Subiecte de examen - propuneri

3. A doua articulare a limbajului (definiţie şi unităţile cu care

operează).
4. Ilustraţi conceptul de unitate biplană segmentând cuvântul
învăţaserăm.
5. Ilustraţi conceptul de unitate biplană segmentând cuvântul
oamenilor.
6. Nivelurile limbii române (schemă, unităţi).
7. Prima articulare a limbajului (definiţie şi unităţile cu care operează).
8. Unităţi biplane – definiţie şi exemple.
9. Unităţi monoplane – definiţie şi exemple.
10. Cavităţi supraglotale – enumerare şi rolul acestora în producerea
sunetelor.
11.Dacă vocea umană este rezultatul presiunii aerului venit din
plămâni asupra coardelor vocale, de ce nu vorbim tot timpul?
12.Diferenţieri fonice la nivelul glotei.
13.Fonaţiunea laringală.
14.La producerea consoanelor surde, coardele vocale nu vibrează.
Cum iau naştere, în acest caz, sunetele?
15.Laringele.
16.Organele articulatorii – definiţie şi enumerare.
17.Precizaţi semnificaţia termenului labial la vocale şi consoane. Daţi
exemple.
18.
19.Daţi în perechi vocalele aflate în corelaţie de apertură (cu mărcile
corelative).
20.Daţi exemple de sunete (vocale sau consoane) articulate în
cavitatea nazală.
21.Vocalele – clase, serii şi grupe.
22.Consoanele oclusive – producere şi enumerare.
23.Despre vocalele | a, ă, î | spunem că sunt nonanterioare şi
nonposterioare. Ce înseamnă acest lucru?
24.Despre vocalele | e, ă, o | spunem că sunt nondeschise şi
nonînchise. Ce înseamnă acest lucru?
25.Trăsături articulatorii – definiţie şi enumerare (cu explicitări).
26.Trăsături articulatorii de clasă – definiţie şi enumerare (cu
descriere).
27.Trăsături articulatorii de supraclasă ale vocalelor – definiţie şi
enumerare (cu descriere).
28.Traiect vocal – definiţie.
29. Care este raportul dintre comutare şi substituţie?
30.Ce înţelegeţi prin unităţi comutabile? Daţi exemple.
31.Comutarea – definiţie generală.
32.Corelaţii sau raporturi paradigmatice - definiţie, trăsături şi exemple
din fonetică.
33.Daţi câte un exemplu de foneme în opoziţie privativă: a. bazată pe
sonoritate; b. bazată pe nazalitate.
34.Explicaţi afirmaţia: "vocalele nu comută cu Ř în silabă, în timp ce
consoanele da". Daţi un exemplu.
35.În ce tipuri de opoziţii fonologice se pot afla consoanele | f | şi | v | ?
36.În ce tipuri de opoziţii fonologice se pot afla consoanele | p | şi | b
|?
37.În ce tipuri de opoziţii fonologice se pot afla consoanele | t | şi | d | ?
38.Opoziţii fonologice bilaterale – definiţie şi exemple.
39.Opoziţii fonologice privative – definiţie şi exemple.
40.Opoziţii fonologice proporţionale – definiţie şi exemple.
41.Ce înţelegeţi prin clasa "ALO-urilor"? Exemplificaţi.
42.Ce înţelegeţi prin clasa "-EM-urilor"? Exemplificaţi.
43.Daţi exemple de unităţi: a. comutabile şi substituibile; b.
 substituibile, dar necomutabile; c. necomutabile şi nesubstituibile.
44.Fonemele diferenţiază semnele lingvistice în: a. latura de expresie;
b. latura de conţinut (semnificativă); c. latura de expresie şi latura
de conţinut? Motivaţi-vă răspunsul.
45.Sunetele (alofonele) în variaţie liberă sunt: a. comutabile; b.
substituibile; c. comutabile şi substituibile; d. necomutabile şi
nesubstituibile; e. substituibile, dar necomutabile? Daţi un
exemplu.
46.Alofonele condiţionate de context sunt: a. comutabile şi
substituibile; b. substituibile, dar necomutabile; c. necomutabile şi
nesubstituibile? Motivaţi-vă răspunsul şi daţi exemple.
47.Fonemul – definiţie şi comentariu.
48.Raportul dintre fonem şi alofon (corp de afirmaţii).
49.Raportul dintre mărci distinctive şi trăsături articulatorii (cu
exemple pentru limba română).
50.Câte foneme poate caracteriza o marcă distinctivă? Argumentaţi.
Mărcile distinctive (MD) sunt pentru fonem elemente: a.
constitutive; b. diferenţiative; c. constitutive şi diferenţiative?
Motivaţi-vă răspunsul şi daţi exemple.
51.În ce condiţii o trăsătură articulatorie devine marcă distinctivă? Daţi
exemple.
52.Fie următoarele trăsături articulatorii (TA): a. oralitate; b.
sonoritate; c. labialitate. Raportându-le la vocale şi la consoane,
arătaţi, pe rând (a, b, c), la care TA se constituie în MD (= marcă
distinctivă) şi la care nu. Argumentaţi şi exemplificaţi.
53.Alofone desonantizate – definiţie şi enumerare (în transcriere
fonetică).
54.Alofone vocalice fără stop glotal cu apendice labial (definiţie,
enumerare, exemple).
55.Alofone vocalice fără stop glotal cu apendice palatal (definiţie,
enumerare, exemple).
56.Alofonele implozive (explozive) sunt, faţă de alofonele derivate
poziţional, în distribuţie contrastivă, noncontrastivă sau
complementară? Argumentaţi-vă răspunsul şi daţi un exemplu (în
transcriere fonetică).
57.Alofonele vocalice silabice pot fi: a. implozive; b. explozive; c. numai
implozive; d. numai explozive; e. nici una, nici alta? Motivaţi-vă
răspunsul.
58.Asimilare progresivă – definiţie şi exemple.
59.Asimilare regresivă – definiţie şi exemple.
60.Ce deosebiri există între "fricativ" şi "fricativizat"? Daţi exemple (în
transcriere fonetică).
61.Ce deosebiri există între "labial" şi "labializat"? Daţi exemple (în
transcriere fonetică).
62.Ce deosebiri există între "nazal" şi "nazalizat"? Daţi exemple (în
transcriere
63.Ce înseamnă asimilare dublă? Daţi câte un exemplu pentru vocale,
respectiv consoane (în transcriere fonetică).
64.Ce înţelegeţi prin alofon derivat? Daţi un exemplu.
65.Ce înţelegeţi prin alofone din seria explozivă? Daţi exemple în
transcriere fonetică.
66.Ce înţelegeţi prin alofone din seria implozivă? Daţi exemple în
transcriere fonetică.
67.Ce înţelegeţi prin coarticulare?
68.Ce înţelegeţi prin desonorizare (afonizare, desonantizare)? Daţi
inventarul alofonelor afonizate în transcriere fonetică.
69.Ce înţelegeţi prin poziţie coarticulatorie?
70.Coarticularea afectează: a. mărcile distinctive substanţiale (MDS);
b. mărcile distinctive categoriale (MDC); c. şi pe unele, şi pe altele?
71.Corelaţie de labialitate în sistemul vocalic nu există. De ce?
72.Cuvintele epocă şi eram se pot pronunţa fiecare în două feluri în
privinţa lui e iniţial. Daţi pronunţarea corectă, precizaţi norma şi
 arătaţi despre ce fel de alofone ale lui e este vorba (cu transcriere
fonetică).
73.Daţi definiţia labializării (cu câte un exemplu pentru vocale,
respectiv consoane).
74.Daţi definiţia neutralizării (cu exemple în transcriere fonetică).
75.Daţi definiţia palatalizării (cu câte un exemplu pentru vocale,
respectiv consoane).
76.Daţi definiţia şi schema bilabializării (cu exemple în transcriere
fonetică).
77.Daţi definiţia şi schema velarizării (cu exemple în transcriere
fonetică).
78.Deosebiri între labializarea vocalelor şi labializarea consoanelor.
79.Deosebiri între palatalizarea vocalelor şi palatalizarea consoanelor.
80.Deosebiri între variante şi varietăţi. Daţi câte un exemplu pentru
fiecare.
81.Despre [ s ] din cuvântul soare spunem că este: a. alofon neutral,
din seria explozivă, al fonemului consonantic | s | sau b. alofon
neutral din seria explozivă a fonemului consonantic | s |?
Argumentaţi gramatical şi fonologic formularea corectă.
82.Enumeraţi tipurile de asimilări consonantice, cu schemele acestora
şi câte un exemplu.
83.Enumeraţi tipurile de asimilări vocalice, cu schemele acestora şi
câte un exemplu.
84.Exemplificaţi conceptul de "anulare a stopului glotal", cu două
exemple.
85.Explicaţi de ce formularea "consoană labială labializată" este doar
în parenţă un pleonasm. Daţi exemple.
86.Explicaţi de ce formularea "vocală nerotunjită rotunjită" nu este un
nonsens. Daţi exemple.
87.Fie cuvântul comandă. Vocala o este sau nu un alofon nazalizat?
Argumentaţi-vă răspunsul.
88.Fie secvenţa anotimp. Vocala o este: a. nazalizată, fiind în context
cu o consoană nazală; b. palatalizată, fiind în context cu i
(semi)vocală palatală; c. şi una, şi alta; d. nici una, nici alta?
Argumentaţi-vă răspunsul.
89.În exemple de tipul: smirnă; basma; trăsni etc., | s | se poate
pronunţa ca "surd" sau "sonor". Cum se numeşte acest proces
fonetic şi ce tip de alofon generează? Daţi-i transcrierea fonetică.
90.Spunem că în română nu există vocale nazale, ci doar vocale
nazalizate. Ce înseamnă acest lucru?
91.Subliniaţi-l pe | i | final scurt din următoarele cuvinte: a. dai; b. a fi;
c. corbi; veni; îţi.

Algoritmul analizei fonetico-fonologice

 I. Transcrierea fonetică a componentelor în calitatea lor de
alofone, utilizând „barele cu colţuri” [ ] şi semnele diacritice standard,
clasarea în vocale şi consoane a segmentelor, sub litere, inclusiv
despărţirea în silabe, şi notarea seriilor (implozive sau explozive).
Atenţie la grupurile grafice ch, gh: ele reprezintă un singur fonem
(velarele palatalizate k' şi g').
< < >>
Exemplu: [ ko o p' i ja ţ' ị ]
c v –c v – v c v

II. Analiza fonetico-fonologică a fiecărui segment, ca alofon al

unui fonem (dat în transcriere fonetică. Următoarele seturi de
informaţii sunt absolut necesare:
(1)Denumirea tipului de alofon (după poziţie), seria (implozivă
sau explozivă) din care face parte (numai la semivocale şi
consoane) şi a fonemului pe care îl materializează.
(2)Regula fonetică generală de producere a respectivului tip
de alofone şi particularizarea ei la alofonul dat. Se are în
vedere numai clasificarea poziţională a alofonelor. Se
indică, dacă este cazul, tipul de asimilare (palatalizare,
labializare etc.), sensul ei (progresiv / regresiv), natura
asimilării (vocalică / consonantică) şi numărul de trăsături
asimilate (asimilare simplă / dublă).
(3)Conţinutul fonologic (intern şi extern): indicarea în
dreptunghiuri a mărcilor interne (categoriale şi
substanţiale) şi a celei / celor contextuale (externe). În
cazul unui alofon primar, CFE (MC) = Ř.
(4)Relaţia matematică între conţinutul fonologic al fonemului
şi cel al alofonului dat. Situaţii:
(a) dacă este un alofon derivat (poziţional), fonemul se
 include în alofon (relaţie de incluziune);
(b)dacă este un alofon neutral, fonemul, ca număr de
mărci, este identic cu alofonul (relaţie de egalitate).
(5)Alte alofone (ale fonemului dat), din cele poziţionale:
enumerare cu transcriere fonetică, denumire şi exemple.
(6)Corelaţii la care participă fonemul dat (aici, corelaţie =
opoziţie realizată printr-o singură marcă distinctivă, numită
marcă de corelaţie).
(7)Statut fonetico-fonologic controversat: dacă este cazul (în
ce constă).
Notă. Dacă un fonem se repetă:
(a) realizat prin acelaşi tip de alofon – nu se analizează din
nou, ci se face trimitere la prima analiză;
(b) realizat prin alt tip de alofon – la a doua (treia)
materializare nu se repetă ceea ce este comun,
analizându-se doar ceea ce îl diferenţiază.
 Analiza fonetico-fonologică a cuvântului închisoare

I. Transcriere fonetică şi clasare a segmentelor:

~> < < < <
[ î ŋ k' i s o a r' e ]
o o

ˆ
v c –c v–c v v - c v

II. Analiză fonetico-fonologică:

~
[î]

92.Alofon nazalizat al fonemului vocalic | î |.

93.Regula de producere:
94.regula generală: [ ă, ĩ, ő ... ] ← [a, i, o ... ] ← [ m + cons. / n (+
cons.)];
95.particularizare: [ î~] ← [ î ] ← [ ŋ ];
96.proces fonetic: asimilare consonantică regresivă simplă.

97.Conţinutul fonologic:
~
[ î ] : CF

CFI
MDC MDS
 închis
vocalic central
nelabia
l

4. Relaţie matematică: de incluziune, respectiv fonemul se include

în alofon:
|î| [î]

5. Alte alofone: - [ î ] = alofon neutral: [pîklă];

- [ îo ] = alofon labializat: [plouîond];
- [ jî ] = alofon fără stop glotal, cu apendice palatal:
[krejînd];
- [ wî ] = alofon fără stop glotal, cu apendice labial:
[luwînd].
6. Corelaţii la care participă:
(a) de apertură: - | î : ă | (închis : semideschis);
- | î : a | (închis : deschis).
(b) de localizare: - | î : i | (central : anterior).

7. Statut fonologic controversat: -

 >
[ŋ]

98.Alofon velarizat, din seria implozivă, al fonemului consonantic | n

|.

99.Regula de producere:
100.regula generală: [ ŋ ] ← [ n ] ← [ k, g, h ];
101.particularizare: [ ŋ ] ← [ n ] ← [ k' ];
102.proces fonetic: asimilare consonantică regresivă simplă.

103.Conţinutul fonologic:
>
[ ŋ ] : CF

CFI
MDC MDS
apicoden
conso- tal
nantic oclusiv
sonant
nazal
 4. Relaţie matematică: de incluziune, respectiv fonemul se include
în alofon:
|n| [ŋ]

5. Alte alofone: - [ n ] = alofon neutral: [nas];

- [ n' ] = alofon palatalizat: [n'ea];
- [ no ] = alofon labializat: [noor];
- [ n'o ] = alofon palatal-labializat: [n'oor];
- [ m ] = alofon bilabializat: [îmbraţe];
- [ n ] = alofon fricativizat: [însera];
- [ n ] = alofon desonantizat: [korn].

6. Corelaţii la care participă:

(a) de localizare: - | m : n | (labial : lingual);
(b) de nazalitate: - | d : n | (oral : nazal).

7. Statut fonologic controversat: -

<
[ k' ]

104.Alofon palatalizat, din seria explozivă, al fonemului consonantic

| k |.

105.Regula de producere:
 106.regula generală: [ p', b', m' ... ] ← [ p, b, m ... ] ← [ e, i, e, i ];
107.particularizare: [ k' ] ← [ k ] ← [ i ];
108.proces fonetic: asimilare vocalică regresivă simplă.

109.Conţinutul fonologic:
>
[ k' ] : CF

CFI
MDC MDS
velar
conso- oclusiv
nantic surd
oral

4. Relaţie matematică: de incluziune, respectiv fonemul se include

în alofon:
|k| [ k' ]

5. Alte alofone: - [ k ] = alofon neutral: [kasă];

- [ ko ] = alofon labializat: [koor];
- [ k'o ] = alofon palatal-labializat: [k'oior];
- [ kh ] = alofon aspirat: [fakh].
 6. Corelaţii la care participă:
(a) de sonoritate: - | k : g | (surd : sonor);
(b) de modalitate: - | k : h | (oclusiv : fricativ);
(c) de localizare: - | k : p | (velar : bilabial); | k : t | (velar :
apicodental).

7. Statut fonologic controversat:

(a) alofon palatalizat al consoanei velare | k |, deci [k'];
(b) fonem independent de | k |, şi anume consoană oclusivă
palatală, deci | k' |.

[i]

110.Alofon neutral al fonemului vocalic | i |.

111.Regula de producere: -

112.Conţinutul fonologic:
[ i ] : CF

CFI
MDC MDS
închis
vocalic anterio
r
nelabia
 l

4. Relaţie matematică: de egalitate:

|i| = [i]

5. Alte alofone: - [ i ] = alofon asilabic: [iar];

- [ ji ] = alofon fără stop glotal, cu apendice palatal:
[vojinţă];
- [ ị ] = alofon scurt postconsonantic final: [pomị];
- [ ĩ ] = alofon nazalizat: [fiĩndkă].

6. Corelaţii la care participă:

(a) de apertură: - | i : e | (închis : semideschis);
(b) de localizare: - | i : î | (anterior : central).

7. Statut fonologic controversat:

(a) vocală autonomă;
(b) alofon palatal al vocalei î, iar nu vocală de sine stătătoare (la
E. Petrovici).
 <
[ so ]

113.Alofon labializat, din seria explozivă, al fonemului consonantic |

s |.

114.Regula de producere:
115.regula generală: [ po, bo, mo ... ] ← [ p, b, m ... ] ← [ o, u, o, u ];
116.particularizare: [ so ] ← [ s ] ← [ o ];
117.proces fonetic: asimilare vocalică regresivă simplă.

118.Conţinutul fonologic:
<
[ so ] : CF

CFI
MDC MDS
apicoden
conso- tal
nantic fricativ
surd
oral
 4. Relaţie matematică: de incluziune, respectiv fonemul se include
în alofon:
|s| [ so ]

5. Alte alofone: - [ s ] = alofon neutral: [sapă];

- [ s' ] = alofon palatalizat: [s'ită];
- [ s'o ] = alofon palatal-labializat: [tras'oeu];
- [ s / z ] = alofon neutralizat: [s/zmookh].

6. Corelaţii la care participă:

(a) de sonoritate: - | s : z | (surd : sonor);
(b) de modalitate: - | s : t | (fricativ : oclusiv); | s : ţ | (fricativ
: africat);
(c) de localizare: - | s : f | (apicodental : labiodental); | s : ş |
(apicodental : alveo-palatal).

7. Statut fonologic controversat: -

<
[o]
ˆ

119.Alofon asilabic, din seria explozivă, al fonemului vocalic | o |.

120.Regula de producere:
121.regula generală: vocală + vocală → semivocală + vocală;
 122. particularizare: [ o ] + [ a ] → [ oa ] ;
123.proces fonetic: asilabizare.

124.Conţinutul fonologic:
<
[ o ] : CF
ˆ

CFI
MDC MDS
vocalic semidesc
→ his
semi- posterior
vocalic labial

4. Relaţie matematică: x

5. Alte alofone: - [ o ] = alofon neutral: [om];

- [ o' ] = alofon palatalizat: [vreo'];
- [ wo ] = alofon fără stop glotal, cu apendice labial:
[lawolaltă];
- [ ő ] = alofon nazalizat: [kőnth].

6. Corelaţii la care participă:

(a) de apertură: - | o : u | (semideschis : închis).
 7. Statut fonologic controversat:
(a) vocală autonomă;
(b) apendice labial al consoanei precedente - nu există ca
semivocală (la E. Petrovici).

[ ao ]

125.Alofon labializat al fonemului vocalic | a |.

126.Regula de producere:
127.regula generală: [o, u] → [a, ă, î] → [ao, ăo, îo];
128. particularizare: [ o ] → [ a ] → [ ao ] ;
129.proces fonetic: asimilare vocalică, progresivă, simplă.

130.Conţinutul fonologic:
[ o ] : CF

CFI
MDC MDS
deschis
vocalic central
nelabia
l
 4. Relaţie matematică: de incluziune, respectiv fonemul se include
în alofon:
|a| [ ao ]

5. Alte alofone: - [ a ] = alofon neutral: [am];

- [ a' ] = alofon palatalizat: [pia'ră];
- [ a'o ] = alofon palatal-labializat: [lăkr'im'oioa'oră];
- [ ja] = alofon fără stop glotal, cu apendice palatal:
[p'ijan];
- [ wa ] = alofon fără stop glotal, cu apendice labial:
[louwath];
- [ ă ] = alofon nazalizat: [kănth].

6. Corelaţii la care participă:

(a) de apertură: - | a : ă | (deschis : semideschis); | a : î |
(deschis : închis).

7. Statut fonologic controversat: -

<
[ r' ]
 131.Alofon palatalizat, din seria explozivă, al fonemului consonantic
| r |.

132.Regula de producere:
133.regula generală: [ p', b', m' ... ] ← [ p, b, m ... ] ← [ e, i, e, i ];
134.particularizare: [ r' ] ← [ r ] ← [ e ];
135.proces fonetic: asimilare vocalică regresivă simplă.

136.Conţinutul fonologic:

<
[ r' ] : CF

CFI
MDC MDS
apico-
cons dental
o- lichid
nanti vibrant
c sonant
oral
 4. Relaţie matematică: de incluziune, respectiv fonemul se include
în alofon:
|r| [ r' ]

5. Alte alofone: - [ r ] = alofon neutral: [rasă];

- [ ro ] = alofon labializat: [rooz];
- [ r'o ] = alofon palatal-labializat: [vr'oeo].

6. Corelaţii la care participă:

7. Statut fonologic controversat: -

[e]

137.Alofon neutral al fonemului vocalic | e |.

138.Regula de producere: -

139.Conţinutul fonologic:
[ e ] : CF

CFI
MDC MDS
 semidesc
Vocalic his
palatal
nelabial

4. Relaţie matematică: de egalitate:

|e| = [e]

5. Alte alofone: - [ e ] = alofon asilabic: [ea'];

- [ je ] = alofon fără stop glotal, cu apendice palatal:
[p'ijetoon];
- [ e ] = alofon nazalizat: [s'ens].

6. Corelaţii la care participă:

(a) de apertură: - | e : i | (semideschis : închis);
(b) de localizare: - | e : ă | (anterior : central).

7. Statut fonologic controversat:

(a) vocală autonomă;
(b) alofon palatalizat al fonemului vocalic | ă |, iar nu vocală de
sine stătătoare (la E. Petrovici).