Вы находитесь на странице: 1из 22

Tema 1: Organizarea contabilităţii în întreprinderile comerciale

1. Rolul şi principiile de organizare a contabilităţii în comerţ.


2. Principii de evaluare a stocurilor de mărfuri şi structuri de preţ.
1.
Întreprinderile comerciale au drept scop activitatea de intermediere intre producător şi
consumatorul final. Comerţul consta în cumpărarea de mărfuri şi revânzarea lor la un preţ mai
mare în scopul obţinerii profitului. Circulaţia mărfurilor în unităţi comerciale parcurge 3 etape:
A aprovizionarea
B stocarea
C vânzarea / desfacerea
A La aprovizionarea mărfurilor contabilitatea urmăreşte principalele 2 momente:
1. Momentul intrării mărfurilor - aici contabilitatea va verifica daca coincide momentul intrării
mărfurilor în întreprindere cu momentul recepţionării lor şi facturării, astfel pot exista mai multe
situaţii:
- Situaţie ideala : când toate aceste 3-i momente coincid;
- Când mărfurile intrate sunt nefacturate;
- Mărfurile intrate sunt însoţite de factura, insa momentul recepţiei lor nu coincide cu
momentul intrărilor în întreprindere.
2 . Momentul achitării mărfurilor : - achitare în avans
- imediata
- ulterioara
B Stocarea - formarea unor anumite stocuri de mărfuri la depozitele unităţilor comerciale pentru
a asigura desfăşurarea normala a activităţii acestei unităţi. Un stoc insuficient poate provoca
întreruperea activităţii pe o anumita perioada. Insa daca stocul e prea mare, el tot influenţează
negativ activitatea unităţii comerciale (cheltuieli suplimentare de păstrare, imobilizări de
mijloace băneşti). Stocul de mărfuri poate fi la începutul perioadei sau lunii, la sfârşitul perioadei
sau lunii şi la o anumita data.
Structura stocurilor de mărfuri poate fi prezentata astfel:
--- în circulaţie
Stocul de --- la depozit
mărfuri --- în transportare
--- în gestiune
--- în gaj
C Vânzarea - aici contabilitatea va urmări următoarele momente:
1 Momentul vânzării - se va urmări daca coincide momentul vânzării mărfurilor cu momentul
livrării lor efective. Pot apărea situaţia - Când mărfurile se considera vândute, dar expedierea lor
nu s-a efectuat până la moment;
2 Momentul achitării - în avans,
- imediata
- ulterioara
Organizarea vânzării în unităţi comerciale depinde în mare măsura de tipul unităţilor comerciale.
Astfel exista câteva tipuri de unităţi comerciale:
- Unităţi comerciale specializate (Cu ridicata, cu amănuntul, de alimentaţie publică, etc);
- Unităţi comerciale cu activitate mixta (combina comerţul cu amănuntul şi cel cu ridicata, s.a.);
- Unităţi comerciale cu activitate combinata / complexa (Întreprinderi de producţie care au
magazinele sale proprii).

2.
Evaluarea - expresia monetara / bănească a valorii mărfurilor
Principiile evaluării:
1 Principiul alegerii obiectului evaluării
2 Principiul alegerii formei sau metodei de evaluare
3 Principiul prudentei
4 Permanentei metodelor
5 Continuităţii activităţii etc.
Formele evaluării:
1 Evaluarea iniţiala a stocurilor de mărfuri (la intrarea în patrimoniu) - se efectuează la valoarea
de intrare care depinde de sursa de intrare a mărfurilor în unitatea comerciala.
Astfel pentru mărfurile intrate de la furnizor valoarea de intrare va cuprinde : valoarea de
cumpărare a mărfurilor şi alte cheltuieli legate cu aducerea mărfurilor la destinaţie şi în starea
de utilitate (cheltuieli de transport, încărcare / descărcare, de asigurare a mărfii pe timpul
transportării, taxe nerecuperabile,etc ). TVA nu se include în valoarea de intrare, iar disconturile
primite şi returnările de mărfuri se scad din valoarea de intrare.
Pentru mărfurile din producţie proprie valoarea de intrare va fi egala cu costul efectiv al
mărfurilor produse.
Pentru intrarea mărfurilor din alte surse : SNC 2 - SINESTATATOR (donaţii, ca cota în capital
statutar, schimb)
2 Evaluarea curenta a stocurilor de mărfuri (la ieşirea mărfurilor din patrimoniu)- Principalile
metode de evaluare curenta sunt:
- Metoda de identificare
- Costul mediu ponderat
- FIFO
- LIFO
- Metoda vânzărilor cu amănuntul SNC 2 - SINESTATATOR (Care şi cum functioneaza)
3 Evaluarea de bilanţ (in rapoarte financiare) - stocurile de mărfuri se reflecta în bilanţ la
valoarea mai mica dintre cost (valoarea de intrare) şi valoarea realizabila neta.
Valoarea realizabila neta - preţul posibil de vânzare a mărfurilor diminuat cu cheltuielile
probabile de vânzare.

Structuri de preţuri
Preţul - expresie băneasca a mărfurilor. în unităţile de comerţ mărfurile sunt evaluate la diferite
preţuri astfel principalile categorii de preţuri sunt următoarele:
- Preţ de livrare al producătorului - preţ la care circula mărfurile de la producătorii industriali la
unităţile comerciale în cea mai mare parte la cele cu ridicata.
- Preţ cu ridicata - preţ practicat de unităţile comerciale cu ridicata sau e preţul la care se livrează
mărfurile unităţilor comerciale cu amănuntul.
- Preţ cu amănuntul - preţ la care se vind mărfurile consumatorilor finali (populaţiei).
In literatura de specialitate mai sunt întâlnite următoarele categorii de preţ:
- preţuri fixate de stat;
- preţuri formate de întreprindere;
- preţuri republicane;
- preţuri zonale;
- preţuri locale.
Modul de calcul al preţului de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA:
Exemplu: Exista următoarele date privind marfa B:
Valoarea mărfii intrate de la furnizor, fără TVA - 30 unităţi câte 6 lei / unitate
TVA - 20%
Cheltuieli de transport inclusiv TVA efectuate de furnizor - 72 lei,
Adaos comercial practicat de magazin - 10%
Preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA se va calcula după formula :
Preţ de cumpărare + Chelt Transport + Adaos Com. + TVA inclus în preţ de vânzare
Tema 2 : Contabilitatea operaţiilor cu mărfuri
1. Formele şi documentele aprovizionării cu mărfuri. Contabilitatea aprovizionării cu
mărfuri a unităţilor comerciale cu ridicata
2. Particularităţi privind reflectarea operaţiilor de aprovizionare cu mărfuri în unităţile de
comerţ cu amănuntul
3. Formele şi documentele vânzării mărfurilor. Contabilitatea vânzării mărfurilor din
unităţi comerciale cu ridicata
4. Contabilitatea vânzării mărfurilor din unităţi comerciale cu amănuntul prin diferite
forme
5. Particularităţile operaţiilor cu mărfuri în consignaţie. Contabilitatea mărfurilor în
comerţul de consignaţie.
1.
Aprovizionarea cu mărfuri se efectuează în baza contractelor încheiate anterior prin următoarele
forme:
- pe răspunderea furnizorului - furnizorul poartă răspunderea pe toata perioada transportării
mărfurilor până la locul de destinaţie;
- prin delegatul propriu al unităţii comerciale - unui lucrator al întreprinderii i se eliberează o
delegaţie (forma 2 sau 2a) în scopul aprovizionării cu mărfuri de la furnizor . Răspunderea o
poartă persoana dată;
- prin depozite de repartizare - aprovizionarea de la acest depozit se efectuează în baza Notei de
Comandă.
Principalele documente întocmite la aprovizionarea cu mărfuri sunt de 2 tipuri:
1 Documente de transport şi marfă: factura fiscală, factura de expediţie, certificat de calitate,
certificat de provenienţă, specificaţie de conţinut;
2 Documente de plată : ordin de plată, dispoziţie de casă de plată, cec de decontare, etc.
Principalele căi de aprovizionare cu mărfuri a unităţilor de comerţ cu ridicata sunt:
1 de la furnizori / producători
2 din import
3 prin depozite de repartizare
4 prin intermediul titularilor de avans etc.
Principala sursă de aprovizionare cu mărfuri a unităţilor de comerţ cu ridicata o constituie
furnizorii. Relaţiile cu furnizorii sunt reglementate de contracte încheiate anterior. Mărfurile
primite de la furnizori sunt supuse recepţiei cantitative şi calitative, recepţia mărfurilor se
efectuează conform Regulamentului cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi
calităţii aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM N1068 din 20.10.2000. În cazul stabilirii unor
divergente intre datele documentelor primite şi marfa recepţionată efectiv se întocmeşte Act /
Proces - verbal de recepţie în care se indică cantitatea efectiv primită, preţul şi valoarea. Acest
document este întocmit şi semnat de către membrii unei comisii de recepţie în care trebuie sa fie
prezent un reprezentant al furnizorului sau a organelor de stat, sau a unei organizaţii
necointeresate. La primirea mărfurilor de la furnizori divergentele stabilite pot fi clasificate
astfel:
După natura lor diferenţele pot fi:
 Cantitativ – valorice (cantitatea efectiv recepţionată nu corespunde cu cea din
factura fiscală)
 Calitativ – valorice (calitatea mărfii primite nu corespunde celei contractate)
 Valorice.
Diferenţele cantitativ – valorice după sensul lor pot fi:
- plusuri,
- lipsuri
Plusurile după modul de soluţionare sunt de 2 feluri:
- plusuri admise(acceptate) în gestiune – dacă marfa se încadrează în prevederile contractuale,se
contabilizează ca o intrare de marfă;
- plusuri respinse (neacceptate în gestiune) - dacă marfa nu se încadrează în prevederile
contractuale, cantităţi de marfa de care întreprinderea nu are nevoie şi le ia la păstrare pentru o
perioadă şi apoi le restituie furnizorului, se întocmeşte proces verbal de preluare a mărfurilor în
custodie, se contabilizează în debitul contului 921”Valori de mărfuri şi materii prime în
custodie”.
Lipsurile pot fi:
- lipsuri din vina furnizorului (în cazul cînd marfa nu a fost achitată se solicită furnizorului o
factură fiscală cu suma corespunzătoare; dacă plata s-a efectuat în avans, furnizorul devine
debitor în mărimea valorii mărfurilor şi sumei TVA aferente.
- din vina organizaţiei de transport (se impută acesteia la costul de aprovizionare a mărfii lipsă
plus adaosul comercial şi TVA, se contabilizează analogic lipsurilor din vina furnizorului cu
unica deosibire că se utilizează contul 539);
- din vina delegatului propriu al unităţii de comerţ (se impută acestuia la costul de aprovizionare
a mărfii lipsă plus adaosul comercial şi TVA);
- Lipsurile ce reprezentă perisabilităţi în limita normelor (se trec la cheltuieli comerciale ale
unităţii de comerţ)
- Lipsurile ce reprezentă pierderi din cauza calamităţilor naturale (se trec la cheltuielile perioadei
ale unităţii de comerţ)
Evidenţa mărfurilor în unităţile de comerţ se ţine în contul 217 „Mărfuri”, în unităţile de comerţ
cu ridicata se utilizează contul 2171 „Mărfuri în unităţile de comerţ cu
ridicata”.Organizarea contabilităţii mărfurilor în unităţile de comerţ depinde de momentul
achitării mărfurilor achiziţionate:
1. Achitare ulterioară
Valoarea mărfurilor achiziţionate de la furnizori:
Dt 217.1
Dt 534.2
Ct 521
Înregistrăm valoarea cheltuielilor de transport:
Dt 217.5
Dt 534.2
Ct 521, 539
P.S: Poate fi de asemenea înregistrat în acelaşi cont 217, subconturile luate anterior pot fi luate
arbitrar
Achitarea:
Dt 521
Ct 242
Achitare prealabilă
1. Avansul acordat furnizorului:
Dt 224
Ct 242
2. Primirea mărfurilor de la furnizori:
Dt 217.1
Dt 534.2
Ct 521, 539
3. Cheltuielile de transport:
Dt 217.1
Dt 534.2
Ct 521
4. Trecerea în cont a avansului acordat anterior:
Dt 521
Ct 224
Contabilizarea lipsurilor de mărfuri constatate la recepţie
Diferente cantitativ valorice constatate la recepţie sub forma de lipsuri din vina furnizorului,
Varianta 1
1. Înregistram mărfurile stabilite ca lipsă din vina furnizorului:
Dt 714
Dt 534.2
Ct 521
2. Înaintarea reclamaţiei furnizorului:
Dt 229
Ct 612
Ct 534
3. Achitarea reclamaţiei de furnizor:
Dt 242
Ct 229
Varianta 2
5. Înregistram mărfurile stabilite ca lipsă din vina furnizorului:
Dt 714
Ct 217.1
Înaintarea reclamaţiei furnizorului şi achitarea reclamaţiei de furnizor- la fel ca la Varianta 1.
Diferente cantitativ valorice constatate la recepţie sub forma de lipsuri în limita normelor de
perisabilitate naturala.
1. Înregistram mărfurile stabilite ca lipsă în limita normelor de perisabilitate:
Dt 712
Ct 217.1
2. Înregistram TVA pentru mărfurile stabilite ca lipsa în limita normelor de perisabilitate:
Dt 713
Ct 534
Diferente cantitativ valorice constatate la recepţie sub forma de lipsuri din vina delegatului
propriu al unităţii de comerţ. Gestionarul achită lipsa la preţ de vînzare cu TVA .
1. Înregistram mărfurile stabilite ca lipsă din vina gestionarului
Dt 714
Ct 217.1
2. Înregistram creanţa gestionarului pentru mărfurile stabilite lipsă din vina lui
Dt 227
Ct 534.2
Ct 612, 515
3. Înregistram achitarea creanţei gestionarului pentru mărfurile stabilite lipsă
Dt 241 (531)
Ct 227
4. Trecerea veniturilor anticipate la veniturile perioadei:
Dt 515
Ct 612
Aprovizionarea cu mărfuri a unităţii de comerţ cu ridicata prin intermediul titularului de
avans:
Eliberarea avansului din casă:
Dt 227
Ct 241
Primirea mărfurilor:
- în mărimea avansului
Dt 217.1
Dt 534.2
Ct 227
- la suma diferenţei (în cazul cînd valoarea mărfurilor depăşeşte mărimea avansului)
Dt 217.1
Dt 534.2
Ct 532
Achitarea lucratorului a diferenţei:
Dt 532
Ct 241
Exemple
EX 2.1 : O unitate de comerţ cu ridicata se aprovizionează cu mărfuri de la furnizori conform
facturii care cuprinde:
a) valoarea mărfii la preţ contractual - 310 000 lei
b) TVA - 20% - 62 000 lei
c) cheltuieli de transport, inclusiv TVA - 30 000 lei
d) Total spre plata - 402 000 lei
Achitarea cu furnizorul s-a efectuat ulterior prin transfer:
EX 2.2 : O unitate de comerţ cu ridicata achită un avans unui furnizor în mărime de 100% de la
valoarea mărfurilor ce urmează sa le livreze(inclusiv TVA) în sumă de 188 400 lei. Conform
facturii s-au primit mărfuri de la furnizori:
a) Valoarea mărfurilor - 150 000 lei
b) TVA - 20% - 30 000 lei
c) cheltuieli de transport, fără TVA - 7000 lei
d) TVA - 20 % - 1400
e) Pentru plata - 188 400 lei
EX 2.3 : O unitate de comerţ cu ridicata achită un avans unui furnizor în mărime de 100% de la
valoarea mărfurilor ce urmează sa le livreze(inclusiv TVA) în sumă de 188 400 lei. Conform
facturii s-au primit mărfuri de la furnizori:
a) Valoarea mărfurilor - 150 000 lei
b) TVA - 20% - 30 000 lei
c) cheltuieli de transport, fără TVA - 7000 lei
d) TVA - 20 % - 1400
e) Pentru plata - 188 400 lei
La recepţie s-au constatat diferente cantitativ valorice sub forma de lipsuri în sumă - 170 lei (fără
TVA) Din ele - 100 lei sunt din vina furnizorului, iar restul se încadrează în limita normelor de
perisabilitate naturala. Furnizorul recunoaşte reclamaţia. Achitările se efectuează prin
intermediul contului curent în valută naţională.
EX 2.4 : La recepţie se constată lipsuri din vina delegatului propriu al unităţii de comerţ în sumă
de 500 lei (cost de achiziţie). Gestionarul achită lipsa la preţ de vînzare cu TVA în caserie.
EX 2.5 : Unui lucrator al întreprinderii i s-a eliberat avans din casa în suma de 900 lei pentru
aprovizionare cu mărfuri. în baza documentelor justificative prezentate de titular (Decontul de
avans, Facturile, Cec) s-a înregistrat următoarea informaţie:
a) valoarea mărfurilor - 800 lei
b) TVA - 20% - 160 lei
Titularului de avans i se restituie diferenţa de sumă cheltuită.
2
Aprovizionarea cu mărfuri a unităţilor de comerţ cu amănuntul se efectuează în baza contractelor
încheiate anterior prin următoarele forme:
- prin delegatul propriu al unităţii comerciale cu ridicata;
- prin delegatul propriu al unităţii comerciale cu amănuntul;
- achiziţionarea de pe piaţa agro-alimentară.(în baza „Actului de achiziţie” de formă tip).
Unităţile de comerţ cu amănuntul au dreptul de a reflecta / evalua mărfurile primite prin una din
următoarele 2 variante:
1) La cost de achiziţie - în cazul dat contabilitatea aprovizionării cu mărfuri în unităţi de comerţ
cu amănuntul nu se va deosibi cu cea efectuata de unităţi de comerţ cu ridicata
2) La preţ de vânzare - în cazul utilizării variantei date apare necesitatea reflectării în evidenţa a
următoarelor 2 componente: - adaosul comercial; (se va utiliza contul 821)
- TVA inclus în preţul de vânzare (se va utiliza contul 825)
Adaosul comercial pentru mărfuri aprovizionate se înregistrează astfel:
Dt 217
Ct 821
Pentru TVA inclus în preţul de vânzare pentru mărfurile aprovizionate:
Dt 217
Ct 825
EX 2.6: O unitate de comerţ cu amănuntul se aprovizionează de la furnizori cu mărfuri în baza
facturii avem următoarele date:
Marfa A - 500 kg cu preţ 7lei/kg
Marfa B - 100 unităţi cu preţ 2lei/unitate
TVA - 20%
Cheltuieli de transport - 200 lei (efectuate cu transport propriu)
Adaos comercial practicat - 30%
E necesar de înregistrat formule contabile şi de calculat preţul de vânzare cu amănuntul unitar
pentru fiecare marfă.
Unităţile de comerţ cu amănuntul au o sursă specifică de aprovizionare - Aprovizionarea de la
piaţa.
În cazul aprovizionării de la piaţa apare necesitatea reflectării reţinerii impozitului pe venit în
reţinut la sursa de plată.
Aprovizionarea cu mărfuri de la piaţa:
Dt 217
Ct 539
Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plata:
Dt 539
Ct 534.1
Achitarea cu persoana fizică:
- din casă
Dt 539
Ct 241
- prin titular de avans
Dt 539
Ct 227
EX 2.7: O unitate de comerţ cu amănuntul în baza actului de achiziţie reflecta mărfurile
aprovizionate de la piaţă de la o persoana fizica oarecare utilizând contul 539.
Valoarea mărfii constituie - 300 lei. Impozit pe venit la sursa de plata – ?
Adaos comercial practicat de unitatea de comerţ cu amănuntul 10%
La fel ca în cazul unităţilor comerciale cu ridicata în cadrul aprovizionării cu mărfuri a unităţilor
de comerţ cu amănuntul se efectuează recepţia mărfurilor la care pot fi stabilite aceleaşi feluri de
divergente enumerate la unităţile de comerţ cu ridicata.
3
Vânzarea mărfurilor se efectuează prin diferite forme în dependenţa de tipul unităţii comerciale.
Astfel pentru unităţi de comerţ cu ridicata sunt caracteristice următoarele forme de vânzare:
1 - prin tranzit : Aceasta forma se poate efectua în 2 variante :
a) cu participarea bazei de comerţ cu ridicata la decontări;
b) fără participarea acesteia
2 - prin depozite de repartizare
Pentru unităţile de comerţ cu amănuntul sunt caracteristice următoarele forme de vânzare:
1 - vânzarea cu plata imediata în numerar; Are mai multe variante :
- prin autoservire;
- cu plata direct la vânzător;
- prin bon emis de vânzător;
- prin livrare la domiciliu; etc.
2 - vânzarea cu mica ridicata;
3 - vânzarea cu plata amânată;
4 - vânzarea prin cartele magnetice;
5 - vânzarea prin comerţul de consignaţie;
Documentele aferente vânzării mărfurilor sunt identice cu cele întocmite la aprovizionarea cu
mărfuri, numai se schimba persoana care întocmeşte aceste documente.
In unităţile de comerţ cu ridicata organizarea contabilităţii vânzărilor este influenţată în
mare măsura de momentul achitării mărfurilor cumpărate, astfel în cazul achitării în avans
formulele contabile vor fi următoare:
1 Primirea avansului de la cumpărători :
Dt 242
Ct 523
2 Reflectarea TVA de la avans:
Dt 225
Ct 534.2
3 Achitarea TVA de la avans:
Dt 534.2
Ct 242
4 Înregistrarea livrării mărfurilor cumpărătorilor:
Dt 221
Ct 611
Ct 534.2
5 Compensarea reciproca a avansului primit cu creanţa formată (se înregistrează la suma mai
mica dintre avans şi creantă) :
Dt 523
Ct 221
6 Suma TVA calculata de la avans se trece în cont:
Dt 534.2
Ct 225
In cazul când avansul este mai mic decât suma creanţei achitarea definitiva cu cumpărătorul se
înregistrează astfel:
Dt 242
Ct 221
La fel apare în acest caz şi o anumita datorie fata de buget privind TVA, la achitarea căreia se
înregistrează:
Dt 534.2
Ct 242
O alta forma de achitare caracteristica pentru unităţile de comerţ cu ridicata este achitarea
ulterioara:
1 Livrarea mărfurilor cumpărătorilor
Dt 221
Ct 611
Ct 534.2
2 Achitarea cumpărătorilor
Dt 242
Ct 221
3 Achitarea TVA
Dt 534.2
Ct 242
Caracteristic pentru ambele forme de achitare este înregistrarea costului mărfurilor vândute:
Dt 711
Ct 217
Pentru unităţile de comerţ cu ridicata este mai puţin utilizata achitarea imediata, de aceea o
precăutăm în întrebarea următoare.

EX 2.8 : În baza facturii s-au vândut mărfuri cumpărătorilor cu condiţia achitării totale în
avans prin virament. Factura fiscală cuprinde:
• valoarea mărfurilor, preţ - 234 000 lei;
• taxa pe valoare adăugată 8% -?
Total -?

Costul mărfurilor vîndute – 187 000 lei

4.Formele de achitare în comerţul cu amănuntul:


Cu plata imediata în numerar: Documentele specifice acestei forme sunt: Dispoziţie de casă de
încasare, Registrul de casa, Borderoul însoţitor (în cazul predării banilor la bancă prin încasator).
1 Încasarea banilor din vânzări:
Dt 241
Ct 611
Ct 534.2
2 Predarea banilor incasatorului:
Dt 245
Ct 241
3 Depunerea banilor la banca:
Dt 242
Ct 245
4 Costul mărfurilor vândute (se calculează la sfârşitul lunii după stabilirea procentului mediu al
adaosului comercial şi a sumei adaosului comercial aferent mărfurilor vândute pe parcursul lunii
şi celor ramase în stoc la sfârşitul lunii):
Dt 711
Ct 217
5 Înregistrarea TVA inclusa în preţul de vânzare aferente mărfurilor vândute:
Dt 825
Ct 217
6 Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute:
Dt 821
Ct 217
La sfârşitul lunii se efectuează calculul procentului mediu al adaosului comercial prin
relaţia (este necesar acest calcul când pentru diferite feluri de mărfuri se utilizează un procent
diferit de adaos comercial):
Sold iniţial 821 + Rulaj Ct 821 - Rulaj Dt 821
% AdaosCom = ------------------------------------------------------------------- * 100 %
Sold final 217 + Rulaj Ct 611
Sold initial 821 - suma adaosului comercial aferenta stocului de mărfuri la începutul perioadei;

Suma adaosului comercial aferenta mărfurilor vândute se calculează astfel:


Ad Com = % AdaosCom * RulajCt 611 / 100
Suma adaosului comercial pentru mărfurile aflate în stoc la sfârşitul lunii se poate calcula prin 2
variante:
1 - % Adaos Com * Sold Final 217
2 - Sold Final 821
EX 2.9 : Calcul al procentului mediu al adaosului comercial.
Se cunosc următoarele date privind circulaţia mărfurilor pe parcursul lunii:
1) stocul de mărfuri la începutul lunii la preţ de vânzare fără TVA - 120 000 lei, inclusiv adaosul
comercial 30 000 lei;
2) operaţiile economice în timpul lunii sunt următoarele:
- Se primesc mărfuri de la furnizori :
Valoarea mărfurilor - 70 000 lei
TVA 20% - ?
Catre plată, se achita prin transfer -?
- Se aprovizionează cu mărfuri de la persoane fizice : 1 000 lei
Impozitul pe venit ?
Achitarea cu persoana fizica - ?
- Se înregistrează mărfurile vândute cu plata imediata în numerar:
Venitul din vânzări - 140 000 lei
TVA 20% -?
- S-au stabilit lipsuri de mărfuri la inventariere în limita normelor de perisabilitate naturala:
La preţ de vânzare fără TVA - 600 lei
Adaos comercial pentru aceste mărfuri e 20%
% Adaosului Comercial îl calculam reieşind din faptul ca adaosul comercial pentru mărfurile
aprovizionate constituie 30%

Vânzarea cu plata în rate:


Vânzarea mărfurilor cu plata în rate este reglementata printr-o hotărâre a Guvernului prin care
sunt stabilite mărfurile care pot fi vândute în rate de asemenea mărimea salariului pe care trebuie
s-o deţină cumpărătorul de mărfuri în rate. La cumpărarea mărfurilor în rate este necesar sa se
întocmească un contract cu aceasta persoana care va prezenta buletinul de identitate şi o
adeverinţă de o anumita forma în care se indica mărimea salariului pentru:
1) Când se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 6 luni trebuie sa se prezinte salariu
câştigat pe 2 luni;
2) Când se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 1 an – salariul se indica pe 6 luni;
3) Când se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 2 ani – salariul se indica pe 8 luni;
4) Când se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 3 ani – salariul se indica pe 12 luni;
5) Când se cumpără mărfuri în rate pe un termen de 4 ani – salariul se indica pe 18 luni; etc.
La cumpărarea mărfurilor în rate cumpărătorul trebuie sa achite prima plata la momentul
cumpărării mărfurilor. Aceasta plata se numeşte – Acont. Mărimea acontului trebuie sa fie nu
mai mica de 20% din valoarea mărfurilor vândute. Iar în cazul când se vând mărfuri în suma mai
mare de 3 000 lei, acontul trebuie sa fie 50% şi mai mult.
Vânzarea mărfurilor în rate se poate efectua:
- lucratorilor întreprinderii;
- altor cumpărători.
Evidenţa vânzării mărfurilor cu plata în rate cumpărătorilor (cu excepţia lucratorilor
întreprinderii) se înregistrează în dependenta de termenul de achitare:
a) termenul mai mic de un an - Se înregistrează cu ajutorul contului 221
b) cu termenul mai mare de un an – Pe contul 134
La începutul fiecărui an creanţele pe termen lung se trec în categoria creanţelor pe termen scurt.
în cazul vinderii mărfurilor cu plata în rate lucratorilor întreprinderii se utilizează contul 227.
Pentru mărfurile cumpărate în rate cumpărătorul achita o anumita dobândă care poate fi plătită
în anumite părţi:
- la momentul încheierii tranzacţiei
- la momentul achitării ratelor
- la sfârşitul perioadei de achitare a ratelor
Contabilizarea:
1 - Primirea acontului:
Dt 241
Ct 611
Ct 534.2
2 – Înregistrarea creanţei cumpărătorului pentru soldul mărfii neachitate:
a) Dt 221, 227
Dt 134
Ct 611
b)Dt 221, 227
Dt 134
Ct 534.2
3 - La începutul anului creanţele pe termen lung se trec la creanţe pe termen scurt
Dt 221
Ct 134
4 – Înregistrăm calcularea dobânzii
Dt 221,134
Ct 515
Ct 534.2
5 - La începutul anului suma creanţei pe termen lung privind dobânda calculata şi veniturile
anticipate pe termen lung se trec pe termen scurt:
a) Creanţele
Dt 221
Ct 134
b)Veniturile anticipate
Dt 422
Ct 515
6 – Înregistrăm primirea ratelor şi a dobânzii în fiecare luna :
Dt 241
Ct 221
7 – Concomitent la aceeaşi suma veniturile anticipate curente se trec la veniturile perioadei:
Dt 515
Ct 611 (612)
8 – Costul mărfii vândute
Dt 711
Ct 217

EX 2.10: Vânzarea mărfurilor în rate unui cumpărător oarecare.


Se vând mărfuri cu plata în rate unui cumpărător în suma de 2000 lei fără TVA pe un termen de
8 luni. Vânzarea mărfurilor se efectuează în luna Septembrie 2004. Procentul dobânzii constituie
12% anual. Mărimea acontului - 30%. Costul mărfurilor vândute 1600 lei. Achitarea ratelor şi a
dobânzii se efectuează în numerar lunar.
EX 2.11: Vânzarea mărfurilor unui lucrator al întreprinderii
S-au vândut mărfuri cu plata în rate în valoare de 5000 lei, fără TVA unui lucrator al
întreprinderii care a achitat un acont în mărime de 50% din valoarea mărfurilor cumpărate.
Concomitent cumpărătorul a achitat jumătate din dobânda, iar restul dobânzii se va achita la
plata ratelor (trimestrial). Procentul dobânzii 12%. Termenul de achitare 9 luni. Achitarea se va
efectua în numerar. Costul mărfurilor vândute constituie 3500 lei.
Tema 4: Sistemul de dari de seama a gestionarilor
1. Termenii şi modul de intocmire a darilor de seama privind circulaţia mărfurilor
2. Modul de primire, control şi prelucrare a darilor de seama în contabilitate
3. Particularitatile darilor de seama în depozite
4. Particularitatile darilor de seama a circulaţiei mărfurilor şi produselor în
alimentaţie publică

1.
In unităţile comerciale orice gestionar poarta raspundere materiala asupra bunurilor ce le detine.
Darile de seama a gestionarilor – se întocmeşte de fiecare gestionar şi se prezinta în termenii
prevazuti de administratia întreprinderii.
Termenii se stabilesc în dependenta de tipul unităţii comerciale.
EX: Pentru depozitele cu ridicata este caracteristic ca gestionarul sa prezinte darile de seama în
termen de:
1 – o zi;
2 – 3 zile;
3 – o saptamina.

In dari de seama gestionarii reflecta toata informatia cuprinsa în documentele primare divizind-o
nemijlocit în informatia ce se refera la mărfuri şi informatii ce se refera la ambalaje.
Rapoartele (dari de seama) se intocmesc de persoane în 2 exemplare:
1 – se transmite în contabilitate – la el se anexeaza toate documentele primare privind circulaţia
mărfurilor şi ambalajelor pe parcursul perioadei de dare de seama;
2 – ramine la gestionar.
Dari de seama trebuie sa fie controlate de persoanele cu raspundere materiala, iar în cazul când
în unitatea comerciala data se practica raspunderea colectiva trebuie sa mai fie de inca un
membru al colectivului.
In darile de seama fiecare document primar trebuie sa fie indicat separat indicându – se:
- Data;
- Numarul documentului;
- Valoarea mărfurilor şi ambalajelor;
- Stocul initial şi final de mărfuri şi ambalajele;
- Perioada de intocmire;
- Numarul darii de seama;
- Locul de păstrare;
Darile de seama se intorc daca la ele nu sunt anexate toate documentele primare. (forma
raportului – la practica)

2.
Darile de seama a gestionarilor primite în contabilitate sunt prelucrate de contabilul ce duce
evidenţa mărfurilor şi ambalajelor. Aceste dari de seama sunt verificate daca sunt respectate
sunt următoarele cerinte:
1 – Originea documentelor şi corectitudinea reflectarii operaţiilor în raport sau darea de
seama. Verificarea perioadei (până la inventariere şi după inventariere), după originalitate,
după furnizori şi suma;
2 – Legalitatea şi temeiul/baza efectuarii operaţiilor economice;
3 – Conformitatea datelor din raport cu datele din alte documente contabile.

După ce sunt verificate darile de seama contabilul efectuează prelucrarea datelor continute în
raport, care consta în reflectarea formulelor contabile şi inregistrarea informatiei din aceste
rapoarte în registre contabile.
Principalile registre în care se efectuează inregistrarea informatiei sunt:
1) Registrul la contul 217 „Mărfuri” – inainte de a inregistra în el este necesar ca sumele
sa fie totalizate astfel intrările de mărfuri şi ambalaje se înregistrează şi reprezinta
rulajul debitor al contului 217, iar iesirile reprezinta rulajul creditor al contului 217.
Pentru fiecare raport prelucrat în registru se prevede un singur rind;
2) Registrul la contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – în acest
registru din raport se iau datele privind creditul contului 521 respectiv: denumirea
furnizorului, data şi numarul documentului, suma, etc;
In dependenta de necesitate şi informatia continuta în rapoarte se fac inregistrari şi în alte
registre contabile (la contul 227, la 539 etc)

3.
Rapoartele de gestiune la depozite se intocmesc în general pe o perioada mai mica decit în
unităţile de comerţ cu amănuntul. Pentru intocmirea acestor rapoarte sunt utilizate 2 forme tipice:
1) Forma 36
2) Forma 38
Aceste 2 forme se deosebesc numai după modul de prezentare a informatiei.
Forma 36 prevede ca pe o parte a documentului se înregistrează intrările de mărfuri, iar pe verso
iesirile de mărfuri. Pentru evidenţa circulaţiei ambalajelor se va utiliza o forma separata în care
se reflecta doar existenta şi circulaţia ambalajelor.
Forma 38 prevede inregistrarea intrărilor şi iesirilor de mărfuri pe partea din fata documentului,
iar partea verso este destinata pentru evidenţa circulaţiei ambalajelor.

Tot pentru depozite este caracteristic utilizarea inca a unei forme de dare de seama cum ar fi
„Riestru documentelor” care contine următoarele:
- denumirea depozitului;
- perioada de gestiune;
- familia gestionarului;
- intrările de documente;
- iesirile de documente;

4.
In unităţile de alimentaţie publică darile de seama a gestionarilor sunt prezentate la sfârşitul
fiecarei zile de munca. Gestionarul prezinta darea de seama privind circulaţia produselor şi
ambalajelor în bucatarii. în acest raport circulaţia produselor se reflecta reiesind din valoarea lor
la preţ de vânzare în baza documentelor justificative. Soldul initial în raport se transfera din
raportul pe ziua precedenta. Insa în cazul când la începutul zilei s-a efectuat o inventariere soldul
initial va fi indicat după datele inventarierii. Intrările în raport se înregistrează în baza
documentelor primare, care confirma efectuarea operaţiilor economice (act de achizitie, factura
fiscala). Iesirile reprezinta costul produselor fabricate ce urmeaza a fi scoase din gestiunea
persoanelor responsabile (bucatarilor) în baza urmatoarelor documente:
1) factura fiscala – în cazul livrării produselor cumpărătorilor externi pentru care se
efectuează achitarea prin virament;
2) actul de confirmare a vânzării bucatelor din bucatarii – în cazul vânzării produselor
nemijlocit la locul de producere;
3) act de stabilire a pierderilor de produse;
Darea de seama sau raportul de gestiune trebuie sa contina informatie privind soldul produselor
la sfârşitul fiecarei zile, care se va calcula după urmatoarea relatie: Sold initial al produselor la
începutul zilei + Intrări de produse în timpul zilei - Produsele vândute.
Suplimentar în unităţile de alimentaţie publică trebuie sa se mai intocmeasca o anexa la raport
care reprezinta un certificat privind consumul de sare, piper şi alte condimente.
Tema 5: Contabilitatea altor operaţii cu mărfuri
1. Inventarierea mărfurilor, necesitate, rol şi etapele ei
2. Stabilirea, regularizarea şi contabilizarea diferentelor de inventar la gestiunile de
mărfuri reflectate cantitativ – valoric
3. Stabilirea, regularizarea şi contabilizarea diferentelor de inventar la gestiunea de
mărfuri reflectate global – valoric
4. Perisabilitatile naturale – documentare, calculul şi contabilitatea acestora
5. Reevaluarea mărfurilor şi contabilitatea diferentelor provenite din reevaluare

1.
Inventarierea mărfurilor şi ambalajelor este necesara deoarece în patrimoniul unităţii comerciale
aceste valori ocupa o pondere insemnata. Controlul gestionar al mărfurilor este una din pirghiile
de baza prin care se realizeaza functia de control a contabilităţii. Prin control gestionar
contabilitatea urmăreşte şi asigura integritatea valorilor materiale incredintate gestionarului. De
asemenea isi realizeaza asa obiective ca:
- cunoasterea fondului de marfa detinut a dinamicii şi structurii acestuia;
- primeste la timp informatie necesara pentru efectuarea conducerii eficiente a unităţii
comerciale;
Controlul gestionar al integritatii valorilor materiale în primul rind se efectuează prin
inventariere.
Prin inventariere se verifica concordanta intre datele reale şi cele inregistrate în contabilitate. De
asemenea prin inventariere se poate cunoaste existenta efectiva a mărfurilor şi ambalajelor la un
anumit moment, atit în expresie naturala cit şi valorica.
In dependenta de scopul urmărit inventarierea poate fi:
1) pentru control gestionar;
2) pentru schimbari de preţ(inainte de reevaluare);
3) inventariere statistica;
Necesitatea inventarierii rezulta din 2 momente:
1 – în timpul perioadei este necesar de a efectua verificarea activităţii gestionarilor ;
2 – la sfârşitul perioadei inaintea intocmirii rapoartelor financiare, inventarierea este necesara
pentru a cunoaste cantitatea de mărfuri şi ambalaje efectiv existenta şi de a efectua evaluarea lor
în rapoarte financiare;
Rolul inventarierii în cadrul controlului gestionar consta în următoarele:
- stabilirea existentei efective a patrimoniului pentru compararea situaţiei efective cu datele
contabilităţii;
- stabilirea mărfurilor care partial sau integral si-au pierdut calitatile initiale. De asemenea a
modelelor invechite;
- depistarea bunurilor neutilizate în scopurile de vânzare ulterioara;
- verificarea respectarii regulilor şi conditiilor de păstrare a stocurilor de mărfuri;
Inventarierile se pot efectua odata sau de mai multe ori în cursul anului precum şi în următoarele
situaţii:
1 – predarea sau primirea de gestiuni;
2 – în cazul furturilor sau sustragerilor, abuzurilor sau deteriorarii bunurilor;
3 – în caz de reevaluare sau necesitate de reevaluare a mărfurilor;
4 – la cererea organelor de control, etc.
Inventarierea se efectuează în baza unui plan de control gestionar în care se prevad: gestiunile la
care se va efectua inventarierea mărfurilor, termenul inceperii inventarierii, perioada
inventarierii, etc.
Inventarierea se efectuează de catre o comisie de inventariere numita de conducatorul
întreprinderii şi consta din: seful comisiei şi membrii comisiei, care pot fi lucratorii
contabilităţii, reprezentanti ai conducerii.
La întreprinderile mari şi mijlocii comisia trebuie sa fie formata din cel putin 5 persoane.
Etapele inventarierii:

1) Pregatirea inventarierii - la aceasta etapa comisiei i se inmineaza dispozitia sau ordinul de


inventariere în care se contine: - gestiunea ce urmeaza a fi inventariata;
- componenta comisiei de inventariere;
- obiectul inventarierii;
- perioada efectuarii inventarierii;
Ca obiect al inventarierii pot servi mărfurile şi ambalajele aflate la depozite, magazinele de
desfacere cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică la fel şi mijloacele băneşti aflate în aceste
unităţi. De asemenea ca obiect al inventarierii pot forma mărfurile şi ambalajele aflate în curs de
aprovizionare, cele expediate de asemenea şi cele primite în custodie, primite la prelucrare şi
mărfurile primite spre vânzare în consignaţie .
La prima etapa comisia de inventariere opreste procesul de circulaţie a mărfurilor în cadrul
gestiunii şi sigileaza incaperile de păstrare a mărfurilor, ambalajelor, mijloacelor băneşti.
Comisia întocmeşte un proces verbal de sigilare a incaperilor, verifica aparatele de măsura. De
asemenea controleaza ultimele documente ce caracterizeaza circulaţia mărfurilor şi ambalajelor
şi solicita gestionarului o declaratie de inventar. în aceasta declaratie gestionarul specifica
următoarele: - incaperile şi locurile unde se afla la păstrare mărfurile şi ambalajele
incredintate lui;
- ultimele documente privind circulaţia mărfurilor şi ambalajelor, de asemenea şi
ultimul raport de gestiune/darea de seama;
- faptul ca toate mărfurile şi ambalajele sunt însoţite de documente şi toate
documentele privind circulaţia valorilor materiale au fost inregistrate în contabilitate;
- daca are în gestiune sau a eliberat din gestiune valori materiale sau băneşti fără
documente;
- daca are cunostinte despre existenta unor plusuri sau lipsuri de valori materiale
sau băneşti;
Gestionarul întocmeşte darea de seama la ziua inventarierii, care apoi este vizata de seful
comisiei de inventariere şi este transmisa în contabilitate.

2) Desfăşurarea inventarierii – La aceasta etapa se efectuează constatarea faptica a existentei


mărfurilor şi ambalajelor în gestiune – operaţie ce se efectuează prin cintarire, măsurare,
numarare, în functie de natura şi caracteristicile valorilor materiale. Stocurile de mărfuri şi
ambalaje stabilite faptic sau efectiv se înregistrează intr-o lista de inventariere care poate fi de 2
feluri:
- lista de inventariere (INV – 1) – aceasta se utilizeaza pentru gestiunile unde se tine
evidenţa global-valoric;
- lista de inventariere (INV – 2) – se utilizeaza pentru gestiunile unde se duce evidenţa
cantitativ-valorica şi se întocmeşte separat pentru mărfuri şi ambalaje.
Lista de inventariere se întocmeşte în 3-i exemplare dintre care un exemplar ramine la gestionar
şi următoarele 2 exemplare se utilizeaza de catre membrii comisiei şi mai tirziu un exemplar se
transmite în contabilitate. în listele de inventariere datele se înregistrează imediat după
determinarea cantitatilor ce au fost inventariate în ordinea în care au fost grupate (sau cum se
afla la unitatea data). Stocurile în lista de inventariere se evalueaza la aceleasi preţuri care sunt
folosite pentru inregistrarea valorilor materiale în contabilitate (preţ cu amănuntul, preţul de
vânzare). După finisarea lucrarilor de inventariere pe fiecare foie sau fila se calculeaza totalurile
pe cantitate şi respectiv pe valoare şi numai după aceia comisia de inventariere efectuează
totalizarea listelor de inventariere şi incepe recapitularea listelor de inventariere intr-un singur
exemplar care va cuprinde:
- nr fiecarei liste;
- totalul indicatorilor cantitativi;
- valoarea totala a bunurilor inventariate.
După aceasta se incepe stabilirea rezultatelor inventarierii sau diferentelor de inventar şi se
stabilesc cauzele care le-au generat şi persoanele vinovate.

3) Stabilirea şi regularizarea diferentelor de inventar

2.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea rezultatelor constatate efectiv şi inscrise în
listele de inventariere cu datele din evidenţa analitica şi din contabilitate.
Diferentele depistate la inventariere se regularizeaza în felul urmator:
1) Plusurile de mărfuri şi ambalaje şi diferentele valorice în urma compensarii lipsurilor cu
plusurile se înregistrează ca majorare a veniturilor întreprinderii.
2) Lipsurile se contata ca cheltuieli a perioadei. Lipsurile în limita normelor de perisabilitate
naturala vor reprezenta cheltuieli ale perioadei care de asemenea se pot acoperi pe seama
unei rezerve formate anterior, iar cele ce depasesc normele de perisabilitate naturala
precum şi prejudiciile legate de deteriorarea mărfurilor şi ambalajelor se innainteaza
persoanelor vinovate, care vor restitui la preţ de piata, la momentul depistarii lipsurilor.
Daca nu se stabilesc persoane vinovate pierderile legate de deteriorarea valorilor
materiale sau lipsurile ce depasesc normele stabilite se trec la cheltuielile perioadei.
Rezultatele inventarierii se constata cantitativ-valoric la unităţile de comerţ cu ridicata şi la
unităţile de alimentaţie publică unde evidenţa mărfurilor este dusa cantitativ valoric.
Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere numai după ce contabilitatea
confirma soldurile scriptice intr-un proces verbal.
Rezultatele inventarierii la unităţile de comerţ cu amănuntul şi la unele unităţi de alimentaţie
publică, cum ar fi bufetele, magazinele de culinarie, se constata numai valoric deoarece evidenţa
lor este dusa numai valoric.

EX: Regularizare şi contabilizare a lipsurilor stabilite la inventariere la o unitate de comerţ cu


ridicata, unde evidenţa mărfurilor se duce cantitativ-valoric.
S-au stabilit lipsuri de mărfuri în suma de 500 lei, din care 300 sunt din vina gestionarului şi
restul 200 lei sunt în limita normei de perisabilitate naturala. Persoana gestionara restituie la preţ
de piata cu TVA 360 lei. Gestionarul achita în casa 50% în luna curenta şi restul i se va retine
din salariu timp de 6 luni.
Suma lipsurilor este data la preţ de achizitie deoarece unitatea de comerţ cu ridicata duce
evidenţa mărfurilor la preţ de achizitie.
1. Stabilirea lipsurilor
Dt 714
Ct 217 500
2. Stabilirea persoanei vinovate şi imputarea acestia a lipsei
Dt 227 360
Ct 515 150
Ct 612 150
Ct 534.2 60
3. Achitarea în luna curenta
Dt 241
Ct 227 180 (150+30)
4. Achitarea în fiecare din următoarele 6 luni prin retinere din salariu 180/6 =30 lei lunar
Dt 531
Ct 227 30
5. Concomitent veniturile anticipate curente se trec la veniturile perioadei:
Dt 515
Ct 612 25 (150/6)
Pentru lipsurile în limita normelor de perisabilitate naturala întreprinderile pot crea anumite
rezerve care mai tirziu vor fi utilizate pentru acoperirea acestor lipsuri. Astfel la formarea
rezervei se va inregistra:
Dt 712
Ct 538
La utilizarea rezervei pentru acoperirea lipsurilor de mărfuri în limita normelor de perisabilitate
naturala se înregistrează:
Dt 538
Ct 217

3.
Pentru gestiunile unde evidenţa se duce global-valoric, cum ar fi unităţile de comerţ cu
amănuntul şi unele unităţi de alimentaţie publică (baruri, bufete, magazine de culnarie) este
caracteristic aceiasi modalitate de inregistrare şi regularizare a rezultatelor inventarierii cu unica
deosibire ca la aceste unităţi în majoritatea cazurilor se duce evidenţa mărfurilor la preţ de
vânzare şi apare necesitatea de a reflecta adaosului comercial pentru diferentele de mărfuri
stabilite.
1) Stabilirea plusurilor de mărfuri şi ambalaje se înregistrează astfel:
- la preţ de achizitie (la fel şi pentru gestiunile cantitativ-valorice)
Dt 217
Ct 612
- la suma adaosului comercial (numai pentru gestiunile global-valorice)
Dt 217
Ct 821
2) Lipsurile de mărfuri şi ambalaje se înregistrează astfel:
- inregistrarea lipsurilor la preţ de achizitie
Dt 714
Ct 217
- la suma adaosului comercial pentru mărfurile stabilite lipsa
Dt 821
Ct 217
Pentru unităţile de alimentaţie publică ultimele 2 inregistrari contabile în cazul produselor din
producţie proprie se va inregistra:
- la cost de producţie
Dt 714
Ct 811
- la suma adaosului comercial
Dt 821
Ct 217
Lipsurile din vina gestionarilor se contabilizeaza la fel ca la gestiunile cantitativ-valorice. Pentru
a reflecta lipsa după persoana vinovata este necesar sa existe acordul în scris al acesteia de a
restitui lipsa sau hotarirea judecatii ce o obliga sa achite suma lipsei.

EX: Pentru gestiunile global-valorice


La inventariere, la o unitate de comerţ cu amănuntul, s-a stabilit lipsa de mărfuri în suma de 300
lei preţ de vânzare, fără TVA ; adaosul comercial pentru aceste mărfuri constituie 10%. Din
suma totala 100 lei sunt în limita normelor de perisabilitate naturala, iar restul 200 lei sunt din
vina gestionarului care va achita la preţ de vânzare cu TVA. Gestionarul achita suma totala în
casa în luna curenta.
1. Stabilirea lipsurilor
Dt 714
Ct 217 272,73 (300 – 27,27)

Dt 821
Ct 217 27,27
2.Stabilirea persoanei vinovate
Dt 227 240
Ct 612 200
Ct 534.2 40
3. Achitarea lipsei
Dt 241
Ct 227 240

NOTA : în cazul când aceste unităţi duc evidenţa la preţ de vânzare cu TVA şi utilizeaza contul
825 este necesar de a inregistra suplimentar TVA inclus în preţul de vânzare pentru rezultatele
inventarierii:
Pentru plusuri –
Dt 217
Ct 825
Pentru lipsuri –
Dt 825
Ct 217

4.
Perisabilitatile naturale reprezinta scazaminte/reduceri naturale ale mărfii deteriorate datorita
proprietatilor sale fizico-chimice cum ar fi:
- scazaminte pentru uscare;
- scazaminte pentru volaterizare/evaporare;
- pentru spargere;
- etc.
Perisabilitatile naturale se acorda numai pentru unele grupe de mărfuri şi se stabilesc separat pe
grupe de mărfuri, pe tipuri de procese în cadrul carora se constata (aprovizionare, stocare sau
vânzare), pe perioade ale anului.
Normele de pierderi sunt precizate sub forma unor cote procentuale, ele se prezinta sub forma de
lista ca anexa la Hotarirea Departamentului RM nr 22 din 03.09.96, care au fost rectificate la
10.04.97 prin publicarea în Monitorul Oficial.
Perisabilitatile naturale se acorda în limita normelor stabilite, dar în suma nu mai mare decit
lipsurile stabilite la inventariere. Perisabilitatile naturale se calculeaza pe timpul pastrarii
mărfurilor în felul urmator: Normele de pierderi se inmultesc la volumul cantitativ conform
termenelor efective de păstrare, în perioada de la inventarierea precedenta până la
inventarierea curenta.
Pentru calcularea pierderilor în limita perisabilitatilor naturale este necesar ca unităţile
comerciale sa calculeze termenul mediu de păstrare a mărfurilor prin impartirea stocului
mediu zilnic al mărfurilor în perioada de la inventarierea precedenta până la inventarierea
curenta. Apoi este necesar de a calcula circulaţia mărfurilor de o zi.

EX: Calculam termenul mediu de păstrare a mărfurilor


Perioada este 16.03.2002 – 15.05.2002
(kg)
Data Stocul de S-au receptionat S-au livrat Stocul mărfii la
mărfuri la sfârşitul zilei
începutul zilei
16.03 0 116 0 116
17.03 116 0 50 66
18.03 66 340 210 196
....
15.05 1249 0 778 471
Total 40191 32100 13848 58443
Calculam stocul mediu zilnic:
Stoc final / nr de zile în perioada = 58443 / 61 zile = 958 kg/zi

Calculam circulaţia mărfurilor (vânzarile) pe o zi = 13848/61 = 227 kg/zi

Calculam termenul mediu de păstrare:


Stoc mediu zilnic / Vânzari pe zi = 958 / 227 = 4 zile
Pentru acest termen mediu de păstrare 4 zile – norma de perisabilitate naturala este de 0,086%.
Norma de perisabilitate naturala a salamului fiert este stabilita în conditiile termenului de
păstrare 4 zile şi reprezinta 0,086%.

Volumul maxim al perisabilitatilor naturale luind ca baza de calcul salamul fiert în conditiile
când vânzarile totale reprezinta 13848 kg şi termenul de păstrare este 4 zile va constitui – 13848
* 0,086 = 12 kg
Deci ca pierderi putem considera 12 kg de salam fiert. Daca sa calculam valoric pierderile din
perisabilitati naturale vor constitui reiesind din preţul unui kg de salam 36 lei – va fi 432 lei.
In contabilitate aceasta operaţie se reflecta astfel :
Dt 714
Ct 217 432 lei
Suma TVA de la pierderile în limita perisabilitatii se reflecta astfel:
Dt 713
Ct 534 86 lei (432 * 20%)

In unităţile de comerţ cu amănuntul pentru calcularea normelor de perisabilitate naturala se poate


utiliza alta metoda care nu prevede calculul termenului mediu de păstrare a mărfurilor.
Calculatia prin aceasta metoda se poate efectua în felul urmator:
Calcularea perisabilitatilor în conditiile când ultima inventariere a fost la 01.12.01, iar
inventarierea curenta la 01.06.2002
Nr Denumirea elementelor Suma, lei
de
ordi
ne
1. Perisabilitatea naturala pentru stocul de mărfuri conform listei de 90
inventariere la 01.12.01
2. Perisabilitatea naturala calculata pentru mărfurile intrate 900
3. TOTAL perisabilitati 990
4. Se scad:
a) perisabilitatile calculate conform documentelor pentru mărfurile 30
eliberate 90
b) perisabilitatea calculata conform listei de inventariere la 01.06.2002
5. Se exclud în total: 120
6. Suma perisabilitatilor naturale ce urmeaza sa fie trecute la pierderi (rd3 – 870
rd5)

La suma data se înregistrează:


Dt 714
Ct 217 870
Concomitent la suma TVA:
Dt 713
Ct 534 20% 870 = 164

In cazul când mărfurile se pastreaza intr-o incapere auxiliara a întreprinderii şi se afla în


gestiunea unei brigazi de lucratori cu raspundere materiala atunci sumele perisabilitatilor
naturale vor fi reflectate şi impartite/repartizate intre brigazile de lucratori.
Perisabilitatile naturale în cazul când întreprinderea de comerţ cu amănuntul duce evidenţa
mărfurilor la preţ de vânzare se reflecta în felul urmator:
Dt 714
Ct 217 la preţ de cumpărare ( preţ de vânzare – adaos comercial)
La suma adaosului comercial:
Dt 821
Ct 217
Daca se utilizeaza contul 825 atunci la suma TVA inclusa în preţul de vânzare al mărfurilor în
limita normelor de perisabilitate naturala:
Dt 825
Ct 217

5.
Reevaluarea reprezinta modificarea preţului la valori materiale care se poate efectua:
1. la hotarirea administratiei întreprinderii;
2. hotarirea puterii locale de stat;
3. prin decret prezindential sau hotarire de Guvern;
In aceste decizii sau hotariri trebuie sa se includa:
- lista mărfurilor şi ambalajelor, ce urmeaza a fi reevaluate;
- sensul modificarii preţului (majorarea/micsorarea);
- cota de modificare sau preţul nou;
- sursa de acoperire sau finantare a diferntelor;
- data modificarilor de preţ;
- etc.
Inainte de a se efectua orice reevaluare este necesar sa se faca inventariere mărfurilor şi
ambalajelor în cauza. Rezultatele reevaluării se înregistrează în actul sau procesul verbal privind
reevaluarea mărfurilor şi ambalajelor. în acest document se indica cantitatea, preţul vechi şi
preţul nou şi suma diferentei.
In rezultatul reevaluării pot fi:
1) majorari de preţ – care se înregistrează în mod diferit în dependenta de varianta aleasa de
întreprindere pentru evidenţa (la preţ de cumpărare sau de vânzare)
a) în cazul evidentei la preţ de cumpărare majorarile de preţ se înregistrează
Dt 217
Ct 612
b) Pentru evidenţa la preţ de vânzare se înregistrează suplimentar inca o formula
contabila
Dt 217
Ct 821
2) reducerile de preţ în rezultatul reevaluării de asemenea se contabilizeaza în mod diferit în
dependenta de varianta de evidenţa a mărfurilor:
a) Când se duce evidenţa la preţ de cumpărare – pentru reflectarea reducerilor de preţ este
important faptul daca reducerea preţului se efectuează până la valoarea de bilant a mărfurilor sau
mai jos de ea. în cazul când se efectuează până la valoarea de bilant nu se contabilizeaza. în cazul
când preţul se reduce sub valoarea de bilant, în acest caz se înregistrează:
Dt 714
Ct 217 la suma diferentei dintre preţ şi valoarea de bilant

b) Evidenţa se duce la preţ de vânzare – în cazul când preţul se micsoreaza până la


valorea de bilant reducerea se înregistrează ca micsorare a adaosului comercial:
Dt 821
Ct 217
In cazul când se micsoreaza preţul sub valoarea de bilant, suplimentar la formula
precedenta se mai înregistrează inca o formula contabila:
Dt 714
Ct 217
EX:
S-au reevaluat 2 tipuri de mărfuri: 1 – preţ de cumpărare constituie 4 lei/unitate; Preţul de
vânzare se calculeaza reiesind din adaosul comercial de 30% şi TVA 20%. Cantitatea totala
reevaluata 50 unităţi. Preţul după reevaluare constituie 6 lei pe unitate.
2 – preţ de cumpărare este 9 lei/unitate. Preţ de vânzare se calculeaza reiesind din adaosul
comercial de 15% şi TVA 20%. Cantitatea totala reevaluata 20 unităţi. Preţul după reevaluare
constituie 7 lei.
Este necesar sa se reflecte diferentele stabilite la reevaluare reiesind din următoarele 2 variante:
a) unitatea de comerţ duce evidenţa la preţul de cumpărare;
b) unitatea de comerţ duce evidenţa la preţ de vânzare.

Вам также может понравиться