Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Prezentare generală
T.
(M) M.I.
F.
T.F., M.C.
M.C., M.F., M.N., M.D.,
37 ani 2,3 ani
9 ani 7 ani 5 ani 3 ani
LEGENDA
Traseul instituţional al
Relaţie de căsătorie
beneficiarei: Din documentarea
sociologică reiese faptul că, T. F. a fost transferată din casă de copii la o şcoală
ajutătoare în judeţul Harghita iar în anul şcolar 1984/1985 a absolvit 8 clase la Şcoala
Generală Specială Ajutătoare din Loc. Bilbor, Jud. Harghita. În anul 1988 a absolvit un
curs de calificare în meseria de holticultor în cadrul Şcolii Profesionale nr. 16 din Loc.
Miercurea Ciuc, Jud. Harghita.
În C.I.T.O. Odobeşti a fost instituţionalizată la data de 12.09.1989, cu diagnosticul
„Retard mental uşor„ QI - 68. În cadrul instituţiei în anul 2004 a participat la programul
de calificare în meseria de operator confecţioner industrial îmbrăcăminte desfăşurat prin
Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare profesională după care a fost angajată cu
contract de muncă pe o perioadă nedeterminată ca şi confecţioneră la S.C. Verona
Focşani, unde lucrează şi în prezent.
Folosind metoda observaţiei , pe tot traseul instituţional în CITO Odobeşti, beneficiara
s-a evidenţiat prin activităţi de autogospodărire şi autoîngrijire, cooperând cu tot
personalul implicat, integrându-se în toate programele de terapie ocupaţională propuse.
T. F. prezintă o bună capacitate de adaptare la mediul social, poate realiza toate
activităţile casnice fără supraveghere şi prezintă abilităţi ridicate legate de traiul în
comunitate.
Personalitatea beneficiarei:
Are un temperament dominant sangvinic, este o persoană energică, vioaie, muncitoare şi
statornică, potenţial care face parte constitutivă în cadrul resurselor disponibile în
vederea desfăşurării intervenţiei.
Având în vedere evaluarea competenţelor psiho-sociale şi gradul de autonomie şi
integrare în comunitate cât şi prevederile Contractului dintre D.G.A.S.P.C. Vrancea şi
Fundaţia Pro Armonia Focşani, beneficiara T. F. a fost externată din centrul CITO.
Odobeşti şi integrată în cadrul Locuinţei protejate “Casa Luminiţa” Odobeşti, începând
cu data de 19.01.2007.
Planul de asistenţă/intervenţie:
Echipa multidisciplinară a proiectului este compusă din psiholog (care este şi preşedinta
fundaţiei), asistentul social şi pedagogul sau leaderul de grup.
Din cadrul grupului ţintă T.F. a fost una dintre beneficiarele cu abilităţi de
socializare dezvoltate datorită faptului că s-a lucrat mult mai înainte cu ea în centru şi a
fost încadrată în muncă, în urmă cu doi ani pe timpul instituţionalizării. Acest fapt se
datorează şi coeficientului de inteligenţă al acesteia (QI=68) dar şi faptului că în perioada
instituţionalizării a socializat mult, a mers în vizită săptămânal la o familie de care s-a
ataşat, cu care colaborează la locul de muncă, şi-a făcut singură cumpărăturile.
ECOMAPA:
ASISTENT
SOCIAL
COLOCATARI
PEDAGOG
T.F.
COLEGII 37
DE PRIETENI
ani
MUNCĂ
VECINII DE
APARTAMENT BISERICA
FAMILIE
LEGENDA
Beneficiara T. F. locuieşte într-unul din cele două dormitoare, unde are pat,
sifonier, o noptieră şi un televizor. În prezent lucrează cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată la S.C. Pandora S.A Focşani şi este încadrată ca muncitoare
calificată în meseria de confecţioner. La locul de muncă este o persoană echilibrată,
lucrează orice operaţie i se repartizează şi are relaţii bune atât cu colegii cât şi cu şefii.
În locuinţă, pedagogul a numit-o “omul de bază”, pe motiv că este foarte
responsabilă şi chiar îi poate coordona singură pe ceilalţi. Conform programului
stabilit săptămânal, are şi ea zile când găteşte mâncare (după-amiaza şi în wkeend).
Datorită abilităţilor dezvoltate şi a faptului că beneficiara îşi desfăsoară în mod
independent majoritatea activităţilor din cadrul locuinţei i s-au întocmit: - planul
individual (personal), (anexa I), fişa de evaluare lunară (anexa IV) şi fişă plan
personal de viitor (anexa VIII).
Echipa de intervenţie formată din asistentul social şi psihologul echipei de
intervenţie au stabilit programul de vizite de două ori pe săptămână, (după terminarea
programului la locul de muncă), pentru a monitoriza activitatea beneficiarei şi
atitudinea acesteia faţă de colegi din locuinţă. În urma vizitelor făcute s-a constatat faptul
că T.F. s-a acomodat cu noua locuinţă după care, în planul final s-a întocmit:
- fişa de observatie lunară (anexa III), unde s-au făcut observaţii cu privire la
comportamentul beneficiarei, aspecte pozitive şi negative;
- lista de verificare (vezi anexa VI) a diferitelor activităţi s-a întocmit lunar,
conform faptului că beneficiara desfăşoară în mod independent activităţile fără sprijin şi
îndrumare;
- evaluarea finală (anexa V) - fost făcută în urma comparării fişelor de evaluare
lunară (anexa IV) şi aplicarea chestionarului - grilă de evaluare a gradului de integrare
socio-profesională – I.S.P. (anexa IX). Scorul I.S.P. obţinut a fost de 39 de puncte ceea
ce corespunde nivelului ridicat al competenţelor de integrare socio-profesionale.
Cazul II
Date identificare beneficiară:
Nume: A. Prenume: A.
C.I.: Seria XX nr. 215756 ; CNP. :2750322XXXXXX;
Data naşterii: 22.03.1975 locul : Loc. Tg. Neamţ, Jud. Neamţ;
Domiciliul legal: Com. Urecheni, Jud. Neamţ;
Domiciliul cu viza de reşedinţă : str. Pictor Grigorescu nr. 13, bl. XX, ap.X, Loc.
Odobeşti, Jud. Vrancea.
Starea civila : necasatorită;
Diagnostic: Conform certificatului de încadrare în grad de handicap eliberat de către
Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, beneficiara prezintă
diagnosticul: «Deficienţă funcţională accentuată ; Cod boala F 71 (CIM 10), cod
handicap 5, gr. II».
Antecedente medicale : Amuronie primară (în tratament) ;
Evenimente personale semnificative : Familia sa fiind numeroasă şi cu posibilităţi
materiale limitate, nu au putut să o întreţină şi pe A. A., iar la vârsta de 16 ani au internat-
o la Şcoala Specială Miclăuşeni, Jud. Iaşi.
Date despre membrii familiei :
Mama : Nume: A. Prenume : C.
Data naşterii: 16.01.1939;
Adresa: Com. Urecheni, Jud. Neamţ;
Starea civilă: - căsătorită;
Ocupaţia: - pensionară CAP;
Starea de sănătate: precară;
Tatăl: – D. - decedat ;
Fraţii şi surorile beneficiarei:
A. D. – soră – căsătorită; A. I. - frate – căsătorit; A. E. – soră – necăsătorită; A. P. -
frate – necăsătorit; A. A. - soră – instituţionalizată în CITO Odobeşti; A. I. - frate –
decedat; A. E. - soră ; A. C. - frate.
Istoricul social al familiei : În prezent, mama, A. C. este pensionară CAP şi locuieşte
împreună cu unul din fiii săi A. C., într-o casă modestă formată din două camere şi un
hol cu suprafaţa de 70 mp dată în folosinţă în anul 1950 şi o anexă cu suprafaţa de 35 mp.
Tatăl, A. D. este decedat din anul 1996. Mai au în proprietate un grajd cu animale, păsări,
porc, etc.
Relaţia familiei cu comunitatea este bună; nu creează nici un fel de probleme
autorităţilor din localitate având un comportament civilizat.
Relaţia beneficiarei cu familia de origine: A. A. pe tot parcursul instituţionalizării în
CITO Odobeşti a păstrat legătura cu mama sa prin scrisori şi câteva vizite pe care i le-a
făcut mama sa în centru. De asemenea de sărbători mergea în familie.
GENOGRAMA:
A.C.
A.D.
33
ani
ani
ani
.
2,3
ani
LEGENDA
ASISTENT
SOCIAL
COLOCATARI
PEDAGOG
VECINI DE PRIETENI
APARTAMENT
LEGENDA
Cazul III
Date identificare beneficiară:
Nume: P. Prenume: M.
C.I.: Seria XX nr. 441842 ; CNP. :2740627XXXXXX;
Data naşterii: 27.06.1974 locul : Com Podul Turcului, Jud. Bacău;
Domiciliul legal: Com. Nicolae Bălcescu, Jud. Bacău;
Domiciliul cu viza de reşedinţă : str. Pictor Grigorescu nr. 13, bl. XX, ap.X, Loc.
Odobeşti, Jud. Vrancea.
Starea civilă : necasatorită;
Diagnostic: Conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 7144/17.11.2004,
eliberat de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulte, beneficiara
prezintă diagnosticul: «Întârziere uşoară în dezvoltarea mentală; QI = 67».
Antecedente medicale : Luxaţie congenitală de şold.
Evenimente personale semnificative : La vârsta de 5 ani după moartea mamei sale, tatăl
fiind alcoolic, a fost instituţionalizată în Casa de Copii Comăneşti, Jud. Bacău.
Date despre membrii familiei :
Mama : Nume: C. Prenume : E. – decedată;
Tatăl: Nume : P. Prenume : I.
Fraţii beneficiarei:
P. C - frate
Istoricul social al familiei: Din analiza documentelor personale reiese faptul că tatăl
beneficiarei, P.C. este alcoolic şi nu este încadrat în nici un loc de muncă, lucrând cu ziua
la diferiţi cetăţeni din comună pentru a-şi asigura existenţa lui şi fratelui beneficiarei, P.
C., care locuieşte împreună cu tatăl său. Faptul că acesta este alcoolic pune în pericol
educaţia acestuia. Mama, C. E., a decedat în anul 1985, în urma diagnosticului de
neoplasm uterin. Susnumiţii locuiesc într-o casă deteriorată, formată din 2 camere
scunde, întunecoase învelită cu carton prin care plouă. Nu sunt înregistraţi cu alte venituri
sau terenuri agricole.
Relaţia familiei cu comunitatea este deteriorată datorită faptului că tatăl, P. I. este
dependent de alcool şi uneori creează probleme autorităţilor din localitate prin faptul că
acesta intră în conflicte cu vecinii.
Relaţia beneficiarei cu familia de origine: P. M. pe tot parcursul instituţionalizării în
CITO Odobeşti nu a mai ştiut nimic despre tatăl şi fratele ei.
GENOGRAMA:
P.E.
P.I.
P.M.
C.M. P.C.
LEGENDA
Persoană de sex masculin
GENOGRAMĂ
Persoană de sex feminin
Pagu Maria
Relaţie de căsătorie
Traseul instituţional al
Femeie decedată beneficiarei: Din documentarea
Relaţie de concubinaj sociologică reiese faptul că,
P. M., provine dintr-o familie cu
posibilităţi reduse de subzistenţă.
După moartea mamei sale , la vârsta de 5 ani a fost instituţionalizată în Casa de Copii
Comăneşti după care a fost transferată la Şcoala Ajutătoare Zemeş, unde a absolvit 8
clase. Conform Hot. Nr. 739/1990 a Comisiei pentru Ocrotirea Minorilor din Bacău a fost
orientată către un cămin atelier. Astfel în C.I.T.O. Odobeşti a fost instituţionalizată la
data de 12.10.1990, cu diagnosticele: „Oligofrenie gr. I; sechele poliomelită membru
inferior stâng; scolioză dorsală”, unde s-a integrat foarte bine în programul de terapie
ocupaţională, respectând Regulamentul Intern.
Comportament: Pe tot traseul instituţional în CITO Odobeşti, beneficiara nu a prezentat
tulburări de comportament.
Profil temperamental: dominant sangvinic, este o persoană care se adaptează cu
uşurinţă la situaţii noi, este răbdătoare, muncitoare şi îşi păstrează calmul în situaţii
limită.
Planul de asistenţă/intervenţie:
P.M. locuieşte în sufragerie împreună cu unul din beneficiarii proiectului, - C.M.
Camera lor este mobilată corespunzător cu două paturi, şifonier, noptiere şi televizor.
Ca şi celălalt cuplu, s-au acomodat repede în apartament, un motiv în plus fiind faptul
că au putut să locuiască împreună, să doarmă împreună, lucru care în centru nu era
posibil. Una din problemele de deficienţă fiind şi sechelele de poliomelită la membrul
stâng face ca beneficiara să îşi desfăşoare mai greu activităţile propuse. Beneficiara P. M.
prezintă un grad mediu de integrare şi socializare: astfel s-a intervenit privind
dezvoltarea unor deprinderi şi abilităţi gospodăreşti (curăţenie în camera proprie, în restul
casei, întreţinerea obiectelor proprii, cunoaşterea şi întreţinerea veselei, tacâmurilor,
aprovozionarea, pregătirea mâncării, etc.).
În prezent beneficiara este casnică şi se ocupă de treburile din locuinţă. În timpul
ei liber se duce împreună cu colega ei A.A., la unul din atelierele protejate de
tâmplărie, unde desfăşoară activităţi de şlefuit şi pirogravat. Acest atelier se află în
incinta blocului ei şi este coordonat tot de Fundaţia Pro Armonia. Leaderul de grup o
numeşte şi pe ea “mâna dreaptă”; este o fire responsabilă şi poate desfăşura activităţi
casnice dar verificată periodic.
Datorită faptului că P.M., face cuplu stabil cu unul din colegii de apartament, în
programul de activităţi are stabilit ore de planning familial (contracepţie şi
educaţie sexuală), cu privire la igiena sexuală şi la bolile cu transmitere sexuală.
ECOMAPA:
ASISTENT
SOCIAL
COLOCATARI
PEDAGOG
COLEGI
DE P.M. PARTENER
MUNCĂ DE CUPLU
(C.M.)
VECINI DE PRIETENI
APARTAMENT
LEGENDA
C.T. C.Ghe.
57 ani
P.
C.M. M C.C.
32 ani 26 ani
LEGENDA
Persoană de sex masculin
GENOGRAMĂ
Persoană de sex feminin
Codreanu Marius
Căsătorie în care soţii sunt
Traseul instituţional al
separaţi în fapt
beneficiarului: Din
Relaţie de concubinaj
documentarea sociologică reiese
faptul că,
Beneficiarul C. M. A fost instituţionalizat în CITO Odobeşti în anul 2001 cu diagnosticul
„Debilitate mintală cu tulburări de comportament”. Este absolvent a 8 clase, la Şcoala
Ajutătoare nr. 3 din Sibiu, în timp ce a locuit împreună cu familia sa. Nu are altă
pregătire profesională.
Comportament: În CITO Odobeşti, beneficiarul a prezentat uneori tulburări de
comportament cu bruşte tulburări de afect dar şi pe fondul consumului de alcool. Acestea
au fost foarte rare, după care avea păreri de rău.
Profil temperamental: dominant flegmatic, este o persoană care îşi poate asuma anumite
responsabilităţi şi poate duce la îndeplinire sarcinile ce îi revin; uneori în situaţii
frustrante nu-şi poate controla adecvat emoţiile.
Planul de asistenţă/intervenţie:
Echipa multidisciplinară a proiectului este compusă din psiholog care este şi preşedinta
fundaţiei, asistentul social şi pedagogul sau leaderul de grup.
C.M. locuieşte în sufragerie împreună cu beneficiara P. M. Sunt împreună de
aproximativ 5 ani şi de mai multe ori şi-a exprimat dorinţa de a se căsători cu aceasta.
Camera lor este mobilată corespunzător cu două paturi, şifonier, noptiere şi televizor.
Beneficiarul C. M. prezintă un grad mediu de socializare având dezvoltate unele
abilităţi, datorită faptului că a locuit cu familia până la maturitate. Când s-a mutat la
apartament el deja era încadrat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată la SC
Vinexport SA Focşani.
ECOMAPA:
ASISTENT
SOCIAL
PARTENERA
PEDAGOG DE CUPLU
(P.M.)
COLEGI C.M.
DE 32 PRIETENI
ani
MUNCĂ
VECINI DE FAMILIE
APARTAMENT
LEGENDA
Cazul V
Date identificare beneficiar:
Nume: N. Prenume: F.-N.
C.I.: Seria XX nr. 188640; CNP. :1780311XXXXXX;
Data naşterii: 11.03.1978 locul : Bucureşti, sect. 1;
Domiciliul legal: Calea Victoriei nr. 52, et. 2, Ap. 47;
Domiciliul cu viza de reşedinţă : str. Pictor Grigorescu nr. 13, bl. XX, ap.X, Loc.
Odobeşti, Jud. Vrancea.
Starea civilă : necasatorit;
Diagnostic: Conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3255 /
21.02.2008 eliberat de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulte,
beneficiarul N. F.-N. prezintă diagnosticul: «Cod boală F 70 (CIM 10), Cod handicap 5,
gr. III/12 luni»;
Evenimente personale semnificative : Este conceput dintr-o relaţie întâmplătoare a
mamei sale.
Date despre membrii familiei :
Mama - Nume: E. Prenume : T. – decedată ;
Tatăl – natural ;
Fraţii beneficiarului: E. M.-D., - frate vitreg, născut la data de 11.10.1973; E. C.-A.-D.
– soră vitregă, născută la data de 18.10.1972 – căsătorită cu trei copii; şi încă o soră
vitregă despre care nu se cunosc date de identificare.
Istoricul social al familiei: Din analiza documentelor personale reiese faptul că
beneficiarul N. F.-N. este conceput dintr-o relaţie întâmplătoare a mamei sale. Mama
E.T. este decedată din anul 2000. Aceasta a fost căsătorită cu E. F. şi din această căsătorie
au rezultat trei copii. E.M.-D. este căsătorit cu E.M., în vârstă de 47 ani care este
angajată la Administraţia Pieţelor, sect. 2. Aceştia nu au copii. E.M.-D. este persoană cu
handicap, gr. II. Despre tatăl lui N.F.-N. nu se cunosc nici un fel de date.
Situaţia materială: a familiei E. M.-D. - fratele vitreg al beneficiarului; aceştia locuiesc
într-o garsonieră care nu este iluminată electric. Încălzirea este asigurată cu gaze, la o
sobă de teracotă.
Relaţia beneficiarului cu familia de origine: Pe tot parcursul instituţionalizării în
CITO Odobeşti beneficiarul nu a păstrat legătura cu fraţii săi vitregi.
GENOGRAMA:
E.T.
E.F.
E.C-A
A.A.
N.F-N.
34 ani
E.M-D ?
30 ani 35 ani
E.M.
31 ani
LEGENDA
Persoană de sex masculin
ASISTENT
SOCIAL
COLOCATARI
PEDAGOG
N.F-
COLEGI N. PARTENERA
DE 30 DE CUPLU
ani
MUNCĂ (A.A.)
VECINI DE PRIETENI
APARTAMENT
LEGENDA
Relaţie echilibrată Relaţie stresantă
Relaţie foarte puternică Relaţie bilaterală
Trecerea de la o instituţie la o casă de grup este un proces lung, care solicită mult timp şi
energie atât pentru cei care beneficiază de o casă nouă, cât şi pentru cei care lucrează
împreună cu beneficiarii. Una din problemele întâlnite, este că pe lângă dizabilitatea
intelectuală pe care o au beneficiarii şi care le limitează uşurinţa cu care aceştia se pot
integra, ei nu sunt pregătiţi nici din punct de vedere al abilităţilor sociale. Lipsa de
activităţi şi de stimulare duce la dependenţă socială, sentiment care este foarte greu de
schimbat. Persoanele care provin din instituţii nu sunt învăţate să aibă un program, nu
ştiu ce înseamnă să ai casa ta de care trebuie să ai grijă, nu ştiu să accepte regulile,
nu au responsabilităţi. Au sentimentul că cineva sau ceva va avea întotdeauna grijă de ei
chiar dacă ei depun sau nu eforturi. În primele zile le-a fost greu când se aşteptau să
existe acele persoane care să le facă curat în camere, să le pregătească masa, să spele
vasele, hainele, etc.
Faptul că trebuie să respecte reguli, să se încadreze într-un program nu este
uşor şi nu se face de pe o zi pe alta. Din experienţa de până acum din Locuinţa protejată
“Casa Luminiţa”s-a dovedit că totuşi, mai greu, dar se poate învăţa. Primele 6-8 luni de
proiect au fost cele mai grele, a fost perioada în care 5 persoane cu istorii personale
diferite, cu abilităţi, dorinţe, stiluri de viaţă diferite au fost nevoite să locuiască împreună,
să se acomodeze unul cu celălalt, să se respecte, să se ajute, să urmeze reguli, să aibă grijă
de casa lor. A fost perioada în care fiecare îşi făcea provizii personale (de săpun, hârtie
igienică, mâncare), ca să aibă şi mai târziu, în cazul când se vor termina. Acesta este
lucrul care se învaţă cel mai bine într-o instituţie, să îţi faci provizii pentru zile negre în
care nu mai ai de unde să primeşti. Nu aveau grijă de lucrurile din apartament care erau
deteriorate rapid. Dormitoarele la început erau “saloane” pentru unii dintre ei.
A fost perioada cea mai frustrantă, a fost perioada în care beneficiarii s-au
acomodat cu noua viaţă, s-au acomodat unii cu alţii iar în general la prima ceartă sau
nemulţumire care apărea îşi făceau bagajul şi doreau să se întoarcă în instituţia de unde au
venit. Experienţa arată că este riscant să ai aşteptări prea mari şi să crezi că toate aceste
abilităţi se vor dezvolta automat. Există pericolul ca cerinţele să fie mai mari decât
posibilităţile actuale ale beneficiarilor, iar atunci eşecul este doar o problemă de timp.
Este bine ca întotdeauna paşii făcuţi în orice activitate să fie mai mici şi bineînţeles
gândiţi dinainte, pentru fiecare beneficiar în parte şi corelaţi cu posibilităţile acestuia.
Toate activităţile se realizează în funcţie de planul individualizat al fiecăruia. În
perioada de început beneficiarii au avut nevoie de mult suport moral şi emoţional din
partea persoanelor care lucrează cu ei.
Mai târziu au început să înveţe cu plăcere şi din propria iniţiativă şi au început să
înţeleagă la ce le folosesc toate cunoştinţele acumulate. Sentimentul că sunt acasă şi că tot
ce este în acea casă este al lor şi trebuie să aibă grijă de lucruri a venit mai târziu, în
momentul în care au devenit mai siguri pe ei şi pe ziua de mâine, mai responsabili, atunci
când o anumită constanţă şi anumite rutine au devenit familiare.
Beneficiarii s-au învăţat să se comporte adecvat atunci când au musafiri şi au
învăţat ce trebuie să facă. De altfel, se poate spune că s-au integrat foarte bine şi în
comunitate. În urma aplicării unui chestionar vecinilor (chestionar III) de bloc am
constatat că în proporţie de 100% aceştia consideră că nu este o problemă pentru ei faptul
că au ca şi colocatari persoane cu dizabilităţi. De asemenea majoritatea consideră că nu
este bine ca persoanele cu handicap să fie izolate de societate (chestionar III).
Evidenţiind rezultatele cercetării - se poate spune că cei care aveau deficienţe la
deprinderile de autoîngrijire, ştiu să folosească îmbrăcămintea, să fie curată şi în
concordanţă cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare.
Învăţarea de abilităţi sociale şi gospodăreşti, petrecerea timpului liber într-un
mod organizat, suportul pentru întocmirea unui buget personal, respectarea de reguli
atât în casă, cât şi la locul de muncă sau în atelier sunt obiective ce se se au în vedere
pentru aceştia şi reprezintă puntea de trecere de la o casă de grup la un trai
independent.
Igiena personală a fost pentru unii un sector deficitar pe care încă s-a mai lucrat, iar
rezultatele au apărut destul de repede şi cu satisfacţii atât pentru beneficiar cât şi pentru
cei care au lucrat cu aceştia
La evaluarea finală, din cei 5 beneficiari s-au evidenţiat 3 care au asimilat în
totalitate abilităţile de autonomie persoanlă, gospodăreşti şi cele de integrare
socială. Acest lucru reiese şi din scorul rezultat în urma aplicării chestionarului tip grilă
de evaluare a competenţelor soci-profesionale.
Aşadar, - beneficiarii T.F., P. M. şi C.M. au fost cotaţi cu un nivel ridicat de integrare
socio-profesională (corespunzător punctajului 35-41);
- beneficiarii A.A. şi N.F-N., au fost cotaţi cu nivel mediu de integrare socio-
profesională (corespunzător punctajului 30-35).
Modelele din jurul lor sunt foarte importante, şi depinde foarte mult ce tipare de
comportament doresc să-şi însuşească (bineînţeles tipare pe care să poată să şi le
însuşească). Ei se schimbă în timp, aceste schimbări fiind vizibile în mod special pentru
cei din afară, care nu se întâlnesc zilnic cu beneficiarii. Pe parcursul trecerii timpului se
are în vedere o scădere treptată a rolului leaderului de grup.
Toate acestea implică adaptarea la un nou nivel şi statut de viaţă – unde pot
deveni egali cu ceilalţi, prin munca care o depun, prin responsabilităţile şi obligaţiile
zilnice. Într-un mediu stimulativ ei au mai multe oportunităţi de a achiziţiona acel
maxim de independenţă de care au nevoie, care să îi ajute să se integreze în societate şi
chiar să îşi găsească un loc de muncă. Acest mediu stimulativ este oferit de serviciile pe
care le oferă fundaţia Pro Armonia, servicii care din păcate sunt puţine până în momentul
de faţă.
Profesia de asistent social este una din profesiile cu un pronunţat caracter aplicativ
multidisciplinar, cu o orientare înalt umanistă, care în ultimile decenii s-a dezvoltat
extrem de rapid, în contextul sporirii serviciilor publice şi sociale.
În mod special, pentru perioada de tranziţie a ţării noastre, realizarea unei protecţii
sociale eficiente presupune formarea unor specialişti care să contribuie la soluţionarea
problemelor nevralgice ale individului şi colectivităţii.
Eşecul pieţei libere de a asigura resurse economice corespunzătoare pentru
întreaga populaţie, având în vedere riscurile ce apar sau pot să apară în ciclul vieţii,
impune necesitatea unui sistem de protecţie socială care să asigure sprijinirea şi ocrotirea
persoanelor, grupurilor, care în anumite situaţii nu mai dispun de resurse materiale,
economice, profesionale, sociale şi morale, nu mai sunt capabili să-şi obţină prin eforturi
proprii, mijloacele necesare unui trai decent.
Asistenţa socială, ca parte componentă a sistemului complex de protecţie socială
apare ca un mod operativ de punere în aplicare a programelor de sprijin-suport, prin
multiple şi diverse servicii sociale şi umane specializate pentru cei aflaţi temporar în
nevoie.
În acelaşi timp ea presupune o practică de tip extensiv şi intensiv cu "clientul"
care trebuie să conducă la formarea deprinderilor-îndemânărilor de comunicare, la
cunoaşterea unor metode şi tehnici, strategii specializate de intervenţie activă (sub forma
prevenirii-tratării-terapiei) în situaţii diferenţiate de criză. Şi nu în ultimul rând, ea
presupune valori, principii şi norme morale cerute de un cod deontologic al profesiei.
Având în vedere că perioada de tranziţie prezintă oscilaţii între adoptarea unor
măsuri conjuncturale, deseori sub presiunea problemelor urgente, şi măsuri pe termen
lung, în cadrul unui sistem coerent, pe baza unei concepţii structurate care să ia în
considerare efectele complexe ale programelor de ajutor, specialiştilor din domeniul
asistenţei sociale le revin sarcini esenţiale în acest moment crucial pentru societate.
Ţinând cont de tipurile de activităţi cerute de diferitele servicii sociale şi umane
din instituţiile publice, ministere, agenţii, organizaţii guvernamentale şi
nonguvernamentale, necesitatea de specialişti în domeniul asistenţei si protecţiei sociale
este neacoperită încă de capacităţile formative ale învăţământului universitar prezent.
În centrele rezidenţiale se crează un mediu educaţional de excepţie datorită substituirii
familiei beneficiarilor proveniţi din părinţi necunoscuţi, decedaţi sau incapabili să
asigure condiţiile materiale şi morale necesare educaţiei acestora.
Afectaţi de absenţa intimităţii relaţiilor familiale, dovadă fiind retardul de
dezvoltare biologică şi psihică şi deficienţa maturizării sociale, beneficiarul are nevoie de
un mediu substitutiv egal în valoare cu familia, mediu securizant, compensatoriu,
favorabil dezvoltării echilibrate şi armonioase a personalităţii lui.
Educaţia îndeplineşte funcţii compensatorii prin climatul socio-educaţional creat
de condiţiile materiale, ambianţa tonică, stimulativă şi relaţiile de comunicare şi
influienţare formativă (educator, psiholog, medic, logoped, etc.) satisfăcându-se
trebuinţele primare biologice (de hrănire şi îngrijire) şi trebuinţele psiho-sociale (de
comunicare, de apartenenţă). Strategia compensării constă în substituire şi comutare.
Substituirea “presupune înlocuirea familiei şi a funcţiilor ei de creştere, ocrotire şi
educaţie a copilului cu mediul material şi psiho-social al instituţiei de ocrotire,
asigurându-se condiţiile dezvoltării şi afirmării personalităţii copilului.”(Macovei E.,
1989, p. 189).
Comutarea “presupune intervenţia de depăşire a situaţiilor care favorizează
manifestările comportamentului inadecvat şi deviant (complexe, regresii, defecte),
dirijându-se formarea şi cultivarea conduitei de joc, învăţare, muncă, formarea şi
cultivarea preocupărilor generatoare de satisfacţii.”(Macovei E., 1989, p. 189).
Activitatea de asistenţă socială în centrele rezidenţiale îndeplineşte funcţii terapeutice, prin faptul că urmăreşte
recupararea retardului de dezvoltare biologică şi psihică. Se urmăreşte, de asemenea, corectarea dezechilibrelor afective cauzate de
ANEXA III
Planul personal:
Data: ..........................................................................................................................
....................................................................................................................................
Obiectivul planului: ..................................................................................................
....................................................................................................................................
Perioada planificată: .......................... Leader grup: .........................................
ANEXA V
Data: ....................................
ANEXA IV
Numărul
Data Obiectivelor specifice Evaluarea lunară Verificare psiholog
(PAŞI)
Leader de grup: ...................................................................
Alte observaţii: (întâlniri cu prieteni, incidente, etc.)
............................................................................................................
...........................................................................................................
............................................................................................................
ANEXA I
PROGRAM INDIVIDUAL
ORA ACTIVITATEA CARE TREBUIE SĂ O DESFĂŞOR
7,00–7,30 Mă trezesc: la ora 7 când leaderul bate la mine la uşă, pot să mai stau în
pat 20 min., dar la 7,30 trebuie să ies din cameră;
7,30-8,30 Igienă: merg la baie, mă spăl pe mâini şi pe faţă, mă spăl pe dinţi;
8,30-9,00 Micul dejun: Miercuri şi joi sunt de serviciu la bucătărie, îmi servesc
colegii la masă, strâng vesela, mă ocup de curăţenie în bucătărie;
9,00-10,00 Activităţi menaj: aspir şi şterg praful în camera mea, fac ordine în dulap,
spăl chiuveta şi WC-ul;
10,00-10,15 Pauză de ţigară: pot să fumez sau pot merge în cameră să ascult muzică şi
să mă relaxez;
10,15-12,30 Activităţi lucrative: merg în atelier unde şmirlgheluiesc, dau cu baiţ sau
cu lac, pirogravez, fac ornamente pentru dif. Sărbători; miercuri şi joi sunt
de serviciu la bucătărie;
12,30-12,45 Igienă: merg la baie, mă spăl pe mâini şi pe faţă;
12,45-13,00 Pauză de ţigară: pot să fumez sau pot merge în cameră să ascult muzică şi
să mă relaxez;
13,00-14,00 Prânz: merg la masă, mă aşez şi nu îmi deranjez colegii; miercuri şi joi îmi
servesc colegii la masă, strâng vesela, fac curăţenie;
14,00-15,30 Odihnă: mă relaxez sau pot să dorm, pot asculta muzică dacă nu îmi
deranjez colegul de cameră, cu acordul leaderului pot merge în oraş;
15,30-16,00 Deşteptarea: Mă trezesc la ora 15,30 când leaderul bate la mine la uşă,
pot să mai stau în pat 20 min., dar la ora 16,00 trebuie să ies din cameră;
16,00-18,00 Activităţi lucrative: merg în atelier unde smirgheluiesc, dau cu baiţ,
pirogravez;
18,00-18,15 Pauză de ţigară: pot să fumez sau pot merge în cameră să ascult muzică şi
să mă relaxez;
18,15-19,15 Cluburi: Învăţ limbajul alternativ de comunicare, abilităţi sociale, jocuri
distractive;
19.15-19,30 Pauză de ţigară: pot să fumez sau pot merge în cameră să ascult muzică şi
să mă relaxez;
19,30-20,00 Cina: merg la masă, mă aşez şi nu îmi deranjez colegii; miercuri şi joi îmi
servesc colegii la masă, stâng vesela, fac curăţenie;
20,00-22,30 Program recreativ: Joi este ziua în care eu hotărăsc programul TV pe care
doresc să-l urmăresc; merg la baie şi fac duş; cu acordul leaderului pot
merge în oraş;
22,30-22,50 Evaluez programul meu individual împreună cu leaderul; mă pregătesc
pentru culcare;
22,50 – 23,00 Stingerea
ANEXA VI
CHESTIONARE FOLOSITE
ANEXA VII
Listă de verificare – Exemplu
- face patul;
camera proprie
- işi schimbă lenjeria;
pijamaua;
- aeriseşte camera;
- -curăţă mobilierul
Curăţenia casei -şterge praful;
-aspiră sau mătură;
Curăţenia în casă (apartament) -spală uşile şi parchetul;
-curăţă geamurile;
-spală holul, îngrijeşte
plantele, curăţă toaletele şi
obiectele de toaletă;
-Îşi spală mâinile, faţa,
braţele, picioarele;
Igienă corporală
-se spală singur (fără
supraveghere);
- îşi perie părul, îşi spală
părul, îşi curăţă pieptenul,
Igiena părului
merge la tuns;
Igiena personală -îşi spală dinţii, curăţă
paharul, merge la dentist;
Igiena dinţilor
-îşi curăţă unghiilr, îşi taie
unghiile;
Igiena unghiilor
-foloseşte hârtie igienică, se
spală pe mâini după ce
Utilizarea toaletei foloseşte toaleta;
-menstruaţia – foloseşte
corect tamponul, îşi
păstrează o igienă
corespunzătoare în această
perioadă;
ANEXA - VIII
ACŢIUNI:
PAŞII: