vacante a Sibiului. m Timp de un an şi jumătate cât a cârmuit eparhia ca vicar, s-a străduit să pună o oarecare rânduială în viaţa bisericească. m De exemplu: a ridicat cursul de preoţie de la 6 luni la un an de studii şi a cerut preoţilor să ducă ³o viaţă vrednică de situaţia lor de păstori de suflete´. m ïntre anii 1849 ± 1851, a publicat trei broşuri prin care căuta să convingă cercurile conducătoare de existenţa Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei până în anul 1701 şi de nevoie reînfiinţării ei m La 12 martie 1850, a deschis la Sibiu lucrările primului Sinod al eparhiei Sibiului, la care au luat parte 24 de preoţi şi 20 de mireni, printre care şi Avram Iancu m Sinodul a adresat un memoriu Curţii din Viena prin care a cerut restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei m S-au adresat şi alte memorii, prin care se cerea ieşirea Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, de sub jurisdicţia Mitropoliei sârbeşti din Carloviţ şi reînfiinţarea vechii Mitropolii proprii pentru românii ortodocşi m La data de 24 decembrie 1864, se aprobă reînfiinţarea vechii mitropolii a Tranilvaniei iar n fruntea ei să fie ales Ôaguna purtând titlul de Mitropolit al Transilvaniei. m A fost convocat un Congres naţional - bisericesc al românilor ortodocşi din întreaga Mitropolie în perioada septembrie - octombrie 1868, când a fost prezentat şi aprobat şi ³ STATUTUL ORGANIC AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN TRANSILVANIA´ m Principiile de bază ale Statutului Organic erau: autonomia Bisericii faţă de stat şi sinodalitatea. m ïncă din anul 1850 s-a hotărât ca preoţii să funcţioneze ca directori şcolari. m ïn 1852, Şaguna a cerut ca fiecare parohie să îşi ridice un edificiu şcolar, iar ca manuale, puteau fi utilizate doar cele care erau editate în tipografia de la Sibiu. m Se cunosc un număr de 25 de manuale, scrise la îndemnul lui Şaguna. m La sfârşitul arhipăstoririi sale , erau în eparhie 800 de şcoli, dintre care cel puţin jumătate au fost înfiinţate sub el. m ïn 1870 a rânduit ca în fiecare parohie să se ţină cursuri serale pentru ³neştiutorii de carte´. m ïn ce prive te alte categorii de coli, arhiereul Ôaguna a plănuit să înfiin eze 6 gimnazii superioare (licee), 6 gimnazii inferioare (cu 4 clase) i 6 coli zise reale (sau tehnice) în diferite orase transilvănene, cu limba de predare română. A fost posibil însă, să înfiin eze doar un gimnaziu la Bra ov în 1850, urmat de un gimnaziu inferior la Brad (1868), pentru că puterea de stat habsburgică nu i-a dat acordul la mai multe. m ³Pentru deschiderea gimnaziului în Hălmagiu a militat şi proiectul de organizaţie şcolară a mitropolitului Andrei Şaguna, care prevedea: deschiderea unei şcoli reale, sau gimnaziu sau liceu real în Hălmagiu", dar aflându- se o casă mai potrivită în Brad, s-a înfiinţat acolo gimnaziu în anul 1869´. m Cea mai importantă fundaţie de stipendii a românilor din Transilvania secolului al XIX-lea a fost Fundaţia Gojdu, întocmită pe baza testamentului lui Emanuil Gojdu, redactat în 1869. Acesta a dispus ca cea mai substanţială parte a averii sale să fie lăsată Äîn întregul ei acelei părţi a naţiunei române din Ungaria şi Transilvania, care se ţine de legea răsăriteană ortodoxă³ avocat de succes i patriot ardelean de origine aromână, luptător neobosit pentru drepturile românilor din Transilvania. m S-a îngrijit de soarta elevilor lipsiţi de mijloace materiale, acordând burse din veniturile proprii, fie prin fundaţiile pe care le-a înfiinţat în acest sens: ³FUNDAŢIA GOJDU´-înfiinţată la îndemnul său. m ïn 1850 s-a hotărât înfiinţarea unui institut teologic- pedagogic ce astăzi îi poartă numele, urmând ca absolvenţii acestuia să funcţioneze şi ca învăţători înainte de hirotonie. m S-a preocupat şi de formarea unor cadre didactice corespunzătoare pentru şcoala teologică - pedagogică din Sibiu, trimiţând aproape anual, pe cel mai bun absolvent la una din universităţile apusene. m Andrei Ôaguna a fost primul ierarh care ´a chemat´ pe românii ardeleni la o via ă nouă, de libertate i demnitate na ională. A reu it să înfrângă toate uneltirile, să zdrobească toate ac iunile adversarilor i să ridice biserica sa din situa ia jalnică în care se găsea, la o strălucire cum nu avuse până atunci. 6 66
m Personalitatea excepţională a marelui Arhiereu Andrei Şaguna şi activitatea sa, fără egal desfăşurată pe toate planurile atât bisericesc , cultural cât şi politic reprezintă una din cele mai voluminoase capitole din istoria bisericii nostre .
m Mitropolitul Andrei Şaguna împărtăşeşte prin circularele sale
sfaturile sale multe şi variate în ceea ce priveşte darul preoţiei si valorile culturale şi sufleteşti, în circularele sale se regăseşte un adevarat program de muncă social pedagogică deoarece consideră că acestea se impletesc cu educaţia tinerilor si starea morală şi materială a ţaranilor insistând pentru a se cultiva şi învăţa cele mai potrivite învăţături creştineşti. m ïn centrul acestei acţiuni Şaguna vrea să pună cu orice preţ preotimea , considerând că d ela preot trebuie să pornească toate îndemnurile bune m Pentru a se convinge că toate pe care el le-a cerut o să se înfaptuiască efectuează vizite canonice prin sate . m Sub îndrumarea lui Andrei Şaguna se retipăreşte Chiriacodromion ± Cuvântari bisericeşti pentru fiecare duminica a anului , această ediţie şaguniană cuprinde numai 58 de predici duminicale iar pe lânga un adaos de 26 de Cuvântări pentru Sărbătorile domneşti de peste an întocmite de însuşi ŞagunaR m Aceste cuvântări sunt uşoare şi pline de elocvenţă, alcătuite dintr- un stil uşor şi potrivit , pe înţelesul poporului arată pretutindeni marea însemnătate a prasnicelor împărăteşti , descrie vieţile sfinţilor şi în tot locul dezvoltă duhul cel adevărat al bisericii creştine m Mitropolitul Şaguna avea credinţa că preoţii o vor folosi în fiecare duminică şi sărbătoare pentru a cuvânta în biserică, utilizându-se astfel de învăţătura de care el a încercat să le-o pună la dispoziţie m Din extraordinara activitate a lui Şaguna se desprinde luminos adevarul, că el nu şi-a irosit nicio strădanie în zadar. Tot ce a făcut, a făcut să rodească spre lauda lui Dumnezeu,a Bisericii şi pentru folosul de creştinilor m 4
-Sfanta Scriptură, -Cărţile bisericeşti de ritual -Alte cărţi de predici folosite ca izvoare -Istoria bisericească -Patrologia
å
- Puterea de rodire a cuvantului lui Dumnezeu sfânta datorie a crestinului de a-1 asculta;
neţărmurita încredere în purtarca de grijă a Părintelui ceresc
cuviincioasă atitudine de viaţa religioasă creştină
m å
Predicile lui Şaguna din punct de vedere al formei omiletice sunt predici tematice, fiecare predică dezoltă o temă , are la bază temeiuri scripuristice şi le încheie cu îndrumări practice .
m Şaguna a ajuns să-şi dezvolte un stil personal simplu , limpede ,
sincer , cald reuşind să povăţuiască asemeni unui părinte .Stilul fiind o îmbinare a stilului bisericesc cu cel popular, reuşind astfel să expună cât mai clar gândurile şi sentimentele sale prin predicile sale