TEHNOLOGII GENERALE MECANICE

MIJLOACE DE MASURARE PENTRU

LUNGIMI SI UNGHIURI

1
Sunt măsuri ale căror valori reprezintă distanţa dintre
suprafeţele terminale perpendiculare pe axa de măsurare,
numite suprafeţe de măsurare.
Clasificare:
 cale plan-paralele;
 calibre;
 lere pentru grosimi;
 sfere.

3
 Se folosesc la conservarea şi transmiterea unităţii de
măsurare a lungimii, cât şi pentru verificarea şi reglare
instrumentelor de măsurare.

 Au formă paralelipipedică, cu două suprafeţe de măsurare

plane şi paralele, cu finisare foarte bună.

Se prezintă în truse şi se folosesc în blocuri de cale.

4
Indicaţii la utilizare:
- se şterg înainte de utilizare;
- se verifică periodic;
- se ţin la aceeaşi temperatură înainte

de utilizare;
- se curăţă, se ung şi se introduc în
trusă după utilizare;
- se evită utilizarea lor în încăperi cu
umiditate mare sau supraîncălzite.
 Măsuri terminale, folosite la controlul
dimensiunilor, al formelor şi al
poziţiei relative a pieselor.
 Sunt mijloace de verificare, deoarece
nu măsoară efectiv dimensiunile, ci
verifică dacă acestea corespund sau
nu prescripţiilor din desenul de
execuţie.
 Se folosesc la verificarea valorilor
extreme admisibile.

6
 Sunt măsuri terminale cu valoare unică, în
formă de lamelă metalică flexibilă şi se
utilizează la verificarea interstiţiului dintre două
suprafeţe prelucrate, la reglarea şi apoi
la verificarea reglajului unor mecanisme,
la determinarea jocului apărut ca urmare a uzurii.

Sferele
 Sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate la
controlul conicităţilor interioare. Ele sunt păstrate în
truse.

7
Sunt măsuri ale căror valori sunt reprezentate de
distanţa dintre două repere, trasate perpendicular
pe axa de măsurare (rigle cu valori unice şi rigle cu
valori multiple).

8
 Sunt confecţionate sub formă de bară rigidă,
putând fi alcătuite dintr-un singur element (rigle
rigide) sau din mai multe elemente (rigle flexibile).

9
 RULETELE
Măsuri de lungime cu valori multiple,
sub formă de benzi, divizate în unităţi de
lungime, fixate la un capăt de axul unui
dispozitiv şi care le rulează în interiorul
unei carcase.

Se fabrică în variantele:
 Rulete obişnuite folosite la
măsurări curente în industrie
 Rulete cu lest, folosite în plan
vertical, pentru măsurarea
stocurilor din rezervoare;
 Rulete de buzunar, pentru
măsurări curente.

10
 Este cel mai răspândit mijloc pentru măsurat lungimi şi este
format dintr-o riglă cu scară gradată şi un cursor cu vernier.
Precizia de măsurare: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm.
 Şublerele sunt caracterizate de: limita superioară de măsurare
(mm), exactitatea de măsurare, grosimea peste cele două
ciocuri, lungimea ciocurilor şi greutatea lor.
 Limita superioară de măsurare, L: 150; 200; 300; 500; 800;
1500; 2000 mm.
Constructiv, poate fi cu una sau două perechi de ciocuri
şi cu tijă de adâncime.
După destinaţie, poate fi:

11
 A.ŞUBLER DE EXTERIOR ŞI INTERIOR

 Se foloseşte pentru măsurarea dimensiunilor interioare şi

exterioare, putând fi prevăzut cu tijă de adâncime (fig.1)

Fig. 1

 Părţi componente:
1, 2 - ciocuri;
3 - suprafeţe de măsurare;
4 - vernier;
5 - riglă;
6 - şurub de fixare.

B. ŞUBLERE DE ADÂNCIME
 Se utilizează numai pentru
măsurarea adâncimilor.
 Rigla gradată culisează într-
un suport-traversă, care
poate fi vernierul, suprafaţa
de sprijin fiind lama.
 Măsurarea se face aşezând
şublerul pe suprafaţa
frontală a găurii care se
măsoară.
C. ŞUBLERE DE
TRASAJ
 Sunt compuse dintr-o riglă
fixată pe o talpă de fontă cu
baza plană, care se
foloseşte la poziţionare pe
masa de trasaj.
 Pe riglă se deplasează
cursorul cu cioc ascuţit,
pentru trasaj (sau în unele
variante constructive, plat,
pentru măsurare).
13
D. ŞUBLERELE PENTRU
ROŢI DINŢATE

 Sunt formate din două rigle

perpendiculare una pe alta, fiecare
având cursor şi vernier.
 Aceste şublere sunt folosite exclusiv
pentru măsurarea grosimii dinţilor
roţilor dinţate.

E. Alte tipuri de şublere

Şubler cu cadran

Şubler digital

14
 MICROMETRELE

 Funcţionează pe baza transformării mişcării de rotaţie a unui

şurub micrometric în mişcare de translaţie
 Pasul şurubului micrometric este de 0,5 mm, deci la o rotaţie
completă a tamburului, deplasarea liniară a tijei este de 0,5
mm.
 Au precizie de măsurare mai mare ca şublerele (0,01;
0,002 sau 0,001 mm).

15
 MICROMETRE DE EXTERIOR

 Deschiderea potcoavei, reprezintă elementul determinant al

limitei de măsurare (domeniile de măsurare cresc din 25 în 25
de mm şi sunt fabricate în variantele de la 0 la 500 mm)
Părţi componente:
1-potcoavă;
2-braţ cilindric;
3-nicovală;
4-tija şurubului micrometric;
5-tambur;
6-dispozitiv de fixare;
7-dispozitiv de limitare a forţei.
 Citirea constă în determinarea mm şi a ½ de mm pe braţul

cilindric şi a sutimilor pe tambur.

 Micrometru pentru roţi dinţate

Micrometru pentru filete

Micrometru cu cadran
Micrometru de interior tip
vergea
Micrometru pentru sârme

Micrometru digital

Micrometru de interior cu
fălci

Micrometru
Micrometru pentru pentru ţevi Micrometru de
table adâncime
17
 Sunt aparate cu amplificare, folosite la
compararea dimensiunilor liniare ale
pieselor măsurate, în raport cu
dimensiunea de comparaţie.
 Scara gradată are 100 diviziuni,
iar deplasarea palpatorului cu1 mm
duce la rotirea acului indicator cu
3600. Pentru măsurare, se fixează
într-un suport.
 Reglarea la zero se face fixând
comparatorul în suport şi punându-l în
contact cu blocul de cale de reglare.
După măsurare, se aduce reperul zero
în dreptul acului indicator, prin
desfacerea şurubului 4 şi rotirea ramei
3 odată cu cadranul circular. Indicii 7
arată câmpul de toleranţă stabilit
conform documentaţiei constructive.
18