ASERTIVITATEA

Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima direct si deschis punctul de vedere

si starile emotionale fara a ataca si afecta drepturile celorlalti. Cuvântul „asertiv“
provine din limba engleză (assertive) şi se bucură de o utilizare destul de largă
Este o trăsătură pe care părinţii şi educatorii încearcă să o transmită copiilor de
la o vârstă foarte fragedă. Este considerată o trăsătură de care depinde într-o măsură
considerabilă capacitatea unei persoane de a-şi atinge obiectivele.
Obiectivul, în fiecare caz, este să ne facem cunoscut şi acceptat punctul de
vedere, dar să o facem într-un mod care ne va permite şi în viitor să convieţuim şi să
ne ajutăm.
Asertivitatatea vizează capacitatea de a exprima propriile trăiri şi opţiuni într-
o manieră în care stima de sine şi a celorlalţi să nu fie lezate.O persoană care deţine
această competenţă comunicaţională ştie şi poate să-şi exprime dorinţele, să spună ce
gândeşte, să refuze, să rezolve conflicte într-o manieră fermă dar fără să-şi jignească
interlocutorii, menţinându-şi, în acelaşi timp, controlul asupra focarelor conflictuale.
Tehnicile antrenamentului asertiv isi au originea in scrierile lui Wolpe, Lazarus
si Salter. Wolpe utilizeaza “role-playing” in care terapeutul isi asuma rolul tipic al
unei persoane sau clase de persoane, iar clientul exerseaza tehnici interpersonale
variate, in care isi asuma mai degraba un rol dominant, activ decat pasiv si submisiv.
Aceste noi roluri vor fi transpuse ulterior in viata reala a clientului. Raspunsul asertiv
neutralizeaza anxietatea, o deconditioneaza.
Salter a descries sase “exercitii stimulative” pe care pacientii urmeaza sa le
practice cu regularitate:
- exercitii de exprimare a diverselor sentimente;
- exercitii de exprimare a opiniilor contrare;
- exercitii de exprimare a unor sentimente diferite doar prin utilizarea mimicii;
- exercitii de realizare a unor afirmatii la persoana intai;
- exercitii de adresare sau primire de complimente;
- exercitii de improvizare de raspunsuri verbale si nonverbale in situatii
ZECE reguli in comunicarea asertiva
Comunica direct şi onest
2. Evita formulările generale
3. Exprima emoţiile şi gândurile fără a le deranja pe cele ale interlocutorului
4. Exprima sentimentele şi opiniile legate de un eveniment, fără a-i blama sau
considera pe ceilalţi drept adversari
5. Fa aprecieri asupra comportamentului, şi nu asupra persoanei
6. Precizeaza care este comportamentul dorit de tine din partea persoanei respective
7. Evidentiaza consecinţele negative ale comportamentului respectiv asupra ta
8. Motiveaza-ti afirmaţiile fără să te justifici/scuzi
9. Spune NU atunci când îţi este încălcat un drept sau o valoare personală
10. Cere feedback pentru prevenirea erorilor de interpretare a mesajului
Comportamentul asertiv raspunde cu succes urmatoarelor intrebari :
Cum pot sa comunic mai bine, mai eficient?
Cum pot sa spun ce am pe suflet?
Cum pot spune “NU”, fara sa-l ranesc pe celalalt?
Cum pot sa port o discutie, conversatie cu o fata (un baiat, un coleg, un anjagat, etc.)?
Suntem asertivi daca: spunem celeilalte persoane ce ne deranjeaza, punand accentul
pe problema, si nu pe persoana! Si acest lucru il facem in trei pasi:
Ii spunem 1. cum ne simtiti. 2. ce ne deranjeaza. si 3. care este solutia noastra la
problema.
NU (Agresiv): Ce nesuferit esti, iarasi ai intarziat!
DA (Asertiv): (1) Simt ca nu ma respecti, (2) pentru ca ma faci sa astept foarte mult
dupa tine.
(3) As dori, ca data viitoare sa imi spui din timp ca intarzii. (sau: as dori ca data
viitoare sa nu ma faci sa astept, etc.)
Stilul asertiv nu este o retetă fixă, pe care il putem folosi oricând si cu
oricine.Daca folosim stilul asertiv de comunicare nu inseamna ca ne-am rezolvat
toate problemele, sau ca vom fi fericiti cu cei din jurul nostru, DAR, in loc de multe
frustrari si certuri, vor avea loc discutii linistite si sincere, care vor creste calitatea
relatiilor noastre si eficienta comunicarii noastre cu lumea, este o metoda de a fi
sinceri cu noi insine si cu ceilalti, o metoda de a spune ce ne deranjeaza, fara sa ranim
sentimentele celuilalt.