You are on page 1of 529
MINEIUL GUNE] DECEMYRIE TRAINTE. COVANTARE. FACUTA DE STHRETUL,NEOHL AL MANASTIN MERMTOL LA 1846, CATRE CETITORI, DECEMVRIE, carea va s& zici a zecea; numirul al zecelea este cinslit si si- varsitor tuluror numerilor, c&ci dupa ce ajungem la numérul al zecelea, iards in- cepem dela unul. Intaiu Evreii si Romanii pan la Numa al doilea impdrat al Romei avea anul de zece luni si incepand dela Martie, cand a zidit Dumnezeu lumea, sférsea anul la luna lui Decemvrie. Intru aceasta lund ochiul Cerului, soarele cel vizut alergand cu iufime nespusé, ajunge asupra zodiei, ce se numeste corn de capri. Asemenea si Soarele dreptafii Hrislos nascandu-se dupre {rup intru aceasti lun8, s‘au culcat intre doug vite fr’ nici o podoab’. Luna aceasta, intru care s'au intémplat Nasterea Domnului nostru lisus Hristos» au fost in mila a sasea dela facerea lumii, leat 5508. Acest veac este al crestinilor, si va finea pan& la sfarsitul lumii, Aceast& lun& au fost la trei zeci si noud de ani, anul cel de pre urma al imparafiei lui Irod, si la al patruzecelea an al impardfiei lui August Chesarul. Intaiu istoricii num&rau anii dela zidirea lumii, sau dela Avraam, sau dela Olimbiadele ellinilor, alfii dela r&zboiul ce au avul Alexandru improtiva Per- silor, alfii dela Dioclifian impiratul, numind acel veac, veaé mucenicesc, pentru rézboiul ce au fcul acel tiran asupra mucenicilor. lar din zilele lui Tustinian im- pirat, au inceput s& se numere dela naslerea lui Hristos, ce se priznueste intru aceasté lun’. lar obicaiul ce numéra anii dela Ianuarie, s’au asezat, fiindc& lanuarie [> cu ajutorul Jui Dumnezeu, dati in lumina talmacirii si a tip&ririi si luna lui este si inceperea anului dupre cbiceiul Romanilor, ce vom ardta la luna cea vii- loare; si se aral& in Istorie, c& obiceiul de. a se numéra anii dela nasterea lui Hri- stos, inlaiu pova(uitor s'au ardlal Dionisie cel mic. Acesta Tartar dapre neam fiind, Monah dupre cin, (hronolog) numér&tor de ani dupre inv&fatur’, in loc de a se numara anii dela Dioclifian, au asezal in Biseric& anii dela intruparea Domnului. Sunt din Istoricii anilor, cari cu adancime cerceland, aralé cum c& Naslerea lui Hristos s’au f&cut cu patru ani mai nainte decdt au socotit cel mai sus numit Dio- nisie; ins& toat lumea cu deopsle intocmire au primit asezarea acestui Dionisie, numindu-o Epocd a lui Dionisie, carea si asa va réménea in veci, nepricinuindu-se nici o bénuial’i la dogom’, din bénuiala vremii. $i mécar ci la numrul anilor Isto- ricii nu se potrivesc la nasterea Iui Hristos, dar pentru vremea si ziua lunii tofi se intocmesc, tofi cu un glas voesc, luna lui DECEMVRIE sf fie, intru care s‘au aralat lumii Nasterea Domnului, si mai varlos cel intru Arhierei dasc&l al lumii loan Guré de aur cu nebiruile dovediri se osteneste a incredin{a Nasterea Mantuilorului a fi intru aseasté lund. Pentru toate cele mai sus zise, aceasti luni este 0 mare epock a tuluror cres- tinilor, este un mijloc, din carele s’au intins in {ot finutul p3mantului cel necuprins Impiratul cerului; este o sfers, care a purlat pre Cer un inger ce se ardté in chip de stea si povaijuia pre Maghi. Intru aceasta lund s'au arStat in lume lucruri minu- nate, si preste ordnduiala firii fatamplate, nu numai cele ce au propoveduit trémbi- ele proorocilor, nu numai cele ce bine vestesc Dumnezeestile Evanghelii, ci si cele ce au scris mai nainte in Stihuri, Sibilele proorocife, luand darul proorociei plats pentru curd{ia si fecioria intru care au pelrecut, inc& si cele ce dovedesc istor cei inaintea Evangheliei si neluminaji de darul ei, cari zic, cum c& un Prupie pop& al capestii Irei (luna) ce s'au zidit de Chir Imp&ratul Persilor, au v&zul intru acest& capiste o vedere mare si la oameni infricosal8, idolii cei {rd suflet si nesimfitor} dSnjuind, si cei fr glas zicdnd cu glas: Venifi si ne bucurém pentru Ira, c& Poarl& in pantece ca inlr'un noian, corabie de multe aduc&toare; iaré mai pe urmé au vizul sfrémandu-se acele capesti ce diniuiau. Tot intru aceasté lund, fiindc& s'a n&scut Proorocul de carele zicea Moisi. Prooroc va ridica voud Domnul, s'au contenit mandiile (oracolii) adec& idolii, cei ce se credeau de inchin&torii lor, cum s& proorocesc la cei ce-i intrebau pentru cele viiloare Acestea pricini eu crez c& vor indemna pre fiesltecarele a primi cu dragoste cartea lunii_ lui Decemvrie. Acestea vor pricinui silin{& ca s& cinsteascé slujbele ce se cu- prind intru aceasta, fiind spre slava Stépanului si Domnului nosiru, pentru care s‘au intémplat intru aceasta Juni cele mai sus zise toate. Afar de aceastea facem sliul, pentru oare cari sfin{i cuviosi P&rin{i, cari bine au plicut Domnului in vremile ceste mai de pre urmé, in p&mantul nostru Romania, pentru cari pomeneste Mitropolitul Moldaviet Khir Dositeiu, find om nu cu pufind stiin(é de invététur’, in cartea cu viefile sfinfilor ce s'au fip&rit in zilele sale, la anul dela Hristos 1682 in Iasi, carea si Prologar se zice, zicand asa la fila 152: Mulli sfinji se fac sila Rusia ,si pan’ astzi... Dar inc si din Romani mulfi sunt, a cérora am »si vazut viala si traiul lor, dar& nau fost cdulali, fra numai Daniil de Voronel »si Rafail de Agapia, a c&ruia i-am s&rulat si sfintele moaste. Am apucat in zilele »noasire P&rinfi inalfi tntru bundtéi si in petrecere si plecati la smerenie adanc&, »pre pariniele Chiriac din Bisericani gol (petrecdnd) si ticdlosit in munte 60 de ani. »Si pre Chiriac din Tazliu, Epifanie de Voronel, Partenie de Agapia, inc& si pre loan »de Rasca, arhiepiscopul cel sfant si minunat. Pre Inochentie de Pobrala si pre nEvstatie. S'auaddogat aceast& instiinfare aicea, ca nu prin trecerea vremii, sé se nfack cu tolul nesliufi, acesti cuviosi P&rin{i, neamului cestui mai de pre urmé,