m A fost numit la data de 27 iunie 1846 vicar

general (locţiitor al episcopului) al eparhiei

vacante a Sibiului.
m Timp de un an şi jumătate cât a cârmuit
eparhia ca vicar, s-a străduit să pună o
oarecare rânduială în viaţa bisericească.
m De exemplu: a ridicat cursul de preoţie de la 6
luni la un an de studii şi a cerut preoţilor să
ducă ³o viaţă vrednică de situaţia lor de
păstori de suflete´.
m ïntre anii 1849 ± 1851, a publicat trei broşuri
prin care căuta să convingă cercurile
conducătoare de existenţa Mitropoliei
ortodoxe a Transilvaniei până în anul 1701 şi
de nevoie reînfiinţării ei
m La 12 martie 1850, a deschis la Sibiu lucrările
primului Sinod al eparhiei Sibiului, la care au
luat parte 24 de preoţi şi 20 de mireni, printre
care şi Avram Iancu
m Sinodul a adresat un memoriu Curţii din Viena
prin care a cerut restaurarea vechii Mitropolii
a Transilvaniei
m S-au adresat şi alte memorii, prin care se
cerea ieşirea Bisericii Ortodoxe Române din
Transilvania, de sub jurisdicţia Mitropoliei
sârbeşti din Carloviţ şi reînfiinţarea vechii
Mitropolii proprii pentru românii ortodocşi
m La data de 24
decembrie 1864, se
aprobă reînfiinţarea
vechii mitropolii a
Tranilvaniei iar n
fruntea ei să fie ales
Ôaguna purtând titlul
de Mitropolit al
Transilvaniei.
m A fost convocat un Congres naţional -
bisericesc al românilor ortodocşi din întreaga
Mitropolie în perioada septembrie - octombrie
1868, când a fost prezentat şi aprobat şi
³ STATUTUL ORGANIC AL BISERICII
ORTODOXE ROMÂNE DIN TRANSILVANIA´
m Principiile de bază ale Statutului Organic
erau: autonomia Bisericii faţă de stat şi
sinodalitatea.
m ïncă din anul 1850 s-a hotărât ca preoţii
să funcţioneze ca directori şcolari.
m ïn 1852, Şaguna a cerut ca fiecare parohie
să îşi ridice un edificiu şcolar, iar ca
manuale, puteau fi utilizate doar cele care
erau editate în tipografia de la Sibiu.
m Se cunosc un număr de 25 de manuale,
scrise la îndemnul lui Şaguna.
m La sfârşitul arhipăstoririi sale , erau în
eparhie 800 de şcoli, dintre care cel puţin
jumătate au fost înfiinţate sub el.
m ïn 1870 a rânduit ca în fiecare parohie să
se ţină cursuri serale pentru ³neştiutorii
de carte´.
m ïn ce prive te alte categorii de  coli, arhiereul
Ôaguna a plănuit să înfiin eze 6 gimnazii
superioare (licee), 6 gimnazii inferioare (cu 4
clase)  i 6  coli zise reale (sau tehnice) în
diferite orase transilvănene, cu limba de
predare română. A fost posibil însă, să
înfiin eze doar un gimnaziu la Bra ov în 1850,
urmat de un gimnaziu inferior la Brad (1868),
pentru că puterea de stat habsburgică nu  i-a
dat acordul la mai multe.
m ³Pentru deschiderea
gimnaziului în Hălmagiu a
militat şi proiectul de
organizaţie şcolară a
mitropolitului Andrei
Şaguna, care prevedea:
deschiderea unei şcoli reale,
sau gimnaziu sau liceu real
în Hălmagiu", dar aflându-
se o casă mai potrivită în
Brad, s-a înfiinţat acolo
gimnaziu în anul 1869´.
m Cea mai importantă fundaţie de
stipendii a românilor din
Transilvania secolului al XIX-lea
a fost Fundaţia Gojdu, întocmită
pe baza testamentului lui Emanuil
Gojdu, redactat în 1869. Acesta a
dispus ca cea mai substanţială
parte a averii sale să fie lăsată
Äîn întregul ei acelei părţi a
naţiunei române din Ungaria şi
Transilvania, care se ţine de legea
răsăriteană ortodoxă³ avocat de
succes  i patriot ardelean de
origine aromână, luptător
neobosit pentru drepturile
românilor din Transilvania.
m S-a îngrijit de soarta elevilor
lipsiţi de mijloace materiale,
acordând burse din veniturile
proprii, fie prin fundaţiile pe care
le-a înfiinţat în acest sens:
³FUNDAŢIA GOJDU´-înfiinţată
la îndemnul său.
m ïn 1850 s-a hotărât
înfiinţarea unui
institut teologic-
pedagogic ce astăzi
îi poartă numele,
urmând ca
absolvenţii acestuia
să funcţioneze şi ca
învăţători înainte de
hirotonie.
m S-a preocupat şi de formarea unor cadre
didactice corespunzătoare pentru şcoala
teologică - pedagogică din Sibiu, trimiţând
aproape anual, pe cel mai bun absolvent la
una din universităţile apusene.
m Andrei Ôaguna a fost primul ierarh care ´a
chemat´ pe românii ardeleni la o via ă nouă,
de libertate  i demnitate na ională. A reu it să
înfrângă toate uneltirile, să zdrobească toate
ac iunile adversarilor  i să ridice biserica sa
din situa ia jalnică în care se găsea, la o
strălucire cum nu avuse până atunci.
6

6
6

 
m Personalitatea excepţională a marelui Arhiereu Andrei Şaguna şi
activitatea sa, fără egal desfăşurată pe toate planurile atât bisericesc
, cultural cât şi politic reprezintă una din cele mai voluminoase
capitole din istoria bisericii nostre .

m Mitropolitul Andrei Şaguna împărtăşeşte prin circularele sale

sfaturile sale multe şi variate în ceea ce priveşte darul preoţiei si
valorile culturale şi sufleteşti, în circularele sale se regăseşte un
adevarat program de muncă social pedagogică deoarece consideră
că acestea se impletesc cu educaţia tinerilor si starea morală şi
materială a ţaranilor insistând pentru a se cultiva şi învăţa cele mai
potrivite învăţături creştineşti.
m ïn centrul acestei acţiuni Şaguna vrea să pună cu orice preţ preotimea ,
considerând că d ela preot trebuie să pornească toate îndemnurile
bune
m Pentru a se convinge că toate pe care el le-a cerut o să se înfaptuiască
efectuează vizite canonice prin sate .
m Sub îndrumarea lui Andrei Şaguna se retipăreşte Chiriacodromion ±
Cuvântari bisericeşti pentru fiecare duminica a anului , această ediţie
şaguniană cuprinde numai 58 de predici duminicale iar pe lânga un
adaos de 26 de Cuvântări pentru Sărbătorile domneşti de peste an
întocmite de însuşi ŞagunaR
m Aceste cuvântări sunt uşoare şi pline de elocvenţă, alcătuite dintr-
un stil uşor şi potrivit , pe înţelesul poporului arată pretutindeni
marea însemnătate a prasnicelor împărăteşti , descrie vieţile
sfinţilor şi în tot locul dezvoltă duhul cel adevărat al bisericii
creştine
m Mitropolitul Şaguna avea credinţa că preoţii o vor folosi în fiecare
duminică şi sărbătoare pentru a cuvânta în biserică, utilizându-se
astfel de învăţătura de care el a încercat să le-o pună la dispoziţie
m Din extraordinara activitate a lui Şaguna se desprinde luminos
adevarul, că el nu şi-a irosit nicio strădanie în zadar. Tot ce a făcut,
a făcut să rodească spre lauda lui Dumnezeu,a Bisericii şi pentru
folosul de creştinilor
m 4



 
-Sfanta Scriptură,
-Cărţile bisericeşti de ritual
-Alte cărţi de predici folosite ca izvoare
-Istoria bisericească
-Patrologia

å 


 
- Puterea de rodire a cuvantului lui Dumnezeu
˜ sfânta datorie a crestinului de a-1 asculta;

˜ neţărmurita încredere în purtarca de grijă a Părintelui ceresc

˜ cuviincioasă atitudine de viaţa religioasă creştină

m å


Predicile lui Şaguna din punct de vedere al formei omiletice sunt
predici tematice, fiecare predică dezoltă o temă , are la bază temeiuri
scripuristice şi le încheie cu îndrumări practice .

m Şaguna a ajuns să-şi dezvolte un stil personal simplu , limpede ,

sincer , cald reuşind să povăţuiască asemeni unui părinte .Stilul fiind
o îmbinare a stilului bisericesc cu cel popular, reuşind astfel să
expună cât mai clar gândurile şi sentimentele sale prin predicile sale