LIMBĂ ŞI COMUNICARE

CURS PENTRU ELEVII CU PROBLEME DE LIMBĂ

FONETICĂ (observaţii)
- alfabetul limbii române are 31 de litere
- litera E poate fi vocală, semivocală sau literă ajutătoare:
a) vocală: se scrie şi se pronunţă ca atare: elev, element, electoral, eminent, sau transcrie diftongul IE: el, ei, ele, este, eşti
b) semivocală : beat, citea, avea, sau se scrie e şi se pronunţă i: aceea, ea, insinuează
c) literă ajutătoare: ce, ge, che, ghe + vocala A:ceapă, geam, cheamă, veghea
- litera I poate fi vocală, semivocală, literă ajutătore:
a) vocală: aripă. Binoclu, azi (litera finala, vocala nesilabică)
b) semivocală apare in diftingi: iar, ied, iubesc, ai, copii
c) litera ajutatoare în grupurile ci, gi, chi, ghi când sunt urmate de o vocală: ciot, ciur, Giurăscu, ghiul, chiar.
- litera H poate fi consoană (haz, har, horă, şah) şi literă ajutătoare în gruurile che, chi, ghe, ghi (chemare, chinuit, vegh
ghicitoare)
- litera X transpune următoarele grupuri de sunete : Cs- axă, boxer, fix, taxi, sau Gz- examen, exerciţiu, exemplu, exil

VOCABULAR
1. Realizează propoziţii cu următoarele sinonime1:

mister – secret, taină 1. Oferă sinonime neologice următoarelor cuvinte:

parfum – mireasmă A abjura, Adâncime, Autentic, A suspecta, A solicita, Onest, Temerar, Abnegaţie,
candidă – inocentă, nevinovată Vindicativ, Fortuit, Abominabil, A revela, Eroare, Greşeală, Infatuat, Acalmie, Specios,
beteală – podoabă Lucrativ, Autumnal, Paroxism, Similar, Obedient
a purcede – a porni, a pleca
sumbru – întunecat 2. Oferă sensul următoarelor paronime:
orizont – întindere Atlas, Atlaz, Defernţă, Diferenţă, Complement, Compliment, Eminent, Iminent, Emigra,
carbonizate – arse, degradate Imigra, Familial, Familiar, Inapt, Inept, Literal, Literar, A releva, A revela, Solidar, Solitar,
Temporal, Temporar, Vindicativ, Vindecător
cunună – coroană
gravă – solemnă CÂMPURI SEMANTICE/ LEXICALE
roi – mulţime, grup Familie: tată, mamă, părinţi, frate, soră (corect: prietenul surorii mele), bunic, nepot, unchi,
necuprinse – infinite, imense mătuşă, văr, verişoară, socru, ginere, cumnat
scumpă – preţioasă Slujbă: administraţie, agricultură, armată, cercetare ştiinţifică, construcţii, industrie,
aruncă – azvârle învăţământ, justiţie, poliţie, presă, publicitate, bibliotecă, bancă, editură, facultate,
surâsul – zâmbetul întreprindere, uzină, laborator, magazin, minister, restaurant
soartă – destin Obiecte din casă: masă, scaune, pat, şifonier, fotolii, etajeră, televizor, frigider, telefon, duş,
a creşte – a se înălţa chiuvetă, bucătărie, dormitor, sufragerie, baie, apartament, casă, vilă, bloc.
nestăvilită – nepotolită Lunile anului: ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie,
cutreier – străbat octombrie, noiembrie, decembrie
Zodiile/ horoscopul: berbec, taur, gemeni, rac, leu, fecioară, balanţă, scorpion, săgetător,
înlănţuiţi – îmbrăţişaţi
capricorn, vărsător, peşti
melancolie – nostalgie, tristeţe
Restaurant: tacâm, farfurie, lingură, furculiţă, pahar, coş de pâine, sare, piper, sos,
stins – slab, estompat scobitoare, felie de pâine, vin, bere, coniac, lichior, cafea, ceai.
Realizează cu fiecare cuvânt propoziţii simple&dezvoltate

EXPRESII
Construieşte enunţuri în care să încadrezi următoarele expresii:
• a călca : −> a călca pe nervi
−> a călca pe urmele cuiva
• ureche : −> a fi într-o ureche
−> a cânta după ureche
• ceas : −> a-i suna ceasul
−> a merge ceas
1
Asemănător - care seamănă cu cineva sau cu ceva; similar, asemenea, analog, asemănat
Identic - care coincide întru totul cu ceva sau cu cineva; la fel cu altceva sau cu altcineva; aidoma, întocmai
Diferit - care diferă, care se deosebește (de cineva sau de ceva), care nu este asemănător (cu cineva sau cu ceva); deosebit.
Opus - ceea ce se opune altuia
 • a trece : −> a trece în nefiinţă
−> a trece cu vederea
• suflet : −> a pune suflet
−> din suflet
• vis : −> ca prin vis
−> a-şi vedea visul cu ochii
• a pleca : −> a-şi pleca urechea
−> a-şi pleca capul / fruntea
• gând : −> i-a trecut prin gând
−> a sta pe gânduri
• a tăia : −> a tăia calea cuiva
−> a tăia frunze la câini

REŢINE!!! Pleonasme frecvente

a aduce aportul a ingheta de frig
a avansa inainte perioada de timp
averse de ploaie a prefera mai bine
baba batrana a relua din nou
cel mai superior a repeta inca o data
a cere o solicitare a rescrie iar
a cobori jos a reveni din nou
concluzie finala scurta alocutiune
conducere manageriala a urca sus
a conlucra impreuna a urma in continuare
copartener mijloace mass-media
a dainui permanent
a ecraniza un film
REŢINE!!!
bineînţeles (adverb cu sensul „fireşte": Bineînţeles că ştiu\)
bine înţeles (El nu a fost bine înţeles!) ^
decât (din comparaţii: E mai bun decât tine.f)
de cât (De cât timp aştepţi ? De cât ai nevoie?)
deloc (adverb cu sensul „nicidecum": Nu ştie deloc!)
de loc (loc. adj. cu sensul „originar": De loc este din Iaşi.)
deoparte (adverb cu sensul „izolat": Stă deoparte.)
de o parte (în opoziţie cu „de altă parte": Pe de o parte mă bucur, pe de alta mă întristez.)
dinafară (In vată pe dinafară.) din afară (Din afară totul pare în ordine^) încât (conj. subord. Plouă încât se inundă totul.)
în cat (în cât timp vei ajungel)
întrucât (con), subord. cauzală: N-a reuşit, întrucât n-a învăţat) intru cât (loc. conj.: Nu ştie intru cât să se încreadă în el.)
întruna (adv. cu sensul „mereu": Vorbeşte întruna.) într-una (într-una din zile va veni.)
odată (adv. cu sensul „cândva": A fost odată ca niciodată...) o dată ( Va veni doar o dată.)
demult (în vremurile de demult s-au întâmplat atâtea.) de mult (îl ştiu de mult.) altădată (Altădată era mai bine.) altă dată
(O să vină altă dată.) numai (adverb: Am văzut numai un film.) nu mai (El nu mai vede nimic.) nicicând (Nu va merge
acolo nicicând.) nici când (Nu a mărturisit nici când a fost dovedit) totuna (îmi este totuna.) tot una (Tot una am cumpărat
şi eu.)

SUBSTANTIVUL
În limba română substantivul are trei genuri, astfel în comunicare este obligatoriu realizarea acordului în gen/
număr/ caz.
GENUL: a) masculin: un băiat, doi băieţi
b) feminin: o fată, două fete
c) neutru: un fulger, două fulgere
NUMĂRUL
Formarea pluralului (Desinenţe de număr)
• Pe genuri:
1. Feminin
(1) -ă / -e: casă / case, fată / fete;
(2) -ă / -i: seară / seri, vioară / viori;
(3) -ă /- ori: soră / surori, noră / nurori;
(4) -e / -i: lume / lumi, durere / dureri, carte / cărţi.
(5) -e / -Ø: femei - e / femei – Ø;
Observaţie. La fel: cheie, baie, claie, scânteie, ploaie, oaie, lămâie.
(6) –e [=e] / -i: famili-e / famil-i ; sanie, albie, bujie, chelie, făclie, frânghie, manie, mutaţie, observaţie, sabie, tentaţie,
turaţie, vrabie.
La fel neologismele: epope-e / epope-i ; idee, alee.
(7) – Ø / -le: în funcţie de finala radicalului (-a, -ea, -i), deosebim:
(a) –(ea) Ø: muşama / muşamale, oca / ocale, para / parale, sarma / sarmale.
(b) –(ea) Ø: albăstrea + Ø / albăstre + le; belea, bezea, bretea, cafea, cafenea, duşumea, gogonea, măsea, perdea, podea,
reţea, rândunea, stea, şosea, viţea,
(c) –(i) Ø: zi + Ø / zi + le;
(8) – Ø / - i: şa / şei,
(9) – ică / -ele: rândunică / rândunele; viţică, purcică.
2. Masculine
(1) – Ø / - i : pom / pomi, doctor / doctori
(2) –u / -i : codru / codri, ministru / miniştri
(3) –u / -i : leu / lei, bou / boi
(4) –e / -i : câine / câini, perete / pereţi
(5) – ă / -i : popă / popi, tată / taţi
(6) – Ø / -eni: om / oameni.
3. Neutre
(1) -Ø / -e: măr / mere, cui / cuie, pai / paie;
(2) –u / -e: teatru / teatre, exemplu / exemple;
(3) –u / - (i)e: brâ-u / brâ-ie, chipi-u / chipi-e, muze-u / muze-e;
(4) –u / -i: consili-u / consili-i, domeni-u / domeni-i, acvari-u / acvari-i;
(5) – Ø / -ii: seminar- Ø / seminar-ii;
(6) –u / uă: o – u / o – uă sau Ø / -ă;
(7) – Ø / -ete: cap – Ø / cap – ete;
(8) – Ø / -uri: tren – Ø / tren-uri, roi – Ø / roi – uri etc.
(9) –u / -uri: lucr-u / lucr-uri;
(10) –u / -uri: râ-u / râ-uri, tablo-u / tablo-uri, pano-u / pano-uri;
(11) – o / - ale
Obs!!! Dubletele la plural (=cele mai multe, cu sau fără diferenţieri semantice), grupate pe genuri:
(1) Dublete de plural neutre, datorate desinenţelor –uri şi -e :

(b) Corecte cele în –e:

bazine – bazinuri
(a) Corecte cele în –uri: biliarde – biliarduri
acoperişuri – acoperişe canale – canaluri (ambele)
albuşuri – albuşe contraste – contrasturi
cabluri - cable excese – excesuri
chibrituri – chibrite palate – palaturi
răsaduri – răsade suspine – suspinuri
hoteluri – hotele tipare – tiparuri
pardesie - pardesiuri (ambele)

(c) dublete neutre diferenţiate semantic având ca rezultat serii omonimice:

cap - capete (n) “parte a corpului” - corni (m) “instrument muzical”
- capuri (n) “în geografie” cot - coate (n) “parte a corpului”
- capi (m) “şefi, conducători” - coturi (n) “ la ape curgătoare”
corn - coarne (n) “la animale” - coţi (m) “unitate de măsură”
- cornuri (n) “pâinişoare” arc - arcuri (n) “armă primitivă”
 - arce (n) “termen geometric” pas - pasuri (n) “trecători”
raport - raporturi (n) “relaţii” - paşi “în mers”
- rapoarte (n) “dări de seamă”

(2) Dublete de plural feminine, datorate desinenţelor –e şi –i

(a) Corecte cele în –e: (c) Corecte cele în –ale
ancoră – ancore / ancori manta – mantale / mantăli
cireaşă – cireşe / cireşi haimana – haimanale / haimanăli
cratiţă – cratiţe / crătiţi basma – basmale / basmăli
movilă - movile / movili mahala – mahalale / mahalăli
uzină - uzine / uzini
(b) Corecte cele în –i: (d) Dublete în –i şi –uri diferenţiate semantic:
aripă – aripi / aripe Cele în –i marchează sensul de plural, iar cele în –uri
boală – boli / boale marchează “un sens colectiv”.
coală – coli / coale mâncare – mâncări – mâncăruri
coadă – cozi / coade(ambele) iarbă – ierbi – ierburi
roată – roţi/ roate leafă – lefi – lefuri
rană – răni / rane treabă – trebi – treburi
lână – lâni – lânuri
CAZUL
N,Ac (un) prieten N,Ac (o) fată
G,D (unui) prieten G,D (unei) fete
V prietene! V fată! fato!

ATENŢIE!!! Pentru a recunoaşte cazurile trebuie să aveţi în vederea prepoziţiile specifice fiecărui caz în parte:
 Cere cazul genitiv: asupra, contra, împotriva, înaintea, înapoia, înăuntrul, dinăuntrul, îndărătul, deasupra,
asemenea, dedesubtul
 Cere cazul dativ: graţie, mulţumită, datorită, conform, contrar, potrivit, aidoma
 Cere cazul acuzativ: a, către, de către, cu, de la, de, din, de pe la, despre, dinspre, dintre, dintru, drept, după, fără,
în, întru, înspre, între, la, pe, pe lângă, pe la, de pe lângă, pentru, peste, până, până la, până pe la, prin, de prin,
printre, de printre, spre, sub, pe sub, de sub, până sub.

LOCUŢIUNI PREPOZIŢIONALE:
 Cer cazul genitiv: în faţa, în spatele, în dosul, în jurul, din jurul, în dreptul, în dreapta, în stânga, din cauza, din
pricina, de-a lungul, de-a latul, de jur-împrejurul, în privinţa, în urma, în sensul, în susul, în josul, în fundul, în
fruntea, din susul, din josul, din spatele, din dreptul, din partea, în pofida, în ciuda.
 Cer cazul acuzativ: alături de, dincolo de, faţă de, în sus, în jos, odată cu, în raport cu, începând cu, referitor la,
privitor la, de dinvale de, conform cu, contrar cu, potrivit cu, înainte de, împreună cu, la un loc cu, în loc de, în afară
de, la fel cu, faţă de, departe de, afară de, din sus de, din cauză de, din pricină de.

ARTICOLUL:
Pentru N-Ac
Băiatul – Băiat + u + l
Fratele – Frate+ le
Fiul – Fiu + l
Fata – fată+ a
Un angajator - un + angajator
O ziaristă - o + ziarista
Un loc - un + loc
Pentru G-D
Unui băiat – unui + băiat
Unor fete - unor + fete
Unor amici – unor+ amici
Băiatului – baiat + u + lui
Fetei - fata+ e+i
Băieţilor – baiat + i + lor
Fetelor – fata + e + lor
Amicilor – amic + i + lor
Atentie!!! Nu se utilizează lui Camelia, forma corectă este Cameliei (exceptie Jeni, Carmen)

Articulaţi cu articol hotărât următoarele cuvinte:

Un prieten O limbă
O mamă Un exerciţiu o carte
Un băiat Un obiect
O femeie Un telefon
Un englez Un computer
Un oraş O revistă
1. Articulaţi cu articol hotărât:
Un perete este alb
Un tablou este pe perete
O casă este frumoasă
Vreau o canapea şi un pat
O piaţă este foarte aproape de noi
Un apartament este foarte modern
O colegă este foarte tristă, iar un coleg este vessel
Nişte colegi vor să plece în vacanţă
Nişte fete vor să cumpere un apartament

Observaţii DOOM
numelor proprii (inclusiv ale unor unităţi lexicale complexe folosite ca nume proprii) care desemnează marile epoci
istorice (chiar dacă nu reprezintă evenimente) (Antichitatea, Evul Mediu), inclusiv războaiele de anvergură (Primul
Război Mondial, al Doilea Război Mondial) sau care au un nume propriu (Războiul celor Două Roze, Războiul de
Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de Ani);
- numelor proprii de instituţii, inclusiv când sunt folosite eliptic: secretar de stat la Externe; Lucrează în Institut de cinci
ani; student la Litere; admiterea la Politehnică;
- locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa Sa Regală, Domnia Sa, Excelenţa Voastră, Înălţimea Voastră, Majestăţile
Lor Imperiale, Sfinţia Sa;
- numai primul element din numele proprii compuse care reprezintă denumirile organismelor de conducere şi ale
compartimentelor din instituţii: Adunarea generală a Academiei Române, Catedra de limba română, Comisia de cultivare
a limbii a Academiei Române, Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice, Direcţia, Secretariatul, Secţia
de filologie şi literatură a Academiei Române, Serviciul de contabilitate.

ADJECTIVUL – ÎNSUŞIREA OBIECTULUI

POZITIV Frumos

DE SUPERIORITATE Mai frumos

COMPARATIV DE EGALITATE Tot aşa de frumos

DE INFERIORITATE Mai puţin frumos

DE SUPERIORITATE cel mai frumos

RELATIV
 GRAD DE COMPARAŢIE
DE INFERIORITATE cel mai puţin frumos
SUPERLATIV

ABSOLUT Foarte frumos

!!!!ADJECTIVUL SE ACORDĂ ÎN GEN/ NUMĂR/ CAZ CU SUBSTANTIVUL DETERMINAT

ACORDUL:
Bărbat dinamic femeie dinamică bărbaţi dinamici femei dinamice
(masc, sg) (fem, sg) (masc, pl) (fem, pl)

1. Completaţi cu adjectivul la genul potrivit:

Mihai este un om dinamic
Maria este o persoană inteligent
Domnişoara este o ziaristă tânăr
Angajatorul este un domn amabil
Adrian este prietenul meu bun
Tatăl meu este un bărbat dynamic
Colegul meu este un angajat punctual
Sora mea este o fată interesant
Şefa mea este dificil
Domnişoara este disponibil
2. Completează cu adjective acordate corect pentru următoarele substantive:
Ziaristă
Avocată
Scriitor
Dansator
Actriţă
Croitoreasă
Pictoriţă
Prezentator
3. Realizează propoziţii în care să utilizez femininul următoarelor adjective:
Harnic
Punctual
Inteligent
Interesant
Disponibil
Bun
Amabil
Tânăr
Galben
Dificil
Roşu
Verde
© Adjectivul antepus substantivului preia articolul hotărât al acestuia: întinderile pustii/ pustiile întinderi, mamei dragi/
dragii mame, notei bune/ bunei note, vacanţei mari/ marii vacanţe etc.
© Adjectivele terminate la masculin singular în -uos au femininul singular terminat în -uoasă şi pluralul în -uoase:
aspectuos/ aspectuoasă, aspectuoase; monstruos/ monstruoasă, monstruoase; respectuos/ respectuoasă, respectuoase,
somptuos/ somptuoasă, somptuoase...
PRONUMELE
PERSONAL
Pers. I Pers. II Pers. III
 cazul Masculin feminin
sing plural Sing. plural sing plural sing plural
N. eu noi tu voi el ei ea ele
Ac.,acc Mine Noi Tine Voi El Ei Ea Ele
neacc mă ne te vă Îl, l Îi, i o le
D.,acc. Mie Nouă Ţie Vouă Lui Lor Ei Lor
Neacc. Îmi, mi Ne, ni Iţi, ţi Vă, vi Îi, i Le, li Îi, i Le, li
G. - - - - lui lor ei lor
V. - - Tu! Voi! - - - -
La persoanele întâi şi a doua, singular şi plural, pronumele personal nu are forme pentru cazul genitiv. Are forme pentru
acest caz numai la persoana a III a , singular şi plural.
Pronumele ei, lui, lor apar uneori precedate de articolul posesiv(genitival) al, a, ai, ale.
Ex. Mapa este a lui.
La cazul acuzativ formele accentuate ale pronumelor personale sunt însoţite totdeauna de prepoziţii.
OBSERVAŢII
caz singular plural
masculin feminin masculin feminin
N-Ac. dânsul dânsa dânşii dânsele
G-D dânsului dânsei dânşilor dânselor
PRONUME DE POLITEŢE
Caz Persoană Singular Singular şi plural
N/Ac a II-a dumneata dumneavoastră
G/D a II-a dumitale dumneavoastră

Caz Persoană Singular Plural

Masculin Feminin
N/Ac/G/D a III-a dumnealui dumneaei dumnealor
*Alte formule reverenţioase: Măria Ta, Sfinţia Ta, Excelenţa Sa, Excelenţa Voastră, Majestăţile Lor Imperiale, Alteţa Sa
Regală, Domnia Sa, Sfinţia Sa. DOOM 2005 menţionează că toate componentele locuţiunilor pronominale de politeţe se
scriu cu majusculă.

PRONUME REFLEXIV
Este pronumele care ţine locul obiectului asupra căruia se exercită direct sau indirect acţiunea verbului, obiect care este
identic cu subiectul propoziţiei.
PARADIGMA:
Ac: pe mine, mă, m pe tine, te, t pe sine, se, s
D: mie, îmi, mi ţie, îţi, ţi sieşi, îşi, şi
*Proba de verificare - pentru a nu greşi în identificarea pronumelui reflexiv, efectuează următoarele probe de verificare:
 Proba identităţii de persoană:
Exemplu: Eu mă gândesc. (Eu-pers I sg., mă- pers I sg., - gândesc- pers I sg, identitate de persoană, mă = pronume reflexiv)
Exemplu: El mă trezeşte. (El-pers a III-a sg, - mă- pers. I sg., - trezeşte- pers a III-a sg, nonidentitate de persoană, mă =
pronume personal.
 Proba stabilirii pronumelui reflexiv ca marcă a diatezei reflexive, este vorba despre neacceptarea formei accentuate:
El se laudă (pe sine), se este pronume reflexiv, diateza activ pronominală.
REŢINE!!!
Mă gândesc la tine. (mă = pron. reflexiv, Ac., pers I)
Mă aşteptaţi la gară. (mă = pron. pers., Ac., pers. I)
Te trezeşti devreme. (te= pron. refl., Ac., pers. II, sg.)
Mama te trezeşte devreme. (te= pron. pers., Ac., pers. II, sg.)
Mi-aduc aminte de voi. (mi- pron. refl., D., pers. I, sg.) b) Mi-a spus adevărul (mi- pron. pers., D., pers. I, sg.)
îţi cumperi un caiet. (iţi= pron. refl., D., pers. II, sg.)
îţi cumpăra un ghiveci. (îţi= pron. pers., D., pers. II, sg.)
Ne supărăm pe voi. (ne = pron. refl., Ac., pers. I, pl.)
Ne supără fumul, (ne = pron. pers.. Ac., pers. I, pl.)
Ne amintim de tot. (ne = pron. refl., D., pers. l, pl.)
Ne amintiţi de părinţi, (ne = pron. pers., D., pers. I, pl.)
Vă doare măseaua, (vă = pron. pers., Ac., pers. II, pl.)
Vă puneţi pălăria, (vă = pron. refl., D., pers. II, pl.)
Vă miraţi de tot. (vă = pron. refl., Ac., pers. II, pl.)

PRONUME NEHOTĂRÂT
cazul singular plural
masculin feminin masculin feminin
N-Ac unul una unii unele
altul alta alţii altele
cineva cineva - -
fiecare fiecare - -
oarecare oarecare - -
oricare oricare - -
oricine oricine - -
mult multă mulţi multe
tot toată toţi toate
G-D unuia uneia unora unora
altuia alteia altora altora
cuiva cuiva - -
fiecăruia fiecăreia - -
oarecăruia oarecăreia - -
oricăruia oricăreia oricărora oricărora
oricui oricui - -
multora multora
tuturor tuturor(a)
Pronumele nehotărâte îşi schimbă, în general, forma după gen, număr şi caz.
• Pronumele nehotărâte formate cu ce nu-şi schimbă forma.

• Pronumele nehotărâte ompuse cu cine au forme numai pentru singular, dar flexionează după caz.

• Pronumele nehotărâte compuse cu care au forme deosebite după gen numai la G-D singular.

• Pronumele nehotărâte cineva şi oricine au forme numai pentru numărul singular.

1. Completaţi spaţiile de mai jos cu formele corecte de pronume nehotărât:

....................... dintre ei câte o carte
.......................din public s-a ridicat în picioare
......................persoană îşi doreşte să fie fericită
Vreau să cumpăr........................ pentru părinţii mei, dar nu ştiu ce.
Prietenii mei văr să facă.............................interesant
....................are o idee bună este bine-venit.
....................persoana vrea să îşi serbeze ziua de naţtere.
....................om îi place să fie lăudat.
2. Scrieţi formele corespunzătoare ale pronumelui şi adjectivului nehotărât:
Nu da oricine această carte
Fiecare om îi place să vadă lucruri frumoase
Oricare obiect îi lipseşte ceva
Alt copil le vor plăcea desenele animate.
Vreun om îi place dezordinea?
3. Formaţi genitivul de la următoarele prounume nehotărâte: vreunul, altul, una, oricare, cineva. Formaţi enunţuri
cu fiecare formă în parte.

PRONUME DEMONSTRATIV
Forme:
 a. pronume denmonstrativ de apropiere: acesta, aceasta, aceştia, acestea, acestuia, acesteia, acestora.
b. Pronume demonstrativ de depărtare: acela, aceea, aceia, acelea, aceluia, aceleia, acelora.
c. Pronume demonstrativ de identitate: acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi, aceluiaşi, aceleiaşi, aceloraşi.
d. Pronume demonstrativ de diferenţiere: celălalt, cealaltă, ceilalţi, celelalte, celuilalt, celeilalte, celorlalţi, celorlalte.
Forme populare: ăştia, ăstea, ăşa, aia, işti, ălălalt, ăsta-asta, ăla-ăia, ăstălalt-ăstălaltă, ălălalt-ailaltă aista-aiasta, aistălalt-
aistălaltă
1. Subliniaţi forma corectă:
Acestui/ acestei băiat
Acestei/ acesteia fete
Acelei/ aceleia fete
Feteie aceleia/ aceleea
Acelor/ acelora băieţi
Tablourile acelora/ acelor
Aceloraşi/aceleiaşi băieţi
Băieţii aceia/ aceea
Fata aceia/ aceea
Acea/ acei fată
Fata acesta/ aceasta
Băiatul acesta/ acestea
2. Scrieţi forma corectă a pronumelui demonstrativ în următoarele enunţuri:
Am cumpărat din piaţă acel roşii şi acest ardei
Nu îmi place acest mâncare, îmi place acea
De ce nu vrei să cumperi rochiile aceea şi pantofii acest
Fata acesta nu îşi face temele
Elevii celălalt nu au timp de concertul acest
Acea colege nu sunt foarte drăguţe
Telefoanele acest sunt interesante
Mai ai bilete la acel concert?
Ai acelaşi cărţi ca Mihai?
Am văzut la magazin pantofi ca data trecută.

PRONUME POSESIV
Obiectul Posesorul
posedat Un singur posesor Mai mulţi posesori
Pers.I Pers.a-II- Pers.a- Pers.I Pers.a-II-a Pers.a-III-a
a IIIa
Un masculin al meu al tǎu al sǎu al nostru al vostru ---
singur (copil)
obiect feminin a mea a ta a sa a noastrǎ a voastrǎ ----
posesor (floare)

Mai Masculi ai mei ai tǎi ai sǎi ai noştri ai voştri ----

mulţe n
obiecte (copii)
posesori feminin ale ale tale ale sale ale noastre ale voastre ----
(flori) mele
Pentru dativ- genitiv se va folosi ca articol forma “alor”+pronumele posesiv (alor sǎi, alor mei etc) sau forma pronumelui
posesiv la acuzativ cu prepoziţia “la”.
Ex. Le-am spus alor mei o poveste. (cui?)
Le-am spus la ai mei o poveste. (cui?)
-nu are forme proprii la persoana a-III-a plural . La persoana a-III-a plural se foloseşte pronumele personal de persoana a-
III-a “lor” pentru a arǎta mai mulţi posesori.
-la acuzativ pronumele posesiv este însoţit de prepoziţie.
-fiind un înlocuitor al substantivului pronumele posesiv poate îndeplini orice funcţie sintacticǎ contactatǎ şi de substantiv.
Al meu i-a doborât pe ai voştri. Ai noştri îl iubesc pe al tǎu.
un singur posesor mai multe obiecte posedate mai mulţi posesori un singur obiect posedat
1. Screţi forma corectă a adjectivelor posesive în următoarele enunţuri:
Cărţile vostru nu sunt frumoase, ale nostru îmi place mai mult
Computerul sa îmi place foarte mult, este rapid.
Părinţii tău sunt foarte drăguţi.
Colegele vostru nu au rezolvat această problemă.
Fetele meu au reuşit la examen
Mamele vostru urmează să plece la Grenoble
Colegele său sunt fumătoare
Prietena al său este studentă.
Transformaţi următoarele adjective în pronume posesive, după modelul:
Părinţii mei au venit în vizită- Ai mei au venit în vizită.
Cărţile mele sunt interesante
Părinţii mei nu sunt acasă
Colegii noştri au plecat la mare
Copii săi sunt inteligenţi
Fetele voastre sunt cuminţi.

PRONUME DE ÎNTĂRIRE
O Este obligatoriu acordul în persoană, gen, număr şi caz al adjectivu pronominal de întărire cu substantivul/ cu
pronumele determinat:
"* masculin - nominativ-acuzativ şi genitiv-dativ:
singular plural
- persoana I: eu/ mie însumi noi/ nouă înşine
- persoana a Il-a: tu/ ţie însuţi voi/ vouă înşivă
- persoana a III-a: el/ lui însuşi ei/lor înşişi
feminin - nominativ-acuzativ:
singular plural
- persoana I: eu însămi noi însene
- persoana a Il-a: tu însăţi voi însevă
- persoana a III-a: ea însăşi ele însele/ înseşi
feminin - genitiv-dativ:
singular plural
- persoana I: mie însemi nouă însene
- persoana a Il-a: ţie înseţi vouă însevă
- persoana a III-a: ei înseşi lor înseşi

1. Completaţi spaţiile de mai jos cu pronumele de întărire potrivite:

Eu …………………….. am hotărât acest lucru
Tu ……………………… vrei acest post
Noi…………………….. dorim să citim această carte
Vouă……………………nu vă place revista aceasta
Lor …………………… le convine să plece maid evreme
Ea……………………….vrea să plece la Londra.
Lui………………….... nu îi place la Paris

2. Corectaţi erorile din următoarele enunţuri

Cuvintele înseşi sunt grele
Le-am dat cartea fetelor însăşi
Ele însăţi au spus asta
Ei însăşi s-au schimbat
Telefoanele îmşişi sunt bune
3. Alcătuiţi enunţuri cu următoarele forme ale pronumelui de întărire la nominativ şi genitive: însămi, înşine, însuţi.
4. Alcătuiţi un dialog care să conţină cât mai multe forme ale pronumelor de întărire
Alte forme ale pronumelui negativ sunt nimic, nimeni, care la G-D au forma nimănui
Formele adjectivului negativ2 sunt niciun coleg, nicio fată, niciunui coleg, niciunei fete
Negaţia se dublează întotdeauna în limba română: pronumele, adjectivele saua dverbele negative sunt dublate de adverbul
negativ (Nu am văzut nimic, nu a venit nicio fată)
Scrieţi formele adecvate de pronume negativ în anunţurile de mai jos:
......................nu a venit azi la curs
Nu am văzut azi pe.......................
.........................nicio fată nu a întrebat nimic
.......................dintre ele nu au văzut această piesă.
..........................nu i-a plăcut piesa de teatru
Cartea nu este a ................................
Aceste articole nu aparţin.................. dintre ei.
Flroile nu sunt ale................
Cărţile ...................... elev nu se află la bibliotecă
Arta .........................pictoriţe nu este recunoscută
...........................coleg nu a adus azi bomboane.

PRONUME RELATIV
Forme corecte! DE REŢINUT
Băiatul a cărui carte
Fata a cărei carte
Băiatul ale cărui cărţi
Fata ale cărei cărţi
Băieţii a căror carte
Fetele a căror carte
Băieţii ale căror cărţi
Fetele ale căror cărţi
Băiatul al cărui câine
Fata al cărei câine
Băiatul ai cărui câini
Fata ai cărei câini
Băieţii al căror câine
Fetele al căror câine
Băieţii ai căror câini
Fetele ai căror câini
Forme corecte!!! DE REŢINUT
Cartea pe care am citit-o
Omul pe care l-am întrebat
Cartea care mi-a plăcut
Omul care mi-a răspuns vs Cartea care am citit-o
Omul care l-am întrebat

VERBUL
DIATEZA
 Activă: arată ca acţiunea e făcută de subiectul gramatical
 Pasivă: subiectul gramatical suferă acţiunea al cărei autor este subiectul logic- complementul de agent. Au forme
numai verbele tranzitive;
CINEVA + A FI / VERB *PARTICIPIU + DE CĂTRE CINEVA
 Reflexivă: subiectul face şi tot el suferă acţiunea verbului. Este însoţit de pronumele reflexiv, care nu are funcţie
sintactică în cazul de faţă.
2
. Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este să distingem, de pildă, între:
- niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor)
sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi, eu nu am nici un frate, nici mai mulţi);
- niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul, nici celălalt
- combinaţii în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala, de exemplu, adverbul măcar (N-are nici măcar un
prieten).
 CINEVA + PRONUME REFLEXIV ( mă, te, se, ne vă, se) / VERB +...................
MODUL- este forma pe care o ia verbul, pentru a arăta cum consideră vorbitorul acţiunea
a) personal : indicativul, conjunctivul, condiţional-optativul, imperativul
b) nepersonal: infinitivul, gerunziul, participial, supinul (nu pot avea funcţia sintactică de predicat verbal, astfel
deţine funcţii sintactice asemănătoare substantivului)
DETALIERE3
• INDICATIVUL-
Prezentul-
Eu învăţ mă învăţ sunt învăţat
Tu înveţi te înveţi eşti învăţat
El învaţă se învaţă este învăţat
Noi învăţăm ne învăţăm suntem învăţaţi
Voi învăţaţi vă îvăţaţi sunteţi învăţaţi
Ei învaţă se învaţă sunt învăţaţi

Imperfectul - radical +desinenţe (am, ai, a, am, aţi, au)

Eu învăţam mă învăţam eram învăţat
Tu învăţai te învăţai erai învăţat
El învăţa se învăţa era învăţat
Noi învăţam ne învăţam eram învăţaţi
Voi învăţaţi vă învăţaţi eraţi învăţaţi
Ei învăţau se învăţau erau învăţaţi

Perfectul compus - a avea la indicativ (am, ai, a, am, aţi, au) + participiul verbului
Eu am învăţat m-am învăţat am fost învăţat
Tu ai învăţat te-ai învăţat ai fost învăţat
El a învăţat s-a învăţat a fost învăţat
Noi am învăţat ne-am învăţat am fost învăţat
Voi aţi învăţat v-aţi învăţat aţi fost învăţat
Ei au învăţat s-au învăţat au fost învăţat

Perfectul simplu – radical + desinente (i, şi, ă, răm, răţi, ră)

Eu învăţai mă învăţai fui învăţat
Tu învăţaşi te învăţaşi fuşi învăţat
El învăţă se învăţă fu învăţat
Noi învăţarăm ne învăţarăm furăm învăţaţi
Voi învăţarăţi vă învăţarăţi furăţi învăţaţi
Ei învăţară se înăţară fură învăţaţi

Mai mult ca perfectul – radical +desinenţe (sem, seşi, se, serăm, serăţi, seră)
3
Voi oferi exemple pentru cele trei diateze ( activă, reflexivă, pasivă), la toate timpurile ce aparţin de modurile personale
Eu învăţasem mă învăţasem fusei învăţat
Tu învăţaseşi te învăţaseşi fuseşi învăţat
El învăţase se învăţase fuse învăţat
Noi învăţaserăm ne învăţaserăm fuserăm învăţaţi
Voi învăţaserăţi vă învăţaserăţi fuserăţi învăţaţi
Ei învăţaseră se învăţaseră fuseră învăţaţi

Viitorul –a vrea la prezent (voi, vei, va, vom, veti, vor) + infinitiv
Eu voi învăţa mă voi învăţa voi fi învăţat
Tu vei învăţa te vei învăţa vei fi învăţat
El va învăţa se vor învăţa va fi învăţat
Noi vom învăţa ne vom învăţa vom fi învăţat
Voi învăţa vă veţi învăţa veti fi învăaţt
Ei vor învăţa se vor învăţa vor fi învăţat

Viitorul anterior- viitorul auxiliarului a fi + participiul verbului

Eu voi fi învăţat mă voi fi învăţat voi fi fost învăţat
Tu vei fi învăţat te vei fi învăţat vei fi fost învăţat
El va fi învăţat se va fi învăţat va fi fost învăţat
Noi vom fi învăţat ne vom fi învăţat vom fi fost învăţat
Voi veţi fi învăţat vă veţi fi învăţat veţi fi fost învăţat
Ei vor fi învăţat se vor fi învăţat vor fi fost învăţat

• CONJUNCTIVUL-
Prezentul - să + indicativ prezent
Eu să învăt să mă învăţ să fi învăţat
Tu să înveţi să te înveţi să fi învăţat
El să înveţe să se înveţe să fi învăţat
Noi să învăţăm să ne învăţăm să fi învăţat
Voi să învăţaţi să vă învăţaţi să fi învăţat
Ei să înveţe să se înveţe să fi învăţat

Perfectul - conjunctivul verbului a fi + participiu

Eu să fi învăţat să mă fi învăţat să fi fost învăţat
Tu să fi învăţat să te fi învăţat să fi fost învăţat
El să fi învăţat să se fi învăţat să fi fost învăţat
Noi să fi învăţat să ne fi învăţat să fi fost învăţat
Voi să fi învăţat să vă fi învăţat să fi fost învăţat
Ei să fi învăţat să se fi învăţat să fi fost învăţat
 • CONDIŢIONAL-OPTATIVUL
Prezentul auxiliarul (aş, ai, ar, am, aţi, ar) + infinitiv
Eu aş învăţa m-aş învăţa aş fi învăţat
Tu ai învăţa te-ai învăţa ai fi învăţat
El ar înăţa s-ar învăţa ar fi înăţat
Noi am învăţa ne-am învăţat am fi învăţat
Voi aţi învăţa v-aţi învăţat aţi fi învăţat
Ei ar învăţa s-ar învăţat ar fi învăţat

Perfectul - condiţionalul verbului a fi + participiu

Eu aş fi învăţat m-aş fi învăţat aş fi fost învăţat
Tu ai fi învăţat te-ai fi învăţat ai fi fost învăţat
El ar fi înăţat s-ar fi învăţat ar fi fost învăţat
Noi am fi învăţat ne-am fi învăţat am fi fost învăţat
Voi aţi fi învăţat v-aţi fi învăţat aţi fi fost învăţat
Ei ar fi învăţat s-ar fi învăţat ar fi fost învăţati

• IMPERATIVUL (identic cu forma inidicativului prezent)

-prezintă două forme pentru persoana a II-a sg .şi pl. (afirmativ şi negativ)
Tu învaţă tu nu învăţa
Voi învăţaţi voi nu învăţaţi
• INFINITIV
A + RADICAL+ SUFIX (conjugarile)
Exemplu: a cânta (I), a plăcea (II), a râde (III), a iubi (IV)
• PARTICIPIU
RADICAL+ SUFIX INFINITIV + SUFIX PARTICIPIAL ( T sau S)
Exemplu : cântat, plăcut, râs, iubit
• GERUNZIU
RADICAL +SUFIX GERUNZIAL (IND)
Exemplu: cântând, plăcând, râzând, iubind
• SUPIN
DE + LA + DUPĂ+PENTRU + PARTICIPIU
Exemplu: de cântat, de plăcut, de râs, de iubit
Ortografia lui a fi! DE REŢINUT
Fii cuminte! Imperativ pozitiv
Nu fi fraier! Imperative negativ
Să (nu) fii punctual. Conjunctiv pozitiv/ negativ
Scrierea verbelor A CREA şi A AGREA
Trebuie să se ţină seama că rădăcinile lor sunt „ere-"' şi „agre-", cărora li se adaugă elementele flexionare specifice,
bunăoară, verbului „a lucra" (-ez, -ezi, -ează, -am, -aţi, -ează, -at, -and).
Astfel se obţin formele: creez, agreez, creezi, agreezi, creează, agreează, creăm, agreăm, creaţi, agreaţi, creat, agreat,
creând, agreând etc. Obs. Se scrie, însă, aşază, înşală, nu aşează, înşealâ\

Conjugaţi verbele a învăţa, a şti, asculta, a întreba la diateza reflexivă şi pasivă.

!!!Unele forme flexionare:
- a continua are, conform normei actuale, la indicativ şi conjunctiv prezent, persoana I singular, forma (să) continui (nu
(să) continuu), ca şi la persoana a II-a singular, după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia);
- a mirosi are la indicativ prezent, persoana a III-a plural, forma (ei) miros (nu (ei) miroase);
© Verbele de conjugarea a IV-a se scriu la infinitiv prezent (şi la formele compuse cu acesta), precum şi la perfectul simplu,
persoana a III-a singular, cu un singur -/ (dar la persoana I singular cu -ii): a citi - ea va citi, el ar citi, nu citi!, el citi/eu
citii; a veni - ea va veni, ea ar veni, nu veni!, el veni/eu venii...
© Sunt corecte formele verbelor a voi (voiesc, voiam, voisem ...) şi a vrea (vreau, vream, vrusesem...), sunt incorecte
formele verbale rezultate din contaminarea lor (nu: vrui, vrusei, vroiam, vroisem...).
Scrierea verbelor A CREA şi A AGREA
Trebuie să se ţină seama că rădăcinile lor sunt „ere-"' şi „agre-", cărora li se adaugă elementele flexionare specifice,
bunăoară, verbului „a lucra" (-ez, -ezi, -ează, -am, -aţi, -ează, -at, -and).
Astfel se obţin formele: creez, agreez, creezi, agreezi, creează, agreează, creăm, agreăm, creaţi, agreaţi, creat, agreat,
creând, agreând etc. Obs. Se scrie, însă, aşază, înşală, nu aşează, înşealâ\

NUMERALUL
ATENŢIE !
premiul (locul) al doilea al treilea
clasa întâi a doua a treia
pagina I al II-lea al III-lea
a II-a a III-a
N – Doi au terminat lucrările. (primii, al doilea)
Ac – Nu i-am văzut pe doi dintre elevii mei.
D – Am comunicat celor doi rezultatele (primului, celui dintâi, celui de-al doilea)
G – Rezultatele a doi dintre ei erau bune (întâii, întâilor)
[al, a, ai, ale] celor doi
De reţinut forme corecte!!!
Ora unu
Ora două
Ora douăsprezece
Ora douăzeci si unu
Ora douăzeci si două vs Ora una/Ora doi/ Ora doisprezece/ Ora douăzeci si una/ Ora douăzeci si doi

Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus substantivului şi forma
întâia: clasa întâi/întâia.

În construcţia cu prepoziţia de (care şi-a pierdut sensul partitiv „dintre”, dobândind sensul „de felul”) + pronume
posesiv, norma actuală admite, pe lângă plural, şi singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu, o prietenă de-ale
mele/de-a mea.
Numeralul cardinal unu se scrie fără -/ final, pentru a-1 diferenţia de pronumele nehotărât unul: îţi voi telefona la ora unu
(numeral cardinal). Unul voia asta, altul voia altceva, (pronume nehotărât); când este determinat, numeralul se foloseşte
însă cu forma unul. Unul singur a venit, nu doi. //Doar unul dintre ei a rezolvat problema.
© Numeralele cardinale şi cele ordinale trebuie folosite cu forme de feminin când se referă la substantive feminine la
singular sau la plural, precum şi la neutre plural: clasa întâi/ întâia, clasa a doua, clasa a douăsprezecea, ora douăsprezece/
două/ douăzeci şi două, douăsprezece mii de lei, treizeci şi două de cărţi...
în situaţia substantivelor neutre, dacă se referă la un singur obiect, numeralul apare cu forma de masculin: al o sută doilea
dintre numere/ numărul o sută doi..., iar dacă presupun pluralul, numeralul apare cu forma de feminin: o sută două dintre
meciurile echipei/ o sută două meciuri, o mie douăzeci şi două de numere...
© în exprimarea datei, pentru prima zi a lunii se foloseşte numeralul ordinal, nu cel cardinal, cu formă de~ masculin: întâi
Decembrie, întâi Mai (nu: Unu Decembrie, Unu Mai), iar numărătoarea se continuă cu femininul (două aprilie,
douăsprezece septembrie, douăzeci şi două iunie...), norma actuală admiţând şi masculinul (doi mai, doisprezece august,
douăzeci şi doi noiembrie...).
O Structura numeral cardinal + substantiv este proprie numeralelor cardinale până la nouăsprezece sau compuselor cu
aceste numerale situate pe ultimul loc, iar relaţia dintre ele este marcată de acord în gen, număr şi caz, când sunt folosite cu
valoare adjectivală (zero valoare/ valoare zero, douăsprezece cărţi, un milion trei sute doi lei...) şi în gen, când sunt folosite
cu valoare substantivală (două dintre cărţile acelea, o sută douăsprezece din zilele anului...).
Sunt corecte formele următoarelor numerale: paisprezece, cincisprezece şaisprezece, şaptesprezece, optsprezece, cincizeci,
şaizeci... (numai în pronunţare] în ritm rapid se admit formele cinsprezece, cinzeci..., nerecomandabile în scris).
© Formele corecte ale unor numerale ordinale, datorită modului de formari şi acordului, sunt următoarele: a cincea oră/ al
cincilea concurs, a cincisprezecea fată/ al cincisprezecelea om, a cincizecea carte/ al cincizecilea roman, a optzecea ui
optzecilea, al o sutălea elev (nu: al o sutelea elev, fiind vorba de o singură sută) ni două sutelea spectacol (nu: al două
sutălea, întrucât se referă la două sute), a mielea clasat, al treimiilea participant.
© DOOM2 recomandă ca numeralele sub zece să se scrie în cuvinte, iar cele mai mari să se scriu cu cifre: în clasă sunt 32
de elevi, dintre care doi absenteazt. motivat.

EXERCIŢII:
1. Alege forma corectă de exprimare:
 cel puţin din punct de vedere al traficului rutier
cel puţin din punctul de vedere al traficului rutier
 potrivit tragerii la sorţi efectuată astăzi la Viena
potrivit tragerii la sorţi efectuate astăzi la Viena
 s-au bătut monezi
s-au bătut monede
 datorită unor lucrări ce se efectuează (...) traficul este blocat
din cauza unor lucrări ce se efectuează (...) traficul este blocat
 se circulă pe acest segment cu maxim patruzeci de kilometri la oră
se circulă pe acest segment cu maximum patruzeci de kilometri la oră
 Este greu ca să pătrunzi în această junglă
Este greu să pătrunzi în această junglă
2. Alege varianta corectă:
• A făcut aluzie/ iluzie la greşeala comisă.
• Îmi vorbea pe un ton familial/ familiar.
• Oralul/orarul a fost bine întocmit.
• Cabana este o locuinţă temporară/temporală.
• Războaiele produc erori /orori de nedescris.
3. Identifică pleonasmele din enunţurile următoare
a. A aflat despre grevă din mijloacele mass-media.
b. Sunt un june tânăr şi nefericit.
c. A revenit din nou la noi.
d. Concluzia finală a fost că nu s-a studiat la modul serios.
e. Mi-a vorbit firesc şi natural.
4. Subliniaţi forma corectă a cuvintelor:
corigent – corijent; detaliat – detailat.
adecvat – adecuat; cremvuşti – crenvuşti;
container – conteiner;
5. Alcătuiţi enunţuri pentru fiecare din formele de mai jos:
de altfel – de alt fel; defel – de fel;
decât – de cât; demult - de mult
6. Indicaţi antonimele cuvintelor:
benefic, autentic, nocturn, altruist, a elibera, a detesta.
7. Daţi exemple de expresii în care să folosiţi următoarele sensuri ale cuvântului cap:
a) extremitate a corpului uman;
b) minte, memorie;
c) sens figurat în expresii.
8. Indicaţi un sinonim pentru cuvintele: gălbejit, îngânfat, stricat, ţeapăn, neînţelegere.
9. Indicaţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte : purtare, a micşora, neatent, a mări, a sili.
10. Indicaţi câte un antonim pentru cuvintele: a ajuta, ascuţit, blond, real, sinceritate.
11. Daţi câte cinci exemple din familia lexicală a cuvintelor: fată şi fapt.
12. Indicaţi câte două expresii sau locuţiuni care să conţină cuvintele: buză şi carne. Alcătuiţi propoziţii cu aceste cuvinte.
13. Arătaţi în două contexte ce valori morfologice poate avea cuvântul: un.
14. Alcătuiţi propoziţii cu perechile paronimice:
capsator – captator; glacial – glacial;
compliment – complement; etic - epic;
lacună – lagună.
15. . Indicaţi forma corectă din perechile:
aciua – aciuia; contingent – contigent;
adaus – adaos; desconspira – deconspira;
agreere – agreare; papălapte – papă-lapte
griş – gris; lefi – lefuri;
salar – salariu; sandvici- sandviş.
16. Folosiţi în propoziţii cuvintele omonime:
capital, carieră, bancă, monitor.
17. Construiţi propoziţii cu perechile paronimice: atlas – atlaz; biografie – bibliografie; solitar – solidar.
18. Despărţiţi în silabe cuvintele: coeziune, deunăzi, coafa, vacuum, şifonier, reînfiinţare, abject, recordman, excreşcenţă,
leoaică.
19.Despărțiți in silabe cuvintele și marcați apoi grupurile de sunete: creioane, coaptă, poezie, acuarelă, mai, leu,
aripioară, deal, fier, teamă.
20.Despărțiți in silabe și scrieți fonetic cuvintele: degețel, gladiolă, jucărie, cheag, cerere, ciorbă, sufix, unghi, ghips,
xilofon.
21.Explicați cum s-au format cuvintele: doisprezece, părintesc, neistovit, răscruce, altceva, copilaș, a reface, strămoș,
omenește, Baia Mare.
22.Precizați sinonimele cuvintelor: falnic, pedeapsă, limpede, a certa, popor, prietenie, generozitate, virtuos, triumf, straniu
23.Precizați antonimele cuvintelor: devreme, bun, simpatie, a urca, nimeni
24.Găsiți familia lexicală a cuvântului om și câmpul lexical al cuvântului animal.
25.Faceți propoziții cu următoarele perechi de omonime: frac, volum, pică, pompă, unde.
26.Construiți propoziții cu paronimele: prinos/prisos, a gera/a gira, baretă/beretă, orar/oral, temporar/temporal