Rezistorul

Scopul rezistorilor

Datorită relaţiei dintre tensiune, curent şi rezistenţă în oricare circuit, putem controla oricare

variabilă prin simplul control al celorlalte două. Probabil că cea mai uşor de controlat variabilă

dintr-un circuit este rezistenţa. Acest lucru poate fi realizat prin schimbarea materialului,

mărimii sau formei componentelor conductive (ţineţi minte cum filamentul metalic subţire al unui

bec crează o rezistenţă electrică mai mare decât un fir gros?)

Componentele speciale numite rezistori sunt confecţionate cu singurul scop de a crea o cantitate

precisă de rezistenţă electrică la introducerea lor în circuit. Sunt construite din fir metalic sau

de carbon în general, şi realizate astfel încât să menţină o rezistenţă stabilă într-o gamă largă de

condiţii externe. Rezistorii nu produc lumină precum este cazul becurilor, dar produc căldură

atunci când degajă putere electrică într-un circuit închis în stare de funcţionare. În mod normal,

totuşi, scopul unui rezistor nu este producerea căldurii utile, ci pur şi simplu asigurarea unei

rezistenţe electrice precise în circuit.

Simbolul rezistorului

Simbolul rezistorului pe care îl vom folosi în circuite este cel în formă de zig-zag.

Valorile rezistenţelor în ohmi sunt de obicei reprezentate printr-un număr adiacent, iar dacă

într-un singur circuit sunt prezenţi mai mulţi rezistori, fiecare va fi notat cu R1, R2, R3, etc. După

cum se poate vedea, simbolurile pentru rezistor pot fi prezentate fie orizontal, fie vertical:
Dacă ne luăm după aparenţa lor fizică, un simbol alternativ pentru rezistori este cel alăturat.

Rezistoare cu rezistenţă variabilă

Rezistoarele pot de asemenea să fie cu rezistenţă variabilă, nu neapărat fixă. Această

proprietate o putem întâlni în cadrul unui rezistor construit chiar pentru acest scop, sau o putem

întâlni în cadrul unui component a cărui rezistenţă este instabilă în timp.

În general, ori de câte ori vedeţi simbolul unui component reprezentat cu o săgeată diagonală prin

el, acel component are o valoarea variabilă şi nu statică (fixă). Acest simbol este o convenţie

electronică standard.

Disiparea energiei

Deoarece rezistori produc energie sub formă de căldură la trecerea curentului prin ei datorită

frecării, aceştia pot fi împărţiţi în funcţie de cantitatea de căldură ce o pot susţine fără a se

supra-încălzi şi distruge. Această categorie este specificată în „Watti”. Majoritatea rezistorilor

din aparatele electronice portabile sunt în categoria de 1/4 (0.25) watt sau mai puţin. Puterea

unui rezistor este aproximativ proporţională cu mărimea sa: cu cât rezistorul este mai mare, cu

atât mai mare este puterea sa. De menţionat şi faptul că rezistenţa (în ohmi) nu are deloc

legătură cu mărimea!

Rezistorii sunt elemente extrem de importante într-un circuit

Chiar dacă apariţia rezistorilor într-un circuit pare pe moment a nu avea niciun sens, aceştia sunt

nişte dispozitive cu un rol extrem de folositor în cadrul circuitelor (divizoare de tensiune şi

divizoare de curent, de exemplu). Pentru că sunt atât de simplii şi de des utilizaţi în domeniul

electricităţii şi a electronicii, vom dedica o bună bucată de vreme analizei circuitelor compuse

doar din rezistenţe şi baterii.

În diagramele schematice, simbolul rezistorilor este adesea folosit pentru a indica un dispozitiv

general dintr-un circuit electric ce transformă energia electrică primită în ceva folositor (bec,

de exemplu). Orice astfel de dispozitiv non-specific într-un circuit electric poartă de obicei

denumirea de sarcină electrică, sau scurt, sarcină.

Analiza unui circuit simplu

Pentru a rezuma ceea ce am spus până acum, vom analiza circuitul alăturat, încercând să

determinăm tot ceea ce putem cu ajutorul informaţiilor disponibile.

Tot ceea ce cunoaştem în acest circuit este tensiunea la bornele bateriei (10 volţi) şi curentul

prin circuit (2 amperi). Nu cunoaştem rezistenţa rezistorului în ohmi sau puterea disipată de

acesta în Watti. Folosindu-ne însă de ecuaţiile lui Ohm, putem găsi două ecuaţii ce ne pot oferi

răspunsuri folosind doar cantităţile cunoscute, tensiunea, respectiv curentul:

Introducând cantităţile cunoscute de tensiune (E) şi curent (I) în aceste două ecuaţii, putem

determina rezistenţa circuitului (R), şi puterea disipată (P):

Pentru circuitul de faţă, în care avem 10 volţi şi 2 amperi, rezistenţa rezistorului trebuie să fie
de 5 Ω. Dacă ar fi să proiectăm un circuit pentru a opera la aceste valori, ar trebui să folosim
un rezistor cu o putere de minim 20 de Watti; în caz contrar, s-ar distruge din cauza supra-
încălzirii.
Gruparea rezistoarelor
Orice porţiune a unui circuit electric comunică cu restul circuitului printr-un număr oarecare de
borne. Cea mai simplă situaţie este cazul în care porţiunea de circuit este un dipol. Dacă dipolul
este pasiv (nu conţine generatoare), fiind format numai din rezistoare, atunci el poate fi înlocuit
cu un singur rezistor, numit rezistor echivalent, astfel încât restul circuitului să nu "simtă"
înlocuirea.
Un rezistor este echivalent unei grupări de rezistoare dacă, la aplicarea aceleiaşi tensiuni la
bornele rezistorului echivalent ca şi la bornele grupării, circulă un curent electric cu aceeaşi
intensitate.

A. Gruparea serie
Două sau mai multe rezistoare sunt conectate în serie dacă aparţin aceleiaşi ramuri dintr-o reţea
electrică. Rezistoarele grupate în serie sunt parcurse de acelaşi curent electric.

Considerând un grup de trei rezistori conectaţi în seie, la bornele fiecărui rezistur se va regăsi
câte o tensiune U1; U2 şi U3 încât se poate scrie:
U=U1+U2+U3
Pe baza legii lui Ohm pe fiecare rezistor rezultă:
U=IR1+IR2+IR3
sau U=I(R1+R2+R3)
Aplicăm aceeaşi lege la circuitul echivalent:
U=IRs
Rezultă următoarea relaţie: Rs=R1+R2+R3
În cazul general, când sunt conectate n rezistoare în serie

Rezistenţa echivalentă Rs este întotdeauna mai mare decât oricare dintre rezistenţele Rk.
B. Gruparea paralel

Două sau mai multe rezistoare sunt grupate în paralel dacă sunt conectate între aceleaşi două
noduri.
Rezistoarele grupate în paralel au aceeaşi tensiune la borne. Conform legii I a lui Kirchhoff
I=I1+I2+I3

sau

şi

Pentru circuitul echivalent

Sau în cazul în care sunt conectaţi în paralel n rezistori

Rezistenţa echivalentă Rp este întotdeauna mai mică decât oricare din rezistanţele Rk. Pentru
cazul în care sunt conectate doar două rezistoare în paralel este comod de calculat rezistenţa
echivalentă folosind relaţia:

C. Transformarea stea-triunghi

Dacă o porţiune de circuit comunică cu restul circuitului prin trei borne, structurile cele mai
simple sunt: gruparea în triunghi şi gruparea stea.
Se poate demonstra că cele două grupări sunt echivalente dacă şi numai dacă ele sunt echivalente
în raport cu oricare două dintre borne, a treia fiind neconectată ("în aer"). Pentru gruparea
triunghi, în raport cu bornele A şi B, rezistanţa echivalentă este:

în care R23 = R2 + R3

deci:
La gruparea stea, în raport cu bornele A şi B (cu borna C neconectată) rezistenţa echivalentă
este:

Impunând condiţia de echivalenţă a celor două circuite:

rezultă:

Relaţiile corespunzătoare celorlalte perechi de puncte: B şi C apoi C şi A.

Rezolvăm sistemul de ecuaţii în raport cu rezistenţele R1', R2' şi R3'

Obţinem: