Cuprins:

Introducere………………………………………………………………………………..................3

Capitolul I . Caracteristica generală a structurii şi oraganizării activităţii întreprinderii………......4

Capitolul II . Organizarea contabilităţii la întreprindere.
Automatizarea sistemului de informaţie contabilă ……………………………….....11
Capitolul III. Contabilitatea întreprinderii………………………………………………………....20
3.1 Contabilitatea activelor nemateriale………………………………………………….……...20
3.2 Contabilitatea activelor materiale pe termen lung……………………………………….….24
3.3 Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung……………………………………....35
3.4 Contabilitatea materialelor, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată…………….. …….39
3.5 Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului ………………………………………....46
3.6 Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate……………………...51
3.7 Contabilitatea mărfurilor……………………………………………………………... …….52
3.8 Contabilitatea creanţelor…………………………………………………………….............54
3.9 Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt ………………………58
3.10 Contabilitatea capitalului propriu…………………………………………………………..63
3.11 Contabilitatea datoriilor…………………………………………………………….............68
3.12 Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor…………………………………....75
3.13 Calculaţia costurilor de producţie……………………………………..................................81
3.14 Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare ………………………..…………85

Încheiere…………………………………………………………………………………..………..90

Bibliografie……………………………………………………………………………….................91

Anexe………………………………………………………………………………….….…………93

2
 Introducere
Contabilitatea este un instrument, un sistem informaţional, cu scopul final de a reflecta
întreprinderea, lucru remarcat de profesorul Bernard Colasse, care afirmă: „ Contabilitatea este un
produs social de informare, întărit prin practica de-a lungul unei istorii de peste cinci secole pentru a
ilustra viaţa întreprinderilor. Contabilitatea îşi vede astăzi principiile sale fundamentale reluate şi
actualizate prin normalizarea şi reglementarea în perspectiva unei mai bune satisfaceri a utilizatorilor
de informaţii’’. Din cele spuse, ne dăm seama că un rol importat în activitatea întreprinderii este
pregătirea şi prezentare informaţiilor tuturor categoriilor de utilizatori interni şi externi ai rapoartelor
financiare. Cu ajutorul unei evidenţe contabile eficiente se poate de apreciat performanţele obţinute de
întreprindere în procesul activităţii sale. Chiar şi mărimea eficienţei economice este o problemă de
actualitate economică şi este strîns legată de o gestiune contabilă bună şi corespunzătoare necesităţilor
firmei de dezvoltare.
Reforma economică din 1998 a determinat vaste modificări în contabilitate, impunînd astfel
necesitatea analizei activităţii economice din perspectiva contabilităţii, ce poate fi realizată prin
iniţierea practicii de producţie. Astfel, practica de producţie permite: familiarizarea cu principiile de
organizare a contabilităţii; formarea deprinderilor profesionale în procesul de producţie prin aplicarea
metodelor eficiente de muncă; cunoaşterea normelor de conduită profesională şi a valorilor spirituale
specifice profesiei contabile; cunoaşterea bazei tehnologice ale profesiei de contabil, a metodologiei de
soluţionare a problemelor profesionale; cunoaşterea actelor normative care reglementează activitatea
profesională de contabilitate; cunoaşterea specificului activităţii instituţiilor în cadrul cărora se
desfăşoară activitatea profesională; testarea tehnologiilor moderne în cadrul procesului de soluţionare a
problemelor de contabilitate; consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice în domeniul
contabilităţii, a priceperilor şi deprinderilor formate în cadrul activităţilor didactice din sala de curs;
studierea posibilităţilor de perfecţionare a organizării contabilităţii la întreprinderile respective e.t.c.
Prin urmare, practica de producţie arată necesitatea ca orice întreprindere indiferent de dimensiune şi
spaţiu socio-economic în care activează, trebuie să-şi probeze permanent rezistenţa, capacitatea de
concurenţă, performanţa economico-financiară, aceasta cu atît mai mult cu cît mecanismele clasice ale
economiei de piaţă se formează.
Importanta practicii de producţie constă în asigurarea mobilizării studentului şi integrarea
acestuia în activitatea profesională; acumularea de experienţa în domeniu; dezvoltă spiritul de echipă şi
dedicaţia pentru o lungă parte a vieţii faţa de profesia dată; imbunătăţirea competenţelor,
responsabilităţii şi autorităţii profesionale; cunoaşterea prescripţiilor de conduite pentru diverse aspecte
ale valorii morale socio-profesionale; şi în final contribuie la promovarea unei culturi în cadrul
profesiei de contabil.

3
 1. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii întreprinderii
Practica de producţie are drept scop aprofundarea cunoştinţelor teoretice precum şi abilităţilor ce
ţin de contabilitatea acumulată pe parcursul anilor de studii la USM. Pentru atingerea scopului dat,
practica s-a petrecut în cadrul societăţii pe acţiuni (S.A.) ,, AZURIT ’’, inregistrată la Camera de
înregistrare de Stat a Ministerului Justiţiei al R.M. cu Nr. 1002600036576, mun. Chişinau or.Vatra, str.
Gagarin 30.
Istoria sa a prins rădăcini în anii ’’60 ai sec. XX, îndata ce Comitetul Central al Partidului Soviet
Comunist a hotărit dezvoltarea industriei materialelor de construcţie. În acelaşi timp, pe baza carierei
"Ghidighici", s-a decis de a construi o instalaţie de prelucrare a pietrei. Această costrucţie a fost
supravegheată de miniştrii Akinfeev V.I. şi Demcenko I.I., şi realizată de Ministerul de construcţie al
RSSM. Deja în 1974, în baza echipamentului italian s-a produs primul metru de tiglă. Evenimentul dat
a coincis cu aniversarea a cincizeci de ani a Republicii Soviete Socialiste Moldoveneşti, cu ocazia
căreia fabrica a fost vizitată de secretarul general al PCUS, L.I. Brejnev. În 1981 toate secţiile şi
departamentele fabricii au fost date în exploatare, de la care s-a început o adevarată istorie. Uzina
producea bunuri de înalta calitate, cîştigind astfel nu doar o dată sau de două ori la competiţii şi
concurenţa socialistă. În cadrul companiei se petreceau seminare, conferinţe şi întâlniri care reuneau
profesioniştii din întreaga URSS. În anii “90, dupa colapsul Uniunii Sovietice, uzina nu mai beneficia
de sustinere din partea statului, din care cauză existenţa sa era un mare semn de întrebare. Însa după
privatizare,la 03.12.1992 uzina a a devenit o societate pe acţiuni "AZURIT". Dar problemele vechi
rămân, şi e nevoie de o abordare a acestora. Prima încercare de a rezolva problemele de redresare a
început cu darea uzinei în chirierie unei companii americane MGT. Acţionarii considerau că arendaşii
vor ajuta întreprinderea să atingă un nou nivel de dezvoltare. Însa, arendaşii erau de părerea că foştii
cetăţeni sovietici nu sunt suficient pregătiţi în materie de marketing şi management, şi cu greu vor
atinge acel nivel dorit de cunoştinţe. Dar, exact în acel moment, personalul administrativ şi
gospodaresc învăţasera a gândi mai lucid, acumulasera cunoştinţe noi, şi prin urmare au început să
practice un management modern. Acţionarii înarmaţi cu cunoştinţe noi, au înţeles că arendaşii încearcă
să folosească oportunităţile oferite de uzină, necontribuind la dezvoltarea sa. Ca rezultat, acţionarii au
decis rezilierea contractului de închiriere. Odată cu dezvoltarea cadrului legislativ, cu schimbările în
societate şi pe piaţă, s-a schimbat şi poziţia uzinei. Au fost achiziţionate noi echipamente, semnate noi
contracte de furnizare a materiilor prime, a crescut numarul de comenzi. Prin urmare, fabrica a cîştigat
teren pe piaţa mondială a materialelor de construcţii. Astăzi, S.A "AZURIT" este lider pe piaţa de
prelucrare a pietrei din Moldova. Echipamentele celor mai buni producatori din lume, propria baza de
producţie, depozite imense, mecanisme performante de livrare a produselor, management modern,
politica flexibila a preţurilor, şi, bineînţeles, profesionalism ridicat al personalului - este cheia
succesului companiei. Actualmente, S.A ,,AZURIT’’ încheie contracte pentru furnizarea continuă de
4
materiale din carierele ţărilor: CSI, Italia, Spania, Grecia, Brazilia, Turcia, Bulgaria, Israel, România,
India, China.. SA "Azurit" se concentrează nu doar asupra comenzilor companiilor de construcţie, dar
şi la crearea proiectelor individuale.
Pentru a face faţă economiei concurenţiale, uzina dispune de o structura organizatorică foarte
elastică, pregatită pentru orice schimbare a caracteristicilor pieţii. Astfel, organizarea activităţii uzinei
corespunde cerinţelor proceselor decizionale şi oferă un cadru propice pentru adoptarea atât a
deciziilor strategice, cât şi a celor operaţionale. Principalii factori care-şi pun amprenta asupra
organizarii activităţii sunt: principiile de bază ale organizării (a) obiectivele – ce sunt bine definite şi
formulate, b) activităţi şi grupuri – ce sunt repartizate conform unor criterii în vederea raţionalizării
activităţii, c) autoritatea - orientată de sus în jos, exercia control conform unor linii clare şi bine
determinate. Autoritatea de a întreprinde sau de a iniţia este delegată cât mai aproape de arena de
acţiune, iar numărul nivelurilor de autoritate este minim, d) relaţiile umane – respectă cîteva principii:
o persoană supervizează un număr limitat de posturi (ponderea ierarhică este optimă), iar fiecare
membru al uzinei are un singur şef (supervizor) de la care primeşte sarcini şi căruia îi raportează
modul de îndeplinire. ); trăsăturile specifice ale acesteia, mediul intern şi extern ( poziţia favorabilă
a uzinei, stilul implicit de conducere). Prin urmare, structura organizatorică a firmei cuprinde:
1. Funcţia, care reprezintă suma tuturor atribuţiilor şi sarcinilor omogene din punctul de vedere al
naturii şi complexităţii lor, atribuite în mod organizat şi regulat unor angajaţi ai firmei: - funcţia de
conducere ( director general şi director executiv); - funcţia de execuţie ( personalul administrativ,
gospodăresc şi muncitorimea). 2. Compartimentul reprezintă grupul de persoane ce are o autoritate
unică, cu scopul de a executa munci omogene sau complementare (contabilitate, producere,
management, financiar). 3. Nivelul ierarhic reprezintă poziţia pe care o au conducatorii diferitelor
compartimente de munca situaţi pe aceeasi linie ierarhica faţa de organul de conducere superior
(contabil-şef, contabili executori; muncitori cu gradul de calificare I, II, III, IV, V). 4.Organigrama cu
structură funcţională este o reprezentaţie grafica a structurii organizatorice în care activitatea cheie
este bazata pe scopuri organizaţionale binedeterminate (Anexa 1). 5. Regulamentul de organizare şi
funcţionare este documentul ce însoţeşte organigrama, completînd-o, făcînd precizări asupra relaţiilor
dintre persoanele de pe acelaşi nivel ierarhic. 6. Fişa postului este documentul operaţional care
prezintă detaliat condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a ocupa un post şi
sarcinile ce revin postului respectiv.
Firma dispune şi de o structură administrativă complexă, cuprizînd: conducerea organizaţiei
reprezentată de doi directori; contabilul-şef; contabil pe salarii; inspector pe cadre; inginer mecanic-
şef; maiştri pe construcţie şi instalări; şef de pază; economist; manageri pe vînzări; maneger pe
reclame; depozitar; finansist, expeditor ( Anexa 2).

5
Activitatea personalului de administraţie este organizată de conducerea firmei şi reglementată de
Regulamentul Intern al entităţii. Conform acestuia, personalul administrativ are un grafic stabil de
muncă, şi anume: şase zile în săptamînă începînd de luni şi finisînd cu ziua de sîmbătă; de luni pîna joi
ziua de lucru incepe fie de la 8-17, fie de la 9-18, vineri de la 8-15, iar sîmbătă de la 8-13. Pentru anul
2009, salariul minim al personalului de administratîe este de 900 lei . În conformitate cu Reţeaua
tarifară unică la salariul minim se adaugă un coeficient tarifar ( Anexa 3):
• Manageri, secretari, deridicatoare, mecanici, ingineri e.t.c- coeficientul 2-6
• Contabilul-şef, economistii, finansiştii, analiştii e.t.c- coeficientul 3-7
• Directorul general, directorul executiv, director calitate, director resurse umane e.t.c-
coeficientul 4-8
Uzina ,,AZURIT’’ este specializată în sfera productivă. Ca rezultat, aceasta produce elemente de
arhitectură de construcţii de diferite mărimi şi diverse nivele de dificultate; dale decorative; scări;
blaturi pentru băi, bucatării, bar; suport de birou şi rafturi în asortiment. Conform Politicii sale de
evidenţa contabilă ( Anexa 4 ), principalul gen de activitate a sa este: fabricarea articolelor de
îmbrăcăminte, comerţul cu ridicata al textilelor, comerţul cu ridicata al îmbrăcămintei şi încalţămintei,
comerţul cu amanuntul îmbrăcămintei, comerţul cu amanuntul al textilelor.
Productivitatea în toate organizaţiile este influenţată nu doar de calitatea muncii personalului
administrativ, dar şi de modul în care interacţionează şi se combină resursele de muncă pentru a folosi
toate celelalte resurse ale sistemului de management. Factori cum ar fi pregătirea, vîrsta, experienţa la
locul de muncă şi nivelul de educaţie formală joaca un rol important în asigurarea cu bunuri ce
reacţioneza flexibil la nevoile clienţilor. Muncitorimea uzinei ,,AZURIT’’ este alcătuită din: frezor-
piatră, şlefuitor-roci, electrogazosudori, tractorişti, maşinişti privind instalaţia pneumatică, încărcător-
descărcători, placator-marmurari, lăcătuş-electricieni, electricieni secţie, maşinişti la macarale,
bobinator elemente, electricieni montatori, dulgher, lăcătuş instalator, strungari. Fiece muncitor, în
funcţie de experienţa şi vechimea în muncă, se atribuie la unul din următoarele categorii de calificare:
I, II, III, IV, V ( Anexa 5 ).
Reuşita activităţii oricărei organizaţii este reflectată în valoarea indicatorilor de profit şi pierderi.
Conform datelor Raportului financiar forma nr.2 ( Anexa 6 ), în anul 2009 uzina ,,AZURIT’’ a atins un
Profit net (Profitul perioadei de gestiune pîna la impozitare – Cheltuieli privind impozitul pe venit )
în suma de 454677 lei. Aceasta s-a datorat valorii indicatori:
1. Profitului perioadei de gestiune pîna la impozitare în valoare de 514891 lei, ce s-a obtinut în
rezultatul însumarii altor indicatori, ca: a) Rezultatul activităţii operaţionale în valoare de 2116617, ce
s-a calculat ca: Profitul brut în valoare de 6070714 lei ( Venituri din vînzari în sumă de 37124469 lei –
Costul vînzărilor în valoare de 31053755 ) + Alte venituri operaţionale în valoare de 2921815 lei –

6
Cheltuieli comerciale de 577260 lei – Cheltuieli generale şi administrative în sumă de 4057379 lei –
Alte cheltuieli operaţionale în valoare de 2241273 lei;
b) Rezultatul activităţii financiare în sumă de -1601726 lei (pierdere). 2. Cheltuieli privind impozitul
pe venit în valoare de 60215 lei. În baza datelor din Raportul financiar forma nr. 2, observăm c1a
profitul net din perioada anului 2009 s-a diminuat faţa de anul 2008 cu 3106092 lei, sau cu 87,23 %
aproximativ de 7 ori. Această abatere s-a datorat: diminuarii Profitului brut, majorării cheltuielilor
comerciale, lipsa activităţii de investiţie, obţinerea pierderii în activitatea financiară şi onorarea
datoriilor faţa de buget privind impozitul pe venit amînat.
Pentru desfăşurarea eficientă a activităţii economico-financiare, fiece unitate economică
întocmeşte un buget anual. Însa, la uzina ,,AZURIT’’ bugetul se întocmeşte lunar, iar bugetul anual
reprezintă o însumare a bugetelor lunare. Responsabilii de întocmirea bugetului sunt: contabilul-şef în
colaborare cu economistul, finansistul organizaţiei, şeful producţiei. Bugetul se transmite spre aprobare
conducatorilor fabricii. Obiectivul aprobarii bugetului este de a atrage numărul de clienţi, obţinerea
încrederii clienţilor, obţinerea unui profit net cît mai mare posibil. Procesul lunar de elaborare a
bugetului se desfăşoara conform următorului grafic:
1. Elaborarea bugetul vânzărilor .
2. Elaborarea bugetul producţiei şi bugetul stocurilor .
3. Elaborarea bugetul consumurilor (CDM, CDRM, CIP ).
4. Elaborarea bugetului a costului producţiei fabricate şi a costului vânzărilor .
5. Elaborarea bugetului cheltuielilor generale şi administrative .
6. Elaborarea bugetului cheltuielilor comerciale .
7. Elaborarea bugetului fluxurilor de mijloace băneşti.
Bugetul vînzărilor conţine informaţii privind volumul planificat al vînzărilor în expresie cantitativă,
preţul şi venitul aşteptat de la fiecare tip de produse. La întocmirea bugetului vinzarilor se foloseşte
următoarea formulă: Volumul vînzărilor ( în expresie valorică ) = Cantitatea unităţilor de produse
planificate pentru vînzare * Preţul unitar de vînzare.
Bugetul producţiei şi cel al stocurilor - bugetul producţiei se formează numai în expresie cantitativă şi
intră în sfera de resposabilitate a şefului de producţie. Obiectivul acestui buget îl constitue asigurarea
volumului producţiei care este suficient pentru satisfacerea cererii cumpărătorilor şi crearea unui nivel
al stocurilor de produse finite justificat din pune de vedere economic. La întocmirea bugetului se
foloseşte următoarea formulă: Volumul producţiei = Volumul vînzărilor + Soldul previzional de PF la
finele periodei - Soldul de PF la începutul periodei. Sarcina lui constă în procurarea oportună a
materiilor prime şi materialelor pentru asigurarea unui proces continuu al producţiei. Bugetul dat
conţine calcule ale cantităţilor de materie primă şi materiale care trebuie procurate într-o anumita
perioada şi valoarea acestor achiziţii. Aici pot fi evidenţiate doua stadii:
7
1. Calculul volumului de achiziţii în expresie naturală care va asigura volumul producţiei:
Achiziţii necesare = Volumul producţiei + Soldul final necesar de materiale - Soldul iniţial de
materiale.
2. Calculul valorii achiziţilor: Valoarea achizţilor * Preţul unitar al materialelor.
Bugetul consumurilor ia in consideratie cantitatea, nomeculatorul şi valoarea materiilor prime şi
materialelor necesare pentru îndeplinirea programului de producţie al periodei. Pentru calcularea CDM
(pe fiecare tip de materie primă şi materiale ) se aplică formula:
CDM = Volumul producţiei * Consumul de materiale pe o unitate de produs * Preţul unitar al
materialului.
Bugetul CDRM determină timpul de lucru ( în ore ) necesar pentru îndeplinirea volumului planificat
de producţie şi consumurile băneşti pentru retribuirea acestuia, aplicîndu-se formula:
CDRM = Volumul producţiei * CDRM/unitate de produs.
Bugetului CIP are ca obiective: să integreze toate bugetele CIP elaborate de manageri pentru
producţie, să calculeze normele de repartizare a acestor consumuri pe tipuri de produse .
Bugetul costului producţiei fabricate şi a costului vănzărilor are ca obiectiv calcularea costului bugetar
al producţiei fabricate care se determină după formula:
Costul producţiei fabricate = CDM + CDRM + CIP + Modificari ale producţiei în curs de execuţie.
Tot aici este elaborat bugetul costului vânzărilor care conţine costul producţiei ce se prevede a fi
vândută în perioda concreta şi aici se aplică formula:
Costul vânzărilor = Soldul PF la începutul periodei + Costul PF în perioda - Soldul PF la finele
periodei.
Bugetul cheltuielilor generale şi administrative reprezintă un plan detaliat al cheltuielilor operaţionale
curente, diferite de cheltuielile legate nemijlocit de fabricarea şi desfacerea produselor, dar necesare
pentru menţinerea a activităţii întreprinderii în ansamblu.
Bugetul cheltuielilor comerciale detaliază toate cheltuiele previzionale aferente desfacerii producţiei
într-o perioda concreta, răspunzător conducătorul secţiei de markenting .
Bugetul mijloacelor băneşti este un plan de încasari şi plaţi ale mijloacelor băneşti dintr-o anumita
perioada. Incasările se planifică reieşind din venitul din vânzări şi politica de credit a firmei, iar plăţile
se determină reieşind din volumul de producţie, consumuri şi aprovizionări. Toate acestea se fac cu
scopul de a estima necesarul viitor de finaţare, pentru a efectua un control asupra fluxului de mijloace
băneşti şi lichidităţii.
Tehnologia producţiei uzinei ,,AZURIT’’ reprezintă prin sine un complex de procese realizate
în succesiune în timp şi spaţiu cu utilizarea pietrelor, rocilor, semifabricatelor şi construcţiilor cu
scopul transformării lor în producţie de construcţie gata: scări, lavoare, blaturi pentru băi, soproane
e.t.c. În baza proceselor de prelucrare a pietrei se află întotdeauna procesele fizice, chimice şi fizico-
8
chimice. Cu ajutorul mijloacelor de muncă, muncitorii prelucrează şi preasamblează obiecte de muncă.
Cantitatea producţiei obţinute se măsoară în unităţi respective: bucăţi, m2, m3 , ş.a. Calitatea
producţiei corespunde cerinţelor determinate în proiect. Clasificarea proceselor de productie se face
după următoarele criterii: a) După complexitatea executării operaţiilor de lucru deosebim: proces
simplu; proces complex. Operaţia de lucru se numeşte elementul tehnologic omogen şi organizaţional
imparţiabil a unui proces de productie care asigură realizarea producţiei primare. Operaţia este
executată de componenţa permanentă a lucrătorilor (un muncitor sau o brigadă). Proces simplu se
numeşte combinarea operaţiilor de lucru tehnologic legate (montarea blocurilor de piatră, panourilor
de planşeu) executate de o brigadă. Proces complex se numeşte combinarea proceselor simple situate
în legaturi tehnologice si organizaţionale şi finalizat cu producţia gata (executarea scărilor); b) După
criterii tehnologice deosebim: procese pregătitoare sunt destinate pentru executarea semifabricatelor
( piatră neşlefuită ), procese de transportare realizate cu ajutorul transportului tehnologic şi cel de bază,
procese de montare care constau în schimbarea şi modificarea formei sau poziţiei obiectelor de lucru;
c) După caracterul de producere deosebim: procese continue - constau din operaţii care decurg fără
întreruperi între ele, procese incontinue - sunt urmate de întreruperi determinate de caracteristicile
materialelor utilizate şi specificul tehnologic.
Pentru executarea fiecărui proces tehnologic trebuie de organizat locul de muncă. Aceasta constă în
înzestrarea cu utilaj necesar şi obiecte de lucru, în care se realizează operaţiile de lucru de un muncitor
sau de o brigadă specializată. Locul de munca al muncitorilor diferă în funcţie de profesii şi categorii.
Profesia se determină de tipul proceselor executate (frezor, şlefuitor, electrogazosudor, placator-
marmurar e.t.c. ). Lucrările sunt executate de muncitori de deferite grade de pregătire, adică deferite
categorii. Sunt stabilite cinci categorii, care se determină după anumite criterii. Pregătirea cadrelor este
asigurată de colegii de profil şi instituţii de specialitate. Norma de timp este timpul necesar pentru
executarea unei unităţi de producţie de calitate, de un muncitor (brigadă) de profesie şi categorie
respectivă în condiţii corecte de organizare a muncii. Această valoare se măsoară în om*ore.
Producţia uzinei prezintă caracteristici şi particularităţi specifice. Dintre acestea subliniem
următoarele:
a) Caracterul de unicat al obiectului de lucru; c) Mobilitatea obiectelor şi mijloacelor de muncă;
d) Efectuarea unor procese tehnologice neprotejate de intemperii – o parte din procesele tehnologice
se efectuează în aer liber, suportând efectele ale temperaturilor foarte scăzute sau ridicate,
precipitaţiilor, vântului; e) Punerea în operă a unor cantităţi mari de materiale având caracteristici
fizico-mecanice, fizico-chimice, de formă, dimensiuni foarte deferite, fapt ce determină folosirea unor
mijloace de transport diversificate; f) Durata de realizare a lucrarilor este relativ mare – numărul de
operaţii şi procese care trebuie de executat într-o anumită ordine este mare; g) Diversitate din punct de

9
vedere al destinaţiei productiei, alcătuiri constructive, formă, dimensiuni determină o mare diversitate
de procedee tehnologice.
Trebuie de menţionat că procesul tehnologic posedă caracteristici contemporane. Principala
caracteristică constă în industrializarea acestuia. Sub industrializare trebuie de înţeles procesul
mecanizat complex de lucrări, efectuate în flux şi ritmic în decursul întregului an; utilizarea de maşini,
utilaje, echipamente performante care asigură produse de calitate superioară; eficienţa economica în
creştere prin realizarea de produse constant performante; productivitate înalta a muncii; cost relativ
redus.
Atît structura organizatorică în general, cît şi structura organizaţională a contabilităţii uzinei
,,AZURIT’’ este concretizată prin urmatorii factori: dimensiunea întreprinderii, producţia şi
caracteristicile sale, sistemul informaţional existent, forma de contabilitate, caracteristicile salariilor
e.t.c.

10
 2. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea sistemului
de informaţie contabilă
În corespundere cu Politica de contabilitate a întreprinderii, evidenţa contabilă la
Societatea pe actiuni (SA) ,,AZURIT’’se aplică în conformitate cu:
- “Legea Contabilităţii Republicii Moldova” nr.113-XVI din 27 aprilie 2007;
- Standardele Naţionale de Contabilitate şi Planul de Conturi Contabile aprobate prin ordinal
Ministrului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997;
- Alte acte legislative şi normative ale Republicii Moldova.
Activitatea contabililor uzinei ,,AZURIT’’ este reglementată oficial de Regulamentul intern al
organizaţiei. Acest act prevede reguli referitoare la procedurile disciplinare, reguli privind securitatea
în muncă, reguli privind respectarea principiului nediscriminării, drepturile şi obligaţiile atît ale
angajatorilor, cît şi ale salariaţilor. Conform prevederilor sale, administraţia ce include şi contabilitatea
este obligată: să asigure organizarea şi funcţionarea unităţii; să stabilească atribuţiile corespunzătoare
pentru fiecare salariat, în condiţiile legii şi/sau în condiţiile contractului colectiv de muncă încheiat la
nivel naţional sau la nivel de ramură de activitate, aplicabil, inclusiv în condiţiile contractului; să dea
dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor; să exercite controlul asupra
modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice
sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului
intern; să asigure condiţiile organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă; sa asigure
gospodărirea eficientă a mijloacelor fixe şi a celor circulante din patrimoniul societăţii; sa coordoneze
procesul de producţie în scopul îndeplinirii la parametrii calitativi şi cantitativi a indicatorilor
economici propuşi; să tină evidenţa, respectiv să controleze aprovizionarea cu materiale necesare
procesului muncii; să asigure plata tuturor contribuţiilor şi impozitelor aflate în sarcina sa în mod
integral şi în termene stabilite de lege; să înfiinţeze registrul general de intrare/ieşire a documentelor;
să asigure confidenţialitatea datelor obtinute; să respecte timpul de muncă convenit şi modalităţile
concrete de organizare a acestuia, stabilite prin prezentul regulament intern precum şi timpul de odihnă
corespunzător; să respecte prevederile legale imperative.
Secţia Contabilitate a organizaţiei ,,AZURIT’’ în structura sa cuprinde: un contabil-şef, un
contabil ce răspunde de salarizare, un contabil ce ţine evidenţa materialelor şi un contabil ce răspunde
de producere. Fiecare dintre cei enumeraţi are anumite obligaţii şi responsabilităţi. Astfel, contabilul-
şef asigură controlul şi oglindirea pe conturile contabile a tuturor operaţiunilor financiare în termenele
stabilite; prezintă informaţia operativă şi dările de seama în termene stabilite de lege; poartă
răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenţei contabile; semnează
împreună cu directorul întreprinderii documentele, care servesc ca bază pentru a primi şi a elibera
materiale, mărfuri şi materiale pe facturi interne, de expediţie şi fiscale. Contabilului-şef i se interzice

11
de a lua la evidenţă documentele operaţiilor efectuate ce contrazic documentele normative şi
legislative şi care încalcă disciplina financiară. Ceilalţi contabili enumeraţi sunt responsabili de
documentele primare, adică se ocupă de partea operativă a ţinerii evidenţei contabile specifice
anumitor sectoare de activitate. Totodată aceştea realizează funcţii suplimentare, şi anume: se ocupă de
detectarea oportunităţilor, analizează riscul, gestionează riscul prin instrumente contabile şi financiare
adecvate, furnizează informaţii pentru luarea deciziilor, se ocupă de măsurarea şi gestionarea
performanţei, contribuie la optimizarea contabilă şi fiscală, gestionează diferite aspecte ale afacerii
(raportare externă, performanţa, trezorerie, diagnostic, strategie), configurează parţile sistemului
contabil care susţine gestiunea afacerilor (informatic, audit, control, strategie), respectă principiile
fundamentale în vederea realizării normelor comune, apreciază modul de organizare şi de conducere a
activităţii de contabilitate, răspund de legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierderi,
certifică situaţia financiară e.t.c. Programul de lucru al contabililor uzinei ,,AZURIT’’coincide cu cel
al personalului administrativ al entităţii, dupa cum urmează: şase zile în săptamînă începînd de luni şi
finisînd cu ziua de sîmbătă; de luni pîna joi ziua de lucru începe fie de la 8-17, fie de la 9-18, vineri de
la 8-15, iar sîmbătă de la 8-13.
Privitor la organizarea contabilităţii întreprinderii ,,AZURIT’’, trebuie de menţionat că responsabil de
organizare este organul de conducere al întreprinderii, care creează condiţii necesare pentru ducerea
corectă a evidenţei, asigură exercitarea strictă a tuturor cerinţelor privind îndeplinirea documentelor
contabile şi prezentarea oportună a informaţiei necesare pentru ducerea evidenţei şi gestiunii
financiare.
Politica de contabilitate se bazează pe următoarele principii permise de evidenţa contabilă a
întreprinderii:
• întreprinderea este analizată ca o unitate în activitate continuă;
• politica de contabilitate acceptată de întreprindere este aplicată în mod
consecutiv de la o perioada gestionară la alta;
• la întocmirea raportului financiare se dă dovadă de prudenţă, pentru ca
activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu subevaluate.
• operaţiile economice şi alte fenomene se contabilizează şi se prezintă în
rapoartele financiare în conformitate cu conţinutul şi realitatea financiară a acestuia, dar nu
numai potrivit formei lor juridice.
În conformitate cu Politica evidenţei contabile a Societăţii pe acţiuni ,,AZURIT’’, dările de seamă a
societăţii se îndeplinesc prin metoda de calcul, etitatea aplică sistemul contabil
complet în partidă dublă, registrul contabil obligatoriu care serveşte drept baza pentru întocmirea
rapoartelor financiare este Cartea mare, rapoartele financiare se semnează de către administratorul

12
întreprinderii, faptele economice se perfectează prin formulare tip de documente primare, precum
şi formulare elaborate de întreprindere de sinestătător.
Contabilitatea are sarcina de a urmări, controla şi înregistra situaţia economico- financiară
şi activitatea entităţii. Pentru realizarea acestor obiective, contabilitatea a elaborat un procedeu
corespunzător care să permită cunoaşterea fenomenelor şi proceselor economice în dimensiunile în
care ele au loc, cu toate caracteristicile pe care le comporta şi implicaţiile pe care le produc.
Procesul cunoaşterii contabile începe în mod obligatoriu cu acţiunea de conservare şi de culegere a
informaţiilor, a datelor despre patrimoniul instituţiei. Nici o operaţie economică nu se poate
înregistra în contabilitate fara un act scris în care sa fie consemnată operaţia respectivă.
Documentul serveşte la formularea în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter economic
care produc modificări ale patrimoniului. Documentaţia este acţiunea de culegere şi consemnare în
documente a datelor privitoare la operaţiile ecnomice din întreprindere. Documentele sunt acte
scrise în care se consemnează cifric şi letric, în etalon natural, bănesc sau de muncă, de regulă în
momentul şi la locul înfaptuirii lor, operaţiile economico-financiare precum şi evenimentele
determinate de necesităţi organizatorice şi administrative, cu scopul de a servi ca dovadă a
înfaptuirii acestor operaţii şi ca bază a înregistrarii lor în contabilitate. Caracterul lor de acte
justificative conferă documentelor o funcţie juridică, deoarece cu ajutorul lor se stabilesc drepturile
şi obligaţiile bănesti ale întreprinderii în cazul unor litigii, expertize, lipsuri, fraude. Prin urmare,
pentru a duce evidenţa in mod legal a tuturor elementelor patrimoniale, întreprinderea ,,AZURIT’’
ca şi celelalte organizaţii stabileşte un plan al circulaţiei documentelor. Trebuie de menţionat, că
noţiunea de ,,circulaţie a documentelor’’ semnifică itinerarul parcurs de documente, începînd cu
momentul întocmirii acestora şi pîna la predarea lor la arhivă după prelucrare şi reflectare în
contabilitate. Evaluarea, măsurarea, înregistrarea, analiza şi controlul permanent şi completat al
modificărilor presupune un sistem unitar şi coerent de circulaţie a documentelor care trebuie să
asigure: continuitate, operativitate, realitate şi exactitate. Circulaţia eficientă presupune reguli,
proceduri, competenţe, termene şi responsabilităţi foarte precise. Circulaţia depinde de numarul de
verigi, fazele şi etapele necesare prelucrării, termenele de execuţie, proceduri de atestare, verificare,
certificare şi control. Mişcarea documentelor şi circulaţia acestora reprezintă un obiect important de
organizare a contabilităţii la întreprinderea ,,AZURIT’’ şi prevede parcurgerea cîtorva etape:
-întocmirea documentelor;

-primirea documentelor de contabilitate;

-prelucrarea şi înregistrarea documentelor în sistemul înregistrărilor contabile;

-predarea documentelor în arhivă;

13
La prima etapă, documentele primare sunt întocmite cocnomitent cu efectuarea operaţiunilor
economice, sau dupa terminarea acestora. Documentele se întocmesc de persoanele responsabile
( contabili, şeful secţiei de producere e.t.c. ), asigurînd valoarea juridică integrala a acestora. Prin
urmare, la această etapă contabilii aleg formularele, documentele primare, mijloacele şi procesele de
întocmire a documentelor. În momentul perfectării documentelor se masoară parametrii necesari ai
operaţiunii economice şi datele percepute se fixează în documentul primar. Măsurarea operaţiunii se
efectuează prin mijloace automatizate ( programă contabilă 1C ). Apoi, documentele primare sunt
verificate în mod obligatoriu de contabilul-şef dupa conţinut, formă şi aritmetic. Astfel, se clarifică
respectarea regulilor de efectuare a operaţiunilor economice, corespunderii normelor, oportunitaţii
economice a acestora, respectării legilor în vigoare, se stabileşte plenitudinea completării elementelor
obligatorii, existenţa semnăturilor corespunzatoare, claritatea reflectării esenţei operaţiunii
consemnate, corectitudinea indicării datei întocmirii documentului, stabilirea corectitudinii calculelor,
taxării documentelor. Dupa primire, documentele sunt prelucrate şi înregistrate în contabilitate de
contabilii responsabili. Prelucrarea constă în transformarea informatiei primare prin operaţiuni logice
în scopul obţinerii indicatorilor centralizatori şi generalizatori despre obiectele contabile. Astfel, la
etapa dată etaloanele naturale şi de muncă sunt transformate într-un etalon bănesc generalizator
( cantitatea bunurilor materiale * preţul unitar ); documentele se selectează după criteriul omogen al
operaţiilor economice ( pe depozite, tipuri de materiale, surse de intrare e.t.c. ); contabilii care
activează pe un anumit sector ( evidenţa materialelor, salariilor, consumurilor de producere ) indică în
documente conturile corespondente ce rezultă din conţinutul operaţiunilor economice. După
prelucrare, operaţiunile economice sunt reflectate în registrele contabilităţii sintetice şi analitice.
Circulaţia documentelor se organizează de aparatul contabil şi prevede reguli şi modalităţi de
întocmire şi utilizare în activitatea contabilă a documentelor contabile. La uzina ,,AZURIT’’ aceasta
presupune un termen scurt între efectuarea operaţiunilor economice şi obţinerea datelor generalizate
necesare organelor de conducere a întreprinderii, utilizarea celor mai perfecte metode şi mijloace de
culegere şi avansare a informaţiei la locul de prelucrare a acesteia, sporirea productivităţii muncii
salariaţilor din contabilitate. Orarul termenilor de completare, verificare şi prelucrare a documentelor,
înregistrarea şi gruparea datelor contabile, parcurgerea altor etape ale procesului contabil se stabileşte
de contabilul-sef, ţinînd cont de particularităţile întreprinderii în baza studierii proceselor de gestiune şi
de producţie şi se aprobă prin ordinul conducătorului întreprinderii. Astfel, în ,,graficul circulaţiei
documentelor’’ se indică denumirea şi numărul fiecărui document, destinaţia, modul de întocmire a sa,
cine semnează, cînd, serviciul(secţia), unde documentul se transmite, cine îl primeşte, îl verifică şi-l
prelucrează. Planul circulaţiei documentelor la uzina ,,AZURIT’’cuprinde urmatoarele faze:

14
-lucrările executate asupra documentelor primare în procesul întocmirii sau primirii acestora din
exterior;

-circulaţia documentelor de la locul întocmirii sau primirii la locul de prelucrare;

-circulaţia documentelor dupa prelucrare la locul păstrării permanente a acestora în arhivă.

Primirea documentelor primare în contabilitate de la gestionar este confirmată de persoana ce a primit

documentele cu o menţiune în raportul propriu-zis. Termenul necesar pentru prelucrare se determină în
funcţie de volumul ultimei care se stabileşte de contabilui-şef. Termenele de prelucrare a documentelor
asigură oportunitatea primirii datelor generalizate pentru controlul economico-operativ, contabilitatea
sintetică şi analitică şi prezentarea rapoartelor în termen. Informaţia primară în procesul primirii şi
prelucrării acesteia, precum şi după prelucrarea şi generalizarea în registrele contabile se pastrează
riguros. Petru aceasta se analizează şi înregistrează în mod cronologic toate documentele în registrul
jurnal şi apoi în evidenţa sistematică din cartea mare. Pentru fiece document primar se determină
modul de evidenţa a primirii-predării şi a păstrării acesteia. După ce au fost contabilizate, documentele
se pun în dosare (mape) sau se şnuruiesc. Totodată ele sunt supuse procesului de ,,clasare’’. Aceasta
presupune reguli şi instrucţiuni unitare pentru proceduri şi competenţe de predare, primire, intrare,
ieşire, stocare. Prin urmare, la prima etapă toate documentele contabilizate sunt ordonate în funcţie de
anumite criterii: pe obiecte, categorii de probleme, origine/destinaţie e. t. c. În cursul anului,
documentele justificative se pastrează la compartimentul financiar-contabil. La sfarşitul anului se
predau la arhiva curenta a contabilităţii. Arhivarea se face pe baza legii contabilităţii. Astfel, conform
prevederilor Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 cu privire la păstrarea documentelor
primare, registrelor contabile şi rapoartelor financiare, uzina ,,AZURIT’’ se obligă: 1. să păstreaze atît
pe suport de hîrtie, cît şi în formă electronică documentele contabile care includ: documentele primare,
registrele contabile, rapoartele financiare şi alte documente aferente organizării şi ţinerii contabilităţii;
2. documentele contabile sunt sistematizate şi păstrate conform regulilor prevăzute de Organul de Stat
pentru Supravegherea şi Administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova; 3. răspunderea
pentru organizarea păstrării şi integritatea documentelor contabile o poartă conducătorul entităţii; 4. la
păstrarea documentelor contabile, entitatea asigura protejarea acestora de corectări; 5. documentele
contabile sunt ridicate (sechestrate) de către organele autorizate. Conducătorul entităţii în prezenţa
reprezentanţilor organelor care ridică (sechestrează) documentele, face copii de pe acestea, cu
indicarea temeiului şi datei ridicării (sechestrării). Copiile respective se certifică prin semnăturile
persoanelor ce ridica documentele. Pentru documentele ridicate se întocmeşte un proces-verbal care se
semnează de reprezentantul organului ce sechestrează şi de conducătorul entităţii; 6. în cazul pierderii,
sustragerii sau distrugerii documentelor contabile, conducătorul entităţii le restabilşte în termen de pînă
la 3 luni, începînd cu data constatării faptului respectiv.
15
Trebuie de menţionat că după expirarea anului, toate documentele primare precum şi registrele
contabile se predau în arhiva generală a întreprinderii. În conformitate cu regulile stabilite (legislaţia),
întreprinderea asigură păstrarea documentelor contabile primare, registrelor contabile şi rapoartelor
financiare timp de şase ani.
Structura funcţională a uzinei ,,AZURIT’’ cuprinde angajatî cu activităţi similare într-un
compartiment specializat, şi anume: contabilitate, financiar, marketing, producţie, personal. Prin
urmare, fiece arie funcţională a entităţii cuprinde un set de sarcini comune, esenţiale pentru buna
desfăşurare a activităţii organizaţionale. Deci, biroul de contabilitate al întreprinderii presupune un set
de resurse umane şi de capital care se ocupă de pregătirea informaţiilor contabile, prin colectarea şi
prelucrarea informatiilor economice furnizate de celelalte birouri: planificare, producţie, muncă,
salarizare, financiar, aprovizionare, desfacere. Biroul financiar este un set de resurse umane şi de
capital care se ocupă de corelarea informaţiei contabile cu decizia financiară, de resursele de capital,
de gestiunea financiară a întreprinderii. In acest caz se vorbeşte de un sistem informaţional financiar-
contabil – cele două funcţiuni fiind strâns legate între ele şi interdependente. Contabilitatea şi
informaţiile furnizate de aceasta constituie baza gestiunii financiare, oferindu-i acesteia materia primă
pentru fundamentarea deciziilor financiare. Biroul informaţional financiar-contabil ocupă poziţia
centrală prin faptul că furnizează, tuturor celorlalte birouri, informaţii şi reflectă cel mai fidel
activitatea întreprinderii şi situaţia ei economico-financiară. Biroul de muncă acoperă, ca arie,
salarizarea şi politica de personal a firmei. Evidenţa operaţiunilor legate de resursele de muncă din
firmă este ţinuta la fel de biroul de contabilitate. Astfel, biroul contabil automatizează sarcinile legate
de salarizare, de la care se poate obţine diverse raportări despre activităţile şi performanţele angajaţilor.
Biroul de desfacere, desfasurînd funcţii de prima importanţă, ca: cunoaşterea prealabilă a valorii pieţei,
a structurii şi segmentării acesteia precum şi perspectivele şi potenţialul ei de creştere; desfăşurarea
managementului general, managementului pe produs, marketingului, previziune şi direcţionare
vânzări; iniţiere de acţiuni de promovare; analiza vînzărilor, asigură prelucrarea statistică a rezultatelor
şi vizualizarea acestora în tabele de diverse formate, care ulterior sunt analizate de departamentul
contabil. La fel, datele acumulate de biroul de producere şi planificare cu privire la urmărirea şi
planificarea producţiei, planificarea necesarului de materiale, planificarea şi urmărirea consumurilor şi
costurilor, proiectarea şi fabricaţia asistată de calculator, gestiunea stocurilor, constituie elemente de
evidenţă contabilă urmărite de personalul biroului de contabilitate. Prin urmare, putem ferm spune că
toate aceste birouri se află în strinsă corelare, deoarece: utilizeaza aceleaşi instrumente şi tehnici, chiar
daca metodologia diferă; desfăşoară lucrări interconectate în cadrul organizaţiei; stabilesc măsuri
orientate spre eliminarea deficienţelor; folosec mijloace tehnice comune. Interdependenţa biroului
contabil cu celelalte birouri este argumentată şi de utilizarea programei contabile ce cuprinde
informaţii centralizate şi generalizate specifice tuturor secţiilor de activitate ai uzinei. Informatia
16
deţinuta de biroul de producţie, muncă, aprovizionare, desfacere şi salarizare este utilizată de
departamentul de contabiliate al întreprinderii pentru întocmirea bugetului organizaţiei. După care
bugetul este analizat de biroul financiar şi înaintat biroului de planificare. Deci, prin verificarea
parţiala sau integrală de catre departamentul de contabilitate a informaţiei prelucrate de toate birourile
întreprinderii, se asigură evaluarea riscului şi deci luarea unor decizii comune manageriale orientate
spre atingerea performanţelor şi oportunităţilor întreprinderii!
Pentru desfăşurarea propriu-zisă a activităţii uzinei ,,AZURIT’’ şi pentru reflectarea
operaţiunilor economice în contabilitate este nevoie de un suport material adecvat. După cum ştim,
toate datele aferent tranzacţiilor economice trebuie reflectate în documente primare, centralizatoare,
registre de evidenţa şi rapoarte financiare. De-aici rezultă că toate aceste documente reprezintă
purtători de informaţii, şi deci un procedeu de reflectare a operaţiunilor economice. Documentele
asigură comunicarea informaţională a situaţiei economico-financiare a entităţii şi îndeplinesc rolul de
impuls care confirmă începutul informatiei contabile. De regulă, documentele contabile se pregătesc pe
formulare de model stabilit, executat prin metoda tipografică, care reprezintă foi de hîrtie liniată cu
indicatori şi indici tipăriţi anterior pe acestea. Astfel, uzina ca şi celelalte entităţi economice, periodic
iniţiază comenzi aferente aprovizionării cu formulare de documente contabile. Prin urmare, pentru
aprovizionarea cu formulare de facturi de expediţie, registre de evidenţa, rapoarte financiare,
contabilul-şef al uzinei scrie o scrisoare în care indică necesarul de formulare şi o expediază Î.S
,,Editura Statistica’’ a Republicii Moldova. Dupa recepţie, contabilul-şef împuternicit printr-o procura,
se prezintă la Î.S ,,Editura Statistica’’ şi-i pune la dispoziţie cîteva documente: certificatul de
înregistrare a întreprinderii, declaraţia privind TVA. Dupa analiza documentelor prezentate, Editura
eliberează factura fiscala ( Anexa 7 ) în care este indicat denumirea formularelor, cantitatea necesară,
valoarea acestora, suma TVA, data eliberării. Imediat dupa eliberarea facturii, sunt predate şi
formularele documentelor solicitate. Cîteodată, rapoartele financiare sunt achiziţionate de la chioscuri.
Însa, pentru aprovizionarea cu facturi fiscale, contabilul-şef al uzinei ,,AZURIT’’ se adresează IFS pe
mun. Chişinau, str. Cosmonauţilor 9. Pentru a beneficia de facturi, contabilul-şef al organizaţiei
trebuie să ofere spre analiză Registrul vînzărilor şi Registrul procurărilor. După analiza profundă a
datelor incluse în registre, IFS eliberează factura de expediţie ( Anexa 8 ) în care se indica cantitatea
de facturi, seria facturilor, numărul iniţial, numarul final al facturilor, preţul facturilor. Însa, nu
întotdeauna IFS eliberează cantitatea dorită de facturi, aceasta depinzînd de volumul tranzacţiilor
efectuate într-o anumită perioadă. Trebuie de menţionat că la eliberarea facturilor solicitate, contabilul-
şef prezintă certificatul de înregistrare al organizaţiei şi paşaportul cu datele personale.
Noţiunea de informaţie este complexă şi de mare generalitate. Norbert Winer spunea
” Informaţia este informaţie, nu este materie sau energie”. Transferul informaţiilor între diferite
procese, activităţi, sisteme sau subsisteme este considerat reţeaua comunicării. Circulaţia informaţiei
17
contabile din momentul producerii unui fenomen într-un proces şi pâna când pe baza cunoaşterii lui, se
declanşează un nou eveniment precum şi cu precizarea conţinutului informaţiei, destinaţiei, locului
stocării, alcătuiesc sistemul informaţional contabil. Prin urmare, sistemul informaţional contabil este
definit ca reprezentînd totalitatea metodelor, procedeelor şi mijloacelor utilizate în culegerea, stocarea,
prelucrarea, analiza şi transmisia datelor contabile pentru fundamentarea şi urmărirea deciziilor la toate
nivelurile unei entităţi economico-sociale. Acest sistem permite determinarea noilor cerinţe
informaţionale, stabilirea necesarului de resurse fizice, determinarea beneficiilor, avantajelor
competitive, proiectarea şi implementarea informaţiei. În cadrul sistemului informaţional contabil
există întotdeauna un sistem de prelucrare a datelor care poate fi manual, computerizat sau combinat.
Astfel, în funcţie de modalitatea de prelucrare a datelor contabile, distingem următoarele forme de
contabilitate: Jurnal-Order, automatizată, Memorial-Order.
Pîna în anul 2009, contabilii uzinei ,,AZURIT’’ utilizau forma de contabilitate de tipul Jurnal-Oreder.
Însa, odata cu schimbarea contabilului-şef al organizaţiei, începind cu anul 2009, a fost aprobată forma
automatizată de contabilitate. Politica de contabilitate elaborată de noul contabil-şef prevede că
evidenţa contabilă se efectuează în formă electronică: documentele primare şi rapoartele financiare sînt
întocmite pe suport de hîrtie, registrele contabile sînt întocmite în formă electronică şi pe suport de
hîrtie. Ca rezultat a avut loc informatizarea contabilităţii, adica transformarea sistemelor
informaţionale manuale în sisteme informatice prin substituirea mijloacelor de lucru cu echipamente
moderne, reducerea timpilor de lucru, eliminarea erorilor, prelucrarea unui volum mare de date şi
distribuirea eficientă a informaţiilor contabile. Actualmente, mijloacele tehnice de prelucrare ai
sistemului informaţional contabil existent la uzina ,,AZURIT’’sunt calculatoarele electronice. Fiece
contabil este înzestrat cu cîte un calculator de tip Intel Core 2 Duo 6600, sistem de operare Windows
XP Professional SP3 pe care sunt instalate cele mai principale programe utilizate de contabili:
Microsoft Office Access 2007, Excel 2007, Word 2007 şi 1C v7.7. Toate calculatoarele uzinei sunt
conectate la reţeau internet prin providerul Starnet. Buna funcţionalitate a calculatoarelor este
asigurată de doi programişti cu grad înalt de calificare. Cu ajutorul programei 1C ,,Contabilitate’’,
toata informaţia din documentele primare (facturi fiscale, facturi de expediţie, dispoziţii de încasare,
dispoziţii de plată, dispoziţii de plată trezoreriale, notă de transfer) este înserată în memoria
calculatorului. Apoi în baza programului dat, informaţia înserată se supune evaluării, grupării după
anumite criterii de grupare şi automat are loc întocmirea formulelor contabile. Apoi se creează registre
de evidenţă sintetică şi analitică pe fiecare cont. Pe baza informaţiei din registrele de evidenţă analitică
şi sintetică se fac înregistrări Cartea Mare, pentru fiecare cont, apoi se totalizează rulajul respectiv şi se
determină soldurile finale. Din cele expuse, putem spune că programul de calcul computerizat permite
prelucrarea datelor ciclului contabil, în urma unei singure introduceri a acestora în baza de date, de
regulă pe baza articolului sau formulei contabile redactată fie direct pe documentele justificative
18
( primare sau centralizatoare), fie pe un document tipizat specializat “NOTĂ de CONTABILITATE”.
În funcţie de maniera de organizare a înregistrarii şi prelucrării computerizate a datelor în cadrul
ciclului contabil în vederea realizării diferitelor categorii de evidenţa , respectiv, cronologice şi
sistematice, sintetice şi analitice, uzina ,,AZURIT’’ utilizează în practica contabilă prelucrări
computerizate succesive a informaţiilor financiar-contabile, în cadrul căreia softurile informatice
asigură transformarea evidenţelor cronologice şi respectiv analitice în surse de date pentru validarea
evidenţelor sistematice şi sintetice. Softul functionează ca un suport informaţional pentru utilizatorii
săi care pot să îşi extragă din sistem informaţiile relevante şi introduc la randul lor date despre
activitatea zilnică. Principalul avantaj al sistemului dat este că operează o singură bază de date comună
tuturor utilizatorilor, bază de date care se actualizează instantaneu de fiecare dată cînd informaţii noi
sunt introduse. Plecînd de la această caracteristică se pot enumera o serie de avantaje:

• Procedurile uzuale în organizaţie sunt simplificate. Numărul de documente necesare care

tranzitează de la un departament la altul este cu mult redus, iar elaborarea acestora este mai
rapidă.
• Accesul la informaţiile de sinteza necesare managementului în procesul de luare a deciziilor
este cu mult uşurat, raportările putînd fi obţinute aplicînd filtre la baza de date. Rezultatele sunt
corecte, actualizate şi nu necesită muncă suplimentară pentru a fi extrase.
• Comunicarea cu clienţii este imbunătăţită prin accesul angajatîlor la informaţii referitoare la
comenzi, grad de încasare al facturilor dar şi la un istoric al relaţiei cu fiecare client în parte.
• Informaţiile se introduc în sistem o singură dată putînd fi ulterior folosite pentru diverse
operaţii cum ar fi facturarea şi elaborarea tuturor documentelor către client, inventarierea
pentru managementul stocurilor sau raportarea catre autorităţile statului.
• Sistemul existent permite ca activitatea tuturor departamentelor să fie reflectată automat în
evidenţele financiar - contabile ale companiei şi poate fi obţinută o imagine de ansamblu asupra
performanţelor afacerii.

Astfel, sistemul informaţional contabil al uzinei ,,AZURIT’’ automatizează o mare parte a activităţilor
utile şi productive ale companiei. Prin urmare, acesta contribuie la eliminarea erorilor care pot
interveni prin procesarea unui număr mare de date într-un sistem în care există mijloace puţine de
verificare, oferă funcţionalităţi destinate contabilităţii primare, are o bază de date validă pe care o
utilizează în emiterea documentelor reducînd la maximum intervenţia umană, oferă posibilitatea de a
sinteza în mod automat utilizînd toate datele disponibile la momentul raportării. În acest fel,
informaţiile necesare evaluării activităţii companiei dar şi cele importante pentru procesul decizional
sunt accesibile, actuale şi corecte.

19
 3. Contabilitatea întreprinderii

3.1. Contabilitatea activelor nemateriale

În conformitate cu Standardul naţional de contabilitate 13 ,, Contabilitatea activelor
nemateriale’’ ( S.N.C. 13), active nemateriale reprezintă active nepecuniare care nu îmbracă
formă materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie,
comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în folosinţa
(chiriei) persoanelor juridice şi fizice.
În activitatea economică a întreprinderii pot fi utilizate diverse active nemateriale, ce pot fi clasificate
dupa cîteva criterii, şi anume: 1. Conţinut economic şi destinaţie ( cheltuieli de constituire, fond
comercial, brevete, embleme comerciale, licenţe, programe informatice ş.a ); 2. Grad de finisare
( active nemateriale finisate care se utilizează după destinaţie, active nemateriale în curs de execuţie ce
includ cheltuieli aferente activelor nemijlocit la intrare ).
Dupa prevederile S.N.C. 13, activele nemateriale cuprind:
a) cheltuielile de organizare - cheltuieli aferente creării întreprinderii (pregătirea documentelor
pentru înregistrare; executarea ştampilelor; taxele de stat; plata serviciilor prestate de consultanţi, a
acţiunilor de reclamă etc. );
b) fondul comercial - depăşirea valorii de procurare a întreprinderii în ansamblu asupra valorii
de piaţă a tuturor activelor, dacă acestea ar fi fost procurate separat, diminuată cu suma datoriilor;
c) brevetele - drepturi exclusive garantate de stat pe o anumită perioadă, pentru fabricarea unui
fel de produse, utilizarea sau vînzarea unui produs specific, de exemplu, drepturile ce rezultă din
brevetele care aparţin întreprinderii privind invenţiile, noile soiuri de plante etc. ;
d) emblemele comerciale şi mărcile de deservire - simboluri (denumiri) înregistrate,
protejate de stat, cu drept exclusiv de utilizare a lor pentru identificarea mărfurilor, serviciilor
unor persoane juridice şi fizice de mărfurile şi serviciile identice ale altor persoane juridice şi fizice;
e) licenţele - drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate. Pentru
proprietatea intelectuală licenţa este un acord conform căruia o persoană (licenţiar) în anumite
condiţii permite altei persoane (licenţiat) să folosească drepturile la proprietatea intelectuală;
f) know-how-urile - cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, tehnologice, comerciale, financiare,
organizatorice, de gestiune, biotehnice şi de altă natură, acumulate de întreprindere, care
constituie secret comercial şi aduc avantaj economic (profit);
g) programele informatice - set de documentaţie tehnică şi de exploatare, precum şi
complexul de programe pentru sisteme de prelucrare a informaţiei;
h) desenele şi mostrele industriale - un nou tip de articol înregistrat, cu funcţie de
utilitate care acordă deţinătorului documentului de protecţie dreptul exclusiv de utilizare a
20
articolului;
i) drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung;
Nu se consideră active nemateriale:
a) licenţele, procurate pe o perioadă de pînă la un an, şi programele informatice, elaborate
de întreprindere în decursul unei perioade, copiate pentru vînzare în decursul a mai multe perioade
şi contabilizate în componenţa produselor în conformitate cu cerinţele S.N.C. 2 "Stocurile de
mărfuri şi materiale";
b) fondul comercial, brevetele, emblemele comerciale şi alte active nemateriale incluse în
componenţa proprietăţii investiţionale în conformitate cu S.N.C. 25 "Contabilitatea investiţiilor".
De asemenea, în componenţa activelor nemateriale nu se includ cheltuielile legate de modificarea
statutului, schimbarea acţionarilor (fondatorilor), fabricarea ştampilei, autentificări notariale,
înregistrate pe parcursul activităţii întreprinderii. Astfel de cheltuieli se includ în componenţa
cheltuielilor sau consumurilor directe.
Conform Politicii de contabilitate a uzinei ,,AZURIT’’, în componenţa activelor nemateriale intra:
costul licenţelor, programelor pentru calculator, cheltuieli de organizare şi altele.
Pentru anul 2009, in componenţa activelor nemateriale ale uzinei ,,AZURIT’’ au intrat: programe
informatice ( Access 2007 Win 32 Russ CD, Kaspersky Anti-Virus 9.0 Box, Office 2007 Win 32 Russ
CD, 1C v7.7, Rev5-Plus 1116, programa contabila Salariu 1116, Wizcount 1116, Windows XP
Professional SP3, Windows Professional XP SP2b Russ ), brevet de invenţie, cheltuieli de constituire-
marirea fondului statutar, licenţa construcţie-montaj e.t.c. Toate aceste active nemateriale sunt
reflectate în ( Anexa 9).
În conformitate cu pevederile Politicii de contabilitate a uzinei, activele nemateriale se
oglindesc în evidenţa contabilă şi bilanţ cu costul de intrare. Costul de intrare al activelor nemateriale
include: valoarea de cumpărare; impozitele şi taxele prevăzute de legislaţie; cheltuielile de aducere a
activului nematerial în stare de lucru. Evidenţa activelor nemateriale la intrare este condiţionată de
sursa de primire a acestora. Prin urmare, intrarea are loc în rezultatul: a) Cumpărării; b) Creării la
întreprindere; c) Primite pe calea schimbului; c) Primite cu titlu gratuit sau sub formă de subvenţii;
d) Primite ca cotă parte în capitalul statutar; e) Înregistrate ca plusuri de active nemateriale în urma
inventarierii acestora.
Pentru evidenţa sintetică a activelor nemateriale este destinat contul de activ 111. În Debitul contul
111 „ Active nemateriale „ se reflectă valoarea de intrare a activelor nemateriale şi ecartul din
reevaluare, iar în Creditul contului se reflectă valoarea de bilanţ a activelor nemateriale ieşite, din
motivul expirării duratei de utilizare, casării înainte de termen din cauza rezilierii contractului de
licenţă, autorizaţie sau că utilizarea activului dat a devenit ineficientă.
În anul 2009, la uzina ,,AZURIT’’ activele nemateriale au intrat doar in rezultatul procurării acestora.
21
Ex: Conform facturii de expediţie seria EH nr. 831896 (anexa 10), la data de 19 iunie 2009, Î.S
,,Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuala’’ situată pe str. A.Doga 24/1 a vîndut către SA
„AZURIT” un brevet de invenţie la valoarea de 700 lei 09 bani. La această sumă a fost întocmită
următoarea formulă contabilă:
Debit cont 111 „ Active nemateriale” - la valoarea brevetului de 700.09 lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul
5211 ,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoarea brevetului vîndut de 700.09 lei. Această formulă
este reflectată în (Anexa 11 ).
În conformitate cu S.N.C. 13, amortizarea este definită ca repartizare sistematică a valorii
activului nematerial în decursul întregii durate de exploatare utilă a acestuia. Durata de exploatare utilă
reprezinta fie perioada de timp în decursul căreia întreprinderea prevede să utilizeze activul
nematerial, fie cantitatea de unităţi de produse (volum de servicii) pe care întreprinderea planifică
să le obţină de la utilizarea activului nematerial. Trebuie de menţionat că durata de funcţionare
utilă pentru fiece activ nematerial în parte este stabilită în Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor
nemateriale aprobat prin Hotărîrea de guvern al Republicii Moldova nr. 338. Conform prevederilor
S.N.C. 13, amortizarea poate fi calculată dupa urmatoarele metode: 1. Metoda liniară ( uniformă );
2. Metoda în raport cu cantitatea de produse fabricate ( volumul serviciilor prestate ); 3. Metoda
soldului degresiv.
Ca şi majoritatea întreprinderilor, uzina ,,AZURIT’’ utilizează metoda liniară de calcul a uzurii.
Aceasta este prevazut în Politica de contabilitate a organizaţiei.
Conform metodei date, amortizarea lunară se calculează dupa urmatoarea formulă:
Valoarea de intrare - VPR
Amortizarea lunară = ---------------------------------------
Numărul de luni de funcţionare
Amortizarea activelor nemateriale se reflectă în contul rectificativ 113 „ Amortizarea activelor
nemateriale”. În Credit contul 113 se calulează amortizarea activelor nemateriale pe parcursul duratei
de funcţionare utilă. Trebuie de menţionat că amortizarea activelor nemateriale calculată în cursul
perioadei de gestiune se constată ca consumuri sau cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării
activelor nemateriale corespunzătoare. În Debit contul 113 se reflectă casarea amortizării acumulate
aferentă activului namaterial ieşit.
Ex. Analizînd contul 113 ( Anexa 12 ) pe întreg an 2009, contabilii uzinei ,,AZURIT’’ au înregistrat
formula contabilă:
Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’ – suma amortizării calculate pe întreaga
perioadă de gestiune’’ de 14316.18 lei

22
 Credit cont 113 ,, Amortizarea activelor nemateriale’’ – suma amortizării calculate de 14316.18
lei
Suma amortizării calculate pentru perioada 2009, corespunzătoare fiecărui activ nematerial existent la
organizaţia ,,AZURIT’’ este reflectată în (Anexa 13 şi 14).
Conform S.N.C. 13, există cîteva cazuri de ieşire a activelor nemateriale, şi anume: a) Vînzare;
b) Transmitere cu titlu gratuit; c) Predarea activelor ca cotă-n capitalul statutar; d) Iesire-n urma
schimbului. În toate cazurile menţionate valoarea de bilanţ a activelor nemateriale se consideră
cheltuieli, iar valoarea de piaţă – venit. Rezultatul ieşirii activelor nemateriale se reflectă în Raportul
forma nr. 2 ca diferenţă dintre valoarea venală şi cea de piaţă. Tot la ieşire, se casează atît amortizarea
calculata a activelor ieşite, cît şi valoarea de bilanţ a acestora. Ca rezultat, se întocmeşte proces-verbal
de casare a activelor nemateriale. Pe parcursul anului 2009, la uzina ,,AZURIT’’ nu s-a înregistrat
niciun caz de ieşire a activelor nemateriale.
La încheiere, trebuie de menţionat că toată informaţia referitoare la activele nemateriale privind
existenţa şi mişcarea lor se găseşte în anexa nr. 4 la Bilanţul contabil , în capitolul 1.1 ,, Active
nemateriale’’.

23
 3.2. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
În conformitate cu Standardul Naţional de Contabilitate 16 ,, Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung’’ (S.N.C. 16 ), activele materiale pe termen lung reprezintă activele care
îmbracă o formă fizică naturală, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-
financiară a întreprinderii în scopuri productive, neproductive, administrative sau pot fi predate în
chirie pentru a obţine un avantaj economic, precum şi elementele ce se află în procesul de creare o
perioadă mai mare decît cea de gestiune şi nu sunt destinate vînzării.
Conform Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderii, componenţa
activelor materiale pe termen lung cuprinde: 1. Active în curs de execuţie; 2. Terenuri; 3. Mijloace
fixe; 4. Resurse naturale.
În conformitate cu S.N.C. 16, activele materiale în curs (investiţii capitale) reprezintă cheltuieli
pentru achiziţionarea şi crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unui proces
îndelungat (achiziţionarea utilajului care necesită montaj, construcţia clădirilor şi construcţiilor
speciale, plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene). În grupul activelor materiale în curs sînt incluse
investiţiile capitale pentru:
a) achiziţionarea utilajului care necesită montaj şi crearea altor active în decursul unui proces
îndelungat de construcţie a clădirilor, construcţiilor speciale (drumurilor, podurilor, fîntînilor,
digurilor etc.), utilajului şi altor obiecte ce nu necesită montaj pînă la punerea lor în funcţiune plantarea
şi cultivarea plantaţiilor perene;
b) investiţiile capitale ulterioare (cheltuieli pentru reconstrucţia întreprinderii, sporirea
capacităţilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii subansamblurilor, mecanismelor utilajului în
funcţiune). Cheltuielile care contribuie la obţinerea beneficiului numai în decursul unei perioade
de gestiune, sînt trecute la cheltuielile acestei perioade. Cheltuielile privind achiziţionarea
mijloacelor fixe care nu necesită montaj puse în funcţiune în momentul procurării terenurilor, precum
şi cheltuielile de formare a turmei de bază, nu se includ în categoria activelor materiale în curs.
Investiţiile capitale se reflectă în contabilitate în funcţie de metoda de efectuare a lucrarilor. Prin
urmare se cunosc două metode de efectuare a lucrărilor: regie proprie şi antrepriza. În cazul executării
lucrărilor prin metoda de regie proprie, beneficiarul acumulează toate cheltuielile efectuate pe
parcursul construcţiei activului, care la sfîrşit constituie valoarea de intrare a activului. În cazul
executării lucrărilor de construcţie-montaj prin metoda de antrepriză, cheltuielile se reflectă în
contabilitate fie la contul de evidenţa a activelor materiale în curs, fie la contul de datorii pe termen
scurt privind facturile comerciale.
Evidenţa activelor în curs se ţine la contul de activ 121. În Debit cont 121 se reflectă articolele de
cheltuieli, iar în Credit cont 121 – capitalizarea acestora.

24
Uzina ,, AZURIT’’ ca şi celelalte întreprinderi înregistrează după caz toate cheltuielile de construcţie-
montaj a unor active materiale.
Ex. La 28 februarie 2010, uzina ,,AZURIT’’ a înregistrat urmatoarele cheltuieli aferent instalării
utilajului ,, Maşina de şlefuit Synthesis’’.
Debit cont 121 ,, Active materiale în curs de execuţie’’, subcontul 1212 ,, Utilaj destinat
instalării’’- suma totală a cheltuielilor de instalare în valoare de 2460116.65 lei.
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2112 ,, Semifabricate cumpărate şi articole de
completate’’ – la valoarea semifabricatelor consumate ( ţinte, clei, pelicolă 500x300x20, cablu
1,2, comutator яб3-250-2 у3 ) de 2241.66 lei.
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2113 ,, Combustibil’’ – la valoarea combustibilului
consumat de 4100 lei.
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2115 ,, Piese de schimb’’ – la valoarea pieselor de
schimb consumate ( panou, sistem hidraulic, staţie de ulei cu motor electric, motor de transmisie,
lenta incoloră, tambur transportator ) de 24053774.99 lei.
Datele despre cheltuielile efectuate la instalarea maşinei de şlefuit ,, Synthesis’’ sunt prezentate
desfăşurat în (Anexa 15 ). Datele generalizate privind cheltuielile anterior efectuate la instalarea altor
utilaje, ca: compresor de aer CB4-500.LŢ00, conditioner split AQ09XL ) sunt cuprinse în
(Anexa 16 ).
Conform prevederilor S.N.C. 16, componenţa activelor materiale pe termen lung include de-
asemeni şi mijloace fixe. Acestea reprezintă mijloace de muncă, preţul unitar al cărora depăşeşte
plafonul stabilit de legislaţie, planificate pentru utilizare mai mult de peste un an în activitatea de
producţie, comercială şi în alte activităţi, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, sau sînt
destinate închirierii sau pentru scopuri administrative.
În componenţa mijloacelor fixe sînt incluse: clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de
transmisiune, maşinile şi utilajele (instalaţiile şi echipamentele de forţă, de măsurare, reglare şi
utilaje de laborator, calculatoarele, alte maşini şi utilaje, mijloacele de transport, instrumentele,
inventarul de producţie şi de uz casnic, plantaţiile perene, cheltuielile capitale privind ameliorarea
terenurilor, alte mijloace fixe (cheltuieli capitale pentru mijloacele fixe luate cu chirie, fondurile de
bibliotecă etc.). Obiectele din categoriile "Acoperire cu prelată a cupolei şi părţilor laterale ale
circului", "Agregate bituminoase de topire şi cazane pentru bitum", "Instalaţii de ardere a gazelor",
"Instrumente", evidenţiate după a cincea categorie a clasificării mijloacelor fixe, se consideră, de
asemenea, mijloace fixe. Investiţiile capitale în plantaţiile perene şi ameliorarea terenurilor sînt
incluse în componenţa mijloacelor fixe anual, pînă la intrarea în perioada de rodire, în suma
cheltuielilor aferente suprafeţelor date în folosinţă, indiferent de încheierea întregului complex de
lucrări. Investiţiile capitale pentru ameliorarea terenurilor formează o categorie separată de mijloace
25
fixe. Obiectele se consideră incluse în componenţa mijloacelor fixe din momentul punerii în
funcţiune a acestora în baza documentelor perfectate în modul cuvenit.
Nu se includ în componenţa mijloacelor fixe şi se raportă la investiţii sau la stocuri de mărfuri şi
materiale:
a) clădirile, construcţiile speciale şi alte obiecte pe care întreprinderea nu le utilizează în
activitatea sa operaţională şi sînt destinate pentru scopuri investiţionale;
b) animalele tinere şi la îngrăşat;
c) obiectele destinate închirierii.
În conformitate cu Politica de contabilitate a uzinei ,,AZURIT’’, în componenţa mijloacelor fixe intra
obiecte de valoare de peste 3000 lei şi cu termenul de exploatare mai mare de un an.
Analizînd ( Anexa 17 ), putem observa de ce mijloace fixe dispune organizaţia şi cum sunt ele
clasificate pe categoriile prevazute-n Catalogul mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale. Prin
urmare, întreprinderea dispune de: 1. Mijloace fixe de categoria întîi: acoperiş de ardezie, oficii,
reparaţia subsolului, reconstrucţia uzinei, dotarea cu termopane, canalizare, parcare, gard de beton,
instalaţii de epurare, secţie de producere, rezervor de apă pură, izolare termică e.t.c. 2. Mijloace fixe de
categoria doi: garajul uzinei, reconstrucţia depozitului, reconstrucţia drumului or. Vatra, reconstrucţia
acoperişului depozitului, depozit, e.t.c. 3. Mijloace fixe de categoria trei: automobile, tractor Ţ50,
tractor Ţ50 (CA 454), kamaz 5410 ( C HC 955, CA 691 ), kamaz 53213 ( C CJ 203 ), scut de putere. 4.
Mijloace fixe de categoria patru: macara grindă, macara grindă 20t 10 5M, macara grindă 32t, macara
grindă 5t, macara fixată, cran pneumonic кс53-63, carter de metal, retele exterioare de apă,
semiremorcă ODAZ 9370, remorcă SZAP 83571, VW transporter T5 (C PR 080 ), Mercedes 220 CDI
(C KR 767 ), Mercedes 308 ( C HW 088 ), autobuz IVECO DAILY 65C15 ( C LT 780 ), Mercedes
Sprinter 313 ( C LX 008 ), compresor пр-10. 5. Mijloace fixe de categoria cinci: computere, monitor
19 WIDELCD, sistema de ventilare, pres pneumatic de tăiere a pietrei, notebook Toshiba Satellite
U400-134 Windo, maşina de spălat automobile, maşina de tăiat piatra STM-600, pompă RSM 5/60,
pompă CAM 100/60, printer EPSON FX 1170, printer HP 11000 si 3816, beton mixter, Conditioner
Split AQ09XL, maşina de despicat piatra, aparat de sudare Master 215, masă B2V3 e.t.c.
Evaluarea şi reevaluarea au o contrubuţie sporită la determinarea valorii patrimoniului în
scopuri de impozitare, pentru alocarea preţului de achiziţie, pentru aport la capitalul social al altor
entităţi, pentru a reflecta imobilizările corporale şi financiare în situaţiile financiare anuale la valoarea
justă în fiecare moment din evoluţia sa, în special în condiţiile de incertitudine. Asfel, raportul de
evaluare şi reevaluare este important în sintetizarea şi generalizarea informaţiei generate de mişcarea şi
existenţa elementelor patrimoniale. Doar prin intermediul acestora se poate de generalizat din punct de
vedere valoric informaţia financiar- contabilă. Prin urmare, evaluarea şi reevaluarea, ca elemente
esenţiale ai metodei contabilităţii au o mare însemnătate pentru reflectarea obiectivă, reală a situaţiei
26
financiare a întreprinderii şi rezultatelor activităţii acesteia. Cu ajutorul elementelor date ai metodei
contabile este posibilă determinarea unui şir de indicatori generalizatori şi ai nivelului eficienţei
deciziilor luate de aparatul de conducere.
Astfel, în conformitate cu S.N.C. 16, obiectul constatat drept activ este evaluat la valoarea de
intrare a acestuia. Valoarea de intrare a obiectului constă din valoarea de cumpărare, inclusiv taxele
vamale şi taxele pentru import, impozitele pentru obiectele cumpărate, prevăzute de legislaţie,
cheltuielile de aducere a activului achiziţionat în starea de lucru pentru utilizarea previzibilă a lui.
Rabaturile comerciale şi scontul la cumpărare se scad la determinarea valorii de cumpărare a
activului. Conform Politicii de contabilitate a organizaţiei ,,AZURIT’’, valoarea de intrare a
mijloacelor fixe cuprinde: preţul de cost, cheltuielile de dare-n exploatare, de transport, de instalare
e.t.c.
În general, valoarea de intrare a mijloacelor fixe se determină în funcţie de sursele de intrare şi
natura economică a sa:
a) Valoarea de intrare a clădirilor şi construcţiilor speciale cuprinde:
- la crearea acestora în regie proprie - toate consumurile necesare (valoarea materialelor
consumate, consumurile aferente retribuţiilor muncitorilor, contribuţiile pentru asigurările sociale,
cheltuielile aferente întreţinerii maşinilor şi mecanismelor de construcţie, o parte din consumurile
indirecte de producţie, valoarea permisiunii pentru construcţie);
- la crearea acestora prin metoda de antrepriză - cheltuielile aferente executării lucrărilor de
terasament cu destinaţie specială în cazul cînd acestea nu sînt reflectate în valoarea contractuală;
onorariile juriştilor care participă la efectuarea tranzacţiei de procurare a clădirilor şi construcţiilor
speciale; alte consumuri aferente antreprizei, recuperate de către beneficiar conform contractului de
antrepriză. valoarea contractuală
În valoarea de intrare a clădirilor, construcţiilor speciale şi a altor active materiale pe termen lung
care necesită o perioadă îndelungată de construcţie se includ şi dobînzile aferente creditelor, dar
numai în perioada construcţiei acestora. După punerea activelor în funcţiune suma respectivă a
dobînzilor aferente creditelor se trece la cheltuielile perioadei.
b) Valoarea de intrare a mijloacelor fixe la procurarea acestora de la alte persoane juridice şi
fizice cuprinde:
- valoarea de cumpărare;
- cheltuielile aferente reparaţiei, resistematizării şi aducerii acestor active în stare de lucru.
c) Valoarea de intrare a mijloacelor fixe procurate pe calea schimbului cuprinde valoarea
coordonată de părţi, cheltuielile de transport şi cheltuielile aferente aducerii mijloacelor fixe în stare
de lucru (cheltuielile aferente montajului, instalării). Valoarea coordonată de părţi se determină
strict în următoarea succesiune şi poate fi egală cu:
27
 - valoarea venală a activului primit sau oferit în schimb, corectată cu suma mijloacelor băneşti
plătite (primite), sau
- valoarea de bilanţ a activelor supuse schimbului în cazul cînd nu există valoarea de piaţă reală
confirmată, sau
- valoarea contractuală.
Evaluarea mijloacelor fixe după constatarea iniţială a acestora poate fi efectuată prin:
a) Metoda recomandată de S.N.C. 16 – prevede, că după constatarea iniţială a mijloacelor fixe,
întreprinderea le contabilizează la valoarea de intrare, iar în bilanţ le reflectă la valoarea de intrare
cu scăderea uzurii acumulate. În cazul cînd valoarea de bilanţ a unui oarecare obiect depăşeşte
considerabil valoarea de recuperare, întreprinderea aduce valoarea de bilanţ pînă la valoarea de
recuperare, reflectînd diferenţa în conformitate cu metoda alternativă admisibilă. În cazul pierderii
parţiale sau totale a utilităţii iniţiale a obiectului ca rezultat al calamităţilor naturale sau în urma
avariilor, defecţiunilor etc., partea valorii de bilanţ în mărimea pierderii utilităţii iniţiale se
decontează ca pierderi din evenimente excepţionale.
b) Metoda alternativă admisibilă de S.N.C. 16 – prevede, că după constatarea iniţială a obiectelor
corespunzătoare ca active, întreprinderea poate aplica metoda alternativă admisibilă de evaluare,
conform căreia mijloacele fixe şi alte active materiale pe termen lung se contabilizează la valoarea
reevaluată, iar în bilanţ se reflectă la valoarea reevaluată diminuată cu uzura acumulată la data
întocmirii bilanţului. Drept valoare reevaluată a obiectului se consideră valoarea venală a acestuia.
Un alt procedeu important în activitatea unei entităţi economice, similar evaluării este considerat
reevaluarea.
Conform S.N.C. 16, întreprinderea reevaluează mijloacele fixe şi alte active materiale pe
termen lung de sine stătător în cazul cînd valoarea de bilanţ a acestora diferă considerabil de
valoarea venală. Se recomandă efectuarea reevaluării la finele anului de gestiune pentru a asigura
comparabilitatea indicatorilor activităţii întreprinderii.
Valoarea venală a activelor se determină ţinînd cont de destinaţia, de utilizare a acestora la data
reevaluării. Astfel, clădirea, utilajul şi terenul pe care este amplasată întreprinderea se evaluează,
pornind de la aceeaşi destinaţie de utilizare - crearea întreprinderii pentru fabricarea producţiei. În
cazul reevaluării nu se admite aplicarea valorii de piaţă pentru clădiri, construcţii speciale, utilaj care
au o destinaţie de utilizare - deservirea activităţii de producţie a întreprinderii şi pentru terenul pe
care este amplasată întreprinderea - altă destinaţie de utilizare, de exemplu, pentru construcţia
centrului comercial sau pentru cultivarea culturilor agricole. Valoarea de piaţă a unuia şi aceluiaşi
obiect în funcţie de destinaţia de utilizare a acestuia va fi diferită.
În urma reevaluării, în afară de valoarea reevaluată a obiectului se determină suma uzurii
acumulate a acestuia la data reevaluării. În acest scop:
28
a) suma uzurii acumulate a obiectului pînă la reevaluarea acestuia se înmulţeşte cu coeficientul
modificării valorii obiectului după reevaluarea lui. Acest coeficient se calculează ca raportul
dintre valoarea reevaluată a obiectului şi valoarea de bilanţ a acestuia pînă la reevaluare;
b) din valoarea de bilanţ a obiectului după reevaluarea acestuia se scade uzura acumulată la data
reevaluării. Astfel, uzura se egalează cu zero. Această metodă se recomandă pentru mijloacele fixe
din grupa "Clădiri".
Trebuie de menţionat că la uzina ,,AZURIT’’ pe parcursul anului 2009 si 2010 nu s-a petrecut nici
evaluarea, nici reevaluarea mijloacelor fixe.
Pentru evidenţa sintetică a mijloacelor fixe este destinat contul de activ 123 „ Mijloace fixe „. În
Debit cont 123 se reflectă intrarea mijloacelor fixe, iar în Credit cont 123 – ieşirea lor. Modul de
contabilizare a intrării de mijloace fixe depinde de condiţiile, modul de achiziţie şi creare a acestora.
Astfel, deosebim cîteva cazuri de intrare a mijloacelor fixe, şi anume: construcţie, procurarea, primite
cu titlu gratuit, schimb, primite ca aport în capitalul statutar, stabilite ca plusuri în urma inventarierii.
Ex: La data de 18 martie 2010, uzina ,,AZURIT’’ a achiziţionat un compresor de aer СБ4/Ф-500.LŢ00
ce nu necesita montaj de la furnizorul său, ,,Acvatron’’ SA în valoare de 22500 lei fără TVA ( Anexa
18 ).
Debit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la cosul de procurare fără TVA de 22500 lei
Debit cont 534 ,,Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii pivind taxa pe
valoare adaugată’’ – la suma TVA aferentă costului de procurare a activului de 4500 lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211
,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoarea totală de procurare inclusiv TVA de 27000 lei
Ex: Conform Actului de primire-predare a mijlocului fix ( Anexa 19 ), în urma montării s-a luat la
evidenţă un pres pneumatic în valoare de 4999.50 lei.
Debit cont 123 ,, Mijloace fixe’’, subcontul 1233 ,, Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie’’ – la
valoarea iniţiala a mijlocului de 4999.50 lei
Credit cont 121 ,, Active materiale în curs de execuţie’’, subcontul 1212 ,, Utilaj destinat
instalării’’ – la valoarea de intrare a mijlocului fix de 4999.50 lei.
Este necesar de spus, că procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe reprezintă un suport
informativ de evidenţa a mişcarii activelor menţionate. Din care cauză este nevoie de analizat structura
acestui act. Astfel, componenţa sa include: data întocmirii, semnătura conducatorului entităţii, codul
fiscal al organizaţiei, denumirea mijlocului fix predat sau recepţionat, valoarea iniţială a obiectului,
numarul de inventar, norma uzurii, caracteristica succintă a obiectului, concluziile comisiei.
Imediat dupa procurare, în cazul în care utilajul nu necesită cheltuieli suplimentare de instalare-
montare, acesta este pus în exploatare în baza Actului de punere-n funcţiune a mijloacelor fixe
( Anexa 20 ). Acest act cuprinde informaţie privitor la: data punerii în exploatare a mijlocului,
29
denumirea mijlocului fix, formula contabilă, valoarea iniţială a obiectului, durata de funcţionare utilă,
norma de amortizare, contul de reflectare a uzurii, persoanele responsabile de acest obiect.
După ce activul este pus în funcţiune, i se calculează uzura. Trebuie de menţionat că uzura se
calculează lunar, începînd cu prima zi a lunii urmatoare de la darea-n exploatare. Însa, pentru a calcula
uzura este necesar de determinat atit durata de funcţionare utilă a mijlocului, cît şi valoarea ramasă
probabilă a sa. Durata de funcţionare utilă a oricarui mijloc fix este stabilită în Catalogul mijloacelor
fixe şi a activelor nemateriale. Valoarea ramasă probabilă reprezintă suma netă (valoarea bunurilor
materiale utilizabile), pe care întreprinderea prevede să o obţină la expirarea duratei de utilizare a
activului, adica, valoarea bunurilor materiale utile pe care întreprinderea preconizează să o obţină din
activ la expirarea duratei de funcţionare utilă a acestuia. Valoarea rămasă se determină la data
achiziţionării obiectului şi ulterior nu se majorează ca urmare a modificării preţurilor. Conform
Politicii de contabilitate a uzinei ,,AZURIT’’, valoarea ramasă probabilă se determină in marime de
2 % de la valoarea iniţială a mijlocului fix.
În urma determinării celor doi indicatori menţionaţi, se determină uzura lunară a mijlocului.
Există cîteva metode de determinare a uzurii care sunt prevazute in C.S.N.C. 16 , şi anume: a) metoda
casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile; b) metoda proporţional cu volumul produselor fabricate,
serviciilor prestate (metoda de producţie); c) metoda casării accelerate a valorii uzurabile: metoda
degresivă cu rată descrescătoare (cumulativă) şi metoda soldului degresiv.
Uzina ,, AZURIT’’, la calcularea uzurii diverselor tipuri de maşini tehnologice şi electrotehnice,
strungurilor şi utilajelor cu destinaţie industrială, tractoarelor, transportului auto, aplică metoda
soldului degresiv. Însa la calcularea uzurii clădirilor, construcţiilor speciale, inventarului şi a altor
obiecte similare, se aplică metoda casării liniare.
Metoda casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile prevede casarea (repartizarea) ultimei în
cursul duratei de serviciu a obiectului de mijloace fixe, care depinde de durata termenului de
funcţionare utilă. Mărimea uzurii pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează prin împărţirea
valorii uzurabile a obiectului la numărul perioadelor de gestiune (anilor) de exploatare a
obiectului. Norma uzurii este constantă pe toată durata de funcţionare utilă şi se calculează ca
raportul dintre 100 şi durata de funcţionare utilă (în ani). Metoda soldului degresiv se bazează pe
aplicarea unei rate (norme) fixe a uzurii care poate fi majorată nu mai mult decît de două ori în
comparaţie cu norma prevăzută la aplicarea metodei casării liniare (uniforme) a valorii uzurabile.
Ex: Conform datelor Actului de punere-n funcţiune nr.000003 a compresorului de aer, uzura se
calculează aplicînd metoda soldului degresiv în felul urmator:
Norma uzurii compresorului procurat la aplicarea metodei casării liniare (uniforme) a valorii
uzurabile este egală cu 9.09 %, care s-a calculat ca:

30
 100 %
Norma uzurii = ---------------------------------- = 9.09 %
prin metoda casării liniare 132 luni : 12 luni
Se presupune că întreprinderea a decis să dubleze această normă şi să o aducă pînă la 18.18 %.
Rezultatele calculării uzurii prin metoda soldului degresiv sînt prezentate în Tabelul 3.1.
Tabelul 3.1
Calcularea uzurii compresorului de aer prin metoda soldului degresiv
(în lei)
2. Valoarea
5. Valoarea
1. Data de 3. Uzura anuală 4. Uzura acumulată
de bilanţ
intrare
La data procurării 22500 - - 22500
20martie 2010
La finele anului 2010 22500 18.18%x22500=4090.5 4090.5:12lunix9luni= 19432.13
( uzura se va calcula
= 3067.88
pentru 9 luni,
începînd cu 1
aprilie).
La finele anului 2011 22500 18.18%x19432.13=3532.76 3532.76+3067.88=6600.64 15899.36
La finele anului 2012 22500 18.18%x15899.36=2890.5 2890.5+6600.64=9491.14 13008.86
La finele anului 2013 22500 18.18%x13008.86=2365.01 2365.01+9491.14=11862.15 10637.85
La finele anului 2014 22500 18.18%x10637.85=1933.96 1933.96+11862.15=13796.11 8703.89
La finele anului 2015 22500 18.18%x8703.89=1582.37 1582.37+13796.11=15378.48 7121.52
La finele anului 2016 2500 18.18%x7121.52=1294.69 1294.69+15378.48=16673.17 5826.83
La finele anului 2017 22500 18.18%x5826.83=1059.32 1059.32+16673.17=17732.49 4767.51
La finele anului 2018 22500 18.18%x4767.51=866.73 866.73+17732.49=18599.22 3900.78

La finele anului 2019 22500 18.18%x3900.78=709.16 709.16+18599.22=19308.38 3191.62

La finele anului 2020 22500 18.18%x3191.62=580.24 580.24+19308.38=19888.62 2611.38

La finele anului 2011 22500 415, 08 20303.7 2196.3

( uzura se va calcula ( VRP )
pentru cele 3 luni
restante )

La calcularea lunară a uzurii compresorului de aer se întocmeşte urmatoarea formulă contabilă:

Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, subcontul 8131 ,, Uzura şi cheltuieli privind
repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe utilizate în producţie’’ – la suma uzurii acumulate lunar.
Credit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la suma uzurii calculate.
Desfăşurarea în mod ritmic a activităţii de producţie a unei întreprinderi industriale necesită, ca o
condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi întretinerii mijloacelor fixe. Acest lucru este impus de
faptul că în procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe sunt supuse uzurii fizice si morale. Ca
urmare a uzurii fizice a mijloacelor fixe are loc un proces de pierdere treptată a valorii de întrebuintare
31
şi, în cele din urmă, o pierdere a capacităţii acestora de a satisface o necesitate socială, ducând în final,
în felul acesta, la pierderea valorii lor. În vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale
mijloacelor fixe pe durata folosirii lor şi a funcţionarii în condiţii optime şi cu posibilităţi cât mai
apropiate de cele iniţiale, în cadrul întreprinderilor se organizează un sistem de întretinere şi reparare a
mijloacelor fixe. Astfel, conform Codului fiscal, cheltuielile de reparare a mijloacelor fixe la
deducere, se recunosc ca cheltuieli pentru reparaţia proprietăţii, dacă cheltuielile suportate pe parcursul
perioadei fiscale nu depăşesc norma de 10% stabilită în art. 27 din Codul fiscal din baza valorică a
categoriei respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune. După prevederile actelor
legislative în vigoare, reparaţia mijloacelor fixe este clasificată în funcţie de complexitatea, volumul şi
periodicitatea executării lucrărilor de reparaţie, şi anume:
a) Reparaţie curentă – presupune schimbul parţial al unor piese neesenţiale, lichidarea
deteriorărilor fără demontarea maşinii sau utilajului; văruirea clădirilor; vopsirea învelitoarelor;
înlocuirea parţială şi vopsirea burlanelor; reparaţia parţială a ferestrelor şi uşilor; salubrizarea şi
vopsirea simplă a faţadelor, caselor scării; lucrări de tencuire-vopsire în interiorul clădirii etc. Aceasta
are scopul de a păstra obiectele de mijloace fixe în stare normală de lucru pe parcursul duratei de
funcţionare utilă. În conformitate cu S.N.C. 16 ,, Contabilitatea activelor materiale pe termen
lung’’, reparaţia curenta este necesară pentru păstrarea posibilităţii de a obţine din utilizarea
mijloacelor fixe un profit viitor în mărimile determinate la procurarea acestora. Din această cauză
astfel de consumuri se reflectă ca consumuri şi/sau cheltuieli ale perioadei în care au fost efectuate,
ţinînd cont de modul şi locul executării lucrărilor de reparaţie (în secţia de reparaţie sau la locul
de utilizare a obiectelor).
b) Reparaţie medie – este efectuată periodic pîna la un an şi se include în reparaţia curentă.
c) Reparaţie capitală – presupune schimbul ansamblurilor şi pieselor esenţiale cu descompletarea
parţiala sau totală a obiectelor de mijloace fixe. Pentru clădiri, acest tip de reparaţie se consideră
schimbul uşilor şi ferestrelor, podelelor etc. A cesta poate să aducă în unile cazuri întreprinderii un
avantaj economic suplimentar.
Lucrările de reparaţie pot fi executate: - în regie proprie ( întreprinderea contabilizează toate
cheltuielile de reparaţie: costul materialelor consumate, pieselor de schimb, suma calculată a
retribuţiilor muncitorilor ce participă la reparaţie ); - în antrepriză ( între antrprenor şi beneficiar se
încheie un contract de antrepriză prin care antrprenorul se obligă să execute lucrările de construcţie ).
Cheltuieli la reparaţia curentă şi exploatarea mijloacelor fixe sunt constatate ca cheltuieli şi consumuri
ale perioadei. Cheltuielile la reparaţia capitală sunt constatate ca investiţii capitale ulterioare
( se capitalizează ) şi se trec la majorarea valorii obiectelor reparate ( cu excepţia clădirilor şi
edificiilor ). Chetuielile la reparaţiile capitale se capitalizează, numai în cazul cînd reparaţia duce la
majorarea duratei de funcţionare a obiectului de mijloace fixe, sau măreşte volumul avantajului
32
economic. Cheltuielile pentru realizarea lucrărilor de reparaţie (capitale sau curente) a clădirilor şi
edificiilor se trec la cheltuielile perioadei de gestiune în care ele s-au produs.
Pe parcursul anului 2009 şi începutul anului 2010, la întreprinderea ,, AZURIT’’ nu au fost
înregistrate reparaţii ale mijloacelor fixe.
În conformitate cu prevederile Regulamentului privind inventarierea, în scopul verificării
existenţei reale a mijloacelor fixe cu datele din registrele contabile, este necesar de petrecut
inventarierea acestor active. Ca urmare, prin ordinul conducătorului întreprinderii se creează o comisie
din care fac parte: contabilul răspunzător de sectorul dat, contabilul şef şi magazionerul (pentru
mijloacele fixe aflate la depozit) sau persoana cu răspundere materială întărita după aceste mijloace
fixe. La inventarierea mijloacelor fixe, comisia de inventariere efectuează în mod obligatoriu
controlul efectiv al mijloacelor şi înscrie în listele de inventariere denumirea completă, destinaţia,
numărul de inventar, numărul de fabricare (numărul indicat în paşaportul tehnic) şi unele
caracteristici tehnice sau de exploatare. În cazul depistării mijloacelor neînregistrate în evidenţă sau
indicării incorecte a datelor ce le caracterizează, comisia trebuie să le includă în listele de
inventariere, inclusiv cu datele corectate şi caracteristicile tehnice ale acestora. Maşinile, utilajele
şi instalaţiile de forţă se trec în listele de inventariere individual, indicîndu-se numărul de inventar,
uzina producătoare, numărul paşaportului tehnic, anul producerii, destinaţia, capacitatea etc.
Mijloacele fixe care în perioada inventarierii se află în afara întreprinderii (materialul rulant feroviar,
maşinile auto, utilajele energetice, instalaţiile de lucru, aparatele şi instalaţiile de măsurare, control şi
reglare, mijloacele de transport date pentru reparaţii în afara întreprinderii), se efectuează
inventarierea înainte de ieşirea lor din întreprindere. Concomitent cu inventarierea mijloacelor proprii
se verifică mijloacele fixe arendate sau aflate la păstrare. Listele de inventariere cu mijloacele arendate
şi aflate la păstrare se întocmesc separat pe fiecare arendator şi întreprindere care le-a transmis la
păstrare. În acestea, în afară de datele stabilite, se indică de asemenea denumirea arendatorului şi
termenul arendei sau păstrării.
La SA ,, AZURIT’’, inventarierea s-a petrecut de la 01.03.2010 şi s-a finisat cu data de 31.03.2010. În
urma desfăşurării inventarierii, nu s-au obţinut abateri, dar oricum au fost întocmite fişe de inventar
ale mijloacelor fixe ( Anexa 21 ). Fişele de inventar ale mijloacelor fixe includ urmatoarea informaţie:
locul de aflare al activelor, persoanele cu răspundere materială întărită după aceste mijloace fixe,
denumirea fiecărui mijloc fix existent şi prezentarea unei scurte descrieri a acestora, numărul de
inventar al activelor, cantitatea şi valoarea declarată, cantitatea şi valoarea efectivă, membrii comisiei,
semnăturile acestora.
Ciclul mijloacelor fixe cuprinde în structura sa şi faza de ieşire al acestora. Există cîteva
modalităţi de ieşire, şi anume: vînzare, schimb, deteriorare e.t.c. Orice modalitate de ieşire a
mijloacelor fixe este insoţită de procedura de casare atît a uzurii acumulate, cît şi a valorii de bilanţ a
33
activelor date. Procedura de casare presupune întocmirea procesului-verbal de casare a mijloacelor fixe
( Anexa 22 ). Acesta, include urmatoarea informaţie: data casării, denumirea obiectului casat, valoarea
iniţială a activului, suma uzurii acumulate, numărul de inventar al mijlocului, cauza casării, membrii
comisiei şi semnăturile acestora, materialele obţinute în rezultatul casării.
Ex: In baza procesului-verbal de casare a mijloacelor fixe nr. 000001 au fost înregistrate urmatoarele
înregistrari contabile:
1 ) Debit cont 721 ,, Cheltuieli ale activităţii de investiţii’’ – la suma valorii de bilanţ casate
Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la valoarea de bilanţ
2 ) Debit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la suma totala a uzurii acumulate
Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la suma uzurii casate
3) Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor obţinute
Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la valoarea materialelor obţinute în limitele VRP
Credit cont 621 ,, Venituri din activitatea de investiţii’’ – la valoarea materialelor obţinute peste
VRP
În componenta activelor materiale pe termen lung se includ de asemeni resursele naturale şi
terenurile. Resursele naturale reprezintă partea naturală a activelor materiale pe termen lung, care
are o formă naturală concretă de rezerve de petrol, gaze, piatră, material lemnos etc., extrase
(explorate) în cursul unei perioade îndelungate, iar ternurile sunt un tip special de imobil care are o
durată de utilizare nelimitată în desfăşurarea activităţii întreprinderii sau poate fi destinat
închirierii. Evidenţa sintetică a resurselor naturale se ţine la contul de activ 125. Aceste active sunt
supuse epuizării. Evidenţa sintetică a epuizarii se ţine la contul 126. Terenurile cu, sau fără construcţii
se ţin la evidenţă prin intermediul contului de activ 122.
Entitatea economică SA ,,AZURIT’’, pe parcursul perioadei analizate nu a înregistrat operaţii
economice aferente acestor active.

3.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung

34
 În conformitate cu Standardul naţional de contabilitate 25 ,, Contabilitatea investiţiilor’’
(S.N.C. 25) şi Standardul naţional de contabilitate 28 ,,Contabilitatea investiţiilor în
întreprinderile asociate’’( S.N.C. 28 ), investiţia reprezintă un activ deţinut de întreprinderea-
investitor în scopul ameliorării situaţiei sale financiare prin obţinerea veniturilor (dobînzilor,
dividendelor, redevenţelor etc.), majorarea capitalului propriu şi obţinerea altor profituri
(în special, ca rezultat al operaţiilor comerciale).
Nu sînt investiţii:
- stocurile de mărfuri şi materiale specificate în S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale";
- terenurile şi clădirile specificate în S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen
lung" (cu excepţia proprietăţii investiţionale).
Investiţiile pot fi clasificate dupa cîteva criterii:
a) Dupa conţinut economic: cote de participaţie ( cota patrimoniului agentului economic ce aparţine
participantului şi este stabilită în baza contractului de constituire a întreprinderii ), titluri de
valoare ( documente bănesti ce certifică dreptul patrimonial al proprietarului sau dreptul
imprumutătorului faţă de emitentul acestora – acţiuni, obligaţiuni, titluri de creanţă de stat,
certificate bancare ), proprietate investiţională ( investiţii pe termen lung în terenuri, clădiri, ce nu
sunt exploatate la întreprinderea investiţională ), alte investiţii financiare ( împrumuturi acordate,
depozite ş.a ).
b) Pe direcţii de investire: în parti legate (cota investitorului în capitalul statutar este mai mare de
20 % ), în parti nelegate ( cota investitorului în capitalul statutar al unei întreprinderi este pînă la
20 % ).
c ) Pe termene de deţinere: pe termen lung (investiţii deţinute de întreprindere mai mult d e un an ),
pe termen scurt (investiţii pe care întreprinderea are intenţia să le comercializeze sau să le stinga
în curs de un an, cu excepţia titlurilor de valoare de piaţă cu lichiditate înaltă avînd un
termen de stingere pînă la 3 luni ).
Forma investiţiilor reprezintă o investire cu destinaţie specială a activului. Se disting următoarele
forme de investiţii:
a) financiară reprezintă plasarea mijloacelor pentru procurarea titlurilor de valoare, cotelor de
participaţie în capitalul statutar al altor întreprinderi etc;
b) materială reprezintă investirea mijloacelor în terenuri, clădiri, bijuterii, obiecte de artă, aur,
briliante etc.
Pentru evidenţa investiţiilor financiare pe termen lung se folosesc următoarele conturi contabile:
131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”;
132 „ Investiţii pe termen lung în părţi legate”;
133 „ Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”;
35
La achiziţionare, investiţiile se evaluează la valoarea de intrare care este egală cu:
a) suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor acestora - pentru investiţiile
achiziţionate contra mijloace băneşti sau echivalentele acestora;
b) valoarea venală a titlurilor de valoare emise - pentru investiţiile achiziţionate integral sau
parţial în contul emisiunii de către investitor a acţiunilor sau a altor titluri de valoare;
c) valoarea venală a activului predat pe calea schimbului - pentru investiţiile achiziţionate pe
calea schimbului sau schimbului parţial cu alt activ;
d) valoarea venală a activului obţinut pe calea schimbului – pentru investiţiile obţinute în
schimbul altui activ, în cazurile în care valoarea ultimului diferă esenţial de valoarea venală a
investiţiei obţinute.
Valoarea de intrare a investiţiilor se compune din valoarea de cumpărare a acestora, comisioanele
de broker, taxe, impozite prevăzute de legislaţia în vigoare şi alte cheltuieli pentru achiziţionarea
acestora. Valoarea de intrare a titlurilor de valoare poate să nu corespundă cu valoarea
nominală (de răscumpărare) a acestora. De exemplu, suma respectivă a diferenţei privind titlurile
de valoare (cu excepţia acţiunilor) fie că se calculează suplimentar, fie că se anulează astfel încît
la momentul răscumpărării titlului de valoare, valoarea de bilanţ va corespunde cu cea nominală.
Calcularea suplimentară (anularea) se efectuează prin metoda liniară (în cote egale) pe măsura
calculării dobînzii (venitului) aferent.
Prin urmare, evaluarea iniţiala a investiţiilor financiare pe termen lung depinde de modul de procurare
al lor, şi anume: a) contra mijloacelor bănesti; b) în contul emiterii de investitor a acţiunilor sau a altor
titluri de valoare; c) pe calea schimbului.
Trebuie de menţionat că, creanţele privind dobînzile, dividendele, redevenţele se clasifică drept
venit care se consideră profit la capitalul investit. În unele cazuri asemenea sume nu pot fi
considerate drept venit, ci se raportează la restabilirea valorii investiţiilor. De exemplu, cînd se
achiziţionează titluri de valoare cu dobînzi neachitate, aceste dobînzi calculate pînă la achiziţionarea
lor se includ în valoarea de intrare a hîrtiilor de valoare. Suma totală a dobînzilor calculate se
repartizează între perioadele pînă la achiziţionarea şi după achiziţionarea titlului de valoare. Suma
dobînzilor raportată la perioada de pînă la achiziţionare se scade din valoarea titlurilor de
valoare, iar cea raportată la perioada după achiziţionare se consideră ca venit.
Investiţiile pe termen lung se reflectă în bilanţ după unul din următoarele tipuri de evaluare:
a) la valoarea de intrare;
b) la valoarea reevaluată;
c) la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă (numai pentru titlurile
de valoare corporative de piaţă).

36
Metoda preponderentă de evaluare a investiţiilor pe termen lung constituie evaluarea lor la valoarea
de intrare. Aceasta rămîne constantă (invariabilă) pe toată durata de deţinere a investiţiilor, cu
excepţia următoarelor cazuri:
a) scăderea permanentă a cursului la bursele de valori publicat în ediţiile financiare - pentru
titlurile de valoare care au cotare de piaţă;
b) reducerea bruscă a valorii activelor întreprinderii investite;
c) restricţiile ce ţin de vînzarea titlurilor de valoare ale întreprinderii investite;
d) survenirea unui anumit risc legat de deţinerea titlurilor de valoare (de exemplu, informaţii
despre falimentul întreprinderii investite);
e) decizia consiliului directorilor întreprinderii, bazată pe avizele specialiştilor în domeniul
pieţei de valori - pentru titlurile de valoare care nu au cotare de piaţă;
f) aducerea valorii de intrare la valoarea nominală (pentru titlurile de valoare recuperabile).
În cazul reducerii permanente a valorii de intrare a investiţiilor pe termen lung valoarea de
bilanţ a acestora se diminuează cu suma acestei reduceri, care trebuie să fie reflectată drept
cheltuială. Dacă ulterior a avut loc majorarea valorii investiţiilor pe termen lung, diferenţa survenită
se raportează la restabilirea valorii de bilanţ a acestora şi se constată ca venit în limitele reducerii
calculate anterior.
Valoarea reevaluată a investiţiilor pe termen lung se determină ca rezultat al reevaluării acestora la
valoarea venală. Rezultatele reevaluării investiţiilor pe termen lung sînt reflectate în modul
următor:
a) suma reducerii valorii investiţiilor se trece la diminuarea capitalului propriu la postul
"Diferenţe din reevaluarea activelor pe termun lung";
b) suma majorării valorii investiţiilor se trece la majorarea capitalului propriu la postul
"Diferenţe din reevaluarea activelor pe termun lung".
Ieşirea investiţiilor survine la realizarea, schimbarea sau stingerea acestora. La realizarea
investiţiilor diferenţa dintre venitul din vînzarea lor şi valoarea de bilanţ a investiţiilor şi cheltuielile
aferente realizării acestora se constată ca profit sau pierdere. Dacă investiţiile pe termen lung au
fost anterior reevaluate şi majorarea valorii de bilanţ a acestora a fost raportată la majorarea
capitalului propriu (diferenţa de evaluare), suma diferenţei de evaluare la ieşirea investiţiilor trebuie să
fie:
a) reflectată ca venit; sau
b) raportată la majorarea profitului nerepartizat în conformitate cu cerinţele S.N.C. 8 "Profitul
sau pierderea netă a perioadei gestionare, erorile esenţiale şi modificările în politica de
contabilitate".

37
Titlurile de valoare se sting la valoarea nominală a acestora şi suma aferentă a dobînzilor se constată ca
venit.
Orhanizaţia SA ,,AZURIT’’, pe parcursul perioadei analizate nu a înregistrat investiţii financiare pe
termen lung.

38
 3.4. Contabilitatea materialelor şi obiectelor de mica valoare şi scurtă durată
Materialele reprezintă bunuri de natura activelor curente care participă direct la procesul de
producţie şi care se regăsesc sau nu în conţinutul material al produselor fabricate, în dependenţă dacă
sunt materii prime sau materiale consumabile. Astfel, mterialele pot fi destinate utilizării în procesul de
producţie, fabricate la întreprindere, procurate cu scopul revînzării. Componenţa şi modul de
contabilitate a stocului de mărfuri şi materiale este reglementat de Standardul naţional de
contabilitate 2 ,, Stocuri de mărfuri şi materiale’’ ( S.N.C. 2 ).
Pentru evidenţa materialelor este prevăzut contul de activ 211. In Debit cont 211 se reflectă valoare de
intrare a materialelor procurate şi fabricate la întreprindere, iar în Credit cont 211 – valoarea
materialelor vîndute şi/sau utilizate în procesul de producţie.
Din grupa materialelor fac parte următoarele subgrupe:
211.1 ,,Materii prime şi materiale de bază”;
211.2 ,,Semifabricate cumpărate şi articole de completate’’;
211.3 ,,Combustibil”;
211.4 ,,Ambalaje şi materiale pentru ambalat’’;
211.5 ,,Piese de schimb”;
211.6 ,,Alte materiale”;
211.7 ,,Materiale transmise pentru prelucrare’’;
211.8 ,,Materiale de construcţie”;
211.9 ,,Materiale cu destinatie agricola’’.
În activitatea sa de producţie, SA ,, AZURIT’’, în calitate de materie prima utilizează piatra de
diversă textură: Absolute Black 305x610x100, Alb Argint Mael, Alba Ghiara, Amarillo Almeria,
Arabescato Orobico Grigio, Aur Brasil t.20m.m, Azul Bahia, Beige Flower t.20, Black Cosmic,
Branco Greco, Emperador Ilight, Forest Creen e.t.c ( Anexa 23 ); în calitate de semifabricate şi
articole de completate: aparat 100A380V, soluţii de spălat, armatura, beton, formulare, bloc de
timp, şuruburi, hîrtie, flanc de fier, întrerupator, gaz, piuliţe, grund, clei, bandă izolantă, oxigen,
taste, robinet e.t.c ( Anexa 24 ); în calitate de ambalaje şi materiale pentru ambalat ( Anexa 25 ):
cilindri metalici, containere, benzi, borcane, cutii e.t.c.
Pentru a iniţia un proces de producţie este nevoie de activitatea de aprovizionare. Aceasta
presupune asigurarea cu elemente materiale şi tehnice necesare producţiei, în volumul şi structura
care să permită realizarea obiectivelor generale ale întreprinderii, în condiţiile unor costuri minime
şi ale unui profit cît mai mare. Secţia de aprovizionare joacă un rol semnificativ datorită sarcinilor
sale de serviciu:

39
 -studierea pieţii şi a furnizorilor potenţiali şi reali;
-selectarea şi testarea credibilităţii furnizorilor;
-elaborarea strategiilor în cumpărarea/achiziţionarea de resurse materiale şi echipamente
tehnice, cît şi în domeniul gestiunii stocurilor;
-negocierea condiţiilor de vînzare – cumpărare care se finalizează cu încheierea de contracte;
-urmărirea evoluţiei pieţii de furnizare a structurii şi potenţialului de resurse, a preţurilor şi a altor
elemente;
SA ,, AZURIT’’ dispune de o secţie de aprovizionare, în cadrul căreia fiecare grupă răspunde de
asigurarea structurii materiale, de la programarea contractelor pîna la livrarea produsului în secţie,
consumatorului final. Grupele sunt specializate pe fluxuri de materiale: materiale feroase şi
neferoase; chimice; piatră şi materiale de construcţie; combustibili şi lubrfianţi; piese de schimb; alte
materiale. Structura de personal este diversă, de la cadre cu studii superioare pîna la cadre cu studii
primare – muncitori. În cadrul secţiei de aprovizionare a organizaţiei ,, AZURIT’’, se petrece o
organizare pe posturi şi funcţii, a atribuţiilor şi responsabilităţilor specifice, respectiv a activităţii pe
care le au de realizat viitorii angajaţi cu precizarea răspunderii ce le revine, funcţiile fiind: agentul
de apovizionare ( face comanda şi aduce materialele în lotul economic; stabileşte rabaturile
comerciale; alege furnizorii prin sistem de testare şi selecţie adecvată ), analiştii ( elaborează studii
de prognoză privind evoluţia consumurilor, fundamentează necesarul de materiale, elaborează
strategia şi programele de aprovizionare, stabilesc marimea stocurilor, a cantităţii economice de
aprovizionat, elaborează situaţii statistice, stabilesc gradul de încadrare în consumuri specifice şi în
indicii de consum, şi stadiul rezolvării litigiilor contractuale ), experţii şi dispecerii de transporturi
( elaborează programe de transport cu toate elementele necesare). Una dintre funcţiile esenţiale ale
activităţii de aprovizionare este selecţia şi încheierea de contracte cu furnizorii aferent achiziţiei de
materiale. Contractul cuprinde urmatoarea informaţie: parţile contractate, obiectul şi preţul
contractului, durata contractului, modalităţi şi termene de plată, penalităţi, obligaţiile părţilor,
garanţiile, expedierea şi transportul, rezilierea contractului, responsabilii şi semnăturile achizitorului
( contabil-şef, directorul ), responsabilii şi semnaturile furnizorului. Imediat dupa încheierea
contractului şi înregistrarea acestuia în baza de date a secţiei de aprovizionare, are loc recepţia
valorilor materiale. La recepţie, se intocmeşte în formă electronică Registrul procurărilor
( Anexa 26 ). Registrul dat cuprinde informaţie referitoare la seria şi numărul facturii fiscale
recepţionate, data descărcării şi data recepţiei, denumirea furnizorilor, codul fiscal al furnizorilor,
valoarea bunurilor fără TVA pe tipuri de obiecte, cotele şi sumele TVA de la valoarea bunurilor
procurate pe tipuri de obiecte, valoarea totala inclusiv TVA aferentă fiecarui tip de obiect, valoarea
însumată fără TVA/cu TVA pentru toate materialele achiziţionate, suma TVA aferentă valorii totale
a bunurilor recepţionate, semnătura contabilului-şef.
40
Totodată, pentru recepţia bunurilor materiale este necesar de eliberat delegaţii. Acestea se eliberează
pe formulare tipizate. Delegaţiile sînt semnate de conducătorul şi contabilul-şef ai întreprinderii.
Delegaţiile se eliberează la primirea valorilor materiale, livrate de către furnizor conform contractului,
acordului sau altui document ce le substituie. În cazurile cînd persoana împuternicită urmează să
primească materialele şi produsele solicitate de la un singur depozit, dar conform cîtorva contracte,
acorduri şi altor documente ce le substituie, ei i se poate elibera o singură delegaţie cu indicarea
numerelor şi datelor contractelor, acordurilor şi altor documente analogice, sau cîteva delegaţii, în
cazurile cînd valorile materiale urmează să fie primite la cîteva depozite. La eliberarea delegaţiilor
este necesar să se ia în considerare că lista valorilor materiale prevăzută pe verso-ul delegaţiei se
întocmeşte în cazurile cînd în documentul de eliberare indicat pe recto nu sînt specificate denumirile
şi cantităţile valorilor care urmează să fie ridicate. Dacă însă în documentele respective sînt
specificate denumirile şi cantităţile valorilor materiale care urmează să fie ridicate, lista valorilor de
pe verso-ul procurii se radiază. Termenul de valabilitate a delegaţiei se stabileşte în dependenţă de
posibilităţile existente pentru primirea şi transportarea valorilor în cauză conform contractului,
acordului, facturii sau altui document ce le substituie, în baza căruia a fost eliberată delegaţia dar, de
regulă, cel mult 15 zile. La eliberarea delegaţiilor, contabilitatea întreprinderii o înregistrează în
Registrul de evidenţă a delegaţiilor ( Anexa 27 ). În registrul de evidenţă a delegaţiilor, înaintea
începutului eliberării delegaţiilor, se numerotează toate filele. Registrele de evidenţă a delegaţiilor
eliberate sunt păstrate la persoana responsabilă de înregistrarea delegaţiilor. Persoana, căreia i s-a
înmînat delegaţia, este obigată să prezinte în contabilitatea întreprinderii, organizaţiei, instituţiei,
cel tîrziu în ziua următoare după primirea valorilor, indiferent de faptul dacă valorile materiale,
indicate în delegaţii, au fost primite complet sau parţial, actele doveditoare privind îndeplinirea
dispoziţiilor şi predarea valorilor materiale la depozit sau gestionarului respectiv. Persoanele, care nu
şi-au dat darea de seamă privind utilizarea delegaţiilor cu termen de valabilitate expirat, poartă
răspundere disciplinară şi alte delegaţii nu li se eliberează. Delegaţiile, indiferent de termenul lor de
valabilitate, se iau de către furnizor la prima livrare a valorilor materiale. Controlul atît asupra
respectării de către furnizor a ordinii stabilite de eliberare conform delegaţiilor a valorilor
materiale, cît şi a dărilor de seama a expeditorilor pe fiece delegaţie, se pune în sarcina contabilului-
şef al întreprinderii.
Conform S.N.C 2, materialele se evaluează atît la intrarea acestora în patrimoniul
întreprinderii, cît şi în momentul întocmirii bilanţului contabil. La intrare, ele se evaluează la costul de
procurare plus cheltuielile efectuate pentru taxe şi impozite vamale la import, cheltuieli de transport
legate de procurare, alte servicii legate de procurare. În conformitate cu Politica de contabilitate a
SA ,,AZURIT’’, evaluarea curentă a materialelor se petrece dupa metoda costului mediu ponderat.

41
 Există cîteva cazuri de intrare a materialelor, şi anume: primirii cu titlu gratuit, aprovizionare,
fabricare, înregistrarea de plusuri în urma inventarierii, obţinerea bunurilor de la casarea mijloacelor
fixe.
Ex: La 22 martie 2010, SA ,,AZURIT’’ a achiziţionat materiale de la SRL ,,Setrocons Grup’’ în
valoare de 507.50 lei fără TVA ( Anexa 28 ).
Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor achiziţionate fără TVA de 507.50 lei
Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa
pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent costului de procurare a materialelor în valoare de 101.50
lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211
,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoarea totala de procurare inclusiv TVA a materialelor de 6091 lei
Ex: În baza datelor din ( Anexa 29 ), în urma importului de materiale, organizaţia ,,AZURIT’’ a
înregistrat urmatoarele formuli contabile:
1) Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea de intrare a materialelor ce include costul de procurare,
serviciile de transport, cheltuielile privind taxele şi impozitele în vama, de 96184.79 lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5212 ,,Facturi
de achitat în străinătate’’- la costul de procurarea şi cheltuieli de transport în valoare de 90519.71 lei
Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’ – la valoarea cheltuielilor privind taxele şi
impozitele în vama de 5665.08 lei
2) Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa
pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA în vama aferent materialelor importate de 19236.96
lei ( 20% x 96184.79 lei )
Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’ – la valoarea TVA în vama afernet materialelor
importate ce va fi ulterior achitată de 19236.96 lei
Eliberarea materialelor de la depozit este insoţită de factura de expediţie ( Anexa 30 ).
Ex: În baza facturii de expediţie nr.000612, la data de 24 februarie 2010, de la depozitul central 34 al
SA ,, AZURIT’’ catre secţia 05 au fost eliberate materiale în valoare de 299.09 lei
Debit cont 211 ,, Materiale’’, analitica ,, secţia 05’’ – la valoarea materialelor recepţionate de
299.90 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’, analitica ,, depozit central 34’’ – la valoarea materialelor eliberate
de 299.90 lei
La SA ,, AZURIT’’, consumul de materiale nu este perfectat în fişe-limită sau bon de consum.
Însa, acest procedeu este înregistrat atît în fişa de magazie ( Anexa 31 ), cît şi în actul de casare la
cheltuieli a materialelor ( Anexa 32 ).

42
Ex: În baza actului de casare la cheltuieli a materialelor nr. 000005 din 28 februarie 2010, la SA
,, AZURIT’’ s-au înregistrat urmatoarele consumuri:
1) Debit cont 121 ,, Active materiale în curs de execuţie’’, subcontul 1212 ,, Utilaj destinat
instalării’’ – la valoarea materialelor consumate pentru instalarea mijlocului de 470.83 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2112 ,, Semifabricate cumpărate şi articole de
completate’’ – la valoarea materialelor consumate de 470.83 lei
2 ) Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, subcontul 8138 ,, Alte consumuri
indirecte de producţie’’ – la valoarea materialelor consumate de 5192.53 lei
Credit cont 211 ,,Materiale’’, subcontul 2112 ,, Semifabricate cumpărate şi articole de
completate’’ – la valoarea materialelor consumate de 5192.53 lei
Materialele pot ieşi din patrimoniul organizaţiei ca urmare a: vînzării, lipsa în urma inventarierii,
cunsumare la fabricare, predate cu titlu gratuit.
Ex: În baza facturii fiscale ( Anexa 33 ), la 23 martie 2010, SA ,,AZURIT’’ a vîndut materie primă în
valoare de 16886.67 lei fără TVA.
1 ) Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’, subcontul 7141 ,, Cheltuieli privind realizarea
alor active curente’’ – la valoarea costului efectiv al materiei prime vîndute de 15800.67 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2111 ,, Materii prime şi materiale de baza’’ – la costul
efectiv al materiei prime realizate de 15800.67 lei
2) Debit cont 229 ,, Alte creanţe pe termen scurt’’- la valoarea livrării inclusiv TVA de 20264 lei
Credit cont 612 ,, Alte venituri operaţionale’’, subcontul 6121 ,, Venituri din realizarea altor
active curente’’ – la valoarea bunului vîndut fără TVA de 16886.67 lei
Credit cont 534,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa
pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA aferent bunului vîndut de 3377.33 lei
Conform Politicii de contabilitate a SA ,,AZURIT’’, obiectele de mică valoare şi scurtă durată
reprezintă bunuri cu valoare unitară mai mică de 3000 lei, indiferent de durata de exploatare sau cu o
durată mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi. Conform ( Anexa 34 ), putem facil
să observăm cu ce OMVSD este înzestrată SA ,, AZURIT’’. Astfel, organizaţia dispune de: DVD-RW
Drive Samsung, jaluzele, monitor 19 TFT Samsung 943 BW, mouse Logitech S90 Black, perforator,
smard card, ampermetru, chei, cleşti, căşti, aer condiţionat, echipamente de muncă, manometru,
ochelari, stingator e.t.c.
Evidenţa sintetică se organizează cu ajutorul contului de activ bilanţier 213 ,,OMVSD”, care are 2
subconturi: 213.1 ,,OMVSD în stoc”; 213.2 ,,OMVSD în exploatare”. Acesta este cont de activ. În
Debit se reflectă intrările, iar în Credit - ieşirile de OMVSD.
Pentru a fi folosite în procesul de producţie, OMVSD-urile ca şi celelalte materiale se eliberează
de la depozit în baza facturii de expediţie. Totodată, eliberarea de la depozit sau mişcarea propriu-zisă
43
se efectuează în baza formularului interdepartamental nr. M-11 ( Anexa 35 ) în care se indică secţia ce
livrează, secţia ce receptionează bunurile, denumirea obiectelor, suma, preţul şi înregistrările contabile.
Ex: În baza cererii nr.1, la 28 februarie 2010 are loc mişcarea OMVSD-urilor şi respectiv înregistrarea
formulelor contabile:
Debit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în stoc’’, analitica ,, secţia 01’’ – la valoarea OMVSD-urilor recepţionate de
5831.67 lei
Credit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în stoc’’, analitica ,, secţia 01 comenzi’’ - la valoarea OMVSD-urilor eliberate
de 5831.67 lei
Darea-n exploatare a OMVSD-urilor este perfectată în documentul din ( Anexa 36 ).
Ex: În baza ( Anexa 36 ), observăm că la 28 februarie 2010 a fost dat în exploatare un OMVSD în
valoare de 5831.67 lei.
Debit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2132 ,, Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare’’ – la valoarea OMVSD-ului primit în exploatare de 5831.67 lei
Credit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2131 ,, Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în stoc’’ - la valoarea OMVSD-ului dat în folosinţă de 5831.67 lei
În urma exploatării, OMVSD-urile se casează. În conformitate cu Politica de contabilitate a
SA ,, AZURIT’’, OMVSD-urile valoarea unitară a cărora este mai mică de 1500 lei se caseaza
la cheltuieli pe masura predării acestora de la depozit în axploatare. La casare se întocmeşte procesul-
verbal de casare a OMVSD-urilor ( Anexa 37 ), ce include informaţie cu privire la: denumirea
obiectelor casate, unitatea de măsură, data casării, preţul unitar, cantitatea de unităţi casate, cauza
casării, membrii comisiei.
OMVSD-urile cu valoare mai mare de 1500 lei li se calculează uzura în marime de 100 %. Evidenţa
sintetică a uzurii OMVSD-urilor se ţine la contul 214. În Debit cont 214 se reflectă calcularea uzurii,
iar în Credit cont 214 – casarea stocului repectiv de OMVSD.
Ex: In baza actului nr.000001, la 28 februarie 2010 s-a dat în exploatare OMVSD în valoare 5831.67
lei
1 ) Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, subcontul 8138 ,, Alte consumuri
indirecte de producţie’’ – la valoarea uzurii calculate în marime de 100% a OMVSD-urilor date în
exploatare de 5831.67 lei
Credit cont 214 ,, Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2141 ,, Uzura
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată’’ – la suma uzurii calculate a OMVSD-urilor în marime de
5831.67 lei

44
2) Debit cont 214 ,, Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2141 ,, Uzura
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată’’ – la suma uzurii calculate a OMVSD-urilor în marime de
5831.67 lei
Credit cont 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată’’, subcontul 2132 ,, Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată în exploatare’’ – la valoarea OMVSD-urilor casate de 5831.67 lei
Pentru a determina existenţa reală a materialelor, periodic la întreprindere se petrece inventarierea
acestora.Cu ocazia inventarierii se întocmesc liste de inventariere.
La SA ,,AZURIT’’, începind cu 01 decembrie 2009 şi finisind cu 15 decembrie 2009, s-a petrecut
inventarierea materiei prime. În rezultat, s-a înfiinţat o Comisie de inventariere ce a inclus în
componenţa sa: directorul organizaţiei, contabilul sectorului analizat, mecanic, maistru, depozitarul.
Rezultatele inventarierii au fost reflectate în listele de inventariere a materialelor ( Anexa 38 )
incluzînd informaţia: denumirea materialelor; cantitatea, suma efectivă şi declarată a bunurilor;
abaterea dintre valoarea declarată şi cea efectivă, membrii comisiei, semnăturile persoanelor
responsabile.
Ex: Analizînd listele de inventariere a valorilor materiale întocmite cu ocazia inventarieii în perioada
01.12.09 – 15.12.09 de reprezentanţii SA ,,AZURIT’’ , au fost înregistrate abateri negative în valoare
de 784.92 lei. La depistarea lipsei de materiale nu s-a stabilit persoana vinovată.
1) Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’ – la valoarea materialelor constatate lipsă de
784.92 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2111 ,, Materii prime şi materiale de bază’’ – la valoarea
de bilanţ casată a materialelor constatate lipsă de 784.92 lei
2) Debit cont 713 ,,Cheltuieli generale şi administrative’’ - la valoarea TVA de la valoarea de
bilanţ a activelor constatate lipsă în marime de 156.94 lei
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii
privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA aferent obiectelor constate lipsă în urma
inventarierii în marime de 156.94 lei
Pentru final, este necesar de menţionat, că pentru o evidenţa contabilă veridică a materialelor şi
OMVSD-urilor, este necesar automatizarea sistemului de evidenţa. La SA ,,AZURIT’’, toate
departamentele, secţiile ( de aprovizionare, depozit ) sunt dotate cu programă contabilă 1C v7.7 şi cu
cîte o bază de date specifică atît sectorului, cît şi genului de activitate ( depozitarul/magazionerul
utilizează bază de date cu ajutorul cărei se ţine doar evidenţa intrării şi ieşirii materialelor).

45
 3.5. Documentarea şi calculul şi contabilitatea salariului
Obiectivele practicii de producţie referitor la subcompartimentul ,, salariu’’ este de a determina şi
controla timpul de muncă a angajaţilor, de a evalua şi determina drepturile salariale, de a include
consumurile directe privind retribuirea muncii în costul de producţie.
În vederea realizării obiectivelor menţionate este necesar de analizat componenţa şi clasificarea
personalului. Astfel, uzina ,, AZURIT’’ dispune de circa 150 angajaţi grupaţi pe brigăzi: administraţie,
comenzi, conducători auto, granit, gresie, îcărcare-descărcare, instalări, mecanici, monumente, pază,
muncitori necalificaţi în construcţii.
În sarcina contabilului răspunzător de sectorul dat intra evidenţa şi întocmirea documentelor de
angajare şi concediere. Prin urmare, la angajare, solicitantul scrie o cerere ( Anexa 39 ) în care se
indică data emiterii, numele şi prenumele solicitantului, specialitatea. La cerere se anexează certificatul
eliberat de comisia medicală, ce atestă starea de sănătate a solicitantului. În cazul în care solicitantul
este acceptat, organizaţia emite ordinul de angajare ( Anexa 40 ). Apoi, se deschide carnetul de munca
al angajatului şi se face însemnari în acesta. Se activează poliţa de asigurare şi codul CPAS. Se
determină în funcţie de pregatire şi experienţa de muncă categoria de calificare al angajatului, şi în
final se încheie contractul individual de muncă pe termen scurt sau pe o perioadă nedeterminată. În
cazul concedierii, angajatul la fel este obligat să scrie o cerere de eliberare ( Anexa 41 ). Dupa care,
nemijlocit conducerea organizaţiei emite ordinul de concediere al angajatului ( Anexa 42 ).
De misiunea contabilului, ţine şi determinarea numărului mediu scriptic de lucrători. Numar1ul mediu
trebuie să se determine zilnic. Însa, la SA ,,AZURIT’’ numărul mediu scriptic de lucratori se stabileşte
pe fiece brigadă-n parte lunar. Pentru aceasta, contabilul însumează numărul total de zile oficial
lucrate pe lună de o anumita brigadă, concediile plătite, concediile neplătite pe luna respectivă,
buletinele, zilele de odihnă şi sarbatoare. Apoi, suma obţinută se împarte la numărul total de zile din
luna dată. În aşa mod se obţine o cifra ce semnifică numărul mediu scriptic de lucratori al
organizaţiei ,, AZURIT’’.
Determinarea şi controlul prezenţei fiecărui salariat se efectuează prin întocmirea unui document
primar: fişa de pontaj ( Anexa 43 ). Însa, nu este exclusă nici constatarea prezenţei personalului
salariat la lucul de muncă prin apel nominal sau prin jetoane de prezenţă. În acest fel se asigură
constatarea cu exactitate a prezenţei personalului la programul de muncă, se depistează întîrzierile,
permitînd verificarea timpului de munca decontat la locurile de muncă.

46
În vederea calculării salariului este necesar de a cunoaşte, pe lînga timpul lucrat, şi volumul muncii
prestate. Cel mai adesea, acesta se perfectează prin cîteva documente primare: bon de lucru în acord
individual sau colectiv, raport de fabricaţie, foaie de parcurs. Ulterior, timpii de lucru, volumul de
muncă prestat consemnaţi în documentele primare stau la baza calculării salariilor care în continuare
depind de formele de salarizare utilizate. În cnformitate cu art. 130 ( alin.3 ) al Codului muncii şi
art. 3 ( alin.2 ) al Legii salarizării, pentru remunerarea salariaţilor se pot folosi două forme de
salarizare, şi anume: pe unitate de timp sau în regie; pe unitate de produs sau în acord. Contabilii
uzinei ,, AZURIT’’ utilizează forma de salarizare în regie. Aceasta presupune retribuirea muncii în
raport cu timpul efectiv lucrat ( luni, zile, ore ), indiferent de randamentul muncii salariatului, şi
prevede doua sisteme de salarizare: sistemul simplu şi premial. Sistemul simplu prevede calcularea
salariului în dependenţă de numărul de ore, zile efectiv lucrate. Salariul se calculează prin înmulţirea
numărului de ore efectiv lucrate cu tariful de plată pe oră. Sistemul premial prevede înafară de salariul
calculat dupa timpul efectiv lucrat şi un premiu în dependenţă de coeficientul participării în muncă sau
de calitatea muncii depuse. Acesta se foloseşte pentru stimularea cointeresării lucrătorilor în
ameliorarea rezultatelor activităţii întreprinderii. Prin urmare, salariul administraţiei uzinei ,,
AZURIT’’ i se calculează ca produsul dintre salariul minim stabilit de lege ( pentru anul 2009 salariul
minim a fost de 900 lei ) şi coeficientul tarifar conform Reţelei tarifare unice. Astfel, pentru diverşi
reprezentanţi ai administraţiei sunt stabilite cîţiva coeficienţi: 1 ) Manageri, secretari, contabili-
executori, maistri, ingineri-şefi e.t.c. – coeficientul de la 2 pîna la 6; 2 ) Contabili-şefi, economişti,
finansişti e.t.c. – coeficientul de la 3 la 7; 3 ) Director executiv, director general e.t.c. – coeficientul de
la 4 la 8. În cazul în care angajaţii din administraţie lucrează sîmbăta, la salariul calculat li se adaugă
cîte 100 lei pentru fiece sîmbătă lucrată. Mărimea salariului calculat muncitorilor uzinei ,, AZURIT’’
depinde de categoria de calificare, şi anume: categoria I – 7.19 lei/ora; categoria II – 9.06 lei/ora;
categoria III – 11.43 lei/ora; categoria IV – 13.01 lei/ora; categoria V – 14.88 lei/ora; muncitorii ce se
ocupă de încărcare-descărcare, cît şi de conducerea automobilelor – 20 lei/ora; mecanicii - 23 lei/ora.
Astfel, salariul dupa timpul efectiv lucrat al muncitorilor se calculează ca produsul dintre numărul de
ore efectiv lucrate şi tariful de plată pe oră. Trebuie de menţionat, că la sfîrşitul lunii directorul
entităţii aprobă coeficientul de participare a forţei de muncă ( Anexa 44 ). După stabilirea
coeficientului de participare a forţei de muncă şi calcularea salariului dupa timpul efectiv lucrat, se
calculează salariul total prin înmulţirea salariului dupa timpul efectiv lucrat şi a coeficientului de
participare a for1tei de muncă. Salariul paznicilor li se calculează la fel după metoda timpului efectiv
lucrat ( numarul efectiv de ore lucrate x 7.19 lei/ora ). În cazul în care apar condiţii speciale de muncă,
ca: aflarea la locul de muncă în zile de odihnă, sărbătoare sau în perioada nocturnă, salariul calculat se
înmulţeşte cu coeficientul 1,5 ( cînd se munceşte pe timp de noapte ), cu coeficientul 2 ( cînd se
munceşte în zile de odihnă şi sărbătoare ), sau/şi cu 1,5 şi cu 2 ( cînd se munceşte atît în zile de odihnă
47
sau sărbătoare, cît şi în timp de noapte ). Prin urmare, putem observa că forma de salarizare în regie are
atît avantaje, cît şi dezavantaje.
Avantaje:
• Salariul se calculează foarte simplu şi poate fi uşor explicat.
• Angajaţii au mai multă sigurantă în salariul pe care-l primesc, fiindcă acesta nu se schimbă
direct proporţional cu volumul de producţie.
• Se reduc cheltuielile administrative pentru calcularea şi contabilizarea salariului.
Dezavantaje:
• Nu stimulează muncitorii pentru a spori volumul de producţie şi performanţele de muncă.
• Salariile sunt calculate uniform pe categoriile de calificare, fără a lua în consideraţie iniţiativa
şi performanţele individuale.
• Există tentaţia de încetinire a ritmului de muncă în condiţiile unei supravegheri ineficiente.
În cazul în care un angajat se abate de la programul de lucru sau nu manifestă interes şi performanţe
faţă de munca pe care trebuie s-o exercite, acesta este pedepsit. Ca urmare, maistrul brigăzii scrie o
scrisoare de serviciu în care se indică numele, prenumele anjajatului şi descrierea succintă a situaţiei.
În baza scrisorii, conducerea întreprinderii emite un ordin de mustrare a angajatului ( Anexa 45 ). Dacă
acesta continuă să manifeste indiferenţă faţă de locul de muncă, el este concediat.
Un rol important în contabilitatea salariului îi revine calcului concediilor. Pentru a beneficia de
concediu, persoana angajată trebuie să depună o cerere ( Anexa 46 ) în care se indică data de cînd şi
pînă cînd se solicită concediul. Dacă angajatul a lucrat 11 luni, lui i se aprobă concediul fără nici-o
discuţie. Şi în rezultat, conducerea organizaţiei eliberează ordinul ( Anexa 47 ) privind concediul anual
pe numele persoanei în cauză. Chiar dacă angajatul a lucrat mai puţin de 11 luni din an, lui i se poate
acorda concediu, numai că în avans. Limita maxima a concediului este de 28 zile plus doua zile de
odihnă. Concediul se calculează conform ( Anexa 48 ), dupa cum urmează:
1. Se însumează salariul calculat şi eliberat pe ultimile 3 luni pînă la data începerii concediului.
2. Se calculează un coeficient ce este egal cu raportul dintre total zile lucratoare din ce le 3 luni la
total zile calendaristice din lunile date.
3. Suma salariului pe cele 3 luni se împarte la numarul total de zile efectiv lucrate a lunilor
menţionate.
4. Se calculează mărimea concediului mediu pe zi prin înmulţirea sumei obţinute la punctul 3 cu
coeficientul calculat.
5. Se determină suma totală a concediului prin înmultirea concediului mediu pe zi cu numarul de
zile de concediu.

48
Pentru achitarea concediului anual, organizaţiile pot crea provizioane sau rezerve pentru plata
concediilor. SA ,, AZURIT’’ nu creaza astfel de rezerve.
Odata cu calcularea salariului, apare necesitatea de a calcula contributîile medicale, fondul de
pensii şi a impozitului pe venit ale salariatilor. Pentru anul 2010, cotele acestor reţineri rămîn
neschimbate, adică: pentru asigurările medicale - 3,5 %; fondul de pensii – 6 %; impozit pe venit –
7 % si 18 %. Mărimea asigurării medicale şi a fondului de pensii se calculează ca: mărimea salariului
calculat x cotele stabilite. Limita maximă a pensiei ce urmează a fi reţinută pentru anul 2010 nu trebuie
sa depăşească 942 lei. Mărimea impozitului pe venit se calculeaza ca: 2100 lei x 7 % + (mărimea
salariului calculat – scutirile - asigurarea medicală – fondul de pensii – 2100) x 18 %. Trebuie de
menţionat că mărimea scutirilor stabilite pentru anul 2010 sunt: scutire personală-675 lei, scutirea
soţiei-675 lei, scutire pentru copii-150 lei, scutire majoră-833.33 lei. Concomitent cu calculul
reţinerilor din salariu, entitatea mai calculează contribuţiile pentru asigurările sociale şi o parte a
asigurării medicale. Cotele rămîn neschimbate: asigurarea sociala – 23 %; asigurarea medicala – 3,5
%. Aceste reţineri se calculează prin înmultîrea salariului calculat cu cotele stabilite de legislaţie.
După calcularea salariului personalului organizaţiei, apare necesitatea de a repartiza salariul între
membrii colectivului utilizînd doua metode: metoda salariului tarifar şi metoda coeficient-ore.
SA ,, AZURIT’’ repartizează salariul calculat dupa prima metoda. Aceasta se efectuează în felul
următor:
1. Se determină suma salariului tarifar pentru fiecare membru al colectivului şi pe total prîn
înmulţirea numărului de ore efectiv lucrate cu tariful de plată al unei ore.
2. Se calculează coeficientul de plată prîn raportul dintre suma salariului calculat colectivului la
suma totală a salariului tarifar.
3. Se determină suma salariului pentru fiecare membru al colectivului prin înmulţirea
coeficientului de plată cu suma salariului tarifar.
Tebelul 3.2
Repartizarea salariului conform metodei salariului tarifar

Numele, Timp Tariful Salariul Coeficient Salariul

Nr.
prenumele Categoria efectiv orar, tarifar, de efectiv
crt.
muncitorilor lucrat lei/ora lei plată calculat, lei

1 2 3 4 5 6= 4 x 5 7= T8 / T6 8 =6 x 7
1. Ichim Igor I 176 7.19 1265.44 1,0819 1369.13

2. Morari Ion III 180 11.43 2057.40 1,0819 2225.90

3. Bivol Ion V 150 14.88 2232 1,0819 2414.97

Total ---------- -------- ---------- 5554.84 ------------- 6010
49
Atît modul de grupare a documentelor personalului privind salariile calculate pe tipuri de consumuri şi
cheltuieli, cît şi evidenţa decontărilor cu personalul se ţine în Borderoul de calcul al salariilor
( Anexa 49 ). Acesta cuprinde: angajaţii pe secţii, suma scutirilor, numărul de zile lucrătoare, venitul
curent, suma impozitată, impozitul pe venit, suma salariului achitat din casa, datoria faţă de buget
privind asigurarea medicala şi fondul de pensii, coeficientul de participare a forţei de muncă, mărimea
salariului clasificat pe tipuri de consumuri şi cheltuieli. Alte documente necesare în calculul şi
eliberarea salariului sunt: bonul de calcul şi lista de plată a salariului. Bonul de calcul ( Anexa 50 )
cuprinde informaţie referitoare la mărimea salariului calculat pe o anumită lună, denumirea şi funcţia
pe care o deţine salariatul, mărimea totală a reţinerilor, mărimea avansului primit, banii rămaşi pe
perioada viitoare. Lista de plată a salariului ( Anexa 51 ) reprezintă un document ce certifică achitarea
salariului. Aici se reflectă numele/prenumele angajaţilor, mărimea salariului spre achitare, semnătura
persoanelor ce au ridicat salariul. În cazul în care, în luna curentă angajatul nu se prezintă şi deci nu
ridică salariul, în lista de plată se indică suma totală ce a fost ridicată şi suma ce a fost depusă. Dacă
salariul nu va fi ridicat timp de 3 ani, acesta se va casa.
Pentru o evidenţa certă, justă a calculului şi eliberării salariului, este nevoie de automatizat
contabilitatea sectorului dat. Contabilii SA ,, AZURIT’’ specializaţi în acest domeniu utilizează în
practică diverse programe computerizate ce sunt de primă-importanţă, ca: programă contabilă 1C v.7.
7. si v.8; Office Excel 2007 şi Open Office.

50
 3.6 . Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate
Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele de producţie
stabilite de procesul tehnologic, dar şi produsele finite însă care nu au fost supuse probelor sau
recepţiei calitative şi cantitative. Evidenţa sintetică a producţiei în curs de execuţie se ţine la contul de
activ 215 ,, Producţia în curs de execuţie’’. În Debit cont 215 se reflectă producţia la sfîrşitul lunii
curente, iar în Credit cont 215 – producţia nefinisată la începutul lunii următoare. SA ,, AZURIT’’ nu
are, şi deci nu ţine evidenţa producţiei în curs de execuţie.
Produsele reprezintă bunuri în diferite faze ale procesului de producţie, ce sunt destinate livrării
terţilor. În componenţa sa pot fi incluse: produse finite, semifabricate din producţie proprie şi produse
secundare ( riziduale ). Producţia fabricată a organizaţiei ,, AZURIT’’ în componenţa sa include:
granit, marmură, monumente, travertin, gresie.
Valoarea de intrare a produselor fabricate include:
- consumuri materiale directe;
- consumuri directe privind retribuirea muncii;
- consumuri indirecte de producţie.
Produsele finite sunt evaluate şi reflectate în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost
şi valoarea realizabilă netă. Evaluarea se face la valoarea realizabilă netă în cazul cînd ea este mai mică
decît costul, adica în cazul:
- deteriorării sau degradării parţiale ;
- reducerii preţului de vînzare ;
- creşterea cheltuielilor pentru organizarea vînzării.
Pentru evidenţa sintetică a produselor este destinat contul de activ 216 „ Produse’’, în care se
înregistreză mişcarea produselor la întreprindere. În Debit cont 216 se reflectă costul efectiv al
produselor obţinute din producţia proprie, iar în Credit cont 216 - valoarea de bilanţ a produselor
vîndute.
Recepţia producţiei finite de către depozitar ( magazioner ) este însoţită de Fişa de magazie
( Anexa 52 ) şi factura fiscala privind mişcarea producţiei din secţia de fabricare în depozitul
organizaţiei ( Anexa 53 ). Ambele documente conţin informaţie referitoare la denumirea produsului
51
fabricat, cantitatea primită/eliberată, unitatea de masură, preţul, cantitatea rămasă-n stoc, semnăturile
persoanelor responsabile.
Pentru a determina existenţa efectivă a producţiei fabricate, aceasta se supune inventarierii.
Inventarierea produselor fabricate de SA ,, AZURTI’’ se efectuează pe fiece tip de produs în parte, o
dată în semestru. Astfel, inventarierea produselor finite s-a realizat de la 01 decembrie 2009 pînă la 15
decembrie 2009. În rezultat, s-au intocmit listele de inventariere a produselor finite ( Anexa 54 ). În
urma inventarierii se observă că nu s-au înregistrat abateri.
3.7. Contabilitatea mărfurilor
Mărfurile reprezintă bunurile achiziţionate în vederea revînzării în aceeaşi stare. Pentru
evidenţa mărfurilor este destinat contul de activ 217 ,,Mărfuri”. În Debit cont 217 se reflectă valoarea
de intrare a mărfurilor. Creditul acestui cont reflectă valoarea de bilanţ a mărfurilor ieşite din gestiune
prin diverse căi. Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea de bilanţ a mărfurilor existente în
stoc la finele perioadei de gestiune.
Componenţa mărfurilor uzinei ,, AZURIT’’ cuprinde diverse tipuri de monumente importate: Absolute
Black 70x70x20, Maple Red 30x15x3, Shanki Black 100x10x10, Taheometru electronic Sokkia, Meng
Red 100x50x8 e.t.c. Nomenclatorul mărfurilor uzinei este redat în ( Anexa 55 ).
SA ,, AZURIT’’ aprovizionează mărfuri de la furnizori străini. Însa, în perioada analizată nu s-a
înregistrat procurări de mărfuri.
În conformitate cu Politica de contabilitate a uzinei ,, AZURIT’’, mărfurile se reflectă în rapoartele
financiare la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Valoarea initială a
mărfurilor cuprinde cheltuielile de achiziţionare, cheltuielile pentru prelucrare şi alte cheltuieli
aferente aducerii stocului la locul păstrării şi în starea de utilitate. Conform Politicii de contabilitate,
evaluarea curentă a mărfurilor se efectuează după metoda costului normativ. Costul normativ se
determină, luînd în considerare nivelul normativ al cheltuielilor materiale directe şi a cheltuielilor
directe privind retribuirea muncii. Normele de cheltuieli sunt analizate sistematic şi, în funcţie de
necesităţi, sunt revizuite.
Ieşirea mărfurilor din entitate este reprezentată de vînzarea acestora. Trebuie de menţionat că
mărfurile pot fi realizate angro sau/şi cu amanuntul. SA ,, AZURIT’’ comercializează mărfurile angro.
Cu această ocazie, contabilii înregistrează urmatoarele formuli contabile:
1 ) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7112 ,, Costul mărfurilor vîndute’’ – la costul
efectiv a mărfurilor realizate
Credit cont 217 ,, Mărfuri’’ – la valoarea efectiva ( de bilanţ ) a mărfurilor vîndute
2 ) Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’ – la valoarea mărfurilor
vîndute la preţul ce include TVA

52
 Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6112 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor’’ – la
valoarea mărfurilor realizate fără TVA
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa
pe valoare adaugată’’ - la valoare TVA aferent mărfurilor realizate
SA ,, AZURIT’’ desfăşoara inventarierea marfurilor conform Regulamentului privind
inventarierea. Prin urmare, inventarierea mărfurilor se efectuează dupa aranjarea lor în încăperea
dată. Stocurile de mărfuri se înregistrează în listele de inventariere ( Anexa 56 ) pe fiecare denumire
separat, cu indicarea codului sau numărului de inventar, calităţii şi cantităţii. Membrii comisiei în
prezenţa şefului de depozit (magazie) şi altor gestionari controlează existenţa efectivă a mărfurilor şi
materialelor prin metoda numărării obligatorii, cîntăririi sau măsurării. Stocurile efective de mărfuri
eterogene se inventariază prin numărare, cîntărire sau cubare. Bunurile aflate în ambalaje intacte se
desfac selectiv. Lichidele, a căror cantitate efectivă nu poate fi determinată prin măsurare, cantitatea
vaselor se stabileşte în funcţie de volum, densitate, compoziţie etc. şi se verifică prin scoatere de probe
din vase; prin măsurare sau probe de laborator atunci cînd se constată densitatea, compoziţia şi alte
caracteristici ale lichidelor. Situaţiile de măsură şi calcul se anexează la listele de inventariere. La
inventarierea unor cantităţi mari de mărfuri prin cîntărire, situaţia de calculare se completează
de către un membru al comisiei de inventariere şi gestionar. La sfîrşitul zilei de lucru (sau dupa
terminarea cîntăririi) datele acestor situaţii se verifică şi totalul se introduce în lista de inventariere. La
uzina ,, AZURIT’’ inventarierea mărfurilor a fost petrecută în luna decembrie a anului 2009. Analizînd
listele de inventariere a mărfurilor putem observa facil că nu au fost depistate abateri dintre datele
contabile şi cele efective.

53
 3.8. Contabilitatea creanţelor
Creanţele întreprinderii sunt contabilizate în baza mai multor standarde cum ar fi: Standardul
naţonal de contabilitate 3 „ Componenţa consumurilor şi cheltuielilor’’ (S.N.C. 3 ), Standardul
naţional de contabilitate 5 „ Prezentarea rapoartelor financiare’’ (S.N.C. 5 ), Standardul
naţional de contabilitate 18 „ Venitul’’ ( S.N.C. 18), precum şi alte standarde. Conform standardelor
enumerate, creanţele reprezintă nişte drepturi juridice ale întreprinderii în calitatea ei de creditor, ca la
scadenţă să primească bunuri materiale sau alte valori de la persoane fizice sau juridice, ce apar în
calitate de debitori.
Creanţele se clasifică în funcţie de urmatoarele criterii: 1 ) După termenul de achitare ( pe termen lung
şi scurt ); 2 ) După conţinutul economic ( creanţe comerciale, creanţe privind decontările cu bugetul de
stat, creanţe pe termen scurt ale personalului, alte creanţe pe termen scurt )
Creanţele comerciale sunt creanţe care apar în cazul, în care momentul transmiterii către
cumpărători a drepturilor de proprietate asupra activelor livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu
coincide cu momentul achitării acestora.
O condiţie esenţială la apariţia creanţelor comerciale este încheierea de contracte cu clienţii aferent
livrării bunurilor fabricate. Analiza modului de încheiere a contractelor de livrare ţine de competenţa
secţiei de desfacere. Anume aici se stabileşte dacă ulterior se vor livra bunuri unor anumiţi clienţi, sau
nu. La SA ,, AZURIT’’ contractele de livrare a bunurilor pot fi încheiate în formă electronică. Pentru
aceasta, clientul accesează adresa electronică a organizaţiei ,,info@azurit.md’’ sau ,, www.azurit.md’’.
Comanda este efectuată în momentul în care clientul primeşte confirmarea prin e-mail de la SA
,, AZURIT’’. Această confirmare nu reprezintă obligatoriu o acceptare a comenzii. Comanda se
consideră efectivă în momentul în care solicitantul primeşte un al doilea e-mail ( conţinînd factura
proforma) sau telefon de la angajaţii societaţii, lucru care se va întîmpla în urmatoarea zi lucratoare.
Conform contractului de livrare încheiat între uzina ,, AZURIT’’ şi clienţii săi, toate preţurile includ
taxa pe valoarea adaugată, legală, valabilă pe teritoriul R.Moldova. Costurile de transport, de ambalare
sau de asigurare se calculează separat. Plata se poate face fie în numerar la livrare, sau cu plata în

54
avans prin ordin de plata sau depunere în numerar în contul firmei. Comenzile din ţările străine sunt
acceptate şi onorate doar prin plata integrală a produselor prin transfer bancar în contul organizaţiei.
Cotractele de livrare conţin informaţie privitoare la: dreptul de garanţie, termenul de livrare sau
furnizare, obligaţia clientului la primirea produsului, situaţiile în care garanţia nu este valabilă, condiţii
suplimentare la returnarea bunurilor e.t.c. Odată ce contractele sunt încheiate, organizaţia livrează
bunurile ce au facut obiectul contractului, şi ca urmare contabilii entităţii duc evidenţa sintetică şi
analitică a creanţelor apărute.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor pe termen
scurt sunt utilizate conturile de activ 221 „ Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,
222 ,, Corecţii la creanţe dubioase’’, 223 ,, Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate’’ şi 224
„ Avansuri pe termen scurt acordate”. Pentru evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente
facturilor comerciale se foloseşte clasificarea în dependenţă de debitor, termen de formare sau termen
de achitare. În baza acestor date se fac înregistrări în Registrul Vînzărilor (Anexa 57 ). Registrul
menţionat cuprinde informaţie referitoare la denumirea şi codul fiscal al cumparatorului, numărul şi
seria documentelor în baza cărora s-a petrecut livrarea, data livrării, cotele TVA, valoarea livrării cu
TVA, suma TVA aferent livrării, suma fără TVA. Livrarea produselor de către întreprinderea
„ AZURIT’’ în urma cărora apar creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale se înfăptuieşte
în baza următoarelor documente primare: factura fiscală, bon de încasare, dispoziţie de plată, iar în
urma transferului bancar se intocmeşte nota de plata.
Ex: În baza facturii fiscale ( Anexa 58 ), la data de 03 martie 2010, SA ,, AZURIT’’ a livrat produse
finite clientului său Primaria Sipoteni Călăraşi în valoare de 1820 lei inclusiv TVA.
Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211
,, Facturi primite din ţară’’ – la valoarea totala a bunului livrat inclusiv TVA de 1820 lei
Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări’’, subcontul 6111 ,, Venituri din vînzarea produselor’’ – la
valoarea de vînzare a bunului fără TVA de 1516.67 lei
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe
valoare adaugată’’ - la valoare TVA aferent produsului realizat de 303.33 lei
Preţurile de vînzare a produselor fabricate la uzina ,, AZURIT’’ sunt prevazute în Lista preţurilor
( Anexa 59 ). Conform acesteia preţul produselor se stabileşte pentru fiece metru pătrat în EURO.
O amplă evidenţa a decontărilor cu clienţii este redată în (Anexa 60 ).
Pentru formarea rezervelor privind creanţele dubioase este destinat contul de pasiv 222
,, Corecţii la creanţe dubioase’’. Trebuie de menţionat că societatea ,, AZURIT’’ nu formează astfel de
rezereve, şi drept urmare nu ţine evidenţa acestor creanţe.
Contul de activ 224 ,, Avansuri pe termen scurt acordate’’ este destinat pentru a ţine evidenţa
avansurilor eliberate atît în ţară, cît şi de peste hotare pentru achiziţionarea ulterioară de bunuri sau în
55
alte scopuri. Avansurile sunt acordate în numerar din cont curent sau din casă, fiind însoţite de ordine
sau dispoziţii de plată.
Ex: În baza ( Anexa 61 ) s-a înregisrtat urmatoarea formulă contabilă:
Debit cont 224 ,, Avansuri pe termen scurt acordate’’, subcontul 2241 ,, Avansuri pe termen scurt
acordate în ţară’’ – la suma avansului acordat SRL ,,Cupolele de aur’’ în valoare de 15506 lei
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valuta naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti
nelegate’’ - la suma avansului acordat SRL ,,Cupolele de aur’’ în valoare de 15506 lei
Creanţele privind decontarile cu bugetul reprezintă sumele de bani ce urmează să fie trecute în
cont sau primite de la buget pentru impozitele şi taxele achitate. Aceste creanţe apar în cazul efectuării
decontărilor cu bugetul privind impozitul pe venit, TVA, accizele,etc.
Situaţiile de apariţie a creanţelor depind de specificul operaţiunilor economice, tipul impozitului şi
cuprind sumele:
1. Impozitului pe venit plătit în plus, achitat în avans în decursul anului, reţinut la sursa de plată.
2. TVA pentru trecera în cont, TVA de recuperat, TVA calculat de la avansurile primite.
3. Alte impozite şi taxe locale şi republicane achitate în avans sau plătite în plus.
4. Accize aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi plăţi, pe termene de recuperare a acestora din buget.
Pentru evidenţa sintetica a creanţelor privind decontările cu bugetul este destinat contul de activ 225 ,,
Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”. În Debit cont 225 se înregistrează avansurile
vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislaţia în vigoare (făcînd excepţie doar TVA ),
sumele plătite în plus la buget, la fel se reflectă şi diferenţele dintre sumele taxei pe valoare adăugată
plătită sau de plătit şi primită sau de primit. În Credit cont 225 se reflectă sumele trecute în cont pentru
stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul efectuate în perioadele de gestiune curente sau
ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate din buget. Soldul este debitor şi reprezintă datoriile
bugetului de stat faţă de intreprindere la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Ex: În baza ordinului de plată nr.66 ( Anexa 62 ) emis la data de 01 martie 2010 la contul SA
,, AZURIT’’ a fost încasată suma de 1820 lei pentru livrarea ulterioară a producţiei pe data de 03
martie 2010. În situaţia dată este vorba de un avans primit de la cumpărător, şi respectiv se calculează
TVA aferent avansului, după care se va trece-n cont.
Debit cont 225 ,, Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252
,, Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent avansului primit
în valoare de 303.33 lei
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa
pe valoare adaugată’’ - la valoare TVA aferent avansului primit de 303.33 lei

56
Imediat ce producţia se livrează şi se decontează datoria faţă de cumpărător privind avansul primit cu
creanţa acestuia privitor la producţia livrată, TVA calculat anterior se trece-n cont.
Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa
pe valoare adaugată’’ - la suma TVA aferent avansului primit de 303.33 lei
Credit cont 225 ,, Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2252
,, Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent avansului primit
în valoare de 303.33 lei
Creanţele personalului reprezintă datoriile angajaţilor faţă de întreprindere. Aceste creanţe apar
în rezultatul: acordării avansurilor spre decontare, recuperării daunelor materiale, efectuării altor
operaţiuni (reţinerii plăţilor în folosul altor persoane, calculării amenzilor, penalităţilor).
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare angajat, termeni de apariţie şi de achitare a creanţelor. Pentru
evidenţa sintetică este destinat contul de activ 227 „ Creanţe pe termen scurt ale personalului”. În
Debit cont 227 se reflectă apariţia creanţei, iar în Credit - achitarea acesteia. Soldul este debitor şi
reflectă datoria angajatului faţă de întreprindere la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Adesea la întreprinderi apar creanţe legate de retribuirea muncii. Acestea survin atunci, cînd
angajaţilor li se eliberează din casă sume de bani, care apoi se vor scoate din salariul calculat
angajatului. Eliberarea avansului este însoţită de lista de plată ( Anexa 63 ), ce atestă ridicarea banilor
de catre angajaţi.
Ex: În baza listei de plată nr.54 emisă la data de 30 martie 2010 s-a înregistrat urmatoarea formulă
contabilă:
Debit cont 227 ,, Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2271 ,, Creanţe pe termen
scurt privind retribuirea muncii’’ – la suma avansului acordat de 1000 lei
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ - la suma avansului acordat
de 1000 lei
Titularii de avans sunt angajaţii întreprinderii, cărora li se eliberează mijloace băneşti pentru
acoperirea cheltuielilor viitoare în scopurile stabilite de întreprindere sau pentru procurarea anumitor
active şi achitarea anumitor plăţi. Lista titularilor de avans se aprobă prin ordinul conducătorului
organizatiei.
Datele despre acordarea mijloacelor băneşti titularilor de avans ai societăţii ,, AZURIT’’ sunt
prezentate de ( Anexa 64 ), cunform căreia se poate de întocmit urmatoarea formulă contabilă:
Debit cont 227 ,, Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272 ,, Creanţe pe termen
scurt ale titularilor de avans’’ – la suma avansului acordat de 2604.85 lei
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ - la suma avansului acordat
de 2604.85 lei

57
 4.9 Contabilitatea mijloacelor băneşti şi a investiţiilor pe termen scurt
Mijloacele băneşti sunt considerate activele cu cel mai înalt grad de lichiditate. Acestea sunt
reprezentate de disponibilităţile băneşti aflate în casieria întreprinderii, depozite, conturi curente în
valută străină sau/şi în valută naţională.
Mijloacele băneşti se clasifică în funcţie de urmatoarele criterii:
a) în funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă:
- mijloace băneşti în numerar;
- mijloace băneşti în conturi bancare.
b) în funcţie de valuta în care sunt exprimate:
- mijloace băneşti în valută naţională;
- mijloace băneşti în valută străină.
c) în funcţie de posibilitatea utilizării:
- mijloace băneşti nelegate;
- mijloace banesti legate.
Evidenţa sintetică privind existenţa şi mişcarea disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii se
înfăptuieşte cu ajutorul conturilor de activ: 241 „ Casa’’, 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’,
243 ,, Conturi curente în valută străină’’, 244 ,, Conturi speciale la bănci’’. În Debitul acestor conturi
se reflectă intrarea disponibilităţilor băneşti, iar în Credit – ieşirea lor.
În casieria întreprinderii, pe lînga mijloace băneşti pot fi păstrate documente de ordin strict şi
alte hîrtii de valoare. Numerarul din casă se păstrează pe bancnote în safeul organizaţiei. Responsabilul
de organizarea casei este casierul. Cu acesta se încheie un contract de răspundere materială
( Anexa 65 ). Contractul cuprinde informaţie referitoare la numele/prenumele casierului, obligaţiile
angajatului şi ale angajatorului, condiţiile de modificare a contractului, mărimea reparării prejudiciului
cauzat angajatorului, termenul de valabilitate al contractului. Astfel, în conformitate cu prevederile
contractuale, casierul este obligat să asigure păstrarea şi integritatea mijloacelor băneşti ale
organizaţiei, să-şi declare banii personali, să execute lucrări de calitate şi usor de supravegheat. De
funcţia sa ţine şi numărarea zilnică a banilor şi întocmirea dării de seamă privind disponibilităţile din

58
casierie. De regulă, recepţia sau predarea numerarului din casă trebuie să fie însoţita de procesul-verbal
respectiv. Însa, casierul SA ,, AZURIT’’ nu întocmeşte un astfel de act.
La intrarea mijloacelor băneşti în casă se întocmeşte fie dispoziţia de încasare ( Anexa 66 ), fie cecul
bancar versoul caruia indica destinaţia disponibilităţilor recepţionate de la bancă. Pentru confirmarea
primirii numerarului, chitanţa la dispoziţia de încasare se semnează de contabilul – şef şi de casier şi se
certifică prin ştampila casierului.
Ex: În conformitate cu dispoziţia de încasare nr.000349, la data de 08 aprilie 2010, a fost încasată
datoria clientului privid producţia livrată în valoare de 170 lei.
Debit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ – la suma de 170 lei
Credit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211
,, Facturi de primit din ţară’’ – la suma de 170 lei
La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte dispoziţie de plată ( Anexa 67 ), care este semnată
de către conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii.
Ex: În conformitate cu dispoziţia de plată nr.00089, la 06 aprilie 2010, titularului de avans i s-a eliberat
800 lei.
Debit cont 532 ,, Datorii faţă de personal privind alte operaţiuni’’, subcontul 5321 ,, Datorii faţă
de titularii de avans’’ – la suma de 800 lei
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ – la suma de 800 lei
Înainte ca dispoziţiile de plată şi de încasare să se transmită în casierie, trebuie înregistrate în registrul
de evidenţă a lor. La sfîrşitul fiecărei zi casierul este obligat să înregistreze toate dispoziţiile de plată şi
de încasare în registrul de casă ( Anexa 68 ). În registrul dat se determină soldul de mijloace băneşti în
casierie la începutul zilei, încasările şi ieşirile acestora în cursul zilei, precum şi soldul final la sfîrşitul
zilei. Registrul de casă se îndeplineşte în două exemplare dintre care primul rămîne în casierie, iar cel
de al doilea exemplar se detaşează de la registru şi se prezintă în contabilitate ca raport, împreună cu
documentele anexate.
Pentru evidenţa zilnică a încasărilor şi eliberărilor, cît şi a soldului de numerar restant, casierul entităţii
întocmeşte darea de seamă privind situaţia casieriei ( Anexa 69).
Ex: Conform dării de seamă a casierului din 31 martie 2010, în contabilitate s-a înregistrat urmatoarea
formulă contabilă:
Debit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută natîonală’’ – la valoarea avansului
încasat de la cumparatorul ,, Marcenco Sergiu’’ pentru livrarea ulterioară de mărfuri de 2550 lei
Credit cont 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’, subcontul 5231 ,, Avansuri pe termen scurt
primite din ţară’’ – la suma avansului primit de 2550 lei
Pentru evidenţa mijloacelor în contul curent în valuta naţională se utilizează contul 242. Însa,
pentru a putea efectua operaţiuni de depunere, de încasari şi plăţi, întreprinzătorii trebuie să iniţieze
59
procedura de deschidere a contului. Astfel, una dintre persoanele cu drept de semnătura ce va fi
indicată în fişa cu specimente de semnături, prezintă copiile legalizate notarial a urmatoarele
documente: cererea de deschidere a contului, fişa cu specimente de semnături şi amprenta ştampilei,
copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare, copia
extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice, copia actului de indentitate al persoanei care
prezintă documentele pentru deschiderea contului.
Tranzacţiile se efectuează în baza următoarelor documente: dispoziţie de plată, dispoziţie de plată
trezorială, dispoziţie de plată acceptată. După fiecare tranzacţie întreprinderea primeşte de la bancă
extras de cont ( Anexa 70 ) cu anexarea tuturor documentelor în baza cărora a fost întocmit acest
extras. Extrasul de cont permite verificarea egalităţii soldului final debitor de pe contul contabil din
registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont.
Contul curent în valută naţională poate fi completat cu mijloace încasate de la clienti prin virament
( eliberindu-se copia ordinului de plată al plătitorului - Anexa 71), sau din casierie prin prezentarea
ordinului de încasare ( Anexa 72 ).
Ex: Conform copiei ordinului de plată emis la data de 05 februarie 2010, în contul curent al SA
,, AZURIT’’ s-a transferat suma de 143199 lei pentru producţia livrată.
Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti
nelegate’’ – la valoarea încasată a producţiei livrate de 143199 lei
Credit cont 611 ,,Venituri din vînzări’’, subcontul 6111 ,,Venituri din vînzarea produselor’’ – la
valoarea producţiei vîndute de 143199 lei
Ex: În baza ordinului de încasare a numerarului nr.1003311156100000, contul curent în valută
naţională al societăţii ,, AZURIT’’ a fost completat cu 320000 lei.
Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti
nelegate’’ – la valoarea sumei încasate de 320000 lei
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută natîonală’’ – la suma de 320000 lei
Virarea mijloacelor din cont curent în valută naţională este însoţită de ordinul de plată ( Anexa 73 ).
Ex: În baza ordinului de plată nr.170, la data de 08 aprilie 2010 a fost achitată datoria faţă de Union
Fenosa pentru energia electrica consumată în valoare de 74523.15 lei.
Debit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5211
,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoarea datoriei pentru energia consumata de 74523.15 lei
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti
nelegate’’ – la valoarea datoriei achitate de 74523.15 lei
Totadată în Creditul acestui cont se reflectă şi suma necesară pentru procurarea de valuta straină.

60
Ex: În extrasul de cont în valută naţională de la 30 martie 2010 se observă ca s-a procurat 3150 de
USD, echivalentul căruia în lei conform cursului stabilit de banca comerciala a fost de 12.4800 lei/1
USD, iar de BNM de 12.4168 lei/1 USD.
Debit cont 243 ,, Conturi curente în valuta străină’’, subcontul 2431 ,, Conturi valutare în ţară’’ –
la valoarea valutei achiziţionate la cursul oficial în suma de 39112.92 lei ( 3150 USD x 12.4168 lei/1
USD )
Pîna la recepţionarea facturii de expediţie de la bancă, contabilii SA ,, AZURIT’’ reflectă diferenţa
negativă de curs valutar nu la contul 7223 ,, Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar’’, ci la contul
5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori’’.
Debit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă de
alţi creditori’’ – la diferenţa de curs aferent procurării de valută în suma de 199.08 lei ( 39312 lei -
39112.92 lei )
După recepţionarea facturii de expediţie a băncii, contabilii uzinei ,,AZURIT’’ trec diferenţa de curs
valutar la cheltuieli generale şi administrative.
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti
nelegate’’ – la valoarea valutei achiziţionate la cursul stabilit de banca comercială în suma de 39312 lei
( 3150 USD x 12.4800 lei/1 USD )
Este necesar de menţionat că pentru serviciile prestate de bancă, titularul de cont achită comision.
Marimea comisionului la fel este reflectată în extrasul de cont curent în valuta natională.
Ex: În conformitate cu extrasul de cont în valută naţională de la 30 martie 2010, s-a reţinut un
comision pentru serviciile bancare în valoare de 18 lei.
Debit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă de
alţi creditori’’ – la suma comisionului reţinut de 18 lei
Dupa primirea facturii de expediţie, valoarea comisionului reţinut se trece la cheltuieli generale şi
administrative.
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti
nelegate’’ – la suma comisionului achitat de 18 lei
Pentru evidenţa disponibilităţilor în valută se utilizeaza contul 243 ,, Conturi curente în valută
străină’’. Tranzacţiile din contul dat sunt reflectate în extrasul de cont curent în valută străină
( Anexa 74 ). La iniţierea tranzacţiilor în valută străină, întreprinderile procură valută prezentînd
cererea de cumpărare a valutei ( Anexa 75 ). Acest act include informaţia cu privire la data procurării,
denumirea valutei, cantitatea de valută, cursul de schimb oficial şi cel stabilit de banca comercială.
Ex: În urma prezentării la data de 30 martie 2010 a cererii de cumpărare a valutei nr.38, s-a procurat
3150 USD.

61
 Debit cont 243 ,, Conturi curente în valută străină’’, subcontul 2431 ,, Conturi valutare în ţară’’ –
la valoarea valutei achiziţionate la cursul oficial în sumă de 39112.92 lei ( 3150 USD x 12.4168 lei/1
USD )
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2421 ,, Mijloace băneşti
nelegate’’ – la suma achitată pentru achiziţionarea de valută străină în valoare de 39112.92 lei
Virarea de valută străină este însoţită de emiterea ordinului de plată în valută străină ( Anexa 76 ).
Ex: În baza ordinului de plată în valută străină nr.16 din 30 martie 2010, s-a virat mijloace băneşti în
vederea stingerii datoriei în mărime de 70% faţă de furnizor pentru materia primă primită.
Debit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5212
,, Facturi de achitat în străinătate’’ – la valoarea materiei prime procurate în mărime de 70% în suma
de 39112.92 lei ( 3150 USD x 12.4168 lei/1 USD-cursul oficial )
Credit cont 243 ,, Conturi curente în valută străină’’, subcontul 2431 ,, Conturi valutare în ţară’’
– la suma de 39112.92 lei
În componenţa investiţiilor pe termen scurt se include obligaţiuni şi alte hîrtii de valoare cu
termenul de deţinere mai mic de un an de zile. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt se ţine în
conformitate cu Standardul naţional de contabilitate 25 ,, Contabilitatea investiţiilor’’
( S.N.C. 25 ) şi Standardul naţional de contabilitate 28 ,, Contabilitatea investiţiilor în
întreprinderile asociate’’ ( S.N.C. 28 ).
Contabilitatea acestor investiţii se reflectă în următoarele conturi: 231 ,, Invesţii pe termen scurt în
părţi nelegate’’, 232 ,, Investiţii pe termen scurt în părţi legate’’, 233 ,, Diminuarea valorii investiţiilor
pe termen scurt’’.
În conformitate cu S.N.C. 25, investiţiile pe termen scurt se reflectă în bilanţ la valoarea cea mai
mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă. Valoarea de bilanţ a acestora se determina după
una din următoarele metode:
a) în ansamblu pe portofoliul de investiţii;
b) pe categoriile investiţiilor;
c) pe fiecare investiţie concreta.
Contabilitatea altor operaţiuni ce ţin de investiţiile pe termen scurt se ţine similar investiţiilor pe
termen lung ce a fost descrisă in subcapitolul 3.3 al prezentei lucrări. Trebuie de menţionat că în
perioada analizată, SA ,, AZURIT’’ nu a înregistrat astfel de active.

62
 3.10. Contabilitatea capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanţare a activităţii economico-
financiare a unităţii economice şi poate fi determinat ca diferenţă dintre activele întreprinderii şi
datoriile acesteia.
Marimea şi modul de formare al capitalului propriu este reglementat de urmatoarele acte normative:
1. Codul fiscal;
2. Legea RM „Cu privire la Societatile pe Actiuni”, nr.1134-XIII din 02.04.1997;
3. Standardele naţionale de contabilitate, în special: S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit”;
S.N.C. 13 „ Activele nemateriale”; S.N.C. 16 „ Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”;
S.N.C. 17,, Contabilitatea arendei’.
În conformitate cu Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare, capitalul propriu în
componenţa sa cuprinde: capital statutar, capital suplimentar, capital nevărsat, capital retras, rezerve,
profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ), capital secundar şi rezultat financiar total. Conform
prevederilor Politicii de contabilitate a SA ,, AZURIT’’, capitalul său propriu este compus din capital
statutar şi profit nerepartizat ( pierdere neacopeită ) a anului de gestiune şi a anilor precedenţi.
Capitalul statutar constituie aportul proprietarilor în patrimoniul întreprinderii. Acest aport se
depune în contul achitării cotelor de participaţie şi se reflectata în contabilitate în momentul
înregistrării de stat a întreprinderii pentru a asigura activitatea statutară a întreprinderii. Modul de
formare a capitalului statutar este reglementat de acte legislative ai R. Moldova şi actele de constituire
a întreprinderii. Aporturile în capitalul statutar pot fi: mijloace băneşti, hîrtii de valoare plătite în
întregime, alte bunuri. Conform Planului de conturi contabile al SA ,, AZURTIT’’ şi/sau Raportului
său financiar, capitalul statutar al entităţii are mărimea de 10000000 lei, adică 500000 acţiuni cu cîte
20 lei o acţiune.
Pentru generalizarea informaţiei privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de
pasiv 311 ,, Capital statutar’’. În Credit cont 311 se reflectă formarea şi majorarea capitalului, iar în
Debit – mişcorarea ( anularea acţiunilor ).

63
Ex: La entitatea ,, AZURIT’’ capitalul statutar a fost depus în mărime de 10000000 lei sub formă de
mijloace băneşti:
Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’, subcontul 2422 ,, Mijloace băneşti
legate’’ – la suma aportului depus în valoare de 10000000 lei
Credit cont 311 ,, Capital statutar’’- la valoarea capitalului format de 10000000 lei
Mărimea capitalului statutar poate fi modificată numai conform deciziei Adunării generale a
acţionarilor, însa pe parcursul perioadei analizate, la entitatea ,, AZURIT’’ nu s-au înregistrat astfel
de modificări.
Capitalul suplimentar este compus din diferenţe dintre valoarea nominală şi cea efectivă aferentă
aportului de capital social, cît şi diferenţe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul statutar.
Pentru evidenţa capitalului suplimentar este prevăzut contul de pasiv 312 ,, Capital suplimentar’’. În
Credit cont 312 se reflectă diferenţa de curs favorabilă aferentă mijloacelor depuse în capitalul statutar,
diferenţa pozitivă dintre valoarea propriilor acţiuni vîndute şi valoarea nominală a lor, iar Debitul
acestui cont reflectă diferenţa negativă dintre valoarea nominală a acţiunilor şi cea de piaţă în cazul
emiterii ( plasarii ), micşorarea capitalului statutar ca rezultat a majorării valorii propriilor acţiuni
răscumpărate.
Capital nevărsat include sumele aporturilor la capital neachitate. Pentru avidenţa acestuia se
utilizează contul de pasiv 313 ,, Capital nevărsat’’. În Credit cont 313 se reflectă mărimea aportului
nedepus în capitalul statutar al organizaţiei sau depunerea acestuia în cont provizoriu în momentul
înregistrării organizaţiei. În Debit cont 313 se reflectă vărsarea aportului în capital ( înregistrarea
entităţii ), emiterea de acţiuni, constatarea majorării capitalului suplimentar ca rezultat a diferenţei
pozitive dintre valoarea nominală şi cea venală a acţiunilor plasate.
Capital retras reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de întreprindere de la proprii
acţionari. Acesta se ţine la evidenţa contabilă cu ajutorul contului de pasiv 314 ,, Capital retras’’. În
Credit cont 314 se reflectă anularea propriilor acţiuni răscumpărate, iar în Debit – răscumpărarea
acţiunilor în limita valorii acestora.
În corespundere cu legislaţia în vigoare (Legea cu privire la Societăţile pe acţiuni), agenţii
economici sunt obligaţi să creeze rezerve, care se tratează ca o măsura de precauţie pentru înlaturarea
dereglărilor în desfăşurarea normală a activităţii financiare şi de producţie. În ansamblu rezervele
întreprinderii din componenţa capitalului propriu se divizează in 3 categorii: rezerve stabilite de
legislaţie, rezerve prevăzute de statut şi alte rezeve. Din prima grupă fac parte rezervele, a căror
mărime, surse de formare şi scopuri de utilizare sunt stabilite de legislaţia în vigoare. Societăţile pe
acţiuni sunt obligate sa creeze capital de rezervă care trebuie să constituie 15% din mărimea capitalului
statutar. Grupa a doua cuprinde rezervele, a căror creare, scop şi mărime sunt prevăzute de statutul
întreprinderii (rezerve pentru dezvoltarea producţiei întreprinderii). Din categoria altor rezerve fac
64
parte rezervele, a căror creare nu este prevăzuta de statut, dar este efectuată conform deciziei Adunării
generale a acţionarilor sau a altui organ autorizat de conducere. Pentru evidenţa acestor rezerve sunt
utilizate următoarele conturi contabile de pasiv: 321 ,, Rezerve prevăzute de legislaţie’’, 322 ,, Rezerve
prevăzute de statut’’, 323 ,, Alte rezerve’’. SA ,, AZURIT’’ a înregistrat rezerve prevazute de legislaţie
şi alte rezerve.
Ex: Pentru anul 2009, SA ,, AZURIT’’ a format rezerve prevăzute de legislaţie şi alte rezerve din
contul profitului nerepartizat al anilor precedenţi în valoare de 13786 lei şi 4822548 lei.
1) Debit cont 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedenţi’’, subcontul 3321
,, Profit nerepartizat al anilor precedenţi’’ – la valoarea rezervei formate de 13786 lei
Credit cont 321 ,, Rezerve prevăzute de legislaţie’’ – la valoarea rezervei prevăzute de legislaţie
formate de 13786 lei
2) Debit cont 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedentî’’, subcontul 3321
,, Profit nerepartizat al anilor precedentî’’ – la valoarea rezervei formate de 4822548 lei
Credit cont 323 ,, Alte rezerve’’ – la valoarea altor rezerve formate de 4822548 lei
Este necesar de spus că toate rezervele menţionate mai sus se fac prin defalcările beneficiului net
rămas la întreprindere după impozitare.
Profitul sau pierderdrea societăţii se stabileşte în conformitate cu legislaţia în vigoare. Profitul
nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedenţi se reflectă în contabilitate separat pe anul
curent de gestiune şi precedent. Profitul net (pierderea netă) reprezintă rezultatul financiar al perioadei
de gestiune după impozitare. Evidenţa sintetică a acestora se ţine în conturile de pasiv 332 ,, Profit
nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedentî’’ si 333 ,, Profit net ( pierdere netă ) al
perioadei de gestiune’’. În Creditul acestor conturi se reflectă creşterea profitului, iar în Debit –
creşterea pierderii sau/şi utilizarea profitului.
Ex: La începutul anului 2009, profitul net al SA ,, AZURIT înregistrat în 2008 în valoare de 7083416
lei a trecut la categoria profitului nerepartizat.
Debit cont 333 ,, Profit net ( pierdere netă ) al perioadei de gestiune’’, subcontul 3331
,, Profit net al perioadei de gestiune’’- la valoarea profitului net al perioadei de gestiune transmis la
categoria profitului nerepartizat al anilor precedenţi de 7083416 lei
Credit 332 ,, Profit nerepartizat ( pierdere neacoperită ) al anilor precedentî’’, subcontul 3321
,, Profit nerepartizat al anilor precedenţi’’ – la valoarea profitului net recepţionat de 7083416 lei
Este necesar de menţionat că în componenţa profitului ( pierderii ) net al perioadei de gestiune se
include datele contului 351 „ Rezultat financiar total’’. Contul dat este de pasiv, şi deci Creditul
contului reflectă valoarea totală a veniturilor pe toate tipurile de activităţi, acumulate pe parcursul
anului de gestiune, iar Debitul – suma totală de cheltuieli.

65
Ex: În baza Raportului de profit şi pierderi ( Anexa 6 ) al uzinei ,, AZURIT’’ la finele anului 2009 s-a
înregistrat un profit net în valoare de 454677 lei.
a ) închiderea la sfîrşitul anului conturile de venituri:
Debit cont 611 „ Venituri din vînzări’’ - 37124469 lei
Debit cont 612 „Alte venituri operaţionale” - 2921815 lei
Debit cont 621 „Venituri din activitatea de investiţii” - 0 lei
Debit cont 622 „ Venituri din activitatea financiară’’ - 179011 lei
Credit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ - 40225295 lei
b) închiderea la sfîrşitul anului a conturilor de cheltuieli:
Debit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ - 39710404 lei
Credit cont 711. „ Costul vînzărilor’’ - 31053755 lei
Credit cont 712 „ Cheltuieli comerciale’’ - 577260 lei
Credit cont 713 „ Cheltuieli generale şi administrative’’ - 4057379 lei
Credit cont 714 „ Alte cheltuieli operaţionale’’ - 2241273 lei
Credit cont 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - 0 lei
Credit cont 722 „ Cheltuieli ale activităţii financiare’’ - 1780737 lei
c) determinarea soldului creditor al contului 351 ( PPGPI ):
Credit cont 351 – Debit cont 351( 40225295 lei – 39710404 lei = 514891 lei )
d) determinarea profitului net al perioadei de gestune:
soldul creditor al contului 351 - cheltuieli privind impozitul pe venit ( 514891 lei – 60214 lei =
454677 lei )
Reflectarea în conturi contabile a formării profitului net al perioadei de gestiune:
1) Debit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ – la valoarea cheltuielilor privind impozitul pe
venit de 60214 lei
Credit cont 731 ,, Cheltuieli ( economii ) privind impozitul pe venit’’ – la valoarea impozitului
pe venit închis la rezultatul financiar de 60214 lei
2) Debit cont 351 „ Rezultatul financiar total’’ – la valoarea profitului net al perioadei de
gestiune calculat în suma de 454677 lei
Credit cont 333 „ Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune’’, subcontul 3331 ,, Profit net al
perioadei de gestiune’’ – la valoarea profitului net de 454677 lei
Decizia de repartizare a profitului net este luată de către Adunarea generală a asociaţilor. Profitul net
poate fi folocit în următoarele scopuri:
- acoperirea pierderii din anii precedenţi;
- formarea capitalului de rezervă;
- investirea în vederea dezvoltării producţiei;
66
 - premierea lucrătorilor.
Capitalul secundar este considerat o parte componentă a capitalului propriu şi cuprinde-n
componenţa sa: diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung şi subvenţii. Modul de determinare
a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung este reglementat de S.N.C 16 şi S.N.C. 25.
Pentru evidenţa acestor diferenţe este destinat contul de pasiv 341 ,, Diferenţe din reevaluarea
activelor pe termen lung’’. În Credit cont 341 se reflectă sumele pozitive rezultate din reevaluare, iar în
Debit – sumele negative.
Ex: În baza Raportului privind fluxul capitalului propriu şi a datelor din (Anexa 77 ) a fost întocmită
urmatoarea înregistrare contabilă privind rezultatul negativ al reevaluarii activelor materiale pe termen
lung:
Debit cont 341 ,, Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung’’, subcontul 3412
,, Diferenţe din reevaluarea activelor materiale pe termen lung’’ – la valoarea diferenţei din reevaluare
de 413611.15 lei
Credit cont 123 ,, Mijloace fixe’’ – la valoarea de 413611.15 lei
Subvenţiile reprezintă asistenţa acordată întreprinderilor de către guvern sau alte organisme ale
statului. Modul de determinare şi clasificare este reglementat de Standardul national de contabilitate
20 ,, Contabilitatea subvenţiilor de stat şi publicitatea asistenţei de stat’’ (S.N.C. 20 ). Acestea pot
fi primite sub formă bănească şi/sau materială. Scopul poate fi: finanţarea investiţiilor, acoperirea
diferenţei dintre costul producţiei şi preţul de vînzare ş.a. Evidenţa sintetică a subvenţiilor se ţine la
contul de pasiv 342. Este necesar de remarcat că la bunurile primite în calitate de subvenţii şi
contabilizate la contul 342 nu figurează TVA. SA ,, AZURIT’’ nu a înregistrat subvenţii nici în
perioada analizată, nici anterior.

67
 3.11. Contabilitatea datoriilor
Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizorii pentru bunurile
procurate şi serviciile prestate, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane
juridice şi fizice. Contabilitatea datoriilor este reglementată de careva acte legislativ-normative, şi
anume: Legea RM cu privire la „Leasing” nr.59-XVI din 28.04.2005; Standardul naţional de
contabilitate 13 „Activele nemateriale” (S.N.C. 13); Standardul naţional de contabilitate 16
„Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (S.N.C. 16); Standardul naţional de
contabilitate 17,, Contabilitatea arendei’’ (S.N.C. 17); Standardul naţional de contabilitate 23
,, Cheltuieli privind împrumuturile” (S.N.C. 23); Standardul naţional de contabilitate 21
,, Efectele variaţiilor cursurilor valutare’’ ( S.N.C. 21 ); Standardul naţional de contabilitate 18
,, Venitul’’ ( S.N.C. 18 ); Codul muncii; Codul civil al RM; Legea salarizării nr.847-XV din
14.02.2002; Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010; Legea cu privire la
mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
nr.1593-XV din 26.12.2002; Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru
anul 2010.
În contabilitate şi în rapoartele financiare, datoriile se clasifică dupa următoarele criterii:
1) După conţinutul economic: datorii financiare, datorii comerciale, datorii calculate;
2) În funcţie de termenul de achitare: datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt.
Datoriile financiare cuprind credite bancare şi împrumuturi, care se divid în credite şi împrumuturi pe
termen lung şi scurt. Evidenţa acestor datorii se ţine cu ajutorul conturilor de pasiv, ca: 411 ,, Credite
bancare pe termen lung’’, 412 ,, Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi’’, 413 ,, Împrumuturi
pe termen lung’’, 414 ,, Alte datorii financiare pe termen lung’’, 511 ,, Credite bancare pe termen
scurt’’, 512 ,, Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi’’, 513 ,, Împrumuturi pe termen scurt’’,
516 ,, Alte datorii financiare pe termen scurt’’. În Creditul acestor conturi se reflectă sumele creditelor
şi împrumuturilor primite, iar Debitul – rambursarea lor.
Pentru a putea beneficia de credite bancare pe termen lung sau/şi pe termen scurt, persoanele juridice
rezidente în R.Moldova trebuie să prezinte la bancă urmatoarele documenete: cererea în care se indică
denumirea, adresa solicitantului, termenul, suma creditului, scopul şi garanţia acordată; Bilanţul
68
contabil; Raportul de profit şi pierderi; Business plan ş.a. Creditul se acordă în baza negocierilor cu
banca comercială în funcţie de situaţia economico-financiară şi a garanţiilor materiale. În baza analizei
pachetului de documente, lucrătorii din secţia de credite a bancii iau decizii referitoare la acordarea
creditului. Dacă se decide acordarea creditului solicitat, atunci se deschide un cont de credit personal şi
se încheie acordul ( contractul ) de creditare şi contractul cu privire la garanţii. În contractul de
creditare se reflectă drepturile şi obligaţiile părţilor, termenul de acordare, mărimea dobînzii, termenul
de achitare a dobînzii ( lunar, trimestrial, semestrial sau anual ), termenul de rambursare a creditului,
sancţiunile în caz de nerambursare. Totodată, banca întocmeşte şi prezintă debitorului graficul plăţilor
în care se indică rata dobînzii şi a comisionului exprimată în procente, suma creditul rambursat în rate,
mărimea dobînzii şi a comisionului achitată lunar, suma restantă a creditului. În general, procedura de
acordare a creditului bancar include: 1) solicitarea creditului, prezentînd pachetul de documente;
2) negocierea şi aprobarea creditului; 3) analiza situaţiei economico-financiare a solicitantului;
4) derularea creditului, acordarea şi rambursarea; 5 )controlul şi supravegherea băncii.
Odată ce solicitantul juridic beneficiază de creditul bancar, acesta îl contabilizează urmărind
urmatoarele momente: 1) gajarea bunurilor; 2 )apariţia datoriei financiare pe termen lung şi scurt;
3 ) reflectarea cheltuielilor privind dobînda calculată; 4 ) reflectarea cheltuielilor anticipate pentru
comisionul lunar calculat privind gestiunea portofoliului de credit; 5 ) reflectarea la sfîrşitul anului de
gestiune a plăţilor anticipate pe termen scurt şi formarea provizioanelor privind dobînda sau
penalităţile de întîrziere, în caz că aceasta se practică la întreprindere; 7) scoaterea de sub gaj a
activelor şi stornarea provizioanelor nefolosite în cazul rambursării creditului.
Ex: SA ,, AZURIT’’ în anul 2009 a beneficiat de un credit bancar pe un termen de 6 luni de la
Mobiasbank în valoare de 547427 lei. Rata dobînzii anuală aferentă creditului primit este de 25%.
Dobînda se achită lunar. Creditul se rambursează la sfîrşitul termenului de acordare a creditului.
1) Debit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’ – la suma creditului bancar încasat de
547427 lei
Credit cont 511 ,, Credite bancare pe termen scurt’’, subcontul 5111 ,, Credite bancare pe termen
scurt în valută naţională’’ – la valoarea creditului bancar solicitat de 547427 lei
Mărimea lunară a dobînzii se calculează după urmatoare formulă matematică:
Suma creditului x rata dobînzii în procente x nr. de zile în luna 547427x
Dobînda lunara = --------------------------------------------------------------------------------- = ----------------
365 sau 366 zile x 100 365 zile x
x 25% x 30 zile ( aprilie )
------------------------------- = 5084.12 lei/luna
x 100
Mărimea totală a dobînzii pe 6 luni = Dobînda lunara x nr. luni de deţinere a creditului bancar =
5084.12 lei/luna x 6 luni =30504.70 lei
69
2) Debit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă de
alţi creditori’’ – la suma dobînzii lunare reţinute în valoare de 5084.70 lei
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’ - la valoarea plăţii lunare a dobînzii de
5084.70 lei
3) Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’, subcontul 7145 ,, Cheltuieli privind dobînzile
pentru credite şi împrumuturi’’ – la valoarea cheltuielilor perioadei de gestiune aferente dobînzii
lunare calculate de 5084.70 lei
Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt faţă
de alţi creditori’’ – la valoarea dobînzii lunare calculate aferentă creditului bancar în suma de 5084.70
lei
Modul de contabilizare a calculării şi reţinerii comisionului pentru serviciile prestate de bancă este
similar celui de calculare şi achitare a dobînzii. În literatura de specialitate, dobînda şi comisionul total
calculat aferent creditului încasat se reflectă ca cheltuieli anticipate curente, care apoi se constată ca
cheltuieli ale perioadei de gestiune, iar plata lunară a acestoră se reflectă ca alte creanţe pe termen
scurt, ce ulterior în momentul recepţionarii facturii de expediţie privind serviciile financiare prestate de
banca comercială micşorează datoria faţă de bancă pentru dobînda şi comisionul total calculat la suma
dobînzii şi comisionului lunar achitat.
4) Debit cont 511 ,, Credite bancare pe termen scurt’’, subcontul 5111 ,, Credite bancare pe termen
scurt în valută naţională’’ – la valoarea creditului bancar rambursat de 547427 lei
Credit cont 242 ,, Conturi curente în valută naţională’’ – la suma creditului bancar rambursat de
547427 lei
Este necesar de menţionat că la acordarea creditelor şi împrumuturilor cu dobînda pentru procurarea
activelor pe termen lung, construcţia lor, dobînda calculată pîna la darea în exploatare a acestor active
se va include în costul lor.
Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizorii pentru
activele procurate, avansurile primite ,etc.
Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale sunt utilizate conturile de pasiv: 521 „Datorii pe
termen scurt privind facturile comerciale”, 522 ,, Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate’’, 523
„Avansuri pe termen scurt primite”. Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare
furnizor, antreprenor, creditor, pe termene de apariţie şi de stingere a datoriilor.
Documentul de baza ce justifica apariţia datoriilor privind facturile comerciale serveşte factura fiscală.
Ex: La 06 aprilie 2010, SA ,,AZURIT’’ a achiziţionat 10 furtune de la SRL ,,Stefsorta’’ în valoare de
800 lei inclusiv TVA ( Anexa 78 ).
Debit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor achiziţionate fără TVA de 666.67 lei

70
 Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa
pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent costului de procurare a materialelor în valoare de 133.33
lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul
5211 ,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoare de achiziţie a materialelor inclusiv TVA de 800
lei
Creanţele privind facturile comerciale pot fi stinse ca urmare a achitării datoriei din contul mijloacelor
băneşti, din contul creanţei comerciale, din contul creditelor ş.a.
Ex: În conformitate cu datele decontului de avans nr. 48 ( Anexa 79 ) emis la data de 07 aprilie 2010,
din contul titularului de avans a fost achitată datoria faţă de SRL ,,Stefsorta’’ privind materialele
achiziţionate în baza facturii fiscale SW2770290.
Debit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul
5211 ,, Facturi de achitat în ţară’’ – la valoare totala a datoriei inclusiv TVA faţă de furnizor de
800 lei
Credit cont 532 ,, Datorii faţă de personal privind alte operaţii’’, subcontul 5321
,, Datorii faţă de titularul de avans’’ – la valoarea datoriei totale privind materialele procurate de 800
lei
Este necesar de menţionat, că în cazul decontării cu nerezidenţii apar diferenţe de curs valutar atît
pozitive, cît şi negative. În cazul achizitîonarii activelor pe termen lung şi/sau scurt, diferenţele de curs
pentru activele pe termen lung se includ în costul lor pîna la darea în exploatare, iar pentru cele curente
pîna la determinarea costului lor de procurare. În cazul în care se încheie contract în valuta străină,
diferenţele de curs ce apar nu se consideră ca diferenţe de curs, ci ca o ajustare a preţului.
Evidenţa analitică şi sintetică privind decontările cu furnizorii este prevăzută în ( Anexa 80 ).
Pentru evidenţa avansurilor pe termen scurt primite este destinat contul 523 ,, Avansuri pe
termen scurt primite’’. Acesta cuprinde în componenţa sa avansuri primite din ţară şi din străinătate.
Ex: Conform ( Anexa 69 ), la 31 martie 2010, în contabilitatea uzinei ,, AZURIT’’ s-a înregistrat
urmatoarea formulă contabilă:
1) Debit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ – la valoarea avansului
încasat de la cumparatorul ,, Marcenco Sergiu’’ pentru livrarea ulterioară de mărfuri de 2550 lei
Credit cont 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’, subcontul 5231 ,, Avansuri pe termen scurt
primite din ţară’’ – la suma avansului primit de 2550 lei
2) Debit cont 225 ,, Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul’’, sucontul 2252
,, Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la valoarea TVA aferenta avansului
primit de 425 lei ( 2550 lei : 6 )

71
 Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa
pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferent avansului primit de 425 lei
3) Debit cont 523 ,, Avansuri pe termen scurt primite’’, subcontul 5231 ,, Avansuri pe termen scurt
primite din ţară’’ – la valoarea diminuării creanţei privind realizarea producţiei finite în mărimea
avansului primit de 2550 lei
Credit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211
,, Facturi de primit din ţară’’ – la valoarea decontării în limita avansului primit de 2550 lei
4) Debit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5342 ,, Datorii privind taxa pe
valoare adaugată’’ – la suma TVA aferentă avansului primit trecută-n cont în mărime de 425 lei
Credit cont 225 ,, Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul’’, sucontul 2252
,, Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugată’’ – la suma TVA aferentă avansului primit
trecută-n cont în mărime de 425 lei
Pentru evidenţa datoriilor faţă de personal sunt destinate următoarele conturi de pasiv: 531
,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’ şi 532 ,, Datorii faţă de personal privind alte
operaţii’’.
În Credit cont 531 se reflectă salariul calculat angajaţilor întreprinderii, iar în Debit – sumele achitate
şi reţinute. Din cele expuse ne dăm seama că procesul de salarizare este compus din două etape:
calcularea şi achitarea plăţilor salariale. Calcularea salariului se reflectă la unul din conturile de
consumuri şi cheltuieli, în funcţie de destinaţia serviciului prestat de angajat.
Ex: Conform ( Anexa 81 ), salariul calculat pentru aprilie 2010 membrului administraţiei SA
,, AZURIT’’ Apostol Victor Mircea a fost de 5221.56 lei.
I. Calcularea salariului angajatului Apostol Victor Mircea:
1) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7133 ,, Cheltuieli de întreţinere
a personalului administrativ şi de conducere’’ – la suma salariului calculat de 5221.56 lei
Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311
,, Datorii privind retribuirea muncii’’ - la suma salariului datorat angajatului de 5221.56
2) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7134 ,, Impozite, taxe şi plăţi,
cu excepţia impozitului pe venit’’ – la valoarea contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator
în suma de 1200.96 lei ( 5221.56 lei x 23%)
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5331 ,, Datorii faţă de Fondul social’’ –
la suma datoriei privind asigurările sociale datorate statului de 1200.96 lei
3) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7134 ,, Impozite, taxe şi plăţi,
cu excepţia impozitului pe venit’’ – la suma contribuţiei de asigurări medicale ce este suportată de
patron în mărime de 182.75 lei ( 5221.56 lei x 3,5%)

72
 Credit cont 535 ,, Datorii preliminate’’, subcontul 5353 ,, Datorii preliminate privind primele de
asigurare obligatorie de asistenţa medicală’’ - la suma contribuţiei de asigurări medicale ce urmează a
fi achitată de angajator de 182.75 lei
4) Debit cont 227 ,, Creanţe pe termen scurt ale personalului’’, subcontul 2275 ,, Creanţe pe termen
scurt ale personalului privind alte operaţii’’ – la mărimea fondului de pensii de la salariul calculat în
valoare de 313.29 lei ( 5221.56 lei x 6%)
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5331 ,, Datorii faţă de Fondul social’’ –
la suma fondului de pensii calculat de la salariu în mărime de 313.29 lei
II. Eliberarea salariului:
1) Debit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311
,, Datorii privind retribuirea muncii’’ – la suma salariului îndreptat spre plată de 5221.56 lei
Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312
,, Datorii faţă de deponenţi’’ - la suma salariului spre plată în mărime de 5221.56 lei
2) Debit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul
5312 ,, Datorii faţă de deponenţi’’ – la mărimea reţinerii privind fondul de pensie aferent
salariul calculat de 313.29 lei
Credit cont 227 ,, Creanţe pe termen scurt ale personalului’’, subcontul 2275 ,, Creanţe pe
termen scurt ale personalului privind alte operaţii’’ – la mărimea fondului de pensii reţinut din salariul
angajatului de 313.29 lei
3) Debit cont 535 ,, Datorii preliminate’’, subcontul 5353 ,, Datorii preliminate privind primele de
asigurare obligatorie de asisţentă medicală’’ – la mărimea datoriei constatate faţă de buget privind
contribuţia obligatorie de asigurare medicală achitată de angajator de 182.75 lei
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5333 ,, Datorii privind asigurarea
medicală’’ – la mărimea contribuţiei obligatorie de asigurare medicală achitată de angajator de 182.75
lei
4) Debit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312
,, Datorii faţă de deponenţi’’ – la suma reţinuta a contribuţiei obligatorie de asigurare medicală din
salariul calculat al angajatului de 182.75 lei
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5333 ,, Datorii privind asigurarea
medicală’’ – la mărimea datoriei faţă de buget privind contribuţia obligatorie de asigurare medicală din
salariul calculat al angajatului in suma de 182.75 lei
5) Debit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312
,, Datorii faţă de deponenţi’’ – la suma impozitului pe venit reţinut al angajatului în mărime de 303.04
lei [2100 x 0,07 + ( 5221.56 lei – 675lei(scutire personala) - 182.75 lei – 313.29 lei- 2100 lei) x 0,08]

73
 Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5347 ,, Datorii privind
impozitul pe venit al persoanelor fizice’’– la suma impozitului pe venit reţinut al angajatului în mărime
de 303.04 lei
6) Debit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5312
,, Datorii faţă de deponenţi’’ – la suma salariului restant achitat angajatului în mărime de 4422.48 lei
( 5221.56 lei – 182.75 lei – 313.29 lei -303.04 lei )
Credit cont 241 ,, Casa’’, subcontul 2411 ,, Casa în valută naţională’’ – la suma salariului eliberat
din casieria întreprinderii în valoare de 4422.48 lei
Analizînd exemplul de mai sus observăm că, concomitent cu reflectarea datelor privind modul de
calculare al salariului, se reflectă şi modul de calculare şi reţinere a principalelor contribuţii datorate
statului. Informaţia referitoare la toate contribuţiile ce urmează a fi vărsate în bugetul de stat, suportate
aţit de angajator, cît şi de angajat pe parcursul anului 2010 este reflectată în (Anexa 82) şi ( Anexa 83).
Trebuie de menţionat că rata impozitului pe venit al persoanelor juridice pentru anul 2010 rămîne zero.
Însa există situaţii în care întreprinderea înregistrează cheltuieli amînate privind impozitul pe venit.
Ex: În conformitate cu Raportul de profit şi pierderi al SA ,, AZURIT’’, pentru anul 2009 s-au
înregistrat cheltuieli privind impozitul pe venit în mărime de 60214 lei.
Debit cont 731 ,, Cheltuieli ( economii ) privind impozitul pe venit’’ - la suma impozitului pe
venit calculat şi înregistrat în mărime de 60214 lei
Credit cont 534 ,, Datorii privind decontările cu bugetul’’, subcontul 5341 ,, Datorii privind
impozitul pe venit al persoanelor juridice’’ – la mărimea datoriei faţă de buget privind impozitul pe
venit înregistrat şi calculat în valoare de 60214 lei
Datele din conturile claselor IV si V se trec la sfîrşitul lunii în Cartea mare şi se reflectă în capitolul IV
şi respectiv V al Bilanţului contabil.

74
 3.12. Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi a veniturilor
Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în
scopul obţinerii venitului. Acestea sunt nemijlocit legate de procesul de producţie, îşi găsesc
întruchipare materială în stocurile producţiei finite şi produselor în curs de execuţie, la finele perioadei
de gestiune se reflectă în bilanţul contabil ca active şi nu se iau în calcul la determinarea rezultatului
financiar al întreprinderii.
Contabilitatea consumurilor este reglementată în principal de Standardul naţional de contabilitate
3 ,, Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii’’ ( S.N.C. 3 ).
În conformitate cu Planul de conturi contabile ai activităţii economico-financiare, consumurile se ţin la
evidenţă cu ajutorul conturilor clasei a opta a contabilităţii de gestiune. În Debitul acestor conturi se
reflectă acumularea consumurilor, iar în Credit – fie repartizarea, fie determinarea costului efectiv al
producţiei fabricate. După prevederile Planului de conturi al SA ,, AZURIT’’ ( Anexa 84 ),
consumurile de producţie se clasifică în: 811 ,, Activităţi de bază’’, 812 ,, Activităţi auxiliare’’,
813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, 814 ,, Consumuri privind instalările’’. Conturile enumerate
cuprind subconturi: 8111 ,, Consumuri directe materiale’’, 8112 ,, Consumuri directe privind
retribuirea muncii’’, 8113 ,, Contribuţiile pentru asigurările şi protecţia socială’’, 8114 ,, Consumuri
indirecte de producţie’’, 8122 ,, Consumuri privind retribuirea muncii’’, 8123 ,, Contribuţii pentru
asigurările şi protecţia socială’’, 8131 ,, Uzura şi cheltuieli privind repararea şi întreţinerea mijloacelor
fixe de producţie’’, 8133 ,, Întreţinerea personalului administrativ şi de deservire a subdiviziunilor de
producţie’’, 8134 ,, Protecţia muncii şi tehnica securităţii’’, 8136 ,, Întreţinerea pazei şi cheltuieli
privind asigurarea securităţii antiincendiare din subdiviziunile de producţie’’, 8138 ,, Alte consumuri
indirecte de producţie’’, 8141 ,, Materiale instalatori’’, 8142 ,, Instalarea’’, 8143 ,, Consumuri
indirecte’’.

75
Datele generale despre consumurile acumulate de către secţiile de producţie a SA ,, AZURIT’’ în luna
februarie 2010 sunt reflectate în ( Anexa 85 ). Conform căreia pot fi înregistrate urmatoarele formuli
contabile:
1) Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, subcontul 8111 ,, Consumuri directe materiale’’- la valoarea
materialelor consumate în procesul de producţie în valoare de 381921.50 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor consumate de 381921.50 lei
2) Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, subcontul 8112 ,, Consumuri directe privind retribuirea
muncii’’ – la valoarea salariului calculat muncitorilor implicaţi în procesul de producţie de 72393.58
lei
Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311
,, Datorii privind retribuirea munci’’ – la valoarea salariului calculat în mărime de 72393.58 lei
3 ) Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, subcontul 8113 ,, Contribuţiile pentru asigurările şi protecţia
socială’’ – la valoarea contribuţiilor datorate statului aferent salariului calculat muncitorilor suportate
de organizaţie în suma de 19068.65 lei
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’ – la valoarea totală a asigurărilor calculate de
19068.65 lei
4) Debit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’, subcontul 8131 ,, Uzura şi cheltuieli privind
repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe de producţie’’ – la valoarea uzurii mijloacelor fixe de
producţie calculate în mărime de 74251.40 lei
Credit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la valoarea uzurii acumulate de 74251.40 lei
Trebuie de menţionat că în componenţa consumurilor indirecte de producţie se includ consumuri
variabile şi constante de producţie. Consumurile variabile sunt considerate consumuri ce-şi modifică
mărimea în acelaşi sens cu modificarea volumului fizic de producţie, ex: consumuri directe materiale,
salariale, energia electrică pentru funcţionarea utilajului de producţie e.t.c. Consumurile constante sunt
consumuri a căror mărime rămîne neschimbată faţă de evoluţia volumului fizic de producţie, ex: uzura
utilajelor de producţie, asigurarea utilajului productiv, salariul paznicilor secţiei de producţie e.t.c.
Consumurile indirecte de producţie variabile şi constante se repartizează în conformitate cu capacitatea
de producţie. Dacă gradul de utilizare a capacităţii de producţie depăşeşte 100%, atunci consumurile
indirecte constante se includ integral în costul producţiei, iar dacă gradul de utilizare a capacităţii de
producţie este mai mic decît 100%, consumurile constante se includ parţial în costul producţiei, iar
restul se repartizează la cheltuielile perioadei. Gradul de utilizare reprezintă raportul procentual dintre
capacitatea efectivă şi cea normativă. Ca bază de repartizare a consumurilor indirecte de producţie
poate servi: salariul de bază, total consumuri directe materiale, valoarea materiei prime consumata, nr
om/ore prestate. Coeficientul de repartizare se determină ca raportul dintre total consumuri indirecte de
producţie şi total baza de repartizare. Conform prevederilor S.N.C. 3, consumurile indirecte variabile
76
se includ integral în costul producţiei fabricate indiferent de nivelul utilizării efective a capacităţii de
producţie, pe cînd consumurile constante se includ în funcţie de capacitatea normativă. Capacitatea
normativă presupune nivelul mediu al producţiei obţinute pe parcursul a cîtorva perioade de gestiune
în cazul unor condiţii normale de lucru. Dacă capacitatea efectivă de producţie depăşeşte capacitatea
normativă de producţie, atunci consumurile constante se includ integral în costul de producţie, iar dacă
capacitatea normativă este mai mare decît cea efectivă, atunci consumurile indirecte constante se
repartzează în raport cu gradul de utilizare.
Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării
activităţii economico-financiare a întreprinderii şi se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare
(Anexa 6).
Conform Planului de conturi contabile ai activitatii economico-financiare, cheltuielile se împart în:
- cheltuieli ale activităţii operaţionale;
- cheltuieli ale activităţii neoperaţionale;
- cheltuieli privind impozitul pe venit.
Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor din activitatea operaţională a întreprinderii sunt destinate
conturile de activ ale clasei a 7 „ Cheltuieli”, şi anume: 711 „ Costul vînzărilor”, 712 „ Cheltuieli
comerciale”, 713 „ Cheltuieli generale şi administrative”, 714 „ Alte cheltuieli operaţionale’’. Pentru
evidenţa sintetică a cheltuielilor din activitatea neoperaţională a întreprinderii sunt destinate
urmatoarele conturi sintetice: 721 „ Cheltuieli ale activităţii de investiţii’’, 722 „ Cheltuieli ale
activităţii financiare”, 723 ,, Pierderi excepţionale’’. Iar pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor privind
impozitul pe venit este destinat contul 731 ,, Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit’’.
Pentru evidenţa sintetică a costului de vînzare, în contabilitatea întreprinderii se utilizează contul de
activ 711 „Costul vînzărilor”.
Ex: În conformitate cu datele cuprinse în ( Anexa 85 ), în luna februarie 2010 contabilii uzinei
,, AZURIT’’au înregistrat urmatoarele formuli contabile aferente costului de vînzare a propriilor
bunuri:
1) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7111 ,, Costul produselor finite vîndute’’ – la
valoarea efectivă a produselor vîndute în mărime de 254305.01 lei
Credit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’ – la valoarea efectivă a producţiei
livrate de 254305.01 lei
2) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7112 ,, Costul mărfurilor vîndute’’ – la valoarea
efectivă a mărfurilor vîndute în mărime de 13039 lei
Credit cont 217 ,, Mărfuri’’ – la valoarea efectivă a mărfurilor realizate de 13039 lei
3) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7113 ,, Costul serviciilor prestate’’ – la costul
efectiv al serviciilor prestate de 5368.32 lei
77
 Credit cont 812 ,, Activităţi auxiliare’’ – la valoarea efectivă a serviciilor prestate de secţia
auxiliară în sumă de 5368.32 lei
Pentru generalizarea şi evidenţa informaţiei privind procesul de desfacere a produselor, se
utilizează contul sintetic 712 „Cheltuieli comerciale” indicat în ( Anexa 85 ).
Debit cont 712 „Cheltuieli comerciale”, subcontul 7124 ,, Cheltuieli privind reclama’’ – la
valoarea totală a cheltuielilor de reclamă în sumă de 10860.72 lei
Credit cont 539 ,, Alte datorii pe termen scurt’’, subcontul 5393 ,, Datorii pe termen scurt
faţă de alţi creditori’’ – la valoarea datoriei faţă de agenţiile de reclamă în mărime de 10860.72 lei
Cheltuielile generale şi administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii şi gestiunii
întreprinderii în ansamblu. Pentru evidenţa acestor cheltuieli în contabilitatea întreprinderii se
utilizează contul sintetic 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’. Conform ( Anexa 85 ), în luna
februarie 2010 SA ,, AZURIT’’ a înregistrat urmatoarele cheltuieli administrative:
1) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7131 ,, Cheltuieli privind
uzura, repararea şi întretinerea mijloacelor fixe cu destinaţie generală’’ – la valoarea uzurii calculate a
mijloacelor fixe cu destinaţie generală în mărime de 71402.41 lei
Credit cont 124 ,, Uzura mijloacelor fixe’’ – la valoarea uzurii acumulate a mijloacelor fixe cu
destinaţie generală în luna februarie 2010 în marime totală de 71402.41 lei
2) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7132 ,, Cheltuieli privind
amortizarea activelor nemateriale’’ – la valoarea amortizării calculate a activelor nemateriale cu
destinaţie generală în sumă de 1246.78 lei
3) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7133 ,, Cheltuieli de întretinere
a personalului administrativ şi de conducere’’ - la suma salariului calculat administraţiei entităţii în
valoare de 63028.63 lei
Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311
,, Datorii privind retribuirea muncii’’ - la suma salariului datorat administraţiei şi/sau personalului
gospodăresc al organizaţiei în sumă de 63028.63 lei
Alte cheltuieli operaţionale reprezintă cheltuieli aferente activităţii de baza a întreprinderii dar nu
se referă la cheltuieli comerciale, generale şi administrative. Acestea se reflectă în contabilitate cu
ajutorul contului de activ 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’, ce poate fi analizat în baza ( Anexa 85 ).
Debit cont 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’, subcontul 7141 ,, Cheltuieli privind realizarea
altor active curente’’ – la valoarea efectivă materialelor realizate în sumă de 370103.83 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’, subcontul 2111 ,, Materie primă şi materiale de bază’’ – la
valoarea efectivă a materiei prime realizate de 370103.83 lei
Cheltuieli din activitatea neoperaţională cuprind cheltuielile suportate de întreprindere privind
desfăşurarea activităţii de investiţie şi financiare. Analizînd datele cuprinse în ( Anexa 85 ) putem
78
observa că la uzina ,, AZURIT’’ în februarie 2010 nu s-au înregistrat cheltuieli ale activităţii de
investiţie, însa s-au înregistrat cheltuieli ale activităţii financiare.
Debit cont 722 ,, Cheltuieli ale activităţii financiare’’, subcontul 7223 ,, Cheltuieli privind
diferenţe de curs valutar’’ – la suma diferenţei de curs valutar ca urmare a modificării cursului oficial
de schimb la achitarea datoriei faţă de nerezidenţi pentru materia prima achizitîonata în mărime de
267.62 lei
Credit cont 521 ,, Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’, subcontul 5212
,, Facturi de achitat în străinătate’’ – la valoarea diferenţei de curs valutar datorate furnizorilor străini
în mărime de 267.62 lei
La finele anului de gestiune conturile de evidenţa a cheltuielilor se închid prin trecerea rulajelor
debitoare ale acestora la rezultatul financiar total.
Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în
cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor. Modul
de evaluare şi constatare a veniturilor este reglementat de Standardul naţional de contabilitate 18
,, Venitul’’ (S.N.C. 18 ).
În conformitate cu Planul de conturi contabile ai activităţii economico-financiare, veniturile se
clasifică în:
 venituri din activitatea operaţională: venitul din vînzări, alte venituri operaţionale;
 venituri din activitatea neoperaţională: venituri din activitatea de investiţii, venituri din
activitatea financiară, venituri excepţionale.
Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv: 611 „Venituri din
vînzări”, 612 „Alte venituri operaţionale”, 621 ,, Venituri din activitatea de investiţii’’, 622 ,, Venituri
din activitatea financiară’’ si 623 ,, Venituri excepţionale’’ . În Creditul acestor conturi se înregistrează
sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile S.N.C. 18, iar în Debit – trecerea lor la
finele anului de gestiune în contul de evidenţă a rezultatelor financiare. Soldul creditor reflectă suma
veniturilor realizate de către întreprindere în decursul perioadei de gestiune.
În conformitate cu Politica de contabilitate a SA ,, AZURIT’’, venitul societăţii se apreciază prin
metoda de calcul la momentul transmiterii dreptului de proprietate indiferent de faptul cînd au fost
transferate mijloacele băneşti. Veniturile din prestarea serviciilor se recunosc dupa finalizarea
tranzacţiei.Venitul din activitatea financiară include venitul determinat în evidenţa contabilă în
momentul majorării valorii şi structurii capitalului propriu, altor active financiare, cît şi diferenţele de
suma.
Contabilitatea veniturilor societăţii ,, AZURIT’’ înregistrate în luna februarie 2010, este reflectată în
( Anexa 85 ), conform căreia s-au înregistrat urmatoarele formuli contabile:

79
1) Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul
2211 ,, Facturi de primit din ţară’’ - la valoarea creanţei înregistrate aferent producţiei realizate
fără TVA în mărime de 305155.73 lei
Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări”, subcontul 6111 ,, Venituri din vînzarea produselor’’ – la
valoarea producţiei vîndute fără TVA în sumă de 305155.73 lei
2) Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211
,, Facturi de primit din ţară’’ - la valoarea creanţei înregistrate aferent mărfurilor realizate fără TVA în
mărime de 17133.34 lei
Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări”, subcontul 6112 ,, Venituri din vînzarea mărfurilor’’ - la
valoarea mărfurilor vîndute fără TVA în sumă de 17133.34 lei
3) Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2211
,, Facturi de primit din ţară’’ - la valoarea creanţei înregistrate aferent serviciilor prestate fără TVA în
mărime de 13730.30 lei
Credit cont 611 ,, Venituri din vînzări”, subcontul 6113 ,, Venituri din servicii prestate’’ - la
valoarea serviciilor prestate fără TVA în sumă de 13730.30 lei
4 ) Debit cont 229 ,, Alte creanţe pe termen scurt’’, subcontul 2294 ,, Creanţe pe termen scurt privind
alte operaţii’’ - la valoarea creanţei înregistrate aferent materialelor realizate fără TVA în mărime de
549813.61 lei
Credit cont 612 ,, Alte venituri operaţionale’’, subcontul 6121 ,, Venituri din realizarea altor active
curente’’ - la valoarea materialelor realizate fără TVA în sumă de 549813.61 lei
5) Debit cont 221 ,, Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale’’, subcontul 2212
,, Facturi de primit din străinătate’’ – la valoarea creanţei înregistrate a cumpărătorului nerezident în
mărimea diferenţei de curs valutar apărute în rezultatul modificării cursului oficial de schimb la
realizarea bunurilor în sumă de 2779.71 lei
Credit cont 622 ,, Venituri din activitatea financiară’’, subcontul 6223 ,, Venituri din diferenţe de
curs valutar’’ – la valoarea diferenţei pozitive de curs valutar aferente realizării producţiei unui
nerezident în mărime de 2779.71 lei

80
 3.13. Calculaţia costurilor de producţie
La determinarea costului produselor fabricate, SA ,, AZURIT’’ utilizează una dintre metodele
clasice de calculaţie, şi anume metoda de calculaţie pe comenzi. Organizaţia încauza a ales această
metodă pentru că ea se aplică la fabricarea produselor în serie mică, iar produsele finite sunt obţinute
într-un număr mic de exemplare. În calitate de obiect de evidenţa este comanda, iar ca obiect de
calculaţie – tipul de produs ce se fabrică conform comenzii. Comenzile clienţilor odată ce sunt primite,
sunt înregistrate în Registrul de comenzi. Lor li se atribuie număr sau cod, ce ulterior va fi indicat în
toate documentele primare de consum. Ulterior, secţia de planificare a producţiei întocmeşte un
document special ,, Comanda’’, ce poate fi deschis pe unul sau mai multe produse. În acest document
se înregistrează data şi numărul comenzii, numele clientului, denumirea şi cantitatea produselor
comandate, secţia executoare, precum şi termenul de execuţie a comenzii. Concomitent cu lansarea
comenzii în contabilitate se întocmeşte Fişa de evidenţă analitică a consumurilor. O astfel de fişa se
întocmeşte atunci, cînd comanda se execută pe o unitate de produs. În cazul în care comanda se
execută pe mai multe unităţi de produs sau dacă se execută pe o perioadă îndelungată de timp, se
indică un indicator seplimentar ,, Costul produselor fabricate’’. Dacă produsele ce fac parte din
aceeaşi comandă se predau parţial la depozit sau clientului înainte de terminarea comenzii, atunci ele
sunt evaluate la cost planificat. Mai tîrziu, după finisarea comenzii, acesta este corectat cu suma
abaterii dintre costul efectiv şi cel planificat.
Ex: La începutul lunii februarie 2010, secţia de producţie 34 a uzinei ,, AZURIT’’ a planificat
fabricarea a 14 monumente a cîte 6000 lei fiecare ( Comanda 01 ).
Debit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’, analitica ,, Monumente’’ – la
valoarea producţiei finite la cost planificat de 84000 lei ( 14 buc. x 6000 lei/buc )
Credit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea planificată a
producţiei finite de 84000 lei

81
Ex: Conform Actului de casare la cheltuieli a materialelor ( Anexa 86 ), pentru realizarea comenzii
01, au fost consumate materiale în valoare de 30340.59 lei.
Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea materialelor
consumate pentru realizarea comenzii în mărime de 30340.59 lei
Credit cont 211 ,, Materiale’’ – la valoarea materialelor consumate de 30340.59 lei
Ex: Pentru realizarea comenzii s-a calculat salariul muncitorilor în mărime de 20150.36 lei.
1) Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea salariului calculat a
muncitorilor ce execută comanda respectivă în sumă de 20150.36 lei
Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311
,, Datorii privind retribuirea muncii – la suma salariului calculat muncitorilor de 20150.36 lei
2) Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea contribuţiei de
asigurări sociale aferente salariului calculat muncitorilor datorată de angajator în sumă de 4634.58 lei
(20150.36 lei x 23% )
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5331 ,, Datorii faţă de Fondul social’’ –
la suma datoriei privind asigurările sociale datorate statului aferent salariului calculat în sumă de
4634.58 lei
3) Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la suma contribuţiei de
asigurări medicale aferent salariului calculat ce este suportată de patron în mărime de 705.26 lei
(20150.36 lei x 3,5% )
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’, subcontul 5333 ,, Datorii privind asigurarea
medicală’’ - la suma contribuţiei de asigurări medicale aferent salariului calculat datorate statului în
mărime de 705.26 lei
Trebuie de menţionat, că la uzina ,, AZURIT’’ consumurile indirecte de producţie se repartizează în
funcţie de un coeficient stabilit în contul 811 ,, Activităţi de bază’’ şi în contul 814 ,, Instalarea’’.
Pentru luna februarie 2010, consumurile indirecte de producţie au fost incluse în mărime de 100% în
componenţa consumurilor activităţii de bază. Apoi, ele se repartizează pe comenzi în funcţie de
salariul calculat muncitorilor responsabili de execuţia unei anumite comenzi.
Ex: În luna februarie 2010, pentru execuţia comenzii 01, 9,19% din consumurile totale indirecte de
producţie ( 192884.40 lei – Anexa 85 ) au fost incluse în costul comenzii.
Debit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, subcontul 8114 ,, Consumuri indirecte de producţie’’,
analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea consumurilor indirecte de producţie repartizate în costul efectiv
al comenzii în mărime de 17730.32 lei (192884.40 lei x 9,19% )
Credit cont 813 ,, Consumuri indirecte de producţie’’ – la valoarea consumurilor indirecte de
producţie repartizate în sumă de 17730.32 lei

82
Ex: S-a determinat costul efectiv total al celor 14 monumente în mărime de 73561.11 lei
( Anexa 87 ).
Debit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’, analitica ,, Monumente’’ – la
valoarea efectivă a producţiei finite obţinute de 73561.11 lei ( rulajul debitor 811 – deşeuri şi rebutri
obţinute: 30340.59 lei + 20150.36 lei + 4634.58 lei + 705.26 lei + 17730.32 lei )
Credit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea efectivă a
produselor fabricate de 73561.11 lei
Ex: Costul planificat a celor 14 monumente fabricate în sumă de 84000 lei este mai mare decît costul
efectiv în mărime de 73561.11 lei al bunurilor fabricate. În rezultat, diferenţa se reflectă astfel:
Debit cont 216 ,, Produse’’, subcontul 2161 ,, Produse finite’’, analitica ,, Monumente’’ – la
valoarea abaterii dintre costul planificat şi cel efectiv a bunurilor fabricate în mărime de
( 10438.89 lei ) ( 84000 lei - 73561.11 lei )
Credit cont 811 ,, Activităţi de bază’’, analitica ,, Comanda 01’’ – la valoarea abaterii dintre
costul planificat şi cel efectiv în sumă de ( 10438.89 lei )
Ex: În luna februarie 2010, s-a comandat spre fabricare 14 monumente similare. Prin urmare costul
unitar al monumentelor cu acelaşi preţ de vinzare va fi identic, şi se va calcula ca:
Cost efectiv total al bunurilor 73561.11 lei
Cost unitar = ------------------------------------------------- = --------------------------- = 5254.37 lei
Numarul de bunuri fabricate 14 monumente

Însa dacă se comandă spre fabricare monumente de diferite tipuri, a căror preţ de vînzare diferă, atunci
costul unitar se determină în funcţie de valoare de vînzare în urmatorul mod:
Tabelul 3.3
Determinarea costului efectiv pentru bunuri de valoare diferită
Denumirea bunurilor Valoarea de vînzare Cost efeciv
Coeficient de repartizare
lei lei
1 2 3= 4tot : 2tot 4= 3 x 2
Y 1000 750
0.75
Z
2500 1875
W 500 375
Total 4000 ------------------------- 3000

În urma analizei acestei metode de calculaţie a costului de producţie putem identifica atît avantaje, cît
şi dezavantaje.
Avantajele metodei de calculaţie a costului de producţie pe comenzi:
• Permite calcularea costului de producţie cu un grad înalt de exactitate.

83
Dezavantajele metodei de calculaţie a costului de productîe pe comenzi:
• Nu permite calcularea costului efectiv de producţie la sfîrşitul perioadei de gestiune, doar
numai după finisarea comenzii;
• În cazul existentei unui număr mare de comenzi, deseori se fac erori în evidenţa consumurilor,
ceea ce impune o mare atenţie la codificarea informaţiei primare şi reflectarea lor în
contabilitate.
Pentru evidenţa consumurilor secţiei auxiliare este destinat contul de activ 812 ,, Activităţi
auxiliare’’. În Debitul acestui cont se reflectă soldul producţiei în curs de execuţie la începutul
perioadei, consumurile efectuate pe parcursul lunii pentru fabricarea produselor sau prestarea
serviciilor. În Credit se reflectă soldul producţiei în execuţie la sfîrşitul perioadei, cît şi costul efectiv al
produselor fabricate, serviciilor prestate, rebuturilor şi dese1urilor obţinute. Evidenţa analitică a
consumurilor auxiliare se ţine cu ajutorul Borderoului 8.12, iar sintetică în Registrul 7.8 ,, Cheltuieli,
consumuri ale întreprinderii’’.
Secţia auxiliară a uzinei ,, AZURIT’’ nu fabrică bunuri, însa prestează servicii de instalare. Prin
urmare se calculează doar costul efectiv al serviciilor prestate, care este format din consumuri privind
retribuirea muncii şi contribuţii pentru asigurări şi protecţie socială.
Ex: În baza ( Anexa 85 ), în luna februarie 2010 contabilii uzinei ,, AZURIT’’ au întocmit următoarele
înregistrări contabile referitoare la serviciile prestate de secţia auxiliară:
1) Debit cont 812 ,, Activităţi auxiliare’’, subcontul 8122 ,, Consumuri privind retribuirea muncii’’ –
la valoarea salariului calculat muncitorilor secţiei auxiliare ce prestează servicii în sumă de 4999 lei
Credit cont 531 ,, Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii’’, subcontul 5311
,, Datorii privind retribuirea muncii – la suma salariului calculate muncitorilor secţiei auxiliare în
valoare de 4999 lei
2) Debit cont 812 ,, Activităţi auxiliare’’, subcontul 8123 ,, Contribuţii pentru asigurările şi protecţia
socială’’ - la valoarea contribuţiei de asigurări sociale şi medicale aferente salariului calculat
muncitorilor secţiei auxiliare datorată de angajator în sumă de 1324.74 lei (4999 lei x 23% x 3,5% )
Credit cont 533 ,, Datorii privind asigurările’’ – la suma datoriei privind asigurările sociale şi
medicale datorate statului aferent salariului calculat în sumă de 1324.74 lei
3) Debit cont 711 ,, Costul vînzărilor’’, subcontul 7113 ,, Costul serviciilor prestate’’ – la costul
efectiv al serviciilor prestate de 5368.32 lei
Credit cont 812 ,, Activităţi auxiliare’’ – la valoarea efectivă a serviciilor prestate de secţia
auxiliară unor persoane terţe în sumă de 5368.32 lei
4) Debit cont 713 ,, Cheltuieli generale şi administrative’’, subcontul 7139 ,, Alte cheltuieli generale
şi administrative’’ – la valoarea serviciilor prestate de secţia auxiliară blocului administrativ în sumă
de 955.42 lei
84
 Credit cont 812 ,, Activităţi auxiliare’’ – la valoarea efectivă a serviciilor prestate blocului
administrativ în mărime de 955.42 lei

3.14. Stuctura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare

Operaţiunile economice la întreprindere se înregistrează cu ajutorul contabilităţii curente care
efectuează doar gruparea intermediară a datelor acestora, însă utilizatorii au nevoie de informaţia
generalizată obţinută în urma unei sistematizări şi grupări mai înalte. Totodată, o astfel de informaţie
trebuie să fie prezentată la o dată determinată şi pentru o perioadă concretă. Datele care sunt necesare
utilizatorilor se reflectă în rapoartele financiare. Acestea se obţin prin gruparea informaţiei iniţiale în
baza conturilor sintetice în registrele contabile care apoi se transpun în calitate de indicatori
determinaţi în rapoartele financiare. Întocmirea raportului financiar este necesară atît pentru controlul
asupra mişcării mijloacelor concrete ale agentului economic, cît şi pentru luarea deciziilor economice
şi manageriale. Prin urmare, rapoartele financiare reprezintă generalizarea diverşilor indicatori
interdependenţi care caracterizează situaţia financiară la o dată determinată.
În conformitate cu Standardele naţionale de contabilitate, întreprinderile întocmesc şi prezintă
următoarele rapoarte financiare:
-Bilanţul contabil;
-Raportul privind rezultatele financiare;
-Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;
-Raportul privind fluxul capitalului propriu;
-anexele la acestea, în special, la Bilanţul contabil şi alte rapoarte prevăzute de actele normative ale
sistemului de reglementare normativă a contabilităţii;
-nota explicativă.
Primele trei rapoarte se întocmesc şi se prezintă trimestrial, iar raportul anual cuprinde toate rapoartele
financiare şi nota explicativă. Raportul anual pentru 2009 al SA ,, AZURIT’’ este reflectat în
( Anexa 6 ).
Rapoartele financiare se întocmesc şi se prezintă de către întreprinderi conform formularelor aprobate
de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Formularul raportului financiar reprezintă un tabel
care conţine denumirea indicatorilor şi coloanelor destinate înregistrării sumelor fiecărui indicator.
85
Blanchetele rapoartelor financiare se tipăresc la tipografie. Acestea cuprind următoarele date:
denumirea întreprinderii raportoare; sediul acesteia; codul fiscal; forma de proprietate şi tipul de
activitate; perioada de gestiune; valuta în care sunt prezentaţi indicatorii rapoartelor financiare
(lei moldoveneşti). La baza întocmirii rapoartelor financiare ale întreprinderii stau principiile
fundamentale şi respectarea tuturor cerinţelor faţă de informaţia financiară. În conformitate cu
Standardele Naţionale de Contabilitate la întocmirea rapoartelor financiare sunt prioritare următoarele
principii: imaginea fidelă, continuitatea activităţii, metoda specializării exerciţiilor. Faţă de informaţia
inclusă în rapoartele financiare sunt înaintate un şir de cerinţe: importanţa, oportunitatea, veridicitatea,
neutralitatea, comparabilitatea, inteligibilitatea. O importanţă deosebită are de asemenea permanenţa
metodelor utilizate la întocmirea şi prezentarea informaţiei, ceea ce se asigură de politica de
contabilitate a întreprinderii.
Bilanţul contabil cuprinde structura activelor şi pasivelor întreprinderii, precum şi valoarea
fiecărui activ şi pasiv la o dată determinată. în activ se indică starea patrimoniului agentului economic
prezentat sub formă de active pe termen lung şi curente. Pasivul cuprinde informaţia privind sursele de
formare a acestui patrimoniu: capitalul propriu; datoriile pe termen lung şi scurt.
Raportul privind rezultatele financiare întocmit pe perioada de gestiune (de exemplu, pe un an,
începând cu 1 ianuarie şi terminând cu 31 decembrie), conţine informaţia privind veniturile şi
cheltuielile, şi se calculează profitul net sau pierderea, în acest caz atât cheltuielile, cât şi veniturile se
grupează pe tipuri de activităţi (operaţională, de investiţii, financiară), precum şi acelor rezultate din
evenimentele excepţionale. Suma profitului net sau a pierderii se reportează apoi în Bilanţul contabil.
Acest raport are 15 indicatori. Primii opt indicatori caracterizează veniturile, cheltuielile şi rezultatele
din activitatea operaţională a întreprinderii. Se mai reflectă rezultatul din operaţiunile efectuate în
activitatea de investiţii şi cea financiară, se mai înregistrează rezultatul apărut ca urmare a
evenimentelor excepţionale. Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în
completarea fiecărui rînd în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele 6 şi 7
ale Planului de conturi.
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti cuprinde datele privind starea tuturor mijloacelor
băneşti ale întreprinderii (în casierie, conturile de decontare şi valutar, alte conturi bancare) la
începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune, intrarea şi ieşirea acestora pe tipuri de activităţi. El oferă
utilizatorilor o imagine fidelă despre mijloacele băneşti de care dispune întreprinderea şi modul de
utilizare a acestora. Raportul dat este întocmit în baza metodei de casă. Aceasta înseamnă că toate
încasările mijloacelor băneşti se reflectă în raportul menţionat la sumele încasate efectiv în casierie sau
înregistrate în conturile bancare ale întreprinderii, iar plata acestora – la sumele plătite efectiv din
casierie sau transferate de pe conturile bancare.

86
 Raportul privind fluxul capitalului propriu înglobează informaţia privind mărimea şi structura
capitalului propriu al întreprinderii la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune, modificările care s-au
produs în cursul perioadei de gestiune pe posturi distincte ale capitalului propriu. Acest lucru este
important pentru a aprecia corect situaţia financiară a întreprinderii. În conformitate cu prevederile
Standardului national de contabilitae 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” (S.N.C. 5 ), raportul
privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole care cuprind date privind soldurile şi
modificările părţilor componente ale capitalului propriu grupat în capitol III al Bilanţului contabil.
Tehnica de întocmire a raportul privind fluxul capitalului propriu constă în completarea fiecărui rînd în
baza rulajelor aferente conturilor din clasa 3 ale Planului de conturi.
În anexa la Bilanţul contabil se prezintă date concrete privind existenţa si mişcarea activelor pe
termen lung şi curente, starea datoriilor pe termen lung şi scurt etc. În anexa la Raportul privind
rezultatele financiare se dezvăluie structura tuturor veniturilor şi cheltuielilor pe toate tipurile de
activităţi, precum şi a veniturilor şi cheltuielilor imprevizibile (excepţionale).
În nota explicativă se expun informaţii privind dezvăluirea politicii de contabilitate,
corespunderea rapoartelor financiare cu Standardele Naţionale de Contabilitate, se efectuează analiza
datelor conţinute în rapoartele financiare şi anexe şi se furnizează o informaţie suplimentară care este
necesară pentru prezentarea obiectivă şi înţelegerea corectă de către utilizatori a datelor din rapoartele
financiare.
Înainte de întocmirea rapoartelor financiare, se efectuează lucrări pregătitoare. Este vorba de
următoarele proceduri contabile:
• Totalizarea datelor în registrele contabile şi reportarea acestora în Cartea mare. La aceasta
etapa are loc analiza operaţiilor economice şi reflectarea acestora în registrele contabile.
Această etapă cuprinde, la rîndul ei, următoarele proceduri: verificarea corectitudinii reflectării
în bilanţul contabil a tuturor operaţiilor economice; reflectarea sumelor din conturile
corespondente în registrele corespunzătoare ale contabilităţii analitice şi sintetice; verificarea
corespondenţei conturilor conform datelor din documentele primare; verificarea identităţii
datelor din contabilitatea analitică cu rulajele şi soldurile conturilor sintetice.
• Compararea reciprocă a totalurilor rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice şi analitice.
• Calcularea soldurilor în Cartea mare şi întocmirea balanţei de verificare. Aceasta etapă ia în
consideraţie următoarele elemente: trecerea în Cartea Mare a datelor din registrele contabile şi
calcularea rulajelor şi soldurilor fiecărui cont; compararea soldurilor şi rulajelor din Cartea
Mare cu datele contabilităţii analitice; întocmirea balanţei de verificare. Balanţa de verificare
joacă un rol însemnat pentru întocmirea bilanţului contabil. Cu ajutorul ei se verifică corelaţia
existentă între elementele conturilor sintetice şi cele analitice în baza principiului dublei
înregistrări şi realizează legătura dintre acestea şi a Raportului financiar.
87
 • Închiderea conturilor care nu au sold. Etapa data presupune parcurgerea a citorva proceduri: 1)
Se închide fiecare cont al veniturilor respectîndu-se cu exactitate soldul creditor al conturilor
prin intermediul contului 351 “Rezultat financiar total”; 2 ) Se închide (se creditează) fiecare
cont a cheltuielilor respectîndu-se cu exactitate soldul debitor al contului în cauză prin
intermediul contul 351 “Rezultat financiar total”; 3 )După întocmirea acestor înregistrări,
conturile de venituri şi cheltuieli se închid şi la începutul anului următor nu au sold. După
trecerea la scăderi a veniturilor şi cheltuielilor în contul 351 “Rezultat financiar total” se
determină profitul contabil (pierderea ) al anului de gestiune. Pentru aceasta se confruntă
rulajul debitor (cheltuieli acumulate) cu rulajul creditor (veniturile acumulate) al contului
nominalizat. Acest rezultat se mai numeşte venit contabil, care se raportează în Declaraţia
privind impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de întreprinzător în vederea
determinării venitului impozabil. Acest venit contabil impozabil al anului fiscal se corectează
cu micşorarea sumei veniturilor conform legislaţiei fiscale, care sunt recunoscute de evidenţa
financiară şi nu sunt recunoscute de Codul Fiscal, cu ajustarea cheltuielilor conform legislaţiei
fiscale. 4 ) În continuare se determină soldul contului 731 „Cheltuieli (economii) privind
impozitul pe venit”, prin confruntarea rulajelor debitor si creditor ale acestui cont. După
reflectarea în contul 351 “Rezultat financiar total” a cheltuielilor (economiilor) privind
impozitul pe venit se confruntă rulajele debitor si creditor ale acestui cont si se determină
rezultatul financiar total.
La iniţierea procedurii de întocmire a raportului financiar anual, întreprinderile efectueaza de
asemenea inventarierea completă a tuturor bunurilor şi decontărilor. Acest lucru este necesar pentru
confirmarea veridicităţii datelor contabile care vor fi incluse în rapoartele financiare. După efectuarea
tuturor lucrărilor pregătitoare se procedează la completarea rapoartelor financiare. În acest scop datele
conturilor sintetice se trec în rândurile şi coloanele corespunzătoare ale tabelelor din rapoarte. În
Bilanţul contabil se înscriu soldurile conturilor din clasele 1-5 la data încheierii perioadei de gestiune.
Coloana „La începutul anului" se completează în baza sumelor reflectate în bilanţ la 31 decembrie a
anului precedent. Rulajele creditoare ale conturilor din clasa 6 „Venituri" şi debitoare ale conturilor din
clasa 7 „Cheltuieli" se utilizează pentru completarea coloanelor corespunzătoare din Raportul privind
rezultatele financiare.
Alte rapoarte se întocmesc utilizându-se datele din contabilitatea curentă şi rapoartele financiare deja
completate. În rapoartele financiare, în afară de indicatorii din perioada de gestiune, trebuie să se
includă şi datele din perioada precedentă care se calculează după o metodă unică. Rapoartele
financiare le semnează conducătorul întreprinderii şi contabilul-şef care poartă răspundere pentru
veridicitatea şi plenitudinea infomiaţiei prezentate în Bilanţul contabil şi alte rapoarte. Termenele de
prezentare a acestora nu trebuie să depăşească data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune
88
pentru rapoartele trimestriale şi până la data de 15 martie a anului următor anului de gestiune - pentru
rapoartele anuale. În afară de aceasta, rapoartele financiare se prezintă proprietarilor, de regulă, până la
data desfăşurării adunării acţionarilor. În unele cazuri, înainte de a prezenta rapoartele financiare,
acestea sunt supuse verificării de audit, conform rezultatelor căreia se întocmeşte concluzia de audit. O
astfel de concluzie constituie o parte componentă a raportului anual al întreprinderii.
Conform deciziei conducerii întreprinderii şi adunării generale rapoartele financiare pot fi
publicate.
Pe lînga întocmirea raportelor financiare, întreprinzatorii sunt obligaţi să întocmească forme cu
caracter statistic privind munca, producţia, consumurile şi cheltuielile întreprinderii. Astfel, fie lunar,
fie trimestrial acestea prezintă organelor de statistică rapoarte statistice.
Raportul statistic nr.1-P ,, Producţie’’ ( Anexa 88 ) cuprinde informaţie referitoare la principalii
indicatori privind valoarea producţiei fabricate fără TVA în preţuri curente, stocul producţiei la
începutul lunii, cantitatea produselor fabricate în luna raportată, valoarea de piaţă a producţiei livrate,
denumirea şi valoarea produselor incluse în nomenclatorul PRODMOLD. Acesta se comletează lunar
în baza dării de seamă privind producţia fabricată.
Raportul statistic nr.1-M ,, Muncă’’ ( Anexa 89 ) reflectă informaţia referitoare la numărul mediu
al salariaţilor la începutul anului şi în cursul lunii, mărimea remuneraţiei personalului, numărul mediu
de salariaţi luaţi ca bază la calcularea salariului mediu, valoarea producţiei eliberate în contul
salariului, timpul efectiv lucrat mii om/ore, mărimea salariului tarifar în funcţie de categorii de
calificare.
Raportul statistic nr.5-C ( Anexa 90 ) ,, Consumurile şi cheltuielile întreprinderii’’ include
informaţie cu privire la valoarea veniturilor operaţionale, date referitoare la toate tipurile de cheltuieli
şi consumuri, mărimea profitului net obţinut, valoarea materialelor şi a OMVSD-urilor consumate
e.t.c.

89
 Încheiere
Lucrarea dată reprezintă o desfăşurare din punct de vedere teoretic cu nuanţe practice
prezentate în documente reale ale SA ,, AZURIT’’. În baza acestora am luat cunoştinţă cu principalele
aspecte ale organizării activităţii economico-financiare la întreprindere. Astfel, am analizat forma
organizatorico-juridică a societăţii, evoluţia întreprinderii pînă-n prezent, structura organizatorică,
sfera de producere ş.a. Prin urmare, am dedus care sunt principalele momente în evoluţia întreprinderii
pe plan organizatoric şi productiv. Am constatat că structura organizatorică este bazată pe principii
obiective, ca: autoritatea exercită control conform unor linii clare; relaţii umane ierarhizate; mediu
extern favorabil. Am determinat factorii ce contribuie la creşterea vînzărilor, şi anume: diversificarea
şi creşterea calităţii serviciilor ( livrări punctuale, utilizarea de ambalaje compacte şi comode etc.). Am
luat cunoştinţă cu modul de organizare şi supraveghere a lucrului specific fiecărui departament al
societăţii: desfacere, producţie, management, aprovizionare şi nu în ultimul rînd contabilitate.
Am analizat structura, funcţiile şi programul de lucru al personalului din secţia de contabilitate.
Am constatat cu certitudine că contabilitatea îsi desfăşoară sarcinile într-o mare dependenţă cu alte
birouri ai entităţii economice, deoarece ea însumează un set de resurse umane şi de capital care se
ocupă de colectarea şi prelucrarea informatiilor economice furnizate de celelalte sectii, ca: planificare,
producţie, muncă, salarizare, financiar e.t.c. Prin urmare, am ajuns la concluzia că sistemul
informational contabil reprezintă un suport în fundamentarea şi urmărirea deciziilor la toate nivelurile
unei entităţi economico-sociale. Acest sistem permite determinarea noilor cerinţe informaţionale,
stabilirea necesarului de resurse fizice, determinarea beneficiilor, avantajelor competitive, proiectarea
şi implementarea informaţiei.
Mi-am consolidat şi aprofundat cunoştinţele teoretice în domeniul contabilităţii, a priceperilor şi
deprinderilor formate în cadrul activităţii didactice. Mi-am format pentru prima data deprinderi
profesionale în procesul de producţie prin aplicarea metodelor eficiente de muncă. Patrunzînd în lumea
contabilităţii prin analiza şi înregistrarea fiecărei operaţii economice am simţit valorile spirituale
specifice profesiei de contabil. Prin urmare, pe parcursul acestei perioade de practică m-am simţit în
pielea de contabil plin de obligaţiuni şi responsabilităţi. Aplicînd în practică principiile şi normele
90
stabilite da actele legislativ-normative ce reglementează contabilitatea, am simţit la un moment dat
cum în interioru-mi ia nastere un adevarat spirit ordonat.
Astfel, pot spune cu fermitate că practica de specialitate m-a facut să mă simt sigură nu doar în
alegerea specialităţii de contabil, dar şi în iniţierea activităţii de întreprinzator sau antreprenor!

Bibliografie
I. Acte legislative şi normative
1.1 Legea contabilităţii № 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova №
90-93 din 29 iunie 2007.
1.2 Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate şi audit № 1 din ianuarie 2007.
1.3 Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova №. 159-162 din
29 iulie 2003.
1.4 Codul civil № 1107 din 06 iunie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 82-86 din 22
iunie 2002.
1.5 Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova № 338 din 21 martie 2003 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 062 din 04 aprilie
2003.
1.6 Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova № 27 din 28 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 123-124 din 27
iulie 2007.
1.7 Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul
impozitării aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova № 289 din 14 martie 2007 //
Monitorul Oficial № 39-42/305 din 23 martie 2007.
1.8 Legea RM „Cu privire la Societăţile pe Acţiuni” № 1134-XIII din 02 aprilie 1997 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova № 38-39/332 din 12 iunie 1997.
1.9 Legea salarizării № 847-XV din 14 februarie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova №
50-52 din 11 aprilie 2002.
1.10 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 № 129 din 23 decembrie 2009 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196 din 29 decembrie 2009.
1.11 Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2010 № 128-XVIII din
23 decembrie 2009 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 193-196/615 din 29 decembrie 2009.

91
1.12 Standardele Naţionale de Contabilitate // Monitorul Oficial al Republicii Moldova № 88-91 din
30 decembrie 1997.
1.13 Planul de conturi contabile ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova № 88-91 din 30 decembrie 1997.

II. Manuale, monografii, cărţi, broşuri

2.1 Bazele contabilităţii / Viorel Ţurcanu, Eudochia Bajerean. – Chişinau: Contabilitate şi audit,
2004. – 265 p.
2.2 Contabilitatea impozitelor / Bucur V., Ţurcanu V., Graur A..- Chişinău: Editura ASEM, 2005 –
562 p.
2.3 Contabilitatea întreprinderilor. Teorie, aplicaţii, actualizări / Bojian O.- Bucureşti: Editura Eficient,
1996 - 322 p.
2.4 Contabilitate financiară. Ediţia a I-a / Nederiţă A. – Chişinău: Editura ACAP, 1999 – 437 p
2.5 Contabilitate financiară. Ediţia a II-a / Nederiţă A. - Chişinău: Editura ACAP, 2003 – 640 p.
2.6 Contabilitatea managerială. Note de curs / Stela Caraman, Rodica Cuşmăunsă. – Chişinau:
Contabilitate şi audit, 2007. – 226 p.
2.7 Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului Fiscal / Alexandru
Nederiţa. - Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007. - 640 p.

92
Anexe

93
94