Curs 1

Masuratori
Masuratoarea=process prin care o marime nec este comparta cu o marime cunoscuta de acelasi tip numita etalon iar rezultatul masuratorii arata de cate ori se cuprinde marimea
etalon in ordinea necunoscuta. n=xn / xe
n-> I se asociaza o unitate de masura careia ii coresp unitatea etalon folosita
Procesul de masura e afectat de erori .Nu exista proces de masura care san u fie afectat de erori.
Erori:- grosolane
- sistematice
- aleatoare

erori grosolane=erori datorita operatorului ,erori care nu pot fi corectate

erori sistematice=erori cauzate de proasta etalonare a aparatului,pot fi corectate
erori aleatoare =erori care apar fara o cauza precisa nu pot fi prevazute ,pot fi corectate
Masuratori:1)directe=cele effectuate nemijlocit ,un instrument de masura
2)indirecte=apar ca rezultatele unor calcule avand ca operanti masuratori directe
Rezultatul unei masuratori a=a0±∆a
a=rezultatul masuratori
a0=val reala a marimi masurate
In cazul masuratorii directe obtinem direct pe a
Cazul masuratorii indirecte b=b0±∆b

Aparate de masura =mijloc tehnica care compara marimea etalon cu o marime necunoscuta .Aparatul de masura va fi ales in functie de masura locului de decizie exista aparate de
masura destinate omului sau desctinate sistemelor tehnice de reglare.
Traductoare=dispozitive care convertesc marimile electrice sau neelectrice intr-o marime electrica care poate fi interpretata ca un system tehnic.
Clasificarea aparatelor:- aparate cu afisaj analogic sau digital
-aparate la care rezultatul are variatie continua sau discontinua.

Proprietatile aparatului de masura :

1)Domeniul de masura :marimea pe care o masoara si plaja admisa .
2)Precizia aparatului de masura =complementul erorii maxime introduce de aparat.
Precizia se exprima in 2 moduri:sub fr de precizie eroare max relative fata de marimea masurata sau clasa de precizie care se exprima prin eroare max relative la capatul de scara
3)fidelitate caracteristica aparatului de masura prin care marimea de iesire depinde doar de marimea masurata
4)sensibilitatea:raportul dintre variatia marimi de iesire si marimi masurate
5)rezolutia val minima de variatie care poate fi pusa in evidenta

Masurarea tensiunilor I/R

Pe oy : Ucc,Icc
Curenrul continuu indifferent ca e I /u reprez un semnal care are aceeasi val la orice moment de timp
Curent alternativ I /u au valori atat positive cat si negative

Masuratorile de CC efecuate cu voltmetru sau ampermetru determina val medie a semnalului masurata pe un interval de timp.este practice masurata componenta continua a
semnalului. Mcc=1/T ∫ (de la 0 la T)u(t)dt
CURS 2
Pentru semnalele electrice periodice cu o forma cunoscuta exista o relatie de proportionalitate intre amplitudinea semnalului si val. medie.
Pt semnalele alternative (tensiuni/curenti) valoarea se exprima de regula ca marimi effective. Valoarea efectiva a unei tensiuni sau a unui current reprezinta echivalentul
energetic al acelui semnal, respectiv valoarea de curent continuu (a unei tensiuni/a unui curent) care pe aceeasi sarcina rezistiva, in acelasi interval de timp, degaja aceeasi
cantitate de caldura.

Desi se foloseste val efectiva a marimilor alternative, aparatele uzuale de masura masoara de fapt valoarea medie a tensiunii/curentului redresat. Pentru semnale
periodice de forma cunoscuta exista un coeficient de proportii intre val medie si val efectiva.
Aparatele uzuale masoara corect in curent alternativ doar pentru semnale sinusoidale care au frecventa intre 50-200/500Hz. Pentru alte forme de unda sau alte
frecvente, aparatul va indica doar ca exista o tensiune/curent diferit de 0. Val efectiva poate fi si masurata direct de aparatele mai complexe.
Masurarea tensiunilor
Se face cu voltmetre.
Algoritm de masura
1. Se stabileste tipul semnalului: curent alternativ/curent continuu.
2. Stabilirea domeniului de masura. Pentru tensiuni cu valoare cunoscuta aproximativa se alege domeniul de masura avand in vedere val maxima mai mare decat tensiunea de
masurat. Pentru tensiuni necunoscute, se porneste de pe domeniul maxim si se coboara pana cand afisajul arata un nr maxim de cifre semnificative. Un voltmetru de calitate are
rezistenta interna foarte mare, astfel incat sa nu influenteze circuitul pe care il masoara. Majoritatea voltmetrelor numerice/digitale au rezistente de intrare de un MΩ sau mai
mare. 1MΩ= 1 000 000 Ω.
Masurarea curentilor(intensitatilor)
Se face cu ampermetre.
Ampermetrul se conecteaza serie in circuitul prin care trece curentul de masurat. Conectarea ampermetrului inseamna intruperea circuitului, astfel incat curentul sa
fie deviat prin ampermetru.
Algoritm de masura(identic cu cel al tensiunilor)
Este preferabil ca schimbarea scalelor ampermetrului sa nu se faca sub curent.
Deoarece masurarea directa a curentului cu ampermetru implica desfacerea circuitului, este preferabil ca diagnosticarea/evaluarea circuitului sa se faca prin masuratori de
tensiune si nu de curent.
Curentul poate fi masurat si indirect:
-masurarea tensiunii pe o rezistenta cunoscuta. Cunoscand tensiunea pe o rezistenta cu valoare cunoscuta, curentul se calculeaza I=U/R
-prin masurarea campului magnetic care apare in jurul conductorului parcurs de curent. Masurarea se face cu clesti ampermetrici si este posibila doar pentru curenti mari.
Eroarea de masura este mult mai mare decat la masurarea cu ampermetru.
Ampermetrul ideal are o rezistenta egala cu 0, incat pe ampermetru sa nu apara cadere de tensiune in timpul masuratorii. Ampermetrele reale au caderi de tensiune
de ordinul sutelor/zecilor de mV.
Masurarea rezistentelor
Se face cu ohmetrul.
In practica electronica se lucreaza cu rezistente de la mΩ pana la zeci de MΩ. Ohmetrele uzuale masoara intre 0.1Ω pana la 2MΩ. Rezistentele mai mici se masoara cu
miliohmetrul, iar cele mai mari cu megaohmetrul.
Sper deosebire de masuratorile de tensiune si curent la care aparatul foloseste o parte din puterea semnalului, la masurarea de rezistente aparatul este cel care
furnizeaza energia necesara efectuarii masuratorii. Masurarea rezistentei se face in 2 moduri:
-injectarea unui curent cunoscut si masurarea tensiunii pe rezistenta.
-aplicarea unei tensiuni cunoscute si masurarea curentului.
Algoritm de masura
1. Se controleaza ca circuitul supus masuratoriii sa nu fie alimentat. Nu se efectueaza masuratori de rezistenta pe circuite sub tensiune.
2. Se izoleaza componenta/zona de circuit care urmeaza a fi masurata.
3. Masuratoarea propriu-zisa se face dupa verificarea functionarii aparatului prin scurcircuitarea sondelor de masura.
4. Se conecteaza ohmetrul la circuit si se masoara oe un domeniu potrivit.
Masuratori de continuitate
Sunt masuratori care pun in evidenta starea normala a unor conductoare/intrerupatoare /comutatoare/conectare. Rezistenta acestora este de ordinul mΩ, zeci de
mΩ. Un ohmetru uzual trebuie sa arate max 0.1Ω. Pentru rezistente mai mari inseamna conductoare oxidate, intrerupte sau conectoare/intrerupatoare murdare/oxidate/nu fac
cursa complet.
Masuratori de izolatie
Se folosesc pentru a controla ca intre doua circuite electrice nu exista cale de curent (contact). Consideram ca doua circuite sunt izolate daca rezistenta intre ele este
foarte mare. Pentru aparate uzuale izolatie inseamna ca aparatul sa dea depasire de scala, pe cel mai mare domeniu de rezistenta. Rezistente mai mici, masurate cu ohmetrul,
acolo unde ar tebui sa fie izolatie pot indica umezeala/murdarie/strapungerea izolatiei prin conturnare.
Osciloscopul
Este un aparat cu ajutorul caruia se poate urmari evolutia unei tensiuni electrice in functie de timp. Osciloscoapele poseda un ecran grafic si blocuri electronice care
permit atenuarea si amplificarea tensiunilor care trebuie masurate, precum si inregistrarea acesteia pe un interval de timp. Osciloscopul contine:
-afisaj (cu caroiaj)
-intrare
-comutator (atenuator pe V/H)
-buton de deplasare (pe V/H)
-comutatorul bazei de timp (H)
Exista osciloscoape care pot afisa simultan mai multe tensiuni. Acestea au mai multe intrari. Osciloscopul mai poseda un bloc de sincronizare, care permite afisarea stabila a
imaginii pe ecran. D.p.d.v. constructiv exista osciloscoape analogice si osciloscoape digitale.
Osciloscoapele digitale sunt compuse din voltmetre electronice, o zona de memorie si un dispozitiv de afisaj. Are doua mari avantaje:
-dispune de memorie pentru inregistrarea si afisarea semnalelor nerepetitive
-dispune de cursoare care usureaza mult efectuarea masuratorilor.
Cu ajutorul osciloscopului se pot masura tensiuni:
-pt semnale oarecare: tens instantanee( ), tens max ( ), tens min ( ), tens varf la varf ( ), masuratori de timp (dintre doua puncte ale unei tensiuni)
-pt semnale periodice: frecventa (prin masurarea perioadei)

Curs 3
In general prin elemente pasive se inteleg acele elemente care nu pot produce amplificare.
REZISTORUL
Sunt elemente pasive de circuit la care raportul dintre tensiunile aplicate la borne si curentul ce parcurge componenta este constanta

-valoarea rezistentei

La rezistentele ideale R nu depinde de tensiunea la borne,de curentul prin dispozitiv,de frecventa tensiunii sau a curentului, de temperatura etc.
Clasificarea rezistentelor:-dupa posibilitatea modificarii valorilor:-fixe
-variabile
-dupa tehnologia de fabricatie:-peliculara
-de volum
-bobinate
Cele peliculare pot fi cu pelicula-de carbon
-metalica
Sunt cele mai utilizate pentru circuitele electronice.sunt formate dintr-un corp izolator avand 2 terminale la capete intre care depune un strat subtire de carbon sau metal.cele cu
pelicula metalica au stabilitate in timp si la temperatura.
Cele de volum sunt rezistente care tot corpul componente este conductiv.
Cele bobinate sunt formate dintr-un corp izolator peste care se bobineaza o sarma rezistiva.sunt rezistente de putere.
Dupa puterea disipata:-de mica putere max 0.5W
-de medie putere 1-3W
-de putere >5W
MARCAJUL
Rezistenta este caracterizata de urmatoarele variabile valori: (valoare nominala),tol(teleranta), (putere maxima), (tensiune maxima);
Rezistenta nominala:valoarea pe care a incercat fabrica se obtin;
Toleranta:abaterea maxima pe care o poate avea o rezistenta fata de valoarea nominala;
Coeficientul de temperatura arata variatia procentuala a valorii rezistenta la cresterea temperaturi cu un grad celsius.
Puterea maxima este valoarea maxima a puterii ce poate fi disipata de rezistenta, in anumite conditii de mediu.
Tensiunea maxima este tensiunea maxima pe care o suporta maxim.
Clasa de precizie a rezistentei determinata setul de valori standardizate ale rezistentei nominale pe o dreaapta.
E6(+/-20%):1;1,5;2,2;3,9;4,7;6,8;
E12(+/-10%):1;1,2;1,5;1,8;2,2;
Pe corpul rezistentei sse marcheaza valoarea rezistentei si daca mai este loc se mai marcheaza toleranta,puterea si coeficientul de temperatura.
Marcajul se poate face in clar(cifre,eventual si litere) sau intr-un cod al culorilor.
REZISTENTE VARIABILE-sunt de 2 tipuri:-reostate
-potentiometre
Reostatul este o rezistenta variabila cu 2 terminale a carei valori variabile de la 0 la o valoare maxiama.inseriat in circuit reostatul poate in curentul prin sarcina.
POTENTIOMETRUL
Este o componeta cu 3 terminale formate dintr-o rezistenta fixa la care adauga un al treilea terminal care se poate deplasa in lungul rezistentei intre terminalele fixe.
Potentiometrul se foloseste ca element de comanda dand posibilitatea ca pornind de la o tensiune fixa sa obtinem o tensiune reglabila intre 0 si tensiune fixa.
Pot fi variabile (1si 2 si fixe 3)

In functie de variatia raportului cu deplasarea cursorului potentiometrele pot fi liniare,exponentiale sau logaritmice.

Conectand cursorul ->unul dintre capete sau land liber un capat nefolosit se poate transforma intr-o rezistenat variabila.
Rezistente neliniare: sunt rezistentela la care raportul U/I variaza; simbolul unei rez neliniare este:
Termistorul este rez neliniara a carei valoare depinde de temperatura; spre deosebire de rez liniare a carei variatie este de ordinul 0,1%; la termistoare variatia poate fi de
ordinul %/˚C
Exista 2 tipuri de termistoare:NTC(cu coef de temperatura negativ) PTC(cu coef de temperature pozitiv)
Termistoarele NTC isi scad valoarea la cresterea temperaturii, iar PTC valoarea creste odata cu cresterea temperaturii.
Termistoarele au urmatoarele utilizari: pot lucra ca traductoare de temperatura intr-un sistem complex de reglare dar pot fi folosite si direct pt modificarea curentului dintr-un
circuit.
Din punct de vedere conductiv exista termistoare disc cu 2 terminale pt lipire pe placa:
Exista termistoare cilindrice asemanatoare rezistentelor
Exista termistoare montate in carcase cu surub pt a putea masura temp unor obiecte
Cu termistoarele se masoara temp chiulasei, sau temperatura apei din radiator. Se mai poate masura temp aerului de admisie si temp gazelor de evacuare.
Dezavantajul termistoarelor este dependent neliniara intre var de temp si var rezistentei exista si traductoare liniare de temperatura care sunt in general circuite integrate
specializate.
Marca tensometrica, traductor de alungire, comprimare montata pe un elem elastic,poate fi folosit pt masurarea fortelor, acceleratiilor.

-alcatuit din folie electro-izolanta pe care se fixeaza un conductor metalic R=

ρ=rezistivitatea ; l= lungimea; S= sectiunea
rezistenta unui conductor depinde direct de lungimea acestuia. Var de rezistenta sunt f mici, de ordinal miilor,de aceea se folosesc echipamente speciale pentru masurarea
acestor variatii.
Pentru masura se utilizeaza marci identice,marcile sunt montate in semipunte.

cand asupra barei nu se exercita nicio forta=

Unde = proportional cu var de alungire cat si cu variatia de forte

U=

Constatam ca tens de iesire este propor liniar cu variatia de rez adica cu variatia lungimii/fortei; coeficientul de proportionalitate este E/l; sensibilitatea este cu atat mai mare cu
cat tens de lucru este mai mare.

U=

U=

Marcile tensometrice se folosesc in cursul incercarilor pentru masurarea fortelor si deplasarilor la arcuri si elem de structura, sau pt masurarea momentelor si a deplasarilor.
Curs4
*VDR=Voltage Dependent Resistor(VARISTOR)
=>este o rezistenta a carei valori scade cu cresterea tens. la borne. Se foloseste in protective la supratensiuni.
*Fotorezistenta
=>rezistenta neliniara a carei val. scade cu cresterea iluminarii.
=>se indica 2 valori: rezistenta la intuneric si rezistenta la un anume nivel de iluminare.
=>se foloseste pe automobile in sistemele automate pt aprinderea luminilor si in sist automate de pornire a stergatoarelor prin detectarea stropilor de apa de pe parbriz.
*Condensatoare(capacitoare)
=>elemente de circuit formate din 2 armaturi(metalice) intre care se afla un dielectric.

=C

Marimea C s.n. capacitatea condensatorului si se masoara in farazi(F). condensatoarele obisnuite au valori intre 1pF si 220mF.
In c.c. in condensatorul ideal curentul este 0 si este diferit de 0 doar pt tens variabila.
In c.a. sinusoidal se defineste reactanta condensatorului.

, unde este pulsatia tens alternative(2πf). f= frecv tensiuni

Dpdv constructive sunt condensatoare nepolarizate si condens polarizate.

La condens polarizate , plusul tens de alimentare trebuie aplicat pe borna de plus(se marcheaza “-“ pe carcasa condensatorului).
Utilizarea condensatoarelor:
-Condens se utilizeaza pt transferul semnalului alternativ intre blocurile electronice, fara transferul componentei de c.c. sau pt a micsora variatiile de tens intre 2 linii de circuit
datorita prop condensatorului de a incarca sarcina electrica, cand tens vrea sa creasca si a o reda in circuit, cand tens vrea sa scada.
O categ speciala de condens o reprezinta super-condensatoarele/ultra-condens. Sunt component cu caract atat de condensator cat si de accumulator. Pot stoca sarcini electrice
foarte mari. Capacitatea echivalenta poate fi de ordinal sutelor de F, dar tens la borne nu poate depasi 2,5 v. Se fol in transportul electric, sub forma de pachete de super
condensatoare.
Pe condens se marcheaza val. In farazi si tens maxima de lucru gama de temperature.
*Bobine(inductante)
=>elemente de circuit formate din conductor infasurat pe un miez(magnetic).
Bobinele inmagazineazaenergie sub forma de camp magnetic.
1 bobina caz general 2 bobina cu miez
3 bobina cu miez ferromagnetic 4 bobina pe miez de ferita

Marimea L s.n. inductanta bobinei si se masoara in henry(H)

Inductanta unei bobine este proportional cu patratul nr de spire si cu permeabilitatea magnetic a miezului.
Miezurile cu permeabilitate ridicata sunt miezuri fero-magnetice din otel silicios si aliaje speciale.
In functie de frecv la care sunt folosite , bobinele se pot face pe aer, putand fi realizate prin sarma (sau desenatepe cablajul imprimat), se folosesc in radiofrecventa.
In frecv joase se folosesc bobine pe miez de ferita.
In circuitele electronice bobinele se fol in circuite rezonante, in fibre electrice, iar pe automobile se folosesc ca filter de deparazitare pe alimentarea instalatiilor
audio/radio/video sau ca electromagneti pt electrovalve, injectoare si ca transformatoare.
Aplicatii ale bobinelor:
-Electromagnetul=aparat electric format dintr-o armature fix ape care s-a bobinat conductor si o armaturamobila.
La trecerea curentului electric prin bobina apare o forta elmg care atrage AM catre AF. In general electromagnetii sunt folositi pt actionari mecanice pe distante mici (de ordinul
mm). Forta de atractie depinde de curentul prin bobina , de tipul miezului(creste cu permeabilitatea miezului) si scade puternic cu distant dintre armaturi.
Se fol la : electrovalve, distribuitoare hidraulice, relee, macarale electromagnetice.
-Releul=dispozitiv electro-mecanic compus dintr-un electromagnet care actioneaza una sau mai multe grupede contacte. Se fol pentru comutarea circuitelor electrice la
comanda electrica.
Parti component ale releului: contactul comun, postamentul releului, bobina releului, contactele releului, contactul de lucru al releului(normal deschis),contactul de repaos al
releului, armatura mobila a releului, armatura fixa, resort/arc .
Cand bobina releului nu este parcursa de current, resortul mentine armature mobile indepartata de armature fixa si este stability NC/NI(intre C si NC). La tragerea releului prin
alimentarea bobinei in c.c. armature fixa atrage armatura mobila , care intrerupe contactul de repaos si stabileste contactul de lucru.
Exista relee cu mai multe grupe de contacte si exista relee cu grupe incomplete de contact.
Caracteristicile unui releu:
-tens de atragere , tens de cadere(pe releu se marcheaza tens nominala)
-Rezistenta infasurarii
-curentul maxim acceptat de contact
-tens max suportata pe contactul deschis
Tens max intre bobina si grupul de contacte.
Functii : comanda la distanta(permite scurtarea cablurilor parcurse de curenti mari).
TRANSFORMATOARE: =>masina electrica stationara destinata sa transfere energ electrica prin intermediul campului magnetic.
-este format dintr-un miez magnetic pa care se amplaseaza o bobina(infasurare primara ) si alte una/mai multe bobine(infas. secundare).
Up/Ip –tens/curent infasurare primara
Us/Is- tens/curent infasurare secundara

/ - nr de spire

Up/Ip= Us/Is= / = n (raport de transformare)

Transformatorul functioneaza doar cu marimi variabile in timp si NU functioneaza in C.C.
Se foloseste pt obtinerea in secundar , fata de primar a unor val de tens si curent diferite. Un transformator la care tens din secundar este mai mica decat cea din primar
->transformator coborator de tens ->transf ridicator de tens ->transf separator
Transformatorul separator obtine in secundar aceleasi val de tens/curent ca in primar, dar fara legatura electrica cu circuitul din primar. Separarea este functie de protectie a
transformatorului. Transf. de joasa tens si joasa frecventa sunt construite pe tole de otel silicios . Infasurarile se fac din sarme de Cu , izolata cu email sau pt curenti mai mari cu
email si bumbac.Bobinajele se realizeaza pe o carcasa confectionata dintr-un material izolator.
Defecte posibile: (transf/bobina)
-intreruperea infasurarii=> se masoara cu ohmmetru.
-scurtcircuite intre spire=> nu se poate detecta cu multimetru.

Curs 5

Filtrele electrice sunt blocuri care permit atenuarea unor anumite parti din spectrul de frecventa al semnalelor de intrare.
Clasificare: -trece jos
- trece sus
- trece banda
- opreste banda
- trece tot
Pe autovehicul se folosesc in mod current filter trece jos.
Sigurante:

Sigurantele sunt elemente de circuit destinate sa intrerupa circuitul electric in care sunt inserate cand intensitatea curentului prin circuit depaseste o anumita valoare
Sunt de 2 tipuri: - de unica folosinta(sig.fuzibile)
- si sigurante rearmabile care sunt sigurante automatice(electromecanice) si sigurante polimer(polyswitch)

Siguranta fuzibila este formata dintr-o carcasa izolatoare cu 2 terminale metalice intre care se afla un conductor cu sectiune strict cotrolata numit fuzibil.
Pe corpul unei sigurante fabricantul marcheaza curentul nominal ( marchat in clar sau indirect), tensiunea nominala si eventual tipul.
Curentul nominal al sigurantei este curentul maxim care poate parcurge siguranta cu un timp infinit de lung.
Dupa timpul de intrerupere sigurantele pot fi lente, normale, rapide si ultra rapide.
Sigurantele fuzibile sunt foarte fiabile dar trebuie schimbate dupa fiecare intrerupere.
Sigurantele automate isi bazeaza functia pe 2 elemente:
- lamela din metal si electromagnetul
Lamela din metal se construieste prin sudare, lipirea sau nituirea a 2 table care au coeficentii de dilatare cat mai diferiti. Lamela din metal transforma variatiile de temp. in
deformare
Exista lamele din metal cu incalzire indirecta: se produce datorita caldurii degajate de o rezistenta bobinata pe corpul lamelei.
Sigurantele polimer sunt elemente de circuit formate dintr-o carcasa cu 2 terminale intre care exista un material cu compozitie speciala care la incalzire isi creste rexistenta cu peste
3 ordine de marime.
Siguranta polimer se utilizeaza in protectia echipamentelor electronice in special a celor montate in locuri greu accesibile

Surse electrochimice:

Transforma energia degajata din reactii chimice in energie electrica.

Sunt surse autonome, putand fi utilizate pe echipamente mobile sau pt. consumatori amplasati in zone unde nu exista retea electrica fixa.
Sunt de 2 feluri: cu un singur ciclu de functionare numite elemente galvanice
cu mai multe cicluri de functionare numite acumulatoare.
Sursa este compusa dintr-un vas electroizolant(1), in care se afla 2 electrozi notati cu (2) scufundati intre una sau 2 solutii de electroliti ( ei pot fi separate printr-o membrane
poroasa not cu (3).
In interiorul sursei datorita reactiilor chimice apare un current electric intre cei 2 electrozi, current aisgurat prin deplasarea unor ioni electrici proveniti din electrozi sau din
electroliti( circuitul intern 5):
Elem. galvanice sunt surse electrochimice primare ireversibile sau de unica folosinta. Ele sunt incarcate in procesul de productie si se descarca la utilizator.
Odata descarcate trebuie inlocuite cu altele noi.
Parametrii elem. Galvanice: 1. electrici . 2 geometrici 3. climaterici

1. tensiunea initiala este tensiunea la bornele elem. Sau tens. Finala la sfarsitul descarcarii este tensiunea la care utilizatorul considera ca elem nu mai poate fi utilizat
Rezistenta interna este dependenta atat de tipul elem. Galvanice cat si de dimensiunea acestuia. Este o masura a curentului maxim pe care il poate debita elem galvanic.
Aceasta rezistenta interna este mica la elem noi si creste pe masura descarcarii.
Capacitatea electrica: reprezinta sarcina stocata in elem. care poate fi furnizata consumatorului intr-un anume regim de descarcare.
Capacitatea scade cu cresterea curentului de descarcare.
Capacitatea este mai mare in regim de descarcare discontinua si aceeasi capacitate scade odata cu temp.

Tipuri de elemente galvanice:

- Zinc-carbon : este cel mai ieftin elem galvanic.Are tensiunea initiala de 1,5 V; rezistenta interna medie, gama de temp restransa. La o folosire indelungata pot aparea
scurgeri de lichid care este coroziv.
- Elem alkaline ( ZnMnO2) : tensiune initiala 1,5 V. Rezistenta interna mai mica, gama de temp extinsa.
- Elem cu litiu: sunt de 2 tipuri; cu ten de 3 V celelalte cu tens de 3,6 V.; rezistenta interna mica; gama mare de temp si durata de conservare foarte mare.

Tensiunea la borne depinde doar de tipul bateriei sin u depinde de dimensiunile sale. Ceea ce permite fabricarea elem in miniature.
Acumulatoarele Electrice:
 Sunt surse electrochimice secundare, reversibile cu cicluri multiple de functionare.Spre deosebire de elem galvanice acumulatoarele pot fi si incarcate si descarcate la
utilizator. Are aceeasi parametrii
La acumulatori tensiunea finala de descarcare este indicate de producator. Coborarea sub aceasta tensiune poate defecta acumulatorul.

Tipuri de acumulatori:

- acumulatori cu plumb si acid sulfuric ; utilizate pe scara larga pe autovehicule dar si in alte aplicatii; tensiunea nominal ape element este de 2 V.
Tensiunea pe elem incarcat este de circa 2,3 V sin u treb descarcat sub 1.8 V pe element.
Acumulatorul cu plumb are o rezistenta interna foarte mica si este potrivit atat ca accumulator pt pornirea motorelor termice…Are capacitate mare la volum redus.
Regimul de incarcare este de regula lent, incarcarea facndu-se initial cu un current constant egal cu a 2-a parte din valoarea capacity acumulatorului.

Curs 6
Acumulatoarele
a)cu Nichel
La incarcare tensiunea pe element poate atinge 1,5 – 1,6 V
Nu au tensiune minima de descarcare putand fi descarcate complet , dar este recomandabil sa fie incarcate cat mai curand posibil. Au rezistenta interna relative mare fata de cele cu
Pb , capacitate maim ca raportata la volum. Nu functioneaza la temp. negative.
Avantaje: Sunt relative ieftine si nu degaja gaze in functionare
Acumulatoarele Ni – Cd prezinta fenomenul de memorie respective descarcari successive
Incomplete micsoreaza capacitatea reala a acumularorului
Ac. Ni-metal hybrid nu mai prez. Fen. De memorie conform prod.
Exploatare Ac. cu Ni.
In privinta descarcarii se recomanda sa nu fie descarcate la un curent mai mare decat cel indicat de prod.
Temp. in funct.nu trebuie sa depaseasca 45 C
Incarcarea se poate face lent , respectiv cu un curent constant egal cu a 10 parte din valoarea capacitatii ac.
Inc. lenta completa dureaza 14 ore , dar ac. nu se defecteaza daca ramane in incarcator
Inc. rapida permite timp de incarcare de la 15m – 2 , 3 h ; se face curent foarte mare si exista criterii care determina sfarsitul incarcarii rapide cum ar fi sursele care masoara
permanent tensiunea si temp. bateriei

Ac. cu Li
Li – ion / polimer
D.p.d.v. electric au tensiune nominala de 3,6 V; Au Rint mica;Sunt relative scumpe;Sunt foarte pretentioase in regim de exploatare;nu permit descarcarii sub 2,8V sau incarcare
peste 4V;Accepta incacare rapida in ciraca 1-2 ore;Elementele cu Li sau bateriile de ac. cu Li vin di fabrica echipate cu un modul electronic care le supravegheaza funct.

Incarcatoarele de elemente liniare

Diode semiconductoare
*
Def. : este un dispozitiv semiconductor avand conductie unilaterala(conduce curentul in un singur sens,de la anod la catod)
*
Dioda alimentata cu +anod , -catodeste polarizata direct si este in conductie => zona 0-1 , unde dioda poate conduce curenti mari 100mA – 1000A avand o cadere de tensiune A-C
mica de ordinal 0,5 – 1V
0.2 corespunde polarizarii inverse a diodei , adica –A , +C si este zona de blocare. Pe aceasta zona D. este parcusa de un curent foarte mic , de ordinal nA , MicroA,si poate
suporta tensiuni A-C pana la 1000V
0.3 este zona de strapungere , prin D apare un curent inversat mare , care genereaza o putere mare pe d. ceea ce duce la distrugerea acesteia , D. normala nu trebuie sa ajunga
nici o data sa fct. In 2-3.
La alegerea unei DIODE se tine cont de 3 param. fundamentali :
1.curentul maxim in conductie , 2.tensiune inverse maxima , 3.puterea maxima disipata
D. accepta frecvente mari pe timp scurt in sens direct dar se distrug in polarizare inversa la depasirea tensiunii de strapungere.
Masurarea diodei pentru a determina daca este defecta se face cu optimetrul pe pozitia de D. , in sens direct indicatia trebuie sa fie intre 0.4 – o.6 si in sens invers sa arate
depasirea.In majoritatea cazurilor se poate folosi pt. D. o caracteristica ideala *
Aplicatii
Redresoarele sunt principalele aplicatii , prin ele obtinanduse din curent alternativ => curent continu
a)Redresor monofazat , monoalternanta de sarcina rezistiva *
 0-T/2 => D conductie => polarizata direct , prin circuit circula curent daca D. este D. ideala , tensiunea pe D. este o tens. pe sarcina = tens. de alimentare
 T/2-T=>D. este blocata => polarizata invers , prin circuit nu trece curent , D. preia toata tens. sursei , tens pe sarcina = 0
 Rezultatul redresarii este o tens. in impulsuri care si pastreaza polaritatea
DEzvoltarea in serie Fourier a tensiunii redresate arata prezenta unei componente continue si a unor componente armonice a caror marimi este considerabila pe frecventa
fundamentala si scada cu cresterea frecventei.TEnsiunea redresata = 0 pe durata unui semialternante , ceea ce o face improprie pentru alimentarea multor consumatori.PT. a extrage
componenta continua si a atenua comp. alternative , produse prin redresare , la iesirea redresorului se monteaza in general filtre de netezire.Cel mai simplu filtru este un
condensator montat in paralel pe iesirea condensatorului*
Redresorul se incarca pe durata de conductie si se descarca pe durata de blocare a redresorului , tensiunea este in permanenta diferita de 0. Cu cat produsul RC este mai mare cu
atat tens. redresata se va apropia mai mult de forma tensiunii continui

b)Redresarea dubla alternanta , monofazata in punte , pe sarcina rezistiva

*
Aceasta este formata din 4 D. semialternanta pozitiva D3,D2 ; negative D1,D4
Tensiunea redress. Dub. Alt. este in permanenta diferita de 0 cu exceptia unor puncte. Prin aceasta se obt. O componenta continua si de 2 ori mai mare decat prin redresarea
normala. Armonica pe frecventa fundamentala dispare ceea ce face ca tens. dubla alt. sa fie superioara calitativ celei de la monoalt.
Se filtreaza mai usor deoarece condensatorul se incarca de 2 ori mai des si are un timp mai scurt de descarcare.Redresarea monoalternanta se foloseste doar pt puteri de ord 3V , 5V
, pt puteri mai mari se utilizeaza dublu alternanta.
Curs 7
Redresorul trifazat
–monoalternanta
Este format din 3 redresoare monofazate monoalternante care debiteaza pe aceeasi sarcina. Cele 3 dioade formeaza un circuit de maxim fiind in conductie dioda ce are in anod cea
mai mare tensiune.Tensiunea obtinuta este mereu dif de 0.Totusi redresarea monoalternanta se foloseste rar.
-dublaalternanta
Este compus dintr-o parte cu 6 diode ; 3 de “+” si 3 de “-“.Poate fi vazut ca 2 redresoare trifazate monoalternante ,unul de “+” si unul de “-“, sarcina conectandu-se intre iesirile
celor 2 redresoare.In permanenta sunt in conditie 2 din… diode de “+” ce are in anod cea mai mare tensiune si dioada “-“ ce are in catod ce mai mica tensiune.Fiecare dioda
conectata reprez o treime din perioada.Tensiunea obtinuta e foarte aproape de tensiunea continua ,componenta continua este mare iar ondulatiile date de cele 6 pulsuri sunt mici.
Este cea mai eficienta forma de redresare folosita industrial.Alternatorul auto este un generator trifazat actionat de motorul termic si contine in interior si o punte trifazata incat la
iesire se obtine curent continuu .
Diode stabilizatoare
Acestea sunt diode ce lucreaza pe zona de strapungere a caracteristicii 2-3 zona in care diodele redresoare nu trebuie sa ajunga.Acestea lucreaza in polarizare inversa ,fiind inseriate
cu o rezistenta pt limitarea curentului.Pt tensiunea E > decat E de strapungere ,diodele stabilizatoare pastreaza la borne o tensiune constanta.
Diode supresoare
SUnt o familie provenita din diodele stabilizatoare si se folosesc pt protectia contrasupratensiunilor.
Diodele electro-luminescente(led)
Acestea sunt diode fabricate din alti semiconductori ,avand proprietatea de a emite lumina atunci cand sunt parcurse de un curent direct.Radiatia emisa poate fi in infrarosu vizibil
sau ultraviolet.Diodele de infrarosu se utilizeaza pt emitatoare de telecomanda si pt detectoarele de prezenta.LED de vizibil emit rosu, galben, verde, albastru si alb.Se utilizeaza pt
semnalizari diverse si in ultima perioada si in corpuri de iluminat (lampi auto).Spre deosebire de becuri sau becuri economice, LED-urile au randament >> mare ,paritate spectrala
pt cele monocrome si o durata de viata mult mai mare.Pt utilizari auto trebuie tinut cont de caract de directivitate a ledului care emite intr-un loc relativ ingust .Mai trebuie luat in
considerare puterea disipata de led .pt a fi folosit, ledul se alimenteaza prin rezistenta serie cu delimitare incat sa fie polarizat in sens direct.
Dispozitive amplificatoare
In comunicatii, in prelucrarea semnalelor in actionarile electrice , este necesar ca semnalele electrice slabe sa fie marite pt a putea fi utilizate .Procesul se numeste amplificare si
elem. Se numeste amplificator. Se pot define mai multe tipuri de amplificator.Amplificarea se face in circ electronice cu tranzistoare sau circ integrate care contin in interior tot
tranzistoare.
Tranzistoare
Este un elem de circuit destinat sa amplifice in putere.Dpdv constructive exista 2 tipuri de tranzsitoare:
Bipolare;Cu efect de camp;Cele bipolare sunt de 2 feluri : npn si pnp ;Schemele echivalente se ne dau posibilitatea de a determina daca un tranzistor este defazat ,de a localiza baza
si de a afla daca e pnp sau npn.Acestea se pot determina prin masurarea cu un ohmmetru sau un multimetru pe pozitia diodei.Cele cu efect de camp : cu jonctiune. cu poarta izolata
MOS.Cele mai utilizate la auto sunt Metal Oxid Semicond Field.
Efect Tranzistor . MOSFET La masurarea cu ohmmetru intre poarta si celelalte 2 terminale ,ohmmetru arata intrerupere.Intre un elem si sursa poate indica o valoare mare.La
MOSFET masurarea cu ohmmetru nu este in general concludenta.
Curs 7 : redresor trifazat monoalternanta , dublaaternanta ; diode stabilizatoare , supresoare , electroluminiscente ;
dispozitive amplificatoare - tranzistoare
Curs 6 : Acumulatoare Ni , Li ; Dioda semiconductoare;Criterii alegere Dioda;Redresor monofazat
monoalternanta/dublu alternanta.
Curs 5: filtre electrice, sigurante, surse electrochimice, acumulatoare electrice
Curs 4: VDR, fotorezistenta, condensatoare, bobine, releu, transformator
Curs 3: rezistorul, marcajul, rezistente variabile, potentiometrul, rezistente neliniare, termistorul,marca tensiometrica
a 2 rezistente neliniare
CURS 2: masurarea tensiunilor, masurarea curentilor, masurarea rezistentelor, masuratori de continuitate, masuratori
de izolatie, osciloscopul
Curs 1: masuratori, aparate de masura, masurarea tensiunilor, intensitatilor, rezistentelor