EDUCAREA MISCARILOR ARTICULATORII

1. Mobilitatea aparatului fono-articulator :

A. Exercitii de mobilitate a maxilarelor :

-exercitii de inchidere si deschidere a gurii;
-exercitii de coborare si ridicare a maxilarelor;
-exercitii de alternare a maxilarelor inainte-inapoi;
-muscatura

B. Exercitii de mobilitate pentru limba :

-limba iese si intra repede (ca la pisica cand bea)
-limba miscata de la dreapta la stanga (tic-tacul ceasului)
-limba iese in forma de lopata
-limba iese in forma de sageata
-limba sterge buzele
-limba sterge dintii de deasupra
-limba sterge dintii de dedesubt
-miscari circulare ale limbii
-limba ghemuita in fundul gurii
-miscarile limbii in jos si in sus cu gura deschisa
-pronuntarea rapida si repetata a silabei 'la'
-limba la palat si jos

C. Exercitii pentru buze si obraji:

-miscari de sugere a obrajilor
-miscari de tuguiere a buzelor
-miscari de intindere a buzelor (zambetul)
-miscari de rotunjire a buzelor
-miscari alternative de intindere si rotunjire a buzelor
-miscari de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, morisca
-miscari de aburire a oglinzii
-miscari de umflare a obrajiilor
-vibrarea buzelor
-rictusul buzelor

D. Exercitii pentru valul palatin :

-exercitii de imitare a cascatului
-exercitii de imitare a inghititului, tusei
-miscari de deglutitie

2. Educarea respiratiei

A. Dezvoltarea respiratiei nonverbale : educarea echilibrului intre inspiratie si expiratie

(1/2)
Exercitii pentru expiratie
-sufla nasul in batista
-sufla aerul pe dosul mainii
-tine un fulg in aer
-stinge lumanarea
-umfla balonul
-sufla in apa cu paiul

Exercitii pentru inspiratie

-miroase florile
-cainele la vanatoare
-miroase parfum, spirt, otet etc.

B. Dezvoltarea respiratiei verbale :

Obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie

Vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat

-exercitii de pronuntie a vocalelor, prelung, rar, fara efort in timpul unei expiratii
-exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei consoane
-exercitii de pronuntie a unor grupe de vocale pe durata unei expiratii (ai, ei, oi, ua, ue
etc.)
-exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale, pe durata unei expiratii (ba, be,
bi, bo... ale, ele, ile...)
-exercitii de pronuntie a unor silabe in care se gasesc grupuri de vocale sau grupuri de
consoane, pe o expiratie (aie, oie, uie, stra, stre, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri)
-exercitii ritmice de respiratie insotite de miscari si cantec
-exercitii de respiratie (culcat pe canapea-cu un caiet pe abdomen, caietul miscandu-se in
ritmul diafragmei) : la inceput nonverbal ; cu pronuntie de vocale, silabe, cuvinte ; cu
recitare de poezii ; citire in aceasta pozitie cu voce tare

EXERCITII PENTRU MOBILITATEA BUCO-LINGUO-FACIALA

-sa arate dintii

-sa faca trompa
-sa sufle in hartii, vata, moristi
-sa suga cu paiul un lichid
-sa mestece
-sa inghita
-sa apuce cu dintii sau cu buzele un obiect aflat pe masa
-sa umfle sau sa suga obrajii
-sa reproduca prin mimica :rasul, plansul, mirarea
-sa fluiere
-sa scoata limba
-sa indrepte limba catre : nas, barbie, comisuri...

voi continua cu litera 'sh' , pentru ca imi este greu sa dactilografiez cu 'sh' voi folosi
simplu 's', atentie la citit ...

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'S'

I. Silabe si logatomi

1. Exercitii in silabe directe

-prelungit :sssa, ssse, sssi, ssso, sssu
-neprelungit : sa, se,si, so,su
-se pronunta consoanele cu maxilarele stranse, se face pauza, apoi se deschide brusc :
-s-a, s-e, s-i, s-o, s-u
-sa-sa, se-se, si-si, so-so, su-su

2. Exercitii in pozitie intervocalica

-asa, ese, isi, oso, usu
cu vocale diferite
-ase, asi, aso, asu
-esa, esi, eso, esu
-isa, ise, iso, isu
-osa, ose, osi, osu
-usa, use, usi, uso

3. Exercitii in silabe inverse :

-prelungit : asss, esss, isss, osss, usss
-neprelungit : as, es, is, os, us

4. Exercitii in logatomi :sas, ses, sis, sos, sus

-pronuntare fara vocale : s...s, s...s, s...s, s...s

5. Exercitii in combinatii consonantice :

-spa, spe, spi, spo, spu
-sta, ste, sti, sto, stu
-sca, sche, schi, sco, scu
-sma, sme, smi, smo, smu
-sna, sne, sni, sno, snu
-stra, stre, stri, stro, stru

6. Exercitii de diferentiere :
s cu s
sa-sa; se-se; si-si; so-so; su-su
as-as; es-es; is-is; os-os; us-us
asa-asa; ese-ese; isi-isi; oso-oso; usu-usu
sas-sas; ses-ses; sis-sis; sos-sos; sus-sus

s cu j
sa-ja; se-je; si-ji; so-jo; su-ju
as-aj; es-ej; is-ij; os-oj; us-uj
asa-aja; ese-eje; isi-iji; oso-ojo; usu-uju
sas-jaj; ses-jej; sis-jij; sos-joj; sus-juj

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu 's' in pozitie initiala :

-monosilabice : soc, sut, sah, sa, sant, sef, serpi, sir
-bisilabice : sopti, soson, suba, sura, surub, sase, sarpe, sapca, sade, sapte, sale, salau,
saref, sina, siroi, siret
-polisilabice : soparla, soricel, sobolan, sugubat, santier, servetel, semineu
-cu grupe consonantice : snur, snitel, spaclu, scoala, sterge, strand

2. Cuvinte cu 's' in pozitie mediana :

-bisilabice : usor, rosu, Misu, Nusa, asez, cosar, tusi, pasi, desi, visin, fisa, gusa, cresa,
mesa
-polisilabice : rosie, puisor, matusa, manusa, papusa, orasel, cirese, visine, masina,
camasa
-cu grupuri consonantice : postas, peste, mester, creste, vested, prastie, liniste, cleste,
ceasca, cusca, pusca, cascaval,closca, frisca, morisca, dusman, mosneag

3. Cuvinte cu 's' in pozitie finala :

-monoslabice : cos, mos, bors, dus, tus, cas, nas, les
-bisilabice : cocos, tarus, golas, faras, codas, cosas, oras, lenes, tufis, ghetus, culcus
-polisilabice : cocolos, galbenus, carabus, derdelus, covoras, umeras, copilas, bogatas,
acoperis, tovaras

3. Propozitii

Salul este rosu.

Sade pe sina.
Musc dintr-o rosie.
Labus este la culcus.
Pe ghetus este alunecus.
Serban este un scolar pus pe sotii.
In tufis este un cocos rosu.
Am prins surubul cu un cleste.
Postasul aduce posta la scoala.
IV. Cuvinte paronime
cos-cos, paznic-pasnic, peste-peste, sale-zale, sura-sura, sale-sale, scoala-scoala, creste-
creste, paste-paste, pisc-pisc, soc-soc.

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'L'

I. Silabe si logatomi

1. Exercitii in silabe directe : la, le. li, lo, lu

2. Exercitii in pozitie intervocalica :

ala, ele, ili, olo, ulu
-cu vocale diferite :
ale, ali, alo, alu
ela, eli, elo, elu
ila, ile, ilo, ilu
ola, ole, oli, olu
ula, ule, uli, ulo

3. Exercitii in silabe inverse : al, el, il, ol, ul

4. Exercitii in logatomi : lal, lel, lil, lol, lul

-pronuntat fara vocale : l...l, l...l, l...l, l...l

5. Exercitii in combinatii consonantice :

-bla, ble, bli, blo, blu
-pla, ple, pli, plo, plo
-cla, cle, cli, clo, clu
-gla, gle, gli, glo, glu
-mla, mle, mli, mlo, mlu
-sla, sle, sli, slo, slu
-zla, zle, zli, zlo, zlu
-vla, vle, vli, vlo, vlu
-hla, hle, hli, hlo, hlu
-fla, fle, fli, flo, flu

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu 'l' in pozitie initiala :

-monosilabice : la, lac, lan, lat, leu, lemn, leac, lin, lins, loc, lor, loz
-bisilabice : lada, lama, lata, laba, lacat, lacom, lene, legat, lege, lenes, leafa, leagan,
lesin, loto, liber, lichid, lighean, lipit, luna, lume, lana
-polisilabice : lebada, locomotiva, lopeti, livada, lumanara
2. Cuvinte cu 'l' in pozitie mediana :
-monosilabice : clar, plai, plan, blat, clei, clor, club
-bisilabice : sala, vila, tabla, dulap, hala, fular, colac, elev, moale, vale, guler, coleg,
milos, calut, fulgi, vulpe
-polisilabice : pelican, lalele, liliac, alune, fasole, felinar, medalion, camila, inele, galeti,
ochelari, umbrela, elefant
-cu aglomerari de consoana : tablou, bloc, flori, plapuma, plug, biblioteca, balta, cleste,
bicicleta, ploaie, plange, floarea soarelui, planta

3. Cuvinte cu 'l' in pozitie finala :

-monosilabice : val, cal, mal, el, miel, fel, chel, gol, rol, pol, sul, mal
-bisilabice : canal, hamal, hotel, catel, vesel, vitel, drapel, tunel, bivol, copil, satul
-polisilabice : ghiocel, patrunjel, papagal, soricel

III. Propozitii

Lampa lumineaza.
Culeg si aleg.
Alege bilele.
Lica e lacom.
Localul e gol.
Lili calareste.
Copilul alearga.
Lili ia multe lalele.
Lazar si Calin s-au luat la lupta.
Lola ia la bal un sal.
Lasa catelul sa latre!
Ale mele sunt lalelele.
Alina are un sal cu buline galbene.
In localitatea Valea Lunga se cultiva multe legume.

IV. Cuvinte paronime

lac-rac; cal-car; lege-rege; lampa-rampa; lama-rama; coroana-coloana; ale-are; lob-rob;
clama-crama; lupa-rupa

SCHEMA SI MATERIALUL VERBAL PENTRU CONSOLIDAREA SUNETULUI 'R'

I. Silabe si logatomi

1. Exercitii cu prelungirea sunetului : rrra, rrre, rrri, rrro, rrru

2. Exercitii cu silabe directe : ra, re, ri, ro, ru

3. Exercitii in pozitie intervocalica : ara, ere, iri, oro, uru
-cu vocale diferite :
are, ari, aro, aru
era, eri, ero, eru
ira, ire, iro, iru
ora, ore, ori, oru
ura, ure, uri, uro

4. Exercitii cu silabe indirecte :

-prelungit : arrr, errr, irrr, orrr, urrr
-neprelungit : ar, er, ir, or, ur

5. Exercitii cu silabe directe repetate

-rara, rere, riri, roro, ruru

6. Exercitii in silabe inchise cu alte consoane :

-rar, rer, rir, ror, rur
-rap, rit, ref, res,
-gar, ter, far, mur

7. Exercitii in logatomi cu consoane :

-lera, lere, leri, lero, leru
-nera, neri, nere, nero, neru
-dera, dere, deri, dero, deru
-tera, tere, teri, tero, teru

8. Exercitii cu grupari consonantice :

-pra, pre, pri, pro, pru
-bra, bre, bri, bro, bru
-fra, fre, fri, fro, fru
-vra, vre, vri, vro, vru
-tra, tre, tri, tro, tru
-dra, dre, dri, dro, dru

-asocieri mai dificile :

-stra, stre, stri, stro, stru
-zdra, zdre, zdri, zdro, zdru
-sra, sre, sri, sro, sru
-jra, jre, jri, jro, jru

-pentru evitarea pericolului de contaminare la 'r' uvular sau velar se vor prelungi
consoanele c, g, h
-cra, cre, cri, cro, cru
-gra, gre, gri, gro, gru
-hra, hre, hri, hro, hru
-grupari consonantice in final, ce se rostesc mai greu datorita deficitului de aer
-abr, ebr, ibr, obr, ubr
-avr, evr, ivr, ovr, uvr
-adr, edr, idr, odr, udr

9. Exercitii de diferentiere - de sunetul 'l'

la-ra; li-ri; le-re; lo-ro; lu-ru
al-ar; el-er; il-ir; ol-or; ul-ur
ala-ara; ele-ere; ili-iri; olo-oro; ulu-uru
lal-rar; lel-rer; lil-rir; lol-ror; lul-rur
lar-ral; ler-rel; lir-ril; lor-rol; lur-rul

II. Cuvinte

1. Cuvinte cu 'r' in pozitie initiala :

-monosilabice : rid, rit, ren, rad, rat, rau, rani, rac, rad, rai, ras, rod, rom, ros, roi, roz, rug,
rus, rupt
-bisilabice : ridic, rima, rece, rele, rade, rama, rata, radio, raza, rapid, roman, roua, roaba,
rumen, rupta, rufe, rumen
-polisilabice : ridiche, ridica, repara, revista, ravnit, randuri, radacina, ranita, radio,
rotunda, robinet, romaneste, rusine, rusinos

2. Cuvinte cu 'r' in pozitie mediana :

-monosilabice : circ, frig, verzi, cerc, carn, card, arc, parc, porc, orb, cort, curg
-bisilabice : arid, pere, cere, mere, carunt, ara, cara, hora, vara, nara, bara, gara, mare,
tare, acru
-polisilabice : carioca, tremura, revedere, racoare, carare, respiratie, caravana, patruped
-cu grupari consonantice : carte, cartofi, harta, barba, zarzavat, castraveti, barza, ardei,
sarpe, varza, trambita

3. Cuvinte cu 'r' in pozitie finala :

-monosilabice : sir, fir, cer, ger, zer, ser, mar, car, dar, far, par, iar, jar, rar, sar, cor, nor,
dor, por, lor, fur, jur, dur, tur
-bisilabice : zefir, chefir, secer, paner, umar, penar, canar, cantar, amar, pahar, zidar,
popor, cocor, bucur, matur, satur, ciucur
-polisilabice : colindator, aviator, calendar, felinar, gogosar

III. Propozitii

Radu rade.
Cerul este albastru.
Cer un pahar.
Afara este ger.
Rana e dureroasa.
Rochita este murdara.
Respiri prea repede.
Corina sare cu coarda.
Marina a prins o buburuza.
Aurel vrea un mar rosu,
Grigore lucreaza in gradina.
Drapelul are trei culori.
TRaian scrie o scrisoare.
Adriana stropeste castravetii din gradina.

V. Cuvinte paronime :
crema-clema; rasa-lasa; arama-alama; rupa-lupa; moare-moale; crapa-clapa; rupta-lupta;
sare-sale; gras-glas; var-val

Am terminat. Va urez succes.