDUHD
politicii sistemului administrativ. $FHúWLDVXQW

-ùHIXOGH'HSDUWDPHQW6HFWLRQ
-ùHIXOGH&RPLVLH
-ùHIXOGH'LYL]LH
-ùHIXOGH6XEGLYL]LH
- Membrii Diviziilor sau Subdiviziilor.
Guvernele regionale ale landurilor
Guvernul landului este format dintr-un grup de persoane, conduse de un Guvernator

(landeshauptmann).
$WkW*XYHUQDWRUXOFkWúL*XYHUQXOODQGXOXLVXQWDOHúLGHF WUH3DUODPHQWXOODQGXOXL
*XYHUQXO ODQGXOXL H[HUFLW SXWHUHD H[HFXWLY vQ GRPHQLL GLVWLQFWH vQWUH DQX mite limite. De
DVHPHQHD FRQGXFHUHD )HGHUD LHL LQWHUYLQH DWXQFL FkQG vQWU XQ DQXPLW GRPHQLX QX H[LVW DXWRULWDWH
-
IHGHUDO ODQLYHOXOODQGXOXLUHVSHFWLY
*XYHUQXOODQGXOXLHVWHLQGHSHQGHQWúLOLEHUV -úLVWDELOHDVF SURSULLOHVDOHDWULEXWLLGDUvQFD]XO
DWULEXWLLORU DGPLQLVWUD LHL IHGHUDOH LQGLUHFWH *XYHUQDWRUXO XUPHD] LQVWUXF LXQLOH PLQLVWHUXOXL úL
U VSXQGHvQID DDFHVWXLD
$GPLQLVWUD LLOHODQGXULORUVXQWGLYL]DWHvQ GLVWULFWH%H]LUNH'DF H[LVW DXWRULWDWHVSHFLDO OD
nivel de land, Guvernul landXOXLGHOHDJ FHOHPDLPXOWHGLQVDUFLQLOHVDOHDGPLQLVWUDWLYHF WUHGLVWULFWH
/DQLYHOGHGLVWULFWDFWLYLW LOHDGPLQLVWUDWLYHVXQWUHDOL]DWHGHXQ*XYHUQRILFLDOVSHFLDOUHXQLW
FRQGXVGHDúD -numitul comisionar al districtuluiúLELURXODFHVWXLD

PentrX WRDWH SUREOHPHOH FDUH WUHEXLH UH]ROYDWH GH DXWRULW LOH GH OD QLYHOXO GLVWULFWXOXL
FRPLVLRQDUXOGLVWULFWXOXLHVWHUHVSRQVDELOvQID D*XYHUQDWRUXOXL
Guvernul local
&RPXQLW LOH ORFDOH VXQW FRQGXVH GH XQ FRQVLOLX ORFDO DOHV SULQ YRW GLUHFW úL GH F W re Primar
%XUJHUPHLVWHU FDUH HVWH DOHV GH FRQVLOLXO ORFDO ÌQ FRPXQLW LOH PDL PDUL SULPDUXO HVWH DVLVWDW GH
DXWRULWDWHDORFDO
&RPXQLW LOH VH EXFXU GH XQ FRQVLGHUDELO JUDG GH LQGHSHQGHQ vQ VROX LRQDUHD SUREOHPHORU
localeúLDXUHVSRQVDELOLWDWHSHQWUXGUXPXULOHORFDOHDVLJXUDUHDQHFHVDUXOXLGHDS SHQWUXIXQF LRQDUHD
úFROLORU SULPDUH SURLHFWDUHD OXFU ULORU GH FRQVWUXF LH ]RQDOH ÌQ PXOWH FD]XUL DFHVWHD DGPLQLVWUHD]
JU GLQL HOH úL VSLWDOHOH &HOH PDL PDUL FRPXQLW L RIHU R PDUH GLYHUVLWDWH GH V ervicii care includ
DFWLYLW LVRFLDOHGHDVLVWHQ VDQLWDU úLFXOWXUDOH
ÌQDIDUDVDUFLQLORUSURSULLFRPXQLW LOHH[HFXW DQXPLWHVDUFLQLvQFRODERUDUHFX)HGHUD LDFXP
DUILDOHJHULOHVDXFXODQGXULOHFXPDUILDFRUGDUHDGHFHW HQLH
Serviciile cRPXQLWDUH VXQW vQ JHQHUDO ILQDQ DWH GLQ UHVXUVH ORFDOH vQ SURSRU LH GH
SURFHQWH úL GLQ WUDQVIHUDUHD XQRU VXPH DSUR[LPDWLY SURFHQWH GH OD *XYHUQXO )HGHUDO úL
procente de la nivelul landului. 5HVXUVHOH FRPXQLW LL SURYLQ GLQ FUHúWHUHD WD[HORU SH S PkQW
SURSULHWDWHE XWXULHWFúLGLQSUHVWDUHDVHUYLFLLORURIHULWH
I. STATUL
Austria este o republica federala, formata din 9 landuri.

- fiecare land are propria sa constitutie, parlament si guvern propriu
- in 1918 Austria a trecut de la monahie constitutionala la republica
- puterea executiva si legislativa sunt impartite intre Federatie(Bund) si landuri
- conducerea Republicii Austria apartine unui Presedinte Federal(bundesprasident), ales in
mod direct de catre cetateni pentru 6 ani
II. STRUCTURA AUTORITATII
1)Autoritatea juridica
- legile penale si civile se bazeaza pe Codurile penal si civil
- in legile civile si penale exista 3 niveluri ale justitiei
- in Austria se disting urmatoarele subdiviziuni:
a) Curtile la nivel de district
b) Curtile la nivel de land
c) Curtile de jurati
- cea mai inalta instanta este Curtea Suprema din Viena
2)Autoritatea legislativa
- Parlamentul Federal este format din 2 camere: a) Nationalrat
b) Bundesrat
- Initiativa legislativa au: -Parlmentul
- Guvernul
- fiecare land are propriul sau parlament ales, care raspunde pentru domeniul legislativ
2)Autoritatea executiva
- puterea executiva si legislativa sunt impartite in mod independent potrivit Constitutiei
intre Federatie si guvernele landurilor
- Corpul Guvernului Federal este format din:
a) cancelarul federal
b) vicecancelarul
c) ministerele federale
- acest corp federal e condus de un Sef al Cancelariei Federale

- cancelarul federal este numit de presedintele federal considerat „Primus inter pares”.
CUVINTE- CHEIE
Republica federala
Landuri
Curti federale
Parlament federal
Guvern federal
Cancelarie federala
Comisii parlamentare
Comisii permanente
Comisii ad-hoc
Grup de consultanta(Beirate)
Armenia Androniceanu , Management public international,Ed. Economica,2000

$OH[DQGUX , 6WUXFWXUL 0HFDQLVPH úL ,QVWLWX LL $GPLQLVWUDWLYH YRO úL 1RWH GH FXUV 6\OYL
%XFXUHúWL
Andrews K., Toward Professionalism in Business Management, London, 1990.

Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995. Burland A., Laufer
R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990.
Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980.
Douglas F., Origins, Canadian History to Vonfederation, Harwest House, Toronto, 1988.
Farmer R., McGoun, Advances in International Comparative Management, JAI Press,
Greenwich, Connecticut, vol. I, 1984, vol. II, 1986, vol. III, 1988.
1) Ce fel de stat este Austria?

2) Din ce este format statul federal Austria?
3) Cui apartine conducerea republicii Austria?
4) Pentru cati ani este ales presedintele Austriei?
5) Din cate Camere este format Parlamentul federal?
6) Pentru ce perioada sunt alesi membrii Nationalrat-ului?
CAPITOLUL 10: 3$57,&8/$5,7 ,$/(0$1$*(0(178/8,PUBLIC
IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN GERMANIA
MOD DE LUCRU
CUPRINS:
10.1. Statul
102. Structura autoritatii
REZUMAT
CUVINTE – CHEIE
CONCEPTE:
Structura administrativa policentrica
Servicii publice permanente
Sistem de distributie
Functie de reprezentare
Principiul clauzei universale
Structura curtilor
Democratie a cancelarului
Principiul ministerial
Vot constructiv de neincredere
Fundamentare deciziilor
Grupuri consultative
Resursele umane ale managementului
Resursele financiare ale managementului
Cooperare interministeriala
Principiul subsidiaritatii
MOD DE LUCRU

notele de curs.
(2) Rezumat si
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara
(4) Intrebari
autoevaluare
exercitii
Caiet de seminar
Capitolul 10
Particularit LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ
Germania
*HUPDQLD HVWH R UHSXEOLF IHGHUDO FDUDFWHUL]DW GH R VWUXFWXU DGPLQLVWUDWLY
SROLFHQWULF XQ VLVWHP GH FRRSHUDUH OD QLYHO IHGHUDO úL R SXWHUQLF SR]L LH D &DQFHODUXOXL
Federal.
10.1. Statul
Germania este o UHSXEOLF IHGHUDO IRUPDW GLQVWDWHVDXODQGXUL
/DQGXULOH GLIHU VHPQLILFDWLY FD P ULPH úL VWUXFWXU SROLWLF Fiecare land are
&RQVWLWX LH3DUODPHQWúL*XYHUQ propriu.
ùHIXO VWDWXOXL JHUPDQ HVWH 3UHúHGLQWHOH )HGHUDO , ales de &RQYHQ LD )HGHUDO
%XQGHVYHUVDPPOXQJ XQ JUXS FRQVWLWX LRQDO GLQ FDUH IDF SDUWH GHSXWD LL PHPEULL
Bundestag-XOXLúLXQQXP UHJDOGHPHPEULLDOHúLGHDGXQ ULOHJHQHUDOHDOHODQGXULORU

În general, IXQF LLOH3UHúHGLQWHOXL)HGHUDOVXQWGRDUGHreprezentare.
6WUXFWXUDDXWRULW LL
&HOHWUHLUDPXULGLVWLQFWHDOHDXWRULW LLVHUHJ VHVFúLvQDGPLQLVWUD LDGLQ*HUPDQLD
$XWRULWDWHDMXULGLF
/HJLOH*HUPDQLHL vQPDUHSDUWHVXQWOHJLVFULVHLDUvQ SUH]HQW H[LVW PDL PXOWGH
dHOHJLúLRUGRQDQ HFXSXWHUHGHOHJHAproape 75 procente din acestea sunt legi federale.

$SDUDWXO DGPLQLVWUDWLY HVWH VXV LQXW GH XQ VLVWHP GH OHJL RUGRQDQ H úL UHJXODPHQWH
administrative.
Principiul clauzei universale a fost generalizat, ceea ce înseaPQ F vQWRDWHGRPHQLLOH
OHJLORUSXEOLFHGHFL]LLOHDGPLQLVWUDWLYHSRWILFRQWHVWDWHOD&XU LOH$GPLQLVWUDWLYH
6LVWHPXOFXU LORUvQ*HUPDQLDFRQ LQHFLQFLUDPLILFD LL :
&XU LOH RUGLQDUH care sunt responsabile pentru rezolvarea problemelor penale, civile,
H[FHSWkQG OHJLOH UHIHULWRDUH OD PXQF úL GRPHQLXO MXULVGLF LRQDO OLEHU YROXQWDU FDUH LQFOXGH
DFWLYLW LQRWDULDOHPRúWHQLULúLSUREOHPHGHSD]D
&XU LOH SHQWUX 0XQF cuprind &XUWHD /RFDO GH 0XQF (Arbeitsgericht), Curtea
5HJLRQDO GH0XQF (LaQGHVDUEHLWVJHULFKWúLCurtea )HGHUDO GH0XQF .
3. &XU LOH$GPLQLVWUDWLYH
4. &XU LOH 6RFLDOH cuprind &XU LOH 6RFLDOH /RFDOH (Sozialgericht), ÌQDOWD &XUWH 6RFLDO
/DQGHVVR]LDOJHULFKWúL&XUWHD)HGHUDO 6RFLDO (Bundessozialgericht).
5. &XU LOH )LVFale cuprind &XUWHD )LQDQFLDU )LQDQ]JHULFKW úL &XUWHD )LVFDO )HGHUDO
(Bundesfinanzhof)
6HSDUDW GH DFHVWH FLQFL UDPLILFD LL H[LVW &XUWHD )HGHUDO &RQVWLWX LRQDO
%XQGHVYHUIDVVXQJHULFKWFDUHHVWHQXQXPDLFHDPDLvQDOW &XUWHGLQ*HUPDQLDFLúLXQ Grup

&RQVWLWX LRQDO
Grupurile legislative
Parlamentul Federal este format din GRX &DPHUH: Bundestag úLBundesrat.
Bundestag-XO IRUPDW GLQ GH PHPEUL FDUH DSDU LQ OHJLVODWLYXOXL DOHJH &DQFHODUXO
)HGHUDOúLFRQWUROHD] DFWLYLWDWHD*XYHUQXOXL
Bundesrat-XO &RQVLOLXO )HGHUDO HVWH LQVWLWX LD FDUH UHXQHúWH UHSUH]HQWDQ LL SULQ FDUH
ODQGXULOHSDUWLFLS ODDFWLYLWDWHDOHJLVODWLY D)HGHUD LHL
Spre deosebire de Bundestag, Bundesrat-ul nu este format din membrii DOHúL GLUHFW
DFHúWLDVXQWPHPEULDLJXYHUQHORUODQGXULORUVDXGHOHJD LDLDFHVWRUD
)LHFDUHODQGDUHSURSULXOV X3DUODPHQWDOHVúLXQ*XYHUQ/RFDO
3ULQFLSLXO VXYHUDQLW LL ODQGXULORU FRQILUP IDSWXO F 3DUODPHQWXO )HGHUDO QX SRDWH
obiecta la legile avDQVDWHGHSDUODPHQWHOHODQGXULORU'DF FRQVWLWX LRQDOLWDWHDOHJLORUHVWHSXV
VXEVHPQXOvQWUHE ULL&XU LOH&RQVWLWX LRQDOHDOHODQGXOXLWUHEXLHV GHFLG
3URSXQHULOH VXSXVH DSURE ULL 3DUODPHQWXOXL )HGHUDO VXQW VWXGLDWH vQ GHWDOLX GH F WUH
Comitetele/Comisiile Parlamentare.
De asemenea, se pot constitui comisii ad-hoc mixte formate din membri ai Bundestag-
XOXL úL %XQGHVUDW-ului, care, la cererea Bundesrat-XOXL VWXGLD] SURSXQHULOH FDUH WUHEXLH V
vQWUXQHDVF FRQVHQVXOvQ%XQGHVUDWSHQWUXDILSURPXOJDte ca legi.
$XWRULWDWHDH[HFXWLY
Germania este un stat federal cu WUHLQLYHOXULDOHDGPLQLVWUD LHLIHGHUDOODQGúLORFDO

$FHDVW VWUXFWXU SROLFHQWULF DUHSXWHUQLFHFRQRWD LLLVWRULFHúLSROLWLFH
)LHFDUHQLYHODODGPLQLVWUD LHLDUH auWRQRPLHOHJDO úLHVWHvQSULQFLSLX independent în

UHDOL]DUHDSUHYHGHULORUFRQVWLWX LRQDOH
În general, principala IXQF LHD*XYHUQXOXL)HGHUDOHVWHV SUHJ WHDVF deciziile politice

úLOHJLVODWLYH
, în timp ce UHVSRQVDELOLW LOHDGPLQLVWUDWLYHVXQWGHOHJDWHF WUHODQGXUL.
$SURDSH WUHL VIHUWXUL GLQ OHJLVOD LD IHGHUDO VH DGUHVHD] GLUHFW JXYHUQHORU ODQGXULORU
úLFHORUORFDOHúLWUHEXLHLPSOHPHQWDW GHDFHVWHD
Guvernul federal central

Sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o GHPRFUD LH D
cancelarului" FDUH UHIOHFW SXWHUQLFD SR]L LH D &DQFHODUXOXL )HGHUDO YH]L ILJ QU 6WUXFWXUD
Guvernuliui Federal)
&DQFHODUXO)HGHUDOQRPLQDOL]HD] PHPEULL*XYHUQXOXL
&DQFHODUXO )HGHUDO FRQGXFH DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL úL GHWHUPLQ coordonatele

SROLWLFLL FDUH XUPHD] D IL XUPDW GH F WUH PLQLVWHUH (O GHWHUPLQ úL SUHFL]HD] JUDGXO GH
UHVSRQVDELOLWDWHFDUHUHYLQHILHF UXLPLQLVWHU
ÌQ*HUPDQLDH[LVW XQ« principiu ministerial »vQF vQYLJRDUH3RWULYLWDFHVWXLDILHFDUH
minister opWHD] vQ PRG DXWRQRP SHQWUX SROLWLFD VD úL DUH UHVSRQVDELOLWDWH SURSULH vQ FDGUXO
ministerului respectiv.
6LVWHPXO SROLWLF JHUPDQ VH FDUDFWHUL]HD] SULQWU-R DEVHQ UHODWLY D FRQVWLWX LRQDOLW LL
DXWRULW LLLHUDUKLFHDùHIXOXL*XYHUQXOXLDVXSUDPLQLVWerelor.
ùHIXOLHUDUKLFHVWHOLEHUV DOHDJ PHPEULLPLQLVWHUHORUFDUHRGDW LQVWDOD LvQIXQF LLVH
EXFXU GHXQvQDOWJUDGGHLQGHSHQGHQ LQkQGVHDPDGRDUGHSULQFLSLLOHSROLWLFHGHED]
Fundamentarea deciziilor – Coordonarea

Fundamentarea politicii are loc la nivelul ministerelor.
ùHGLQ HOH *XYHUQXOXL )HGHUDO VH GHVI úRDU FX SDUWLFLSDUHD PLQLVWHUHORU IHGHUDOH
ùHIXOXL &DQFHODULHL )HGHUDOH úL 6HFUHWDULDWXOXL GH 6WDW DO 3DUODPHQWXOXL GH SH OkQJ
Cancelarul Federal.
Guvernul Federal fundamenteaz GHFL]LLDWXQFLFkQGH[LVW PDMRULWDWHGHYRWXUL
Guvernul Federal are de asemenea o Comisie de Cabinet DO F UHL URO HVWH V GLVFXWH
SUREOHPHOHVSHFLDOHúLV FRRUGRQH]HSROLWLFDDFHVWXLD
Pentru coordonarea politicii interguvernamentale au fost create Consiliile de Nivel Înalt.

2 DOW &RPLVLH LPSRUWDQW IRUPDW GLQ UHSUH]HQWDQ L DL DXWRULW LORU IHGHUDOH DOH
ODQGXULORU úL PXQLFLSDOLW LL HVWH &RQVLOLXO GH 3ROLWLF (FRQRPLF FDUH VH DIO vQ VXERUGLQHD
Ministerului Economic Federal.

&X WRDWH F DFHVWH &RQVLOLL QX DX SXWHUH GHFL]LRQDO IRUPDO UHFRPDQG ULOH ORU VXQW
luate în considerare în fundamentarea politicii ministerelor.

*UXSXULOHFRQVXOWDWLYH H[LVW OD WRDWH QLYHOXULOH DGPLQLVWUD LHL Comisiile ad-hoc pot fi
stabilite de comun acord cu unul sau mai multe ministere.
6LVWHPXO JHUPDQ DO DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH HVWH puternic descentralizat vQ VHQVXO F
fiecare ministru are responsabilitatea de a conduce activitatea propriului minister.
Fig. nr. 2 Structura Guvernului Federal al Germaniei
Constitutia
Autoritatea legislativa Autoritatea executiva Autoritatea juridica
Cancelarul Federal Cancelaria Federala
Cabinetul Comitetele/ Comisiile
Ministerele(18)
Comisiile de urmarire Autoritatideadministrare Autoritati de Întreprinderi

directa administrare publice
indirecta
Înalte Autoritati
Federale subordonate
Ministerelor Federale
Autoritati Federale
Intermediare(la nivel mediu)
Autoritati Federale de
Baza(la nivel inferior)
Ministerele - Departamentele
Ministerele au DXWRULWDWH IHGHUDO VXSUHP LGHQWLILF SUREOHPHOH FHUFHWHD]
DQDOL]HD] YDULDQWH GHFL]LRQDOH SHQWUXD J VL FHOH PDL EXQH VROX LL úL IXQGDPHQWHD] OHJLVOD LD
SULPDU úLVHFXQGDU YH]LILJQU
&RRSHUDUHD LQWHUPLQLVWHULDO este un element deosebit de important pentru buna

FRRUGRQDUHvQSROLWLF
)LHFDUH PLQLVWHU FDUH D HODERUDW OHJLVOD LH SULPDU VDX VHFXQGDU VDX FKLDU úL QX mai
SURSXQHULWUHEXLHV LDOHJ WXUDFXJUXSXULOHDGPLQLVWUDWLYHSHQWUXDFXQRDúWHUHDF LLOHDFHVWRUD
2ULFH GH]DFRUG H[SULPDW HVWH OXDW vQ FRQVLGHUDUH GH F WUH PLQLúWUL FDUH IRUPXOHD]
DPHQGDPHQWHFXVFRSXOFRUHFW ULLS U LORUvQFDX]
Ministerele sunt conduse de un ministru asistat de un Birou de personal format din

persoane civile. În mod normal, acesta cuprinde un asistent/consilier personal, un reprezentant
DOSUHVHLXQDVLVWHQWSDUODPHQWDUúLVHFUHWDUL
În directa subordonare a ministerului se afO XQXO VDX GRX Secretariate de Stat

Parlamentare IRUPDWH GLQ PHPEUL DL 3DUODPHQWXOXL úL XQXO VDX GRX Secretariate de Stat
proprii.
3HQLYHOXOLHUDUKLFLPHGLDWLQIHULRU6HFUHWDUXOXLGH6WDWH[LVW Fk LYDdirectori generali.
Cateva componente ale administratiei de stat indirecte in Germania sunt :

- &RUSRUD LLOH
- ,QVWLWX LLFXSHUVRQDOLWDWHMXULGLF
- ,QVWLWX LLI U SHUVRQDOLWDWHMXULGLF
- )XQGD LLOH
Fig nr. 3 Ierarhia tipica pentru un minister Federal
Minister
Secretariat de Stat
(1-3 persoane in fiecare)
Comitetul Director * ( aproximativ 4-7 persoane fiecare

minister, cu toate ca Ministerul
Federal de Interne reuneste frecvent
Comitetul Subdirector 11directori)
Conducerea Diviziei
* Numiti pe criterii politice
Guvernele regionale (landurile)
&RQIRUP OHJLORU GH ED] RUJDQL]DUHD DGPLQLVWUDWLY D ILHF UXL ODQG HVWH O VDW OD
GLVSR]L LD DFHVWXLD 'LIHUHQ HOH vQWUH QHYRLOH VSHFLILFH DOH ODQGXULORU úL GH DVHPHQHD WUHFXWXO
LVWRULFDODFHVWRUDDXFRQGXVODGLIHUHQ HvQVWUXFWXULOHORUDGPLQLVWUDWLYH
La QLYHO IHGHUDO SROLWLFD JHQHUDO SHQWUu fiecare land HVWH GHWHUPLQDW GH úHIXO GH
Guvern3ULPXO0LQLVWUXDOODQGXOXLúLbirourile sale.

/DQGXULOHIXQGDPHQWHD] SURSULD OHJLVOD LH úL HODERUHD] DSUR[LPDWLY SURFHQWH GLQ
propunerile pentru legile federale ÌQ DFHDVW D GRXD FDOLWDWH HOH DF LRQHD] LQGHSHQGHQW úL SH
SURSULDU VSXQGHUH
Guvernul local
$XWRJXYHUQDUHDORFDO HVWHRYHFKHWUDGL LHvQ*HUPDQLD
'UHSWXO ILHF UHL FRPXQLW L GH D úL FRRUGRQD

- DFWLYLWDWHD ORFDO úL GH D DYHD
UHVSRQVDELOLWDWHSURSULHHVWHJDUDQWDW GHOHJHDGHED] úLGHWRDWHOHJLOHFRQVWLWX LRQDOH
([LVW GRX QLYHOXUL DOH DXWRJXYHUQ ULL ORFDOH 0XQLFLSDOLWDWHD *HPHLQGH úL
Comitatele VDX'LVWULFWHOH.UHLVHFDUHVXQWXQJUXSUHJLRQDODOPXQLFLSDOLW LL

$FHVWH GRX QLYHOXUL ORFDOH IXQF LRQHD] GXS principiuO VXEVLGLDULW LL , astfel când
PXQLFLSDOLWDWHD QX SRDWH V vQGHSOLQHDVF DQXPLWH VDUFLQL FDUH VXQW SUHOXDWH GH F WUH FRPLWDW
sau district.
0DULOH RUDúH FDUH DX PDL PXOW GH GH ORFXLWRUL IXQF LRQHD] LQGHSHQGHQW FD
GLVWULFWHVDXFRPLWDWHRUDúHGLVWULFWOLEHUúLFRPELQ FHOHGRX QLYHOXULDOHDXWRULW LLORFDOH
Toate consiliile locale sunt alese prin vot direct. Organizarea administra LHL
JXYHUQDPHQWDOH ORFDOH QX HVWH XQLIRUP vQ *HUPDQLD ÌQ FHD PDL PDUH SDUWH D *HUPDQLHL
primarul este în acelDúLWLPSúHIXO&RQVLOLXOXL/RFDOúLúHIXO%LURXOXL([HFXWLY

(OHVWHDOHVGHSRSXOD LHVDXGH&RQVLOLXO/RFDO
În Renania de Nord-:HVWIDOLD úL 6D[RQLD ,QIHULRDU D IRVW LQWURGXV sistemul englez de

cosiliu local, cu un primar úL XQ úHI H[HFXWLY FD úL condXF WRU DO FRPXQLW LL ORFDOH. Biroul
ùHIXOXL([HFXWLYDOGLVWULFWXOXLSRDWHILDOHVGHSRSXOD LDORFDO VDXGHFRQVLOLXOORFDO.UHLWDJ
$XWRULW LOH ORFDOH VXQW SULPHOH UHVSRQVDELOH SHQWUX UH]ROYDUHD SUREOHPHORU ORFDOH
cum ar fi serviciul social local,ED]HVSRUWLYHGHDJUHPHQWWHDWUHúLPX]HHDSDúLUH HDXDGH

JD]8QPDUHQXP UGHVSLWDOHúLJU GLQL HVXQWvQILLQ DWHGHJXYHUQHOHORFDOH
&HDPDLPDUHSDUWHDWUDQVSRUWXOXLSXEOLFORFDOHVWHVXV LQXW GHJXYHUQXOORFDOFXWRDWH
F IRUPHOHOHJDOHSULQFDUHDFHVWHDvúLGHVI úRDU DFWLYLWDWHDYDULD]
'LQFROR GH VDUFLQLOH SURSULL JXYHUQHOH ORFDOH DX LPSRUWDQWH UHVSRQVDELOLW L SHQWUX
LPSOHPHQWDUHDOHJLVOD LHLIHGHUDOHúLDODQGXOXL .
CAPITOLUL 10 REZUMAT
I. Statul
- Germania este o republica federala cu o structura administrativa policentrica, formata

din 16 state sau landuri
- fiecare land are: Constitutie, parlament, si guvern propriu
- seful statului german este Presedintele Federal, ales de Conventia federala
- in general, functiile Presedintelui sunt doar de reprezentare

- legile Germaniei sunt in mare parte legi scrise

- Aparatul administrativ este sustinut de un sistem de legi, ordonante si regulamente
administrative
- Autoritatea juridica in Germania este autonoma
- Parlamentul federal este format din doua camere: a) Bundestag

b) Bundesrat
- fiecare land are cel putin trei reprezentanti , cele mai cunoscute landuri avand dreptul
chiar la 6 persoane
- fiecare land are propriul sau Parlament ales si un Guvern local
- Germania este un stat federal cu 3 niveluri ale administratiei: a) federal
b) land
c) local
- sistemul de guvernare din Germania este adesea cunoscut ca o „ democratie a
cancelarului”, care reflecta puternica pozitie a cancelarului federal
- cancelarul federal nominalizeaza membrii Guvernului
- sistemul politic german se caracterizeaza printr-o absenta relativa a
constitutionalitatii autoritatii ierarhice a Sefului Guvernului asupra ministerelor.
CUVINTE – CHEIE
Structura administrativa policentrica

Republica federala
Conventie federala
Bundestag
Bundesrat
Comisie de mediere
Comisii ad – hoc mixte
Consilii de nivel inalt
Birouri permanente
Comisar de district
Landuri
Districte(comitate)
Armenia Androniceanu, Management public international, Ed. Economica, 2000

Breton R., Multiculturalism and Canadian Nation-Building in Politics of Gender,
Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams, Toronto
University Press, nr. 34, 1996.
Brock J., Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984.
Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.
Goodnow F., The Principles of the Administrative Law of the United States, New York, G.
P. Putnam’s Sons, 1905.
Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The Dorssey
Press, 1988.
Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview Press,
Toronto, 1993.
Knowles R., Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing Cambridge,
1988.
1) Ce fel de structura administrativa are Germania?

2) Cate niveluri are aparatul administrativ german?
3) Care este deosebirea intre cele doua camere ale Parlamentului federal?
4) Care este principala functie a Guvernului federal?
5) Cui îi revine sarcina de a studia in detaliu propunerile supuse aprobarii Parlamentului?
6) La ce nivel are loc fundamentarea politicii germane?
CAPITOLUL 3$57,&8/$5,7 ,$/(0$1$*(0(178/8,
38%/,&,16,67(08/$'0,1,675$7,9',1)5$1 $
MOD DE LUCRU
CUPRINS:
11.1. Statul
REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
CONCEPTE:
Corp de elita
Sistem de invatamant mixt
Principiul reprezentarii proportionale
Fundamentarea deciziilor
Resursele financiare ale managementului
Ministere
Grup de consultanta
Autoritati regionale
Autoritati departamentale
Birourile de control si oficiile de revizie contabila
MOD DE LUCRU

notele de curs.
(2) Rezumat si
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara
(4) Intrebari
autoevaluare
exercitii
Caiet de seminar
Capitolul 11
Particularit LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ)UDQ D
11.1. Statul
)UDQ DHVWHRUHSXEOLF LQGLYL]LELO ODLF GHPRFUDWLF úLVRFLDO VHPHQ LRQHD] vQDUWGLQ
&RQVWLWX LH
2UJDQL]DUHD úL IXQF LRQDUHD *XYHUQXOXL GHULY GLQ &RQVWLWX LD GLQ FDUH UHFXQRDúWH
SULQFLSLLOH'HFODUD LHL'UHSWXULORU2PXOXLúL&RQVWLWX LDGLQ
&RQVWLWX LD GLQ RFWRPEULH DSUREDW SULQ UHIHUHQGXP D FRQVWLWXLW SXQFWXO GH SRUQLUH
SHQWUX UHIRUPD FRQVWLWX LRQDO GLQ SRWULYLW F UHLD 3UHúHGLQWHOH 5HSXEOLFLL HVWH DOHV GH WR L
FHW HQLLIUDQFH]LSULQYRWGLUHFWXQLYHUVDO
ùHIXO 6WDWXOXL HVWH 3UHúHGLQWHOH 5HSXEOLFLL DOHV SHQWUX úDSWH DQL SULQ YRW XQLYHUVDO úL SRDWH IL
UHDOHVGHXQQXP ULQILQLWGHRUL
3RWULYLW VLVWHPXOXL IUDQFH] 3UHúHGLQWHOH 5HSXEO icii DUH UHVSRQVDELOLW L IRUPDOH FD ùHI GH 6WDW
vQFDGUXOVLVWHPXOXLSDUODPHQWDUúLGHDVHPHQHDHVWHFHOFDUH conduce executivul.
(O GHVHPQHD] 3ULPXO 0LQLVWUX úL DO L PHPEUL DL *XYHUQXOXL FRQGXFH &RQVLOLXO0LQLúWULORU úL
SRDWHV GL]ROYH$GXQDUHD*HQHUDO SRWULYLWDUWLFROXOXLGLQ&RQVWLWX LH
$UHGUHSWGHSURPXOJDUHDOHJLORUYRWDWHGH3DUODPHQWúLSRDWHGDF HVWHQHFHVDUV VROLFLWHR
UHYL]XLUHDOHJLORUOXFUXFDUHVHvQWkPSO IRDUWHUDU
3UHúHGLQWHOH 5HSXEOLFLL HVWH FRPDQGDQWXO IRU HORU DUPDWH ÌQ VLWXD LLOH GH H[FHS LH HO SRDWH V
LQYRFHDUWGLQ&RQVWLWX LHFDUHDUDW F SRWILOXDWHP VXULH[FHS LRQDOHSHQWUXDDVLJXUDVHFXULWDWHD
QD LRQDO úLFRQWLQXLWDWHDDFWLYLW LL*XYHUQXOXL
'HDVHPHQHD3UHúHGLQWHOHMRDF XQUROLPSRUWDQWvQUHOD LLOHH[WHUQHvQWUXFkWDFHVWDUHSUH]LQW
)UDQ D
(O HVWH DVLVWDW vQ GHVI úXUDUHD DFWLYLW LL GH F WUH XQ Secretariat General al 3UHúHGLQ LHL ,
UHVSRQVDELO SHQWUX LQIRUPDUH úL FRRUGRQDUH úL GH XQ ELURX SHUVRQDO GLQ FDUH IDF SDUWH FRQVXOWDQ LL
politici, care infRUPHD] 3UHúHGLQWHOHvODVLVW vQIXQGDPHQWDUHDGHFL]LLORUúLvODVLJXU F RUGLQHOHVDOH
sunt respectate întocmai.
6WUXFWXUDDXWRULW LL
&HOHWUHLUDPXULDOHDXWRULW LLVXQWELQHUHSUH]HQWDWHúLvQDGPLQLVWUD LDIUDQFH]
11.2.1. Autoritatea jXULGLF

&XU LOHIUDQFH]HVXQWGHGRX WLSXULFXU L-XULGLFHúLFXU L$GPLQLVWUDWLYH .
&XU LOH-XULGLFHVHDIO VXEDXWRULWDWHDVXSUHP D&XU LLGH$SHO&RXUGH&DVVDWLRQFDUHDUH
FRPSHWHQ D V DQXOH]H GHFL]LLOH &XU LORU GH SH QLYHOXULOH LQIHULRDUH úL MRDF XQ URO HVHQ LDO vQ
GHVI úXUDUHDFRUHVSXQ] WRDUHDDFWLYLW LL
&XU LOH -XULGLFH LQFOXG PXOWH FXU L VSHFLDOH: &XUWHD &RPHUFLDO (Tribunaux de
Commerce), Biroul de Conciliere (Conseils de Prud’hommes), patru cabinete de UHOD LL etc.
&XU LOH $GPLQLVWUative VH DIO vQ VXERUGRQDUHD &RQVLOLXOXL GH 6WDW $FHVWHD LQFOXG FXU LOH
DGPLQLVWUDWLYH VLPSOH úL SRWULYLW UHFHQWHL UHIRUPH H[LVW FXU LOH Administrative de apel úL FXU LOH
specializate FX SUHF GHUH vQ VHFWRUXO ILQDQFLDU Curtea de Conturi (Cour des CompWHV úL Curtea
5HJLRQDO GH&RQWXUL.
De asemenea, ÌQDOWD &XUWH GH -XVWL LH IRUPDW GLQ SDUODPHQWDUL HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX
FD]XULOHSHQDOHvQFDUHVXQWLPSOLFD L3UHúHGLQWHOH5HSXEOLFLLVDXPHPEULL*XYHUQXOXL
În mRGQRUPDOOHJLVOD LDHVWHYRWDW GH3DUODPHQW

Parlamentul este bicameral$GXQDUHD1D LRQDO úL6HQDWXO
$GXQDUHD1D LRQDO HVWHDOHDV SHQWUXFLQFLDQLSULQYRWGLUHFWXQLYHUVDO
Senatul HVWH DOHV SULQ YRW XQLYHUVDO LQGLUHFW GH F WUH JUXSXO HOHFWRUDO al"grands
electeurs".
8QPDQGDWGHVHQDWRUHVWHDFRUGDWSHQWUXQRX DQL
6HQDWXOQXSRDWHILGL]ROYDWVSUHGHRVHELUHGH$GXQDUHD1D LRQDO
În toate deciziile importante $GXQDUHD1D LRQDO DUHSXWHUHGHFL]LRQDO ILQDO
6WUXFWXULOHDVRFLDWH$GXQ ULL1D LRQDOHúL6HQDWXOXLVXQWXUP WRDUHOHFRPLWHWH :

- Comitetul de AprobarevQVSHFLDOSHQWUXGRPHQLXOOHJLVODWLYúLDOILQDQ HORUFDUHYDULD] GH
ODRFDPHU ODDOWDúLFDUHHVWHJUXSXOSULQFLSDOGHDFFHSWDUHDWH[WHORUvQDLQWHFDDFHVWHDV ILH
GH]E WXWH public;

- &RPLWHWXO GH 6HOHF LH poate fi constituit la cererea membrilor parlamentului pentru a
examina propunerile particulare ale parlamentarilor;
- &RPLWHWHOH GH $QFKHW úL &RQWURO SRW IL FRQVWLWXLWH SHQWUX SUREOHPH SDUWLFXODUH úL DX R
putere de investigare foarte mare.
$XWRULWDWHDH[HFXWLY
(VWHGLYL]DW vQWUH3UHúHGLQWHOH5HSXEOLFLLúL Primul Ministru.

1RPLQDOL] ULOHSHQWUXSRVWXULOHGLQDFWLYLW LOHFLYLOHúLPLOLWDUHGHODFHOPDLvQDOWQLYHO
DOVWDWXOXLVXQWGHFRPSHWHQ D3UHúHGLQWH lui Republicii.

1RPLQDOL]DUHDSHQWUXSRVWXULOHGHFRQVLOLHULGHVWDWSUHIHFWúLGLUHFWRUDODGPLQLVWUD LHL
VXQWI FXWHGHF WUH&RQVLOLXOGH0LQLúWUL
Guvernul Central
ùHIXO*XYHUQXOXLHVWH3ULPXO0LQLVWUXYH]LILJXUDQU
Guvernul este formaWGLQ3ULPXO0LQLVWUXXQQXP UGHPLQLVWHUHúLVHFUHWDULDWHGHVWDW
6WUXFWXUD*XYHUQXOXLSRDWHYDULD8QLLPLQLúWULVXQWGHQXPL LPLQLúWUL secretari de stat

úLDXXQUROLPSRUWDQWvQHFKLSDJXYHUQDPHQWDO
$FHúWLD SRW IL VHFRQGD L GH DO L PLQLúWUL Nici un membru al guvernului nu poate fi
membru al Parlamentului.
([LVW DSUR[LPDWLY GH GHSDUWDPHQWH PLQLVWHULDOH FX VWUXFWXUL DGPLQLVWUDWLYH
FYDVLSHUPDQHQWH0LQLúWULLúLVHFUHWDULLGHVWDWDXSURSULLOHORUELURXULFRQGXVHGHF WUHDVLVWHQ L
Primul MinistUX FDUH HVWH QXPLW GH F WUH 3UHúHGLQWHOH 5HSXEOLFLL HVWH UHVSRQVDELO
SHQWUXDF LXQLOH*XYHUQXOXLSRWULYLWDUWGLQ&RQVWLWX LH
$FHVWD RUJDQL]HD] DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL úL HVWH DMXWDW GH DVLVWHQ L úL GH 6HFUHWDULDWXO
General al Guvernului.
Secretariatul General al Guvernului are rolul central în derularea multor proceduri
DGPLQLVWUDWLYHFDUHLPSOLF DFWLYLWDWHD*XYHUQXOXL
*XYHUQXO U VSXQGH vQ ID D $GXQ ULL 1D LRQDOH OD WRDWH LQWHUSHO ULOH VFULVH VDX RUDOH DOH
membrilor parlamentului.
ÌQILHFDUHV SW PkQ RVHVLXQHHVWHUH]HUYDW XQRUDVWIHOGHLQWHUSHO UL
8QPLQLVWUXHVWHUHVSRQVDELOvQPRGH[SUHVSHQWUXUHOD LDFX3DUODPHQWXO
)RUPHOHGHGHVI úXUDUHDDFWLYLW LL*XYHUQXOXLVXQW
- ùHGLQ HOH &RQVLOLXOXL GH 0LQLúWUL în principiu sunt V SW PkQDOH ,

SUH]LGDWH GH 3UHúHGLQWHOH 5HSXEOLFLL úL UHXQHVF 3ULPXO 0LQLVWUX PLQLúWULL úL GDF HVWH
QHFHVDU úL VHFUHWDULL GH VWDW FRUHVSXQ] WRUL $JHQGD GH OXFUX SUHJ WLW GH F WUH
6HFUHWDULDWXO*HQHUDODO*XYHUQXOXLHVWHDFFHSWDW GHF WUH3UHúHGLQWHOH5HSXEOLFLLFD re

FRQGXFHGH]EDWHULOH'HOLEHU ULOH&RQVLOLXOXLGH0LQLúWULLFRQVWLWXLHGHRELFHLSXQFWXO
final în procesul decizional al Guvernului;

- ùHGLQ HOH &RQVLOLLORU ,QWHUPLQLVWHULDOH UHXQHVF OD LQYLWD LD
3UHúHGLQWHOXL 5HSXEOLFLL FDUH OH SUH]LGHD] 3ULPXO 0LQLVWUX PLQLúWUL LPSOLFD L vQ
SUREOHPHOHSDUWLFXODUHúLGDF HVWHQHFHVDUúLSHUVRQDOXOFLYLOGHQLYHOVXSHULRU
- ùHGLQ HOH &RPLWHWHORU ,QWHUPLQLVWHULDOH OD FDUH SDUWLFLS PHPEULL
Guvernului sunt prezidate de Primul Ministru.

Figura nr. 6.&DELQHWXO3ULPXOXL0LQLVWUXGLQ)UDQ D12)
Primul Ministru Secretariatul de Stat pentru Planificare
Secretariatul de Stat pentru

Mediu
úL3UHYHQLUHD5LVFXULORU
Tehnologice
úL1DWXUDOH
Secretariat de 6WDWI U
portofoliu)
Secretariatul de Stat pentru
$F LXQL8PDQLWDUH
Secretariatul General
Biroul Special
al Guvernului
Comisia
*HQHUDO
de
Planificare
'HOHJD LD
'LUHF LD Biblioteca
,QWHUPLQLVWHULDO Biroul de
Serviciilor )UDQFH] GH
úL -XUQDOLVWLF
Administrat Documente
Comisia LYHúL
,QWHUPLQLVWHULDO
Federale
Serviciul de Secretariatul Secretariatul 'LUHF LD
,QIRUPDUHúi General al General *HQHUDO
Transmitere Comisiei pentru pentru

Interministeri $S UDUH $GPLQLVWUD LH
ale GH5HOD LL 1D LRQDO úL6HUYLFLL
în Domeniul
Economic
5HVSRQVDELOvQID D
Ministerului de Stat,
Ministerului pentru
5HIRUP vQ6HUYLFLLOH
13) Publice
2SFLWDW SJ
Grupurile consultative
$GPLQLVWUD LD IUDQFH] DUH R H[SHULHQ UHPDUFDELO vQ FHHD FH SULYHúWH H[LVWHQ D XQXL PDUH
QXP UGHJUXSXULGHFRQVXOWDQ ODDPEHOHQLYHOXULFHQWUDOúLORFDO$FHVWHDSRWILJUXSDWHSH categorii

reprezentative:
- &RQVLOLLOH 6XSHULRDUH UHVSRQVDELOH SHQWUX WRDWH DFWLYLW LOH GHSDUWDPHQWHORU
ministeriale;
-*UXSXULOH7HKQLFHGH&RQVXOWDQ JHRORJLHPLQHVLVWHPDWL]DUHUXUDO
-*UXSXOGH&RQVXOWDQ vQ3UREOHPHGH3HUVRQDO
- Grupurile de Investigare a Opiniei Publice despre Nevoile Sociale;
-$OWH$JHQ LLVDXDXWRULW LWHULWRULDOH
7UHEXLH I FXW R GLVWLQF LH FODU vQWUH IXQF LD GH FRQVXOWDQ D &RQVLOLXOXL GH 6WDW úL
IXQF LDMXULGLF H[HUFLWDW GHDFHVWD
Conducerea de la nivel central în problemele de SHUVRQDO SODQLILFDUH úL FRRUGRQDUH
UHVSRQVDELOLWDWHDDSDU LQH'LUHF LHL*HQHUDOHSHQWUX$GPLQLVWUD LHúL6HUYLFLL3XEOLFH
$FHDVW GLUHF LH HVWH GH RELFHL OD GLVSR]L LD PLQLVWUXOXL UHVSRQVDELO SHQWUX VHUYLFLLOH
FLYLOH GDU FX WRDWH DFHVWHD U PkQH GLQ SXQFW GH YHGHUH DGPLQLVWUDWLY DWDúDW 6HFUHWDULDWXOXL
General al Guvernului.
Ministerele - Departamentele pot fi create sau dizolvate prin decret. Responsabilitatea
SHQWUX ILHFDUH PLQLVWHU HVWH SUHFL]DW SULQ RUGLQHOH &RQVLOLXOXL GH 0LQLúWUL GXS FRQVXOWDUea
Consiliului de Stat.
)LHFDUH PLQLVWHU VH DIO VXE conducerea propriului ministru, care poate fi asistat de
PLQLúWUL, GHOHJD L VDX VHFUHWDUL GH VWDW Ministrul poate da ordine SHQWUX DSOLFDUHDFRQ LQXWXOXL
OHJLORUGDUúLLQVWUXF LXQLVSHFLDOHbirourilorúLSHUVRQDOXOXLGLQDGPLQLVWUD LH
0LQLVWUXO FRQFHSH úL LPSOHPHQWHD] SURSULXO buget care apare în fiecare an exprimat
într-un decret.
Biroul Personal al Ministrului este un JUXS GH FRQVXOWDQ FDUH FXSULQGH PHPEUL DOHúL
GHF WUHPLQLVWUX
Departamentele externe care au sarcini la nivelul ministerelor sunt dublu subordonate,

PLQLVWHUXOXL GH UHVRUW úL prefectului FDUH FRRUGRQHD] DFWLYLWDWHD DJHQ LLORU JXYHUQDPHQWDOH OD
QLYHOORFDOúLUHJLRQDO
Alte grupuri
ÌQDIDUDDGPLQLVWUD LHLFHQWUDOHDJHQ LLORUJXYHUQDPHQWDOHH[WHUQHúLDXWRULW LORUORFDOH
VHUYLFLLOHSXEOLFHSRWILRIHULWHúLGHDOWHLQVWLWX LL :
- ,QVWLWX LL GH DGPLQLVWUD LH SXEOLF FRQGXVH GXS OHJHD SXEOLF vQ FDUH OXFUHD] vQ JHQHUDO
personal civil, controlori financiari-contabili

- ,QVWLWX LLSXEOLFHvQGRPHQLXOLQGXVWULHLúLFRPHU XOXL
-,QVWLWX LLSXEOLFHvQGRPHQLXOúWLLQ HLúLWHKQRORJLHL
$XWRULW LOH UHJLRQDOH sau regiunile sunt teritorii libere administrate de Consilii alese.
3HQWUX SDUWHD PHWURSROLWDQ D )UDQ HL DFHVWHD VXQW vQ QXP U GH OD FDUH VH DGDXJ SDWUX
GLVWULFWHGHSDUWDPHQWHFDUHVHDIO vQVWU LQ WDWH
6LVWHPXOJXYHUQDPHQWDODSOLFDWvQ&RUVLFDDUHFkWHYDSDUWLFXODULW L
ÌQ DFHVWH FRPXQLW L GLQ DIDUD JUDQL HORU ULL DXIRVW FRQVWLWXLWH $GXQ UL 'HOLEHUDWLYH ,
Consilii RegionaleDLF URUPHPEULVXQWDOHúLSULQYRWXQLYHUVDOSHQWUXúDVHDQL
&RQVLOLXOYRWHD] EXJHWXOUHJLRQDO
Executivul este supervizat de 3UHúHGLQWHOH&RQVLOLXOXL5HJLRQDO. Fiecare regiune are de

asemenea un JUXS GH FRQVXOWDQ HFRQRPLF úL FRPLWHWH VRciale IRUPDWH GLQ SHUVRQDOLW L vQ
GRPHQLLOHVRFLDODOPXQFLLúLHFRQRPLF
Prefectul regiunii UHSUH]LQW VWDWXO úL HVWH vPSXWHUQLFLW V GHVI úRDUH DF LXQL OHJDOH
SHQWUXDSURWHMDLQWHUHVHOHDFHVWXLDGLQXUP
I. Statul
- Franta este o republica indivizibila, laica, democratica si sociala
- Seful statului este Presedintele Republicii, ales pentru 7 ani prin vot universal,
putand fi reales de un numar infinit de ori

- Curtile franceze sunt de 2 tipuri : a) Curti juridice
b) Curti administrative
- legislatia este votata de catre Parlament
- Parlamentul este bicameral : - Adunarea Nationala
- Senat
- Adunarea Nationala este aleasa pentru 5 ani prin vot direct universal
- Senatul este ales prin vot universal indirect de catre grupul electoral al « grands
electeurs »
- Un mandat de senator este acordat pentru 9 ani
- Senatul nu poate fi dizolvat, spre deosebire de Adunarea Nationala
- Puterea decizionala finala in toate deciziile importante o are Adunarea Nationala
- este divizata intre:a) Presedintele Republicii
b) Primul Ministru
- seful Guvernului este Primul Ministru
- Guvernul este format din: a) Primul ministru
b) un numar de ministere
c) secretariate de stat
- Primul ministru, care este numit de catre Presedintele Republicii, este responsabil
pentru actiunile Guvernului
CUVINTE - CHEIE
¾ Republica democratica si sociala
¾ Curti juridice
¾ Curti administrative
¾ Curti de corectie
¾ Curti de politie
¾ Grupuri de consultanta
¾ Mediator national
¾ Delegat general
¾ Armenia Androniceanu0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD

¾ Cameron D., Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies,
Montreal, 1996.
¾ Churchill S., Nouvelles Perspectives Canadiennes, Studes Canadiennes, Ottawa,
1998.
¾ Crane D., The Public Manager Contemporary Challenges and Responsabilities,
Georgia State University Press, Chicago, 1991.
¾ Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington,
University of Indiana Press, 1984.
¾ Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.
¾ Flynn N., Managing Public Services, Martin’s Press, New York, 1990.
¾ Fremont L., Public Budgeting, New York, 1983
¾ Breton R., Multiculturalism and Canadian Nation-Building in Politics of Gender,
Ethnicity and Language in Canada, sous la dir de Alan Cairns et Cynthia Williams,
Toronto University Press, nr. 34, 1996.

1) Pentru cati ani este ales seful statului? De cate ori poate fi reales?
2) Care sunt principiile sistemului legislativ francez?
3) Sub ce autoritate se afla Curtile Juridice? Dar cele administrative?
4) Cui îi revine sarcina de a rezolva situatiile problema care pot sa apara in activitatea celor
doua Curti?
5) Ce fel de Parlament are Franta?
6) Care este deosebirea dintre cele doua camere ale Parlamentului?
7) Cui apartine puterea executiva in Franta?

CAPITOLUL 12 3$57,&8/$5,7 ,$/(0$1$*(0(178/8,38%/,&
IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN JAPONIA
MOD DE LUCRU
CUPRINS:
12.1. Statul
REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
BIBLIOGRFIE SUPLIMENTARA
CONCEPTE:
Sistem parlamentar
Tron imperial dinastic
Dieta
Conducerea centrala
Resursele financiare
Resursele umane ale managementului
Sistemul informational
Ministere/ Departamente
Guverne locale
Guverne la nivel de prefecturi
Birouri de revizie contabila
MOD DE LUCRU

(1) Manual,
notite notele de curs.
(2) Rezumat si
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
(4) Intrebari
autoevaluare
caietul de lucrari pentru seminar.
(6) Studii de caz ,
exercitii
Caiet de seminar
Capitolul 12
Particularit LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ-DSRQLD
Japonia are un VLVWHPGHDGPLQLVWUD LHSXEOLF UHVWUkQVvQFDUHDO WXULGHFRPSRQHQWHOHFODVLFH
H[LVW DJHQ LLúLFRUSRUD LL
12.1. Statul
Japonia este un stat unitar condus în PRGVLPEROLFGHXQvPS UDWúLJXYHUQDWGHPRFUDWLFGHXQ
sistem parlamentar FDUDFWHUL]DW SULQ VHSDUDUHD FODU D SXWHULORU vQ VWDW vQ WUHL PDUL GLUHF LL OHJLVODWLY
H[HFXWLY úLMXULGLF
&RQVWLWX LD -DSRQLHL D IRVW SURPXOJDW vQ úL FRQ LQH LQIRUPD LL vQ OHJ WXU FX VWDWXWXO
ÌPS UDWXOXL -DSRQLHL HOLPLQDUHD U ]ERLXOXL GUHSWXULOH úL REOLJD LLOH RDPHQLORU IXQF LLOH
'LHWHL3DUODPHQWXOXL &DELQHWXOXL úL -XVWL LHL DOWH SUHYHGHUL UHIHULWRDUH OD ILQDQ H DXWRJXYHUQDUH úL
VXSUHPD LDOHJLL
$úDFXPDPSUHcizat mai sus, úHIXOVWDWXOXLHVWHÌPS UDWXO7HQQRvQOLPEDMDSRQH] XQIHOGH
simbol al Statului úL DO XQLW LL SRSRUXOXL. (O QX HVWH LPSOLFDW vQ SROLWLF úL QX DUH SXWHUH ID GH
Guvern. Tronul imperial este dinastic.
$YL]DUHDúLDSUREDUHD&DELQHWXOXLVXQWQHFHVDUHSHQWUX WRDWHDF LXQLOHSHFDUHOHvQWUHSULQGH
ÌPS UDWXO vQ SUREOHPHOH 6WDWXOXL (O QXPHúWH 3ULPXO 0LQLVWUX SURSXV GH 'LHW úL ùHIXO -XVWL LHL GH
SHOkQJ &XUWHD6XSUHP FDUHDIRVWGHVHPQDWGH&DELQHW
6WUXFWXUDDXWRULW LL
JapoQLD FD RULFH VWDW GHGUHSW DUHDXWRULWDWHD GLYL]DW vQFHOH WUHL UDPXUL GH ED] YH]LILJXUD QU
Structura Guvernului Japoniei).
12.2.1. $XWRULWDWHDMXULGLF
'XS FHO GH DO GRLOHD U ]ERL PRQGLDO PXOWH HOHPHQWH DSDU LQkQG VSHFLILFXOXL DGPLQLVWUD L ei
DPHULFDQHDXIRVWLQWURGXVHvQ-DSRQLD([FHS LHVXQWVLVWHPXOMXULGLFúLDXWRULWDWHDH[HFXWLY
ÌQ -DSRQLD SURFHVHOH VH GHVI úRDU OD trei niveluri 5HFODPDQ LL H[SXQ FD]XULOH ORU OD Curtea
DistrictuluiGXS FDUHSRWV DSHOH]HOD&XUWHDÌQDOW úLv n final, la &XUWHD6XSUHP GDF SUREOHPDQX
DIRVWUH]ROYDW ODQLYHOXULOHLQIHULRDUH
Figura nr. 7. Structura Guvernului Japoniei14)
Guvernul Japoniei
Autoritatea LegislatiY $XWRULWDWHD([HFXWLY Secretariatul Cabinetului $XWRULWDWHD-XULGLF
DIETA CABINETUL &85 ,/(

Secretariatul Cabinetului
&DPHUD5HSUH]HQWDQ L lor BiroulLegislativ al &XUWHD6XSUHP
Biroul de Control
Cabinetului
(8)
Înalta Curte
Camera Consilierilor Biroul Primului Consiliul de Securitate
Ministru al Japoniei (50)
&XU LOH'LVWULFWXDOH
-XGHF WRULL &XU LL 0LQLVWUXO-XVWL LHL
$XWRULWDWHD1D LRQDO
de Acuzare
de Personal &XU LOH)DPLOLDOH (50)
Ministrul Afacerilor
Comisisa de judecata a &RPLVLDGH&RPHU
Externe
$FX]D LORU
Liber &XU LOH*HQHUDOH (453)
0LQLVWHUXOGH)LQDQ H
BibliotecD1D LRQDO &RPLVLD1D LRQDO GH
(201)
a Dietei Protejare a Mediului * Comisiile
0LQLVWHUXO(GXFD LHL GH8UP ULUH
Comisia de Coordo-
Ministerul 6 Q W LLúL nare a Problemelor
3HUVRDQHORUvQ9kUVW de Mediu
$JHQ LD Familiei
MinisterulAgriculturii,
Imperiale
3 GXULORUúL3HVFXLWXOXL
$JHQ LDGH0DQDJH -
Ministerul Industriei
PHQWúL&RRUGRQDUH
úL&RPHU XOXL
,QWHUQD L onal
$JHQ LDGH'H]YROWDUH
Ministerul de Transport Hokkaido
$JHQ LDGH$S UDUH

Ministerul 3RúWHLúL
7HOHFRPXQLFD LLORU
$JHQ LDGH3ODQLILFDUH
Ministerul Muncii (FRQRPLF
$JHQ LD de ùWLLQ
0LQLVWHUXO&RQVWUXF LLORU
úL7HKQRORJLH
$JHQ ia de Mediu *
Ministerul
de Interne
$JHQ LDGH'H]YROWDUH
Okinawa

!
"

#"

• $%& $ " ! "$'(

(
) " (
" " * $JHQ LD1D LRQDO
ale Biroului Primul
pentru Teritorii
14) +-,/.0'1 2 32 4 ,-56.7$89.
0HQ LRQ PF vQ-DSRQLDQXH[LVW &XUWH$GPLQLVWUDWLY
1XP UXOGH&XU LSHQWUXILHFDUHQLYHOHVWHXUP WRUXO
- ÎnalteOH&XU Lsunt opt în fiecare regiune

- &XU LOH'LVWULFWXDOHVXQWFLQFL]HFLvQILHFDUHSUHIHFWXU
- &XU LOH)DPLOLDOH sunt cincizeci
- Cur ile GeneraleVXQWvQQXP UGHSDWUXVXWHFLQFL]HFLúLWUHL
Parlamentul sau 'LHWD1D LRQDO este cel mai înalt organ prin care VWDWXOvúLH[HUFLW SXWHUHDúL
singurul organ legiuitor.
Acesta/aceasta este compus din GRX FDPHUH: &DPHUD 5HSUH]HQWDQ LORU FDUH DUH PHPEUL úL
Camera Consilierilor care are 252 membri.
În cazul unor GLIHUHQGH vQWUH FHOH GRX &DPHUH vQ OHJ WXU FX GHVHPQDUHD 3ULPXOXL 0LQLVWUX
sau în negocierile referitoare la buget, propunerile legislative, &DPHUD5HSUH]HQWDQ LORUDUHSULRULWDWH
vQID D&DPHUHL&RQVLOLHULORU
Comisiile specialeVXQWRUJDQL]DWHúLvúLGHI úRDU DFWLYLWDWHDFDJUXSXULGHOXFUXSHQWUXDPEHOH
&DPHUH )LHFDUH &DPHU VHOHFWHD] PHPEULL SHQWUX ILHFDUH FRPLVLH vQ PRG SURSRU LRQDO FX QXP UXO
GH ORFXUL GH LQXWH GH SDUWLGH vQ &DPHU )LHFDUH PHPEUX DO &DPHUHL WUHEXLHV DSDU LQ FHO SX LQ XQHL
comisii.
Propunerile legislative SRWILLQL LDWHGHCabinet, o comisie sau un grup de membri.
)LHFDUH&DPHU DUHXQSecretariat úLXQBirou Legislativ.
$XWRULWDWHDH[HFXWLY
$GPLQLVWUD LDSXEOLF vQ-DSRQLDGLIHU VHPQLILFDWLYGHDFHORUODOWH ULGH]YROWDWHÌQDQXO
UHXQHDSHVWHGHSHUVRDQHGLQFDUHDGLF HUDXDQJDMD LODQLYHOXOFHQWUDOLDU
SHUVRDQH OXFUDX vQ RUJDQL]D LL JXYHUQDPHQWDOH vQ WLPS FH DO L HUDX LQWHJUD L vQ DUPDWD
IRU HORUGHDXWRDS UDUH
3ULPXO0LQLVWUXHVWHGHVHPQDWGH'LHW GLQWUHPHPEULLDFHVWHLDúLHVWHQXPLWDSRLGHÌPS UDW
De obicei, úHIXO SDUWLGXOXL SROLWLF care DVLJXU PDMRULWDWHD vQ 'LHW devine Prim Ministru úL ùHI DO
Cabinetului. El este învestit cu SXWHUHDH[HFXWLY úLQXPHúWHPLQLúWULLGHVWDW.
3ULPXO 0LQLVWUX UHSUH]LQW &DELQHWXO H[HUFLW FRQWUROXO úL VXSUDYHJKHD] GLIHULWHOH
VHJPHQWHDOHDGPLQLVWUD LHL
%LURXO 3ULPXOXL 0LQLVWUX GH LQH DFHODúL UDQJ FX PLQLúWULL úL WRDWH DFHVWHD VXQW vQ VXERUGLQHD úL
sub controlul Cabinetului. Biroul reunea 571 de persoane în 1991.

([LVW vQSOXV trei comisiiúLQRX DJHQ LLFDUHIXQF LRQHD] SHOkQJ %LURXO3ULPXOXL0LQLVWUX
Acestea sunt cunoscute ca organisme externe ale Biroului Primului Ministru. Cele mai multe sunt
conduse GH PLQLúWUL GH VWDW FDUH VXQW PHPEUL DL &DELQHWXOXL(L VXQW UHVSRQVDELOL vPSUHXQ FX 3ULPXO
0LQLVWUXSHQWUXSROLWLFDGHSODQLILFDUHúLFRRUGRQDUHFDUHLPSOLF PLQLVWHUHOHúLDJHQ LLOH
6HFUHWDULDWXO%LURXOXL3ULPXOXL0LQLVWUXFRRUGRQHD] DFWLYLW LOHDGPL nistrative ale ministerelor

úLDJHQ LLORUSUHFXPúLUHOD LLOHSXEOLFH 2UJDQHOH DGPLQLVWUDWLYH FDUH FRODERUHD] GLUHFW FX
Biroul Primului Ministru sunt:

-&RPLVLDGH&RPHU /LEHU
-&RPLVLD1D LRQDO SHQWUX6LJXUDQ 3XEOLF
-&RPLVLDGH&RRUGRQDUHúL Dezbatere pe Probleme de Mediu;
-$JHQ LD1D LRQDO SHQWUXÌQJULMLUHD)DPLOLHL
-$JHQ LDGH0DQDJHPHQWúL&RRUGRQDUH
-$JHQ LDGH'H]YROWDUH+RNNDLGR
-$JHQ LDGH$S UDUH
-$JHQ LDGH3ODQLILFDUH(FRQRPLF
-$JHQ LDSHQWUXùWLLQ úL7HKnologie;
-$JHQ LDSHQWUX0HGLX
-$JHQ LDGH'H]YROWDUH2NLQDZD
-$JHQ LD1D LRQDO SHQWUX7HULWRULX
Fundamentarea deciziilor - Coordonarea
Cabinetul constituit de Primul Ministru, care îl conduce, nu are mai mult de GH PLQLúWUL GH
stat. TR LUHSUH]LQW SXWHUHDH[HFXWLY úLVHDIO VXEDXWRULWDWHDùHIXOXL&DELQHWXOXL, care de altfel este
úLUHVSRQVDELOGHJUXSvQID D'LHWHL
Secretariatul Cabinetului DUH DWULEX LL SHQWUX SUHJ WLUHD DJHQGHL GH OXFUX D úHGLQ HORU GH
Cabinet, pentru derulareD GH VWXGLL úL FHUFHW UL SHQWUX PHQ LQHUHD XQLW LL SROLWLFH SHQWUX DQDOL]H vQ
GRPHQLXOSROLWLF&HLPDLPXO LPHPEULDL6HFUHWDULDWXOXLVXQWVHFRQGD LGHPLQLúWULúLDJHQ L
5HFHQWSHQWUXDvQW ULIXQF LDORUGHFRRUGRQDUHQXP UXOGHSHUVRQDOD crescut la recomandarea

Consiliului Provizoriu pentru Promovarea Reformei Administrative.
6FKL HOHGH SURJUDPHSULYLQGRULHQWDUHDSROLWLF VXQWFRQWXUDWH vQPLQLVWHUVDXDJHQ LHLDUDSRL
DX ORF QHJRFLHUL FX DOWH PLQLVWHUH VDX DJHQ LL GXS FDUH VXQW GH]E WXWH vQ FDGUXO &RQIHULQ HL
$GPLQLVWUDWLYH D 9LFHPLQLúWULORU vQDLQWH GH D VH vQGUHSWD F WUH úHGLQ D GH &DELQHW XQGH GH]EDWHULOH
FRQWLQX
ÌQFDGUXOILHF UXLPLQLVWHUVDXDJHQ LHH[LVW vQWUHGRX úLGRX ]HFL de consilii consultative.

Consilierii sunt adHVHD H[SHU L SURIHVRUL XQLYHUVLWDUL MXUQDOLúWL úL UHSUH]HQWDQ L DL GLIHULWHORU
partide.
&RQGXFHUHD FHQWUDO HVWH UHDOL]DW GH F WUH $JHQ LD GH 0DQDJHPHQW úL &RRUGRQDUH FUHDW vQ
SULQ FRODERUDUHD GLQWUH $JHQ LD $GPLQLVWUDWLY GH 0DQDJHPHQW úL %LUR ul Primului Ministru.
$FHDVWD IXQF LRQHD] FD RUJDQ H[WHUQ DO %LURXOXL 3ULPXOXL 0LQLVWUX FX URO vQ FRRUGRQDUHD úL
managementul Guvernului Central.

$JHQ LDHVWHFRQGXV GHF WUHXQPLQLVWUXGHVWDWúLHVWHIRUPDW GLQ cinci birouri responsabile
pentru manDJHPHQWXOUHVXUVHORUXPDQHFRQGXFHUHDDGPLQLVWUDWLY LQVSHF LDDGPLQLVWUDWLY SURWRFRO
VWDWLVWLFLúLELURXULOHUHVSRQVDELOHSHQWUXFRRUGRQDUHDJHQHUDO DSROLWLFLLGHVHFXULWDWHDFWLYLWDWHSHQWUX
tineret etc.
Biroul Administrativ de Management este responsabil pentru promovarea reformei
administrative în cadrul sistemului administrativ.
$O WXULGH%LURXO3ULPXOXL0LQLVWUXVHDIO GRX VSUH]HFHPLQLVWHUH .

Alte componente administrative sunt: comisiile DJHQ LLOH vntreprinderile guvernamentale,
organeDWDúDWHSHOkQJ PLQLVWHUHúLDJHQ LL

FRUSRUD LLOHSXEOLFHúLGLIHULWHOHWLSXULGH
&RPLVLLOHúLDJHQ LLOHVXQWFRQVLGHUDWHFDRUJDQHH[WHUQHDOHPLQLVWHUXOXLVDX%LURXOXL3ULPXOXL
Ministru. 2 VLQJXU H[FHS LH HVWH $JHQ LD $GPLQLVWUDWLY FX 3UREOHPH GH $S UDUH DWDúDW SH OkQJ
$JHQ LDGH$S UDUH
&RPLVLLOHúLDJHQ LLOHVHEXFXU GHDFHODúLVWDWXWFXPLQLVWHUHOHFXXQHOHH[FHS LL
2 FRPLVLH SRDWH IL VWDELOLW DWXQFL FkQG VH FRQVLGHU QHFHVDU LQWHQVLILFDUHD FRQWUROXOXL úL
XUP ULULLGHF WUHPLQLVWHUDJUDGXOXLGHUHDOL]DUHDRELHFWLYHORUúLDPRGXOXLGHGHVI úXUDUHDDFWLYLW LL
([LVW trei comisiiVWDELOLWHSHOkQJ %LURXO3ULPXOXL0LQLVWUXúLpatru în cadrul ministerelor. Ca
organe semiindependente, comisiile sunWFRQWURODWHúLVXSUDYHJKHDWHGHF WUH&DELQHW

([LVW QRX DJHQ LL constituite ca organe externe ale Biroului Primului Ministru, alteori ca
RUJDQH DOH PLQLVWHUXOXL &HOH PDL PXOWH GLQWUH HOH VXQW FRQGXVH GH PLQLúWULL GH VWDW LDU VWUXFWXULOH ORU
interne sunt aproape la fel cu cele ale ministerelor.

ÌQWUHSULQGHULOH JXYHUQDPHQWDOH VXQW vQ QXP U GH patru 6HUYLFLXO 3RúWDO 6HUYLFLXO 1D LRQDO DO
3 GXULORU%LURXOGH7LS ULWXULúL0RQHW ULD
1X H[LVW UHJXOL IL[H SHUPDQHQWH GHVSUH PRGXO FXP VXQW RUJDQL]DWH întreprinderile
guvernamentale.
&RUSRUD LLOHSXEOLFHVXQWFRQVWLWXLWHGH*XYHUQXO1D LRQDOSRWULYLWXQRUOHJLVSHFLILFHúLVXQW
R IRUP GH RUJDQL]DUH SHQWUX GHVI úXUDUHD DFWLYLW LL GH F WUH VWDW Ele sunt constituite când se
FRQVLGHU F PDQDJHPHQWXO DU IL PDL SHUIRUPDQW GDF DFWLYLW LOH V DU GHVI úXUD VXE IRUPD XQRU
-
DVWIHOGHRUJDQL]D LLWLSFRUSRUD LL
La 1 ianuarie 1992 existau în total GHFRUSRUD LLSXEOLFHvQ-DSRQLDGXS FXPXUPHD]
- &RUSRUD LLSHQWUX'LYHUVH8WLOLW L.RGkQFDQXP UúLUHXQHDXSHUVRDQH

- &RUSRUD LLOHSHQWUX3URLHFWH-LJ\RGDQHUDXúLUHXQHDXSHUVRDQH
- &RUSRUD LLOHGH)LQDQ H.RNRFXDQJDMD L
- % QFLOH6SHFLDOH7RNXVKXJLQNRúL.LQNRúLUHXQHDXSHUVRDQH
- Autoritatea de Afaceri (Eiden), 1 cu 10849 persoane;
- Companiile Speciale 7RNXVKXJDLVKDFDQXP UvQFDUHOXFUDXSHUVRDQH
- $OWH&RUSRUD LLvQQXP UGHFXXQWRWDOGHSHUVRQDOGH
Din sistemul conducerii centrale fac parte:
$JHQ LDGH0DQDJHPHQWúL&RRUGRQDUH
0LQLVWHUXO-XVWL LHL
0LQLVWHUXO)LQDQ HORU
0LQLVWHUXO$JULFXOWXULL3 GXULORUúL3LVFLFXOWXULL
0LQLVWHUXO3RúWHORUúL7HOHFRPXQLFD LLORU
Guvernele locale
*XYHUQHOH ORFDOH VXQW RUJDQL]DWH SRWULYLW &RQVWLWX LHL úi Legii Autonomiei Locale, care
stipulea] vQPRGH[SUHVSULQFLSLXODXWRJXYHUQ ULLORFDOH.
Fiecare Guvern local are SURSULXO V X FRUS OHJLVODWLY úL H[HFXWLY $FHúWL PHPEUL VXQW GLUHFW
DOHúLGHF WUHORFXLWRULLDUUHOD LLOHFXúHIXOH[HFXWLYIXQF LRQHD] SHSULQFLSLXOVLVWHPXOXLSUH]LGHQ LDO
&HOHGRX UDPXULH[HFXWLY úLOHJLVODWLY FRODERUHD] XQDFXFHDODOW
Guvernele locale au GRX WLSXULGHIXQF LLvQ-DSRQLD:

-)XQF LLSURSULL
-)XQF LLGHOHJDWH
Guvernele locale sunt împuternicite (mandatDWH GH PLQLVWHUHOH *XYHUQXOXL 1D LRQDO V
proiecteze planuri pentru propria activitate.

)XQF LLOHGHOHJDWHVHH[HUFLW úLSULQRUJDQL]D LLOHSXEOLFHGHWLSDJHQ LHFHHDFHvQVHDPQ R
DSOLFDUH D XQRU LQVWUXF LXQL FDUH VXQW WUDQVPLVH GH PLQLVWHUHOH UHVS onsabile ùHIXO H[HFXWLY VDX
RUJDQXOH[HFXWLYvQDFHDVW VLWXD LHHVWHRDJHQ LHD*XYHUQXOXL1D LRQDO
Guvernele la nivel de prefecturiVXQWvQQXP UGHúLVXQWIRUPDWHGLQ

- "To", pentru Guvernul Metropolitan din Tokio;
- "Do", pentru prefecturile din insulele Hokkaido;
- 'RX )XSHQWUXSUHIHFWXULOHGLQ2VDNDúL.\RWR
-3DWUX]HFLúLWUHL.HQSHQWUXSUHIHFWXULOHSHUPDQHQWHUHJXODWH3RSXOD LDGLQDFHVWHUHJLXQLYDULD]
între 11 milioane locuitori în Tokio la 600000 locuitori în Tottori.
6DUFLQLOH JXYHUQHORU ORFDOH VH GHVSULQG GLQ QHYRLOH ]LOQLFH DOH SRSXOD LHL ORFDOH úL VH UHIHU vQ
SULQFLSDO OD VLVWHPXO GH vQY PkQW SULPDU JLPQD]LDO úL OLFHDO DVLJXUDUHD FHUHULL GH DS VHUYLFLL
VDQLWDUHúLFXU HQLHVHUYLFLLGHVHFXULWDWHORFDO úLJULMDSHQWUXSHUVRDQHOHYkUVWQLFHúLSHQWUXWLQHUL
*XYHUQHOH PXQLFLSDOH SULPHVF DYL]H UHFRPDQG UL úL GLUHF LL GH DF LXQH GH OD JXYHUQHOH GH SH
OkQJ SUHIHFWXULSHQWUXD úLvPEXQ W

- LVLVWHPHOHORUGHPDQDJHPHQW
I. Statul
- Japonia este un stat unitar condus de un imparat si guvernat democratic de un sistem parlamentar
- imparatul nu este implicat in politica si nu are putere fata de Guvern
- tronul imperial este dinastic si are deci o descendenta din tata in fiu

- in Japonia procesele se desfasoara la 3 niveluri
- reclamantii expun cazurile lor la Curtea Districtului, dupa care pot sa apeleze la Curtea Inalta si,
in final, la Curtea Suprema, daca problema nu a fost rezolvata la nivelurile inferioare
- in Japonia nu exista Curte Administrativa
- seful Justitiei, respectiv al Curtii Supreme este numit de imparat, dupa ce a fost desemnat de catre
Cabinet
- singurul organ legiuitor prin care statul isi exercita puterea este Parlamentul sau Dieta Nationala
- Parlamentul este compus din doua camere :a) Camera Reprezentantilor
b) Camera Consilierilor
- in cazul unor diferende intre cele doua camere, Camera Reprezentantilor are prioritate in fata Camerei
Consilierilor
- Dieta isi desfasoara activitatea in sesiuni ordinare
- fiecare Camera are un Secretariat si un Birou Legislativ
- Primul ministru este desemnat de Dieta dintre membrii acesteia si este numit apoi de Imparat
- devine prim-ministru si Sef al Cabinetului seful partidului politic care asigura majoritatea in Dieta
- primul-ministru:- reprezinta Cabinetul
- exercita controlul
-supravegheaza diferitele segmente ale administratiei
- Cabinetul constituit de primul ministru , care il conduce, nu re mai mult de 20 de ministri de stat
care reprezinta puterea executiva, aflandu-se sub autoritatea Sefului Cabinetului care este
responsabil si in fata Dietei.
CUVINTE-CHEIE
Dieta nationala
Camera Reprezentantilor
Camera Consilierilor
Curtea Districtului
Curti Familiale
Centrul Interdepartamental pentru computere
Kodan(Corporatii pentru diverse utilitati)
Koko(Corporatii de Finante)
Eiden(Autoritatea de Afaceri)
$UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLF
Gilles P., New Patterns of Governance, Kenneth Press, Ottawa, 1994.
Goodnow F., The Principles of the Administrative Law of the United States, New York, G.
P. Putnam’s Sons, 1905.
Gulick L., Papers on the Science of Administration, Institute of Public Administration, New
York, 1987.
,RUJRYDQ$'UHSW$GPLQLVWUDWLYWUDWDW(OHPHQWDUYRO+HUFXOHV%XFXUHúWL 993.
Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment,
Fre Press, New York, 1987.
Press, 1988.
Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview Press,
Toronto, 1993.
1) Ce tip de stat este Japonia?
2) Cine are prioritate dintre cele doua Camere ale Parlamentului atunci cand apar diferende in
legatura cu desemnarea Primului-ministru?
3) Care este procedura de alegere a primului-ministru?
4) Care sunt principalele atributii ale Dietei?
5) Ce fel de functii au guvernele locale din Japonia?
6) Care sunt atributiile guvernelor locale?

CAPITOLUL 13 3$57,&8/$5,7 ,$/(0$1$*(0(178/8,
PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN SUEDIA
MOD DE LUCRU
CUPRINS:
13.1. Statul
REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
CONCEPTE:
Structura administrativa duala
Descentralizare
Sistemul de distributie
Principiul suveranitatii nationale
Principiul democratiei reprezentative
Structuri asociate
Ministere
MOD DE LUCRU

notele de curs.
(2) Rezumat si
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara
(4) Intrebari
autoevaluare
exercitii
Caiet de seminar
Capitolul 13
3DUWLFXODULW LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEO ic in sistemul administrativ din Suedia

$SDUDWXODGPLQLVWUDWLYDO6XHGLHLVHGLIHUHQ LD] GHFHOHODOWHSULQXUP WRDUHOHFDUDFWHULVWLFL
1. 6WUXFWXU DGPLQLVWUDWLY GXDO RULHQWDW SH SROLWLFD PLQLVWHUHORU úL QXPHURDVH
DJHQ LLH[HFXWLYHLQGHSHQGHQWH
2. 'HVFHQWUDOL]DUHSXWHUQLF FXUHVSRQVDELOLW LPDULODQLYHOXULOHUHJLRQDOúLORFDO
13.1. Statul
Suedia este o PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO cu o IRUP SDUODPHQWDU GH guvernare &RQVWLWX LD
VXHGH] VHED]HD] SH trei legi fundamentale:
1. Legea referitoaUHODPRGDOLW LOHGHJXYHUQDUHHODERUDW vQ
2. Legea pentru succesiune, datând din anul 1810;
3. /HJHDOLEHUW LLSUHVHLHODERUDW vQ
ÌQ D IRVW LQWURGXV D SDWUD OHJH IXQGDPHQWDO aceea referitoare la libertatea de
exprimare.
În Suedia ùHIXO 6WDWXOXL HVWH 5HJHOH QHLPSOLFDW vQ SROLWLF úL I U GUHSW GH H[HUFLWDUH D SXWHULL
politice.
Regele are doar IXQF LLRQRULILFH
ùHIXO6WDWXOXLGHVFKLGHVHVLXQHDDQXDO D3DUODPHQWXOXL5LNVGDJGDUQXSDUWLFLS ODGH]EDWHUL
úLQXDUHGUHSWGHVHPQ WXU SHQWUXQLFLXQDGLQGHFL]LLOHJXYHUQDPHQWDOH
'H FXUkQG UROXO ùHIXOXL 6WDWXOXL HVWH úL DFHOD GH D propune noul Prim Ministru LDU DFHDVW
LQIRUPD LHHVWHSUHOXDW XOWHULRUGHF WUH3XUW WRUXOGH&XYkQWDO3DUODPHQWXOXL
13.2. Reprezentarea autoriW LL
&HOHWUHLVHJPHQWHDOHDXWRULW LLVXQWUHSUH]HQWDWHúLvQ6XHGLDGDUvQWU -un mod specific .(vezi

figura 8. Structura sectorului public in Suedia).
13.2.1. $XWRULWDWHDMXULGLF
&RQVWLWX LDVHED]HD] SHXQVLVWHPGHQRUPHSHQWUXILHFDUHQLYHOLHU arhic.

/D YkUIXO LHUDUKLHL VH DIO legile fundamentale. 2 OHJH IXQGDPHQWDO SRDWH IL GHFUHWDW GRDU
GXS FH DX IRVW HODERUDWH GRX YDULDQWH GHFL]LRQDOH'XS DFHHD WUHEXLH V DLE ORF XQ SURFHV GH
DOHJHUH /HJHD IXQGDPHQWDO QX SRDWH IL DPHQGDW VDX DEURJDW GHFkW GXS SDUFXUJHUHD XQHL
proceduri specifice.
Figura nr. 8. Structura sectorului public în Suedia
Parlamentul
Cabinet
$JHQ LL Nivelul

Ministere $JHQ LL pentru Central
8WLOLW L
Publice
Întreprinderi
Proprietate
$JHQ LL Consiliul Comitete/Consilii
de Stat
Administrat $JHQ LL 1D LRQDO Executive Nivelul
Alte ive Regionale Regional
2UJDQL]D LL 1D LRQDOH
Statale, Consiliul
)XQGD LL 1D LRQDODO
Întreprinderilor
GH6WDWúL
Organi]D LL 0XQLFLSDOLW LOHvQ
Statale
$JHQ LL
locale de Consiliu Comisii

DQJDM UL Municipal Executive
e
$JHQ LL
Locale
2UJDQL]D LL
(Ex,
0XQLFLSDOHúL
Spitalele)
alte
2UJDQL]D LL
Statale
Alegeri parlamentare Alegeri

Alegeri regionale Municipale
8UP WRUXOQLYHOvQFDGUXOLHUDUKLHLHVWHRFXSDWGH legile ordinareSHQWUXFDUHHVWHFHUXW GRDUR
VLQJXU GHFL]LH D5LQNVGDJ XOXL2 OHJH RUGLQDU QX SRDWH IL DPHQGDW RULDEURJDW GHFkW GH R DOW
-
OHJHRUGLQDU
&XU LOHGLVWULFWHORUFRQVWLWXLHSULPDLQVWDQ vQMXVWL LDVXHGH] Deciziile pot fi testate în cadrul

&XU LLGH$SHOúLvQILQDOvQFDGUXO&XU LL6XSUHPH&XU LOHGLVWULFWHORUDQDOL]HD] SUREOHPHF um ar
ILVLVWHPHOHGHWD[HEXQ VWDUHDVRFLDO úLDFWLYLWDWHDPXQLFLSDOLW LL&XU LOH$GPLQLVWUDWLYHGH$SHO
sunt tribunale importante pentru discutarea problemelor din aceste domenii, iar &XUWHD 6XSUHP
$GPLQLVWUDWLY HVWHLQVWDQ DILQDO
Cea de a doua &XUWH6XSUHP HVWH&XUWHD6XSUHP GH$VLJXUDUH6RFLDO
Din 1971, Parlamentul (Riksdag) a fost constituit cu R VLQJXU FDPHU cu 349 de locuri, din
FDUH UHSUH]HQWDQ L DL GLVWULFWHORU HOHFWRUDOH H[LVWHQWH LDU VXQW UH]ervate partidelor,
SURSRU LRQDOFXUH]XOWDWHOHRE LQXWHvQDOHJHUL
Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un 3XUW WRUGH&XYkQW propriu (7DOPDQúLDO L trei
3XUW WRUL GH &XYkQW DL 'HSXWD LORU 3XUW WRUXO GH &XYkQW FD úL FRRUGRQDWRU DO DFWLYLW LL
Parlamentului, provine din rândurile membrilor Partidelor Politice.

3URSXQHULOHSHQWUXGLVFX LDvQ3DUODPHQWSRWILLQWURGXVHGHF WUH*XYHUQVDXGHF WUHPHPEULL
parlamentului.
Toate propunerile sunt transmise la Comisiile sau Comitetele Parlamentare, unde sunt discutate
vQ SUHDODELO,PHGLDW FH &RPLWHWXO VDX &RPLVLD D vQFKHLDW DFHDVW DFWLYLWDWH GH DQDOL] SURSXQHUHD
HVWHGLVFXWDW vQSOHQvQúHGLQ
0HPEULL&DELQHWXOXLVHDúWHDSW V VXV LQ SURSXQHULOHORUvQGLVFX LLOHLQSOHQ0LQLúWULLvQPRG
normal, nu iau parte la dezbaterile care au loc pe marginea propunerilor formulate de unul sau altul
dintre membrii.
3HQWUX D vPEXQ W L H[HUFLWDUHD IXQF LHL GH FRQWURO FDUH HVWH IRDUWH LPSRUWDQW 3DUODPHQWXO
SRDWH LQWURGXFH YRWXO GH FHQ]XU FHHD FH FRQGXFH OD R UHGLVFXWDUH úL UHDYL]DUH D SURSXQHULORU
ODQVDWHGHPLQLúWULVDXGHF WUH*XYHUQvQDQVDPEOXOV X
/D ILHFDUH LQWHUYDO GH WUHL DQL FHO SX LQ 15 Comisii/Comitete (utskott) sunt QXPLWH GH F WUH
fiecare Parlament ales.

5ROXOFRPLVLLORUHVWHúLDFHODGHDSUHJ WLRSURSXQHUHFDUHXUPHD] DILGLVFXWDW vQVHVLXQHD
vQSOHQ$FWLYLWDWHDORUVHvQFKHLHFXWUDQVPLWHUHDXQXLUDSRUWF WUHSOHQSHQWUXVHVLXQHD
SOHQDU 'RFXPHQWXOFRQ LQHRDQDOL] GHWDOLDW DIDFWRULORUFDUHLQIOXHQ HD] SURSXQHUHD
respectiv
$XWRULWDWHDH[HFXWLY
ÌQ 6XHGLD H[LVW R GLYL]DUH FODU D UHVSRVDELOLW LL FHQWUDOH între &DELQHWXO 0LQLúWULORU úL
$JHQ LLVDX%LURXUL
5HVSRQVDELOLW L LPSRUWDQWH VXQW DWULEXLWH guvernelor locale, respectiv 0XQLFLSDOLW LL úL
consiliilor de la nivel de district.
Guvernul Central
3XUW WRUXO GH &XYkQW DO 3DUODPHQWXOXL FRQVXOW OLGHULL SDUWLGHORU SDUODPHQWDUH SXUW WRULL GH
cuvânt ai acestora si seful statului înainte de a face propunerea pentru numirea Primului Ministru.
3DUODPHQWXOYRWHD] DSRLDFHDVW SURSXQHUH3URSXQHUHDHVWHDSUREDW GDF PDMRULWDWHDHVWHSHQWUX
Primul MinistruQXPHúWHDSRLPLQLúWULL&DELQHWXOXL.
Biroul Primului Ministru (Statradsberedningen) este format din aproximativ 55 de persoaneúL
HVWHGLYL]DWvQGRX
- UnitDWHDGH,QIRUPDUH3ROLWLF úL&RQVXOWDQ
-'HSDUWDPHQWXOGH/HJLVOD LH
'HSDUWDPHQWXO GH /HJLVOD LH HVWH IRUPDW GLQ SHUVRDQH I U RULHQWDUH SROLWLF úL VH LPSOLF vQ
WRDWHSURFHGXULOHFRQVWLWX LRQDOHúLOHJDOHSUHFXPúLvQGHUXODUHDúHGLQ HORU&DELQHWX lui.

Cabinetul în prezent este format din PLQLúWULI U 3ULPXO0LQLVWUX
Membrii Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului.
ÌQWLPSXOGHUXO ULLDFWLYLW LLORUvQFDGUXOELURXULORUPLQLVWHULDOHSDUODPHQWDULLvúLPHQ LQ
locurile lor în ParlameQWVDXVXQWUHSUH]HQWD LGHSHUVRDQHGHVHPQDWH

ÌQFHSkQG GLQ GHFHPEULH 0LQLVWHUXO )LQDQ HORU DUH UHVSRQVDELOLW L GHSOLQH SHQWUX
DGPLQLVWUD LDSXEOLF
$JHQ LLOH din subordinea acestui minister sunt:

- $JHQ LDSHQWUX'H]YROWDUH$GPLQLVWUDWLY úL
-%LURXO1D LRQDOGH5HYL]LH&RQWDELO
&HOH GRX DX DWULEX LL SHQWUX implementarea reformelor în toate domeniile managementulul
publicODQLYHOXO$JHQ LLORU
-'RX $JHQ LLDXUHVSRQVDELOLW LSHQWUXPDQDJHPHQWXOUHVXUVHORUXPDQHúL
-$JHQ LLOH6XHGH]HGH6WDWLVWLF
0LQLVWHUXO)LQDQ HORU are un rol important în problema resurselor umane.
$JHQ LD 1D LRQDO SHQWUX $QJDMD LL *XYHUQDPHQWDOL (SAV) din subordinea Ministerului
)LQDQ HORU HVWH UHVSRQVDELO SHQWUX contractele colective úL pentru implementarea noii politici de
personalvQVHFWRUXOSXEOLF$JHQ LDDIRVWUHRUJDQL]DW vQ

,QVWLWXWXO 1D LRQDO SHQWUX 3UHJ WLUH úL 'H]YROWDUH vQ 'RPHQLXO 6HUYLFLLORU &LYLOH, din
VXERUGLQHD 0LQLVWHUXOXL )LQDQ HORU SURPRYHD] HILFLHQ D FRPSHWHQ D úL FDOLWDWHD vQ sectorul
SXEOLF ÌQ SH GDWD GH LXOLH DFHVW ,QVWLWXW D IRVW GL]ROYDW úL DVWIHO ILHFDUH $JHQ LH D GHYHQLW
UHVSRQVDELO SHQWUXWRDWHSUREOHPHOHFDUHDSDUvQGRPHQLXOV XGHDFWLYLWDWH
ÌQ6XHGLD0LQLVWHUXO)LQDQ HORUHVWHRUJDQXOFXUHVSRQVDELOLWDWHFHQWUDO SHQWUXFRRUGRQDUHD
SURFHVXOXLGHGH]YROWDUHDWHKQLFLLLQIRUPD LRQDOHvQVHFWRUXOSXEOLF
0LQLVWHUHOHVXQWGHUHJXO GHGLPHQVLXQLPLFLXQHOHQXGHS úHVFGHSHUVRDQH
6DUFLQD ORU SULQFLSDO HVWH FD SULQ PLQLúWULL V SDUWLFLSH OD SURFHVXO GH IXQGDPHQWDUH D
SROLWLFLL *XYHUQXOXL 0LQLúWULL LDX GHFL]LL úL SUHJ WHVF SURSXQHULOH FDUH XUPHD] D IL WUDQVPLVH
SHQWUXGLVFX LHvQ3DUODPHQW
Alte decizii sunt luate de DJHQ LLOH LQGHSHQGHQWH GLQ VXERUGLQH úL GH grupurile constituite la
nivelul districtelor.
Un alt motiv pentru care ministerele sunt mici ca dimensiune este rolul important jucat de
QXPHURDVHFRPLVLLúLFRPLWHWHFDUHRSHUHD] DO WXULGHHOH([LVW vQSUH]HQWDSURDSHGHDVWIHO
GHFRPLWHWHúLFRPLVLLFDUHDXDFWLYLWDWHSHUPDQHQW
ÌQ SUH]HQW H[LVW PLQLVWHUH FX XQ QXP U DSUR[LPDWLY GH DQJDMD LI U 0LQLVWHUXO
$IDFHULORU([WHUQHFDUHUHXQHúWHDSUR[LPDWLYSHUVRDQH
&RQGXFHUHDFHQWUDO úLORFDO
Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin Birourile Administrative de District
ODQVVW\UHOVHFRQGXVHILHFDUHGHF WUHXQGuvernatorQXPLWGH*XYHUQSHúDVHDQL
&HLODO LPHPEULDL%LURXULORU$GPLQLVWUDWLYHGH'LVWULFWVXQWQXPL LGH&RQVLOLHULLGLVWULFWXOXL
6DUFLQD SULQFLSDO D DFHVWRUD HVWH V UHSUH]LQWH *XYHUQXO FHQWUDO vQ VSHFLDO vQ SUREOHPHOH GH
SODQLILFDUHUHJLRQDO GHFRRUGRQDUHúLGHDGPLQLVWUDUHODQLYHOGHGLVWULFW
În plus, câteva $JHQ LL&HQWUDOH au birouri regionale, adesea chiar la nivel de district, care sunt
FRQGXVHGHF WU e Guvernatorul Districtului.
&RQVLOLHULL GLVWULFWXOXL ODQGVWLQJ úL PXQLFLSDOLW LOH VDX FRPXQHOH NRPPXQ MRDF XQ URO
LPSRUWDQW vQ VHFWRUXO SXEOLF /D DFHVW QLYHO vúL GHVI úRDU DFWLYLWDWHD DSUR[LPDWLY GLQ
SHUVRQDOXOFDUHOXFUHD] vQVHFWRUXOSXEOLF .
&RQGXFHUHDODDFHVWQLYHOUHXQHúWHDSURDSHGHUHSUH]HQWDQ LSROLWLFL
([LVW GH FRQVLOLHUL GH GLVWULFW ILHFDUH ILLQG R SHUVRDQ FX R SRSXODULWDWH GHRVHELW FDUH VH
RFXS FXDSOLFDUHDWD[HORUSHYHQLWFXSHUIHF LRQDUHDVLVWHPXOXLGHvQJULMLUHDV Q W LLSRSXOD LHL
úLFXRUJDQL]DUHDDFWLYLW LLGHSUHJ WLUHDFHW HQLORUvQúFROL
([LVW GH DVHPHQHD GH GLVWULFWH PXQLFLSDOH FRQGXVH GH F WUH XQ &RQVLOLX DOHV
5HSUH]HQWDQ LLDFHVWRUDDXGUHSWXOGHDSHUFHSHWD[HSHYHQLWúLDRIHULGLYHUVHV ervicii.

I. Statul
- Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de guvernare
- Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta pozitie in aripa guvernamentala
- Parlamentul poate propune o lege pentru care se organizeaza un referendum consultativ
- seful statului este Regele, neimplicat in politica si fara drept de exercitare a puterii politice
- Regele are doar functii onorifice, cum ar fi aceea de reprezentant oficial al statului
- seful statului il propune pe primul-ministru
- tot Regele deschide sesiunea anuala a Parlamentului(Riksdag),fara a participa la dezbateri si nevand
drept de semnatura pentru nici una din deciziile guvernamentale.
II.Structura autoritatii
- Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic
- la varful ierarhiei se afla legile fundamentale, urmatorul nivel fiind ocupat de legile ordinare
- prima instanta in justitia suedeza o reprezinta Curtile Districtelor
- cea de-a doua Curte Suprema este Curtea Suprema de Asigurare Sociala
- din 1971, Parlamentul a fost constituit cu o singura camera
- Parlamentul are un Prezidiu format din:
- Un purtator de cuvant propriu (Talman)
- 3 purtatori de cuvant ai deputatilor
- propunerile pentru discutia in Parlament pot fi introduse de catre Guvern sau de catre membrii
Parlamentului
- membrii Parlamentului sunt alesi direct pentru o perioada de 3 ani, potrivit sistemului de reprezentare
proportionala
- in Suedia exista o divizare clara intre: - Cabinetul Ministrilor
- Agentii(birouri)
-responsabilitati importante sunt atribuite si: - guvernelor locale
- Municipalitatii
- Consillilor de la nivel de district
- biroul primului- ministru este format din aproximativ 55 de persoane si este divizat in doua: a)
Unitatea de informare politica si consultanta
b) Departamentul de Legislatie
- in prezent Cabinetul Primului-ministru este format din 13 ministri, fara primul-ministru
- membri ai Cabinetului sunt de obicei membri ai Parlamentului
CUVINTE-CHEIE
o Monarhie constitutionala
o Consiliu legislativ
o Curtile districtelor
o Curti de Apel
o Curtea Suprema Administrativa
o Curtea Suprema de Asigurare Sociala
o Prezidiu
o Comitete publice
o Revizor general
o $UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD
o Brock J., Managing People in Public Agencies, Brown Press, Boston, 1984.
o Burack E., Organizational Analysis, The Dryden Press, Hinsdale, 1985.
o Burkhead J., Governmental Budgeting, John Willy & Sons, New York, 1987.
o Cameron D., Canadian Studies in the Nineties, Association for Canadian Studies,
Montreal, 1996.
o Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The
Dorssey Press, 1988.
o Johnonson A., What is Public Management? An Autobiographical Viw, Broadview
Press, Toronto, 1993.
o Knowles R., Effective Management in Local Government, ICSA, Publishing
Cambridge, 1988.
o Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York,
1991.
o Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington,
University of Indiana Press, 1984.
1) Pe ce legi se bazeaza Constitutia suedeza?
2) Ce fel de functii indeplineste Seful statului?
3) Ce tip de Parlament are Suedia? Din ce este acesta format?
4) Pentru ce perioada de timp sunt alesi membrii Parlamentului?
5) Care este structura Biroului Primului-ministru?
6) Care este sarcina principala a Birourilor administrative de District?
7) Care este principala institutie de control contabil si care este rolul acesteia?
CAPITOLUL 14 3$57,&8/$5,7 ,$/(0$1$*(0(178/8,
PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN REGATUL UNIT AL MARII

BRITANII
MOD DE LUCRU
CUPRINS:
14.1. Statul
REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
CONCEPTE:
Sistem legislativ bicameral
Sistemul „ first- past- the- post”
Statute constitutionale
Structuri asociate
Sistemul electoral
Sistemul informational
Coordonarea
Responsabilitate formala
Prerogative regale
Ministere/ Departamente
Districte nemetropolitane
MOD DE LUCRU

notele de curs.
(2) Rezumat si
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara
(4) Intrebari
autoevaluare
exercitii
Caiet de seminar
Capitolul 14
Particularit LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ5HJDWXO
Unit al Marii Britanii
14.1. Statul
Regatul Unit al Marii Britanii este format din: Marea Britanie, care, la rândul ei, se compune
GLQ$QJOLD6FR LD DUD*DOLORUúL,UODQGDGH1ord.
Statul este unitar dar are câteva caracteristici principale, cum ar fi: LQH[LVWHQ D XQXL VLVWHP
XQLWDUGHOHJLúL&XU L a unui VLVWHPXQLWDUGHSROL LHúLJXYHUQDUHORFDO FDúLGLIHUHQ HVHPQLILFDWLYH
vQFHHDFHSULYHúWHH[HUFLWDUHDIXQF LLORUDGPLQLVWUD LHLFHQWUDOH.
Regatul Unit este condus de o PRQDUKLH FRQVWLWX LRQDO úL GLQ HVWH JXYHUQDW GH F WUH un
singur Parlament, cel din Londra.
Politica, în mod formal, este H[HUFLWDW GH F WUH 5HJLQ iar SUDFWLF DFHDVWD HVWH UHDOL]DW GH
F WUH PHPEULL 3DUODPHQWXOXL úL &DPHUD /HJLVODWLY ÌQ PRG WUDGL LRQDO SXWHULOH &RURDQHL VXQW ELQH
definite.
&RQVWLWX LDQXDSDUHUHXQLW vQWU -un singur document.
&DGUXO FRQVWLWX LRQDO VH IRUPHD] SH GH R SDUWH GLQ FRQ LQXWXO XQRU VWDWXWH GLQ FRQ LQXWXO
unor OHJLSDU LDOGLQFRQYHQ LLúLHVWHFRPSOHWDWSHUPDQHQW

&kWHYD GLQ HOHPHQWHOH FRQVWLWX LRQDOH VXQW GHULYDWH GLQ UHJXODPHQWHOH GH IXQF LRQDUH DOH
LQVWLWX LLORUDGPLQLVWUDWLYHHQJOH]HFDUHDXH[LVWDWvQDLQWHGHXQLUHD$QJOLHLFX6FR LD
([LVW GH DVHPHQHD XQ QXP U FRQVLGHUDELO GH VWDWXWH FRQVWLWX LRQDOH , datând din secolul al
úDSWHVSUH]HFHOHD FDUH VH UHIHU OD GUHSWXULOH FHW HQLORU SXWHUHD FHORU GRX &DPHUH úL OD LQWUDUHD
5HJDWXOXL8QLWD0DULL%ULWDQLLvQ&RPXQLWDWHD(XURSHDQ
Din punct de vedere fRUPDO XQHOH SUREOHPH FRQVWLWX LRQDOH FXP DU IL GH H[HPSOX FUHúWHUHD
SXWHULL H[HFXWLYH SRW IL VROX LRQDWH VLPSOX SULQ VFKLPEDUHD XQHL FRQYHQ LL VDX SULQ GHFUHW DO
Parlamentului.
'HúL SXWHUHDIRUPDO D PRQDUKLHLH[SULPDW SULQ 3UHURJDWLYHOH 5HJDOH QX D IRVW PRGLILFDW
vQF GLQ VHFROXO DO

-lea, în prezent SUHURJDWLYHOH PRQDUKLHL vQ VHQVXO H[HUFLW ULL OLEHUH D SXWHULL
sunt foarte mici, iar cele mai multe DWULEX LLDOHPRQDUKLHLVXQWPDLPXOWIRUPDOH, manifestate în cadrul
unor ceremonii, sau pentru acordarea avizului legislativului de discutare a unor legi.
ÌQ SUDFWLF DFHDVWD vQVHDPQ F Primul Ministru úL &DELQHWXO H[HUFLW SXWHUHD SRWULYLW
prerogativelor regale3DUODPHQWXO QX WUHEXLH V DXWRUL]H]H H[HUFLWDUHD DFHVWRU SXWHUL GDU SRDWH V
restrkQJ GUHSWXULOH SUHURJDWLYH RUL V GHILQHVF úL V FODULILFH PRGXO vQ FDUH WUHEXLH V ILH H[HUFLWDW
puterea monarhiei.
Oricum PRQDUKLD DUH GUHSWXO V ILH LQIRUPDW UHJXODW úL FRQVXOWDW vQ PRG FRQILGHQ LDO de
F WUH 3ULPXO 0LQLVWUX FX SULYLUH OD DFWLYLWDWHD *XYHUQXOXL LDU vQ VLWXD LLOH H[FHS LRQDOH monarhia
poate interveni, de exemplu în întrevederile Primului Ministru.
5HSUH]HQWDUHDDXWRULW LL
În Regatul Unit al Marii Britanii au fost create structuri distincte pentru reprezentarea
autorit LL
$XWRULWDWHDMXULGLF
5HJDWXO 8QLW QX DUH R &XUWH &RQVWLWX LRQDO QX DUH XQ VLVWHP XQLWDU GH &XU L úL QX DUH R
VHSDUDUHFODU DOHJLORUSULYDWHúLSXEOLFHDúDFXPGHDOWIHOH[LVW vQPDMRULWDWHD ULORUHXURSHQH

Astfel, managementul publLF VH GHUXOHD] SRWULYLW XQRU OHJL DGPLQLVWUDWLYH FD GH DOWIHO úL
potrivit GHFL]LLORU&XU LL&RPXQLW LL(XURSHQH (E.C.).
6WUXFWXUD &XU LL vQ 8. HVWH IRDUWH FRPSOH[ FX GLIHUHQ H QX GRDU vQWUH OHJLOH FLYLOH úL SHQDOH
GDUúLvQWUHS U LOHFRPSRQHQWHDOH Regatului Unit.

&RQGXFHUHDVHUHDOL]HD] SHED] GHVWDWXW
$1*/,$úL $5$*$/,/25
&XU L3HQDOH:
-&XUWHD0DJLVWUD LORUFDUHHVWHIRUPDW GLQGHPDJLVWUD L
-&XUWHD&RURDQHLFXXQSUH]LGLXIRUPDWGLQMXGHF WRULHVWHDSHODW GH&XUWHD
MagLVWUD LORU
-'LYL]LD&XU LLGH$SHOFRQGXV GH/RUGXOùHIDO-XVWL LHL
-$SHOXO)LQDOVHIDFHF WUH&DPHUD/RU]LORU
&XU LOH&LYLOH
:
-&XUWHD0DJLVWUD LORUFXSXWHUHMXULGLF OLPLWDW ODSUREOHPHOHIDPLOLDOH
-&XUWHD&RQ LORURUJDQL]DW SHQWUXRULFHIHOGHDF LXQLFLYLOHFDUHFDYDORDUHDSUHMXGLFLXOXL
QXGHS úHVFGHOLUHVWHUOLQH
Înalta CurteIRUPDW GLQ

-'LYL]LD$GPLQLVWUDWLY
-'LYL]LD)DPLOLDO
-'LYL]LD&LYLO FRQGXV GHF WUHXQ0DHVWUX
&XUWHD0DJLVWUD LORUDSHOHD] ODÌQDOWD&XUWHVDXOD&XUWHD&RQ LORUúLGXS DFHHDOD&XUWHDGH
Apel.
$SHOXOILQDOVHIDFHF WUH&DPHUD/RU]LORU
6&2 ,$
&XU LOH3HQDOH :
- Curtea Districtului;
-&XUWHDùHILORU
-ÌQDOWD&XUWHGH-XVWL LH
$SHOXOILQDOVHIDFHF WUH&XUWHDGH$SHODÌQDOWHL&XU L1XH[LVW DSHOOD&DPHUD/RU]LORU
&XU LOH&LYLOH:
-&XUWHDùHILORU
-&XUWHDùHGLQ HORUGLYL]DW vQ
-&XUWHD,QWHUQ
-&XUWHD([WHUQ
$SHOXOILQDOVHIDFHF WUH&DPHUD/RU]LORU
IRLANDA DE NORD
&XU LOH3HQDOH
Exceptând cazurile de WHURULVPSUREOHPHOHVXQWVROX LRQDWHGH &XU LOH&LYLOH
-&XU LOH0DJLVWUD LORU

-&XUWHD&RQ LORU
-ÌQDOWD&XUWHGH-XVWL LH
$SHOXOILQDOVHIDFHF WUH&XUWHDGH$SHOD,UODQGHLGH1RUGVDXF WUH&DPHUD/RU]LORU
Alte câteva caracteristici distincte DOH&XU LORUGLQRegatul Unit:

- ([LVWHQ D XQHL WUDGL LL vQ GHUXODUHD XQRU SURFHVH GH FRQIUXQWDUH GLUHFW DGYHUVLDOH vQWUH
DS UDUH úL DFX]DUH vQ FHOH PDL PXOWH &XU L VSUH GHRVHELUH GH FHOHODOWH &XU L (XURSHQH FDUH vúL
VROX LRQHD] SUREOHPHOHSULQGHUXODUHDXQRUSURFHVHÄWLSDQFKHW ³
- 7UDGL LDGHD analiza problemele în cadrul unui juriu IRUPDW GLQPDL PXO L MXGHF WRUL SHQWUX
VLWXD LLOHFRPSOH[HGHQDWXU FLYLO VDXSHQDO
- 3HUVRDQHOH FDUH OXFUHD] vQ MXVWL LH VXQW UHFUXWDWH GLQ UkQGXO DYRFD LORU care au practicat
PHVHULDXQQXP UDSUHFLDELOGHDQL
-0DMRULWDWHDSUREOHPHORUGHFULPLQDOLWDWHVXQWVROX LRQDWHGHF WUH&XU LOH0DJLVWUD LORU
FHHDFHUHGXFHLQWHUYDOXOGHWLPSSHQWUXVROX LRQDUHDORU
Regatul Unit alege 81 de membri care fac parte din Parlamentul European. În cadrul
Regatului, FRQGXFHUHD DGPLQLVWUDWLY HVWH H[HUFLWDW GH F WUH 3DUODPHQWXO compus din Camera
LorzilorFRQVWLWXLW SRWULYLWDOWRUSULQFLSLLGHFkWFHOHHOHFWRUDOHúLCamera Comunelor.
3DUODPHQWXOHVWHDXWRULWDWHDOHJLVODWLY VXSUHP YH]LILJXUDQU3DUODPHQWXOúLRUJDQL]DUHD
sectorului public în UK).

Figura nr.11. Structura organizatorica a Parlamentului U.K
COROANA
(REGINA)
PRIMUL MINISTRU SI CABINETUL
PARLAMENTUL
CAMERA CAMERA
LORZILOR(1190 COMUNELOR(651
persoane) membri alesi)
Regatul Unit are o GRFWULQ WUDGL LRQDO , aceea a VXYHUDQLW LL3DUODPHQWXOXLFHHDFHvQVHDPQ
F QLPHQLQXDUHYRLHV DPHQGH]HOHJLOHDSUREDWHGH3DUODPHQW
ÌQ 8. H[LVW úLH[FHS LLGH ODDFHDVW UHJXO D H[HUFLW ULLFRQGXFHULL DGPLQLVWUDWLYH FXPDU IL
GHH[HPSOXvQUHOD LDFXVHUYLFLLOHGHVHFXULWDWHúLSROL LDvQWHUQD LRQDO 3DUODPHQWXOHVWHGRDULQIRUPDW
GHVSUH WRDWH LQL LDWLYHOH úL DFRUGXULOH vQFKHLDWH VXE SUHURJDWLYHOH SXWHULL UHJDOH GHRDUHFH DFHVWHD QX
FRQVWLWXLHSUREOHPHFDUHV ILHVROX LRQDWHúLDSUREDWHGH3DUODPHQW

Figura nr. 4.3DUODPHQWXOúLRUJDQL]DUHDVHFWRUXOXLSXEOLF
în Regatul Unit al Marii Britanii17)
Parlament
Ministere
Departamentele Departamentele $JHQ LL
Guvernamentale Non- Ministeriale ale Executivului

Ministeriale Guvernamentale
$OWH,QVWLWX LL
Publice inclusiv
$XWRULW L/RFDOH
/HJHQG
5HOD LLGLUHFW e
5HOD LLLQGLUHFWH
Camera ComunelorHVWHIRUPDW GLQGHSROLWLFLHQLDOHúL.
&DPHUD /RU]LORU HVWH FHD GH D GRXD &DPHU D 3DUODPHQWXOXL DL F UHL PHPEUL QX VXQW
DOHúL(VWHIRUPDW G in aproximativ 1200 membri.

/RU]LLDXIRVWLQVWLWXL LGHPRQDUKLHvQSUDFWLF 3ULPXO0LQLVWUXIDFHUHFRPDQG ULOHÌQFHSkQG
GLQQXP UXOORU]LORUDFUHVFXWHLVXQWvQJHQHUDOSHUVRDQHvQYkUVW DIODWHODVIkUúLWXOFDULHUHLORU
GDUXQHRULVXQWúL persoane mai tinere investite cu acest titlu.

3XWHUHD &DPHUHL /RU]LORU HVWH OLPLWDW 'UHSWXO DEVROXW GH YHWR DVXSUD OHJLVOD LHL HOLEHUDW GH
Camera Comunelor a fost abolit în 1911.

$WULEX LLOH Camerei Lorzilor sunt în principiu acelea de revizuire a propunerilor legislative
care au fost primite de la Camera Comunelor, DOHJHUHDGHOHJD LORUSHQWUXFHDGHDGRXDOHJLVODWXU

SURFHVFDUHHVWHUHDOL]DWGHF WUHXQFRPLWHWPL[WIRUPDWGLQUHSUH]HQWDQ LDLFHORUGRX &DPHUH'H
asemenea, un rol important pentrX IXQF LRQDOLWDWHD VLVWHPXOXL DGPLQLVWUDWLY DUH cercetarea
OHJLVOD LHL &RPXQLW LL(XURSHQH, prin intermediul unui comitet special constituit.
14.2.3. $XWRULWDWHDH[HFXWLY
ùHIXO *XYHUQXOXL HVWH 3ULPXO 0LQLVWUX , unul din liderii politici ai partidului FRDOL LHL FDUH D
FkúWLJDW DOHJHULOHúLHVWHQRPLQDOL]DWGH5HJLQ 3ULQFRQYHQ LH5HJLQD LQYLW OLGHULLSDUWLGHORU SROLWLFH
care conduc majoritatea în Camera Comunelor pentru a-LFRQVXOWDvQYHGHUHDIRUP ULLXQXL*XYHUQ

Primul Ministru FRQGXFH úHGLQ Hle Cabinetului, VHOHFWHD] PLQLúWULL úL DUH DXWRULWDWHD V -i
GHPLW
(O LQWHUYLQHvQ RULFH SUREOHPH SROLWLFHDS UXWHOD QLYHOGH GHSDUWDPHQW úL U VSXQGHWLPS GH
PLQXWHGHGRX RULSHV SW PkQ ODvQWUHE ULOHPHPEULORU&DPHUHL&RPXQHORUvQWUHE ULFDUHGHUHJXO
DFRSHU PDUHSDUWHGLQDFWLYLWDWHDJXYHUQDPHQWDO
3ULPXO 0LQLVWUX LD FXYkQWXO OD PDMRULWDWHD GH]EDWHULORU úL GLQ FkQG vQ FkQG IRUPXOHD] SXQFWH
de vedere referitoare la SROLWLFDH[WHUQ úLODDOWHLQL LDWLYHSROLWLFH.

3ULPXO0LQLVWUXHVWHúL0inistrul pentru Servicii CivileÌQDFHVWVLVWHPvúLGHVI úRDU DFWLYLWDWHD
peste 200 persoane civile care sunt numite cu aprobarea Primului Ministru, iar distribuirea sarcinilor în
FDGUXOGHSDUWDPHQWHORUVHIDFHvQIXQF LHGHSULRULW LOHSROLWLFHúLDGPLnistrative.
3ULPXO0LQLVWUXDUHGHDVHPHQHDUHVSRQVDELOLWDWHIRUPDO SHQWUXVHUYLFLLOHGHVHFXULWDWH
&DELQHWXOHVWHIRUPDWGLQPLQLúWULLDUvQDQVDPEOXOV XDFHVWDDUHPDLPXOWHDWULEX LL :
- Fundamentarea politicilor;
- Controlul suprem asupra Guvernului;
-&RRUGRQDUHDDFWLYLWD LLGHSDUWDPHQWHORUJXYHUQDPHQWDOH
&RH]LXQHD&DELQHWXOXLHVWHVXV LQXW GHSULQFLSLXOUHVSRQVDELOLW LLFROHFWLYH
ÌQSURFHVXOFRPSOH[GHGHVI úXUDUHDDFWLYLW LLGHF WUH&DELQHWVXQWDWUDVHRVHULHGH Comisii

permaneQWH FDUH IRUPHD] R SDUWH LPSRUWDQW GLQ VWUXFWXUD GH PDQDJHPHQW SHQWUX F GHFL]LLOH
IXQGDPHQWDWHvQFRPLVLLDXDFHHDúLVHPQLILFD LHúLDFHHDúLSXWHUHFXFHOHOXDWHGHPHPEULLFDELQHWXOXL
'H IDSW DFHVW VLVWHP DO FRPLVLLORU YDULD] GH OD XQ *XYHUQ OD DOWXO úL GH UHJXO GHVI úRDU
DFWLYLW LvQGRPHQLXOOHJLVODWLYHFRQRPLF SROLWLFúLDODS U ULLÌQ SOXVVH FRQVWLWXLHúL Comisiile "ad-

hoc" GH F WUH 3ULPXO 0LQLVWUX SHQWUX D H[DPLQD SUREOHPHOH VSHFLDOH0HPEULL DFHVWRU FRPLVLL VXQW
QXPL LGH3ULPXO0LQL stru.

ÌQWUHDJDDFWLYLWDWHD&DELQHWXOXLúLDFRPLVLLORUDVRFLDWHHVWHGHVHUYLW GHF WUHXQ Secretariat al
CabinetuluiFRQGXVGHF WUHXQSecretar de Cabinet&DQXP UGHSHUVRQDODFHVWDUHXQHúWHDSUR[LPDWLY
200 de persoane.
)XQF LLOH HVHQ LDOH FKHLH DO
e ùHIXOXL GH &DELQHW
sunt de coordonare a politicii
GHSDUWDPHQWHORUDYL]DUHDQXPLULORUvQIXQF LLOHSXEOLFHúLRUJDQL]DUHDúLFRQGXFHUHDDFWLYLW LORU care
VHGHVI úRDU vQVHUYLFLLOHFLYLOH
Un rol important în exercitarea conducerii centrale în UK îl au 0LQLVWHUXO GH )LQDQ H úL vQ
cadrul Cabinetului, Biroul Serviciilor Publice.
0LQLVWHUXOGH)LQDQ HHVWHUHVSRQVDELO SHQWUX elaborarea strategiei economice, politicii fiscale
úL EXJHWXOXL DQXDO 'H DVHPHQHD PHPEULL DFHVWXLD SDUWLFLS OD GH]EDWHULOH SHQWru estimarea
FKHOWXLHOLORU SH FDUH OH LPSOLF DFWLYLW LOH GH SODQLILFDUH úL FRQWURO %LURXO 6HUYLFLLORU 3XEOLFH
RUJDQL]HD] úL FRRUGRQHD] DFWLYLWDWHD LQVWLWX LLORU SXEOLFH DIODWH vQ UH HDXD GH VHUYLUH D VLVWHPXOXL
DGPLQLVWUDWLYúLDFHW HQLORU
6XQW SULQFLSDOHOH FRPSRQHQWH SULQ FDUH *XYHUQXO vúL IXQGDPHQWHD] úL H[HUFLW SROLWLFD
proprie.
0DMRULWDWHD PLQLVWHUHORU VXQW FRQGXVH GH F WUH XQ PHPEUX vQ Cabinetul Primului Ministru úL
de un JUXS GH PLQLúWUL MXQLRUL (junior PLQLVWHUV FDUH DX UHVSRQVDELOLW L vQ GRPHQLXO SROLWLFLL
departamentului.
$FHVWHPLQLVWHUHVXQWvQJHQHUDOFUHDWHúLIXQF LRQHD] VXESUHURJDWLYHOHSXWHULLUHJDOH
([LVW GHDVHPHQHDúL departamente nonministerialeFDUHQXDSDU LQPLQLVWHUXOXLGDr acestea

VXQWFRQGXVHGHF WUHXQ BirouVDXGHF WUHXQDirector General, exemplu %LURXOGH7HOHFRPXQLFD LL
&RPSRQHQWHOH 5HJDWXOXL 8QLW VH GLIHUHQ LD] GLQ SXQFWXO GH YHGHUH DO structurii
departamentale.
6FR LD DUH SURSULD VD VWUXFWXU DGPLQLVWUDWLY SHQWUX DJULFXOWXU PHGLX SHVFXLW V Q WDWH
DVLVWHQ VRFLDO FRQGXFHUHORFDO MXVWL LHúLRSROLWLF GHGH]YROWDUHHFRQRPLF ELQHGHILQLW
&HD PDL PDUH SDUWH GLQ IXQF LLOH SH FDUH OH H[HUFLW PHPEULL DFHVWRU GHSDUWDPHQWH VXQW
GHVSULQVHGLQDWULEX LLO
e %LURXOXL6FR LDQFDUHDIRVWFRQVWLWXLWvQF GLQúLHVWHFRQGXVGHF WUHXQ
Ministru de Cabinet.
Lordul Avocat este principalul UHSUH]HQWDQW DO /HJLLúL &RURDQHL vQ 6FR LD (O HVWH UHVSRQVDELO
SHQWUXLQIRUPDUHD*XYHUQXOXLúLSHQWUXIXQGDPHQWDUHDOHJLVOD LHLVFR LHQH
DUD *DOLORU QXDUH XQ SDFKHW GLVWLQFW GH OHJL vQFRQVHFLQ PXOWH GLQWUH HOH VXQWFRPXQH FX
cele din Anglia.

&XWRDWHDFHVWHD DUD*DOLORUDUHRVWUXFWXU DGPLQLVWUDWLY SURSULH cu un departament de stat,
QXPLW%LURXO ULL*DOLORUFRQVWLWXLWvQF GLQFDUHHVWHFRQGXVGHF WUH6HFUHWDUXOGH6WDWSHQWUX
DUD *DOLORU vQ SHUVRDQD XQXL 0LQLVWUX GH &DELQHW ÌQ FDGUXO DFHVWXL GHSDUWDPHQW vúL GHVI úRDU
DFWLYLWDWHD FkWHYD JUXSXUL IXQF LRQDOH GLQ FDUH IDF SDUWH PLQLúWULL MXQLRUL FX UHVSRQVDELOLW L SURSULL ÌQ
perioada 1974-1979 Guvernul Laburist a propus un plan pentru descentralizarea puterii Parlamentului
GH OD /RQGUD GDU SURSXQHUHD D IRVW UHVSLQV GH F WUH SRSXOD LD ULL *DOLORU SULQ UHIHUHQGXP vQ DQXO
1979.
Irlanda de Nord, deúL HVWH R FRPXQLWDWH GRPLQDW GH YLROHQ H SROLWLFH SURIXQGH GLVHQVLXQL
DUHWRWXúLSURSULXOV X*XYHUQúL3DUODPHQW6HDSUHFLD] F DFHVWVWDWXWHVWHWHPSRUDU
$FWXDOXO*XYHUQDO,UODQGHLGH1RUGVHGLYL]HD] vQGRX
Biroul Irlandei de Nord este conGXV GH PLQLúWUL FDUH VXQW DL 5HJDWXOXL 8QLW QX GH F WUH
PLQLúWULDOHúLGHHOHFWRUDWXOQRUG
-irlandez.
,UODQGDGH1RUGDUHSURSULLOHVDOHSDUWLGHSROLWLFHúLSDUWLGHDOH5HJDWXOXL8QLW
Începând din 1985 are propria sa VWUXFWXU DGPLQLVWUDWLY VWDELOLW pe baza unui Acord Nord-
Irlandez 3RWULYLW DFHVWXL DFRUG VH GHVI úRDU UHJXODW &RQIHULQ D ,QWHUJXYHUQDPHQWDO D 5HSXEOLFLL
Irlanda de Nord SHQWUXGLVFXWDUHDSUREOHPHORUSURSULLGHSROLWLF vQGRPHQLXOSXEOLF
Acordul a dat Guvernului Irlandez posibilitateD FRQVWLWXLUL XQXL FDGUX GH GLVFX LH SHQWUX
GHVFRSHULUHDPRGDOLW LORUGHLQIOXHQ DUHDDGPLQLVWUD LHLEULWDQLFH
%LURXULOH GLQ ,UODQGD GH 1RUG úL GLQ 5HSXEOLF VH vQWkOQHVF SHULRGLF vQ FDGUXO XQRU FRQIHULQ H
SHQWUXDGLVFXWDSROLWLFDGHVHFXULWDWHúLvPSRWULYDGLVFULPLQ ULL
&RQIHULQ D QX GHVI úRDU R DFWLYLWDWH H[HFXWLY VDX GH IXQGDPHQWDUH GH GHFL]LL úL XQHRUL VH
FRQVLGHU FKLDUF GH]YROW ULOHDXXQSXWHUQLFFDUDFWHUFRQWURYHUVDW
Anglia HVWH FRQGXV de un Guvern DOH F UXL DWULEX LL VXQW ELQH VWUXFWX
rate. De exemplu, în
$QJOLD GHSDUWDPHQWXO 6 Q W LL GHVHUYHúWH GRDU $QJOLDDOWHOH GHVHUYHVF úLDOWH S U LDOH 5HJDWXOXL LDU
unele deservesc întregul Regat.

([LVW WRWXúLFkWHYDGLIHUHQ LHULUHJLRQDOHFXPDUILGHH[HPSOXvQWUH/RQGUDSDUWHDGHVXG -est
úLUHVWXO$QJOLHL/DDFHVWQLYHOvúLGHVI úRDU DFWLYLWDWHDXQVLVWHPGHconsilieri ai districtului respectiv,
vQV SXWHULOHORUVXQWOLPLWDWHúLQXVHSRWFRPSDUDFXVWDWHOHDPHULFDQHúLQLFLFXODQGXULOHJHUPDQH
I. Statul
- Regatul Unit al Marii Britanii este format din Marea Britanie , care la randul sau este formata din : a)
Anglia
b) Scotia
c)Tara Galilor
d) Irlanda de nord
- Regatul Unit este condus de o monarhie constitutionala
- politica: - este exercitata formal de catre Regina
- este realizata practic de catre membrii Parlamentului si de catre Camera Legislativa
- Primul ministru si Cabinetul exercita puterea potrivit prerogativelor regale
- Regatul Unit nu are: a) o Curte Constitutionala

b) un sistem unitar de Curti
c)o separare clara a legilor private si publice
- managementul public se desfasoara potrivit unor legi administrative si a deciziilor Curtii Comunitatii
Europene (E.C.)
- in Regatul Unit nu exista un ministru al Justitiei, ca in celelalte tari europene
- legile de baza difera considerabil de la o tara la alta din cadrul Regatului ( de exemplu in Anglia si
Tara Galilor nu exista un Cod Civil ca in celelalte tari europene)
- Parlamentul este autoritatea legislativa suprema
- Parlamentul este format din : a) Camera Lorzilor
b) Camera Comunelor
- Parlamentul exercita conducerea administrativa
- seful Guvernului este Primul ministru , unul din liderii politici ai partidului(coalitiei) care a castigat
alegerile, fiind nominalizat de regina
CUVINTE-CHEIE
• Monarhie constitutionala
• Regina
• Camera Legislativa
• Statute constitutionale
• Camera Comunelor
• Camera Lorzilor
• Comisia pentru Legislatie
• Comisii ad-hoc
• Lordul Avocat
• Unitati de Control
• $UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD
• Barnes C., Painter S., Management in the Public Sector, Chapman & Hall, New York,
1993.
• Basarab-6LQF'UHSWDGPLQLVWUDWLY3DUWHD6SHFLDO 0HWURSRO%XFXUHúWL
• Bonnet F., Management de l’administration, Ed. Lyon, Paris, 1993.

• Bourn C., Public Sector Management, vol. 1, 2, Dartmonth, Brookfield, 1995. Burland
A., Laufer R., Public Management, Dalloz, Londra, 1990.
• Braybrooke D., A Strategy of Decision, Free press, New York, 1980.
• Herbert S., Administrative Behavior, 3rd, Free Press, New York, 1976.
• Herman Prichett, The American Constitutional System, McGraw-Hill Book Company,
New York, 1976.
• Iorgovan A., Drept Administrativ, tratat Elementar, vol. 3, HerFXOHV%XFXUHúWL
• Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and
Commitment, Fre Press, New York, 1987.
• Jay M. Shafritz, The Dorsey Dictionary of American Government and Politics, The
Dorssey Press, 1988.
1) Care sunt caracteristicile principale ale Regatului Unit?
2) De cine este exercitata puterea politica in Regatul Unit?
3) Care este trasatura specifica autoritatii juridice a Regatului Unit, care o diferentiaza de celelalte
state prezentate anterior?
4) Care sunt atributiile Primului ministru?
5) Care sunt functiile Sefului de Cabinet?

CAPITOLUL 15 3$57,&8/$5,7 ,$/(0$1$*(0(178/8,
PUBLIC IN SISTEMUL ADMINISTRATIV DIN STATELE UNITE ALE
AMERICII
MOD DE LUCRU
CUPRINS:
15.1. Statul
REZUMAT
CUVINTE-CHEIE
CONCEPTE:
Diversitate de structuri guvernamentale paralele
Principiul constitutionalitatii
Structuri asociate
Sistem electoral
Conducerea centrala
Guverne regionale
Partide reprezentative
MOD DE LUCRU

notele de curs.
(2) Rezumat si
cheie.

(3) Consultare
bibliografie
suplimentara
(4) Intrebari
autoevaluare
exercitii
Caiet de seminar
Capitolul 15
Particularit LDOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYGLQ6WDWHOH
Unite ale Americii
ÌQ68$H[LVW RPDUH diversitate de structuri guvernamentale paralele.

Guvernul 1D LRQDO H[HUFLW DXWRULWDWHD MXULGLF OHJLVODWLY úL H[HFXWLY vQ 68$ DVWIHO vQFk t
vQWUHFHOHWUHLV H[LVWHXQHFKLOLEUXSHUPDQHQW
$O WXUL GH DFHVWD IXQF LRQHD] DOWH 50 sisteme politico-administrative, state cu o autonomie
FRQVLGHUDELO vQFHHDFHSULYHúWHRUJDQL]DUHDúLH[HUFLWDUHDDXWRULW LLMXULGLFHOHJLVODWLYHúLH[HFXWLYHD
UHVSRQVDELOLW LORUFDUHOHUHYLQvQXQLWDWHDDGPLQLVWUDWLY SURSULH
*XYHUQHOHORFDOHVXQWSHVWHFDQXP UúLDXSURSULLOHORURELHFWLYHJHQHUDOHúLVSHFLILFH
5HPDUF PIDSWXOF *XYHUQXO)HGHUDOQXHVWHSUH]HQWvQWRDWHVWDWHOHH[LVW FkWHYDWHU itorii care

VH DIO VXE FRQWUROXO &RQJUHVXOXL $PHULFDQ 'LVWULFWXO &ROXPELD úL FkWHYD WHULWRULL vQ &DUDLEH úL
Oceanul Pacific.
&RQVWLWX LD 68$ IDFH R VHSDUDUH FODU DFHORU WUHLGLUHF LL DOHDFWLYLW LL *XYHUQXOXL )HGHUDO
2VHSDUDUHDVHP Q WRDUHH[LVW úLvQFDGUXOJXYHUQHORUFHORUODOWHVWDWH6HSDUDUHDSXWHULORUH[HFXWLY
úL OHJLVODWLY OD QLYHOXO JXYHUQHORU ORFDOH ODV XQHRUL GH GRULW ÌQ JHQHUDO JXYHUQHOH ORFDOH DX
UHVWULF LLvQFHHDFHSULYHúWHSXWHULOHMXULGLFH
&RQVWLWX LD68$OLPLWHD] SXWHULOH*uvernului Federal, rezervând guvernelor locale din cele 50
de state ale Uniunii posibilitatea de exercitare a puterilor în stat.

6WDWHOH 8QLXQLL DX SURSULD ORU &RQVWLWX LH'H IDSW IHGHUDO VDX *XYHUQ IHGHUDO vQVHDPQ
QD LRQDOVDX*XYHUQ1D LRQDOúL nu un sistem dual de guvernare.

3UHúHGLQWHOHHVWH
- &RQGXF WRUDO*XYHUQXOXL)HGHUDO
- ùHIXO%LURXOXL([HFXWLYúL$GPLQLVWUDWLYDO*XYHUQXOXL)HGHUDO
- &RPDQGDQWDO)RU HORU$UPDWH
- ùHIXO6WDWXOXL.
15.1. Statul
Statele Unite ale Americii sunt o repubOLF IHGHUDO IRUPDW SH ED]D &RQVWLWX LHL DGRSWDW
LQL LDOGHVWDWH
*XYHUQXOHVWHRUJDQL]DWúLIXQF LRQHD] SHSULQFLSLLOHFRQVWLWX LRQDOLW LL , iar activitatea acestuia

VHRULHQWHD] vQWUHLGLUHF LLMXULGLF OHJLVODWLY úLH[HFXWLY
&RQVWLWX LD68$ DIRVW DSUREDW ODVHSWHPEULH SULQWU R vQ HOHJHUHODFDUHDXSDUWLFLSDW

-
UHSUH]HQWDQ LGLQFHOHVWDWHLQL LDOH
&RQVWLWX LD FRQ LQH úDSWH DUWLFROH FDUH GHILQHVF SXWHULOH vQ VWDW OLPLWHOH vQWUH FDUH DF LRQHD]
Guvernul Federal, primele 1 DPHQGDPHQWH FDUH DX IRVW UDWLILFDWH vQ úL DOWH DPHQGDPHQWH
DGRSWDWH vQ XOWLPLL DQL 2 SDUWH GLQ FHOH DPHQGDPHQWH H[SOLF GUHSWXO OD YRW úL PRGXO GH
GHVI úXUDUHDDOHJHULORU$OWHDPHQGDPHQWHDEROHVFVFODYLDúLDXWRUL]HD] WD[HOHSHYHQL turi.

8QDPHQGDPHQWDO&RQVWLWX LHLSRDWHILVXV LQXWGHGRX WUHLPLGLQPHPEULLFHORUGRX &DPHUH
DOH&RQJUHVXOXL$PHULFDQúLSRDWHILUDWLILFDWGHWUHLVIHUWXULGLQWUHDFHúWLD
ùHIXOVWDWXOXLHVWH3UHúHGLQWHOHDOHVvQPRGLQGLUHFWGHF WUHFHW HQLSUL ntr-un scrutin electoral.

)LHFDUH GLQ FHOH GH VWDWH DUH UHSUH]HQWDQ L SURSULL vQ &RQJUHV SH ED]D YRWXULORU H[SULPDWH GH
electorat.
&DQGLGD LLFDUHvQWUXQHVFRPDMRULWDWHGHYRWXULODQLYHOGHVWDWGHRELFHLSULPHVFWRDWHYRWXULOH
statului respectiv peQWUXDOHJHULOHFDUHVHGHVI úRDU ODQLYHOIHGHUDO

3RWULYLW &RQVWLWX LHL PHPEULL &DPHUHL 5HSUH]HQWDQ LORU YRWHD] SHQWUX DOHJHUHD 3UHúHGLQWHOXL
LDU6HQDWXOYRWHD] SHQWUX9LFHSUHúHGLQWH'HDVHPHQHDVHIDFSUHFL] ULvQOHJ WXU FXVXFFHVLXQHDOD
IXQF LDGH3UHúHGLQWHUHVSHFWLY9LFH SUHúHGLQWHDWXQFLFkQGDSDUVLWXD LLVSHFLDOH

-
&DQGLGD LL OD 3UHúHGLQ LH úL OD 9LFHSUHúHGLQ LH VXQW DOHúL GLQ UkQGXULOH SULQFLSDOHORU SDUWLGH
politice.
*XYHUQXO1D LRQDODUHFkWHYDUHJXOLGXS FDUHvúLVHOHFWHD] FDQGLGD LL
3XWHUHDúLUHVSRQVDELOLWDWHD3UHúHGLQWHOXLVXQWSUHFL]DWHvQ$UWGLQ&RQVWLWX LH
$FHVWDDUHDO WXULGHIXQF LDGHùHIDO6WDWXOXLúLSHFHDGHùHIDO([HFXWLYXOXL
3UHúHGLQWHOHGHDVHPHQHDDUHúLIXQF LDGH&RPDQGDQWDO)RU HORU$UPDWHúLFX permisiunea a

GRX WUHLPL GLQ 6HQDW poate încheia tratate cu alte state, poate desemna ambasadori, MXGHF WRUL
federaliúLmembrii în Birourile Statelor Unite.

3UHúHGLQWHOH SRDWH VHPQD VDX GLPSRWULYD poate exercita dreptul de veto pentru legile care au
fost discutate în Congres.
ÌQ &RQVWLWX LH VH PHQ LRQHD] IDSWXO F 9LFHSUHúHGLQWHOH 6WDWHORU 8QLWH HVWH úL 3UHúHGLQWHOH
6HQDWXOXL $PHULFDQ úL SULQ XUPDUH DUH VDUFLQL GHULYDWH GLQ DFHDVW IXQF LH OD FDUH VH DGDXJ úL FHOH
SULPLWHGHOD3UHúHGLQWH
15.2.5HSUH]HQWDUHDDXWRULW LL
Într-XQVWDWGHPRFUDWLFGHGUHSWH[LVW RVHSDUDUHFODU DFHORUWUHLUDPXULGLVWLQFWHDOHDXWRULW LL
(vezi figura nr.9. Organigrama administratiei S.U.A.).
$XWRULWDWHDMXULGLF
Sistemul legislativ al SUA se fundamentHD] SH &RQVWLWX LH úL SH principiile legii engleze. În
timp, a fost conceput un Cod de legi.
&HDPDLPDUHSDUWHGLQMXGHF WRULLIHGHUDOLVXQWQXPL LGH3UHúHGLQWHFXDFRUGXO6HQDWXOXL&HD
PDL vQDOW &XUWH GLQ 68$ HVWH &XUWHD 6XSUHP D 6WDWHORU Unite ale Americii vQYHVWLW FX SXWHUH
MXULGLF SRWULYLW&RQVWLWX LHL

Figura nr. 9. Organigrama administratiei S.U.A.
&RQVWLWX LD68$
/ AB5A #
$XWRULWDWHD([HFXWLY $XWRULWDWHD-XULGLF
Biroul de
Congresul 3UHúHGLQWH
Conducere
&XUWHD6XSUHP
úL%XJHW
9LFHSUHúHGLQWH
$JHQ LLOH&RQJUHVXOXL &XU LOHGH$SHO
Biroul de Contabilitate &XU LOH'LVWULFWXDOH

GeQHUDO Departamentele
Cabinetului

!
"#$$
% Amenajarea
& ' (*)*+,-./% 0 1Teritoriu-
23+5462 7 18
Energie sociale

;
=<>
?;

Interne 9 # : Transporturi Trezorerie
pt.Veterani
@

Biroul de $GPLQLVWUD LD 2UJDQL]D LDSHQWUX

Conducerea Micilor $JHQ LDGH
Management al 1D LRQDO 6SD LDO
Afaceri 3URWHF LD0HGLXOXL Servicii Generale
Documentelor úL$HURQDXWLF
Umane
$FHDVWDGH LQHDXWRULWDWHDVXSUHP DVXSUDWXWXURUSUREOHPHORUFRQVWLWX LRQDOHúLLPSOLFLWVWDWDOH
în care SUA sunt implicate.

&XUWHD6XSUHP HVWHIRUPDW GLQQRX MXGHF WRULQXPL LGH3UHúHGLQWHúLFRQILUPD LGH6HQDW
([LVW vQV WUHLWLSXULGH&XU LvQVLVWHPXOIHGHUDO
- &XU LOHGH-XGHFDW GHODQLYHOGH district;

- &XU LOHGH-XGHFDW DOH6WDWHORU8nite;
-&XU LOHGH$SHODOH68$.
&XU LOH GLQ VWDW DX R VWUXFWXU ELQH GHILQLW ÌQ ILHFDUH VWDW MXGHF WRULL SRW IL QXPL L GH
*XYHUQDWRU VDX DOHúL ÌQ FD]XO XQRU GHFL]LL DOH &XU LL GH 6WDW FDUH DX LPSOLFD LL vQ &RQVWLWX LD
)HGHUDO VDXvQFHOHODOWHOHJLSRWILVHVL]DWH&XU LOHGH$SHODOH6WDWXOXLúLFKLDU&XUWHD6XSUHP
-XGHF WRULLORFDOLDXSXWHUHMXULGLF OLPLWDW LDUvQFDGUXOVLVWHPXOXLMXULGLFGHODQLYHOORFDOQX
H[LVW RLHUDUKLHFODUGHILQLW
$XWRULWDWHDMXULGLF IHGHUDO VH H[HUFLW SULQ LQWHUPHGLXO D 89 Districte Federale sau &XU L GH
-XGHFDW )LHFDUHVWDWDUHFHOSX LQRDVWIHOGH&XUWHFXFk LYDMXGHF WRULFDUHVXQWGHVHPQD LSHQWUXD
VROX LRQDFD]XULOHFLYLOHúLSHQDOH 'XS GLVFXWDUHDFD]XULORUODDFHVWQLYHOVHSRWV esiza &XU LOHGH$SHO

vQQXP UGHúL&XUWHD6XSUHP .
([LVW úL&XU L)HGHUDOH6SHFLDOH care deservesc anumite domenii de activitate:
-&XUWHDGH5HFODPD LLD68$
-&XUWHDGH&RPHU ,QWHUQD LRQDOD68$
- Curtea de Apel a Armatei S.U.A.;
- Curtea de Taxe a S.U.A.;
-&XU LOHFDUHDQDOL]HD] VLWXD LLOHGHIDOLPHQWFDUHDSDUvQ6WDWHOH8QLWH
7RDWHSXWHULOHOHJLVODWLYHvQ68$VXQWSUHFL]DWHGH&RQVWLWX LHvQ$UWúLVXQWH[HUFLWDWHGHFHOH
GRX PDULJU upuri din Congresul Statelor Unite: 6HQDWXOúL&DPHUD5HSUH]HQWDQ LORU.

6HQDWXOHVWHIRUPDW GLQ FkWH GRLPHPEUL DLILHF UXL VWDW úL FDUH VXQW DOHúL SHQWUX R SHULRDG GH
úDVHDQL
&DPHUD 5HSUH]HQWDQ LORU HVWH IRUPDW GLQ GH PHPEUL UHSDUWL]D L SURSRU ional între State
potrivit alegerilor care au loc la fiecare doi ani.
Congresul American ia decizii în SUREOHPHOHGHOHJLVOD LH LQL LD] OHJL, vPERJ HúWHFRQ LQXWXO
FHORUH[LVWHQWHúLDQDOL]HD] SURSXQHULOHFDUHYLQGLQSDUWHD3UHúHGLQWHOXL
Congresul DUH GH DVHPHQHD FRPSHWHQ D GH D SHUFHSH WD[H úL D DSURED XQHOH VHUYLFLL GH D
DFRUGDvPSUXPXWXULVDXGHDVXV LQHILQDQFLDUDF LXQLOHFDUHVHGHVI úRDU ODQLYHOXOH[HFXWLYXOXL
3UHJ WLUHDFRQ LQXWXOXLOHJLORUVHGHVI úRDU vQFDGUXOXQRU comisii, sau comitete organizate pe

OkQJ ILHFDUH&DPHU .
$FHVWH FRPLVLL VXQW IRUPDWH GLQ VHQDWRUL úL UHSUH]HQWDQ L FDUH VWXGLD] DQDOL]HD] úL IDF
SURSXQHULSHQWUXFDGUXOOHJLVODWLYúLSHQWUXSROLWLFLOHvQGLIHULWHGRPHQLL
([LVW DVWIHOGHFRPLVLLvQ6HQDWúLvQ&DPHUD5HSUH]HQWDQ LORU
7RDWH DFHVWH FRPLVLL DX OD UkQGXO ORU DOWH VXEFRPLVLL FDUH VH RFXS FX SUREOHPH VSHFLILFH FH
apar în domeniul respectiv.

'H DVHPHQHD ILHFDUH GLQ FHOH GRX &DPHUH SRDWH VWDELOL úL comisii ad-hoc sau comisii de
investigare, daUGHUHJXO DFHVWHDDXRGXUDW OLPLWDW GHIXQF LRQDUHúLQXSRWSURSXQHWH[WHGHOHJH

În prezent ILHFDUH &DPHU are câte cinci Comisii speciale úL XQ Comitet mixt DO FHORU GRX
&DPHUHFDUHVHRFXS FXGLVFXWDUHDSUREOHPHORUFRPXQHDFHVWRUD
([LVW vQ
prezent patru tipuri de Comitete:
- Comitetul Economic.;
- Comitetul Bibliotecilor;
- &RPLWHWXOSHQWUX7LS ULWXUL
- Comitetul pentru Aplicarea de Taxe.

)LHFDUH PHPEUX DO &RQJUHVXOXL HVWH VSULMLQLW vQ GHVI úXUDUHD DFWLYLW LL VDOH GH F WUH XQ
QXP U GH SHUVRDQH SO WLWH SHQWUX PXQFD ORU $VWIHO VHQDWRULL FRODERUHD] FX - 60 persoane, în
IXQF LHGHQXP UXOSRSXOD LHLSHFDUHRUHSUH]LQW
ÌQ QXP UXO SHUVRDQHORU FDUH I FHDX SDUWH GLQ FRPLVLL D IRVW OD QLYHOXO &RQJUHVXOXL GH
aproximativ 18000.
15.2.3. AXWRULWDWHDH[HFXWLY
3UHúHGLQWHOHHVWHùHIXO6WDWXOXLúLDO*XYHUQXOXLúLvPSUHXQ FXXQ9LFHSUHúHGLQWHVXQWDOHúL
&RQVWLWX LD QX GHWDOLD] UHVSRQVDELOLW LOH 3UHúHGLQWHOXL &kWHYD SUHFL] UL VXQW I FXWH vQ DFHVW
VHQV(OHVHUHIHU ODH[HUFLWDUHDIXQF LLORUvQGRPHQLXOPLOLWDUFRQVWLWXLUHDGLIHULWHORUELURXULQXPLUHD
XQRUMXGHF WRULDPEDVDGRULúLPLQLúWULSUHFXPúLvQWUH LQHUHDXQHLUHOD LLSHUPDQHQWHFX&RQJUHVXO
3UHúHGLQWHOH SUH]LQW vQ ILHFDUH DQ XQ 0HVDM F WUH 6WDWHOH 8QLXQLL în care face cunoscute
SULQFLSDOHOHSULRULW LDOHSROLWLFLLSUH]LGHQ LDOH
3UHúHGLQWHOH DF LRQHD] GLUHFW VDX LQGLUHFW SULQ FRQVXOWDQ L úHIL GH GHSDUWDPHQWH VDX
PDQDJHUL GH QLYHO VXSHULRU GLQ FDGUXO VHUYLFLLORU FLYLOH IHGHUDOH SHQWUX SUHJ WLUHD úL WUDQVPLWHUHD
F WUH&RQJUHVDEXJHWXOXLIHGHUDODQXDOSUHJ WLUHDSURSXQHULORUOHJLVODWLYHFDUHXUPHD] DILVXSXVH
GLVFX LHL vQ &RQJUHV úL LPSOHPHQWDUHD SROLWLFLORU úL SURJUDPHORU GH DSOLFDUH D FRQ LQXWXOXL OHJLORU
federale.
%LURXOùHIXOXLGH*XYHUQ
%LURXO 3UHúHGLQWHOXL, cunoscut sub numele de &DVD $OE , este format din aproximativ 400
persoane . $FWLYLWDWHDGLQFDGUXO&DVHL$OEHHVWHFRRUGRQDW GHF WUHXQùHIGH3HUVRQDO

$OWH ELURXUL VXQW FRQGXVH GH F WUH &RQVXOWDQWXO 3UHúHGLQWHOXL pentru probleme de securitate
QD LRQDO 1XH[LVW RFRQILJXUD LHVWDQGDUGSHQWUX&DVD$OE ILHFDUH3UHúHGLQWHDUHSRVLELOLWDWHDGHD
PRGLILFDVWUXFWXUDH[LVWHQW DúDFXPFRQVLGHU
7R L PHPEULL &DVHL $OEH VXQW QXPL L GH 3UHúHGLQWH úL DX PLVLXQHD GH D SDUWLFLSD OD WRDWH
DF LXQLOH FDUH LPSOLF UHVSRQVDELOLW LOH 3UHúHGLQWHOXL vQ FDOLWDWHD VD GH ùHI DO 6WDWXOXL &RPDQGDQW DO
$UPDWHLúLùHIDO*XYHUQXOXL
'H DVHPHQHD SHUVRQDOXO GH OD &DVD $OE vQGHSOLQHúWH úL R VHULH GH VDUFLQL vQ GRPHQLXO
HFRQRPLF GHVHFXULWDWH QD LRQDO GH SROLWLF H[WHUQ UHOD LLFXPDVV PHGLDFRRUGRQDUHDDFWLYLW

- LL
Cabinetului, de stabilire a agendei de lucru etc.

9LFHSUHúHGLQWHOHDUHvQVXERUGLQHXQQXP UUHGXVGHSHUVRDQHFXVDUFLQLVLPLODUH
%LURXOGHOD&DVD$OE cuprinde:
- Secretariatul Cabinetului;
-'HSDUWDPHQWXOGH3ROLWLF ,QWHUQ
-'HSDUWDPHQWXOGH&RQVXOWDQ vQ'RPHQLXO/HJLVODWLY
-'HSDUWDPHQWXOGH$FWLYLWDWH/HJLVODWLY
-'HSDUWDPHQWXOGH&RQGXFHUHúL$GPLQLVWUDUH
-'HSDUWDPHQWXO1D LRQDOGH6HFXULWDWH
-'HSDUWDPHQWXO1D LRQDl de Servicii;
-'HSDUWDPHQWXOGH$FWLYLWDWH3ROLWLF
-'HSDUWDPHQWXOGH3HUVRQDODO3UHúHGLQ LHL
-6HFUHWDULDWXOSHQWUX5HOD LDFX3UHVD
-'HSDUWDPHQWXOSHQWUX5HOD LL3XEOLFHúL$FWLYLWDWH,QWHUJXYHUQDPHQWDO
- Secretariatul de Personal.
Deciziile sunt fundamentate la nivelul Cabinetului în cadrul celor 14 departamente ale
acestuia. &DELQHWXOVHUHXQHúWHVXEFRQGXFHUHD3UHúHGLQWHOXLúLXQHRULSHQWUXSUREOHPHOHSDUWLFXODUHVH
IRUPHD] PLFLJUXSXULGHDQDOL] .
&RQVLOLXO1D LRQDOGH6HFXULtate UHSUH]LQW JUXSXOSHUPDQHQWGHFRQVXOWDQ DO3UHúHGLQWHOXLvQ
SUREOHPHOHGHSROLWLF PLOLWDU LQWHUQ úLH[WHUQ
$FHVW &RQVLOLX 1D LRQDO D IRVW FRQVWLWXLW SULQ OHJH vQ DQXO úL HVWH IRUPDW GLQ 3UHúHGLQWH
9LFHSUHúHGLQWH úL 6HFUHWDULL GH 6WDW úL GH $S UDUH 'LUHFWRUXO $JHQ LHL &HQWUDOH SHQWUX &HUFHWDUH vQ
'RPHQLLOHGH9kUIHVWHXQXOGLQFRQVXOWDQ LL&RQVLOLXOXL
$O WXUL GH SHUVRQDOXO FDUH IDFH SDUWH GLQ &DELQHWXO GH OD &DVD $OE H[LVW XQ QXP U GH
ELURXULDJHQ LLFDUHIDFGHDVHPHQHDSDUWHGLQ %LURXO([HFXWLYDO3UHúHGLQWHOXL :

- Consiliul Economic;
- Consiliul pentru calitatea Mediului;
-&RQVLOLXO1D LRQDO GH6HFXULWDWH
- Biroul Administrativ;
-%LURXOGH&RQGXFHUHúLGH)XQGDPHQWDUHD%XJHWXOXL
-%LURXO1D LRQDOSHQWUX&RQWUROul Drogurilor
-%LURXOSHQWUX6WLLQ úL7HKQRORJLH
-%LURXOSHQWUX5HSUH]HQWDQ &RPHUFLDO D68$
0LQLVWHUHOHVXQWLQWHJUDWHvQVWUXFWXU FDGHSDUWDPHQWH
([LVW 14 departamente, conduse de un ùHIcare este membru îQ&DELQHWXO3UHúHGLQWHOXL.
Acestea sunt:
- Departamentul de Stat
- Departamentul Financiar
-'HSDUWDPHQWXOGH$S UDUH
-'HSDUWDPHQWXOGH-XVWL LH
- Departamentul de Interne
-'HSDUWDPHQWXOGH$JULFXOWXU
-'HSDUWDPHQWXOGH&RPHU
- DepartaPHQWXOGH0XQF
-'HSDUWDPHQWXOGH6 Q WDWH
- Departamentul pentru Servicii Sociale
-'HSDUWDPHQWXOSHQWUX&RQVWUXF LLGH/RFXLQ HúL'H]YROWDUH8UEDQ
-'HSDUWDPHQWXOGH7UDQVSRUWúL(QHUJLH
-'HSDUWDPHQWXOGHÌQY PkQW
- Departamentul pentru Veterani
Ierarhia in cadrul unui departament/ minister se prezinta in figura 10
Figura nr. 10. Ierarhia în cadrul unui minister/departament

GLQDGPLQLVWUD LDDPHULFDQ
GLQDGPLQLVWUD LDDPHULFDQ
Secretar General SHUVRDQ
Secretar Adjunct SHUVRDQ
Subsecretari 1-3 persoane
6HFUHWDUL$VLVWHQ L
6-10 persoane
6HFUHWDUL$VLVWHQ L$GMXQF L
mai multe persoane
Biroul Directorilor de
departamente mai multe persoane
ùHILLGHUDPXUL
Guvernele Regionale
([LVW GLIHUHQ H vQWUHFHOH GH VWDWHDPHULFDQH vQ SULPXO UkQG GDWRULW VXSUDIH HL SH FDUH VH
vQWLQGGDUúLQXP UXOXLSRSXOD LHL
$FHVWHD DX XQ SXWHUQLF LPSDFW DVXSUD DVSHFWHORU VWUXFWXUDOH ILQDQFLDUH úL H[HFXWLYH FDUH VH
GHVI úRDU ODQLYHOGHVWDW
)LHFDUH VWDW DUH SURSULD VD &RQVWLWX LH FDUH RIHU SRVLELOLWDWHD XQHL DXWRFRQGXFHUL vQ FDGUXO
JHQHUDO DVLJXUDW GH DGPLQLVWUD LD IHGHUDO &RQVWLWX LLOH VWDWHORU VXQW PXOW PDL GHWDOLDWH GHFkW
&RQVWLWX LD)HGHUDO H[FHS LHIDFH&RQVWLWX LDVWDWXOXL9HUPRQW
'DF QH UHIHULP OD RUJDQL]DUH úL PRG GH DF LXQH ILHFDUH VWDW XUPHD] PRGHOXO *XYHUQXOXL
FeGHUDOGHVI úXUkQGDFWLYLW LvQFHOHWUHLGRPHQLLOHJLVODWLYMXULGLFúLH[HFXWLY
$FWLYLW LOHH[HFXWLYHVXQWFRQGXVHGHF WUHXQGuvernatorDOHVSHQWUXRSHULRDG de patru ani.
Biroul Guvernatorului este format dintr-XQQXP UUHODWLYPLFGHSHUVRDQH

3XWHUHD *XYHUQDWRUXOXL YDULD] GH OD XQ VWDW OD DOWXO GDU vQ FHOH PDL PXOWH VWDWH DFHVWD HVWH
vPSXWHUQLFLWV HODERUH]HEXJHWXOVWDWXOXLV DEURJHOHJLV SURSXQ SURJUDPHOHJLVODWLYH
0DMRULWDWHD UHSUH]HQWDQ LORU FDUH IDF SDUWH GLQ FRUSXO OHJLVODWLY SRW DSDU LQH DOWRU SDUWLGH GHFkW
celui din care face parte Guvernatorul.

În toate statele *XYHUQDWRUXOFDùHIDO([HFXWLYXOXLQXPHúWHVHFUHWDULL sau comisionarii care
FRQGXFDJHQ LLOH prin care se aplica strategiile si politicile guvernului statului respectiv.
$FHVWH DJHQ LLVXQW FRQVWLWXLWH vQ SULQFLSDO vQ XUP WRDUHOH GRPHQLLDGPLQLVWUD LHúL SUREOHPH
GH SHUVRQDO DJULFXOWXU FRPHU ILQDQ H V Q WDWH vQY PkQW SURWHF LD PHGLXOXL DVLVWHQ VRFLDO
transport etc.
$JHQ LLOHVWDWXOXLVXQWLQGHS endente.
)LHFDUH VWDWDUHSURSULDVD RUJDQL]DUHPLOLWDU FXQRVFXW VXEQXPHOHGH *DUGD 1D LRQDO FDUH
UHXQHúWH DSUR[LPDWLY GH SHUVRDQH DIODWH VXE GLUHFWD FRRUGRQDUH D *XYHUQDWRUXOXL*DUGD
1D LRQDO HVWH IRORVLW vQ JHQHUDO SHQWUX UH]ROYDUHD SU oblemelor de dezastre naturale, sau pentru
DS UDUHDRUGLQLLSXEOLFH
ÌQ GRPHQLXO OHJLVODWLY WRDWH VWDWHOH PDL SX LQ 1HEUDVND DX SURSULXO ORU FRUS OHJLVODWLY IRUPDW
GLQGRX &DPHUH6HQDWXOúL&DPHUD5HSUH]HQWDQ LORU
În Statele Unite ale Americii exist úL guverne locale, create pentru a exercita puterea
*XYHUQXOXL1D LRQDO
*XYHUQHOH ORFDOH VXQW RUJDQL]DWH úL IXQF LRQHD] OD QLYHOXO PXQLFLSDOLW LORU RUDúHOH
districtelor.
Din punct de vedere geografic, statele sunt divizate în districte sau comitate.Aceste comitate
VDX GLVWULFWH DX SXWHUH OHJLVODWLY GHVWXO GH PLF GDU VXQW UHVSRQVDELOH vQ SULQFLSDO SHQWUX aplicarea
OHJLORUFLUFXOD LDGRFXPHQWHORUúLQLYHOXOGHWUDLDOSRSXOD LHLGLQXQLWDWHDDGPLQLVWUDWLY-WHULWRULDO
Comitatele sunt conduse GH F WUH XQ %LURX GH 8UP ULUH VDX GH F WUH XQ Comisionar, care
SRDWH IL DOHV %LURXO GH 8UP ULUH HVWH IRUPDW GLQ VXSHUYL]RUL DL RUDúXOXL UHVSHFWLY $OWH RILFLDOLW L
FXPDUILúHULILLSURFXURULLIXQF LRQDULLúLFRQWDELOXOFRPLWDWXOXLVXQWDOHúLSULQYRW
ÌQ RUDúHOH PLFL VH IRUPHD] XQ Consiliu de Conducere DL F UXL PHPEUL VXQW DOHúL $FHVW
&RQVLOLX GHVHPQHD] XQ 0DQDJHU DO 2UDúXOXL FDUH DGPLQLVWUHD] RUDúXO vQ WLPS FH &RQVLOLXO
VXSHUYL]HD] DFWLYLWDWHDVD
ÌQ PDMRULWDWHD RUDúHORU ùHIXO ([HFXWLY HVWH DOHV vQ SHUVRDQD 3ULPDUXOXL VDX D XQXL úHI GH
departament.
I. Statul
- S.U.A. este o republica federala

- Guvernul este organizat si functioneaza pe principiile constitutionalitatii
- seful statului este Presedintele, ales in mod indirect de catre cetateni printr-un scrutin electoral
- seful Statului mai are si functia de Sef al Executivului si de Comandant al Fortelor Armate
- sistemul legislativ al S.U.A. se fundamenteaza pe Constitutie si pe principiile legii engleze, in

timp fiind conceput un Cod de legi
- cea mai mare parte din judecatorii federali sunt numiti de Presedinte, cu acordul Senatului
- cea mai inalta Curte din S.U.A. este Curtea Suprema a S.U.A. formata din 9 judecatori, numiti de
Presedinte si confirmati de Senat
- toate puterile legislative in S.U.A. sunt exercitate de: 1) Senat

2)Camera Reprezentantilor
- Senatul este format din cate 2 membri ai fiecarui stat care sunt alesi pentru o perioada de 6 ani
- fiecare Camera are cate: 5 Comisii speciale si 1 Comitet mixt al celor 2 Camere care se ocupa cu
discutarea problemelor comune acestora
- seful Statului si al Guvernului este Presedintele

- Presedintele si vicepresedintele sunt alesi
- Presedintele prezinta in fiecare an un Mesaj catre Statele Unite in care face cunoscute princialele
prioritati ale politicii prezidentiale
CUVINTE-CHEIE
Republica federala
Principiul constitutionalitatii
Curtea Suprema a S.U.A.
Districte federale
Curti federale speciale
Camera Reprezentantilor
Comisii de investigare
Comitet mixt
Casa Alba
Comisia de Consultanta in Probleme Interguvernamentale

$UPHQLD$QGURQLFHDQX0DQDJHPHQWSXEOLFLQWHUQD LRQDO(G(FRQRPLFD
Herman Prichett, The American Constitutional System, McGraw-Hill Book Company, New
York, 1976.
Iorgovan A., Drept Administrativ, tratat EOHPHQWDUYRO+HUFXOHV%XFXUHúWL
Irving J., Decision Making: Psychological Analysis of Conflict, Choice and Commitment,
Fre Press, New York, 1987.
Press, 1988.
Farmer R., McGoun, Advances in International Comparative Management, JAI Press,
Greenwich, Connecticut, vol. I, 1984, vol. II, 1986, vol. III, 1988.
Farnham D., New Public managers in Europe, ICSA, Publishing Cambrisge, 1996.
Flynn N., Managing Public Services, Martin’s Press, New York, 1990.
Fremont L., Public Budgeting, New York, 1983.
Garson D., Public Administration, Concepts, Readings, Random House, New York, 1991.
Gawthrop L., Public Sector Management, Systems and Ethics, Bloomington, University of
1) Ce functii indeplineste Presedintele S.U.A.?
2) Pe ce se fundamenteaza sistemul legislativ al S.U.A.?
3) Cine exercita puterea legislativa a S.U.A.?
4) Cum se numeste Biroul Presedintelui S.U.A. si din cati membri este format?
5) Ce sarcini indeplinesc membrii Casei Albe?
6) Cine este mana dreapta a Presedintelui S.U.A.?
7) De cine sunt conduse cele mai multe orase din S.U.A.?

STUDIU DE CAZ
81&216,/,8-8'( ($16(35(=,17
&RQVLOLXO -XGH HDQ &- HVWH R DXWRULWDWH D DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH FRQVWLWXLW vQ MXGH FDUH
IXQF LRQHD] SHED]DSULQFLSLLORUDXWRQRPLHLORFDOHúLGHVFHQWUDOL] ULLVHUYLFLLORUSXEOLFH
Are un rol determLQDQWvQFRRUGRQDUHDDFWLYLW LLFRQVLOLLORUORFDOHRU úHQHúWLúLPXQLFLSDOH
vQYHGHUHDUHDOL] ULLVHUYLFLLORUSXEOLFHGHODQLYHOMXGH HDQ
&-DIRVWGHFODUDWOHJDOFRQVWLWXLWvQúHGLQ DGLQDSULOLHúLvúLGHVI úRDU DFWLYLWDWHD
pe baza Legii 69/UHSXEOLFDW vQSULQ /HJHDúLSHED]D2UGRQDQ HLQU
FDUHDO UJLW DXWRQRPLDFRQVLOLLORUMXGH HQH $VWIHOFHLFRQVLOLHULDOHúLODGDWDGHDSULOLH
DX IRVW YDOLGD L úL DX GHSXV MXU PkQWXO GHYHQLQG DVWIHO SULPLL FRQVLOLHUL MXGH HQL DOHúL vQ PRG
GHPRFUDWLFGXS GHFHPEULH
$VWIHOvQúHGLQ DGHFRQVWLWXLUHDXIRVWDOHúL
- 3UHúHGLQWHOH&RQVLOLXOXL-XGH HDQ
- 9LFHSUHúHGLQ LL&RQVLOLXOXL-XGH HDQ

- 2 persoane
- 0HPEULL'HOHJD LHL3HUPDQHQWH- 6 persoane
$XIRVWDOF WXLWH&omisii de specialitate ale Consiliului:
1. Comisia de studii, prognoze economico-VRFLDOH ILQDQ H úL DGPLQLVWUDUHD GRPHQLului

SXEOLFúLSULYDW
2. &RPLVLD GH RUJDQL]DUH úL GH]YROWDUH XUEDQLVWLF UHDOL]DUHD OXFU ULORU SXEOLFH SURWHF LD
PHGLXOXLvQFRQMXU WRUFRQVHUYDUHDPRQXPHQWHORULVWRULFHúLGHDUKLWHFWXU
3. &RPLVLDSHQWUXVHUYLFLLSXEOLFHúLFRPHU
4. &RPLVLD SHQWUX DFWLYLW L úWLLQ LILFH vQY PkQW V Q WDWH FXOW uU SURWHF LH VRFLDO
VSRUWúLDJUHPHQW
5. &RPLVLD GH DGPLQLVWUDUH SXEOLF MXULGLF DS UDUHD RUGLQL i publice, respectarea

GUHSWXULORUúLOLEHUW LORUFHW HQHúWL
6. &RPLVLDSHQWUXDJULFXOWXU LQGXVWULHDOLPHQWDU úLVLOYLFXOWXU
&RQVLOLXO MXGH HDQ VH vQWUXQHúWH FX RFD]LD úHGLQ HORU RUGLQDUH WULPHVWULDOH úL vQ úHGLQ H
extraordinare ori de câte ori este neYRLH OD FHUHUHD 3UHúHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL D FHO SX LQ GLQ
QXP UXOPHPEULORUFRQVLOLXOXLVDXODLQL LDWLYD'HOHJD LHL3HUPDQHQWH
&RQVLOLXOMXGH HDQDGRSW KRW UkULSRWULYLWDWULEX LLORUVDOHGHILQLWHGH/HJHD
'HOHJD LD 3HUPDQHQW D FRQVLOLXOXL MXGH HDQ SULQ H[HUFLWDUHD DWULEX LLORU VDOH UHDOL]HD]
FRQGXFHUHD RSHUDWLY D DGPLQLVWUD LHL SXEOLFH MXGH eQH 'HOHJD LD 3HUPDQHQW LD GHFL]LL FDUH GHYLQ
H[HFXWRULLGXS FHDXIRVWDGXVHODFXQRúWLQ SHUVRDQHORULQWHUHVDWH
'HOHJD LD 3HUPDQHQW VH FRPSXQH GLQ 3UHúHGLQWH 9LFHSUHúHGLQ LL &RQVLOLXOXL úL
consilieri.
C. J. are :
- patrimoniu propriu
- SHUVRQDOLWDWHMXULGLF
- DXWRQRPLHILQDQFLDU
- DXWRQRPLHGHFL]LRQDO
$FWLYLWDWHD DFHVWXLD HVWH VXSUDYHJKHDW GH 0LQLVWHUXO /XFU ULORU 3XEOLFH úL $PHQDM ULL
Teritoriului.
9HQLWXULOH&-VXQWGHSR]LWDWHvQFRQWXULOH7UH]RUHULHLPXQLFLSLXOXLúLSURYLQGLQ
- bugetul local;
- cote defalcate de la bugetul statului;
- transferuri de la bugetul statului;
- venituri proprii;
- taxe;
- impozite pe profit de la regiile autonome de sub autoritatea consiOLXOXLMXGH HDQ
- Y UV PLQWHGLQSURILWXOQHWDOUHJLLORUDXWRQRPHGHVXEDXWRULWDWHDFRQVLOLXOXLMXG e HDQ
- UHVWLWXLUHDGHIRQGXULGLQILQDQ DUHDEXJHWDU
- WD[HSHQWUXHOLEHUDUHDFHUWLILFDWHORUDYL]HORUúLDXWRUL]D LLORU
- vQFDV ULGLQDOWH
surse.
$VWIHOvQVWUXFWXUDYHQLWXULORUvQPLLOHLDIRVWXUP WRDUHD
Programat Realizat
Venituri totale 7.851.545 7.739.788
A. Venituri proprii 566.372 592.346
B. Sume din impozite 6.990.173 6.871.390
C. Transfer de la bugetul de stat 295.000 276.052
6WUXFWXUDFKHOWXLHOLORUvQPLLOHLvQDQXODIRVWXUP WRDUHD
Programat Realizat
Cheltuieli totale 7.851.545 7.516.788
A. Cheltuieli curente 6.957.245 6.715.514
- cheltuieli de personal 720.839 655.632
- cheltuieli materiale 557.404 413.812
-VXEYHQ LL 295.739 262.807
- transferuri 5.383.263 5.383.263
B. Cheltuieli de capital 894.300 801.274
În anulVWUXFWXUDYHQLWXULORUvQPLLOHLSURJUDPDWHúLUHDOL]DWHDIRVWXUP WRDUHD
Programat Realizat
I. Venituri totale 13.043.666 13.084.53
A. Venituri proprii 604.977 646.000
B. Sume din impozit 11.478.689 11.478.68
C. Transfer din bugetul de stat 960.000 959.83
II. Cheltuieli totale 13.043.666 12.829.69

A. Cheltuieli curente 11.363.121 11.190.18
Cheltuieli de personal 824.800 753.55
Cheltuieli materiale 1.836.150 1.799.53
6XEYHQ LL 552.888 487.81
Transferuri 8.149.283 8.149.28
B. Cheltuieli de capital 1.680.545 1.639.51
3UH]HQWDUHDVWUXFWXULLRUJDQL]DWRULFHD&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
Încadrarea cu personal a structurii se prH]LQW vQWDEHOXOQU
Tabelul nr. 1
Gruparea personalului pe 3UHJ WLUHDSHUVRQDOXOXL
Compartiment Total )XQF LLGH )XQF LLGH 6XSHULRDU De

personal conducere H[HFX LH 7HKQLF EconomiF Altele Medie ED]
0 1 2 3 4 5 6 7 8
,'LUHF LDDGPLQLVWUD LHORFDO
28 6 22 2 10 9 2 5
1. Serviciul juridic contencios
6 1 5 0 3 3 0 0
6HUYLFLXOFRRUGRQDUHDDFWLYLW LL
consiliilor locale
6 1 5 2 1 1 0 2
3. Serviciul de stare ciYLO 6 1 5 0 3 2 1 0
4. Serviciul secretariat, protocol,
mass-PHGLDúLDUKLY
6 1 5 0 2 1 1 2
%LURXOVRFLDOSHQWUXSURWHF LDúL
DXWRULWDWHWXWHODU 3 1 2 0 1 2 0 0
,,'LUHF LDFRQWURO 27 5 22 4 17 1 1 4
1. Serviciul control financiar de 6
gestiune 1 5 0 6 0 0 0
2. Corpul de control comercial,
OLEHU LQL LDWLY úLFODVLILFDUHD
XQLW LORUGHDOLPHQWD LHSXEOLF 6 1 5 3 1 0 0 2
6HUYLFLXOUHOD LLFXS
ublicul 6 1 5 1 3 0 0 2
4. Biroul pentru coordonarea
DFWLYLW LLVHUYLFLLORUSXEOLFH 3 1 2 0 1 1 1 0
MXGH Hne
5. Serviciul organizare, resurse
XPDQHúLVDODUL]are 6 1 5 0 6 0 0 0
,,,'LUHF LDSURJUDPHSURJQR]H
buget-contabilitate 23 6 17 5 13 2 2 1
1. Serviciul buget 6 1 5 0 5 0 1 0
2. Biroul tarife-SUH XUL 3 1 2 0 2 0 1 0
6HUYLFLXOSURJUDPHSURJQR] úL
LQIRUPDWLF 6 1 5 5 0 2 0 1
4. Serviciul contabilitate 6 1 5 0 6 0 0 0
,9'LUHF LDXUEDQLVPDPHQDMDUHD
WHULWRULXOXLúLOXFU ULSXEOLFH
21 4 17 11 4 1 2 3
6HUYLFLXOXUEDQLVPúL
amenajarea teritoriului 7 1 6 3 0 0 1 3
6HUYLFLXODGPLQLVWUDUHDúL
H[SORDWDUHDGUXPXULORUMXGH HQHúL
comunale 6 1 5 4 1 0 1 0
6HUYLFLXOSHQWUXDGPLQLVWUD LD
GRPHQLXOXLSXEOLFúLSULYDW
JHVWLXQHDGDWHORULQYHVWL LLúL
repaUD LL 7 1 6 4 3 0 0 0
),ù$32678/8,
1. Postul: inspector de specialitate

3R]L LDvQVWDWXOGHIXQF LXQL: 83
3. Serviciul,QYHVWL LLúLDGPLQLVWUDUHDGUXPXULORUMXGH HQH

&RQGL LL: studii superioare
5HOD LL:
a. ierarhice:
- VXERUGRQDUHQHPLMORFLW GLUHFWRUXOXLGLUHFWRUXOXLDGMXQFWúHIXOXLGHVHUYLFLX
EIXQF LRQDOH
- cu serviciile din cadrul DUATLP
c. de colaborare:
- FX FRQVLOLLOH ORFDOH GLQ MXGH VRFLHW LOH FRPHUFLDOH úL UHJLLOH DXWRQRPH VXERUGRQDWH
&RQVLOLXOXLMXGH HDQFXFHOHODOWHVHUYLFLLGLQFDGUXO&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
d. de reprezentare:
- UHSUH]LQW VHUYLFLXOGHLQYHVWL LLSURLHFWDUHUHSDUD LLFDSLWDOHOXFU ULSXEOLFHGU umuri
$WULEX LLFRPSHWHQ HOLPLWH
• YHULILF úLFRQWUDVHPQHD] VLWXD LLOH GH OXFU UL ODLQYHVWL LLOH &RQVLOLXOXLMXGH HDQ úLDOH
consiliilor locale repartizate;

• vQWRFPHúWHQRWHGHIXQGDPHQWDUHSULYLQGQHFHVLWDWHDúLRSRUWXQLWDWHDLQYHVWL LLORU
• VH RFXS GH vQWRFPLUHD GRFXPHQWD LLORU GH LQYHVWL LL LQkQG vQ SHUPDQHQ OHJ WXUD FX
proiectanWXOúLFRQVLOLXOORFDO
• XUP UHúWH vQFDGUDUHD OXFU ULORU UHSDUWL]DWH vQ WHUPHQHOH GLQ GRFXPHQWD LLOH WHKQLFR -
HFRQRPLFHFDUHDXSULPLWDSURE ULOHOHJDOH
• HODERUHD] SURLHFWH WHKQLFH SHQWUX H[HFXWDUHD XQRU OXFU UL GH UHSDUD LL DPHQDM UL úL
extinderi pentru iPRELOHOH GLQ GRPHQLXO SXEOLF úL SULYDW DO MXGH XOXL vQ IXQF LH GH
QHFHVLW L
• XUP UHúWH UHDOL]DUHD SURJUDPXOXL SHQWUX FRQVWUXLUHD vQWUH LQ UHD úL PRGHUQL]DUHD
e
GUXPXULORUGHLQWHUHVMXGH HDQúLUDSRUWHD] SHULRGLF
• VH RFXS GH vQWRFPLUHD GRFXPHQWD LLORU vQ YHGHUHD RE LQHULL DYL]HORU QHFHVDUH
SURPRY ULLLQYHVWL LLORUFRQIRUPOHJLL
• vQWRFPHúWH QRWH LQIRUPDWLYH VFULVH DGUHVDWH úHIXOXL GH VHUYLFLX UHIHULWRU OD DFWLYLW atea
GHVI úXUDW
• FHUFHWHD] úLUH]ROY VHVL] ULDOHFHW HQLORUFDUHVXQWUHSDUWL]DWH
• contrDVHPQHD] U VSXQVXULOHODVFULVRULúLVLWXD LLOHvQWRFPLWH
• GXFHODvQGHSOLQLUHKRW UkULOH&RQVLOLXOXLMXGH HDQGHFL]LLOHúLGLVSR]L LLOHSUHúHGLQWHOXL
QRWHOHLQWHUQHDOHYLFHSUHúHGLQ LORUúLVDUFLQLOHGDWHGHFRQGXFHUHDGLUHF LHL
• U VSXQGH GLVFLSOLQDU PDWHULDO DGPLQLVWUDWLY úL SHQDO GXS FD] GH UHVSHFWDUHD
UHJXODPHQWXOXL úL OHJLVOD LHL vQ H[HUFLWDUHD VDUFLQLORU FH L UHYLQ SUHFXP úL GH
-
H[DFWLWDWHDOHJDOLWDWHDúLVLQFHU WDWHDGRFXPHQWHORUúLGDWHORUUDSRUWDWH
i
• UHVSHFW QRUPHOHGHFRQGXLW SUHY ]XWHvQVWDWXWXOIXQF LRQDUXOXLSXEOLF
• vQGHSOLQHúWHúLDOWHVDUFLQLUHSDUWL]DWHVSUHUH]ROYDUH
),ù$32678/8,
1. Postul: director
3R]L LDvQVWDWXOGHIXQF LXQL: 32
3. Compartimentul'LUHF LD&RQWURO
&HULQ H
a. Studii superioare economice

b. Vechime
F5HOD LL
c.1. Ierarhice:
-HVWHVXERUGRQDW3UHúHGLQWHOXL&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
-DUHvQVXERUGLQHúHILLVHUYLFLLORU
- Control financiar de gestiune
-&RQWUROFRPHUFLDOúLOLEHUDLQL LDWLY
- Protocol mas-PHGLDUHOD LLFXSXEOLFXOVHFUHWDULDWDUKLY
F)XQF LRQDOH
- FX SHUVRQDOXO GLQ GLUHF LH GLQ FHOHODOWH GLUHF LL GLQ DSDUDWXO SURSULX DO
FRQVLOLLORU ORFDOH GLQ LQVWLWX LLOH SXEOLFH úL UHJLLOH DXWRQRPH VXERUGRQDWH FX
DJHQ LLHFRQRPLFL
c.3. De reprezentare:
- UHSUH]LQW &RQVLOLXO MXGH HDQ vQ UHOD LLOH GH VSHFLDOLWDWH FX DJHQ LL HFRQRPLFL
FRQVLOLLOH ORFDOH LQVWLWX LLOH SXEOLFH úL UHJLLOH DXWRQRPH VXERUGRQDWH FX
PLQLVWHUHOHDOWHRUJDQHFHQWUDOHDOHDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHúLVHUY iciile publice

descentralizate ale acestora
$WULEX LL
⇒ organi]HD] vQGUXP úLFRRUGRQHD] vQWUHDJDDFWLYLWDWHDGLUHc LHL

⇒ RUJDQL]HD] DFWLYLWDWHD GH FRQWURO ILQDQFLDU GH JHVWLXQH OD LQVWLWX LLOH VXERUGRQDWH
SUHFXPúLODFRQVLOLLOHORFDOH
⇒ FRODERUHD] OD vQWRFPLUHD SURJUDPHORU GH OXFUX DOH VHUYLFLXOXL FRQWURO ILQD nciar de
JHVWLXQHúLXUP UHúWHUHDOL]DUHDDFHVWRUD
⇒ SUH]LQW SUHúHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ FRQFOX]LLOH FRQWURDOHORU HIHFWXDWH úL
P VXULOHFDUHVHLPSXQSHQWUXvPEXQ W iUHDDFWLYLW LLILQDQFLDU FRQWDELOHúLWUDJHUHDOD

-
U VSXQGHUHDF ORUFDUHDXV YkUúLWQHUHJXOL
e
⇒ XUP UHúWH UHVSHFWDUHD UHJOHPHQW ULORU OHJDOH SULYLQG HOLEHUDUHD DXWRUL]D LLORU SHQWUX
RUJDQL]DUHDúLGHVI úXUDUHDGHDFWLYLW LSHED] GHOLEHU LQL LDWLY
⇒ XUP UHúWH DSOLFDUHD GLVSR]L LLORU OHJDOH GLQ DFWHOH QRUPDWLYH F UH UHJOHPHQWHD]
a
cRQWUROXO DFWLYLW LL GH FRPHU úL SUHVW UL VHUY FLL GHVI úXUDWH GH F WUH WR L DJHQ LL
i
HFRQRPLFLLQGLIHUHQWGHIRUPDGHRUJDQL]DUHúLFDUDFWHUXOSURSULHW LL
⇒ FRODERUHD] ODvQWRFPLUHDSURJUDPHORUV SW PkQDOHDOHVHUYLFLXOXLFRQWUROFRPH FLDOúL r

XUP UHúWH realizarea acestora;
⇒ SUH]LQW OXQDU 3UHúHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ R LQIRUPDUH SULYLQG FRQWURDOHOH
FRPHUFLDOHHIHFWXDWHúLP VXULOHOXDWH
⇒ XUP UHúWH UHVSHFWDUHD QRUPHORU GH FODVLILFDUH úL vQFDGUDUH vQ FDWHJRULL D XQLW LORU GH
DOLPHQWD LHSXEOLF
⇒ XUP UHúWH GHVI úXUDUHD vQ EXQH FRQGL LL D DFWLYLW LL GH SURWRFRO PDV PHGLD UHOD LL FX
-
SXEOLFXOVHFUHWDULDWDUKLY
⇒ GXFH OD vQGHSOLQLUH KRW UkULOH &RQVLOLXOXL MXGH HDQ úL GLVSR]L LLOH 3UHúHGLQWHOXL
ConsiOLXOXLMXGH HDQ
⇒ vQGHSOLQHúWHúLDOWHDWULEX LLvQFUHGLQ DWHGH&RQVLOLXOMXGH HDQ
7. /LPLWHGHFRPSHWHQ
- SkQ ODQLYHOXOIXQF LHLvQGHSOLQLWH

5HVSRQVDELOLW L
- U VSXQGH GLVFLSOLQDU PDWHULDO VDX SHQDO SHQWUX H[DFWLWDWHD VLQFHULWDWHD úL OHJDOLWDWHD
GRFXPHQWHORUvQWRFPLWHúLDGDWHORUUDSRUWDWH
- UHVSHFW VWDWXWXOIXQF LRQDUXOXLSXEOLF
),ù$32678/8,
1. Consilier Juridic gr. II

3R]L LDvQVWDWXOGHIXQF LXQL 7
3. Serviciul: Juridic - Contencios

&RQGL LL studii superioare juridice
5HOD LL
- ierarhice:
-HVWHVXERUGRQDWúHIXOXLVHUYLFLXOXL
- func LRQDOH
- FX VHUYLFLLOH GLQ FDGUXO '8$7/3 'LUHF LD 8UEDQLVWLF GH $GPLQLVWUDUH D
7HULWRULXOXLúL/XFU ULORU3XEOice)
- de colaborare:
-FXVDODULD LLGLQFDGUXOFRQVLOLLORUORFDOHDVHUYLFLLORUSXEOLFHORFDOHSULPDULúL
YLFHSULPDULGLQORFDOLW LOHMXGH XOXL
- de reprezentare:
-D3UHúHGLQWHOXL&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
$WULEX LLVDUFLQLOXFU UL
- UHSUH]LQW &RQVLOLXOMXGH HDQvQID DLQVWDQ HORUMXGHF WRUHúWLúLDQRWDULDWHORU
- YHULILF YDODELOLWDWHD DFWHORU HOLEHUDWH GH IXQF LRQDULL SXEOLFL MXGH HQL úL OH DYL]HD] vQ
YHGHUHDvQVFULHULLDFHVWRUDvQFDUQHWHOHGHPXQF
- vQWRFPHúWHGRFXPHQWD LLOHSHQWUXVLWXD LLOHvQFDUHVHGDXvQIRORVLQ JUDWXLW SHWHUPHQ
OLPLWDW LPRELOHOH GLQ SDWULPRQLXO MXGH XOXL VRFLHW LORU GH ELQHIDFHUH VDX XWLOLWDU
-
publice recunoscute ca persoane juridice, în vederea supunerii Consiliului juGH HDQVSUH
aprobare;
- DYL]HD] SURLHFWHOH GH GLVSR]L LL DOH 3UHúHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ D DOWRU DFWH
HPLVHvQH[HUFLWDUHDDWULEX LLORUDXWRULW LORUDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHORFDOH
- îndepOLQHúWH RULFH DOWH VDUFLQL FDUH vL UHYLQ vQ H[HUFLWDUHD DWULEX LLORU &RQVLOLXOXL
MXGH HDQ úL D VHUYLFLLORU SXEOLFH MXGH HQH GH F WUH FRQGXFHUHD &RQVLOLXOXL MXGH HDQ úL D
'LUHF LHL
- UHVSHFW QRUPHOH GH FRQGXLW úL VH FRQIRUPHD] SUHYHGHULORU 5HJXODPHQWXOXL de

RUJDQL]DUHúLIXQF LRQDUHDO&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
/LPLWHGHFRPSHWHQ
- SkQ ODQLYHOXOIXQF LHLvQGHSOLQLWH
5HVSRQVDELOLW L
- U VSXQGH GLVFLSOLQDU PDWHULDO SHQDO SHQWUX H[DFWLWDWHD VDUFLQLORU VLQFHULWDWHD úL
legalitatea documentelor întocmitHúLGDWHORUUaportate;

- UHVSHFW VWDWXWXOIXQF LRQDUXOXLSXEOLF
- YHULILF úL LQIRUPHD] DVXSUD vQGHSOLQLULL +RW UkULORU &RQVLOLXOXL MXGH HDQ úL
Dispozi LLORU3UHúHGLQWHOXL&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
Director, ùHIVHUYLFLXMXULGLF
5(*8/$0(178/'(25*$1,=$5(ù,)81& ,21$5(
&XSULQGHXUP WRDUHOHSR]L LLLPSRUWDQWH
&RQVWLWXLUHD&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
$WULEX LLOH&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
)XQF LRQDUHD&RQVLOLXOXLMXGH HDQFXXUP WRDUHOHS U L
-$5HJOHPHQW ULJHQHUDOH
-'HVI úXUDUHDúHGLQ HORU
-3URFHGXUDLQL LHULLSURLHFWHORUGHKRW UkUH
- Procedura de vot.
- B. Exercitarea mandatului de consilier:
- Norme privind exercitarea mandatului de consilier;
-$EVHQ HúLGHPLVLD
-6DQF LXQL
- ÌQWUHE ULúL,QWHUSHO UL,QIRUPDUHDFRQVLOLHULORU3HWL LL
-&3UHúHGLQWH9LFHSUHúHGLQWH'HOHJD LDSHUPDQHQW - AtriEX LL
-')XQF LRQDUHD&RPLVLLORUSHGRPHQLLGHVSHFLDOLWDWH
$&7,9,7 ,/('(6) ù85$7(Ì1&$'58/',5(& ,,/25ù,6( RVICIILOR

&216,/,8/8,-8'( ($1
',5(& ,$$'0,1,675$ ,(38%/,& /2&$/
1. Serviciul Juridic - Contencios

- UHSUH]LQW &RQVLOLXOMXGH HDQvQID DLQVWDQ HORUMXGHF WRUHúWLúLQRWDULDOH
- YHULILF YDODELOLWDWHDDFWHORUúLDYL]HORUvQYHGHUHDvQVFULHULLORUvQFDUQHWHOHGHPXnF
- vQWRFPHúWHGRFXPHQWD LLOHSHQWUXVLWXD LLOHvQFDUHVHGDXvQIRORVLQ JUDWXLW SHWHUPHQ
OLPLWDW LPRELOHOH GLQ SDWULPRQLXO MXGH XOXL VRFLHW LORU GH ELQHIDFHUH VDX XWLOLWDWH
SXEOLF UHFXQRVFXWH FD SHUVRDQH MXULGLFH vQ YHGHUHD VXSXQHULL VSUH DSUREDUH
&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
- DYL]HD] SURLHFWH GH GHFL]LL DOH GHOHJD LLORU 3UHúHGLQWHOXL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ D DOWRU
DFWHHPLVHvQH[HUFLWDUHDDWULEX LLORUDXWRU W i LLDGPLQLVWUD LHLSXEOLFHMXGH HQH
- DFRUG DVLVWHQ MXULGLF FRQVLOLLORU ORFDOH FRQIRUP OHJLL SULQ GHOHJDUH GH F WUH
preúHGLQWHOH&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
2. Serviciul Coordonare Activitatea Consiliilor Locale
- DFRUG DVLVWHQ FRQVLOLLORUORFDOHvQGRPHQLLOH
- RUJDQL]DUHDúHGLQ HORUFRQVLOLLORUORFDOH
- OXFU ULGHVHFUHWDULDW
- OHJDOLWDWHDSURLHFWHORUGHKRW UkULúLDGLVSR]L LLORU
- întocmirea actelor notariale;
- HODERUDUHD SURJUDPHORU GH FRRUGRQDUH D DFWLYLW LL FRQVLOLLORU ORFDOH vQ YHGHUHD
UHDOL] ULLVHUYLFLLORUSXEOLFHGHLQWHUHVMXGe HDQ
- DFRUG DVLVWHQ GH VSHFLDOLWDWH OD HODERUDUHD GH QRUPH RULHQWDWLYH SHQWUX UHJLLOH
autonome sau pentruVRFLHW LOHFRPHUFLDOH
- DFRUG DVLVWHQ GH VSHFLDOLWDWH OD HODERUDUHD GRFXPHQWD LLORU QHFHVDUH vQILLQ ULL GH
LQVWLWX LLVRFLDO-FXOWXUDOHúLVDQLWDUH
6HUYLFLXOGH6WDUH&LYLO
- DVLJXU FRQWUROXO FX SULYLUH OD vQUHJLVWUDUHD JHVWLRQDUHD úL HOLEHUDUHa actelor de stare
FLYLO
- DVLJXU FRSLHUHD GXS H[HPSODUXO D UHJLVWUHORU GH VWDUH FLYLO SLHUGXWH VDX GLVWU use,
WRWDOVDXSDU LDO
- vQVFULH SH DFWHOH GH VWDUH FLYLO GLQ UHJLVWUH H[HPSODUXO PHQ LXQLOH UHIHULWRDUH OD
VFKLPE ULOHLQWHUYHQLWHvQVWDUHDFLYLO DSH rsoanei;

- DVLJXU QHFHVDUXO GH UHJLVWUH úL FHUWLILFDWH GH VWDUH FLYLO LQH HYLGHQ D ORU úL OH
distribuie consiliilor locale;

- RSHUHD] FRPXQLF ULOH SULPLWH SULYLQG UHWUDJHUHD UHQXQ DUHD VDX GREkQGLUHD FHW HQLHL
URPkQH H[SHGLLQG FRPXQLF ULOH FR nVLOLLORU ORFDOH FDUH GH LQ UHJLVWUHOH H[HPSODUXOXL
vQFDX]
4. Serviciul Secretariat, Protocol, Mass-0HGLDúL$UKLY

- SUHJ WHúWHOXFU ULOHúHGLQ HL'HOHJD LHL3HUPDQHQWHúL&RQVLOL uOXL-XGH HDQ
- WUDQVPLWH 3UHIHFWXULL MXGH XOXL vQ WHUPHQ GH ]LOH GRFumentele emise de Consiliul
MXGH HDQúL'HOHJD LD3HUPDQHQW FXH[FHS LDFHORUGHJHVWLXQHFXUHQW
- LQHHYLGHQ DKRW UkULORUGHFL]LLORUúLGLVSR]L LLORU
- DVLJXU LQIRUPDUHDFHW HQLORUvQOHJ WXU FXKRW UkULOHDGRSWDWHúLDSUREDWH
- vQUHJLVWUHD] GLVWULEXLHúLH[SHGLD] FRUHVSRQGHQ D
- S VWUHD] DUKLYD VHUYLFLLORU SXEOLFH úL DVLJXU SUHGDUHD PDWHULDOHORU OD $UKLYHOH
Statului;
- DVLJXU DUKLYDUHDDQXDO DGRFXPHQWHORUGHOD6HUYLFLXO3XEOLFDO&RQVLOLXOXLMXG e HDQ
- IDFH SURSXQHUL SULYLQG GHSR]LWDUHD S VWUDUHD úL FRQVHUYDUHD PDWHULDOHORU &RQVLOLXOXL
MXGH HDQFRSLLGXS GRFXPHQWHOHVROLFLWDWH
- RUJDQL]HD] SULPLUHDGHF WUHSUHúHGLQWHúLYLFHSUHúHGLQ LDSHUVRQDOLW LORURILFLDOHGLQ
DU úLVWU LQ WDWH
- RUJDQL]HD] FRQIHULQ HOHGHSUHV DOHSUHúHGLQWHOXLúLYLFHSUHúHGLQ LORU
- vQWRFPHúWHQRPHQFODWRUXOGRVDUHORU
- LQHHYLGHQ DVLJLOLLORUúLúWDPSLOHORU
5. %LURXO6RFLDOSHQWUX3URWHF LD&RSLOXOXLúL$XWRULWDWHD7uWHODU
- DVLJXU FRRUGRQDUHD DFWLYLW LL GH DXWRULWDWH WXWHODU DVLVWHQ VRFLDO vQ YHGHUHD
respHFW ULL DFWHORU QRUPDWLYH vQ OXDUHD P VXULORU GH RFURWLUH SHQWUX XQHOH FDWHJRULL GH
minori sau alte persoane aflate în nevoie;

- vQWRFPHúWH DQFKHWH VRFLDOH SHQWUX vQFXYLLQ DUHD DGRS LHL I FXWH GH XQ VWU LQ VDX GH XQ
FHW HDQURPkQFXGRPLFLOLXORULUHú GLQ DvQVWU LQ WDWH

e
,,',5(& ,$'(&21752/
1. Serviciul Control Financiar de Gestiune

- DVLJXU H[HUFLWDUHDFRQWUROXOXLILQDQFLDUGHJHVWLXQHSURSULX
- YHULILF UHVSHFWDUHD GLVSR]L LLORU OHJDOH SULYLWRDUHD OD JHVWLXQHD úL JRVSRG ULUHD
PLMORDFHORU PDWHULDOH úL E QHúWL SH ED]D GRFXPHQWHORU vQUHJLVWUDWH vQ FRQWDELOLWDWH úL D
GRFXPHQWHORUGLQHYLGHQ DWH hnico-RSHUDWLY
- DVLJXU S VWUDUHDúLSD]DEXQXULORUúLYDORULORUGHRULFHIHO
- XWLOL]HD] YDORULOHPDWHULDOHGHRULFHIHO
- DVLJXU HIHFWXDUHDvQFDV ULORUúLSO LORULQFOXVLYDVDODULLORUúLUH LQHULORUGLQDFH

stea;
- DVLJXU vQWRFPLUHDúLFLUFXOD LDGRFXPHQWHORUSULPDUHWHKQLFR -operative, contabile;
- vQWRFPHúWH úL VXSXQH DSURE ULL FRQGXFHULL &RQVLOLXOXL MXGH HDQ SURJUDPXO FX VDUFLQLOH
anuale de control, gestiune, pODQXULOH GH FRQWURO WULPHVWULDOH úL OXQDUH FkW úL OLVWHOH
XQLW LORUFDUHVHSURSXQDILYHULILFDWHODSHULRDGHPDLPDULGHDQ
- DQDOL]HD] GRVDUHOH úL QRWHOH vQWRFPLWH FX SULOHMXO YHULILF ULORU JHVWLRQDUH úL SUH]LQW
SURSXQHUL úL P VXUL FX FDUDFWHU HFRQ omico-ILQDQFLDU SHQWUX vPEXQ W LUHD DFWLYLW LL
XQLW LORUFRQWURO
ate;
- LDP VXULSHQWUXUH]ROYDUHDSRWULYLWGLVSR]L LLORUOHJDOHDVHVL] ULORUúLUHFODPD LLORUFDUH
LQWU vQFRPSHWHQ DFRQWUROXOXLILQD nciar;

- vQWRFPHúWH úL SURSXQH vQDLQWDUHD OD RUJDQHOH GH FHUFHWDUH úL XUP ULUH SHQDO D DFWHORU
vQFKHLDWHvQFD]XOFRQVWDW ULLGHIDSWHSUHY ]XWHGHOHJHDSHQDO vQFRQGL LLOHVWDELOLWHGH
lege.
2. &RUSXO GH &RQWURO &RPHUFLDO /LEHUD ,QL LDWLY úL &ODVLILFDUHD 8QLW LORU GH
$OLPHQWD LH3XEOLF
- H[HFXW FRQWUROXO DVXSUD DFWLYLW LL FRPHUFLDOH DVLJXUkQG DSOLFDUHD GLVSR]L LLORU OHJDOH
din actele normative care reglementea] DFHVWGRPHQLX
- FRQWUROHD] SURYHQLHQ D SURGXVHORU GLQ UH HDXD FRPHUFLDO vQ YHGHUHD HYLW ULL
FXPS U ULL GH SURGXVH vQ VFRS GH UHYkQ]DUH H[LVWHQ D úL OHJDOLWDWHD DFWHORU úL
GRFXPHQWHORUvQUHJLVWUDUHDP UIXU ORUSUHFXPúLHYLGHQ DFRQWDELO

i
- FRQWUROHD] GHSR]LWDUHDSURGXVHORUGHF WUHDJHQ LLHFRQRPLFLSHQWUXDVHHYLWDVWRFDUHD
GHP UIXULvQVFRSXOFUH ULLXQXLGHI FLWSHSLD

i úLUHYkQ]DUHDFXSUH XULPDLPDUL
- FRQVWDW FRQWUDYHQ LL úL DSOLF VDQF LXQL FRQWUDYHQ LRQDOH GDWH vQ FRPSHWHQ D ORU SULQ
OHJH SHQWUX UHVSHFWDUHD UHJXOLORU GH FRPHU YkQ]DUHD FLUFXOD LD úL WUDQVSRUWXO
SURGXVHORU DOLPHQWDUH D RULF URU EXQXUL úL SURGXVH FDUH vQ FRQGL LL le legii constituie
DFWLYLW LGHFRPHU
- DVLJXU vQGUXPDUHDWHKQLF úLPHWRGRORJLF GHVSHFLDOLWDWHDFRQWURORULORUFRPHUFLDOLúL
DúHILORUGHFRQWUROFRPHUFLDOGHODFRPLV iile locale;

- vQWRFPHúWH UHIHUDWH GH SUH]HQWDUH ERUGHURXUL FHQWUDOL]DWRDUH úL SURLH cte de decizie
privind eliberarea, modificarea sau retrageUHDDXWRUL]D LLORU
6HUYLFLXO5HOD LLFX3XEOLFXO
- RUJDQL]HD] GHVI úXUDUHDDFWLYLW LLFXSXEOLFXO
%LURXOSHQWUX&RRUGRQDUHDúL&RQWUROXO$FWLYLW LL6HUYLFLLORU3XEOLFH-XG e HQH
- coordoneaz úLFRQWUROHD] DFWLYLWDWHDVHUYLFLLORUSXEOLFHMXG e HQH
6HUYLFLXO2UJDQL]DUH5HVXUVH8PDQHúL6DODUL]DUH
- vQWRFPHúWH SURLHFWXO VWDWXWXOXL IXQF LRQDUXOXL SXEOLF úL SURLHFWXO UHJXODPHQWXOXL GH
RUJDQL]DUHúLIXQF LRQDUHDVHUYLFLLORUSXEOLFHMXGH HQH
- îQWRFPHúWHvQFRQGL LLOHOHJLLRUJDQLJUDPDúLGHWHUPLQ QXP UXOGHSHUVRQDOGLQFDGUXO
VHUYLFLLORUSXEOLFHDOH&RQVLOLXOXLMXGH HDQSHFDUHOHVXSXQHDSURE ULLDFHVW uia;

- SURSXQH IXQF LLOH vQ FDGUXO VHUYLFLXOXL SXEOLF JUDGXO WUHDSWD SURIHVLRQDO JUDGD LD úL
VDODULXO GH ED] LQGHPQL]D LLOH GH FRQGXFHUH úL VDODULXO GH PHULW SHQWUX ILHFDUH GLQ
DFHVWHDúLOHVXSXQHDSURE ULLSUHúHGLQWHOXL&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
- SULPHúWH GHOD FRQVLOLLOHFRPXQDOH RU úHQHúWLúLPXQLFLSDOH UDSRDUWH VWDWLVWLFH OXQDUH úL
trimestrLDOHSULYLQGQXP UXOVDODULD LORUúLIRQGXOGHVDODULLSHFDUHOHFHQWUDOL]HD] úLOH
WUDQVPLWH'LUHF LHL-XGH HQHGH6WDWLVWLF
- JHVWLRQHD] F U LOHGHPXQF DOHVDODULD LORUGLQFDGUXOVHUYLF iului public al Consiliului

MXGH HDQúLFRQGXFHULL
III. DI5(& ,$352*5$0(352*12=(
%8*(7ù,&217$% ILITATE
1. Serviciul Buget:
- RUJDQL]HD] vQGUXP úLFRRUGRQHD] DF LXQHDGHHODERUDUHDOXFU ULORUSULYLQGEXJHWHOH
ORFDOHDOHXQLW LORUDGPLQLVWUDWLYWHULWRULDOH
- HODERUHD] úL VXSXQH VSUHDSUREDUH SURJUDPXO FDOHQGDULVWLF GH GHVI úXUDUH D OXFU ULORU
SULYLQG EXJHWXO &RQVLOLXOXL MXGH HDQ EXJHWHOH ORFDOH úL DOH LQVWLWX LLORU SXEO ice de
LQWHUHVMXGH HDQ
- VWDELOHúWH vPSUHXQ FX 'LUHF LD *HQHUDO D )LQDQ HORU 3XEOLFH úL &RQWUROXO )LQDQFLDU GH
Stat, dimensionarea chHOWXLHOLORUúLYHQLWXULORUQHFHVDUHDFRSHULULLFKHOWXLHOLORUSHFDWHJRULL

GH EXJHWH ORFDOH SUHFXP úL WUDQVIHUXO GLQ EXJHWXO GH VWDW DYkQG vQ YHGHUH SURSXQerile
XQLW LORUDGPLQLVWUDWLY-teritoriale;
- UHSDUWL]HD] EXJHWXODSUREDWSHWULPHVWUHSHWLWOXULSHFDSLWROHúLVXEFDSLWROH
- DVLJXU vQWRFPLUHD FRQWXOXL GH vQFKHLHUHD H[HUFL LXOXL EXJHWDU OD WHUPHQHOH SUHY zute
de actele normative în vigoare;
6HUYLFLXO3URJUDPH3URJQR]H,QIRUPDWLF
- vQWRFPHúWHúLWUDQVPLWHvQWHULWRULXSURJUDPHSHQWUXSURGXVHGH ficitare;
- HODERUHD] SURJUDPHúLSURJQR]HGHGH]YROWDUHHFRQRPLFR VRFLDO GHLQWHUHVM
- uGH HDQ
- XUP UHúWH OXQDU WULPHVWULDO úL DQXDO LQGLFDWRULL HFRQRPLFL DL VRFLHW LORU FRPHUFLDOH úL
UHJLLORUDXWRQRPHGHLQWHUHVMXGH HDQ
- HODERUHD] úL IXQGDPHQWHD] SURJUDPH GH LQYHVWL LL DQXDOH úL GH SHUVSHFWLY SHQWUX
VRFLHW L FRPHUFLDOH UHJLL DXWRQRPH úL XQ W

i L VRFLDO FXOWXUDOH GH LQWHUHV MXGH HDQ VDX
-
local;
- OLVWHD] úL LPSOHPHQWHD] SURJUDPH LQIRUPD LRQDOH OD QLYHOXO FRPSDUWLPHQWHORU vQ
YHGHUHDvQUHJLVWU ULLSHFDO culator;

- DQDOL]HD] SURSXQHULOH I FXWH GH FRQVLOLLOH ORFDOH vQ YHGHUHD HODERU ULL GH SURJUDPH úL
prognoze economice;
3. Serviciul Contabilitate
- RUJDQL]HD] úL FRQGXFH HYLGHQ D FRQWDELO D VXPHORU SULPLWH GLQ EXJHWXO ORFDO GUHSW
alimentare cu resurse financiare pentru executarea cheltuielilor proprii ale Consiliului
MXGH HDQ
- vQWRFPHúWH GRFXPHQWHOH GH SODW F WUH RUJDQHOH EDQFDUH úL FHOH FRQWDELOH vQ
FRQIRUPLWDWHFXUHJOHPHQW ULOHvQYLJRDUHúLXUP UHúWHSULPLUHDOD WLPSDH[WUDVHORUGH
FRQWúLYHULILFDUHDDFHVWRUDFXGRFXPHQWHOHORUvQVR LWRDUHDVLJXUkQGvQFDGUDUHDFRUHFW
SHVXEGLYL]LXQLDFODVLILF ULLEXJHWDUHDFKHOWXLHOLORUDSDUDWXOXLSURSULX
- HIHFWXHD] FRQWUROXOSHULRGLFDOJHVWLXQLORULQIRUPkQGFRQGXFHUHDvQFD]XULOHvQFDUHVH
FRQVWDW DEDWHUL GH OD GLVFLSOLQD ILQDQFLDU úL LD P VXULOH FRUHVSXQ] WRDUH SHQWUX
recuperarea pagubelor;
- RUJDQL]HD] HIHFWXDUHDRSHUD LXQLORUGHLQYHQWDULHUHDYDORULORUPDWHULDOHúLE QHúWL
- vQWRFPHúWHODWHUPHQHOHSUHY ]XWHGHOHJHFRQWXOGHvQFKHLHUHDH[HUFL LXOXLEXJ etar.

2UJDQLJUDPD&RQVLOLXOXLMXGH HDQVHSUH]LQW vQFRQWLQXDUHvQILJXUDQU
Figura nr. 1
SUBIECTE PENTRU DEZBATERE:
1. 3UH]HQWD LFRPSRQHQWHOHVWUXFWXUDOHDOH&RQVLOLXOXLMXGH HDQ
2. ,GHQWLILFD L SULQFLSDOHOH GHILFLHQ H DOH VWUXFWXULL RUJDQL]DWRULFH úL DOH GRFXPH ntelor de
formalizare a acesteia în Consiliul jude HDQ
3. 0HQ LRQD LFDX]HOHFDUHDXJHQHUDWGHILFLHQ HOHFRQVWDWDWH
4. )RUPXOD LSURSXQHULGHvPEXQ W LUHDvQFDGU ULLFXSHUVRQDOD&RQVLOLXOXLMXG e HDQ

5. )RUPXOD L SURSXQHUL SHQWUX vPEXQ W LUHD FRQ LQXWXOXL G ocumentelor de formalizare a
structurii;
6. ([SOLFD LH[HUFLWDUHDIXQF LLORUPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFvQFDGUXO&RQV OLXOXLMXGH HDQ
i
TEME DE CERCETARE
FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

1. $ERUGDUHDFRPSDUDWLY DPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFSHSODQPRQGLDOúLvQ5RPkQLD
2. (YROX LDúWLLQ HLPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
3. ,QWHUGHSHQGHQ HOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFFXGLYHUVHGRPHQLLDOHúWLLQ HL
ORGANIZ$5($$'0,1,675$ ,(,38%/,&(
1. 3DUWLFXODULW LDOHVLVWHPXOXLRUJDQL]DWRULFvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF
2. 7LSXULGHVWUXFWXULvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
3. ,QIOXHQ HOH VWUXFWXULL RUJDQL]DWRULFH DVXSUD FHORUODOWH FRPSRQHQWH DOH VLVWHPXOXL
SISTEM8/,1)250$ ,21$/$/0$1$*(0(178/8,38%/,&
1. 7HQGLQ HDOHVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOúLLPSOLFD LLOHDFHVWRUDDVXSUDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
2. 0RGDOLW LGHSHUIHF LRQDUHDVLVWHPXOXLLQIRUPD LRQDOvQLQVWLWX LLOHSXEOLFHGLQ5RPkQLD
3. ,QIRUPDWLFDDGPLQLVWUDWLY úLPRGDOLW LOHGHLPSOHPHQWDUHúLH[WLQGHUHvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
din România.
SISTEMUL DECIZIONAL AL MANAGEMENTULUI PUBLIC

1. $ERUG ULPDMRUHDOHVLVWHPXOXLGHFL]LRQDOvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
2. 'HFL]LDDGPLQLVWUDWLY HVHQ DPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF
3. 0RGDOLW LGHvPEXQ W LUHDFDOLW LLGHFL]LHLDGPLQLVWUDWLYH
0(72'(ù,7(+1,&,87,/,=$7(Ì10$1$*(0(178/38%/,&
1. 0RGDOLW LGHSHUIHF LRQDUHDLQVWUXPHQWDUXOXLPDQDJHULDOvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
2. 1RL PHWRGH úL WHKQLFL GH PDQDJHPHQW SXEOLF XWLOL]DWH vQ SURFHVHOH GH PDQDJHPHQW úL
H[HFX LHGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
3. $QDOL]DúLSHUIHF LRQDUHDPHWRGHORUúLWHKQLFLORUXWLOL]DWHvQRUJDQL]D LLOHGLQVHFWRUXOSXEOLF
RESURSELE UMANE ÎN MANAGEMENTUL PUBLIC

1. 0RGDOLW LGHSHUIHF LRQDUHDDFWLYLW LLGHHYDOXDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFL
2. 0RWLYDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFLSHED]DLQGLFDWRULORUGHSHUIRUPDQ
3. 3URPRYDUHDúLVDODUL]DUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFLvQIXQF LHGHQLYHOXOSHUIRUPDQ HL
$1$/,= &203$5$7,9 ÎN DOMENIUL MANAGEMENTULUI PUBLIC

Ì175(520Æ1,$ù, 5,/(81,81,,(8523(1(
1. 0RGDOLW LGHWUDQVIHUNQRZ KRZvQGRPHQLXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFGLQ

- ULOHGH]YROWDWHvQ
România.
2. $VHP Q UL úL GHRVHELUL HVHQ LDOH vQWUH VLVWHPHOH GH PDQDJHPHQW SXEOLF GH]YROWDWH úL FHO GLQ
România.
3. ,QIOXHQ DFXOWXULLQD LRQDOHDVXSUDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFvQGLIHULWH UL
TESTE Management Public
&DOLWDWHDSURFHVXOXLGHPDQDJHPHQWúLGHH[HFX LHGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFHHVWH
LQIOXHQ DW vQPRGGLUHFWGH
a. platforma partidului politic aflat la conducerea sistemului administrativ într-R DU

EQLYHOXOGHSUHJ WLUHJHQHUDO úLPDQDJHULDO DOIXQF LRQDULORUSXEOLFL
FFRQ LQXWXOFDGUXOXLOHJLVODWLY
GRULHQWDUHDELURFUDWLF SHFDUHRDUHVLVWHPXODGPLQLVWUDWLY
HYHFKLPHDWDOHQWXOúLH[SHULHQ DIXQF LRQDULORUSXEOLFLS
ÌQDFFHS LXQHDVSHFLDOLúWLORU+\GHúL6KDIULW]PDQDJHPHQWXOSXEOLFVWXGLD]
a. SURFHVHúLUHOD LLGHPDQDJHPHQWGLQLQVWLWX LLOHDSDU LQkQGVHFWRUXOXLSXEOLF
b. PRGXOGHGHVI úXUDUHDDFWLYLW LLvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
c. FDSDFLWDWHDLQVWLWX LLORUSXEOLFHGHDU VSXQGHQHYRLORUJHQHUDOHúLVSHFLIL ce

identificate într-RDQXPLW SHULRDG
d. SUREOHPDWLFDLQWHJUDW vQVHQVODUJvQGRPHQLXODGPLQLVWUD LHLSXEOLFH
e. PRGXOvQFDUHYDORULOHUHSUH]HQWDQ LORUSROLWLFXOXLVHLQWHJUHD] vQVLVWHPXOGH
management din sectorul public 2p
3. ,GHQWLILFD LFDUHGLQXUP WRDUHOHHOHPHQWHQXUHSUH]LQW DUJXPHQWHSULQFDUH
PDQDJHPHQWXOSXEOLFVHGLIHUHQ LD] GHDGPLQLVWUD LDSXEOLF vQDFFHS LXQHDOXL
Overmann :
a. WUDWHD] SUREOHPDWLFDH[HUFLW ULLIXQF LLORUPDQDJHPHQWXOXLDGDSWDWHODVHFWRUXO
public
b. XUP UHúWHRULHQWDUHDDFWLYLW LLGHVI úXUDWHvQVHFWRUXOSXEOLFSHFULWHULLGH
HILFLHQ
c. DERUGHD] WRDWHQLYHOXULOHVWUXFWXULLVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLY
d. DUHWHQGLQ DGHDJHQHUDOL]DSUREOHPDWLFDDPSO DPDQDJHPHQWXOXLvQVHFWRUXO
public
e. VHDIO vQOHJ WXU VWUkQV FXPDQDJHPHQWXOWUDGL LRQDOFDúWLLQ úLFXDOWH
GRPHQLLGLVWLQFWHúWLLQ DSROLWLF VRFLRORJLDS
&DUDFWHUXOLQWHJUDWRUDOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFFRQVW vQ
a. H[LVWHQ DXQRULQVWLWX LLFXFRPSHWHQ PDWHULDO JHQHUDO úLVSHFLILF UHXQLWHvQ
structura sistemului administrativ

b. PXOWLWXGLQHDGRPHQLLORUvQFDUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFVHDSOLF
c. SUHRFXSDUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFLGHDSXQHFkWPDLELQHvQDSOLFDUHFRQ LQXWXO
cadrului legislativ existent

d. studierea modului de conducerHDLQVWLWX LLORUSXEOLFHSULQFRQVLGHUDUHD
HOHPHQWHORUGLQWRDWHGRPHQLLOHYLH LLVRFLDOHvQSURFHVHOHGHPDQDJHPHQWúLGH
H[HFX LH
e. integrarea tuturor elementelor de specificitate dintr-o unitate administrativ

WHULWRULDO 2p
&DUDFWHUXOFRPSOH[DOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFGHULY GLQ
a. QHFHVLWDWHDDGDSW ULLFXQRúWLQ HORUGLQGLIHULWHGRPHQLLDOHúWLLQ HLODVHFWRUXO
public
b. QXP UXOPDUHGHWLSXULGHLQVWLWX LLSXEOLFHFDUHVHLQWHJUHD] vQVLVWHPXO
administrativ dintr-R DU
c. SUHRFXSDUHDGHDSUHOXDHOHPHQWHVSHFLILFHDOWRUGRPHQLLúLDOHLQWHJUDvQ
domeniul managementului public

d. LQIOXHQ DSHFDUHIDFWRUXOSROLWLFRDUHDVXSUDPRGXOXLGHGHVI úXUDUHDD
DFWLYLW LLGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
e. diversitDWHDGRPHQLLORUvQFDUHVHDSOLF SULQFLSLLOHúLOHJLW LOHJHQHUDOHDOH
managementului public 2p
)XQF LDGHPRWLYDUHDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFFRQVW vQ
a. DQVDPEOXOSURFHVHORUSULQFDUHVHGHWHUPLQ SHUVRQDOXOLQVWLWX LHLSXEOLFHV
FRQWULEXLHODLGHQWLILFDUHDúLVDWLVIDFHUHDLQWHUHVXOXLSXEOLFSHED]DOX ULLvQ
FRQVLGHUHDUHDHOHPHQWHORUFDUHvOPRWLYHD] SHQWUXUHDOL]DUHDRELHFWLYHORU
b. DQVDPEOXOSURFHVHORUSULQFDUHVHDVLJXU FDGUXOLQVWLWX LRQDOQHFHVDUUHDOL] UL i

UD LRQDOHúLHILFLHQWHDRELHFWLYHORUSUHYL]LRQDWHvQGRPHQLXOPDQDJHPHQWXOXL
public
c. DQVDPEOXOSURFHVHOHSULQFDUHVHXUP UHúWHUHDOL]DUHDRELHFWLYHORUSUHYL]LRQDWH
d. DQVDPEOXOSURFHVHORUSULQFDUHVHDVLJXU JHVWLRQDUHDUHVXUVHORUGHFDUH
dispune sistemul administrativ dintr-R DU
e. WRWDOLWDWHDSURFHVHORUSULQFDUHVHHYDOXHD] úLDSUHFLD] FDOLWDWHDDFWLYLW LL
IXQF LRQDULORUSXEOLFLGLQVLVWHPXODGPLQLVWUDWLYS
&DUHGLQXUP WRDUHOHHQXQ XULUHXQHúWHFULWHULLOHGHGHOLPLWDUHDRUJDQL] ULLv n

DGPLQLVWUD LDSXEOLF
a. QLYHOXOúLRELHFWXO
b. FRQ LQXWXOúLIRUPDGHSUH]HQWDUH
c. WLSXOúLVWUXFWXUDSROLWLF
d. QDWXUDSUHJ WLULLIXQF LRQDULORUSXEOLFLúLPRGXOGHUHSDUWL]DUHSHQLYHOXUL
e. WLSXOGHLQVWLWX LHSXEOLF úLQXP UXOQLYHOXULORULHUDUKLFH 2p

8. 6WUXFWXUDWHULWRULDO vQDGPLQLVWUD LDGHVWDWHVWHGHWHUPLQDW GH
a. dispunerea diferitelor componente ale structurii sistemului administrativ în
GLIHULWHXQLW LDGPLQLVWUDWLYWHULWRULDOH
b. repartizarea diferitelor componente structurale pe niveluri ierarhice distincte

c. QXP UXOGHIXQF LRQDULSXEOLFLFDUHGHVI úRDU DFWLYLWDWHvQDGPLQLVWUD LH
d. SUHJ WLUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFLFXIXQF LLGHFRQGXFHUHGLQDGPLQLVWUD LH
e. GLPHQVLXQHDLQVWLWX LHLSXEOLFH 2p
9. În cadrul structurii teritoriale, subsistemul organizatoric al managementului
public cuprinde:
a. LQVWLWX LLSXEOLFHGHWRDWHWLSXULOH
b. LQVWLWX LLFXFRPSHWHQ WHULWRULDO JHQHUDO úLOLPLWDW
c. LQVWLWX LLFDUHGHVI úRDU DFWLYLW LVSHFLILFHXQXL domeniu distinct
d. LQVWLWX LLFDUHGHVI úRDU DFWLYLW LvQGRPHQLLGLVWLQFWH
e. LQVWLWX LLFDUHGHVI úRDU DFWLYLW LvQGRPHQLLFRQH[HS
&DUHGLQXUP WRDUHOHDILUPD LLHVWHDGHY UDW
a. LQWHUHVHOHGHJUXSVXQWFHOHFDUHGHWHUPLQ VWUXFWXUDRUJDQL]DWRULF vQWU -un

sistem administrativ
b. IDFWRUXOSROLWLFLQIOXHQ HD] VHPQLILFDWLYVWUXFWXUDRUJDQL]DWRULF DVLVWHPXOXL
de management public
c. LQWHUHVHOHVRFLDOH]RQDOHGHWHUPLQ FRQ LQXWXOVWUXFWXULLRUJDQL]DWRULFH
teritoriale
d. cadrul legislativ infOXHQ HD] QHVHPQLILFDWLYFRQ LQXWXOVWUXFWXULLRUJDQL]DWRULFH
a managementului public
e. SDUWLFXODULW LOHFXOWXUDOHVXQWFHOHFDUHLQIOXHQ HD] VHPQLILFDWLYFRQ LQXWXO
structurii organizatorice în sistemul de management public
2p
&DUHGLQXUP WRDUHOHHQXQ XULSUH]HQWDWHvQFRQWLQXDUHQXUHXQHúWHGRDU
DXWRULW LúLLQVWLWX LLDOHVWUXFWXULLRUJDQL]DWRULFHGLQDGPLQLVWUD LDFHQWUDO vQ
România:
a. LQVWLWX LLFDUHIXQF LRQHD] în structura guvernului
b. LQVWLWX LLFDUHIXQF LRQHD] vQVWUXFWXUDDGPLQLVWUD LHLSUH]LGHQ LDOH
c. LQVWLWX LLFHQWUDOHFDUHGHVI úRDU DFWLYLWDWHDvQVXERUGLQHDXQXLPLQLVWHU
d. LQVWLWX LLORFDOHFDUHGHVI úRDU DFWLYLWDWHDvQVXERUGLQHDXQXLPLQLVWHU
e. LQVWLWX LLFDUHRIHU GLUHFWVHUYLFLLSXEOLFHFHW HQLORUS
&DUHGLQXUP WRDUHOHWLSXULGHFRPLVLLSUH]HQWDWHvQFRQWLQXDUHQXOH
LGHQWLILF PvQRUJDQL]DUHDúLGHVI úXUDUHDDFWLYLW LL3DUODPHQWXOXL5RPkQLHL
a. comisii permanente
b. FRPLVLLGHDQFKHW
c. comisii comune
d. comisii speciale
e. FRPLVLLGHDQDOL] S
&RQVLOLXO6XSHULRUDO0DJLVWUDWXULLDUHFRPSHWHQ HVSHFLDOHúLFDXUPDUH
vQGHSOLQHúWHVLUROXOGH
a. FRQVLOLXGHGLVFLSOLQ
b. consiliu consultativ
c. FRQVLOLXGHDQDOL]
d. consiliu de previziune
e. consiliu de organizare 2p
'LQVWUXFWXUDRUJDQL]DWRULF D6HFUHWDULDWXOXL*HQHUDODO$GPLQLVWUD LHL
3UH]LGHQ LDOHGLQ5RPkQLHLQX face parte:

a. GLUHF LDGHUHOD LLFXSXEOLFXO
b. GLUHF LDHFRQRPLF úLDGPLQLVWUDWLY
c. JUXSXOGHDQDOL] LQYHVWL LL
d. GLUHF LDGHGRFXPHQWDUHúLLQIRUPDUH
e. GLUHF LDDFWHSUH]LGHQ LDOHS

15. Elaborarea deciziilor administrative este un proces:
a. DPSOXFRPSOH[GHGXUDW
b. VLPSOLILFDWFRPSOH[GHGXUDW
c. amplu, simplificat, determinat de nevoi
d. GHGXUDW DPSOXGHWHUPLQDWGHRELHFWLYH
e. FRPSOH[GLIHUHQ LDWGHGXUDW 2p
9DORDUHDXQHLGHFL]LLDGPLQLVWUDWLYHQXHVWHGHWHUPLQDW GH
a. FRPSHWHQ DSURIHVLRQDO DGHFLGHQWXOXL

b. FRPSHWHQ DPDQDJHULDO DGHFLGHQWXOXL
c. RULHQWDUHDSROLWLF DGHFLGHQWXOXL
d. cadrul legislativ existent
e. PRGXOGHGHVI úXUDUHDDFWLYLW LLvQWU-RLQVWLWX LLSXEOLFHS
'RFXPHQWDUHDvQYHGHUHDIRUPXO ULLGHFL]LHLDGPLQLVWUDWLYHFRQVW vQ
a. VHOHFWDUHDGRDUDLQIRUPD LLORUVWULFWFRUHODWHFXQHYRLOHVRFLDOH
b. DQDOL]DLQIRUPD LLORUVHOHFWDWH
c. LGHQWLILFDUHDúLFXOHJHUHDXQXLYROXPFkWPDLPDUHGHLQIRUPD LLUHDOLVWH
d. IRUPXODUHDXQRUYDULDQWHGHDQDOL] DGDWHORUúLLQIRUPD LLORU
e. DOHJHUHDXQRUVHWXULGHGDWHúLLQIRUPD LLUHOHYDQWHSHQWUXSHQWUXSURFHVXO
decizional 2p
&DUHGLQXUP WRDUHOHPHWRGHúLWHKQLFLQXVXQWXWLOL]DWHvQSURFHVXOGHVHOHF LH
DIXQF LRQDULORUSXEOLFLSHUPDQHQ L
a. FRQYRUELULOHFXFDQGLGD LL
b. analiza postului
c. testele
d. SUREHOHGHYHULILFDUHDFXQRúWLQ HORU
e. interviul 2p
)XQF LDPDQDJHULDO VDXGHH[HFX LHvQWU RLQVWLWX LHSXEOLF FRQVW vQ

-
a. DQVDPEOXOVDUFLQLORUFRPSHWHQ HORUúLUHVSRQVDELOLW LORUFDUHUHYLQ
persoanelor din sistemul adminisWUDWLYSHQWUXDUHDOL]DRELHFWLYHOHLQVWLWX LHL

SXEOLFHúLVDXFRPSDUWLPHQWXOXL
b. DQVDPEOXOFDUDFWHULVWLFLORUQHFHVDUHúLVXILFLHQWHSHQWUXXQIXQF LRQDUSXEOLF
SHQWUXDGHVI úXUDDFWLYLWDWHvQLQWHUHVXOFRPXQLW LL
c. DQVDPEOXODWULEX LLORUSUHY ]XWHH[FOXVLY de cadrul legislativ

d. DQVDPEOXOSUHYHGHULORUOHJLLUHIHULWRDUHODIXQF LRQDULLSXEOLFL
e. WRWDOLWDWHDDWULEX LLORUFRPSHWHQ HORUúLUHVSRQVDELOLW LORUFDUHUHYLQ
IXQF LRQDULORUSXEOLFLGLQWU RLQVWLWX LHSXEOLF S

-
20. Rolul sistemului indicatorLORUGHSHUIRUPDQ HVWH
a. VWLPXODUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFLSHQWUXDRE LQHUH]XOWDWHFkWPDLEXQHvQ
DFWLYLWDWHDGHVI úXUDW
b. XUP ULUHDPRGXOXLGHGHVI úXUDUHDDDFWLYLW LLvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH
c. H[HUFLWDUHDXQXLFRQWUROFkWPDLEXQvQDGPLQLVWUD LH
d. VWDELOLUHDXQRUVWDQGDUGHGHFDOLWDWHvQFHHDFHSULYHúWHVHUYLFLLOHSXEOLFH
prestate
e. PHQ LQHUHDvQFDGUXOLQVWLWX LLORUSXEOLFHDXQRUIXQF LRQDULSXEOLFLHILFLHQ L
2p
21. ÎQDOWHVWDWHSHQWUXHYDOXDUHDúLDSUHFLHUHDIXQF LRQDULORUSXEOLFLVHXWLOL]HD]
a. testul
b. interviul
c. criteriile formale de apreciere
d. chestionarele
e. FHUFHWDUHDUHIHULQ HORUS
22.Care din urP WRDUHOHIRUPHSUH]HQWDWHvQFRQWLQXDUHQXSRDWHILDVRFLDW FX
parteneriatul în sfera serviciilor publice în România :

a. VXEFRQWUDFWDUHDGHOXFU UL
b. concesionarea de terenuri
c. dezvoltarea de franchising
d. RUJDQL]D LLPL[WH
e. GHVI úXUDUHDGHDFWLYLW LvQSDUWLFLSD LXQHS
1XUHSUH]LQW RPRGDOLWDWHGHDF LXQHSHQWUXFRQVWLWXLUHDRUJDQL]D LLORUPL[WH
în sectorul public:
a. YkQ]DUHDXQHLS U LGLQFDSLWDOXOLQVWLWX LHLSXEOLFH
b. UHVWUXFWXUDUHDRUJDQL]D LHL
c. asocierea în partiFLSD LXQH
d. SULYDWL]DUHDSDU LDO DSURGXF LHLGHVHUYLFLL
e. SULYDWL]DUHDWRWDO DSURGXF LHLGHVHUYLFLLS
&DUHGLQXUP WRDUHOHHQXQ XULGHVFULHFHOPDLELQHSURILOXOQRXOXLPDQDJHU
public:
a. flexibil, receptiv, comunicativ, creativ
b. experimentat, talentat, autoritar, creativ
c. profesionist, inteligent, creativ, flexibil
d. generalist, inovativ, comunicativ, flexibil
e. birocrat, experimentat, talentat, autoritar 2p
25. EficientizarHDDFWLYLW LLGLQVHFWRUXOSXEOLFFRQVW vQ

a. UHDOL]DUHDRELHFWLYHORUvQVHFWRUXOSXEOLFvQWLPSXOFHOPDLVFXUWúLFXHIRUWXUL
minime
b. FDOLWDWHDVXSHULRDU DVHUYLFLLORUSXEOLFHRIHULWH
c. SHUIHF LRQDUHDSUHJ WLULLIXQF LRQDULORUSXEOLFL
d. DFKL]L LRQDUHDde echipamente moderne
e. reproiectarea sistemului de management public 2p
ÌQ&DQDGDH[LVW
a. GRX VLVWHPHGHOHJL
b. un sistem de legi
c. un pachet de legi
d. un grup de acte normative
e. XQFRGFDUHUHXQHúWHPDLPXOWHOHJL 2p
,QVWLWX LDFXFHOHPDLvQDOWHFRPSHWHQ HGLQVLVWHPXODXWRULW LLMXULGLFHvQ
Canada este :
a. FXUWHDGHMXVWL LH
b. FXUWHDVXSUHP
c. înalta curte
d. FXUWHDVXSHULRDU
e. curtea cu cel mai înalt rang 2p
8QDGLQIXQF LLOHLPSRUWDQWHDOH6HQDWXOXL&DQDGHLHVWH
a. elaborarea legilor
b. aprobarea legilor
c. XUP ULUHDDSOLF ULLOHJLORU
d. H[DPLQDUHDFRQ LQXWXOXLSURLHFWHORUGHOHJL
e. LQL LHUHDGH]EDWHULORUFX*XYHUQXO 2p
ÌQ&DQDGDH[LVW FRPLWHWHOHSDUODPHQWDUH3UHFL]D LFDUHHVWHvQSUH]HQW
QXP UXODFHVWRUD
a. 3 comitete
b. 1 comitet
c. 5 comitete
d. 36 comitete
e. 30 comitete 2p
%LURXO6HIXOXL*XYHUQXOXL&DQDGHLDVLJXU
a. LQIRUPDUHDvQOHJ WXU FXGH]YROWDUHDVRFLHW LLFDQDGLHQHúLFRPXQLWDWHD
LQWHUQD LRQDO
b. comunicarea între membrii guvernului

c. comunicarea cu parlamentul
d. XUP ULUHDDSOLF ULL deciziilor administrative fundamentate la acest nivel
e. IXQF LRQDOLWDWHDVLVWHPXOXLDGPLQLVWUDWLYODQLYHOFHQWUDOS
&DUHGLQXUP WRDUHOHHQXQ XULGHVFULHIRUPDvQFDUHIXQF LRQHD] &RPLVLD
pentru Servicii Publice:

a. FRPSRQHQW VWUXFWXUDO GLVWLQFW
b. FRPSDUWLPHQWvQDGPLQLVWUD LDFHQWUDO
c. DJHQ LHLQGHSHQGHQW VXERUGRQDW GLUHFWSDUODPHQWXOXL
d. DXWRULWDWHDGPLQLVWUDWLY VSHFLDOL]DW
e. DJHQ LHQD LRQDO VSHFLDOL]DW S
&DUHGLQXUP WRDUHOHLQVWLWX LLSXEOLFHQXDXXQUROGHWHUPLQDQWvQSURPRYDUHD
firmelor din sectorul privat în Canada:

a. EDQFDIHGHUDO GHGH]YROWDUHDDIDFHULORU
b. FRUSRUD LDGHGH]YROWDUHDH[SRUWXOXL
c. RUJDQL]D LDSHQWUXVSULMLQLUHDLQYHVWL LLORUVWU LQHvQ&DQDGD
d. consiliul de cHUFHWDUHHFRQRPLF
e. EDQFDUHJLRQDO GHGH]YROWDUHDDIDFHULORUS
3UHFL]D LFkWHVLVWHPHPXQLFLSDOHIXQF LRQHD] vQ&DQDGD
a. un sistem municipal
b. GRX VLVWHPHPXQLFLSDOH
c. QRX VLVWHPHPXQLFLSDOH
d. zece sisteme municipale
e. mai mult de zece 2p
&DUHGLQXUP WRDUHOHQXUHSUH]LQW FDUDFWHULVWLFLDOHVLVWHPXOXLGHFL]LRQDODO
managementului public în Canada:

a. derularea în mai multe faze a procesului decizional
b. dinamism
c. WUDQVSDUHQ
d. caracter accentuat informal al procesului decizional
e. formalism în procesul de fundamentare a deciziilor administrative
2p
&DUHGLQXUP WRDUele principii a fost generalizat în managementul public din
*HUPDQLDGXS
a. SULQFLSLXOVXEVLGLDULW LL
b. principiul autonomiei
c. principiul clauzei universale
d. SULQFLSLXOVXERUGRQ ULLGLUHFWH
e. SULQFLSLXOIOH[LELOLW LL 2p
&DUHHVWHWLSXOGHVWUXFWXU RUJDQL]DWRULF VSHFLILFSHQWUXDXWRULWDWHDH[HFXWLY
în Germania:
a. SROLFHQWULF
b. HWQRFHQWULF
c. PL[W
d. ierarhic-IXQF LRQDO
e. WHULWRULDO 2p
Raspunsuri :
1/b;2/d;3/c;4/d;5/e;6/a;7/a;8/a;9/b;10/c;11/e;12/e;13/a;14/d;15/a;16/e;17/c; 18/b; 19/a;
20/a; 21/d; 22/e; 23/b; 24/c; 25/a; 26/a; 27/b; 28/d; 29/e; 30/a; 31/c; 32/e; 33/d; 34/e;
35/c; 36/a.

Managementul Public

Загружено:

Сведения о документе

Авторское право

Доступные форматы

Поделиться этим документом

Поделиться или встроить документ

Параметры публикации

Этот документ был вам полезен?

Это неприемлемый материал?

Авторское право:

Доступные форматы

Managementul Public

Загружено:

Авторское право:

Доступные форматы

Management public

CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

CAPITOLUL 2 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI ORGANIZATORIC AL

CAPITOLUL 3 PARTICULARITATI ALE SUBSISTEMULUI INFORMATIONAL AL

CAPITOLUL 4 PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI DECIZIONAL ALE

CAPITOLUL 5 METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN MANAGEMENTUL PUBLIC

CAPITOLUL 6 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC IN

CAPITOLUL 7 ANALIZA COMPARATIVA IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI

CAPITOLUL 8 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN

CAPITOLUL 9 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN

CAPITOLUL 10 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN

CAPITOLUL 11 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN

CAPITOLUL 12 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN

CAPITOLUL 13 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN

CAPITOLUL 14 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN

CAPITOLUL 15 PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC ÎN

Cuprinsul studiilor de caz:

CAPITOLUL 1: FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

Managementul public si caracteristicile sale

1. Parcurgeti, cu atentie, continutul capitolului, al

3. Parcurgeti bibliografia suplimentara.

FUNDAMENTELE MANAGEMENTULUI PUBLIC

0DQDJHPHQWXOSXEOLFVHGH]YROW FDGRPHQLXGLVWLQFWDOúWLLQ HLSRUQLQGGHODHOHPHQWHOHVDOH

tehnicilor dHPDQDJHPHQWSXEOLFFXFDUHRSHUHD] IXQF LRQDULLGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

SUDFWLFQHFHVDULPSOHPHQW ULLVFKLPE ULORUvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

Procesul de restructurare a sectorului public, in general, si a sistemului administrativ, in

Figura nr. 1. Continutul managementului public

úLLQIOXHQ HD] Valorile economice, politice, sociale, culturale

1.2.1. Caracteristici ale managementului public

Multidimensionalitatea managementului public atrage, în mod evident, o serie de

Caracteristici ale managementului public).

Figura nr. 2. Caracteristici ale managementului public

Caracteristici ale managementului public

1.2.2. (YROX LDPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFSHSODQPRQGLDOúLvQ5RPkQLD

'DWRULW DFWLYLW LL FDPHUDOLúWLORU vQ VHFROXO DO ;,;

L. Gumplovitz, profesor la Universitatea din Granz-1838-1909.

LPSOLFD LGLUHFWvQSURFHVHOHGHPDQDJHPHQWúLGHH[HFX LHGLQVHFWRUXOSXEOLF

SXEOLF GUHSWDGP inistrativ.

PDQDJHULDO 3ULQXUPDUHDXUH]XOWDWWUHLDERUG ULPDMRUH

$IRVWH[SOLFDW úLVXV LQXW GH:DOODFH6D\UHFDUHFRQVLGHUDF PDQDJHPHQWXOSXEOLFHVWHvQ

$FHDVW DERUGDUHDIRVWXQHRULPLQLPL]DW FDLPSRUWDQ vQVSHFLDOGHUHSUH]HQWDQ LLDERUG ULL

PDQDJHULDOHÌQ68$vQV HVWHGHILQLW FDXQDGLQWUHFHOHPDLLPSRUWDQWHSHQWUXvQ HOHJHUHDúLGHILQLUHD

1.3.3. Abordarea manageriala

Intelegerea celei de a treia abordari, abordarea manageriala, este conditionata de cunoasterea

WEBER LEWIS GULICK/URWICK

ABORDAREA ABORDAREA ABORDAREA

− Compartimente − Rolul accentuat al - Accentul se pune pe valori

− Caracterul formal al obiectivele de grup − Managementul este

− Dezumanizarea structura politicului GHRUJDQL]D LLSXEOLFHvQ

subordonat leadershipului de rezultatele muncii lor

1.4. Principiile managementului public

Principiile managementului public au menirea de a asigura cadUXO JHQHUDO SHQWUX R EXQ

GHVI úXUDUHDDFWLYLW LLDGPLQLVWUDWLYH YH]LILJXUDQU3ULQFLSLLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF 

Figura nr. 4. Principiile managementului public

Principiul Conducerii Autonome

3ULQFLSLXO3HUIHF LRQ ULL&RQWLQXH

Cunoasterea si exercitarea de catre functionarii publici a functiilor managementului public

Figura nr. 5.)XQF LLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF

obiectivelor previzionate în domeniul managementului publiFSULQDORFDUHDUD LRQDO DUHVXUVHORU

obiectivelor sistemului administrativ, respectiv satisfacerea intereselor publice generale.

FRPSDU UH]XOWDWHOHFXRELHFWLYHOHLQL LDOHVHYHULILF FRQIRUPLWDWHDDF LXQLORULQVWLWX LLORUSXEOLFHFX

GHODVLWXD LLOHQRUPDOHvQYHGHUHDHOLPLQ ULLORU

Functionalitatea managementului public este determinata de modul in care functionarii publici

1.6. ,QWHUGHSHQGHQ HOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFFXDOWH

tehnicilor dHPDQDJHPHQWSXEOLFFXFDUHRSHUHD] IXQF LRQDULLGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

SUDFWLFQHFHVDULPSOHPHQW ULLVFKLPE ULORUvQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

'DWRULW DFWLYLW LL FDPHUDOLúWLORU vQ VHFROXO DO ;,;

LPSOLFD LGLUHFWvQSURFHVHOHGHPDQDJHPHQWúLGHH[HFX LHGLQVHFWRUXOSXEOLF

SXEOLF GUHSWDGP inistrativ.

PDQDJHULDO 3ULQXUPDUHDXUH]XOWDWWUHLDERUG ULPDMRUH

$IRVWH[SOLFDW úLVXV LQXW GH:DOODFH6D\UHFDUHFRQVLGHUDF PDQDJHPHQWXOSXEOLFHVWHvQ

$FHDVW DERUGDUHDIRVWXQHRULPLQLPL]DW FDLPSRUWDQ vQVSHFLDOGHUHSUH]HQWDQ LLDERUG ULL

PDQDJHULDOHÌQ68$vQV HVWHGHILQLW FDXQDGLQWUHFHOHPDLLPSRUWDQWHSHQWUXvQ HOHJHUHDúLGHILQLUHD

GHVI úXUDUHDDFWLYLW LLDGPLQLVWUDWLYHYH]LILJXUDQU3ULQFLSLLOHPDQDJHPHQWXOXLSXEOLF

obiectivelor previzionate în domeniul managementului publiFSULQDORFDUHDUD LRQDO DUHVXUVHORU

FRPSDU UH]XOWDWHOHFXRELHFWLYHOHLQL LDOHVHYHULILF FRQIRUPLWDWHDDF LXQLORULQVWLWX LLORUSXEOLFHFX

GHODVLWXD LLOHQRUPDOHvQYHGHUHDHOLPLQ ULLORU

GLQDGPLQLVWUD LHúLLQVWLWX LLOHSROLWLFHvQWUXFkWDGPLQLVWUD LDFRQVWLWXLHXQXOGLQLQVWUXPHQWHOHFHOHPDL

,QWHUGHSHQGHQ HH[LVW úLvQWUHPDQDJHPHQWXOSXEOLFúLVRFLRORJLH

VWDUHDHPR LRQDO HWF

HUJRQRPLHLúLFRQFOX]LLOHSURSULLORULQYHVWLJD LLFHUFHW WRULLvQGRPHQLXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFRIHU

variate aspecte UHIHULWRDUHODSRSXOD LH$FHVWHDLQWHUHVHD] vQWU RDQXPLW P VXU úLIXQF LRQDULLGLQ

managementul publiF vQVFRSXODGDSW ULLDGPLQLVWUD LHLODFRQGL LLOH VSHFLILFHGHORFúLWLPSSHQWUX

public, noiDPVXSXVDWHQ LHLGRDUFkWHYDGLQWUHDFHVWHD

LQWHUHVXOSXEOLFFRQVWLWXLHGRPHQLXOSURSULXDOPDQDJHPHQWXOXLvQDGPLQLVWUD LDSXEOLF

sociale, tehnicile folosite în fiecare peULRDG

'HúLFRQ LQXWXOYDULD] RELHFWLYXOPDQDJHPHQWXOXLSXEOLFU PkQHDFHODVL

apreciate de puterea politLF FDILLQGGHLQWHUHVSXEOLF

DGPLQLVWUDWLY vQVHQVGHDXWRULWDWHFHUHSUH]LQW úLDS U LQWHUHVXOSXEOLFFDUHvQPRGREOLJDWRULX

WUHEXLHV VHLPSXQ FHOXLSDUWLFXODUDúDFXPUH]XOW GLQ&RQVWLWX LHúLOHJLOHRUJDQLFH

Armenia Androniceanu- Management Public, Ed. Economica, Bucuresti, 1999.

SHQWUXDVLJXUDUHDGHVI úXU ULLHILFLHQWHDXQRUDFWLYLW L

un bun inginer, care a reuúLWV UHGXF ULVFXULOHGHLQFHQGLXvQPLQHOHGHF UEXQLGLQ68$

SDU LDO DSUREOHPHORUFXFDUHVHFRQIUXQW LQVWLWX LDSXEOLF úLVRFLHWDWHDvQDQVDPEOXOHL

6WUXFWXUDDGPLQLVWUD LHLGHVWDWSRDWHILDERUGDW VXEGRX IRUPHIXQF LRQDOúL teritorial. (vezi

$VWIHO DX IRVW FUHDWH LQVWLWX LL RUJDQH FX FRPSHWHQ

GHRDUHFHúLvQWUHDFHVWHLQVWLWX LLH[LVW GLIHUHQ LHULvQFHHDFHSULYHúWHYROXPXOúLQDWXUDDWULEX LLORUvQ

UDSRUWFXUROXOLQVWLWX LHLUHVSHFWLYHvQFDGUXOVLVWHPXOXLLQVWLWX LLORUDGPLQLVWUD LHLGHVWDW

ÌQFDGUXOVWUXFWXULLWHULWRULDOHDGPLQLVWUD LDGHVWDWFXSULQGHLQVWLWX LLFXFRPSHWHQ WHULWRULDO

administrativ-WHULWRULDOHGHQXPLWHúLLQVWLWX LLORFDOHDOHDGPLQLVWUD LHLGHVWDW

QHFRUHVSXQ] WRUDUHGHVLJXUFRQVHFLQ HGLQWUHFHOHPDLQHSO FXWHSHWHUPHQOXQJLDUSHWHUPHQVFXUW

vQVHDPQ VDWLVIDFHUHDXQRULQWHUHVHP UXQWHGHJUXSVRFLDOVDXILHFKLDUúLGRDUGHSDUWLGSROLWLF

SRSXOD LHL(vezi figura nr. 106LVWHPXOLQIRUPD LRQDOGLQLQVWLWX LLOHSXEOLFH

XUP F WUHDXWRULW LOHDGPLQLVWUDWLYHORFDOHVSUHH[HFX LHLPSOLF XQFLUFXLWúLVDXIOX[LQIRUPD LRQDO

(vezi figura nr. 12&DUDFWHULVWLFLDOHIOX[XOXLLQIRUPD LRQDO