525, 525, 525,

ană CACOVA cafă caim

dintre prototipul
liivaleîitul lui în limba
cu cel dintre rom. cabană
şi etimonul a^estiu cuvînt,
Cînd însă, de exemplu,-un loc se numeşte Un alt fenomen care se observă este în ceea ce priveşte lexic
Mestecăniş, dar mentul material folosirea unor cuvinte sîrbeşti in locul
(mesteacanul) lipseşte de pe locul respectiv, celor româneşti, unele din ele adaptate la frecventă a unor terme
sau un oronim Runcul Mare (< runc,,loc fonetismul românesc, altele nu : vichendiţă
proprii acestei părţi a
defrişait") este, în fapt, un munte „casă de odilmă", cnijiţă „carnet de CEC",
împădurit, etc., motivatia trebuie căutată autobus,, pricoliţă „remorcă", molbă uneori în alte zone) :
dintr-o perspectivă diacronică. „Motivatiilé" „cerere", robna cucia „magazin universal", bătrînă 'bunică', buhaş
pot fi şi de altă natură : localitatea Cacova limonă „lămîie", pomorancă sau
(Banat) a fost reboij zată, dintr-o pomoroancă „portocală", cafă „cafea", voce 'boboc de floare', ‘bu
nejuştificată pudoare, Grădinari, dar şi în „fructe", problem etc. 'smîntînă…
acest caz exista o motivaţie impusă de
Ileana Magda
,,,moda" instituţionalizată printr-un act Tradiţie şi inovaţie în graiur
decizional administrativ·
Ion Nuţă
VASILE С. lONITÄ

l. rom. 1992,344 l. rom. 1992,598 l. rom. 1992,280

525, 525, 525,