Conf. univ. dr.

Sergiu Bălţătescu
Universitatea din Oradea
www.sergiubaltatescu.info

Documentare bibliografică
informatizată şi tehnici de redactare a
lucrărilor ştiinţifice

Curs 2. Aplicaţii de management al surselor bibliografice

Oradea, martie 2010

Managere bibliografice
 aplicaţii sau componente de aplicaţii destinate a uşura
munca cercetătorului prin oferirea de facilităţi de căutare,
stocare şi formatare a referinţelor bibliografice.
 Tipuri
 aplicaţii independente (Endnote, ProCite, Reference Manager,
RefWorks, ş.a.m.d.).
 aplicaţii Web
 disponibile din browserul de Internet (Endnote web, CiteUlike,
Connotea)
 Componente (funcţii ale aplicaţii) MS Word, Zotero
 componentă de management bibliografic încorporată în MS Word
2007
Funcţii ale managerelor bibliografice.

Căutare

STOCARE INSERARE ÎN
EDITARE EDITORUL DE
SORTARE TEXTE

Import-
Zotero
 www.zotero.org
 gratuit
 Funcţionează printr-o
extensie a browserului
Mozilla
 Referinţele şi fişierele
atasate sunt stocate in
directorul browserului
(dar şi online)
 Interacţionează cu
procesorul de texte
Connotea
 Dezvoltat de Nature
publishing Group în 2005
 gratuit
 www.connotea.org
 Foloseşte un buton de
bookmark pentru a colecta
referinţele de pe web
 Are posibilitati de editare,
import şi export al
referintelor
 Nu poate stoca articole
complete
CiteUlike
 Sponsorizat de Springer
 gratuit
 Are posibilitati de editare,
import şi export al
referintelor, inclusiv a
articolelor în format pdf
 http://www.citeulike.org/
Aplicaţii independente - Endnote
 www.endnote.com
 Produs de ISI Thompson
 Disponibil atât în varianta desktop cât şi online
 Cel mai scump şi mai performant produs de
management bibliografic
1. Căutarea
 utilitate de căutare
încorporată.
 poate căuta în peste 1800
de surse bibliografice
 biblioteci publice,
 biblioteci universitare,
 baze de date specializate
sau compozite,
 permite şi accesul la
resursele parolate. Căutare online în programul Endnote X1.
Căutarea
 În funcţie de bazele de date online
accesate, poate fi efectuată
căutarea după chei precum
 autor,
 dată,
 titlu,
 jurnal/titlu secundar, ş.a.m.d.
 cheile de căutare multiple sunt
comparate (egal cu, mai mic, mai
mare, începe cu… ) cu câmpurile
(autor, dată, etc.) iar rezultatul este Exemplu de căutare avansată în programul
Endnote.
compus prin operatori logici (sau,
şi, negaţie)
 .
Căutarea
 După confirmarea numărului de răspunsuri,
referinţele se descarcă în program fără vreo altă
intervenţie din partea utilizatorului.
 Referinţele pot fi şi importate direct din browserul de
Internet, de pe siturile diverselor surse de referinţe
bibliografice precum
 bibliotecile,
 editurile,
 bazele de date bibliografice
 motoarele de căutare ştiinţifice
2. Manipularea referinţelor
 Foloseşte fişiere bibliografice
proprii (numite biblioteci -
libraries) şi având extensia .enl)
 Bibliotecile pot fi create de
utilizator sau preluate prin
schimb de la alţi utilizatori
 Exemplu: doi coautori ai unui
articol sau o echipă de
cercetători care lucrează la un
proiect pot crea o bază de date
unică a articolului/proiectului).
 Odată descărcate, referinţele Opţiunea de copiere a înregistrărilor descărcate în
bibliotecile Endnote.
pot fi plasate într-o bibliotecă
Endnote nouă sau adăugate la
una deja existentă.
2. Manipularea referinţelor
 În cazul în care referinţele nu sunt găsite pe Internet,
utilizatorul poate introduce el însuşi înregistrările
bibliografice.
 Există de asemenea opţiuni din import din baze de date
de cele mai diverse tipuri, inclusiv cele produse cu
programe de tip Excel sau Access.
 Totuşi, opţiunile de căutare şi descărcare sunt unele din
aspectele cele mai utile ale programelor de acest tip,
întrucât în majoritatea cazurilor scutesc cercetătorul de
introducerea manuală a referinţelor şi elimină erorile care
apar în acest proces.
2. Manipularea referinţelor
 Orice bază de date de tip Endnote cuprinde un număr nelimitat de
înregistrări, care reprezintă fiecare o referinţă bibliografică.
 Referinţele pot fi de 38 de tipuri
 articol de jurnal,
 carte,
 secţiune din carte,
 prezentare de conferinţă,
 material audiovizual, etc.
 se mai prevede posibilitatea ca utilizatorul să-şi definească singur 3 tipuri noi.
 Fiecare înregistrare cuprinde în total 52 de câmpuri, precum
 autorul principal,
 an,
 autorul secundar (editor),
 titlu,
 titlu secundar (titlul volumului pentru secţiuni din carte),
 rezumat,
 cuvinte cheie ş.a.m.d.
2. Manipularea referinţelor
 Este prevăzut un câmp numit note în care utilizatorul
poate insera propriile comentarii asupra lucrării
respective, ca şi trei câmpuri care pot fi definite de
utilizatorul însuşi.
 În această privinţă, managerele bibliografice sunt nişte
sisteme foarte sofisticate şi sigure de introducere şi
regăsire a notelor de lectură.
 Elementele importante ale înregistrărilor pot fi vizualizate
pe fereastra centrală a programului, care arată ca un
program de calcul tabelar (vezi figura anterioară).
 Aceasta permite sortarea lor în funcţie de câmpurile
arătate.
2. Manipularea referinţelor
 Elementele importante ale
înregistrărilor pot fi
vizualizate pe fereastra
centrală a programului,
care arată ca un program
de calcul tabelar (vezi
figura anterioară).
 Aceasta permite sortarea
lor în funcţie de câmpurile
arătate. Fereastra principală a programului Endnote.
2. Manipularea referinţelor
 Formatul final al înregistrării
poate fi vizualizat în partea
de jos a ferestrei principale.
 Fiecare înregistrare se poate
deschide pentru editare într-
o fereastră separată (caz în
care există opţiunea de
ascundere a câmpurilor
goale).
 Programul oferă facilităţile Înregistrare deschisă pentru editare în programul
de editare de tip text pentru Endnote.
fiecare câmp, incluzând
copiere prin drag-and-drop şi
autocompletare (pentru
câmpurile de tip autor, jurnal,
cuvinte cheie).
2. Manipularea referinţelor
 De asemenea sunt prevăzute legături spre înregistrarea de la
sursă (baza de date tematică, înregistrare în bibliotecă, etc.).
 Aceste legături sunt descărcate automat.
 Există şi posibilitatea ca utilizatorul să încarce el însuşi în baza
de date textele complete, în format .pdf sau .doc, ale
articolelor la care se face trimitere bibliografică.
 În acest caz o bibliotecă Endnote este mai mult decât un
sistem de înregistrare a referinţelor, ea este un sistem complet
de management al surselor bibliografice.
 De asemenea, câmpurile „note” şi „note de cercetare” sunt
foarte uşor şi eficient utilizabile ca variantă electronică a
clasicelor fişe cu note de lectură.
2. Manipularea referinţelor
 Înregistrările pot fi manevrate
prin duplicare, ştergere,
eliminarea duplicatelor şi
copiere de la o librărie la alta.
 Ele pot fi salvate şi în format
comprimat care să permită
circulaţia lor între cercetători.
 De asemenea, înregistrările pot
fi grupate după criterii alese de
autor, ceea ce aduce beneficii
multiple, putând fi elaborate
bibliografii tematice sau exemplu de organizare a referinţelor pe grupuri în
împărţită bibliografia unei teze Endnote X1.
pe tipuri de lucrări (teoretice,
normative, de cercetare, etc.)
3. Inserarea în editorul de texte şi
formatarea bibliografiei
 Odată descărcate şi modificate,
înregistrările bibliografice sunt gata
pentru a fi inserate în editorul de
texte.
 Endnote se integrează cu Microsoft
Word dar şi cu alte editoare de texte,
la instalarea lui fiind inserată o bară de
instrumente sau un submeniu care
face interfaţa dintre cele două
programe.
 Inserarea referinţelor se face în mai
multe feluri, cele mai răspândite fiind
drag-and-drop din programul Endnote
în editorul de texte sau prin apăsarea
pe butonul Inserează citarea.
 Există şi o combinaţie de taste rapide
cu acelaşi efect.

Submeniul Endnote X1 în MS Word 2003.

 3. Inserarea în editorul de texte şi
formatarea bibliografiei
 Există posibilitatea editării citărilor
chiar din editorul de texte, prin
adăugarea de note, prefixe şi
sufixe, ca şi prin eliminarea unuia
din elemente (autor, an) în scopul
asigurării cursivităţii textului.
 Scopul final este, desigur,
elaborarea lucrării dorite. În acest
sens, odată ce citările au fost
introduse, Endnote le poate să
formata automat în peste 3000 de
stiluri corespunzătoare formatelor
asociaţiilor ştiinţifice (ASA, APA,
etc.) sau jurnalelor de specialitate.
 Selectarea stilurilor se poate face
direct din editorul de texte,
stilurile fiind grupate pe domenii
ştiinţifice, ca în figura următoare: Submeniul Endnote X1 în MS Word 2003.
Exemplu de selectare a stilurilor în Endnote X1 
3. Inserarea în editorul de texte şi
formatarea bibliografiei
 Majoritatea stilurilor sunt de tip Harvard, dar există
posibilitatea formatării în stilul Chicago sau cel
numerotat.
 Stilurile oferite acoperă o bună parte din formatele
cerute de revistele internaţionale de specialitate.
 Pentru revistele româneşti sau alte publicaţii utilizatorul
îşi poate construi un stil propriu, pornind de la unul
asemănător deja existent, care este apoi adaptat
cerinţelor specifice.
 Endnote dispune de un editor de stiluri intuitiv şi
performant, care uşurează mult această sarcină.
3. Inserarea în editorul de texte şi
formatarea bibliografiei
 În sfârşit, bibliografia obţinută se poate actualiza printr-o
comandă, pentru a fi la zi cu schimbările în text, cu
schimbările operate în biblioteca de referinţe sau pentru a
se adopta un alt stil (ca de pildă în cazul când lucrarea
este trimisă unei alte reviste).