Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
FREZAREA
CONSIDERAŢII GENERALE
Fig. 11.1. Schema de principiu a fre- Fig. 11.2. Frezarea în sensul şi contra avan-
rării sului
Întrucât de obicei acest unghi este mai mare decât pasul unghiular o al
dinţilor frezei, în fiecare moment al procesului de frezare lucrează efectiv mai
mulţi dinţi simultan, ceea ce conduce la productivităţi mari ale operaţiilor de
frezare.
Aşchiile au o formă de pană, întrucât grosimea lor variază de la o valoare
minimă amin — 0 la valoarea maximă ama%, sau invers, după cum frezarea se
face contra avansului (fig. 11.2, a), sau în sensul avansului (fig. 11.2, b).
La frezarea în contra avansului, sensul mişcării principale de rotaţie a
frezei este opus sensului mişcării de avans în punctul de tangenţă A al sculei
la suprafaţa prelucrată, iar Ia frezarea în sensul avansului, cele două mişcări
au acelaşi sens în punctul de tangenţă A.
La frezarea în sensul avansului, dinţii frezei se uzează mai rapid, deoarece
la intrarea lor în material se produc şocuri mai mari, mai ales la prelucrarea
semifabricatelor turnate, care au la suprafaţă o crustă mai dură.
La frezarea contra avansului, componenta verticală Fv a forţei de aşchiere
este orientată astfel încît tinde să desprindă semifabricatul de pe masa maşi-
nii, iar la frezarea în sensul avansului, componenta verticală Fv, apasă semi-
fabricatul pe masa maşinii sau în dispozitivul de prindere, conducând la nece-
sitatea unor forţe mai mici de strângere.
Alegerea metodei de frezare se face ţinând cont, de la caz la caz, de
avantajele şi dezavantajele pe care le au cele două metode.
CLASIFICAREA FREZELOR
Există freze cu dinţi dintr-o bucată cu corpul sculei (freze tip monobloc) şi
freze cu dinţi aplicaţi. în primul caz, dinţii se realizează prin tăierea în corpul
sculei a canalelor ce materializează golul dintre dinţi, iar în ăl doilea caz dinţii
se montează pe corp prin sisteme mecanice.
Fig. 11.3. Construcţia frezelor monobloc
Fig. 11.4. Construcţia frezelor cu
dinţi aplicaţi : 1 — corpul sculei ; 2 — dinţii frezei ; 3 — suprafaţa de prindere a frezei pe maşină
Frezele pentru canale simple pot fi de tip deget (cu coada monobloc şi
având de obicei diametrul mic (fig. 11.6, d), sau de tip disc, având dinţii cu un
singur tăiş principal (fig. 11.6, e şi fig. 11.3), sau cu trei tăişuri principale (fig.
11.6, f). Ele se utilizează foarte des la frezarea canalelor de pană, a crestă-
turilor şi chiar la retezări. în acest ultim caz, de cele mai multe ori se folosesc
freze disc înguste şi de diametru mare, numite freze — fierăstrău (fig. 11.6,
g).
Din această categorie fac parte frezele unghiulare (fig. 11.6, h) şi frezele
semirotunde concave (fig. 11.6, i), frezele semirotunde convexe (fig. 11.6, j),
frezele pentru ghidaje în coadă de rândunică (fig. 11.6, k), sau pentru canale
în formă de T (fig. 11.6, l) şi altele.
Din figura 11.6 mai rezultă că dinţii frezelor pot avea tăişurile principale
drepte (fig. 11.6, a, e, f, h, k, l etc), sau elicoidale (fig. 11.6, b, c, d). în vederea
echilibrării forţelor axiale ce apar în frezele cilindrice destinate frezării
suprafeţelor plane de lăţime relativ mare, acestea se execută uneori în vari-
anta frezelor cilindrice cuplate (fig. 11.7).
Tot din figura 11.6 rezultă că frezele se mai pot clasifica şi după sistemul
de prindere pe maşinile de frezat, în două tipuri distincte.: freze cu coadă (de
exemplu frezele din fig. 11.6, d, k şi 0 —şi freze cu alezaj (de — exemplu
frezele din figura 11.6, a, b, c).
Fig. 11.6. Diverse tipuri de freze
4 — bucşă de poziţionare
— Unghiul de degajare
longitudinal y (fig. 11.13).
Acesta este unghiul măsurat
într-un plan tangent la
suprafaţa cilindrică coaxială
cu axa frezei şi determinat
între urma feţei de degajare
şi o paralelă la axa frezei, ce
trece prin punctul dat.
Rezultă că pentru frezele
cilindro-frontale monobloc
(fig. 11.13) acest unghi este
chiar unghiul o, care
determină înclinarea
tăişurilor faţă de generatoare
cilindrică a suprafeţei
exterioare a frezei.
Unghiurile de atac principal x şi secundar y.lt având o importanţă
deosebită mai ales la frezele cilindro-frontale (fig. 11.13), se măsoară într-un
plan axial ce trece prin vârful tăişului principal aldintelui. Ele reprezintă
unghiurile proiecţiei tăişului Fig. 11.13. Unghiurile dinţilor frezelor
principal şi respectiv a celui
secundar pe planul axial menţionat, faţă de planul frontal.
în afară de aceşti parametri, frezele se caracterizează şi prin alte
elemente geometrice unghiulare, similare cu cele ale părţii active ale cuţitelor
de strung. Printre acestea menţionăm unghiul la vârf al tăişului (e), unghiul de
înclinare al acestuia faţă de planul de bază constructiv (X) şi altele.
VITEZA DE AŞCHIERE
v =piDr/1000[m/mm],
(11.1)
în care D este diametrul exterior al frezei, în mm şi n este turaţia frezei, în
rot/min. .
Din relaţia 11.1 rezultă că o freză lucrează cu viteze de aşchiere cu atât
mai mari cu cât diametrul ei exterior este mai mare şi cu cât turaţia ei
mar este mai
e
VITEZA DE AVANS
ADÂNCIMEA DE AŞCHIERE
LUNGIMEA DE CONTACT
A = ab [mm2]. (11.6)
Această mărime influenţează în mod direct forţele apărute în procesul de
frezare şi prin urmare, determină o anumită valoare a puterii consumate în
procesul de frezare.
DE CONTACT tl
10 100 80 100
20 160 180
LA FREZÂRE
6 120 n] 8 000
6 000
LA FREZARE
2100.33. eoo.3.o,ţ5Gi>.4.00,1.IQM
68 rot/min,
PID 3 ,1 4 -8 0
1 000
Fv 1 250.18,9 _ 3
6 000 6 000
care este o valoare mai mică decât puterea motorului principal al maşinii, de
7,5 kW.
MAŞINI DE FREZAT
Primele pot fi maşini de frezat orizontal, vertical sau universale, după cum
direcţia axului principal al maşinii este orizontală (fig. 11.18, a), verticală (fig.
11.18, b), sau adaptabilă unor cerinţe concrete, caz în care maşina poate lucra
fie cu axul principal orizontal (fig. 11.18, c) fie cu un cap de frezat vertical (fig.
11.18, d).
Maşinile de frezat cu consolă sunt destinate prelucrării pieselor mici şi
mijlocii, în timp ce maşinile de frezat longitudinal (fig. 11.19, a), sau plan (fig.
11.19, b, c) prelucrează de obicei piese mai mari, cu configuraţie corespunză-
toare : primele sunt destinate frezării suprafeţelor mai înguste şi cu lungimi
mari, iar ultimele servesc frezării suprafeţelor plane cu ambele dimensiuni de
acelaşi ordin de mărime.
Fig. 11.19. Maşini de frezat, fără consolă :
18 20
->rotaţia arborelui principal, I
12.15 Jg
FU32X132A
PRINDEREA CU DISPOZITIVE