Consiliere Psihologica -2009

ADEVARAT / FALS

1. Este adevărat următorul enunţ ?

Consilierul este obligat să susţină şi ajute clientul indiferent dacă acesta din urmă solicită sau nu
ajutorul. F*
2. Este adevărat următorul enunţ ?
Clientul este subiectul intervenţiei, persoana care solicită ajutorul şi este motivată pentru a-l
obţine.A*
3. Este adevărat următorul enunţ ?
Subiectul consilierii poate fi denumit client şi nu pacient.A*
4. Este adevărat următorul enunţ ?
Subiectul consilierii nu este considerat capabil în a-şi alege scopurile, a lua decizii şi a-şi asuma
responsabilitatea propriului comportament şi a evoluţiei personale.F*
5. Este adevărat următorul enunţ ?
Din perspectivă existenţialistă, o viaţă semnificativă este rezultatul dezamorsării situaţiilor
generatoare de angoasă.A*
6. Este adevărat următorul enunţ ?
Din perspectiva teoriilor cognitiviste, întărirea comportamentală este văzută în special ca
generatoare de feedback şi nu ca motivaţie comportamentală.A*
7. Este adevărat următorul enunţ ?
Eul somatic reflectă modalitatea în care a fost integrată propria dimensiune afectivă.F*
8. Este adevărat următorul enunţ ?
Din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, domeniul lui trebuie să fie reuneşte norme
care aparţin individului şi nu grupului.F*
9. Este adevărat următorul enunţ ?
Nevroza de eşec desemnează categoria de subiecţi ce par să fie responsabili de propria lor
nenorocire sau nu pot suporta să obţină ceea ce îşi doresc intens.A*
10. Este adevărat următorul enunţ ?
Defectul de conştientizare nu reprezintă, în perspectivă gestaltistă, decalajul dintre sinele real şi
imaginea de sine, decalaj care determină pierderea capacităţii comportamentale de a
experimenta.F*
11. Este adevărat următorul enunţ ?
Principiul deontologic primum non nocere se referă la faptul că persoana consilierului nu se
poate substitui vindecătorului miraculos.F*
12. Este adevărat următorul enunţ ?
Consilierul nu reprezintă o ipostază a autorităţii (normative), ci un partener împreună cu care,
clientul, vizează obiective comune.A*
13. Din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, domeniul lui trebuie să fie limitează,
periclititează, anulează libertatea individului.A*
14. Este adevărat următorul enunţ ?
Din punctul de vedere al teoriilor percepţiei, sarcina consilierului constă în identificarea
situaţiilor care au condus la diferitele întăriri – pozitive sau negative – ale comportamentului
clientului.F*

MULTIPLE CHOICE
1. Ce tip de relaţie se instituie între consilier şi clientul său ?
a. participare şi colaborare reciprocă;
b. alianţă;
c. distanţă reciprocă;
d. amiciţie;
e. colegialitate.
a. a+b+d
b. a+d
c. a+b *
d. b+c

2. Sub aspect practic, consilierea constă în aplicarea:

a. unor tehnici împrumutate din ştiinţele exacte;
b. unor tehnici conexe psihoterapiilor comportamentale;
c. unor tehnici împrumutate din etologie;
d. unor tehnici conexe din câmpul ştiinţelor comportamentului.
a. b+d
b. c
c. a
d. d*

3. Nivelul optim al dezvoltării personale presupune:

a. dominanţă;
b. capacitatea de a avea relaţii pozitive;
c. dependenţă;
d. perceperea de sens în viaţă;
e. acceptarea de sine.
a. a+b+c+d
b. b+d+e*
c. a+b+c
d. a+c+d+e
e. c+d+e

4. Fotbalul, exemplu de model expresiv de gestiune a tensiunii specifice provocate de cultură,

reflectă următoarele caracteristicile ale sistemul socio-cultural european:
a. rolul şansei;
b. avantajele democraţiei;
c. valoarea muncii în echipă,
d. justiţia discutabilă;
e. ipostazele deiste ale autorităţii;
f. valoarea solidarităţii şi a planificării colective.
a. a+b+c+d+f *
b. c+d+e
c. a+c+d+e
d. a+b+c
e. a+b+c+d
5. Cum este definită, din perspectiva raportului dintre cultură şi societate, starea de sănătarea
mentală a unei societăţi ?
a. prin capacitatea exmplarã de expresie a nevoilor individului;
b. prin capacitatea de retenţie a impulsurilor neacceptate cultural;
c. prin balansul dintre modelele represive şi cele expresive; *
d. prin balansul dintre modelele retentive şi cele pulsionale.

6. În ce domenii a fost adoptat demersul consilierii psihologice ?

a. familial
b. geriatric;
c. financiar;
d. matrimonial;
e. recuperatoriu, al personelor cu nevoie speciale;
f. antropometric.
a. b+c+d+f
b. a+d+e
c. a+b+d+e *
d. a+b+d
e. b+c+e+f

7. Psihoterapia şi consilierea se află într-o relaţie de:

a. de opoziţie;
b. disjunctivă;
c. asociativă; *
d. coliniarã.

8. Demersul consilierii este asemănător în special cu cel al:

a. pedopsihanalizei;
b. psihiatriei în domeniul normalitãţii;
c. medicinei holistice;
d. psihoterapiilor scurte, de suprafaţă. *
9. Care sunt criteriile care operează diferenţe între consiliere şi psihoterapie ?
a. obiective;
b. forma fizică a subiectului intervenţiei;
c. gradul de severitate al problemelor subiectului;
d. natura problemelor subiectului;
e. metode şi tehnici.
a. a+d+e
b. a+b+c+d+e
c. a+c+d+e *
d. b+d+e
e. a+b+c+d
10. Pe care din următoarele dimensiuni este centrat demersul consilierii:
a. vocaţie
b. conştientizare;
c. statut marital;
d. educaţie;
e. suport;
f statut financiar.
a. a+c+d+e
b. a+b+d+e *
c. a+b+c
d. a+d+e
e. a+b+c+d+e

11. Consilierului, prin demersul său, se aseamănă în special cu un:

a. psihoterapeut „focal”; *
b. sofroterapeut;
c. psihoterapeut analitic;
d. psihanalist;
e. hipnoterapeut.

12. Privite în raport cu psihoterapia, obiectivele consilierii sunt:

a. mai restânse;
b. centrate pe creşterea personală şi pe contextul imediat;
c. orientate spre recuperarea trecutului;
d. axate pe suportul acordat individului în scopul de a funcţiona adaptat în statusul şi rolul său
actual;
e. mai extinse.

a. a+c+d+e
b. a+b+c
c. b+c+e
d. a+b+d *
e. a+e

13. Următoarele categorii de obiective sunt comune oricărui proces de consiliere:

a. schimbarea comportamentală;
b. creşterea capacităţii prosexice;
c. operarea de schimbări caracteriale fundamentale;
d. dezvoltarea capacităţilor adaptative;
e. dezvoltarea capacităţilor decizionale.
a. a+b+c
b. a+d+e *
c. b+c+d
d. b+c+e
e. a+b+c+d
14. Progresismului, curent filosofic fundament al consilierii, postulează:
a. universalitatea adevărului;
b. specificul şi particularitatea experienţelor; *
c. condamnarea individului la libertate.

15. Din perspectiva fundamentelor psihologice, schimbarea modalităţii de perpecţie a realităţii

poate fi produsă:
a. prin inducţie hipnotică;
b. plecând dinspre câmpul reprezentativ, respectiv prin intermendiul relaţiei dintre reprezentarea
realităţii şi percepţia acesteia; *
c. plecând dinspre câmpul atenţiei, respectiv prin intermendiul relaţiei dintre atenţia acordată
realităţii şi percepţia realităţii.

16. Deficienţele imaginii de sine pot să fie consecinţa:

a. lipsei unei relaţii parentale adecvate;
b. unei permanente critici parentale prin raportarea la standarde înalte (care produce nevoia de a
fi „perfect”);
c. dezvoltării subiectului într-un mediu familial armonios.
a. a+b+c
b. a+b *
c. b+c

17. Care sunt indicatorii unui bun nivel al stimei de sine ?

a. capacitatea de a oferi suport celorlalţi;
b. refuzul responsabilităţii;
c. comportament independent;
d. capacitatea de expresie afectivă;
e. neîncredere în propriile capacităţi.
a. c+d+e
b. a+b+c
c. a+c+d *
d. a+b+d+e
e. a+b+c+d+e

18. Deficienţe ale stimei de sine pot determina următoarea problematică:

a. comportament sexual deficitar sau deviant;
b. angoasă şi depresie până la intensitatea nevrotică;
c. agresivitate;
d. diferite adicţii;
e. capacitate mnezicã de excepţie;
f. tulburări ale comportamentui alimentar.
a. a+c+d
b. d+e
c. a+b+c+d+f *
d. a+c+d+e
e. b+c+e
19. Faptul moral, din perspectiva fundamentelor etice ale consilierii, poate fi analizat prin
raportul dintre:
a. trăire şi percepţie;
b. ceea ce este şi ceea ce trebuie să fie;
c. starea de fapt actuală şi starea viitoare, posibilă;
d. starea de fapt reală şi starea necesară, ideală.
a. b+c+d *
b. a+d
c. b+d
d. a+b+c

20. Morala heteronomă se opune moralei autonome prin aceea că Eul ideal:
a. este bine adaptat realităţii;
b. este adaptat atât realităţii cât şi stării de fapt specifice;
c. normează a priori în raport cu fapta care constituie obiectul judecăţii morale;
d. supune Eul real la comandamente necondiţionate de situaţia de facto.

a. b+c
b. a+c
c. c+d *
d. a+b+c

21. Domeniul consilierii preia din psihanaliză:

a. concepte care teoretizează dialectica relaţiei cu clientul;
b. poziţia fotoliu-divan, în care consilierul se află în afara câmpului vizual al clientului;
c. modalitatea în care este înţeles conflictul psihic;
d. durata cumulată necesară rezolvării oricărui caz (cca. 500 de sedinţe);
e. rolul determinant al formării specialistului.
a. a+b+c+e
b. a+c+e *
c. a+b+e
d. d+e
e. a+b+c+d+e

22. Rezistenţa (în faţa discutării problematicii reale) se poate manifesta în cura psihanalitică (dar
şi în relaţia de consiliere) prin:
a. bavardaj (a comunica foarte multe pentru a nu spune nimic);
b. tăcere;
c. discurs delirant;
d flatarea continuă a psihologului.
a. a+b+c+d
b. a+c+d *
c. b+c

23. Ce este proiecţia din perspectiva consilierului ?

a. o manieră voluntară de deformare a realităţii;
b. operaţia prin care subiectul expulzează din sine şi localizează în altul calităţi, sentimente,
dorinţe, chiar „obiecte” pe care nu le cunoaşte sau le refuză în sine însuşi;
c. un tip de apărare arhaică.
a. b+c *
b. a+c
c. a+b

24. Din perspectiva lui Carl Rogers congruenţa în relaţie cu clientul şi autenticitatea consilierului
se referă la:
a. capacitatea consilierul de a fi conştient de trăirile suscitate de client;
b. capacitatea consilierului de a-i comunica pacientului, sub anumită formă, trăirile pe care i le
suscită;
c. necesitatea consilierului de a-şi reprima trăirile negative faţă de client;
d. capacitatea consilierului de a evita subiectele cu impact negativ.
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+b *
d. a+d

25. Carl Rogers susţine următoarele:

a. cunoaşterea raţională nu ajută clientul, de aceea demersul consilierii se axează pe o cunoaştere
afectivă;
b. relaţia de consiliere este privită ca o relaţie aici şi acum;
c. abordarea actualităţii clientului trebuie să înlocuiască diagnosticul fundamentat pe o atitudine
normativă externă individului;
d. momentul actual este reprezentativ pentru întreaga evoluţie şi istorie a clientului;
e. prin cadrul consilierii se oferă clientului posibilitatea de a trăi atât relaţia cu
consilierul cât şi relaţia cu sine însuşi;
f. realitatea clientului este multiplã.
a. a+b
b. a+b+c
c. a+b+c+d
d. a+b+c+d+e *
e. a+b+d+e+f

26. Din perspectiva fenomenologică specifică lui Frederich Perls :

a. personalitatea individului este redusă, de mediul socio-cultural, la elementele sale esenţiale;
b. personalitatea individului este, la rândul său, parte din mediul socio-cultural, în afara căruia nu
poate fi inteligibil;
c. individul este un ansamblu al cărui părţi nu capătă coerenţă decât în contextul personalităţii
sale;
d. individul are capacitatea de a fi conştient de ansamblul senzaţiilor, reprezentărilor şi afectelor
sale, în funcţie de care poate face alegeri, îşi poate conduce destinul;
f. individul îşi alege răspunsul în faţa stimulilor externi şi interni – acţionează (nu re-acţionează);

e. unicul timp care poate fi experimentat este cel prezent.

a. b+c+d+e+f *
b. c+d+e
c. a+b+c+d+e
d. a+b+c
e. a+b+c+d+f

27. Care dintre următoarele enunţuri sunt specifice viziunii gestaltiste ?

a. anxietatea este înţeleasă ca decalaj între momentul actual (aici) şi momentul trecut sau viitor;
b. individul părăseşte securitatea momentului acum pentru a se preocupa de momentul trecut sau
viitor, resimţite ca insecurizante;
c. recuperarea trecutului în prezent, prin intermediul imaginaţiei, este imposibilă;
d. îndepărtarea de timpul actual consumă energia necesară operării reamenajărilor necesare;
e. prin prezentarea trecutului, ca unic responsabil pentru problemele actuale, clientul
îşi derogă responsabilitatea faţă de timpul actual.
a. c+a+d
b. e+b+a
c. a+b+d+e *
d. b+c+d+e
e. a+c+d

28. Anxietatea existenţială este produsă de:

a. conştiinţa condiţiilor existenţei;
b. trecutul individului;
c. grupul de apartenenţă;
d. conştiinţa libertăţii şi a necesităţii de a alege;
e. consecinţele deciziei, ale alegerii.

a. a+b+d+e
b. a+d+e *
c. a+c+e
d. a+c+c
e. a+d

29. Cărei perspective aparţine enunţul: nevroza reprezintă una din modalităţile prin care indiviul
îşi protejează propriul centru existenţial.?
a. gestaltistă;
b. existenţialistă; *
c. tranzacţională;
d. psihanalitică;
e. analitică.

30. Care din următoarele caracteristici ale individului aparţin perspectivei raţional-emotive:
a. individul este condamnat la libertatea de alegere;
b. tulburările afective sunt determinate de gândirea iraţională;
c. gândirea iraţională originează în ilogismul învăţării timpurii;
d. gândirea iraţională reprezintă esenţa fiinţei umane;
e. cogniţiile negative şi defensive trebuie deconstruite prin reorganizarea percepţiei şi
gândirii în sensul de a deveni logică şi raţională
a. b+c+e *
b. b+c+d+e
c. c+d+e
d. a+d+e
e. a+b+c+d+e.

31. În viziune raţional-emotivă, următoarele idei au un major caracter iraţional:

a. este esenţial pentru orice individ să fie iubit şi aprobat de fiecare persoană semnificativă din
anturajul său;
b. este necesar ca fiecare individ să fie maximal competent, adecvat şi să se realizeze în toate
ariile preocupărilor sale;
c. unii oameni sunt răi, slabi şi infami; aceşti oameni trebuie blamaţi şi pedepsiţi;
d. este catastrofal atunci când lucrurile nu decurg după cum doreşte individul;
e. nefericirea este o consecinţă a evenimentelor care scapă controlul individului;
f. contractul social este o consecinţă a diviziunii muncii.
a. a+c+f
b. a+b+d
c. a+b+c
d. a+b+d+f
e. a+b+c+d+e *

32. Obiectivele consilierii, din perspectivă raţional-emotivă, sunt:

a. retrăirea şi rememorarea situaţiilor traumatice timpurii;
b. facilitarea descărcării afective;
c. identificarea cogniţiilor ilogice;
d. susţinerea clientului în a negocia şi schimba cogniţiile ilogice;
e. discutarea, dincolo de ideile iraţionale ale clientului, a filosofiei sale de viaţă.
a. a+c+e
b. b+c+d
c. a+b+d
d. c+d+e *
e. a+b+c+d

33. Pentru a obţine schimbarea, consilierul raţional-emotiv trebuie să:

a. ajute clientul să gândească;
b. confrunte clientul direct cu probleme sale;
c. fie non-directiv;
d. facă apel la capacitatea raţională a clientului şi nu la afectele sale;
e. folosească umorul şi situaţiile penibile pentru a confrunta clientul cu cogniţiile iraţionale.
a. a+b+d+e *
b. b+c+d+e
c. c+d+e
d. d+e
e. a+b+e

34. Consilierea de orientare comportamentală se centrează pe:

a. analiza istoriei fiecărui comportament;
b. comportamente specifice;
c. analiza transferului în raport cu obiectivele comportamentale;
d. stablirea de scopuri terapeutice precise observabile şi măsurabile.
a. b+d *
b. a+c
c. a+b

35. Din perspectivă trazacţională, prin intermediul Eului adult clientul:

a. înţelege, învaţă, comunică;
b. normează şi dezvăluie;
c. evaluează, compară, analizează;
d. este egocentric, manipulează.
a. b+c
b. a+c *
c. a+d

36. Din perspectivă trazacţională, prin intermediul Eului copil clientul:

a. se bucură şi râde, se întristează şi plânge;
b. lansează judecaţi de valoare;
c. are fantezii şi preferinţe, este neliniştit;
d. se înfurie, nu se controlează;
e. decide, rezolvă, negociază.
a. b+c
b. a+b+c
c. a+c+d *
d. a+c

37. Consilierea holistică se referă la:

a. alegerea şi folosirea unui unic palier teoretico-aplicativ în abordarea clientului;
b. ansamblul de modalităţi de prevenire a stresului;
c. încurajarea bunei forme fizice;
d. educaţie în domeniul nutriţiei;
e. dezvoltarea vieţii spirituale.
a. a+b+c+d+e
b. a+b+c+d
c. b+c+d+e *
d. a+c+d
e. b+c+d
38. Principalele calităţi ale consilierului sunt:
a. rigoare, capacitate cognitivă rezolutivă;
b. capacitate de închidere în sine, aparare la trauma;
c. capacitatea de a accepta;
d. flexibilitate;
e. sinceritate.
a. c+d+e
b. d+e
c. a+b+c+d
d. a+b+c *
e. a+b+e

39. Eficienţa consilierului se află în raport direct cu personalitatea sa şi este indicată de:
a. capacitatea de a accepta propriile experienţe;
b. gândire şi atitudine negativ-neutră faţă de lume;
c. anxietate existenţială, raportarea la trauma mortii;
d. capacitatea de angajare în relaţie;
e. capacitatea de a se lăsa percepuţi de ceilalţi aşa cum sunt.

a. a+b+d
b. a+d+e *
c. a+b+c
d. b+c+d+e

40. Pentru că represia axiologică a consilierului în raport cu clientul său este imposibilă,
influenţa produsă de consilier prin expresia propriilor valori:
a. trebuie să fie deliberată;
b. trebuie să fie conştientizată;
c. nu trebuie să fie deliberată.
d. nu trebuie conştientizată.
a. a+d
b. b+c *
c. a+c
d. b+d

41. Recunoaşterea demnităţii şi a valorii personale a clientului se fundamentează pe perceperea:

a. atitudinilor sale (concordante sau discordante cu cele ale consilierului);
b. calităţilor sale, trăirilor adaptative;
c. capacitãţii de a respecta cadrul consilierii;
d. defectelor sale;
e. statutului său financiar;
f. trărilor defensive (non-adaptative).
a. a+d+e+f
b. a+b+c+d
c. a+b+c+d+e+f
d. a+b+d+f *
e. c+d+e+f

42. Teoriile care fundamentează consilierea prezintă elemente comune precum:

a. postularea condiţionării comportamentale;
b. posibilitatea de a susţine schimbarea;
c. necesitatea rezolvării conflictelor apărute în trecut;
d. rolul (contra)transferului în relaţie;
e. importanţa modalităţii de raportare la viitor.*

a. a+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c+d
d. b+c+d+f
e. b+c+e

43. În care dintre zonele indicate de proxemică se recomandă situarea consilierului faţă de
clientul său ?
a. zona intimă;
b. zona personală;
c. zona socială; *
d. zona publică;
e. zona etnicã.

44. Care sunt modalităţile prin care clientul poate încerca să forţeze cadrul temporal, durata
şedinţelor ?
a. intrarea în problematica reală spre finalul şedinţei;
b. depresie şi manie;
c. întârziere;
d. intelect liminar;
e. compactarea discursului spre finalul şedinţei pentru a fi dificil de întrerupt.
a. a+c+e *
b. a+b+c
c. a+d+e
d. a+b+c+d+e
e. b+c+d+e

45. Alianţa de intervenţie, element necesar progresului şi succesului consilierii, este determinată
de:
a. personalitatea consilierului;
b. puterea financiară a consilierului;
c. modul în care consilierul este perceput de client;
d. nivelul de încredere acordat consilierului;
e. puterea finanaciarã a clinetului.

a. a+b+f
b. a+c+e
c. a+c+d
d. a+c+d *

46. Care sunt aspectele personalităţii consilierului vizate de client în prima întâlnire ?
a. gradul de acceptanţă;
b. capacitatea de a impune limite;
c. capacitatea de a ocoli momentele trăirile dificile;
d. cultura sa specifică;
e. interesul personal şi material.
a. a+b+e *
b. a+b+c
c. d+e
d. c+d+e
e. a+d

47. Principiul deontologic al relevanţei postulează:

a. interdicţia de a solicita clientului detalii din viaţa sa irelevante pentru problema în discuţie; *
b. necesitatea de a solicita clientului detalii despre terţe persoane;
c. interdicţia de a prelungi şedinţele dincolo de timpul stabilit.

48. În care din următoarele situaţii pricipiul confidenţialităţii este invalidat ?

a. dacă aplicarea principiului susţine explicit sau implicit încălcarea drepturilor oricărei persoane
implicate direct sau indirect;
b. dacă informaţia este deja publică;
c. dacă clientul este de acord cu publicarea informaţiilor;
d. în situaţia în care clientul se află în cercul de prieteni al consilierului.

a. b+c+d
b. a+b+c *
c. a+c+d
d. a+b+c+d

49. Care sunt caracteristicile „consilierului atotputernic” după cum poatre fi imaginat de
clientul ?
a. avansează soluţiile necesare;
b. ia, în numele său, deciziile care se vor impune pe parcursul procesului;
c. ascultă şi susţine discursul clientului;
d. indicã relaţiile în care să se implice.

a. a+c+d
b. a+b+c
c. a+b+d *
50. Care este volumul recomandat al grupului de consiliere?
a. între 3 şi 5 membrii;
b. între 5 şi 10 membrii*;
c. între 10 şi 15 membrii.

51. În ce situaţii este contraindicată consilierea de grup ?

a. atunci când clientul are probleme majore în sfera relaţiilor interpersonale, ajungând până la
imposibilitatea de a comunica;
b. atunci când clientul se află într-o situaţie de criză;
c. în situaţia în care clientul este extravert;
d. atunci când încălcarea pricipiului confidenţialităţii poate pune în pericol clientului;
e. atunci când clientul este masiv dependent iar situaţia de grup, prin distributivitatea sa, nu îi
oferă mediul propice.

a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+c+d+e
d. a+b+d+e *
e. b+d+e

52. Care sunt obiectivele consilierii de grup din perspectiva clientului ?

a. posibilitatea de a exersa comportamentul manipulativ;
b. dezvoltarea unei atitudini deschise şi oneste;
c. a învăţa să acorde încredere şi să-şi acorde încredere;
d. a tinde spre autenticitate;
e. a fi perfecţionist.

a. b+c+d *
b. a+c+d
c. c+d+e
d. a+b+c
e. a+b+c+d+e

53. Care sunt avantajele consilierii de grup ?

a. onorariu mare al consilierului prin cumularea clienţilor;
b. oferă un cadru în care se pot analiza problemele de natură interpersonală;
c. permite împărtăşirea unei problematici;
d. oferă susţinere interactivă prin faptul că fiecare client beneficiază de suport şi ajutor din partea
membrilor grupului dar oferă în acelaşi timp suport şi ajutor;
e. permite experimentarea de noi comportamente şi modalităţi de comunicare.

a. a+b+c
b. c+d+e
c. b+c+d+e *
d. a+b+c+d+e
e. a+d+e
54. Care sunt limitele consilierii de grup:
a. produce anxietate;
b. nu este potrivită pentru orice client;
c. rolul consilierului este mai difuz în raport cu cadrul individual;
d. dinamica de grup poate distrage sau împiedica expresia anumitor problematicii ale clientului;
e. anumiţi clienţi pot întâmpina probleme în a dobândi încredere în membrii grupului, ceea ce
conduce la blocarea comunicării.
a. a+e
b. b+c+d
c. a+b
d. b+c+d+e *
e. a+c+d+e

55. Consilierul comunică non-verbal cu clientul său prin:

a. mobilierul din cabinet;
b. postură;
c. mimică;
d. întrebări;
e. gestică;

a. a+b+c+d
b. a+c+d
c. d+e
d. b+c+e *
e. a+b+c

56. Consilierul comunică non-verbal cu clientul său prin:

a. comportamente auto-stimulative – joaca cu degetele, cu unghiile etc;
b. comportamente repetitive – mişcări ale membrelor, atingeri ale hainelor etc;
c. comportamente de comandă – ridicarea degetului, indicarea cu degetul, privire directă
dezaprobatoare etc;
d. comunicarea reperelor diagnostice;
e. vestimentaţie.
a. a+b+c
b. d+e
c. a+b+c+d+e
d. a+c+e
e. a+b+c+e *

57. Mesajul non-verbal emis de consilier se structurează într-un comportament de prezenţă

caracterizat prin:
a. atitudine naturală, relaxată;
b. discurs riguros;
c. poziţionare faţă în faţă, non-defensivă;
d. contact vizual continuu, într-o manieră naturală.
a. a+c+d
b. a+b+c
c. a+c+e *
d. a+b+e

58. Comunicarea eficientă este indicată prin faptul că subiectul consilierii:

a. evită orice moment de tăcere;
b. se referă la sine într-o manieră directă;
c. evită adresarea directă;
d. personalizează discursul;
e. îşi asumă afecte, reprezentări şi comportamente;
f. evită orice trăire negativă.

a. c+d+e+f
b. a+b+c+d+e+f
c. b+d+e *
d. d+e+f
e. a+d+e+f

59. Poziţia empatică se referă la:

a. identificarea cu clientul şi situarea în poziţia acestuia;

b. situarea faţă de client într-o poziţie mediană, „nici prea aproape dar nici prea departe”;*
c. păstrarea distanţei maxine faţă de client pentru a mentine obiectivitatea.

60. Deficienţe la nivelul capacităţii empatice sunt indicate de:

a. răspuns senzitiv, adaptat şi non-evaluativ la sentimentele şi trăirile clientului;
b. întrebări de genul „De ce?”;
c. întreruperea brutală a clientului;
d. normarea, etichetarea, moralizarea;
e. intervenţii clişeu;
a. b+d+e
b. a+c+d+e
c. a+b+c+d
d. b+c+d+e *
e. c+d+e

61. Autenticitatea reprezintă:

a. capacitatea consilierului de a fi el însuşi, fără a avea nevoie să se apere printr-o atitudine
rigidă;
b. capacitatea consilierului de a-şi cenzura şi controla reacţiile;
c. este consecinţa congruenţei dintre reacţiile interne şi atitudinea externă.
a. b+c
b. a+c *
c. a+b
62. Comportamentul defensiv al consilierului este indicat de nevoia acestuia de:
a. a da sfaturi şi soluţii;
b. a moraliza;
c. a susţine expresia afectivă a clientului;
d. a evalua, a învinovăţi;

a. a+b+d *
b. a+b+c
c. b+c+d
d. a+c+d

63. Care sunt indicatorii comportamentului defensiv al consilierului ?

a. a eticheta;
b. a sumariza;
c. a comanda;
d. a lăuda;
e. a ameninţa, a avertiza;
f. a întreba.

a. a+d+e+f
b. a+b+c
c. d+e+f
d. a+b+c+d+e
e. a+c+d+e *

64. Ce este indicat în cadrul tehnicii interogative:

a. utilizarea de întrebări lungi, cu un conţinut bogat;
b. repetarea întrebării în cazul în care nu a fost înţeleasă sau reformularea acesteia;
c. reveniri multiple la aceeaşi întrebare;
d. folosirea judicioasă a întrebărilor, în nici un caz după fiecare răspuns.

a. a+d
b. c+d
c. b+d *
d. a+b

65. Întrebările deschise se caracterizează prin faptul că:

a. determină acordul sau dezacordul clientului prin răspuns afirmativ sau negativ;
b. iniţiază discuţia;
c. susţin clientul în efortul elaborativ, în explorarea de atitudini, valori şi comportamente;
d. orientează clientul asupra trăirilor sale;
e. produc un răspuns justificativ.
a. a+c+d
b. b+c+d *
c. c+d+e
d. a+b+e
66. Ascultarea activă este susţinută prin:
a. incapacitatea de conţinere a valorilor clientului;
b. comunicarea nonverbală adecvată conţinutului şi stării afective a inlerlocutorului;
c. contact vizual cu interlocutorul;
d. verificarea înţelegerii mesajului;
e. a auzi fără a înţelege şi a solicita precizări.

a. c+d+e
b. a+b+c
c. a+d+e
d. b+c+d *
e. a+c+d

67. Ascultarea activă este împiedicată de:

a. capacitatea de a menţine contactul vizual cu interlocutorul;
b. incapacitatea consilierului de a asculta distibutiv şi de a nu selecta informaţiile;
c. incapacitatea consilierului de a urmări mesajul;
d. ascultarea superficială a clientului;
e. întrerupea clientul în mijlocul unei fraze.
a. a+b+c+e
b. a+c+d+e
c. a+b+d+e
d. a+b+c+d
e. b+c+d+e *

68. În situaţia în care consilierul acceptă şi susţine tăcerea clientului acesta din urmă va avea
senzaţia că:
a. nu este presat în a verbaliza imediat fiecare senzaţie sau gând;
b. responsabilitatea îi aparţine;
c. responsabilitatea nu îi aparţine;
d. poate să exploreze reprezentări, afecte, comportamente şi implicaţiile acestora.
a. a+c+d
b. a+b+c
c. b+c+d
d. a+b+d *

69. Tăcerea clientului poate reflecta următoarele piedici în evoluţia procesului consilierii:
a. rezistenţe masive;
b. senzaţia clientului că este adecvat şi acceptat;
c. anxietate sau neplăcere;
d. încercarea de manipulare a consilierului;
e. impas în relaţie;

a. a+b+c+d+e
b. a+b+c
c. a+c+d+e *
d. b+c+d+e
e. d+e

70. Tehnica sumarizării se foloseşte:

a. după fiecare intervenţie a clientului;
b. dacă se doreşte structurarea discuţiei, în situaţia în care discursul clientul a fost dispus
arborescent, pe numeroase dimensiuni;
c. la începutul şedinţei;
d. când se intenţionează precizarea unui aspect de importanţă pentru desfăşurarea discuţiei;
e. în finalul şedinţei.

a. b+d+e *
b. d+e
c. a+b+c
d. b+c+d+e
e. c+d+e

71. Primul pas în procesul rezolutiv al problemelor se referă la :

a. identificarea factorilor de formare şi menţinere a problemei;

b. precizarea soluţiilor potenţiale;
c. definirea problemelor;*
d. precizarea modalităţii de intervenţie.

72. Desensibilizarea sistematică este o tehnică:

a. gestaltistă;
b. comportamentală;*
c. tranzacţională;
d. psihanaliticã.

73. Care din următoarele situaţii pot fi generatoare de angoasă ?

a. diferite probleme de cuplu sau maritale;
b. divort sau separare;
c. naşterea unui copil;
d. schimbarea domiciliului;
e. pensionarea;
a. a+c+d
b. a+c+d+e
c. a+b+c+d+e *
d. a+b+c+d
e. c+d+e

74. Eficienţa în consilierea pe probleme de psiho-sexualitate este determinată de următoarele

caracteristici ale consilierului:
a. să fie într-un raport confortabil cu propria sexualitate;
b. nu se substituie sexologului în situaţia în care clientul prezintă disfuncţii sexuale;
c. să cunoască elemente de anatomie, fiziologie şi contracepţie;
d. nu se substituie sexologului în situaţia în care clientul prezintă disfuncţii sexuale;
e. să refuze clienţii cu alte orientări sexuale.
a. a+c
b. c+d+e
c. a+b+c+d+e
d. a+b+c+d *
e. a+b

75. Clientul cu nevoi speciale se confruntă cu următoarele categorii de probleme:

a. percepţia nerealistă a diferitelor persoane din mediul social, profesional;
b. trăirea condiţiilor şi a nevoilor sale speciale;
c. probleme financiare severe;
d. impactul percepţiei nerealiste asupra imaginii de sine.
a. b+c+d
b. a+b+d *
c. a+b+c

76. Care sunt efectele trăirii de către client a situaţiei de criză ?

a. angoasă paroxistică, tulburări de somatizare;
b. capacitate cognitivă sporită;
c. sentimentul de inadecvare şi neajutorare;
d. creşterea capacităţii de muncă;
e. eficienţă scăzută în activitatea cotidiană;

a. a+c+e *
b. a+b+c
c. b+c+d
d. a+d+c
e. c+d+e

77. Care dintre următoarele situaţii pot genera trăiri de pierdere ?

a. a putea cumpăra orice;
b. căsătorie;
c. a fi concediat;
d. deces;
e. a fi promovat.
a. a+d+e
b. a+b+d+e
c. a+b+c+e
d. a+b+c+d
e. a+b+c+d+e *

78. Care sunt funcţiile universale ale riturilor şi conduitelor funerare ?

a. funcţia de teatralizare;
b. funcţia comunională;
c. funcţia de exegeză;
d. funcţia temporală.
a. a+c+d
b. b+c+d
c. a+b+c
d. a+b+d *

79. Conform modelului lui E. Kubler Ross, care este prima reacţie a trăirii unei situaţii de
pierdere?

a. acceptarea;
b. negare;
c. depresia;
d. furie;*
e. negociere.

80. În ordinea etiologiei supranaturale a maladiei, cum se numeşte acţiunea voluntară sau
involuntară a unui subiect dotat cu capacităţi (malefice) înnăscute ?
a. magie;
b. vrăjitorie;*
c. descântec.

81. Starea conflictuală pune clientul în situaţia de a-şi activa funcţia:

a. rezolutivă;
b. decizională;
c. nomotetică;
d. de restructurare;
e. de schimb.

a. b+c+d
b. a+b+c
c. a+b+d+e *
d. a+b+c+d+e
e. c+d+e

82. Din perpectivă comportamentală individul este:

a. capabil să dobândească noi comportamente;
b. capabil atât să influenţeze comportamentul celorlalţi cât şi să fie influenţat;
c. incapabil să îşi reprezinte şi controleze propriul comportament.
a. a+c
b. c+d
c. a+b+c+d
d. a+b *

83. Scopurile consilierii se referă, conform Asociaţiei Britanice de resort, la a susţine şi favoriza:
a. autoacceptarea;
b. dezvoltarea resurselor profesionale;
c. maturizarea;
d. traumatismele;
e. cunoaşterea de sine.
a. a+b+c+e *
b. a+b+c+d
c. a+b+c+d+e
d. b+c+d

84. Obiectivele consilierii se referă la a susţine clientul în:

a. retrăirea experienţelor timpurii;
b. înţelegerea şi clarificarea modalităţii în care îşi percepe viaţa;
c. refularea întâmplărilor neplăcute;
d. revenirea în cea mai bună formă fizică;
e. a învăţa să îşi atingă scopurile esenţiale.

a. a+e
b. c+d+e
c. a+c+d+e
d. b+e *
e. a+b+c+d+e

85. Demersul consilierii se centrează pe:

a. tratarea tulburărilor psihosomatice;
b. resuscitarea experienţelor primilor ani de viaţă;
c. dimensiunea preventivă a tulburărilor afective şi comportamentale;
d. dimensiunea rezolvării de probleme;
e. dezvoltare şi optimizare personală.

a. a+b+c
b. a+c+d
c. c+d+e *
d. a+b+c+d+e
e. a+d+e

86. Un bun nivel de dezvoltare şi optimizare personală este indicat de :

a. capacitate de auto-reflexie;
b. capacitatea de deschidere spre noi experienţe;
c. perceperea schimbărilor de sine pozitive;
d. sentimentul de valorizare a potenţialului propriu;
e. eficienţă, flexibilitate, creativitate, respingerea rutinei.
a. a+b+c
b. a+b+c+d+e *
c. a+b+c+d
d. b+c+d+e
e. a+c+d

87. Prin modelul de intervenţie se încearcă:

a. prevenirea apariţiei modelelor de inconduită;
b. scoaterea individului în afara culturii;
c. menţinerea individului în cadrul modelului expresiv.
a. a+c *
b. b+c
c. a+b

88. În perioada postbelică apare:

a. consilierea pentru situaţii de pierdere;
b. consilierea pentru situaţia de criza;
c. consilierea pentru refugiaţi;
d. consilierea pentru emigranţi.
a. a+c+d
b. a+b+d *
c. b+c+d

89. Din perspective relaţiei dintre cultură şi personalitate, modelele expresive sunt:
a. supape de siguranţă ale ordinii sociale;
b. condiţionări transculturale ale comportamentelor;
c. o formă de „comentariu meta-social” care codifică tensiunile societăţii.
a. a+b+c
b. a+c *
c. a+b

90. Demersul consilierii este centrat pe:

a. normalitate;
b. prezent şi viitor;
c. spaţiul dezvoltării;
d. actualitate;
e. termen lung.

a. a+d+e
b. b+c+d
c. c+d+e
d. a+b+c+d+e
e. a+b+c+d *

91. Obiectivele consilierii pot fi dispuse în următoarele categorii:

a. dezvoltarea personală a clientului;
b. promovarea stării de bine şi a sănătăţii clientului;
c. prevenţia situaţiilor care aduc atingere stării de bine şi dezvoltării personale a clientului.
a. a+b+c *
b. b+c
c. a+c

92. Care dintre următorii autori au contribuit la constituirea şi dezvoltarea domeniului consilierii:

a. Jesse B. Davis;
b. Kelly Heisenberg;
c. Clifford Beers;
d. Frank Parsons;
e. Stanley Grandville Hall.

a. a+d+e
b. a+c+d+e *
c. c+d+e
d. a+b+c+e
e. a+b+c+d

93. Sarcina consilierului, raportată la fundamentele sociologice ale consilierii, presupune:

a. recuperarea trecutului clientului;
b. identificarea modului în care condiţionările sociale determină relaţiile sale, într-o manieră
pozitivă sau prin producerea de conflict;
c. analiza modalităţilor de acţiune a controlul social în diferitele spaţii de existenţă ale clientului.
a. a+b
b. b+c *
c. a+c

94. Biroul de consiliere a părinţilor şi tinerilor a fost deschis în 1917-1918 în:

a. Franţa;
b. Germania;
c. Elveţia;*
d. Olanda;
e. Austria.

95. Un bun nivel al stimei de sine este indicat de:

a. comportament dependent;
b. sentimentul de autoapreciere;
c. egocentrism;
d. încredere în propriile capacităţi;
e. asumarea de responsabilităţi;
a. b+d+e *
b. c+d+e
c. a+b+c
d. a+b+c+d
e. a+b+c+d+e

96. Ce tip de comportament se doreşte a fi dezvoltat prin demersul consilierii ?

a. comportamentul de tip intenţional;
b. comportamentul de tip flexibil;
c. comportamentul de tip regresiv;
d. comportamentul de tip productiv.
a. a+b+d *
b. a+b+c
c. b+c+d
97. Stima de sine:
a. depinde de resursele menezice ale subiectului;
b. este rezultatul interacţiunii dintre Eul real şi Eul ideal;
c. este vectorul care organizează raportul dintre Eul somatic şi cel psihic;
d. se operaţionalizează prin atitudinea faţă de sine;
e. se operaţionalizează prin ansamblul afirmaţiilor publice sau private despre sine.

a. a+c+d+e
b. c+d+e
c. a+d+e
d. b+c+d+e *
e. b+d+e

98. Care sunt indicatori ai deficienţei stimei de sine:

a. nivel modest al studiilor;
b. nepăsare sau rebeliune;
c. incapacitatea de implicare;
d. delegarea responsabilităţii.
e. dependenţă.
a. a+b+c+d+e
b. b+c+d+e *
c. a+c+e
d. a+d+e

99. Explicaţia metapsihologică psihanalitică este completă numai dacă abordează fenomenul
psihic sub următoarele aspecte:
a. topic-structural;
b. relativist;
c. dinamic;
d. istoric;
e. economic.
a. a+b+d
b. a+b+c+d
c. a+b+c+d+e
d. a+b+c
e. a+c+e *

100. Din perspectiva lui Carl Rogers anxietatea este:

a. o falsă problemă a clientului;
b. rezultatul distanţei dintre imaginea de sine şi experienţa individului;
c. rezultatul incongruenţei dintre eul ideal şi cel real.
a. b+c *
b. a+c
c. a+b+c

101. Psihoterapia se centrează în special pe următoarele dimensiuni:

a. patologie (nevroze)
b. trecut;
c. termen scurt;
d. reconstrucţie;
e. problematică profundă.
a. a+d+f
b. a+b+c
c. a+b+d+e *
d. a+b+c+d+e
e. c+d+e

102. Din perspectivă viziune raţional-emotivă clientul poate să susţină următoarele ideile
iraţionale majore:
a. evenimentele din trecut determină comportamentul prezent şi nu pot fi schimbate;
b. individul trebuie să se gândească în mod constant la posibilitatea de a fi implicat într-o situaţie
periculoasă;
c. indivizii au nevoie să depindă de ceilalţi şi să fie conduşi de cineva cu autoritate, mai puternic;

d. este mai uşor să fugi de responsabilitate şi dificultăţi decât să te implici, să te confrunţi cu

acestea;
e. există întotdeauna un răspuns precis şi corect la orice problemă şi este catastrofal să nu îl
găseşti.
a. a+b+c+d+e *
b. a+b+c+d
c. a+b+c
d. a+b+e
e. a+d+e

103. Care din următoarele categorii de obiective sunt comune oricărui proces de consiliere ?
a. creşterea capacităţi mnezice;
b. vindecarea afecţiunilor psihosomatice;
c. îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale;
d. dezvoltarea potenţialului clientului;
e. îmbunătiţirea metabolismului.

a. a+c
b. a+d
c. a+b
d. d+e
e. c+d *

104. Din perspectivă comportamentală, care sunt elementele ce trebuie avute în vedere pentru a
obţine modificarea unui comportament:
a. comportamentul ţintă;
b. afectele conexe comportamentului;
c. capacităţile mnezice ale clienţilor;
d. antecedente comportamentului ţinţă;
e. consecinţele comportamentului ţinţă, care pot acţiona ca factor de întărire.
a. a+b+c
b. a+b+d
c. a+b+e
d. c+d+e
e. a+d+e *

105. Din perspectivă trazacţională, clientul este dominat de Eul parental atunci când are tendinţa
să:
a. dea ordine, să impună, să folosească un comportament autoritar;
b. judece, să ameninţe, să blameze;
c. emită reguli univoce;
d. (supra)protejeze, consoleze;
e. decidă, rezolve.

a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+c+d+e
d. a+b+c+d+e
e. a+b+c+d *

106. Perspectiva filosofică fundament al consilierii care afirmă demnitatea, libertatea şi valoarea
individului se numeşte:
a. Individualism *
b. progresism
c. existenţialism

107. Schimbarea este posibilă, într-o viziune extensivă, pornind de la:

a. palierul raţional;
b. palierul inter-subiectiv, relaţional;
c. palierul afectiv;
d. palierul axiologic;
e. palierul comportamental.

a. b+d+e
b. b+c+d+e
c. a+b+d+e
d. a+b+c+d+e *
e. a+c+d+e

108. Holismul în consiliere se referă în special la:

a. centrarea asupra discursului raţional;
b. considerarea comportamentului subiectului atât din perspectivă raţională cât şi sub aspectul
iraţional;
c. aplicarea concertată a abordărilor de tip afectiv cu cele de tip comportamental.
a. a+b
b. b+c *
c. a+c
109. Care sunt calităţile necesare consilierului recunoscute de Asociaţia pentru Formarea şi
Supervizarea Consilierilor din SUA:
a. dedicare profesională;
b. respectarea valorilor individuale;
c. înţelegere de sine;
d. interes pentru lume;
e. capacitate mnezică.
a. a+b+c
b. a+b+c+d *
c. b+c+d+e
d. a+b+c+d+e
e. a+c+d+e

110. Imaginea de sine cuprinde ansamblul (auto) percepţiei:

a. abilităţilor;
b. atitudinilor;
c. schimbărilor;
d. comportamentelor.
a. a+b+c+d
b. b+c
c. a+b
d. a+b+d *

111. Eficienţa consilierului este determinată de personalitatea sa şi este indicată de următoarele

elemente:
a. interes pentru domeniul ştiinţelor exacte;
b. capacitatea de a accepta responsabilitatea pentru propriul comportament;
c. conştientizarea sistemului de valori;
d. capacitatea de a avea aspiraţii realiste;
e. reticenţă în raport cu problemele clientului.

a. a+c+e
b. b+c+d *
c. a+b+c+d
d. b+c+e
e. a+b+e

112. Teoria, din perspectiva consilierului psiholog, are următoarele funcţii ?

a. furnizează date şi aproximează prin generalizare;
b. facilitează înţelegerea fenomenelor complexe;
c. exonerează consilierul de orice răspundere în cazul evoluţiilor negative ale demersului;
d. prezice acolo unde intervin limitele psihice (afective şi cognitive) ale cercetătorului
(consilierului).

a. b+c+d
b. a+b
c. a+b+d *
d. a+c+d
113. Ce tip de comportament va avea „consilierul atotputernic” în imaginarul clientului ?
a. îl va pune în faţa limitelor sale reale;
b. îi va garanta reuşita într-o situaţie concurenţială;
c. îi va garanta soluţionarea unei împrejurări de viaţă nefaste;
d. îi va garanta reuşita oricărei schimbări produse în viaţa profesională.
a. b+c+d *
b. a+b+c
c. a+d
d. a+b+c+d

114. Deficienţele stimei de sine sunt indicate de:

a. un aspect fizic plăcut;
b. sentimentul non-valorii şi al ratării;
c. senzaţia de abandon;
d. nemulţumire de sine;
e. fuga de afecte.
a. b+c+d+e *
b. a+b
c. b+c
d. a+b+c+d
e. a+b+c+d+e

115. Din perspectiva clientului, obiectivele consilierii de grup se referă la dobândirea capacităţii
de a:
a. se conduce după expectaţiile celorlalţi;
b. se percepe mai adecvat şi de a-i fi mai uşor să aleagă şi să acţioneze;
c. învăţa să evite confruntarea directă cu ceilalţi;
d. face diferenţa între a avea un afect şi a acţiona conforma acestuia;
e. putea recunoaşte faptul că şi ceilalţi sunt agresivi.

a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+c
d. b+d+e *
e. c+d+e

116. Din perspectiva clientului, obiectivele consilierii de grup se referă la dobândirea capacităţii
de a:
a. îşi reduce nivelul de toleranţă la ambiguitate;
b. îşi găsi modalităţi de rezolvare a problemelor din sfera personală;
c. îşi explora potenţialul şi creativitatea;
d. îşi consolida capacitatea de a oferi ajutorul;
e. deveni mai puţin sensibil la nevoile şi sentimentele celorlalţi.

a. a+b
b. a+b+c
c. a+b+c+d
d. a+b+c+d+e
e. b+c+d *

117. George Devereux a propus următoarele categoriile nosografice etnopsihiatrice:

a. tulburări tipice;
b. tulburări etnice;
c. tulburări nomotetice;
d. tulburări sacre;
e. tulburări idiosincretice.
a. c+d+e
b. a+b+e
c. a+b+d+e *
d. b+c+d+e
e. a+b
118. Ascultarea activă presupune:
a. repetarea mentală a următoarei intrebări;
b. capacitatea consilierul de a nu se centra asupra răspunsului pe care urmează să îl dea;
c. capacitatea de a susţine clientul, indicată şi prin afirmaţii de genul „hmm”, „da”, „înţeleg”;
d. capacitatea consilierului de a nu depăşi un anumit nivel al prezenţie sale în dialog;
e. capacitatea consilierului de a nu evalua şi categoriza.
a. a+b+d
b. d+e
c. a+c+d+e
d. b+c+d+e *
e. c+d

119. A accepta şi susţine tăcerea clientului are ca efect trasmiterea către acesta a senzaţiei:
a. că este ascultat şi că i se permite experimentarea relaţiei actuale cu consilierul fără a i se
impune constrângeri;
b. că este acceptat şi adecvat;
c. că trebuie neapărat să îşi interzică anumite comportamente;
d. că este capabil să negocieze cu propria experienţă.
a. c+d
b. b+c+d
c. a+b+d *
d. a+b+c

120. Epistemologia psihanalitică împarte domeniul psihanalizei în categorii precum:

a. clinica/tehnica;
b. marketingul psihanalizei;
c. teoria;
d. istoria psihanalizei;
e. psihanaliza aplicată.

a. a+b+c+d
b. a+c+d+e *
c. b+c+d
d. d+e
e. a+d+e

121. Diferenţa dintre angoasă şi anxietate se face la nivel de:

a. durată;
b. conţinut;*
c. intensitate.

122. Care sunt avantajele existenţei unei stării conflictuale ?

a. permite o mai bună identificare a problemelor şi a soluţiilor;
b. permite expresia comportamentelor agresiv-distructive;
c. creşte motivaţia şi şansele de schimbare;
d. dezvoltă flexibilitatea, adaptabilitatea şi creativitatea.
a. b+c+d
b. a+d
c. c+d
d. a+c+d *

123. Din perspectiva lui Carl Rogers:

a. numai individul îşi poate percepe complet lumea propriei experienţe;
b. pentru ca schimbarea să poată interveni clientul nu trebuie să resimtă anxietate;
c. realitatea, după cum este testată şi confirmată de ceilalţi, este secundară pentru individ. Acesta
se orientează după propria percepţie a realităţii;
d. în relaţia cu clientul cea mai potrivită atitudine este cea directivă;
e. cea mai productivă perspectivă în înţelegerea comportamentul celuilalt constă în încercarea de
înscriere în câmpul său de referinţă asupra experienţei.

a. a+c+e *
b. c+d+e
c. a+b+c
d. b+c+d
e. a+b+c+d+e

124. Din punct de vedere existenţialist, culpa existenţială:

a. este un simptom care poate fi eliminat prin terapie;
b. este universală pentru faptul că nimeni nu îşi poate realiza potenţialul în mod absolut;
c. reprezintă o forţă pozitivă care conduce spre umilinţă şi spre sensibilitate în relaţiile
interpersonale.
a. b+c
b. a+b *
c. a+c

125. Asociaţia Naţională de Ghidare Vocaţională din SUA a indicat, în 1949, următoarele
calităţii necesare consilierului :
a. subiectivism;
b. interes pentru oameni;
c. empatie;
d. capacitatea de a inspira încredere şi respect;
e. stabilitate afectivă.
a. d+e
b. c+d+e
c. b+c+d+e *
d. a+b+d
e. a+c+d+e

126. Principiul incertitudinii, principiu al fizicii cu aplicabilitate în consilierea psihologică,

postulează:
a. cunoaşterea tinde întotdeauna asimptotic spre realitatea obiectului de cunoscut;
b. orice teorie şi perspectivă este relativă şi falsificabilă;
c. nu pot fi cunoscute simultan la acelaşi nivel mai multe elemente.*

127. Filtrul şi factorul integrativ esenţial al teoriei şi tehnicii din domeniul consilierii este:
a. personalitatea consilierului;*
b. personalitatea clientului;
c. cadrul consilierii.

128. Stilul directiv al consilierului:

a. este caracterizat printr-o poziţie de putere a consilierului care evaluează şi conduce demersul;
b. este exprimat prin metafora sculptorului, per via di levare;
c. susţine un model de relaţie coercitivă.

a. a+b+c
b. b+c
c. a+c *

129. Clientul trebuie informat în primele întâlniri asupra:

a. duratei sedinţelor;
b. diagnosticului exact realizat de consilier;
c. modalităţii de programare a şedinţelor;
d. duratei estimate a procesului;
e. limitelor şi valenţelor consilierii.

a. c+d+e
b. a+c+d
c. a+b+c+d
d. a+b+c+d+e
e. a+c+d+e *

130. Clientul unei consilierii de grup trebuie să ajungă să:

a. se conducă după expectaţiile celorlalţi;
b. înveţe să evite confruntarea directă cu ceilalţi;
c. se perceapă mai adecvat şi să îi fie mai uşor să aleagă şi să acţioneze;
d. poată face diferenţa între a avea un afect şi a acţiona conforma acestuia;
e. poată recunoaşte faptul că şi ceilalţi sunt agresivi.

a. c+d+e *
b. a+d+e
c. a+b+c+d
d. b+c+d+e
e. c+d

131. În ce categorie de„timp” al clientului este facilitată comunicarea eficientă ?

a. timpul cronologic;
b. timpul biologic;
c. timpul psihic;*
d. timpul „zeilor”;
e. timpul „maşinilor”.
132. Care sunt principalele obstacole în calea adoptării şi menţinerii, de către consilier, a
atitudinii de neutralitate binevoitoare:
a. problemele afective şi comportamentale ale consilierului;
b. lipsa informaţiilor despre client;
c. dificultăţi ale consilierului la nivelul imaginii de sine;
d. confuzia imaginară a clientului cu persoane semnificative din viaţa consilierului.

a. a+b+c+d *
b. a+b+c
c. a+b
d. b+c

COMPLETION

1. Scopul esenţial al consilierii de tip ............... constă în susţinerea clientului în descoperirea de

noi semnificaţii ale vieţii cu consecinţă în reducerea anxietăţii asociate pericolului non-existenţei.

Existentialist*
2. OMS (1994) a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu cel de psihoterapie..................
Suportiva*
3. Alături de joc, ritul .................... este un exemplu de model expresiv existent în toate culturile
care permite inversarea (limitată şi reversibilă) a regulilor stabilite de societate (ierarhie socială
inversată, judecată morală suprimată).
de inversare*
4. Modelele psihopatologice sunt activate în urma eşecului modelelor expresive şi sunt definite
de Ralf Linton ca modele de ……………..
Inconduita*
5. ............ , perspectiva filosofică fundament a consilierii, pune problema raportului dintre esenţă
şi fenomen şi a consecinţelor unei perspective universaliste asupra valorilor.
Esentialismul*
6. Nevroza de ................... desemnează o formă de existenţă caracterizată prin revenirea, în
traseul de viaţă al subiectului, unor înlănţuiri identice de evenimente cu efecte negative.
Destin*
7. Consilierea .................... este un demers inter-cultural realizat în relaţia în care clientul nu
împărtăşeşte cu consilierul acelaşi fond cultural, norme, valori şi modalităţi de comunicare.
Emigrantilor*
8. Conceptul de cultură ................se referă la existenţa de mijloace instituţionalizate prin care o
cultură permite descărcarea tensiunilor provocate prin represia specifică.
Expresiva*