c
 



  a fost un conflict armat generalizat, la mijlocul secolului al XX-lea, care a mistuit
cea mai mare parte a globului, fiind considerat cel mai mare ©i mai ucigător război neîntrerupt din istoria
omenirii. A fost prima oară când un număr de descoperiri tehnice noi, incluzând bomba atomică, au fost
folosite la scară largă împotriva militarilor ©i civililor, deopotrivă. Al Doilea Război Mondial a provocat
moartea directă sau indirectă a peste 70 de milioane de oameni, aproximativ 3% din popula©ia mondială de
la acea vreme. S-a estimat că acest război a costat mai mul ©i bani ©i resurse decât toate celelalte
războaie la un loc, 1.000 de miliarde de dolari la valoarea din 1945, fără a se pune la socoteală sumele
cheltuite pentru reconstruc©ia de după război. [1]. Urmările războiului, inclusiv noile tehnologii ©i
schimbările aranjamentelor geopolitice, culturale ©i economice, au fost fără precedent.
In cazul României, obiectivul principal al luptei în acei ani a fost eliberarea Basarabiei de sub
ocupa©ia sovietică, instaurată după Ultimatumul din 26-28 iunie 1940. Majoritatea istoricilor apreciază că
războiul a început la 1 septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania, ceea ce a atras în
conflict Fran-a, Anglia i Commonwealth-ul. Unii dintre istorici consideră că atacarea Chinei de
cătreJaponia (7 iulie 1937) marchează începutul conflictului mondial. Uniunea Sovietică a anexat partea
răsăriteană a Poloniei în 1939, a declan at un război separat cu Finlanda i a fost atacată de Germania
Nazistă, în iunie 1941. Statele Unite ale Americii au intrat în conflict, în decembrie 1941, după Atacul de la
Pearl Harbour. Războiul s-a sfâr it în 1945, când toate puterile Axei au fost înfrânte.
Principalele teatre de război au fost Oceanul Atlantic, Europa Apuseană ©i Răsăriteană, Marea
Mediterană, Africa de nord,Orientul Mijlociu, Oceanul Pacific ©i Asia de sud-est i China. În Europa,
războiul s-a încheiat odată cu capitularea necondi©ionată a Germaniei, la 8 mai 1945, dar a continuat
în Asia până la capitularea Japoniei - 15 august 1945.
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial mai sunt încă subiect de dezbatere i de cercetare, dar un punct
de vedere comun, în special în perioada postbelică, printre alia -ii victorio i, era că acestea sunt legate
de expansionismul Germaniei i Japoniei. În urma înfrângerii din Primul Război Mondial, Germania pierduse
puterea, statutul interna-ional i uria e sume de bani, expansiunea urmând să-i readucă măre- ia de odinioară.
În Germania exista o dorin-ă puternică să se scape de limitările impuse de Tratatul de la Versailles. În cele
din urmă, Hitler i partidul său Na-ional Socialist au reu it să cucerească puterea în stat folosindu-se i de
aceste sentimente populare anti-versaillese. Hitler a condus Germania de-a lungul unui proces care a fost
marcat de: reînarmare, reocuparea Rheinelandului, unirea cu Austria (Anschluss-ul),
încorporarea Cehoslovaciei i, în final, invadarea Poloniei.
În Asia, eforturile Japoniei de a deveni o putere mondială i cucerirea puterii de către militari, (în deceniul
al patrulea, autoritatea guvernului fiind subminat de militarii care de -ineau puterea de facto, având un
control totalitar în -ară), au dus la conflicte cu China i, mai apoi, cu SUA. Japonia urmărea, de asemenea, să
pună mâna pe resurse naturale precum cele de petrol, cărbune sau minereu de fier, resurse de care insulele
nipone duceau lipsă.
Considerat cea mai cumplita conflagratie din toate timpurile, al doilea razboi mondial a constituit un punct
de cotitura in istoria omenirii, infrangerea Germaniei naziste dand nastere unei lumi bipolare. Desi aproape
toata lumea e familiarizata cu evolutia sangerosului conflict, putini stiu astazi modalitatea socanta in care
el s-a declansat, debutul razboiului fiind rodul unei inscenari uimitoare, puse la cale de serviciile secrete
naziste.
 
 


In august 1939, fortele germane erau deja masate la granita cu Polonia, pregatite sa invadeze aceasta tara.
Europa era inca bantuita de amintirea ororilor primului razboi mondial si prin urmare, guvernele marilor tari
europene au evitat sa raspunda provocarii reprezentate de tot mai agresiva masina de propaganda nazista
prin forta.
Politicienii versati ai Frantei si Marii Britanii, precum D aladier sau Chamberlain, au cautat sa satisfaca
pofta neostoita a lui Hitler pentru Åspatiu vitalµ, inchizand ochii la anexiunile teritoriale pe care dictatorul
le-a facut pe seama statelor vecine, prin ceea ce inspirat s-a numit Ådiplomatia pumnului in guraµ. Dar in
momentul in care Hitler a pus ochii pe Polonia, politica impaciuitoare, defetista, a marilor puteri, s -a
schimbat, dand nastere unui avertisment pe care dictatorul german nu-l mai putea ignora: o invazie asupra
Poloniei va atrage automat riposta ferma a aliatilor ei occidentali.

 
In seara zilei de 31 august, pe cand tensiunile se apropiau de punctul culminant, la postul de radio din
localitatea germana Gleiwitz ascultatorii au putut auzi un anunt socant, in clipa in care programul muzical al
serii s-a intrerupt si o voce incarcata de ura, vorbind in poloneza, a pornit o diatriba vehementa impotriva
germanilor. Necunoscutul i-a indemnat pe polonezi sa ia armele si sa ucida orice german care ar incerca sa
se impotriveasca. Cand ofiterii Gestapoului au sosit la fata locului, ei au gasit trupul ciuruit de gloante al
unuia dintre presupusii atacatori polonezi.
In acea noapte, s-au semnalat numeroase incidente de-a lungul frontierei, incidente in care polonezii au
atacat pozitiile germane. Ca raspuns, Adolf Hitler a semnat, la primele ore ale diminetii, faimoasa Ådirectiva
finalaµ, ordonand atacarea Poloniei. Astfel, la ora 5 dimineata a zilei de 1 septembrie 1939, incepea al doilea
razboi mondial. Hitler nutrea o ura patologica impotriva polonezilor, pe care-i considera Åuntermenschµ
(rasa inferioara) si dorea exterminarea lor totala; de altfel, in lunile precedente izbucnirii razboiului, el
tinuse numeroase discursuri violente la adresa polonezilor, pretinzand ca minoritatea germana din Polonia
era supusa unor crunte persecutii din partea acestora.
Totodata, nazistii isi doreau cu ardoare o portiune ingusta de teren, cunoscuta sub denumirea de ÅCoridorul
Polonezµ, care despartea fizic Germania in doua parti. Regiunea fusese incredintata de catre Liga Natiunilor
Poloniei, dupa primul razboi mondial, pentru ca aceasta tara sa aiba acces la mare. Hitler intentiona sa
invadeze zona, ca si intreaga Polonie, de altfel, dar stia ca nu o poate face fara o motivatie suficient de
bine aleasa.
ü




Cel ce a venit cu ideea salvatoare a fost comandantul trupelor SS, Heinrich Himmler, care i -a incredintat
misiunea ce va da nastere razboiului unui ofiter din trupele sale, pe nume Alfred Naujocks. Cu cateva ore
inainte de Åataculµ asupra statiei de radio de la Gleiwitz, Alfred Naujocks s -a strecurat, impreuna cu un
comando SS, in umbra turnului de emisie, inalt de aproape o suta de metri.
La cateva minute dupa aceea, cativa agenti SS au adus un detinut german, condamnat la moarte, aflat in
stare de inconstienta, pe care l-au imbracat in uniforma militara poloneza si l-au aruncat in fata intrarii in
statia de radio. Naujocks l-a executat pe Åpolonezµ cu sange rece, si soldatii din subordinea sa (echipati, de
asemenea, in uniforme poloneze) au tras, la randul lor, cateva rafale in prizonierul ce purta numele de cod
Åcoletulµ.
Cand acesta a fost ciuruit de gloante, nemtii au dat buzna in sediul radioului, in jurul orei 20:00, au
intrerupt semnalul si apoi au pus in functiune transmitatorul de urgenta. Unul dintre ei, care stia perfect
poloneza, a citit un discurs dinainte pregatit, indemnandu-i pe polonezi sa invadeze Germania. La finalul
transmisiunii, cei din grupul lui Naujocks au mai tras cateva rafale, pentru ca toti ascultatorii sa intele aga
ca nu era deloc o gluma, si s-au indepartat in graba. In cursul acelei nopti, incidente similare au avut loc de-
a lungul granitei germano-polone, Åcoleteleµ fiind de fiecare data echipate in uniforme poloneze, pentru a
sprijini ideea unei invazii masive din partea Poloniei. Zilele urmatoare, cadavrele presupusilor agresori au
fost prezentate presei, ca o dovada a Åinfamiei comise de poloneziµ.
Hitler s-a adresat, cu prefacuta indignare, armatei germane: ÅStatul polonez a refuzat calea dialogului, a
refuzat sa aiba cu noi relatiile pasnice pe care eu le-am dorit, si a apelat la arme. Germanii din Polonia sunt
persecutati si alungati din casele lor. O serie de violari ale frontierei, intolerabile pentru o mare putere,
dovedesc ca Polonia nu doreste sa mai respecte frontiera cu Reichul. Pentru a pune capat acestei nebunii, nu
am alta solutie decat sa raspund fortei cu forta. Armata germana va lupta de acum inainte pentru onoare si
pentru mentinerea drepturilor vitale ale tarii noastre. Sper ca fiecare soldat, credincios traditiilor
seculare ale armatei germane, sa fie constient de faptul ca este un reprezentant al Germaniei Mari,
national-socialiste. Traiasca poporul si Reichul german!µ
ü


Simultan cu germanii, sovieticii au atacat Polonia dinspre est, fideli pactului secret semnat de catre ministri
de externe ai Germaniei si URSS, Ribentropp, respectiv Molotov. La mai putin de o saptamana de la atac,
Coridorul Polonez era cucerit de nemti, intr-o luna, capitala Varsovia cadea, de asemenea, in mainile armatei
lui Hitler.
Cronologia evenimentelor:
1939: Izbucnirea războiului în Europa
La 7 iulie 1937, Japonia, după ce ocupase în 1931 Manciuria, a lansat un atac nou
împotriva Chinei lângă Beijing. În loc să se retragă rapid, a©a cum făcuse în conflictele precedente,
guvernul chinez a declarat război Japoniei, declan©ându-se, astfel, al doilea război chino-japonez, care avea
să devină, în scurtă vreme, o parte a războiului mondia
Războiul a izbucnit în Polonia la 1 septembrie 1939. Fran-a i Anglia i-au onorat obliga-iile ce le aveau fa- ă
de aliatul polonez, declarând război Germaniei două zile mai târziu (3 septembrie).
i Australia i Noua
Zeelandă au declarat război în aceea i zi, dar datorită diferen-elor de fus orar, ele au fost primele care au
intrat în război, nu britanicii. Canada a urmat o săptămână mai târziu (pe 10 septembrie).
Polonia, care reu ise doar o mobilizare par-ială, având militarii echipa -i cu arme depă ite moral, bazându-se
încă pe o cavalerie numeroasă, fără să se bucure de un sprijin activ din partea englezilor i francezilor, a
fost rapid înfrântă de Wehrmachtul' superior la toate capitolele: din punct de vedere numeric, al
armamentului i tacticilor (vezi "Blitzkrieg"). Polonia a fost atacată din trei păr-i, din Germania i din
Cehoslovacia ocupată. În conformitate cu în-elegerile secrete din Pactul Molotov-Ribbentrop, Armata
Ro ie sovietică a invadat Polonia dispre răsărit la 17 septembrie,iar la 22 septembrie Polonia capitulează
teritoriul său fiind împăr -it între Germania i URSS.guvernul polonez s-a exilat în România, împreună cu
tezaurul Băncii Na- ionale a Poloniei i un număr de unită-i ale armatei poloneze. Ultimele unită -i poloneze au
încetat rezisten-a la 6 octombrie. În ciuda alian-ei care-i lega de Polonia, după declararea războiului, Anglia
i Fran-a nu au întreprins ac-iuni militare ofensive împotriva Germaniei, cu excep-ia unui atac de mică
amploare în Saar, urmat de retragere. Această situa-ie a durat până în mai 1940, fiind cunoscută cu numele
de "războiul ciudat" ("Sitzkrieg"). For-ele poloneze au continuat să lupte împotriva for-elor Axei i după ce
- ara lor a fost ocupată. Un exemplu în această privin-a a fost contribu-ia remarcabilă a pilo-ilor
polonezi în Bătălia Angliei.

Uniunea Sovietică i-a respectat angajamentele luate prin în-elegerile secrete al pactului Molotov-
Ribbentrop i nu i-au atacat pe germani. Stalin era fericit să constate că aprecierile sale cu privire la
conflictele dintre du manii naturali ai sovieticilor, capitali tii, se confirmă, ace tia încăierându-se între ei.
Mai mult, Uniunea Sovietică a profitat de înfrângerea Poloniei, ocupând partea răsăriteană a -ării i ucigând
la Katyn pe to-i ofi -erii polonezi căzu- i prizonieri. În tot acest timp, SUA nu au intervenit în conflict, opinia
publică americană fiind de părere că noul conflict european este Årăzboiul altoraµ.
Au fost câteva ciocniri izolate în timpul Å războiului ciudatµ: scufundarea cuirasatului Royal Oak în rada
bazei navale de la Scapa Flow i bombardamentele Luftwaffe făcute asupra bazelor navale Rosyth i Scapa
Flow. Cuirasatul de buzunar Admiral Graf Spee al Kriegsmarine (Marina germană de război) a fost
scufundat în apele Atlanticului de Sud după bătălia de la River Plate. Pactul Tripartit a fost semnat în 27
septembrie1940 de Germania, Italia i Japonia, această alian- ă primind numele de ÅPuterile Axeiµ. Uniunea
Sovietică a atacat Finlanda la 30 noiembrie 1939, începând ceea ce avea să se numească Årăzboiul de iarnăµ,
încheiat în martie 1940. De i Finlanda a fost nevoită să facă anumite concesii teritoriale, conflictul a scos în
eviden-ă slaba competen- ă a corpului ofi-eresc al Armatei Ro ii, slăbită după epurările staliniste.
1940: Generalizarea războiului
Germania a invadat Danemarca ©i Norvegia la 9 aprilie 1940, în cadrul Opera©iunii Weserübung, care avea
scopul declarat să elimine amenin©area unei invazii aliate în regiune. S-au desfă©urat lupte grele pe mare
©i pe uscat, în Norvegia. For ©ele britanice, franceze ©i poloneze au debarcat în sprijinul norvegienilor în
luptele de la Namsos, ndalsnes ©i Narvik. Până la sfâr©itul lunii iunie, însă, for ©ele aliate au fost
evacuate, iar armata norvegiană a capitulat. Fran©a, Belgia, Olanda ©i Luxemburg au fost invadate în 10
mai, punând capăt, astfel, "războiului ciudat", dând startul Bătăliei Fran©ei. Alia ©ii au sperat să poată
stabiliza frontul, a©a cum făcuseră ©i în Primul Război Mondial, dar s-au dovedit total nepregăti©i să facă
fa©ă tacticilor Blitzkriegului german. În prima fază a războiului, (Opera©iunea Galben), Panzergruppe von
Kleist , apar©inând Wehrmachtului, a ocolit linia Maginot ©i a spart apărarea Alia ©ilor în două, avansând
rapid către Canalul Mânecii. Concomitent cu ac- iunea principală din zona Sedan, Belgia, Luxemburgul i
Olanda au fost ocupate rapid de Grupul de Armată B, iar Corpul expedi©ionar englez, încercuit în nord, a
fost evacuat din Dunkirk, în cadrul Opera©iunii Dynamo. For-ele germane au invadat Fran-a în
cadrul Opera©iunii Ro ©u, avansând prin spatele liniei Maginot spre coasta Atlanticului. În timp ce unită -ile
armatei franceze mai luptau încă, un număr de politicieni i comandan-i militari de frunte au decis că era mai
bine ca Fran-a să capituleze. Fran-a a semnat un armisti ©iu cu Germania, în 22 iunie 1940, ceea ce a condus
la instalarea unui guvern marionetă la Vichy în zona neocupată a -ării.
În iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat statele baltice i a anexat Basarabia i Bucovina de nord care
apar-ineau României. Pentru că nu a reu it să ob-ină o pace cu Anglia, Germania a început pregătirile pentru
invadarea insulelor britanice, în cadrul a ceea ce avea să se numească Bătălia Angliei. Luftwaffe i Royal Air
Force au luptat patru luni pentru controlul spa- iului aerian britanic. La început, Luftwaffe avea ca
- intă Centrul de comandă al RAF, dar a ajuns să se rezume la bombardamente sălbatice asupra Londrei.
Cum Luftwaffe a e uat în îndeplinirea scopurilor propuse, Opera©iunea Seelöwe (Leul de Mare) ² invazia
insulelor britanice ² a fost abandonată. Eforturi cel pu-in la fel de mari s-au făcut pe mare, în
      
timpul 
tăliei tlanticului. ntr-o campanie pe termen lung, ubmarinele germane au ncercat ă priveze
  
nglia e transporturile absolut necesare apărării mărfurilor primite in , prin intermediul


   
programului end ease. ubmarinele germane au reu it să reducă ntr-o propor ie ngrijorătoare

capacitatea de transport a flotei britanice, dar Regatul nit a refuzat să ceară pacea, primul-ministru
   
britanic inston urc ill afirmând răspicat: Nu ne vom preda niciodată!". Pre edintele Roosevelt a
  
anun at o sc imbare
 a pozi iei americane
de la "neutră" la "nonbeligerantă ".
 
talia a invadat recia la  octombrie , atacând din bazele din lbania. e i depă i i numeric, grecii au

respins atacul italian i au lansat un contraatac la scară mare, avansând adânc n teritoriul albanez. Până la
mijlocul lunii decembrie, grecii eliberaseră un sfert din teritoriul albanez.
    

ampania din frica de nord a nceput n

    , for ele italiene din ibia atacându-le

pe cele britanice

din gipt. e ncerca, astfel, transformarea giptului ntr-o posesiune italiană, inta principală fiind analul
uez, rută vitală de transport maritim. orele britanice, indiană i australiană au contraatacat
 
pera©iunea ompas), dar această ofensivă a fost oprită când cea mai mare parte a
   !
for-elor ommonwealthului au fost transferate n recia pentru a lupta mpotriva germanilor. nită-ile
"# %  &
%germane ' frika $orps) conduse de generalul ( rwin Rommel au debarcat n ibia i au reluat atacul asupra
* +,-.
giptului. talienii au invadat ©i cucerit omalia )ritanică n august . Pe de altă parte, declara-ia de
/
război italiană a pus sub semnul ntrebării suprema-ia maritimă britanică, suprema-ie 3 sprijinită
0 1 2 0 2 /
pe ibraltar, alta i lexandria. ibraltarul nu a fost niciodată atacat direct. n schimb, lexandria i, n
1 / 2 1 /
special, alta au fost atacate n mod repetat de for-ele xei. alta a devenit n această perioadă cel mai
3bombardat
4567 8 loc de pe Pământ. 9 ;< / = >
n , aponia a ocupat ndochina :ranceză ietnamul), conform unor n©elegeri cu uvernul de la ichy,
? A B =
ciuda opozi©iei @or©elor @ranceze ibere, alăturându-se, astfel, agresiunii for©elor xei, ermania ©i
Cntalia. Bceste ac©iuni au intensificat conflictul Daponiei cu Etatele Fnite ©i Regatul Fnit, care au
Areac©ionat
G printr-un boicot petrolier.
HIJH K B
a decembrie ataca baza navala americana de la Pearl arbour. ceasta determina intrarea in razboi
EFB C D B E
a . n continuare aponia cucereste sia de ud-Est:
HIJH
: Războiul devine global
Brticole principale: @rontul de Răsărit, Războiul ? n continuare, Btacul de la Pearl Karbor



L N O P Q P Q
edere de ansamblu a hăr-ii celui de-al Moilea Război ondial n Europa: lia-ii verde), xa roz) i
P Q
teritoriile cucerite de xă galben)
R T UVWU X P
uvernul iugoslav a cedat presiunilor italo-germane i a semnat, la S martie , Pactul ripartit. u
P O O Y UVWU
urmat demonstra-ii anti-puterile xei n -ară i o lovitură de stat care a nlocuit, la S martie , guvernul
[ \ R ] UVWU [
cu un altul pro-Alia-i. Zor-ele lui itler au invadat ugoslavia i recia la aprilie . itler a trimis, fără
O O R
nici o tragere de inimă, armata germană să-i sprijine pe italieni n ncercarea de cucerire a reciei, scopul
O
fiind acela de a-i mpiedica pe englezi să creeze i să consolideze un front strategic sudic. Zor-ele aliate ale
O O X O R
Axei au reu it să-i mpingă napoi pe greci. rupele britanice au fost aduse din Africa de nord n recia
O O R
pentru a face fa-ă noului atac, dar au e uat n ncercarea de a preveni cucerirea reciei de către Axă, fiind
O ^ _ UVWU O a Q
apoi evacuate n grabă. a S mai a nceput `ătălia pentru reta, prin desantarea cu ajutorul
Q O
planoarelor) a vânătorilor de munte i a para uti tilor Zallsc birmjäger) germani. Au fost folosite, n această
TcV \ a Wc
opera-iune, de aeronave de transport. nsula reta era apărată de aproximativ .000 de greci,
R
australieni, neozeelandezi i britanici, nu to-i fiind ec bipa-i corespunzător. ermanii au atacat simultan pe
trei aerodromuri. Atacul a reu it numai pe unul dintre ele, care a fost cucerit, ceea ce le-a permis
O
germanilor să- i ntărească pozi-iile i să- i aprovizioneze rapid for-ele. Alia-ii au decis, după o săptămână de
O O
lupte, că au fost aduse n insulă atât de multe trupe i provizii germane, ncât apărarea insulei nu mai era cu
UY a U
putin-ă, .000 de solda-i ai ommonwealthului trebuind să fie evacua-i. Pe insulă au rămas, totu i, 0.000 de
T O
luptători greci i 00 de britanici, continuând lupta mpotriva ocupan-ilor germani. Pierderile germane s-au
] Q W UW a
cifrat la .200 de oameni din care aproape .000 de mor-i) din cei .000 de solda-i care au atacat reta.
O [
Pierderile germanilor au fost a a de ridicate, ncât itler a luat botărârea să nu mai aprobe vreodată
R e
un desant aerian. eneralul durt tudent avea să spună mai târziu: "Creta a fost mormântul paraDu
D

f g
". A
-ii au tras concluziile necesare din această invazie, i anume că orice desant aerian trebuie să
h
fie sprijinit corespunzător de avia-ie. Aceste concluzii au fost folosite, mai târziu, n timpul debarcării din
Normandia.
La 22 iunie 1941, Germania nazistă a declan at Opera©iunea Barbarossa ² invazia Uniunii Sovietice ² cea mai
mare invazie din istoria omenirii. " Marele Război pentru Apărarea Patriei" (în limba rusă: ǦȉȏȌȎȄȣ
DzȖȉțȉȕȖȆȉȑȑȄȣ ǦȒȍȑȄ, Velikaia Otecestvennaia Voina) a început prin atacul-surpriză al armatelor de
panzere (tancuri) germane, care au încercuit i distrus cea mai mare parte a armatelor sovietice din vest,
capturând sau ucigând sute de mii de oameni. Armata Ro©ie a aplicat tactica pământului pârjolit în
retragerea către zona de stepă a Rusiei Europene, pentru a câ tiga timp i pentru a suprasolicita liniile de
aprovizionare germane. Intreprinderile industriale au fost demontate i mutate în zona Mun©ilor Urali i
în Siberia, în afara razei de ac-iune a bombardierelor naziste. Armatele germane au început atacul pe trei
direc-ii: spre nord, pentru capturarea ora ului Leningrad, către sud, pentru cucerirea Ucrainei, a zonelor
bogate în petrol din Caucaz i a ora ului Stalingrad i către centru, pentru cucerirea capitalei
sovietice,Moscova. Fiecare dintre ora ele--intă nu aveau doar o valoare strategică, dar i una
propagandistică importantă. Armata germană nu a fost însă pregătită să ducă un război de lungă durată,
fiind obligată să lupte în condi -iile iernii ruse©ti. Contraatacurile sovietice i-au zdrobit pe germani în
suburbiile Moscovei, debandada trupelor germane fiind cu greu evitată. Aceasta a fost prima mare
înfrângere a Wehrmachtului i unul din punctele de cotitură ale luptei Alia -ilor împotriva Germaniei
Naziste. Războiul continuu dintre Finlanda i Uniunea Sovietică a început prin masive atacuri aeriene
sovietice, la scurtă vreme după începerea Opera- iunii Barbarossa, (25 iunie), i s-a încheiat cu un armisti -iu
în 1944. URSS au avut ca aliat în acest război pe britanici, dar nu i pe americani.
›
  În iunie 1941, for-ele Alia -ilor au invadat Siria i Libanul, aflate sub mandatul guvernului
colabora-ionist francez de la Vichy, cucerind Damascul pe 17 iunie (Campania Siria-Liban). În acela i timp,
armatele germano-italiene din Africa de nord conduse de Rommel au avansat cu rapiditate către
est, asediind portul maritim de importan- ă vitală Tobruk. În ciuda rezisten-ei îndârjite, trupele britanico-
australiene au fost respinse până la El Alamein.
c 


  c
Războiul izbucnise în csia cu mai mul - i ani înainte de a începe conflictul mondial în Europa. Japonia a invadat
China în 1931. Roosevelt a semnat un ordin executiv, în mai 1940, nepublicat (secret), care permitea
personalului militar al SUA să demisioneze cu scopul de a participa la o misiune america nă sub acoperire:
Grupul Voluntarilor Americani, cunoscu-i i sub numele Tigrii Zburători ai lui Chennault. În aproximativ apte
luni, Tigrii Zburători au distrus un număr estimat de 600 avioane japoneze. De asemenea, Tigrii
Zburători au scufundat numeroase vase maritime japoneze i au luptat împotriva invaziei japoneze în Burma.
Datorită, în parte, boicotului comercial la care participau Statele Unite i alte -ări, boicot care afecta în
special aprovizionarea cu -i -ei, dar i alte materii prime, japonezii au plănuit să atace Pearl Harbor în
duminica de 7 decembrie 1941, pentru a anihila flota SUA din Pacific, lăsând mână liberă armatei nipone să
cucerească zonele petroliere din Asia de sud-est. La 2 ore după atac ambasadorul japonez a înmânat SUA
declara-ia de război, motivându-se dificultă-i de translatare. În ciuda faptului că au existat numeroase
semne care prevesteau atacul, bombardarea bazelor militare de la Pearl Harbor a fost o surpriză totală
pentru americani. De i atacul a provocat distrugeri importante flotei americane de cuirasate, -intele
pricipale, portavioanele, au rămas neatinse. În ziua următoare, for-ele nipone au atacat Hong Kongul, ceea
ce a dus, în cele din urmă, la capitularea coloniei engleze, în ziua de Crăciun. De aceea, acea zi tristă a
purtat printre localnici numele de 'Black Christmas ² Crăciunul negru'. Japonezii au lansat numeroase
atacuri împotriva avanposturilor americane i britanice din zona Pacificului.
c 
 
c





c
 p  c

 de  Pe  H 
L 7 dem  1941, v f
 d 
v m 
ă  Vm 
 Ch
h Ng
m 

f



   -s
 ză  P  H  , Hw,  m m  ză vă m ă  Pf.
F ©ele japoneze au înfrânt rezisten©a slabă a americanilor ©i au devastat portul ©i aerodromurile. În
timpul atacului au fost scufundate sau avariate 8 cuirasate, 3 cruci©ătoare©i 3 distrugătoare ©i au fost
avariate mai multe vase auxiliare. De asemenea, au fost distruse sau avariate 343 de avioane. Totu©i,
atacul surpriză nu a avut rezultate decisive, ©inte importante, cum ar fi fost portavioanele (aflate în larg în
acel moment), depozitele de carburan©i ale bazei ©i ©antierele navale nefiind atinse. E©ecul japonezilor în
atingerea acestor ultime ©inte a fost considerat de mul©i istorici o eroare strategică de propor©ii, pe
termen lung pentru Imperiul Japonez.
În ziua următoare, Statele Unite au declarat război Japoniei. Concomitent cu atacul asupra bazei navale de
la Pearl Harbor, a fost efectuat ©i un atac asupra bazei aeriene americane din Filipine. Imediat după aceste
atacuri, Japonia a invadat Filipinele ©i coloniile britanice Hong Kong, Malaya, Borneo ©i Burma. Aceste
ultime atacuri aveau ca scop cucerirea câmpurilor petroliere din zonă, în special cele apar©inând Indiilor
Olandeze. În câteva luni, toate aceste teritorii au fost cucerite de japonezi. Insula fortificată Singapore a
fost cucerită în februarie 1942, primul ministru W. Churchill considerând pierderea acestei posesiuni una
dintre cele mai umilitoare înfrângeri britanice din toate timpurile, armata japoneză fiind în inferioritate
numerică (36000 contra 85000).
După atacul japonez asupra Pearl Harbor-ului, Germania a declarat, la 11 decembrie 1941, război Statelor
Unite, de©i, în conformitate cu prevederile Pactului Tripartit din 1940, nu era obligată să o facă. Hitler a
făcut acest pas deoarece era sigur de victorie pe frontul de est, motivând că nedeclararea războiului către
SUA ar condamna Pactul Tripartit la moarte ©i că SUA ©i Germania se aflau deja într-un război
nedeclarat. Cu toate aceste explica©ii, mi ©carea diplomatică germană s-a dovedit totu©i o gravă eroare,
care a oferit pre©edintelui americanFranklin D. Roosevelt pretextul de care aveau nevoie SUA pentru a se
alătura cu toate for©ele Alia ©ilor în războiul din Europa, fără să întâmpine vreo opozi©ie din partea
Congresului. Cei mai mul ©i istorici consideră acest moment un alt punct de cotitură al războiului, în care
Hitler a provocat sudarea unei alian©e a mai multor na ©iuni puternice: SUA, Anglia ©i URSS, capabile, în
această formulă, să ducă împreună ofensive puternice, simultane, în vest ©i est.
 1942: Impasul german
cr
le prnpale: Bă
la e la S
alngra  Opera©
 T ©
  În 1942, a fost lansată o ofensivă către Caucaz pentru ocuparea câmpurilor petroliere ©i pentru
cucerirea ora©uluiStalingrad. Asediul Stalingradului s-a întins pe durata mai multor luni, cu numeroase lupte
de stradă, care au provocat pierderi uria©e de vie©i omene©ti de ambele păr©i. În timpul nop ©ii, for©ele
sovietice erau aprovizionate de pe malul stâng al râului Volga, iarWehrmachtul s-a împotmolit într-o luptă
de uzură, mai ales după ce Armata a VI-a de tancuri a fost scoasă din dispozitivul din fa©a ora©ului ©i a
fost trimisă să lupte în Caucaz. În noiembrie, o puternică ofensivă a încercuit armatele germane în raionul
Stalingradului, armate care s-au predat în cele din urmă, în frunte cu mare©alul Friedrich Paulus.
Promovarea (prin radio!) ageneralului Paulus de către Hitler la gradul de feldmare©al a fost făcută în
speran©a că acest fapt îl va împiedica pe comandantul german să se predea. În întreaga istorie militară
germană, niciun mare©al nu fusese capturat viu sau nu se predase în mâinile inamicului. Friedrich Paulus a
întrerupt această tradi©ie ©i s-a predat, 2 februarie, împreună cu supravie©uitorii armatelor germane.
Ca urmare a luptelor de la Stalingrad, ora ©ul a fost complet distrus, numărul victimelor din rândurile
militarilor ©i civililor a fost uria ©, Armata a VI-a germană a Wehrmachtului' a încetat să mai existe,
alături de germani căzând în prizonierat ©i militarii unită ©ilor române©ti, italiene ©i ungare. Ca urmare a
înfrângerii de la Stalingrad, Ministrul Propagandei Joseph Goebbels a ©inut vestitul său discurs de la
Palatul Sporturilor în care cerea germanilor să se mobilizeze pentru războiul total.
›
 
Prima bătălie de la El Alamein a avut loc între 1 iulie ©i 27 iulie 1942. For©ele germane au avansat până la El
Alamein, ultimul punct care asigura apărarea ora©ului Alexandria ©i a canalului navigabil Suez. În condi©iile
în care germanii î ©i epuizaseră proviziile, for©ele Commonwealthului au reu©it să le oprească avansarea. A
doua bătălie de la El Alamein a avut loc între 23 octombrie ©i 3 noiembrie 1942, după ce mare©alul Bernard
Montgomery l-a înlocuit pe Claude Auchinleck de la comanda for©elor Commonwealthului, for©e
rebotezate Armata a VIII-a britanică. Erwin Rommel, comandantul german al Afrika Korps, poreclit "Vulpea
De©ertului", nu s-a mai aflat în fruntea trupelor sale, fiind rechemat în Europa. De©i în timpul ofensivei
britanicii au pierdut mai multe tancuri decât germanii, până la urmă, Montgomery a ie ©it învingător. Alia ©ii
occidentali aveau în timpul luptelor marele avantaj de a fi foarte aproape de bazele de aprovizionare. În
plus, germanii au avut un sprijin sporadic din partea Luftwaffe, prinsă în luptele pentru apărarea spa©iului
aerian european ©i în sus©inerea efortului de război antisovietic. După înfrângerea de la El Alamein,
germanii, avându-l din nou la comandă pe Rommel, au reu©it o retragere strategică reu©ită în Tunisia. În
timpulConferin©ei ARCADIA din decembrie 1941 ² ianuarie 1942, liderii alia ©ilor occidentali au ajuns la
concluzia că era esen©ial să păstreze Rusia în război. Acest punct de vedere a dus la strategia globală
"Germania mai întâi". Aceasta prevedea că lupta împotriva Germaniei era prioritară, Japonia fiind lăsată pe
un plan secundar. Această decizie a dus la o discu©ie prelungită asupra oportunită©ii deschiderii unui al
doilea front împotriva Germaniei. ©efii statelor majore americane erau în favoarea unei opera©iuni
amfibii peste Canalul Mânecii, care să ducă la o debarcare în Fran©a. Britanicii s-au opus unei asemenea
opera©iuni din mai multe motive: lipsa unor vase de debarcare suficiente ©i unele probleme logistice, cât ©i
faptului că for©ele americane nu erau suficient de numeroase ©i de bine pregătite pentru a face fa©ă
trupelor germane experimentate. Doar în fa©a pericolului prăbu©irii frontului sovietic, englezii ar fi fost
 i i
ide acord cu o debarcare n jran©a. Churchill a propus io debarcare de mai mici idimensiuni klm n Norvegia sau
nn Africa jranceză
o de Nord. Planul pentru debarcarea n Africa q a fost aprobat n iulie 2.
pera©iunea or©a a fost condusă de pwight Eisenhower. copul acestei opera©iuni era acela de a câ©tiga
r sr n
controlul asupra arocului orocco) ©i Algerului, prin debarcări simultane la Casablanca, ran ©i Alger,
o n t
urmată, mai apoi, de o debarcare laBône, poarta către unisia. pera©iunea a fost lansată la
klm i i
noiembrie 2. Primul val al atacatorilor a fost aproape n ntregime american, deoarece s-a considerat că
i i q
francezii vor reac©iona mai bine n fa©a americanilor decât n fa©a britanicilor. -a sperat că for©ele
u
vlocale ale regimului de la ichy w nu vor opune rezisten©ă ©i se vor supune autorită©ii jor©elor jranceze
ibere ale generaluluiHenri iraud. pe fapt, rezisten©a a fost mai puternică de cât se a©teptase cineva,
u i
de©i a fost sporadică. Comandantul trupelor regimului de la ichy, amiralul parlan, a negociat ncetarea
i x
ostilită©ilor, n ciuda ordinelor guvernului său. s-a permis y amiralului să continue să exercite controlul
v
asupra zonei, sub comanda jor©elor jranceze ibere. n urma atacului aliat, Hitler a atacat ©i a ocupat
o
restul jran©ei. rupele Afrika zorps comandate de Rommel nu au fost aprovizionate corespunzător, cauza
i
principală fiind pierderile mari provocate de marina ©i avia©ia alia©ilor, n special a britanicilor, navelor de
i r v
transport germane ©i italiene n editerana. y ipsa aprovizionării ©i a sprijinului aerian a distrus orice
i i
©ansă a unei ofensive germane n Africa. n cele din urmă, for©ele germano-iataliene au fost prinse n
v o i
cle©tele unui atac dublu dinspre Algeria ©i ibia. rupele germane n retragere au continuat să opună o
i i i i
rezisten©ă ndârjită, Rommel reu©ind y să-i nvingă pe americani n Bătălia din Pasul zasserine, nainte de a
i
itermina retragerea strategică.
k{ klm{ n mod inevitabil, avansând, atât din est, cât ©i din vest, alia©ii au nfrânt,
n final, Afrika zorps pe mai . Aproximativ 250.000 de militari ai Axei au fost lua©i prizonieri.
c


| } | }
~Bombardiere
€ n picaj atacând cuirasatul}japonez‚ ikumaƒ n timpul Bătălia de la idway |
}n mai 2, un atac naval asupra Port oresby Noua uinee, … a fost respins de marina aliatㆠn Bătălia din
area de Corali. „acă ar fi reu©it capturarea ora©ului Port oresby, Australia s-ar fi aflat n zona razei
† †
de ac©iune a marinei japoneze. Aceasta a fost prima ac©iune ncununată de succes mpotriva japonezilor ©i
prima bătălie navală dusă exclusiv de portavioane. Cele două păr©i au suferit pierderi mari, egale ca
‡ …
gravitate. lună mai târziu, invadarea de către japonezi a insulelor idway a fost evitată datorită
succesului decriptorilor alia©i, care au descifrat mesajele secrete japoneze, marina americană fiind
capabilă să pregătească un răspuns pe măsura atacului nipon. Pilo©ii americani au reu©it scufundarea
†
portavioanelor japoneze, industria japoneză dovedindu-se incapabilă să le nlocuiască rapid. Pierderea a
ˆ
numeroase avioane ©i pilo©i experimenta©i mul©i dintre ei participan©i la Atacul de la Pearl Harbor) a
fost un handicap pe care japonezii nu l-au mai putut recupera până la sfâr©itul războiului. Americanii au
pierdut un portavion ©i un număr mic de avioane. A fost‰ o victorie totală pentru americani, marina japoneză
†
fiind nevoită să treacă din acest moment n defensivă. n iulie, un atac terestru asupra ora©ului Port
…
oresby a fost dus de-a lungul accidentatului drum Šokoda. Acest atac a fost respins
de mili©iile australiene, având printre membrii lor numero©i tineri slab antrena©i, care au trebuit să lupte
† ‹ ‡
cu ndârjire‰ până la sosirea trupelor regulate australiene, reîntoarse din Africa de Nord, recia ©i rientul
… Œ
ijlociu. n mod uimitor, batalionul al -lea australian, depă©it numeric, având în componen©a lui solda©i
neexperimenta©i, a învins armata japoneză formată din 5.000 de solda©i. Aceasta a fost cea mai
importantă victorie din istoria militară australiană. Chiar mai înainte de intrarea
ŽA în război, Alia©ii
‹  ŽA au început să
căzuseră de acord că înfrângerea ermaniei Naziste era prioritară. otu©i, for©ele
‹
atace japonezii în teritoriile pe care le ocupaseră ace©tia din urmă, începând cuinsula uadalcanal, având de
‘ ’ “” Ž 
înfruntat o apărare niponă foarte hotărâtă ©i agresivă. a august 2, tatele nite au luat cu asalt
‘ ‹
insula. a sfâr©itul lunii august ©i începutul lunii septembrie, în timp ce luptele în uadalcanal continuau cu
‹
furie, un atac ambi©ios al japonezilor a avut loc în extremitatea estică a Noii uinee, unde australienii au
‹ …
reu©it o victorie importantă în olful ilne, prima înfrângere gravă a niponilor. Până la sfâr©itul lunii
“”Œ ‹
februarie , uadalcanalul a fost cucerit de americani.
•
n element esen©ial al campaniei din Asia au fost ©i luptele pentru insulele Aleutine. ezi ©i Al –oilea
… —
Război ondial nsulele Aleutine.
˜ ™


 ½
: chimbarea cursului războiului
 š
Xase de debarcare navigând în cerc, în a©teptarea ordinului de atac al capului orokina, Bougainville, ½
noiembrie ½

›rticole principale Bătalia de la œursk, ampania italiană


Ÿ  
Ru
 župă v
ctor
 de l tl
ngrd, Armt Ro©ie a lansat ofensive de-a lungul iernii, multe dintre ele
¢
concentrate de-a lungulbazinului râului ¡on, lângă talingrad, care au dus, ini©ial, la eliberarea unor
teritorii sovietice. ¡atorită
£ eforturilor continue, Armata Ro©ie a fost slăbită, iar germanii au recucerit
¤
zonele pierdute ini©ial. n iulie, ehrmachtul a lansat o ofensivă, amânată până în acel moment de mai
¦
multe ori, în zona ¥ursk. nten©iile germanilor erau însă cunoscute de sovietici, care s-au pregătit
corespunzător, astfel încât Bătălia de la ¥ursk s-a încheiat în nota generală a contraofensivei ruse©ti, care

¦i-anvazia
împins mult înapoi pe germani.
¦
din talia Africa de nord,
¢iciliei începută £ cucerită de curând,
§ a fost folosită ca trambulină pentru invadarea
¦
la ½0 iulie½
. n 25 iulie, Benito ussolini a fost demis din func©ie de Regele taliei,
¢ ¦
permi©ând unui nou guvern să preia puterea. ¡upă cucerirea iciliei, Alia©ii au invadat talia continentală,
¦  
la  septembrie ½
. talia s-a predat în septembrie, dar for©ele germane au continuat să lupte. Alia©ii
¨ ©
au avansat către nord, dar au fost opri©i, în timpul iernii, pe inia ustav, până când, în timpul bătăliei de la
§ ¨
onte Cassino, au spart frontul german, iar Roma a fost eliberată la 5 iunie ½

. a mijlocul anului ½
,
¦
înainte de capitularea taliei, a avut loc a 5-a ©i ultima ofensivă germană împotriva partizanilor iugoslavi.

ª ª
Nava de linie Pennsylvania BB-) conducând convoiul format din vasele de luptă Colorado BB-
¨ ª ª ª ©

5), ouisville CA-2), Portland CA-) ©i Columbia CL-56) în olful Lingayendin «ilipine, ianuarie ½
5.
c


 ¬or©ele australiene ©i americane au dus o campanie prelungită pentru
­ ® ¯ °
recucerirea insulelor olomon, Noii uinei ©i ndiilor landeze de Răsărit, în timpul căreia au întâlnit una
dintre cele mai îndârjite rezisten©e din timpul războiului. ±ilipinele au fost recucerite la sfâr©itul anului
® ²
½

, Bătalia din olful Leyte fiind considerată una dintre cele mai mari bătălii navale din istorie. ltima
ofensivă importantă din zona de sud-vest a Pacificului a fost campania din Borneo, care a avut ca scop
izolarea rămă©i©elor for©elor armate japoneze din Asia de sud-est ©i eliberarea prizonierilor alia©i de
­
război. ubmarinele ©i avioanele aliate au atacat, de asemenea, vasele comerciale japoneze, lipsind astfel
¯
industria japoneză de materiile prime pentru care mperiul Nipon pornise războiul ©i fără de care nu putea

­să-l continue. Eficacitatea acestei sufocări economice a crescut în momentul în care infanteria marină a
² ³
tatelor nite a cucerit insulele din apropierea aponiei. Armata na©ionalistă a ´uomintangului, de sub
µ ¶
µ¶ lui Chiang ´ai-shek Cian ´a-©i) ©i armata comuni©tilor chinezi, de sub conducerea ao
·conducerea
edong ao ©e-Dun), au luptat cu succes împotriva japonezilor, dar nu s-au aliat niciodată, cu adevărat,
împotriva invadatorilor. Conflictul dintre na©ionali©ti ©i comuni©ti izbucnise cu mult timp înainte de
declan©area invaziei nipone ©i a continuat în timpul luptelor de eliberare a ©ării ©i după înfrângerea
³
japonezilor. aponezii capturaseră cea mai mare parte din Burma, punând în pericol drumul Burmei folosit
de Alia©i pentru aprovizionarea na©ionali©tilor chinezi. Acest fapt i-a for©at pe Alia©i să înceapă
aprovizionarea pe calea aerului a for©elor lui Chiang ´ai-shek, podul aerian fiind cunoscut sub numele
" Cocoa©a zburătoare". Americanii, chinezii ©i o divizie britanică au cură©at nordul Burmei de japonezi,
construind un nou drum terestru de aprovizionare ¸ drumul Ledo ¸ care să-l înlocuiască pe cel aflat încă sub
¶
amenin©area japoneză ¸ drumul Burmei. ai la sud, principala armată japoneză din teatrul de război sud-est
¯ ¹¯
asiatic luptau un război de pozi©ii pe frontiera Burmei ©i ndiei împotriva Armatei a
¹¯ µ X-a
britanice Armata a X-a britanică "Armata uitată"). Britanicii au atacat, au recucerit Burma ©i plănuiau
¶
să continue
º ofensiva spre alaya, când s-a sfâr©it războiul.
½

: nceputul sfâr©itului

º µ
n "Ziua Z" 6 iunie ½

), alia©ii occidentali au debarcat în Normandia, aflată sub controlul germanilor,
printr-un atac amfibiu purtat în zorii zilei. Primele for©e care au atacat au fost para©uti©tii americani,
canadieni ©i britanici, care au deschis "al doilea front împotriva germanilor". Alia©ii au suferit pierderi
grele în timpul debarcării de pe plajele Normandiei. Bateriile de artilerie germane au ©inut subº control
plajele până în momentul în care au fost cucerite de para©uti©tii lansa©i în spatele frontului. n continuare,
infanteri©tii debarca©i au început avansarea în înteriorul Normandiei. Luptele au fost foarte sângeroase,
terenul ©i numeroasele garduri vii avantajând apărarea germană din zona pe care francezii o
numesc ce. Un tc încununt de succes  fst efectut l Sint-Lô, ce mi imprtntă fr©ă ermnă
din Frn©, Armt  VII-, fiind distrusă prpe cmplet în pun de l Flise. În cest timp, în
timpul Oper©iunii Drn, rmtele lite st ©inte în Itli u invdt, 15 uust, Rivier Frnceză ©i
u stilit jnc©iune cu fr©ele din Nrmndi. Rezisten© Frnceză  decln©t insurec©i împtriv
ermnilr în Pris, l 19 uust. Divizi frnceză de su cnducere enerlului Jcques Leclerc,  primit
cpitulre ermnilr ©i  eliert r©ul (25 uust 1944). L începutul nului 1944, Armt R©ie
tinsese frntier plneză ©i despresurseră Leninrdul.
L scurtă vreme după dercre din Nrmndi, în 9 iunie, Uniune Svietică  început un tc în istmul
Kreli, fr©ând Finlnd, lit l nzi©tilr, să ceră un rmisti ©iu. Oper©iune Brtin,  fensivă
svietică in cre u fst ntren©i 2,5 miline de sld ©i ©i 6.000 de tncuri,  fst lnstă în 22 iunie,
distruând Grupul de Armte Centru l ermnilr ©i luând 350.000 de priznieri. După retrere
ermnilr de pe ©ărmul sudic l Glful Finic, Finlnd nu  mi fst cpilă să se pere ©i  cerut
rmisti ©iul. Acest rmisti ©iu prevede ni pierderi teritrile pentru Finlnd, judecre liderilr plitici
în "prcese le respnsililr finlndezi pentru răzi" ©i internre su expulzre trupelr ermne din
©ră. (Vezi Răziul din Lpni). Judecre respnsililr plitici  fst rău primită de pini pulică
finlndeză, cre  perceput c©iune c pe  tjcrire  spiritului de justi ©ie.
Pr©uti©tii li ©i u încerct să vnseze în Germni, decln©ând Oper©iune Mrket Grden din
septemrie, dr u fst respin©i. Prleme listice începuseră să încetinescă vitez de vnsre 
trupelr lite, de vreme ce cpetele liniilr lr de prvizinre se mi flu încă pe pljele din Nrmndi.
Victri decisivă  Armtei I cndină cre, în Bătăli de l Scheldt,  cucerit ©i, mi pi, părt cu
succes prtul Antwerp - Anvers,  siurt un flux de prvizinre crespunzătr pentru li©i l
sfâr©itul lunii niemrie 1944. Rmâni  cerut rmisti©iul în uust, urmtă de Bulri, în
septemrie. Insurec©i din Vr©vi  vut lc între 1 uust ©i 2 ctmrie 1944, fiind înfrântă de
ermni, în cndi ©iile în cre svieticii nu u sprijinit lupt plnezilr. Germni s - retrs din Blcni ©i 
mi reu©it să se men©ină prin luptă, în Unri, până în ferurie 1945.
În decemrie 1944, rmt ermnă  reu©it să rnizeze ultim mre fensivă în vest. Aleere cestei
slu©ii er dtrtă fptului că un succes în est nu r fi vut nici  relevn©ă în f© msivei Armte
R©ii, cre vns, implcil, către rni ©ele Reichului. Hitler sper c, prin succesul cestei fensive, să
dâncescă neîn©eleerile neîncette dintre li©ii ccidentli,  ©inând un rmisti ©iu cre să-i fie
fvril, permi ©ându-i, mi pi, să se cncentreze supr înfrânerii svieticilr. Misiune cest er
ttl nerelistă, de vreme ce între plnul se z pe psiilitte cuceririi depzitelr lite de
cmustiil, cre r fi permis cntinure vnsării vehiculelr ermne către prtul Antwerp ©i victri
în Bătăli de l Bule. Germnii u reu©it să iă succese imprtnte, l început, împtriv mericnilr
st©in©i în Ardeni. Fr©ele lite, nepreătite pentru un semene tc ne©teptt, u suferit pierderi
frte mri. În primele zile le tcului, ermnii s -u ucurt de vntjul cndi©iilr nefvrile de zr
pentru vi©i lită, lită să rămână l sl. În cele din urmă, îndreptre vremii  permis vi ©iei lite
să intre în luptă, să-©i vlrifice suprem©i erină, ermnii nereu©ind să cptureze Bstne. Ssire
Armtei  III-  enerlului Gere S. Pttn  pus cpăt tcului ermnilr, li©i să se retră
înpi în ©ră. În cest timp însă, svieticii tinseseră rni ©ele răsăritene le Germniei de dininte de
răzi.
Până în cest mment, fensiv svietică devenise © de puternică, încât unii istrici sus ©in că dercre
mericn-ritnică din Nrmndi  fst făcută mi deră pentru  împiedic frmre unui lc
svietic până pe mlul Atlnticului, decât pentru  lupt împtriv Germniei. În ttl, 80% din pierderile
ermne u fst cuzte de luptele de pe Frntul de Răsărit, Eurp fiind diviztă pe  linie cre trece
prin Germni ©i Austri. În zilele nstre, este  părere frte răspândită că, dcă li©ii ccidentli nu
r fi tct în Nrmndi, pe Frntul de Vest mi sl părt, Stlin r fi reu©it să câ©tie cntrlul
supr întreii Eurpe.
Bmrdre Dresdei de către RAF ©i Fr©ele Aeriene le Armtei Sttelr Unite (USAAF), între 13 ©i
15 ferurie 1945, rămâne un dintre c©iunile cele mi cntrverste le celui de-l Dile Răzi
Mndil. Mul ©i istrici sunt de părere că r ©ul Dresd nu  vut nici  imprtn©ă industrilă su
strteică ©i distruere lui nu  influen©t în nici un fel cursul per©iunilr militre.
 1945: Sfâr©itul războiului
crtiol riil Ci i Boro Sfâr©

 
 - D R M  î
E
 B 
 
  
   © H © © N V
  î
 J
 
» ¼ ½
inston Churchill, osif Xissarionovici talin ©i ¾ranklin D. Roosevelt au negociat aranjamentele pentru
¼
Europa postbelică în timpul Conferin©ei de la altadin februarie ½
5. Printre hotărârile luate au fost
¿ À
înfiin©area N , formarea statelor na©ionale în Europa Răsăriteană, organizarea de alegeri libere în
Á
ÂPolonia până la urmă, alegerile au fost măsluite de sovietici), repatrierea cetă©enilor sovietici ©i atacarea
À ½½ Ã Á Ä
aponiei de către R
¼ la cel mult trei luni după înfrângerea ermaniei. Armata Ro©ie, inclusiv cei .556
solda©i ai Armatei poloneză), au început asaltul final asupra Berlinului la ½ aprilie ½
5. Armata germană
terminase retragerea în ora©ul puternic fortificat. Capitala germană fusese supusă unor intense
bombardamente aeriene în tot acest timp. Cei mai importan©i lideri nazi©ti fuseseră uci©i în luptă sau
căzuseră prizonieri. Hitler era încă în via©ă ©i sănătatea sa mintală părea că se deteriorează pe zi ce
Å
trecea. Ca un ultim efort de război, ¾ hrerul a cerut tuturor civililor, inclusiv copiilor, să participe la lupta
de apărare a capitalei în rândurile mili©iilor Xolkssturm.
Când această ultimă încercare a e©uat, Hitler a fost profund deziluzionat, imaginându-©i că toată lumea
este împotriva lui, dar că mai are încă solda©i pe care poate să-i trimită în luptă. Hitler ©i statul său major
Å
s-au mutat în ¾ hrerbunker, un buncăr de beton de sub Cancelaria Reichului, unde, la 0
Å
aprilie½
5, ¾ hrerul s-a sinucis împreună cu so©ia sa, Eva Braun. Amiralul Æarl Dönitz a devenit ©eful
guvernului german ©i a trimis repede un reprezentant la Reims, în ¾ran©a, pentru a semna o capitulare
à  Ä
necondi©ionată cu Alia©ii. eneralul Alfred odl a semnat capitularea necondi©ionată la mai, ale cărei
½
prevederi au intrat în vigoare la  mai. ovieticii au avut preten©ia ca actul de capitulare să fie semnat ©i
la sediul statului major al for©elor sovietice. Acest lucru s-a întâmplat la  mai, încetarea focului intrând în
vigoare pe frontul sovietic la mai. Acesta este motivul pentru care alia©ii occidentali au sărbătorit Ziua
À ½
victoriei în Europa în  mai, iar niunea ovietică a săbătorit Ziua Xictoriei împotriva fascismului pe mai.
c

ÇÈ É Ê Ë
A au cucerit mai multe insule, a©a cum au fost wo ima ©i kinawa ©i a făcut ca principalele insule
japoneze să se afle în raza de ac©iune a cruci©ătoarelor ©i portavioanelor americane. Printre multe alte
Ì
zeci de ora©e japoneze, okyo a fost bombardat cu bombe incendiare ©i doar în primul atac au murit până
Í
la 0.000 de oameni, în timp ce incendiile răvă©eau toată capitala. arile pierderi de vie©i omene©ti au
fost atribuite densită©ii mari a popula©iei în zonele industriale, Î precum ©i materialelor inflamabile din care
erau ridicate, în mod obi©nuit, construc©iile în acele vremuri. n plus, porturile ©i principalele căi fluviale
Ë
erau minate din aer prin pera©iunea Ïoametea, care a distrus logistica acestei na©iuni insulare.
Í Ì
ai târziu, la 6 august ½
5 avionul de tip B-2 "Enola Ðay", pilotat de colonelul Paul ibbets, a lansat
Ñ
o bombă atomică Little Boy) asupra ora©ului Hiroshima, practic stergându-l de pe suprafa©a pământului.
Ò Ó Ê É
La  august ½
5, niunea ovietică a declarat război aponiei, a©a cum fusese stabilit la alta, ©i a lansat
Í Ê ÑË
o invazie la scară largă a anciuriei ocupate de aponia, pera©iunea Ïurtuna de August). Pe august,
Ó
bombardierul B-2 "Bock's Car" pilotat de maiorul Charles weeney, a aruncat a doua bombă nucleară
Ñ Í
Êamericană Ïat an) asupra ora©ului Nagasaki. Ïolosirea celor două bombe atomice i-au ÉpermisÎmpăratului Ò
Óaponiei să ocolească guvernul în func©ie ©i să ac©ioneze pentru încheierea războiului. ntrarea niunii
ovietice în război a avut, de asemenea, un rol în această hotărâre, dar în discursul său la radioul nipon,
Ê Ê
împăratul nu a men©ionat această invazie printre motivele care ar fi dus la capitularea aponiei. aponia a
Ñ
capitulat necondi©ionat la ½5 august ½
5, semnând actele de capitulare pe 2 septembrie ½
5 X-J day) la
ÒÓÓ Í Ì Ó Ò
bordul vasului de luptă issouri, în Ðolful okyo. Capitularea Japoniei în fa©a tatelor nite nu a
Ò Ó É
însemnat încheierea oficială a războiului ©i cu niunea ovietică, cu care mperiul Nipon nu a semnat nici
Ò ÓÓ
până în ziua de azi un tratat de pace. În ultimele zile ale războiului, R a ocupat partea de sud a insulelor
Ôurile, o zonă de©inută până în acel moment de japonezi ©i revendicate ©i de sovietici. Ó -au făcut
numeroase eforturi [2] pentru semnarea unor acorduri de pace, dar, în mod oficial, starea de război dintre
cele două na©iuni continuă să existe.
Õ Ö
?
 © 
 

×
 Ø

 R Ù

© î
 u 
u
Ú
- Û

 RÜ Ý
Þ

Ü Þ
R


© î
 u 
u

- Û

 R  Ý

   u î f


©ară ocupată ©i a luat o mul©ime
de forme: războiul de gherilă,sabotajul, propaganda, dezinformarea, ascunderea refugia©ilor ©i ajutorul
dat celelilalte păr©i, a©a cum era ajutorarea pilo©ilor alia©i doborâ©i.
ß
Printre cele mai importante mi©cări de rezisten©ă s-au numărat aquisul francez, Armata poloneză
locală ©i partizanii iugoslavi. În multe ©ări au apărut mi©cări de rezisten©ă care doreau să lupte cu
à
invadatorii Axei, chiar ©i emania a avut o mi©care antinazistă. De©i Anglia nu a avut parte de ocupa©ia
á
germană, britanicii s-au pregătit pentru această posibilitate, organizând nită©ile Auxiliare ©i arestand
majoritatea cetă©enilor străini ©i pe evreii simpatizan©i comuni©ti. Au fost formate mai multe organiza©ii
care să sprijine rezisten©a din străinătate, a©a cum au fost
âãE, în Anglia, ©i ãââ äpremergătoarea CIA),
în
âå A.
æ

  


çÎnrticol
timpul războiului, femeile au lucrat în uzinele din toate ©ările implicate în război
ê
principal èrontul ometic în timpul celui e-al éoilea Război onial
èrontul
ê ometic ete numele generic at activită©ilor civililor în coni©iile războiului total.
În area Britanie, femeile au intrat în câmpul muncii, în poturile pe care bărba©ii pleca©i la luptă le
lăaeră vacante. Îmbrăcămintea,hrana, benzina ©i alte mărfuri au fot ra©ionalizate. Cumpărarea
mărfurilor e lux a fot retric©ionată în mo ever, aceata ucân la apari©ia pie©ei negre. èamiliile au
ç
început ă cultive legume în mici grăini, a©a numitele grăinile victoriei. Civilii -au înrolat în rânul ir
ë
Rai aren-upraveghetorilor antiaerieni, erviciilor e urgen©ă ale voluntarilor ©i în alte func©ii
extrem e neceare. ©colarii au ajutat la trângerea e©eurilor pentru inutria e război ©i au organizat
ê
colecte e bani pentru iferite copuri. ulte lucruri au fot economiite pentru a fi tranformate în
materiale utile pentru război, a©a cum a fot cazul grăimii, care putea fi tranformată în nitroglicerină,
au în cazul grilajelor metalice traale colectate pe pot e fier vechi.
ì í ç
În tatele nite ale mericii ©i Canaa, femeile -au angajat, e aemenea, în intreprineri pentru a înlocui
ç
for©a e muncă maculină, e©i în număr mai mic ecât în nglia. În
ìíç, acete femei muncitoare erau
numite "Roie", e la Nituitoarea Roie. èranklin é. Rooevelt a eclarat că efortul făcut e civili în ©ară
era la fel e important pentru câ©tigarea războiului ca ©i efortul ola©ilor e pe front.
î
În ermania, cel pu©in la începutul războiului, erau urprinzător e pu©ine retric©ii ale activită©ilor
civililor. Cele mai multe mărfuri e bază nu au fot ra©ionalizate, ar la mărfurile e lux acceul germanilor
fuee puternic îngrăit încă înaintea izbucnirii războiului, iar upă eclan©area conflagra©iei moniale
acetea in urmă au evenit ©i mai rare ©i mai greu e ob©inut. ée exemplu,
ð
faimoaa ïolk agen "Ma©ina poporului"), pe care Hitler o promiee tuturor germanilor, nu a fot prouă
ecât upă război. În chimb, uzinele ïolk agen au lucrat inten pentru inutria militară. éoar mai târziu
ì
în timpul războiului, civilii au fot organiza©i pentru ajutorarea efortului e război nazit. pre exemplu,
munca femeilor nu a fot complet mobilizată a©a cum e făcue în
ìíç ç ç
au în nglia. evărul ete, înă, că
î
în ermania Nazită a fot foloită, la o cară nemaiîntâlnită, munca for©ată a clavilor evrei au a
prizonierilor in ©ările ocupate.
Popula©ia civilă a fot implicată foarte puternic în prouc©ia e război ©i a fot upuă înoctrinării, prin
propagană, în ambele taberele aflate în luptă.
ñ
ò

 
 



 

 N




î
 u 
u

- ó

 R ô
M


M©ina Enigma pentru criptare

õ
Cercetările ©tiin©ifico-tehnice sus©inute făcute în cadrul efortului de război, inclusiv
ö
eforturile Proiectului anhattan care au dus la apari©ia bombei atomice), au avut un impact covâr©itor
asupra comunită©ii ©tiin©ifice, a©a cum au fost crearea re©elei na©ionale de laboratoare în
÷øA ©i
apari©ia unor ©tiin©e noi, precum cibernetica. În plus, presiunea uria©ă pentru efectuarea unui număr
mare de calcule necesare diferitelor proiecte, a©a cum au fost algoritmii necesari spargerii codurilor, sau
tabelele balistice, au accentuat nevoia pentru dezvoltarea tehnologiei computerului electronic. Dacă
războiul a stimulat cercetările pentru dezvoltarea unor tehnologii cu folosin©ă militară, a©a cum au
fost radarul sau radioul, tot el a încetinit cercetările în domenii considerate nefolositoare în timp de
război, precum televiziunea.
Epoca avioanelor cu reac©ie a fost deschisă în timpul războiului de apari©ia avionului german Heinkel He
ö
½, primul avion cu turboreactor, a avionului german esserschmitt 262, primul avion cu reac©ie care a
ù ö
intrat în luptă ©i a primului avion aliat cu reac©ie, loster eteor. În timpul războiului, germanii au produs
õ õ
mai multe tipuri de bombe zburătoare, primele bombe inteligente), bombele X-½, prima rachetă de
õ
croazieră) ©irachetele X-2, prima rachetă balistică). Racheta X-2 a fost primul pas pe drumul cuceririi
spa©iului cosmic, de vreme ce traiectoria ei o ducea înstratosferă, mai sus ©i mai repede decât orice alt
avion. Această rachetă a dus la dezvoltarea programului pentru crearea rachetelor balistice
intercontinentale (ICBM). Wernher Von Braun a condus programul V-2 în Germania, iar, mai târziu, a
emigrat în SUA, unde a condus programul american spa ©ial, care a dus la crearea rachetei Saturn 5, cu
ajutorul căreia omul a pă©it pe Lună în 1969.
Tehnologiile militare s-au dezvoltat într-un ritm rapid, în numai ©ase ani rata de înlocuire a materialelor
militare a fost nemaipomenită, de la avioane la armele mici de infanterie. Avioanele cu reac©ie de la
sfâr©itul războiului depă ©eau u©or la toate capitolele orice avion modern în 1939, a©a cum era la vremea
lui Spitfire Mark I. Bombardierele de la începutul războiului, care produseseră carnagii nemaipomenite, au
fost aproape toate doborâte în 1945, în multe cazuri cu un singur foc direc©ionat prin radar al
unui proiectil antiaerian de proximitate. Avionul japonez Zero, ultramodern în 1941, devenise în 1944, în
timpulBătaliei din Marea Filipinelor, " ©inta pentru antrenament a Marinei". Tancurile construite la sfâr©itul
războiului, a ©a cum a fost tancul greu sovietic Stalin sau tancul mediu german Panther, surclasau, fără
probleme, tancurile de la începutul războiului, precum a fost Panzer IV. Incapacitatea de debarcare ©i
ac©iunile haotice din timpul dezastruoaselor ac©iuni amfibii ale primului război mondial au fost
depă©ite. Vasul Higgin, (primul vehicul de debarcare), DUKW, (un vehicul amfibiu cu trac©iune pe ©ase
pun©i), ©i tancul amfibiu au fost proiectate ©î construite pentru a permite alia ©ilor occidentali debarcările
pe plaje. În această perioadă a apărut ©i conceptul managementului de proiect, în conformitate cu care
este organizată toată activitatea inginerească din zilele noastre .
 

  !
c© 



Al Doilea Război Mondial a fost martorul unor atrocită©i la scară globală împotriva popula©iei civile a mai
multor na ©iuni împlicate în conflagra ©ie. Germanii au ucis între 11 ©i 24 de milioane de civili în acte atent
plănuite, care pot fi caracterizate doar ca genocid ©i crimă în masă, ac©iuni care aveau de multe ori
prioritate în fa ©a nevoilor militare presante. Uniunea Sovietică ©i Japonia au folosit sistemul lagărelor de
muncă, uneori impotriva propriilor cetă ©eni. Japonia a ucis aproximativ 6 milioane de cetă ©eni în zonele
ocupate, iar URSS aproximativ 4 milioane, din care jumătate erau cetă ©eni sovietici.[3]. Britanicii au supus
bombardamentelor-covor mai multe ora ©e germane, (în parte ca răspuns la bombardamentele germane
asupra Londrei ), dar au continuat aceste atacuri chiar ©i după ce valoarea lor strategică a devenit incertă,
(este cazul bombardării Dresdei din 1945). Astfel de bombardamente au dus la moartea a sute de mii de
civili germani. Mai mult, avia ©ia aliată anglo-americană a dus la îndeplinire mai multe bombardamente
strategice asupra ora©elor japoneze, în care zonele industriale erau între©esute cu cele civile, ducând la
moartea sutelor de mii de civili. Aceste atacuri au culminat cu lansarea celor două bombe nucleare de
la Hiro©ima ©i Nagasaki. Propor©iile atrocită ©ilor celui de-al Doilea Război Mondial fac parte din
mo©tenirea războiului ©i au un impact de durată asupra civiliza©iei umane.
 " 

c
   H



Od
ă 
zb
 e ăzb

, Ge m  îe

 m
 
d
 ee e ve ă fe 
m
H

,
m  e  emed

ă,   ă d

ă,  9 âă  11 me de me, (f ee 

 xm
ve).
G

e de 
e "dez be" î 
de
, î e, e ev e, ez,  ze 
©i de
război, slavi, rromi, sinti, persoanele cu probleme mentale sau handicapuri fizice, homosexualii, Martorii lui
Iehova, disiden©ii politici ©i comuni©tii.
De©i toate aceste grupuri au fost ©inta asasinatelor germane, evreii au fost ©inta principală a uciderilor în
masă, între 5 ©i 6 milioane de evrei fiind uci ©i de nazi©ti ©i de colaboratorii lor.
La început, germanii foloseau plutoanele de execu©ie, Einsatzgruppen, pentru a duce la îndeplinire masacre
de propor©ii în aer liber, în unele cazuri fiind împu©ca©i până la 33.000 de oameni într-o singură zi, ca de
exemplu la Babi Yar. Din 1942, conducerea nazistă a hotărât punerea în aplicare a Solu©iei
Finale (Endlösung), genocidul evreilor europeni, ©i mărirea ritmului ©i propor©iilor uciderilor. În veme ce
în lagărele de concentrare ©i în lagărele de muncă erau întemni©a©i inamicii politici ai nazi ©tilor încă din
perioada de după cucerirea puterii, în 1933, conducerea nazistă a luat hotărârea construirii a ©ase
noi lagăre de exterminare, special concepute pentru uciderea evreilor. Printre acestea, cele mai importante
au fost lagărul de exterminare de la Treblinka ©ilagărul de exterminare de la Auschwitz. Milioane de evrei
au fost strân©i în ghetouri supraaglomerate, de unde au fost mai apoi transporta©i către"lagărele mor©ii",
unde erau gaza©i sau împu©ca©i, de cele mai multe ori imediat după ce erau coborâ ©i din trenurile de
transport.
 Lagărele de concentrare, de muncă ©i de internare
crtie riniae Lar de nentrare G
a Internarea aerianir de riine jane
În afară de lagărele naziste de concentrare, Gulagurile sovietice, (lagărele de muncă), au provocat moartea
multor cetă©eni din ©ările ocupate de ru©i: Polonia, Lituania, Letonia, Estonia ©i Basarabia, a prizonierilor
de război germani, precum ©i a unor cetă©eni sovietici considera©i oponen©i ai regimului stalinist, sau
membri ai unor grupuri etnice considerate neloiale URSS (cecenii, de exemplu).
Lagărele japoneze de prizonieri de război aveau, de asemenea, o rată a mortalită©ii foarte ridicate, mul ©i
dintre prizonieri americani sau englezi fiind folosi ©i la munci extenuante, în condi©ii foarte proaste de
alimenta ©ie, nu cu mult mai bune decât în lagărele germane de concentrare.
În SUA ©i Canada, sute de mii de nord-americani originari din Japonia au fost interna©i de guvernele
©ărilor respective. De©i în aceste lagăre interna©ii nu erau supu©i la munci grele, izolarea for ©ată ©i
condi©iile de via ©ă sub standardul normal erau o obi©nuin©ă.
 Crimele de război ©i atacurile asupra civililor
crticole pricipale Criele japoee e roi Boar aet strateic Procesele e la Nüreer
cproape toate forele îchipuite e atrocit©i au avut loc pe Frotul e Rsrit. Milioae
e evrei poloei ucraiiei elaru©i ©i ru©i au fost uci©i î o sisteatic e ai ©ti ©i colaoratorii
lor. Peste u ilio e iuoslavi au fost executa©i ca represalii la activit ©ile partiailor. Peste 3 ilioae
e prioieri e roi sovietici au fost uci ©i e ai©ti.
Ocupa©ia sovietic î Poloia a fost extre e rutal. Ître 1939 ©i 1941 peste 18 ilioae e fo©ti
cet©ei poloei au fost uci©i sau eporta©i. Î 1940 autorit©ile sovietice au or oat executarea a ai
ult e 22.000 e cet©ei poloei î special ofi ©eri e arat ar ©i oaei e ©tii© politiciei
octori avoca©i preo©i ©i poli ©i©ti î î p urea Katy. Popula©ia civil a suferit cuplit.
Popula©ia Kievului a scut cu 90% ître îceputul eceiului al patrulea ©i 1945 i caua foaetei
priciuite e politica arar a lui Stali ar cel ai ult i caua ai ©tilor. La sfâr©itul roiului au
fost sealate cauri e ruri ale sol a©ilor cratei Ro ©ii îpotriva popula ©iei civile i Geraia.
©i japoeii sut viova©i e uci eri î as. Milioae e civili i ©rile asiatice ocupate ©i prioieri e
roi alia ©i au fost uci ©i sau folosi ©i ca sclavi. Cele ai cuoscute atrocit©i au fost fptuite î Chia
pritre acestea aflâ u-se asacrarea a aproape o jutate e ilio e oaei î tipulasacrului i
Nai ©i experie©ele cu are iloice i Maciuria fcute e Uitatea 731 avâ rept Åcoaiµ
popula©ia civil. Criele apoee e roi ai iclu violul aful asasiatul caialisul ©i for©area
feeilor i ©rile ocupate s lucree ca sclave sexuale cuoscute ©i ca "feei petru recofortare". Cele
ai ulte sclave sexuale au fost î Coreea ©ar pe care Japoia a ocupat-o ître 1910 ©i 1945.
Î cl Doilea Roi Mo ial s-au petrecut priele oar aete la scar are îpotriva oelor locuite.
Geraia a oar at ©ite civile i pria i e roi. Î priele ile e roi uverul ritaic a
or oat RcF s respecte strict reulile itera©ioale ale roiului care itericeau oar area
civililor ar aceste restric©ii au fost relaxate treptat pâ la a fi total aa oate î 1942. Pâ î 1945
oar aetele strateice ale ora©elor au fost folosite la scar lar e aele taere aflate î
coflict. Boar aetele erae ale ora©elor poloee ruse©ti elee©ti ©i iuoslave sut
resposaile petru oartea a aproxiativ 600.000 e civili. Boar aetele strateice ale alia©ilor
alo-aericai asupra ora©elor cxei (Tokyo Haur ©i Dres a) ca ©i folosirea oei ucleare
aericae îpotriva a ou ora©e apoee Hiro©ia ©i Naasaki au ucis aproxiativ 400.000 e erai
©i ître 350.000 ©i 500.000 e apoei. Fr a fi o scu petru cei care au oar at eselectiv ©ite
civile ©i ilitare treuie spus c î caul ora ©elor apoee atelierele ©i uiele erau situate î preaa
oelor locuite ueori ître©esute ce acestea ceea ce îreuia foarte ult sarcia celor care urreau
atacarea a©iii e roi ipoe. ([4]).
Îcepâ i 1945 ©i pâ î 1951 oficialii erai ©i apoei au fost acua©i e crie e roi. Cei ai
iporta©i li eri erai au fost acua©i e eoci ©i crie e roi î Procesele e la Nürer
precu ©i î alte procese. Mai ulte oficialit ©i apoee au fost u ecate petru crie e roi
î Procesul crielor e roi apoee e la Tokyo ©i î alte procese esf©urate î ai ulte ©ri su -
est asiatice