Fondul Monetar Internațional (inițiale: FMI) este o organizație internațională

care are 186 de state membre. A fost constituită prin Tratatul de la Bretton Woods
în anul 1944, pentru a facilita cooperarea valutar-financiară dintre ţările
membre, avînd astfel ca scop principal promovarea unei economii mondiale
sănătoase.

Fondul Monetar Internaţional a fost înfiinţat oficial la data de 27

decembrie 1945, în momentul în care 29 ţări au semnat şi ratificat acordul de la
Bretton Woods şi a început să funcţioneze la 1 martie 1947.

Fondul Monetar Internaţional a devenit o instituţie internaţională care

asigură cooperarea interguvernamentală în domeniul monetar şi financiar,
reglementarea com- portamentului statelor membre, sprijinirea ţărilor membre care
se confruntă cu deficite ale balanţelor de plăţi, promovarea unor politici şi strategii
prin care membrii acţionează în direcţia susţinerii creşterii economice şi
a stabilităţii sistemului monetar internaţional

Resursele Fondului Monetar Internaţional se grupează în resurse ordinare

sauobişnuite şi resurse împrumutate.

Resursele ordinare ale Fondului Monetar Internaţional provin din cotele de

participare ale ţărilor membre în valută, în DST, şi monedă naţională.

Cota de participare a unei ţări membre la resursele FMI s-a determinat pe baza unei
relaţii de calcul care includea: 2% din produsul naţional brut (Y), 5% din rezervele
de aur şi dolari SUA (R), 10% din valoarea medie a importului (M), şi 10% din
variaţia maximă a exportului (X):

CP = 0,02 ⋅ Y + 0,05 ⋅R + 0,10 ⋅M+ 0,10 ⋅ V ⋅ (1+ X/ Y)

În cazul manifestării unor dereglări în evoluţia sistemului valutar, Fondul Monetar
Internaţional poate să împrumute o sumă de la Grupul celor 10 ţări industrial pe
baza Aranjamentelor Generale de împrumut (General Arrangements to Borrow)
(GAB). Aranjamentele Generale de Împrumut au fost iniţiate în anul 1962 în
vederea majorării resurselor necesare finanţării acţiunilor de prevenire sau
combaterii unor crize în sistemul valutar, pe seama împrumuturilor contractate de
Fondul Monetar Internaţional de la grupul ţărilor dezvoltate (G10): SUA,
Germania, Japonia, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada, Olanda, Belgia, Suedia
şi din anul 1964 Elveţia (G11).

Drepturile Speciale de Tragere reprezintă active de rezervă emise de

Fondul Monetar Internaţional şi repartizate ţărilor membre în vederea procurării
unor sume în monedă convertibilă, a răscumpărării sumelor în monedă naţională
deţinute de alte ţări membre şi pentru achitarea dobânzilor şi comisioanelor către
FMI,o moneda virtuala a Fondului Monetar International, conceput ca înlocuitor al
standardului aurului. Valoarea sa se calculeaza în functie de dolarul american
(44%), euro (34%), yenul japonez (11%) si lira sterlina britanica (11%), conform
cotatiilor de la bursa londoneza.

Republica Moldova se află în perioada de tranziţie la economia de piaţă.

Reformele promovate în ultimii ani au determinat atingerea unor rezultate pozitive
ca: crearea unei economii bisectoriale, sectorul privat contribuind la etapa actuala
cu mai mult de 70% la formarea PIB; liberalizarea preţurilor, crearea structurilor
pentru funcţionarea pieţei (bănci comerciale, burse de valori, zone economice
libere, etc.)…

Reformele economice în Moldova sunt sprijinite de organizaţiile economico-

financiare internaţionale. Începând cu anul 1992, când Moldova a aderat la FMI,
BM şi BERD, ea a beneficiat de mai multe investiţii din partea structurilor
financiar-bancare internaţionale şi din partea unor state ca Romania, Rusia, SUA,
Germania, Japonia şi altele.

Moldova este membrul Naţiunilor Unite, Fondului Monetar Internaţional, Băncii

Mondiale, Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi Băncii Europene pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Moldova este deasemenea membrul
Consiliului Europei şi a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
OSCE este representată în Moldova de misiunea permanentă şi este12 implicată, în
special, în stabilizarea situaţiei cu Transnistria. Consiliul Europei este reprezentat
de locţiitor special al Secretarului General.

Moldova deasemenea face parte din numeroase organizaţii regionale,

inclusiv Comunitatea Statelor Independente (CSI), Iniţiativa Europeană Centrală şi
Cooperarea Economică dintre ţările bazinului Mării Negre. În 2001 Moldova a
aderat la Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est în calitate de stat beneficiar.
Moldova deasemenea participă în calitate de observator în iniţiativa pentru crearea
Pieţii Regionale de Energetică în Europa de Sud-Est.

Moldova a aderat la Tratatul de Ne-Proliferare a Armelor Nucleare, dar nu a

semnat al treilea Protocol al Convenţiei cu privire la producerea şi traficul ilegal de
arme. Moldova şi-a luat angajamentul de a lupta contra terorismului la nivel
internaţional şi se află în procesul de ajustare a legislaţiei sale cu privire la lupta
contra terorismului .

Republica Moldova a aderat la Fondul Monetar Internaţional în anul 1992.

În anii 2003-2006 Chişinăul nu a avut program cu FMI, din motiv că autorităţile au
considerat că sprijinului financiar oferit de această structură este condiţionat de
nişte angajamente foarte dure.
 Fondului Monetar Internaţional este unul din principalii finanţatori
externi ai Republicii Moldova. Datorită suportului oferit de această structură
financiară, Chişinăul a reuşit, în mare parte, să-şi menţină rezervele valutare la un
nivel necesar pentru stabilitatea economică.

Recent, Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internaţional a

aprobat programul economic cu Republica Moldova pentru anii 2010-2012.
Acesta prevede acordarea unui împrumut în valoare de 574,4 milioane dolari SUA
(369,6 milioane de drepturi speciale de tragere) şi este cel mai mar împrumut
acordat Chişinăului până în prezent.

Programul are drept obiectiv susţinerea eforturilor autorităţilor în vederea

restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, menţinerii stabilităţii financiare, reducerii
sărăciei şi creşterii economice.

Documentul prevede debursarea imediată a circa 93,2 milioane de dolari

SUA, iar tranşele următoare vor fi acordate în urma revizuirilor semi-anuale.

Noul program urmează programul pe trei ani finanţat prin Mecanismul de

finanţare pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF), aprobat de FMI
în luna mai 2006, care a expirat în luna mai 2009.

În cadrul acestui program, semnat la 5 mai 2006, FMI a acordat Moldovei

88.0 milioane drepturi speciale de tragere din cele 110,88 milioane aprobate de
consiliul de directori. În total RM a avut semnate cu FMI şapte acorduri, însă după
anul 2000 a obţinut doar o parte din mijloacele aprobate. Reducerea finanţării s-a
datorat neîndeplinirii de către autorităţi a mai multor angajamentele asumate prin
semnarea acordului. Chişinăul a îndeplinit în totalitate doar primele trei programe
semnate cu FMI, ca urmare a fost alocată suma aprobată de consiliul de directori ai
FMI.
 În prezent, una dintre sarcinile primordiale ale Guvernului este atragerea
investiţiilor şi crearea unui climat antreprenorial favorabil pentru investitorii – atît
străini, cît şi autohtoni. La prevenirea colapsurilor financiare, care, in conditiile
globalizarii, sunt de natura sa afecteze si alte tari decat cea intrata in criza. Iar
prezenta unui memorandum este un important semnal pentru investitorii seriosi,
atat locali, cat si straini. In acelasi timp, fara un program cu FMI donatori
Republicii Moldova - atat Uniunea Euopeana, Suedia, Olanda, cat si altii, au
refuzat sa ofere granturile promise. FMI sfătuieşte R.Moldova să contribuie la
reducerea cheltuielilor publice şi a dimensiunii sectorului public .