Margareta CONFEDERAT

CURS
DE
ANATOMIE, HISTOLOGIE, EMBRIOLOGIE

IA{I, 2002
 CUPRINS

Capitolul 1 Defini]ia [i importan]a disciplinei de Anatomie, histologie, embriologie.……….1

1.1 Defini]ia disciplinei de Anatomie, histologie, embriologie …………………………………...1
1.2 Importan]a disciplinei de Anatomie, histologie, embriologie pentru zootehnie ………….5
1.3 Principiile de baz\ ale Anatomiei ……………………………………………………….….….….6
1.4 Terminologia utilizat\ `n studiul anatomic ………………………………………………………6
1.5 Elemente de orientare. Axe. Planuri ………………………………………………………………7

Capitolul 2 Examinarea preparatelor histologice [i punerea `n eviden]\ a componentelor

celulare [i a structurii diferitelor ]esuturi [i organe…………………………….….10
2.1 Tehnica microscopic\ [i histologic\ ………………………………………………………..…..10
2.1.1 Tehnica microscopic\ …………………………………………………………………….10
2.2 Tehnica execut\rii preparatelor histologice permanente prin metoda sec]ion\rii la parafin\ …..13

Capitolul 3 Alc\tuirea corpului animal ……………………………………………………………...16

3.1 No]iuni despre celula animal\, ]esuturi, organe, aparate [i sisteme ……………………..16
3.1.1 Celula animal\-defini]ie, structur\, morfologie ……………………………………………..16
3.1.1.1 Diviziunea celular\ ………………………………………………………………..…….19
3.1.1.1.1 Diviziunea celular\ direct\ ………………………………………………….19
3.1.1.1.2 Diviziunea celular\ indirect\ ..……………………………………………....21
3.1.1.2 Cromozomii-defini]ie, structur\ [i tipuri ……………………………………………….25
3.1.1.3 No]iuni de fiziologia celulei …………………………………………………………….27
3.1.2 }esuturile animale ………………………………………………………………………………..31
3.1.2.1 Generalit\]i ………………………………………………………………………………31
3.1.2.2 }esuturile epiteliale …………………………………………………………………….31
3.1.2.3 }esuturile conjunctive ………………………………………………………………….36
3.1.2.4 }esutul muscular ……………………………………………………………………….43
3.1.2.5 }esutul nervos …………………………………………………………………………..45
3.1.2.6 }esutul sanguin …………………………………………………………………………49
3.1.3 No]iuni generale de embriologie …………………………………………………………… 52
3.1.3.1 Spermatogeneza ………………………………………………………………………..52
3.1.3.2 Ovogeneza ………………………………………………………………………………55
3.1.3.3 Fecunda]ia ………………………………………………………………………………58
3.1.3.4 Segmenta]ia la mamifere …………………………………………………………..….59
3.1.3.6 Anexele fetale …………………………………………………………………………...61

Capitolul 4 Aparatul de sus]inere [i mi[care ……………………………………………………...64

4.1 Scheletul animalelor domestice ………………………………………………………………….64
4.1.1 Scheletul membrelor anterioare …………………………………………………………68
4.1.2 Scheletul membrelor posterioare ………………………………………………………..76
4.1.3 Scheletul trunchiului ………………………………………………………………………83
4.1.4 Scheletul capului …………………………………………………………………………..92
4.2 Articula]iile [i mecanismul lor de ac]iune …………………………………………………...…99
4.2.1 Articula]iile membrelor anterioare ……………………………………………………..101
4.2.2 Articula]iile membrelor posterioare ……………………………………………………102
4.2.3 Articula]iile trunchiului …………………………………………………………………..103
4.2.4 Articula]iile capului ………………………………………………………………………104
4.3 Anatomia [i fiziologia mu[chilor scheletici ………………………………………………….105
4.3.1 Conforma]ia, structura, forma [i rolul mu[chilor ……………………………………..105
4.3.2 Mu[chii membrelor anterioare …………………………………………………………111
4.3.3 Mu[chii membrelor posterioare ………………………………………………………..113
4.3.4 Mu[chii trunchiului ……………………………………………………………………….116
4.3.5 Mu[chii capului …………………………………………………………………………..119
4.3.6 Delimitarea principalelor grupe musculare pe animalul viu …………………………123
4.4 Regiunile corporale la animalele domestice …………………………………………………124
4.4.1 Delimitarea regiunilor corporale ………………………………………………………..124
4.4.1.1 Regiunile capului ……………………………………………………………...124
4.4.1.2 Regiunile gâtului ………………………………………………………………125
4.4.1 3 Regiunile trunchiului ………………………………………………………….125
4.4.1.4 Regiunile membrelor anterioare …………………………………………….126
4.4.1.5 Regiunile membrelor pelvine ………………………………………………..127
4.4.2 Regiunile de m\cel\rie la porc [i vac\ ………………………………………………..127
Capitolul 5 Morfologia [i fiziologia sistemului nervos …………………………………………128
5.1 Sistemul nervos al vie]ii de rela]ie …………………………………………………………….129
5.1.1 Sistemul nervos central ………………………………………………………………129
5.1.1.1 M\duva spin\rii ………………………………………………………………129
5.1.1.2 Encefalul ………………………………………………………………………133
5.1.1.3 Meningele ……………………………………………………………………..141
5.1.2 Sistemul nervos periferic …………………………………………………………….142
5.1.2.1 Nervii cranieni …………………………………………………………………143
5.1.2.2 Nervii spinali …………………………………………………………………..146
5.1.2.3 Nervii membrelor ……………………………………………………………...147
5.2 Sistemul nervos al vie]ii vegetative ……………………………………………………………148
Capitolul 6 Morfologia [i fiziologia organelor de sim] ………………………………………….153
6.1 Analizatorul cutanat ………………………………………………………………………………154
6.1.1 Pielea ………………………………………………………………………………………………154
6.1.2 Produc]iile cornoase ale pielii …………………………………………………………………...156
6.2 Analizatorul gustativ ……………………………………………………………………………...160
6.3 Analizatorul olfactiv ………………………………………………………………………………161
6.4 Analizatorul vizual ………………………………………………………………………………..162
6.5 Analizatorul acustico-vestibular ……………………………………………………………….166
6.6 Glandele cu secre]ie intern\ ……………………………………………………………………172
 Capitolul 1
Defini]ia [i importan]a disciplinei
de Anatomie, histologie, embriologie

1.1 Defini]ia disciplinei de Anatomie, histologie,

embriologie
Anatomia este o ramur\ a [tiin]elor biologice care studiaz\ forma [i
structura organismelor vii (`n cazul nostru, p\s\rile [i animalele domestice).
Termenul de Anatomie provine de la cuvintele grece[ti „ana“-`n p\r]i
egale [i „temno“-a t\ia; altfel spus, t\ierea `n p\r]i egale a unui organ, aparat sau
sistem ce intr\ `n structura organismelor animale. Anatomia a fost considerat\
mult\ vreme [tiiin]a structurilor animale studiate pe cadavru, urm\rindu-se
cunoa[terea conforma]iei, volumului, culorii, dimensiunilor, raporturilor dintre
diverse organe [i/sau forma]iuni utilizând ca principal mijloc de lucru disec]ia
(disocierea [i/sau t\ierea metodic\).
Anatomia [i-a dobândit numele `n perioada premerg\toare descoperirii
microscopului (1664-Robert Hook) când se practica doar o Anatomie
macroscopic\ (activitatea acesteia oprindu-se doar la limita de vizibilitate a
ochiului). Studiul mai am\nun]it al structurilor situate sub aceast\ limit\ (celulele,
]esuturile [i organizarea intern\ a organelor) se face de c\tre Anatomia
microscopic\.
Anatomia este [tiin]a organismului viu numai pentru cel care, studiind
p\r]ile componente ale acestuia, p\streaz\ permanent `ntregul `n fa]a ochilor.
Anatomia este o ramur\ a Morfologiei.
Morfologia ([tiin]a despre dimensiuni [i forme) studiaz\ alc\tuirea intern\ [i
extern\ a organismelor [i a organelor componente [i rela]iile dintre organe.
Anatomia are leg\turi strânse cu alte ramuri ale Morfologiei: Citologia,
Histologia, Embriologia, Fiziologia etc.
Citologia ([tiin]a despre celule), studiaz\ modul de alc\tuire a celulei [i a organitelor
acesteia, respectiv structura [i func]iile lor.
Histologia este disciplina care studiaz\ caracterelor microscopice ale ]esuturilor din
organismele vii. Organismul viu este un sistem viu, individual (de ex. un animal sau un
microorganism) capabil de reproducere, cre[tere [i `ntre]inere.
Embriologia este disciplina care studiaz\ dezvoltarea organismelor animale `ncepând cu
stadiul de ovul fecundat [i pân\ la eclozare (la p\s\ri) [i/sau na[tere (la mamifere).
Fiziologia este [tiin]a care se ocup\ cu studiul modului de func]ionare a organelor [i a
rela]iilor dintre ele. Studiaz\ procesele biologice se se desf\[oar\ `n organism, dependen]a lor de
form\ [i de condi]iile de existen]\ a organismului [i corelarea lor `ntr-un tot unitar.

Animalele domestice care fac obiectul de studiu al Anatomiei apar]in

claselor Mamifere (Mammalia) [i P\s\ri (Aves) din sub`ncreng\tura Vertebrate
(Vertebrata), `ncreng\tura Cordate (Chordata), regnul Animal (Animalia).
Vertebratele (Vertebrata) sunt cordate (Chordata) superioare al c\ror
schelet axial este reprezentat de coloana vertebral\, cartilaginoas\ sau osoas\.
Corpul acestora este alc\tuit din cap, gât, trunchi, coad\ [i membre. Acestea, la
rândul lor sunt alc\tuite din regiuni [i subregiuni corporale. Atât regiunile cât [i
subregiunile corporale izolate [i p\r]ile corporale componente `n `ntregimea lor,
au o anumit\ a[ezare unele fa]\ de altele prin limite, baz\ anatomic\, dimensiuni
[i direc]ii.
Datorit\ gradului ridicat de diferen]iere [i specializare a ]esuturilor,
organelor [i sistemelor, a schimburilor de substan]e la care acestea iau parte [i a
gradului de dezvoltare a creierului, Vertebratele se afl\ `n vârful arborelui

-1-
filogenetic al Regnului Animal (Animalia) [i populeaz\ aproape toate spa]iile de
via]\ ale Terrei.
Dup\ modul de organizare, morfologia sistemelor [i a modului de via]\,
Vertebratele se sub`mpart `n 7 clase: ciclostomi (Cyclostomata), pe[ti
cartilagino[i (Chondrichtyes), pe[ti oso[i (Osteichtyes), amfibieni (Amphibia),
reptile (Reptilia), p\s\ri (Aves) [i mamifere (Mammalia).
™ Ciclostomii (Cyclostomata) sunt vertebratele primitive acvatice cu schelet
cartilaginos slab dezvoltat [i `not\toare nepereche; coarda dorsal\ se men]ine pe
toat\ durata vie]ii, nu au f\lci, gura este adaptat\ pentru supt [i prezint\ din]i
corno[i (de ex.: lupul-de-mare, chi[carul).
™ Pe[tii cartilagino[i (Chondrichtyes) sunt animale acvatice cu schelet cartilaginos
prezent pe toat\ durata vie]ii. Corpul este alc\tuit din cutia cranian\ [i oasele fe]ei
(f\lci), coloana vertebral\-care p\streaz\ r\m\[i]e din coarda dorsal\ [i centurile
de prindere ale aripioarelor perechi. Au 5 orificii branhial, dar nu au vezicul\
`not\toare (de ex.: rechinul, calcanul).
™ Pe[tii oso[i (Osteichtyes) sunt animale acvatice cu schelet osos care p\streaz\
r\m\[i]e vagi ale coardei dorsale. Ou\le sunt depuse `n ap\ [i fecundate `n afara
corpului. Temperatura corpului este variabil\. Sistemul circulator este simplu [i
`nchis. Tegumentul este acoperit cu solzi. Au respira]ie branhial\ [i vezic\
`not\toare (de ex.: crapul, pl\tica, ]iparul, c\lu]ul-de-mare).
™ Amfibieni (Amphibia) sunt poikiloterme care tr\iesc `n zone umede sau `n ap\ [i au
piele sub]ire prev\zut\ cu numeroase glande sebacee. Majoritatea are membrele
bine dezvoltate cu 4 degete la membrele anterioare [i 5 degete la membrele
posterioare. Ou\le prezint\ un `nveli[ gelatinos [i sunt depuse `n ap\. Fecunda]ia
este extern\. Larvele respir\ prin branhii (interne sau externe). Adul]ii au respira]ie
pulmonar\ [i cutanat\ (de ex.: salamandra, broasca-de-balt\ sau de-câmp).
Poikilotermie-varia]ia pasiv\ a temperaturii interne a corpului `n func]ie de temperatura
mediului extern; toate animalele cu excep]ia p\s\rilor [i a mamiferelor, de[i nu sunt capabile s\
men]in\ constant\ temperatura corpului, pot ac]iona astfel `ncât s\ compenseze temperatura prea
mare sau prea mic\.

™ Reptile (Reptilia) sunt tetrapode terestre, poikiloterme, cu respira]ie pulmonar\,

tegument uscat, `ngro[at [i acoperit cu solzi corno[i. Cu excep]ia [erpilor, prezint\
membre bine dezvoltate terminate cu degete prev\zute cu gheare. ~n urma
fecunda]iei interne, sunt depuse ou\le protejate de o coaj\ pergamentoas\ din care
apar puii (de ex.: [opârle, iguane, [erpi-vipera, boa, [arpele-cu-clopo]ei, broa[te
]estoase de uscat, de lac crocodilul-de-Nil, Gange, aligatorul).

™ P\s\ri (Aves) sunt vertebrate homeoterme cu respira]ie de tip pulmonar [i

piele uscat\ acoperit\ cu pene. Membrele anterioare sunt transformate `n
aripi. Ca urmare a adapt\rii la deplasarea prin zbor, cutia toracic\ este extrem
de stabil\ [i unele oase sunt pneumatice (pline cu aer). Pulmonii prezint\
forma]iuni anexe denumite saci pulmonari. ~n urma fecunda]iei interne se
depun ou\ cu coaj\ calcaroas\ care ulterior vor fi clocite.
Homeotermie-men]inerea temperaturii interne a corpului la o valoare relativ constant\ a
corpului prin intermediul unor procese metabolice care contracareaz\ fluctua]iile de temperatur\
din mediul ambiant (la p\s\ri-30-40ºC; la mamifere-36-38ºC).

Clasa P\s\ri cuprinde 18 ordine, `ns\ preocup\rile cre[terii p\s\rilor

domestice se limiteaz\, `n principal, la 11 genuri din 3 familii [i 3 ordine:
™ ordinul ANSERIFORMES (Palmipede) cuprinde genurile: Anser,
Cygnopsis, Chenalope [i Cygnus (gâ[tele) [i Anas [i Carina din familia
Anatidae (ra]ele);
™ ordinul GALLIFORMES (Galinacee) cuprinde genurile: Gallus (g\ina),
Meleagris (curca), Numida (bibilica), Pavo (prepeli]a), Phasianus (fam.
Phasianidae-fazanul), Perdix (din subfam. Peridinae-potârnichea);
™ ordinul COLUMBIFORMES cuprinde genul Columba (fam. Columbidae-
porumbelul).

-2-
™ Clasa Mamifere (Mammalia) cuprinde tetrapode homeoterme cu respira]ie de
tip pulmonar [i piele uscat\, bogat\ `n glande [i protejat\ de un `nveli[ pielos.
Fecunda]ia este intern\, embrionul se dezvolt\ `n uterul mamei [i este
aprovizionat cu substan]e nutritive [i oxigen prin intermediul cordonului
ombilical. Schimbul de substan]e se realizeaz\ la nivelul placentei. Dup\
na[tere, puii sunt hr\ni]i, un timp, cu laptele produs de glandele mamare.
Clasa Mamifere cuprinde numeroase supraordine [i ordine: insectivore
(chi]canul), roz\toare ([oarecele-de-cas\), cetaceele (balena-cu-cocoa[\),
carnivore (tigrul), pinipede (morsa), proboscidieni (elefantul), primate (gorila)
etc din care prezint\ importan]\: supraordinele: UNGULATA (ungulate),
CARNIVORA (carnivore) [i GLIRES (roz\toare).
I. Supraordinul UNGULATA are cei mai mul]i reprezenta]i printre
mamiferele domestice [i care apar]in ordinelor PERRISODACTYLA [i
ARTIODACTYLA.
Ordinul PERRISODACTYLA cuprinde familia EQUIDAE din care face
parte calul [i m\garul. Sunt animale monodactile. Principala caracteristic\ a
acestui grup de erbivore o constituie reducerea num\rului de degete, astfel `ncât
sprijinul se face, la fiecare membru, pe unicul deget III (foarte dezvoltat [i protejat
la extremitatea liber\ de copit\) Stomacul este simplu iar intestinul gros este
foarte dezvoltat [i `n special cecum-ul [i colonul ascendent. Din `mperecherea
acestor 2 reprezentan]i (calul-Equus caballus [i m\garul-Equus asinus-mamifer
cu talie mai mic\ decât a calului [i urechile mai lungi) apar hibrizii cunoscu]i sub
denumirea de catâr (Equus mulus-produsul `ncruci[\rii dintre m\gar [i iap\) [i
bardou (Equus hinnus-produsul `ncruci[\rii dintre arm\sar [i m\g\ri]\).
Ordinul ARTIODACTYLA cuprinde mai multe familii [i subfamilii ce
apar]in subordinelor RUMINANTIA [i SUIFORMES.
Caracteristic pentru reprezentan]ii subordinului RUMINANTIA
(rumeg\toare) este c\, sprijinul se face, la fiecare membru, pe degetele III [i IV,
`n timp ce la reprezentan]ii subordinului SUIFORMES (porcine) pe degetele
secundare II [i V care `ns\ sunt mult reduse. Extremitatea degetelor este protejat\
de ongloane.
Subordinul RUMINANTIA (rumeg\toare)-include animale rumeg\toare,
erbivore, cu stomacul compartimentat, foarte dezvoltat [i adaptat pentru rumegare.
Osul incisiv este lipsit de denti]ie, caninii superiori lipsesc, iar caninii inferiori au
aspect incisiform, al\turându-se denti]iei incisive. Prezen]a coarnelor, situate
simetric `n regiunea frontal\, este o alt\ caracteristic\ cu toate c\ nu este specific\
pentru to]i reprezentan]ii acestui ordin. Cornul are ca baz\ anatomic\ procesul
cornual al frontalului [i care, la rumeg\toarele domestice are aspect cavitar
(denumirea de Cavicornia). Cornul este acoperit la exterior de o mas\ cornoas\ ce
cre[te `n permanen]\. Femelele au numai mamele inghinale. Rumeg\toarele
domestice apar]in familiei BOVIDAE [i cuprinde subfamiliile:
™ BOVINAE-are ca reprezentant boul (Bos taurus). Coarnele sunt prezente la ambele
sexe, au pozi]ie transversal\ [i sunt mult `ndep\rtate de orbit\. Unele rase pot fi
lipsite de coarne. Capul osos are o conforma]ie particular\. Femelele au dou\ perechi
de mamele care formeaz\ ugerul.
™ OVINAE-are ca reprezentant oaia (Ovis aries). Coarnele sunt prezente numai la
mascul, situate deasupra orbitelor [i au form\ elicoidal\. ~nveli[ul pilos este foarte des
[i formeaz\ lâna. Femela are o singur\ pereche de mamele.
™ CAPRINAE-are ca reprezentant capra (Capra hiscus). Ambele sexe prezint\ coarne
verticale [i pu]in recurbate spre `napoi.~nveli[ul pilos este rar [i aspru. ~n regiunea
b\rbiei se afl\ o adev\rat\ barb\. Coada este scurt\, aplatizat\ [i recurbat\ `n sus.
Femela are o singur\ pereche de mamele, cu mamelele foarte dezvoltate.

-3-
 Subordinul SUIFORMES (porcine)-are ca singur reprezentant domestic
porcul din familia SUIDAE (Sus scrofa domesticus). Porcul este un animal
omnivor cu denti]ie complex\. Caninii sunt deosebit de puternici, `n special la vier
(au rol de ap\rare) [i o cre[tere continu\. Stomacul este simplu. Capul este masiv
[i legat de trunchi printr-un gât scurt. Este prezent osul râtului. Pielea este groas\,
cu peri rari [i aspri. Coada este scurt\ [i r\sucit\. Femela prezint\ numeroase
mamele dispuse pe dou\ rânduri, `n regiunile: pectoral\, abdominal\ [i inghinal\.
II. Supraordinul CARNIVORA (carnasiere) reprezint\ un grup de
mamifere pentadactile, cu degetele `ndep\rtate [i prev\zute cu gheare. Degetul I
este redus sau uneori lipse[te. Caninii sunt foarte puternici. Stomacul este simplu
[i se continu\ cu un intestin scurt. ~n structura penisului intr\ un os caracteristic.
Speciile domestice fac parte din familiile CANIDAE [i FELIDAE.
Familia CANIDAE-are ca reprezentant domestic câinele (Canis familiaris). Este un
animal digitigrad (sprijinul se face pe degete) [i gheare neretractile. Asupra speciei, omul a avut o
influen]\ deosebit\, creând numeroase rase cu morfologie extern\ variat\.
Familia FELIDAE-are ca reprezentant domestic-pisica (Felis catus) care [i-a p\strat
caracterele unui animal de prad\. Are posibilitatea de a se c\]\ra, un sim] deosebit al echilibrului
[i membre digitigrade. Urechile sunt scurte. Din]ii sunt ascu]i]i. Coada este, `n general lung\ [i
are rol important `n men]inerea echilibrului.

III. Supraordinul GLIRES (roz\toare) cuprinde mamifere care prezint\

particularit\]ile legate de denti]ie. Incisivii, `n general 4, sunt dispu[i 2 superiori [i
2 inferiori [i au o cre[tere continu\. Lipsesc caninii, f\când loc unui spa]iu
interdentar foarte mare. Stomacul este necompartimentat. Testiculele se dispun
intra-abdominal `n timpul repausului sexual [i inghinal `n perioda de `mperechere.
Lobii olfactivi sunt foarte dezvolta]i astfel `ncât mirosul este foarte dezvoltat.
Reprezentan]ii acestui ordin au o prolificitate extraordinar\. Dup\ caracteristicile
prezentate la denti]ia incisiv\, acest grup de mamifere se `mparte `n 2 ordine:
LAGOMORPHA [i RODENTIA.
Ordinul LAGOMORPHA are ca reprezentant domestic iepurele-de-cas\ (Oryctolagus
cuniculus) ce apar]ine familiei LEPORIDAE. Se caracterizeaz\ prin urechi lungi [i coad\ scurt\.
Membrele pelvine (cu 4 degete) sunt mai lungi decât cele toracice (prev\zute cu 5 degete). La
nivelul denti]iei, se observ\ 4 incisivi superiori dintre care 2 principali, bine dezvolta]i [i 2
rudimentari dispu[i `n spatele primilor. Intestinul este foarte dezvoltat [i are un cecum enorm
prev\zut cu un apendice cecal.
Ordinul RODENTIA (roz\toarele propriu-zise) cuprinde to]i reprezentan]ii
supraordinului GLIRES (roz\toare) ce prezint\ doar 2 incisivi superiori. Câteva dintre speciile
acestui ordin sunt utilizate ca animale de laborator:
- [obolanul (subordinul Myomorpha, familia Muridae);
- [oarecele (subordinul Myomorpha, familia Muridae, subfamilia Murinae);
- gerbilul (subordinul Myomorpha, familia Muridae);
- hamsterul (familia Cricetidae, subfamilia Cricetinae);
- cobaiul (subordinul Hustricomorpha, familia Cavidae).
Ordinul RODENTIA cuprinde:
- nutria (Myocaster coypus, familia Myocastoridae);
- bizamul (Ondrata zibethica, familia Microtidae);
- castorul (Castor fiber, familia Castoridae);
- chinchilla (Ch. laniger, Ch. brevicaudata [i Ch. rex, familia Chinchillidae);
- marmota (Marmota marmota, familia Sciuridae);
- hârciogul (Cricetus cricetus, familia Cricetidae).

La baza dezvolt\rii tuturor componentelor organismului animal este celula-ou

(sau zigotul). Din aceast\ celul\, prin diviziuni multiple [i procese de diferen]iere ia
na[tere o varietate de celule diferen]iate, `ntre ele, prin form\, structur\ [i aptitudini
func]ionale. Din asocierea celulelor similare `n vederea `ndeplinirii unei anumite func]ii
iau na[tere ]esuturile.
}esuturile sunt structuri variate ca origine [i func]ie [i care nu sunt izolate ci sunt
`n leg\tur\ unele cu altele. Din gruparea ]esuturilor [i prin func]ionarea lor, `mpreun\, se
formeaz\ organele, aparatele [i sistemele.

-4-
 Organul este o grupare de ]esuturi-morfologic individualizate-cu raporturi bine
definite ce lucreaz\ `mpreun\ [i `ndeplinesc o func]ie specific\. ~n general, `ntr-un organ
se deosebe[te parenchimul (format din elementele func]ionale specifice) [i scheletul (sau
stroma) (de ex.: urechile, ochii, pulmoniii, rinichii etc).
Aparatul reprezint\ un complex de organe cu origini [i structuri diferite care
contribuie la `ndeplinirea aceleia[i func]ii fundamentale a organismului. De ex. cavitatea
bucal\, faringele, esofagul, stomacul, intestinul, ficatul [i pancreasul, de[i sunt diferite ca
origine, `mpreun\ contribuie la realizarea digestiei, fiind grupate `n aparatul digestiv.
Sistemul este reprezentat de un complex de organe cu origine comun\ [i `n
structura c\rora se `ntâlne[te un ]esut predominant (de ex.: sistemul nervos este format din
organe `n structura c\rora predomin\ ]esutul nervos).
Luând `n considerare dimensiunile structurilor anatomice studiate [i
metodele de lucru utilizate, distingem studii macro- [i microscopice de anatomie.
Anatomia macroscopic\ studiaz\ organele, aparatele [i sistemele,
bazându-se pe observa]ia macroscopic\ utilizând ca principale metode de lucru:
disec]ia, palparea, desenul, modelul experimental, radiografia, injectarea cu
substan]e de contrast etc. ~n cadrul acesteia se diferen]iaz\:
- Anatomia descriptiv\-studiaz\ forma, culoarea, volumul, consisten]a [i
structura organelor precum [i modul de ansamblare al acestora `n cadrul
fiec\rui aparat sau sistem.
- Anatomia comparativ\-are ca obiect de activitate eviden]ierea caracterelor
morfologice pe baza c\rora se diferen]iaz\ organele provenite de la specii
diferite. Studiul sistematic comparativ, bazat pe criteriul fiziologic, analizeaz\:
™ aparatul de sus]inere [i mi[care (Osteologia, Artrologia [i Miologia);
™ aparatul digestiv;
™ aparatul respirator;
™ aparatul urinar;
™ aparatul genital;
™ aparatul circulator;
™ aparatul nervos;
™ organele de sim].
Anatomia topografic\ analizeaz\ printr-un studiu de sintez\ rapoartele
naturale ce se stabilesc `ntre diferite forma]iuni din cadrul unei regiuni corporale.
Anatomia microscopic\ (sau Histologia) are ca obiectiv principal studiul
structurilor aflate sub limita de vizibilitate cu ochiul liber (celule, ]esuturi [i
organane). Investiga]iile histologice necesit\ aparate m\ritoare (microscoape
optice [i electronice) [i tehnici de lucru complexe [i variate.

1.2 Importan]a disciplinei de

Anatomie, histologie, embriologie pentru zootehnie
Anatomia ofer\ posibilitatea `n]elegerii proceselor biologice [i ale
elementelor necesare desf\[ur\rii activit\]ii practice din domeniul cre[terii
animalelor [i p\s\rilor.
Anatomia nu trebuie perceput\ doar ca un studiu de laborator [i/sau o
disciplin\ pur didactic\ [i obligatorie prin procesul de `nv\]\mânt, aceasta având,
`n cadrul procesului de `nv\]\mânt, un triplu scop:
¾ educativ (cultiv\ munca sistematic\ [i ordonat\ din sala de disec]ie);
¾ [tiin]ific (prin orizontul biologic pe care `l confer\);
¾ practic (prin aplicabilitatea no]iunilor `n cadrul practicii clinice).
Necesitatea practic\ a studiului anatomic este exprimat\ prin capacitatea de
`n]elegere a morfologiei organismului viu pornind de la o analiz\ sistematic\ a
structurilor corelate `n permanen]\ cu raporturile lor din organismul viu.
~n contextul actual, având informa]ii de anatomie, fiziologie, nutri]ie,
genetic\, reproduc]ie etc, cresc\torii de animale vor putea sesiza modificarea
formei [i/sau a func]iei unui organ, vor putea `n]elege mai rapid [i mai bine

-5-
semnifica]ia [i gravitatea modific\rii astfel `ncât s\ intervin\ `n timp util pentru a
remedia afec]iunea. Nu este posibil\ selec]ia sau aplicarea unor tehnici noi [i
moderne din genetic\ pentru ameliorarea raselor de animale dac\ un cresc\tor de
animale nu dispune de cuno[tin]e solide de Anatomie.

1.3 Principiile de baz\ ale Anatomiei

La baza Anatomiei st\:
™ principiul omologiei-indic\ faptul c\, organele sunt diferite ca form\ dar
echivalente ca origine embrionar\ [i filogenetic\ (de ex. aripa de la pas\re [i
membrele anterioare de la mamifere);
™ principiul analogiei-arat\ c\ organele sunt asem\n\toare dar totu[i diferite `n
plan ontogenetic;
™ principiul convergen]ei-indic\ asem\n\ri aparente produse de procesul de
adaptare la condi]ii de mediu asem\n\toare;
™ principiul corela]iei-indic\ faptul c\, organe diferite s-au modificat simultan
datorit\ leg\turilor dintre ele (a fost formulat de G. Cuvier);
™ principiul conexiunilor-permite recunoa[terea unor organe diferite ca form\,
prin p\strarea acelora[i rapoarte fa]\ de organele esen]iale (de ex. sistemul
nervos [i vascular);
™ principiul embriologiei-indic\ faptul c\ dezvoltarea embrionar\ (sau
ontogeneza) este o ,,recapitulare“ scurt\ a dezvolt\rii filogenetice;
™ principiul unit\]ii dintre structur\ [i func]ie-indic\ o rela]ie bilateral\,
astfel c\, cele dou\ elemente formeaz\ o unitate indivizibil\ ce se influen]eaz\
[i se condi]ioneaz\ reciproc;
™ principiul diferen]ierii [i integr\rii-arat\ c\, odat\ cu diferen]ierea
crescând\ a formelor [i func]iilor, cre[te dependen]a organelor unele de altele
[i de organism ca `ntreg, astfel `ncât, procesul de integrare este mai profund;
™ principiul unit\]ii dintre organism [i condi]iile de existen]\-relev\ faptul
c\ organismul [i mediul `n care acesta tr\ie[te formeaz\ o unitate, [i, varia]iile
mediului determin\ apari]ia unor modific\ri structurale la nivelul
organismului.

1.4 Terminologia utilizat\ `n studiul anatomic

Termenii [tiin]ifici utiliza]i `n Anatomia animal\ sunt identici cu cei
utiliza]i `n Anatomia omului, completând lista acestora cu anumi]i termeni
proprii, relativ pu]ini [i care nu pot fi g\si]i `n terminologia altor [tiin]e.
Terminologia anatomic\ (sau nomenclatura) folose[te limba latin\, larg
r\spândit\ `n Evul Mediu printre oamenii de [tiin]\, `n special naturali[ti [i
medici.
Forma]iunile anatomice au primit, la `nceput, denumiri „vulgare“ `n func]ie
de asem\narea lor cu unele obiecte din jur (de ex.: „crista galli“-creasta
coco[ului, „sesamoid“-ca o s\mân]\ de susan; „pisiform“-`n form\ de bob de
maz\re; „coccys“-gr. hokokkyx-cuc sau osul „coccigian“-care la om este
asem\n\tor cu ciocul de cuc; „sacrum“-la romani sacru semnific`nd sfânt. La
cestea se adaug\ [i denumiri care aveau o semnifica]ie func]ional\ (de ex.:
„jejun“-din lat. ieiunus-`nseamn\ gol; „arter\“-gr. arteria-semnific\ canal cu aer
deoarece, `n Antichitate, se credea c\, prin aceste vase circul\ aer, neg\sindu-se
sânge `n arterele cadavrelor).
~n Anatomie s-au adoptat [i unele denumiri de provenien]\ hipologic\
(,,hipo“-lat. cal). ~n limba român\, cuvintele au fost introduse sub influen]a {colii
franceze de c\tre Prof. Ion Andronic, absolvent al {colii Veterinare de la Alfort-

-6-
Fran]a, `ntemeietorul (`n 1851) {colii Veterinare din Bucure[ti [i profesor de
„exteriorul animalelor domestice“. Astfel, multe dintre aceste denumiri sunt [i
ast\zi `n uz, ca de exemplu: bar\, crup\, graset, jaret, bulet, gona[e, flanc etc.
La `nceputul acestui secol, ca urmare a public\rii unui num\r mare de
lucr\ri [tiin]ifice, a constituirii societ\]ilor anatomice [i a schimburilor
interna]ionale, a ap\rut necesitatea stabilirii unui acord asupra totalit\]ii
termenilor anatomici, lucru care s-a [i concretizat prin apari]ia Primei
nomenclaturi anatomice veterinare interna]ionale denumit\ Nomina-Anatomica
Veterinaria (N.A.V.).
Aceasta este valabil\ [i ast\zi [i cuprinde circa 6 000 termeni cu
coresponden]\ la 8 specii de mamifere domestice. Lista a fost aprobat\ pentru
prima dat\ `n 1963 la Hanovra (`n Germania), revizuit\ apoi `n 1965 la Gessen (`n
Germania) [i 1967 la Alfort `n Fran]a (localit\]i cu contribu]ii importante `n
dezvoltarea [tiin]elor biologice, `n general, [i a Anatomiei `n mod special). Ultima
revizuire a avut loc `n 1973 la Viena (`n Austria). Nomenclatura anatomic\
pentru p\s\ri apare `ntr-o anex\ a N.A.V. pentru animale.
~n descrierile pe care le vom face `n continuare vom utiliza Nomina
Anatomica Veterinaria (N.A.V.) care ]ine cont de pozi]ia normal\ patruped\ a
mamiferelor domestice [i de o serie de abrevieri (sau prescurt\ri):
A - artera
M. - mu[chiul
aa - artere Gl. - Gland\ Lig. - ligament
m. - mu[chiului
a - arterei Ggl. - ganglion Ln. - limfocit
mm. - mu[chi
Art. - articula]ie
N. - nervul V. - vena
Por]. - por]iunea Reg. - regiunea
n. - nervului v. - venei
Proc. - procesul R. - ramura
nn. - nervi vv. - vene

1.5 Elemente de orientare. Axe. Planuri

Pentru a facilita descrierea, corpul animal este sec]ionat `n sens
„simbolic“ de planurile conven]ionale:
¾ median (sau sagital)-`mparte corpul `n 2 jum\t\]i egale (stâng\ [i dreapt\); pentru a
indica apropierea de acest plan se folose[te termenul de medial [i `ndep\rtarea fa]\
de acest plan se folose[te termenul de lateral;
¾ paramediane (sau parasagitale)-sunt reprezentate de o serie de planuri paralele cu
planul median;
¾ transversale (sau segmentale)-sunt corespunz\toare pentru planurile perpendiculare
pe axul longitudinal al corpului;
¾ dorsale (sau orizontale)-sunt paralele la suprafa]a dorsal\ a corpului [i
perpendiculare pe planurile median [i transversal.
La membre, pentru a indica apropierea acestora de trunchi se utilizeaz\
termenul de proximal; pentru a indica apropierea de extremitatea liber\ a
membrului se utilizeaz\ termenul de distal.
Pentru a indica pozi]ia [i orientarea `n corp a forma]iunilor descrise se
folosesc termenii de: cranial (indic\ apropierea de cap) [i caudal (indic\ direc]ia
opus\). Ace[ti 2 termeni sunt folosi]i pentru forma]iunile de la gât [i trunchi ca [i
pentru p\r]ile membrelor situate proximal fa]\ de carp [i tars.
Pentru forma]iunile de la cap se folosesc termenii de rostral (sau oral)
când se indic\ apropierea fa]\ de bot [i aboral, pentru extremitatea opus\.
De asemenea, se utilizeaz\ [i termenii de:
- dorsal indic\ apropierea de acea parte a gâtului [i a trunchiului dispus\
deasupra planului orizontal (termenul se poate utiliza [i pentu suprafe]ele ce
apar]in capului, cozii [i membrelor, `ns\ numai distal fa]\ de carp [i tars);
- ventral reprezint\ termenul cu semnifica]ie opus\ precedentului (respectiv
`ndep\rtarea).

-7-
 Pentru membre, distal fa]\ de carp, opusul termenului dorsal este palmar
pentru membrul toracic [i respectiv plantar pentru membrul pelvin.
Pentru degete, se folosesc termenii specifici:
- axial (sau concentric)-arat\ apropierea fa]\ de axul longitudinal al
membrului;
- abaxial (sau excentric)-are semnifica]ie opus\ (`ndep\rtarea).
De men]ionat c\, pentru degetul III de la solipede se folosesc termenii de
medial [i lateral.
Pozi]ia fa]\ de suprafa]a corpului este apreciat\ prin termenii: superficial-
profund [i extern-intern.

Fig. 1 Vedere general\ asupra principalelor grupe de animale

-8-
 Fig. 2 Alc\tuirea corpului la mamifere

Fig. 3 Planurile conven]ionale de orientare

-9-
 Capitolul 2
Examinarea preparatelor histologice
[i punerea `n eviden]\ a componentelor celulare
[i a structurii diferitelor ]esuturi [i organe

2.1 Tehnica microscopic\ [i histologic\

Pentru studiul celulelor [i ]esuturilor se utilizeaz\ microscoapele optice [i
electronice la care se examineaz\ preparate histologice din ]esuturi [i organe.
2.1.1 Tehnica microscopic\
Tehnica microscopic\ presupune studierea structurilor aflate sub limita
de vizibilitate cu ochiul liber utilizând aparate m\ritoare denumite microscoape [i
metode de investiga]ie histologic\, histochimic\ [i experimental\. Astfel este
posibil\ studierea structurilor fixe [i morfo-fiziologia structurilor vii.
Microscopul optic este un aparat de m\rit ce utilizeaz\ ca surs\ de radia]ie
fotonul-elementul din spectrul undelor electromagnetice. Microscopul fotonic
obi[nuit se compune din p\r]ile: mecanic\, optic\ [i sursa de lumin\ (fig. 2.1).

Fig. 2.1 Microscopul optic

1-talpa microscopului; 2-coloana; 3-platina; 4 [i 5-dispozitivul de mi[care a platinei;
6-sursa de lumin\; 7-condensatorul; 8-macro- [i microviza; 9-tubul microscopului;
10-revolverul; 11-obiective; 12-ocularul

- 10 -
 ¾ Partea mecanic\ (sau stativul microscopului) este construit\ din metal,
reprezint\ suportul pentru partea optic\ [i sursa de lumin\ [i include:
™ talp\ (sau piciorul microscopului)-este piesa ce asigur\ stabilitatea aparatului [i are
`nglobat\ sursa de lumin\, oglinda proiectoare [i diafragmul;
™ coloana-este ata[at\ piciorului microscopului printr-un dispozitiv de articula]ie [i
sus]ine: platina (sau m\su]a microscopului), tubul [i dispozitivul de punere la
punct a imaginii;
™ platina-este dispozitivul pe care se fixeaz\ preparatul histologic. Are form\ rotund\
sau p\trat\, este dispus pe axul optic al microscopului [i `n centru prezint\ o
deschidere (rotund\ sau dreptunghiular\) prin care trec razele de lumin\ spre
preparat. Cu ajutorul a dou\ vize laterale, platina se poate deplasa `n plan orizontal `n
vederea examin\rii preparatului pe toat\ suprafa]a sa. Pe fa]a superioar\ prezint\
dou\ dispozitive de fixare a preparatului histologic denumite vale]i [i o rigl\ gradat\
destinat\ reper\rii unor teritorii de pe suprafa]a preparatului;
™ tubul-are montat, la extremitatea superioar\, sistemul ocular [i `n partea inferioar\
sistemul-obiectiv. Cu ajutorul a dou\ [uruburi de reglaj denumite vize, tubul se
deplaseaz\ `n sus [i `n jos permite mi[c\ri pentru ob]inerea unei imagini clare;
™ revolverul-este dispozitivul pe care se monteaz\ elementele sistemului obiectiv.
Microscopul ML-4M are montate cinci obiective de puteri m\ritoare crescânde care
pot fi aduse `n axul optic al microscopului. Revolverul este format din dou\ discuri:
unul mobil pe care se fixeaz\ cele cinci obiective cu puteri m\ritoare crescânde (x10,
x20, x40, x90 [i x100) [i cel\lalt fix care se ata[eaz\ la extremitatea inferioar\ a
tubului [i este prev\zut cu un dispozitiv de stopare care blocheaz\ fiecare obiectiv `n
parte când axul acestuia coincide cu axul optic al microscopului;
™ dispozitivul de punere la punct-este utilizat pentru ob]inerea unor imagini clare;
aceasta se realizeaz\ prin deplasarea sistemului obiectiv-ocular `n sus [i/sau `n jos cu
ajutorul a dou\ [uruburi denumite vize (macrometric\-pentru deplas\ri grosiere [i
rapide [i micrometric\ pentru deplas\ri reduse [i lente, folosit\ pentru punerea la
punct a imaginii).

¾ Partea optic\ este format\:

™ sistemul ocular-este alc\tuit din dou\ lentile montate `ntr-un tub metalic scurt care se
introduce la extremitatea superioar\ a tubului microscopului. Microscopul ML-4M
este prev\zut cu oculare care m\resc de: x5; x7; x10 [i x15;
™ sistemul obiectiv-este alc\tuit dintr-o asocia]ie de lentile montate `ntr-o anumit\
ordine `ntr-un tub care se `n[urubeaz\ pe capul revolverului. Lentila inferioar\,
denumit\ lentil\ frontal\, este plan convex\, orientat\ cu fa]a plan\ spre preparat.
Microscopul ML-4M este dotat cu obiective uscate cu putere de m\rire de x6; x10;
x20; x40 [i cu imersie (ulei de cedru) cu putere de m\rire de x90 [i x100.

¾ Sursa de fotoni [i dispozitivul de transmisie a luminii include:

™ sursa de lumin\-este inclus\ `n talpa microscopului [i reprezentat\ de un bec de 6 V
alimentat printr-un transformator de la re]eaua de 220 V;
™ dispozitivul de transmisie a luminii este reprezentat de o oglind\ plan\ montat\ `n
talpa microscopului ce are rolul de a orienta razele luminoase `n axul optic al
microscopului cu ajutorul a dou\ vize. ~ntre sursa de lumin\ [i oglind\ se g\se[te un
diafragm-iris;
™ condensorul de lumin\-este un sistem de lentile montate `ntr-un dispozitiv mobil
aflat situat sub platin\ [i are rolul de a focaliza lumina pe preparatul histologic.
Pentru o iluminare eficient\ a preparatului este necesar\ corectarea aperturii
numerice a condensorului cu cea a obiectivului cu ajutorul unui diafragm-iris
ac]ionat de o pârghie.

- 11 -
 Tehnica de lucru cu ML-4M
- se stabile[te leg\tura dintre becul microscopului [i transformator (este
conectat la re]eaua de 220 V);
- prin rotirea revolverului se aduce `n axul optic al microscopului obiectivul
x10;
- privind prin oculare, se coboar\ condensorul pân\ când se ob]ine o lumin\
uniform\ [i de intensitate mare;
- se a[eaz\ preparatul histologic permanent cu lamela `n sus pe fa]a superioar\
a platinei, fixând-o cu ajutorul vale]ilor;
- privind lateral, cu ajutorul vizei macrometrice se coboar\ tubul pân\ când la o
distan]\ mai mic\ decât distan]a focal\ a obiectivului (pentru obiectivul 10x
distan]a focal\ este de 16 mm);
- se fixeaz\ distan]a interpupilar\ a examinatorului prin apropierea sau
`ndep\rtarea lateral\ a celor dou\ tuburi oculare;
- privind prin ocular, se ridic\ `ncet tubul cu ajutorul vizei macrometrice pân\
când apare o imagine `n câmpul microscopului;
- dac\ nu apare nici o imagine `nseamn\ c\: obiectivul nu se afl\ `n axul
optic, preparatul nu se afl\ `n câmpul microscopului sau s-a ridicat prea
repede sistemul optic; prin mi[carea vizei micrometrice `n ambele sensuri se
ob]ine o imagine clar\ [i luminoas\ a preparatului.
Aten]ie !
- imaginea nu se va c\uta prin coborârea tubului deoarece exist\ riscul de a deteriora lentila
frontal\ a obiectivului [i lama port-obiect;
- `n timpul examin\rii se recomand\ s\ se ]in\ `n permanen]\ mâna pe viza micrometric\ `n
vederea men]inerii unei imagini clare `n timpul deplas\rii câmpului deoarece preparatul nu
are o grosime uniform\;
- cu ajutorul celor dou\ vize montate pe partea lateral\ a platinei se va mi[ca lama-preparat
`n vederea examin\rii `n totalitate;
- se rote[te revolverul aducând, pe rând, `n axul optic al microscopului obiectivele de x20; x40
[i imersie (x90 [i x100) ridicând condensorul pentru a ob]ine o iluminare puternic\.

Aten]ie !
- `n cazul folosirii obiectivelor mari, pentru punerea la punct a imaginii se utilizeaz\ numai
viza micrometric\;
- utilizarea obiectivului cu imersie necesit\ ridicarea la maximum a condensatorului,
deschiderea complet\ a diafragmului; pe preparatul fixat pe lam\ (frotiu de sânge colorat)
se pune o pic\tur\ de ulei de cedru. Cu tubul ridicat se rote[te capul revolver [i se aduce `n
axul optic obiectivul de imersie; privind lateral, se coboar\ tubul cu ajutorul vizei
macrometrice pân\ când lentila frontal\ a obiectivului a f\cut contact cu pic\tura de ulei de
cedru [i se afl\ `n imediata vecin\tate a lamei portobiect (aproximativ 2 mm). Privind prin
ocular, se prinde imaginea coborând sau ridicând `ncet tubul microscopului cu ajutorul vizei
macrometrice iar punerea la punct a imaginii se ob]ine cu viza micrometric\;
- dup\ examinare, se ridic\ tubul microscopului cu 1-2 cm, se d\ jos lama portobiect de pe
platin\ [i se `ndep\rteaz\ uleiul de cedru de pe lentila frontal\ a obiectivului prin [tergere
cu vat\ `nmuiat\ `n xilen sau benzen;
- dup\ folosire, microscopul se deconecteaz\ de la re]ea [i se pune la ad\post de praf -sub
hus\.

În histologie se utilizeaz\ [i microscoape optice speciale cu: contrast de

faz\, lumin\ polarizat\, fond `ntunecat, raze ultraviolete, fluorescen]\,
ultramicroscoape.

Preparatele histologice utilizate `n microscopia optic\ pot fi proaspete

sau permanente.
Preparatele proaspete se realizeaz\ prin biopsie sau imediat dup\
sacrificare. Pentru examinare, montarea lor se face `ntre lam\ [i lamel\, `ntr-un
mediu lichid natural sau artificial.

- 12 -
 ~n laboratoare, pentru un examen structural detaliat [i de durat\ al unor
]esuturi [i organe se folosesc preparatele histologice permanente care se
realizeaz\ prin fixare, adic\ suprimarea proceselor vitale [i conservarea cât mai
fidel\ a structurilor celulare [i tisulare precum [i sec]ionarea lor cât mai fin [i
transparent, urmând colorarea [i punerea `n eviden]\ a structurilor histologice.
~n tehnica histologic\ curent\, sec]ionarea ]esuturilor [i a organelor se
face prin trei metode: la parafin\, ghea]\ [i celoidin\.

2.2 Tehnica execut\rii preparatelor histologice

permanente prin metoda sec]ion\rii la parafin\
~n vederea aplic\rii acestei metode, se parcurg urm\torii timpi operatori:
- recoltarea ]esuturilor;
- fixarea;
- includerea la parafin\ (deshidratarea; clarificarea;
impregnarea cu parafin\);
- sec]ionarea [i lipirea sec]iunilor pe lame de sticl\);
- colorarea;
- montarea.
Recoltarea ]esuturilor reprezint\ opera]ia prin care se ob]ine materialul de
cercetat de la animalul viu (prin biopsie) sau sacrificat;
- recoltarea probelor se face atât de la animale de laborator ([oareci, hamsteri,
cobai, [obolani etc) cât [i de la speciile de talie mare (cal, vac\, oaie, porc,
câine, pisic\, pas\re etc) prin decapitare, sângerare [i/sau sacrificare `n abator;
- cu ajutorul unui bisturiu [i/sau a unui foarfece bine ascu]it, evitându-se
zdrobirea pieselor prin manevrare, se sec]ioneaz\ din ]esutul sau organul
interesat, fragmente de probe de form\ cubic\ [i/sau paralelipipedic\ [i
dimensiuni de circa 2-5 mm grosime [i suprafa]\ de la câ]iva mm2 la 1 cm2.
Fixarea are drept scop conservarea cât mai bun\ a formei, structurii [i a
raporturilor reciproce dintre celulele ]esutului sau organului studiat:
- imediat dup\ recoltare, probele prelevate se introduc `ntr-o solu]ie chimic\
denumit\ lichid fixator care p\trunde cu rapiditate `n intimitatea ]esuturilor,
determinând coagularea constituen]ilor; `n acest lichid, probele r\mân câteva
ore sau zile (7-14);
- `n cazul ]esuturilor de consisten]\ dur\ (oase, din]i etc) se parcurge o etap\
preliminar\ de decalcefiere (`ndep\rtarea s\rurilor minerale cu ajutorul unor
substan]e (acid sulfuric, acid clorhidric, acid azotic) care au proprietatea de a
se combina cu s\rurile de calciu din compozi]ia oaselor [i a din]ilor dând
compu[ii solubili care se dizolv\ `n lichidul decalcefiant.
™ calit\]ile dobândite de fragmentele de piese prin fixare:
- prin coagulare se `ntrerup modific\rile biochimice alterative ale celulelor;
- ]esuturile se `nt\resc [i pot fi sec]ionate ulterior `n felii sub]iri;
- sunt distru[i microbii, fiind posibil\ manipularea fragmentelor f\r\ riscul de `mboln\vire;
- structurile microscopice dobândesc o mai mare consisten]\ [i densitate, facilitând punerea
lor ulterioar\ `n eviden]\.

Pentru a fi t\iate `n sec]iuni sub]iri, ]esuturile trebuie s\ fie `ncorporate

`ntr-un amestec de parafin\ [i cear\ de albine, sub forma unui bloc compact [i cât
mai omogen. Deoarece, parafina nu este miscibil\ cu apa [i nu se poate infiltra `n
]esuturi, piesele trebuie ca, `naintea includerii `n parafin\, s\ fie supuse opera]iilor
de deshidratare [i clarificare.
Deshidratarea se aplic\ dup\ fixarea pieselor, prin scufundarea succesiv\
`n flacoane ce con]in alcool de concentra]ie progresiv crescând\, de la alcool etilic
de 50% pân\ la alcool etilic absolut. ~n fiecare baie, piesele se men]in 2-3 ore
(timp suficient pentru a scoate apa din ]esuturi [i de a fi `nlocuit\ cu alcool).

- 13 -
 Clarificarea se aplic\ cu scopul de a `ndep\rta alcoolul din ]esuturi
deoarece nu este miscibil cu parafina. Se utilizeaz\ solven]i care au proprietatea
de a se amesteca foarte bine cu alcoolul [i cu parafina [i sunt denumi]i agen]i de
clarificare (xilen, benzen, toluen, ulei de cedru, alcool amilic). Fragmentele de
piese se scot din baia de alcool absolut [i se introduc `n 3 b\i (a 6 ore fiecare)
succesive de clarificare.
Includerea `n parafin\ const\ `n impregnarea [i montarea pieselor `n
parafin\. Se parcurg 2 timpi operatori: impregnarea cu parafin\ [i includerea
propriu-zis\.
- impregnarea cu parafin\-se face la etuv\ la temperatura de 56ºC, prin introducerea pieselor
`n 3 b\i succesive de parafin\ (durata unei b\i este de 2-4 ore);
- includerea propriu-zis\-const\ `n montarea pieselor `n blocuri de parafin\ (care ulterior vor
fi sec]ionate) cu ajutorul barelor metalice Leuckart. Acestea se a[az\ pe o plac\ de sticl\, `n
pozi]ie orizontal\, se realizeaz\ o form\ dreptunghiular\ `n care se toarn\ parafina lichid\.
Piesele se scot din ultima baie de parafin\ de la etuv\, se introduc `n form\ [i se orienteaz\
cu fa]a, spre care va fi sec]ionat\, `n jos. Prin r\cire, parafina se solidific\ f\când posibil\
`ndep\rtarea barelor metalice Leuckart [i ob]inerea, `n final, a unui bloc unitar preg\tit
pentru sec]ionarea la microtomul de parafin\.
Sec]ionarea este opera]ia care se realizeaz\ cu ajutorul unui aparat
denumit microtom de parafin\. Acesta are `n componen]\: port-obiectul, port-
cu]itul [i viza micrometric\. Mi[carea piesei se face printr-un volan de ac]ionare
(fig. 2.2).

Fig. 2.3 Formarea panglicii de parafin\

Fig. 2.2 Microtomul de parafin\

Blocurile de parafin\ sunt a[ezate pe masa port-obiectului care, printr-un

sistem gradat [i reglabil, plimb\ blocul (pus `n lucru), `n fa]a unui cu]it foarte
ascu]it care taie sec]iuni sub]iri `ntre 2 µm [i 25 µm (grosimea obi[nuit\ a
sec]iunilor histologice este de 3-5 µm). Cu fiecare pas rotativ al microtomului,
blocul de parafin\ avanseaz\ `n fa]a cu]itului cu num\rul de microni fixat de noi,
l\sând pe gura cu]itului o sec]iune t\iat\. La pasul urm\tor, sec]iunea nou\ se
deplaseaz\ `n jos peste cea veche, iar dup\ un num\r mai mare de mi[c\ri rotative,
sec]iunile aderente unele de altele formeaz\ o panglic\ (fig. 2.3).
Lipirea sec]iunilor pe lama de sticl\ este opera]ia prin care panglica de
parafin\, constituit\ din feliile sec]ionate succesiv de microtom, se `ntinde pe o
coal\ de hârtie neagr\ [i se separ\ `n segmente prin t\ierea transversal\ cu
bisturiul. Al\turat, pe lame de sticl\ pentru microscop, se `ntinde un strat sub]ire
adeziv de albumin\ Mayer peste care se plaseaz\ lamele pe o plac\ metalic\
(denumit\ platin\ `nc\lzitoare) `nc\lzit\ la 40ºC. Peste stratul de albumin\ se
picur\ (cu o pipet\) ap\ distilat\ pân\ la acoperirea lamei de sticl\ [i se las\ `n
repaus câteva minute (intervalul de timp este necesar ca apa s\ se `nc\lzeasc\ la
40ºC urmând ca, `n continuare, pe suprafa]a ei s\ se plaseze segmente din

- 14 -
panglica de parafin\ t\iat\ transversal). Fiecare segment con]ine una sau mai
multe sec]iuni din ]esutul sau organul care a fost inclus `n parafin\.
Prin plasarea segmentului de panglic\ pe lamele de sticl\ `nc\lzite se
realizeaz\ o `ntindere rapid\ a acestuia [i a sec]iunilor incluse (`ntinderea se
uniformizeaz\ prin utilizarea acelor de disociere). Apa este apoi `ndep\rtat\ prin
aplecarea lamei, iar sec]iunile ader\ la stratul de albumin\ Mayer adiacent.
Lamele se depun apoi `n stelaje la etuv\ la temperatura\ de 37ºC unde se
men]in câteva ore, timp `n care se realizeaz\ o lipire perfect\ a sec]iunilor de
sticl\ prin intermediul albuminei adezive.
Colorarea este opera]ia prin care sunt eviden]iate diferite structuri interne
ale ]esutului sec]ionat [i colorat cu ajutorul coloran]ilor. Coloran]ii sunt substan]e
chimice solubile `n ap\ sau alcool etilic.
Sec]iunile `ntinse pe lame sunt impregnate cu parafin\ (substan]\ nemiscibil\ cu solu]iile
apoase sau alcoolice de coloran]i) motiv pentru care parafina se `ndep\rteaz\ de pe lam\ [i din
sec]iuni prin introducerea lamelor timp de câteva minute `n 3 b\i de xilen, toluen sau benzen
(substan]e clarificatoare). La rândul lor, clarificatorii se `ndep\rteaz\ de pe lame [i din sec]iuni
prin scufundarea acestora `n 3 b\i de alcool etilic `n concentra]ii progresiv-diluate (de la alcool
absolut pân\ la alcool de 50% sau 75%) sau se parcurge `n ordine invers\ [i `ntr-un timp mai
scurt, drumul parcurs `naintea incluziei.

~n continuare, lamele cu sec]iunile lipite (pe ele) se trec `ntr-o ordine

anumit\ `n coloran]ii nucleari [i protoplasmatici, pentru a face vizibile
microstructurile ]esuturilor. Se pot aplica diferite tipuri de colora]ii simple (de ex.
hematoxilin\ x albastru-de-metilen x eozin\) sau complexe (de ex. bicromic\-
hematoxilin\ x eozin\-H.E sau tricromic\-hematoxilin\ x eozin\ x albastru de
anilin\-H.E.A).

Coloran]ii sunt substan]e acide sau bazice. Constituen]ii celulari [i tisulari care
manifest\ afinitate pentru culorile acide sunt acidofili (gr. „phileo“=a iubi sau
afinitate); cei cu afinitate pentru coloran]ii bazici sunt bazofili [i cei care nu sunt nici
acizi [i nici bazici, sunt neutri.

~n practica curent\ se utilizeaz\ metodele de colorare bicromic\

(hematoxilin\ x eozin\) (la aceast\ colorare nucleii se coloreaz\ `n albastru
intens sau violet; citoplasma, colagenul [i eritrocitele `n ro[u [i granulele de
secre]ie `n albastru-violet) [i tricromic\ (hematoxilin\ x eozin\ x albastru-de-
anilin\) (la aceast\ colorare fibrele de colagen se coloreaz\ `n albastru, nucleii
`n violet [i hematiile `n ro[u).
Montarea const\ `n trecerea fiec\rei lame, cu sec]iunea colorat\, prin 3
b\i de alcool etilic, de concentra]ie progresiv crescând\ pân\ la alcool absolut, [i
apoi prin trei b\i de benzen, xilen sau toluen (alcoolul `ndep\rteaz\ apa din
sec]iuni, iar clarificatorul `ndep\rteaz\ alcoolul), pentru a preg\ti sec]iunea `n
vederea impregn\rii cu un oleu special (care are indicele de refrac]ie identic sau
apropiat de cel al sticlei lamei [i cu sticla lentilei microscopului) care faciliteaz\ o
vizualizare clar\ a sec]iunii f\r\ a devia razele de lumin\ ce o vor str\bate.
Lama se scoate din ultima baie de clarificator, se a[az\ `n pozi]ie
orizontal\ cu sec]iunea `n sus, se picur\ balsam de Canada [i se a[az\ o lamel\ de
sticl\. Aceste substan]e de montare conserv\ preparatul cu toate calit\]ile lui
ini]iale pentru un timp nelimitat. Preparatul astfel preg\tit se numeroteaz\ sau se
eticheteaz\ [i se p\streaz\ la loc uscat pân\ la examinarea microscopic\.

- 15 -
 Capitolul 3
Alc\tuirea corpului animal

3.1 No]iuni despre celula animal\, ]esuturi, organe,

aparate [i sisteme

3.1.1 Celula animal\-defini]ie, structur\, morfologie

Defini]ie. Celula reprezint\ unitatea de baz\ morfo-func]ional\ a materiei

vii, un produs al evolu]iei cu o structur\ complex\ aflat\ `ntr-o rela]ie de
autonomie [i echilibru dinamic cu mediul `nconjur\tor. O celul\ este capabil\ de
cre[tere, dezvoltare, autoreglare [i reproducere.
Alc\tuirea general\ a celulei. Fiecare celul\ este alc\tuit\ din
3 componente principale: membran\, citoplasm\ [i nucleu (fig. 3.1).
citoplasma
(materia vâscoas\ `n
care se g\sesc
organitele celulare reticulul
endoplasmatic
(sistemul de
canalicule dintre
nucleolul nucleu [i
(ia parte la membrana
formarea celular\)
ribozomilor)
ribozom
nucleu (ia parte la
(con]ine sinteza
informa]ia proteinelor)
genetic\)
lizozom
(ad\poste[te
membrana
enzime
nuclear\
metabolice

por
(anumite substan]e
intr\ [i ies din celul\)

membrana celular\

Fig. 3.1 Componentele celulare

Elementele celulare constitutive apar colorate diferen]iat la microscopul

optic. Astfel, dup\ colora]ia clasic\ (bicromic\) de tip hematoxilin\-eozin\ (HxE)
membrana celular\ apare ca o linie de demarca]ie fin\ ce delimiteaz\ la exterior
celula; citoplasma (acidofil\) se coloreaz\ `n roz, iar nucleul (bazofil) se
coloreaz\ `n albastru violet.
Membrana celular\ reprezint\ `nveli[ul sub]ire al celulelor, are o grosime
de circa 0.1 µm [i limiteaz\ suprafa]a periferic\ a citoplasmei la toate celulele
animale. Are rol de protec]ie [i intervine `n schimburile dintre celul\ [i mediul
ambiant.
Citoplasma este o re]ea complex\ din interiorul membranei ce `nconjur\
nucleul [i umple spa]iile dintre organite.

- 16 -
 Nucleul este o forma]iune vezicular\, rotund\ sau ovalar\, dispus\ `n
partea central\ a celulei.

Compartimentarea general\ a celulei. Celula este delimitat\ de o

membran\ care `i permite schimbul de substan]e [i de semnale cu mediul
exterior; citoplasma este format\ din morfoplasm\ (cuprinde ansamblul
organitelor) [i hialoplasm\ (plasma transparent\); nucleul `nmagazineaz\
informa]ia genetic\ sub form\ de ADN.
Majoritatea organitelor intracitoplasmatice, cu excep]ia ribozomilor, sunt
delimitate de membrane denumite endomembrane. Acestea au structura
plasmalemei [i diametrul de 6 nm.
Dup\ rolul pe care `l au `n celul\, organitele intracitoplasmatice sunt
specializate pentru (tab. 3.1):
¾ mi[care celular\-reprezentate de microfilamentele de actin\ [i miozin\
specifice fibrelor musculare dar [i altor celule [i formeaz\ sistemul motil
actin\-miozin\; microtubulii intr\ `n structura cililor [i flagelilor [i formeaz\
sistemul motil microtubul-dinein\;
¾ producerea de energie-reprezentate de mitocondrii;
¾ sintez\ [i secre]ie celular\-reprezentate de: ribozomi, reticulul
endoplasmatic neted, reticulul endoplasmatic rugos [i complexul Golgi;
¾ digestie celular\-reprezentate de lizozomi [i peroxizomi.
Tabelul 3.1
Organizarea general\ a celulei eucariote

cili
MEMBRANA

plasmalem\ cu microvili
glicolem\ expansiuni flageli
citoschelet membranar de pseudopode
C tipul v\luri
E membrane ondulante
dubl\
L membran\ nuclear\
cu pori complec[i
NUCLEU

U cisterna perinuclear\ (legat\ de RER [i REN)

eucromatin\
cromatin\ nuclear\ cromozomi
L matricea nuclear\ heterocromatin\
nucleolul
A matricea citoplasmatic\ (citosolul)
neted (REN)
reticulul
rugos (RER)
endoplasmatic
delimitate lizozomi
E
de fagozomi
U membrane mitocondrii
peroxizomi
C comune vezicule
aparatul Golgi
CITOPLASM|

A organite
ribozomi
citoplasmatice
R poliribozomi
nedelimitate
microtubuli
I de
microfilamente
membrane
O centrioli
corpusculi bazali
T neurofibrile
tonofibrile
| specifice
miofibrile
corpusculi Nissl
rezerve granule de glicogen
incluziuni metabolice pic\turi de lipide
citoplasmatice hemosiderina
pigmen]i
lipofuscina

- 17 -
 Tem\
Analiza]i fig. 3.1 [i re]ine]i elementele fundamentale ale unei celule.
Celulele pot exista `n organismul animal fie sub form\ liber\, circulând `n lichidele
naturale: sânge (hematiile, leucocitele [i trombocitele) [i sperm\ (spermatozoizii), fie asociate `n
]esuturi [i, `n acest caz, `ntre celulele componente se stabilesc raporturi de interdependen]\.
Forma celulelor este variat\ (fig. 3.2) [i determinat\ de func]iile diverse, raporturile
diferite dintre celule [i caracterele fizico-chimice ale mediului `n care `[i desf\[oar\ activitatea.
¾ celul\ sferic\ cu nucleu:
- sferic (ovulul; limfocitul);
- reniform (monocitul);
- polimorf (leucocite polimorfonucleare);
- semilunar (adipocitul);
¾ celul\ elipsoidal\ cu nucleu elipsoidal (eritrocitul de pas\re);
¾ celul\ pavimentoas\ (mezotelial\);
¾ celul\ cubic\;
¾ celul\ prismatic\ cu microvili la polul apical (platou striat) (enterocitul);
¾ celul\ prismatic\ ciliat\ (`n epiteliul mucoasei reapiratorii);
¾ celul\ cu aspect de cup\ (caliciform\);
¾ celul\ poligonal\ (hepatocitul);
¾ celul\ ramificat\ cu nucleu sferic sau elipsoidal:
- celula conjunctiv\ (mezenchimal\, fibroblastul, fibrocitul [i melanocitul);
- celula nervoas\ (cu forme variate):
- piramidal\ (Betz);
- stelat\;
- piriform\ (Purkinje);
¾ celul\ fusiform\-fibra muscular\ neted\ cu nucleu alungit [i `n form\ de bastona[ (leiocitul);
¾ celul\ cilindric\-fibra muscular\ striat\ de tip scheletic cu mai mul]i nuclei (30-40/mm
lungime) a[eza]i sub membrana celular\ (rabdocitul);
¾ celul\ cilindric\-fibra muscular\ striat\ de tip cardiac;
¾ celul\ flagelat\ (spermatozoidul);
¾ celul\ cu aripi sau aliform\ (tenocitul);
¾ celul\ `n form\ de rachet\ de tenis (`n epiteliul pavimentos stratificat de tip urinar);
¾ celul\ `n form\ de umbrel\ (umbeliform\).

Fig. 3.2 Forma [i talia celulelor

1-ovocit; 2-limfocit; 3-neutrofil; 4-monocit; 5-adipocit; 6-hematie; 7-eritrocit de pas\re;
8-celule pavimentoase; 9-celule cubice; 10-celule ciliate; 12-celul\ caliciform\;
13-fibroblast; 14-fibrocit; 15-neuron piramidal Betz; 16-neuron piriform Purkinje;
17-neuron multipolar stelat; 18-celul\ fusiform\-fibr\ muscular\ neted\;
19-celul\ cilindric\-fibr\ muscular\ striat\ de tip scheletic; 20-fibr\ muscular\ striat\ de
tip cardiac; 21-spermatozoid; 22-celul\ aliform\-tenocit; 23-celul\ `n rachet;
24-celul\ umbeliform\

- 18 -
 De re]inut
Reaminti]i-v\ structura celular\ [i identifica]i `n fig. 3.1 organitele intracitoplasmatice comune
tuturor celulelor precum [i pe cele specifice anumitor celule:
¾ centrul celular este situat `n apropierea nucleului [i formeaz\ fusul de diviziune; lipse[te din celula
nervoas\ care nu se divide;
¾ reticulul endoplasmatic apare ca un sistem circulator intracitoplasmatic;
¾ ribozomii sunt forma]iuni sferice ce au rol `n sinteza proteinelor specifice; se g\sesc fie sub form\
liber\ `n citoplasm\ fie ata[a]i canaliculelor reticulului endoplasmatic, fie membranei nucleare pe fa]a
extern\;
¾ mitocondriile sunt organitele intracitoplasmatice cu membran\ dubl\ (intern\ [i extern\); membrana
intern\ este pliat\ sub forma unor creste ce con]in enzime oxido-reduc\toare ce au rolul de a produce
energia celular\;
¾ complexul Golgi se afl\ `n apropierea nucleului [i are rolul de a elimina produ[ii de secre]ie ai celulei
conferindu-le o membran\;
¾ miofibrilele sunt specifice fibrelor musculare striate de tip scheletic [i de tip cardiac
¾ corpusculii Nissl [i neurofibrilele sunt specifice celulelor nervoase.

Tem\
Analiza]i fig. 3.2 [i re]ine]i forma celulelor animale.

3.1.1.1 Diviziunea celular\

Diviziunea celular\ este proprietatea fundamental\ a materiei vii pe baza
c\reia se asigur\ continuitatea [i `nmul]irea speciilor. Diviziunea celular\ este
cunoscut\ [i sub numele de citodierez\. Citodiereza este procesul `n care are loc
diviziunea nucleului (cariodierez\) [i a citoplasmei (plasmodierez\).
Diviziunea celular\ este: direct\ (amitoza sau acineza) [i indirect\ (mitoza sau
cariocineza).

3.1.1.1.1 Diviziunea celular\ direct\

Diviziunea celular\ direct\ este denumit\ amitoz\ (sau acinez\) [i

reprezint\ forma cea mai simpl\ de diziviune `n care, prin despicarea [i
strangularea celulei, rezult\ dou\ celule-fiice asem\n\toare `ns\ f\r\ s\ se
constate apari]ia (`n masa nucleului [i a citoplasmei) a unor forma]iuni [i
fenomene complexe. Acest tip de diviziune celular\ se caracterizeaz\ prin:
¾ absen]a cromozomilor;
¾ p\strarea membranei nucleare `n timpul diviziunii;
¾ neparticiparea la diviziune a centrozomului.
Diviziunea celular\ direct\ este reprezentat\ de: sciziparitate; `nmugurire; clivaj [i
endocitogenez\.
™ Sciziparitatea const\ `n alungirea [i strangularea nucleului la mijloc
rezultând, `n final, un nucleu cu 2 lobi (egali sau inegali) care, ulterior, se vor
separa complet. Concomitent se stranguleaz\ citoplasma, se rupe [i se `mparte
`n 2 mase distincte, astfel `ncât, la final, rezult\ 2 celule mai mici decât celula
originar\, fiecare celul\ având câte un nucleu (fig. 3.3). Este specific\ pentru
infuzori [i elementele sanguine ale amfibienilor.

Fig. 3.3 Aspecte de sciziparitate

- 19 -
™ ~nmugurirea const\ `n separarea par]ial\ a nucleului, formarea unor muguri
`nconjura]i de citoplasm\ [i separarea de celula-mam\ prin desprinderea
citoplasmei [i formarea a dou\ celule (fig. 3.4).

Fig. 3.4 Aspecte de `nmugurire

™ Clivajul (sau fisura) const\ `n apari]ia unei fisuri la suprafa]a nucleului ce

`mparte masa nuclear\ `n 2 jum\t\]i, separarea citoplasmei [i, `n final,
formarea a 2 celule (fig. 3.5).

Fig. 3.5 Aspecte de clivaj

™ Endocitogeneza este diviziunea celular\ prin care se formeaz\ o celul\ nou\

denumit\ endocit `n interiorul altei celule denumit\ exocit. ~n jurul acestei
celule nou-formate se depune o parte din citoplasma transparent\, prin
apari]ia, mai `ntâi, a unui mugure nuclear care, apoi se va separa, va cre[te [i
`n jurul lui se va depune o parte din citoplasma transparent\ care este limitat\
la exterior de o membran\ (fig. 3.6).

1 3

Fig. 3.6 Aspecte de endocitogenez\

1-mugure nuclear; 2-exocit; 3-endocit

- 20 -
 3.1.1.1.2 Diviziunea celular\ indirect\
Diviziunea celular\ indirect\ este denumit\ mitoz\ (sau kariocinez\) [i
reprezint\ modalitatea de multiplicare [i re`nnoire a celulelor din organismul
animal.
Mitoza este denumit\:
- diviziune indirect\-pentru c\, are loc mai `ntâi diviziunea nucleului [i apoi a
citoplasmei;
- mitoz\-pentru c\ `n masa nucleului apar forma]iuni cu aspect filamentos denumite
cromozomi;
- kariocinez\-pentru c\ au loc o serie de modific\ri [i deplas\ri `n masa nucleului
(„cinez\“-mi[care).
Mitoza este de 2 tipuri:
¾ ecua]ional\-homeotipic\;
¾ reduc]ional\-heterotipic\ (sau meioza).
Mitoza ecua]ional\. Diviziunea ecua]ional\ (sau homeotipic\) are o
durat\ medie de 40-60 minute [i este caracteristic\ celulelor somatice din
organismul animalelor [i p\s\rilor. Celulele-fiice rezultate `n urma diviziunii sunt
diploide (2n cromozomi) [i au `n nucleu acela[i num\r de cromozomi ca [i celula-
mam\ din care au provenit (de aici denumirea de diviziune ecua]ional\) (fig. 3.7).

Finalul prometafazei

Fig. 3.7 Mitoza

- 21 -
 Fiecare celul\ participant\ la diviziune are 2 componente morfologice:
¾ cromatic\-reprezentat\ de cromozomi [i nucleoli (`n unele etape ale
diviziunii);
¾ acromatic\-reprezentat\ de centrul [i fusul de diviziune.
~n perioada premerg\toare diviziunii ecua]ionale celula se modific\ sub
aspect morfologic, devine mai globuloas\ [i `[i m\re[te volumul astfel `ncât se
distinge vizibil de celulele `nvecinate.
Fazele diviziunii ecua]ionale sunt:
¾ profaza;
¾ prometafaza;
¾ metafaza;
¾ anafaza;
¾ telofaza;
¾ reconstruc]ia func]ional\ a celulei.
™ Profaza se caracterizeaz\ prin:
- apari]ia cromozomilor sub forma unor filamente sub]iri [i delicate;
- eviden]ierea centrului celular;
- `ndep\rtarea celor 2 centrioli ai centrozomului [i formarea ulterioar\, prin
refacerea centriolului absent, a 2 centrozomi cu câte un aster citoplasmatic;
- fragmentarea membranei nucleare la sfâr[itul profazei prin fosforilarea
proteinelor sub ac]iunea protein-kinazei [i dispersia acesteia sub forma unor
vezicule `n citoplasm\ care ader\ la RE;
- dispari]ia nucleolului la sfâr[itul profazei `n urma fosforil\rii proteinelor.
™ Prometafaza face trecerea de la profaz\ la metafaz\ [i const\ `n:
- dispari]ia complet\ a membranei nucleare;
- eviden]ierea kinetocorilor (sau a centrilor organizatori) ce au un rol important
`n diferen]ierea microtubilor;
- diferen]ierea kinetocorilor sub forma unei condens\ri lineare dispuse de o
parte [i de alta a centromerului;
- migrarea cromozomilor spre planul ecuatorial-central al celulei;
- dispunerea mitocondriilor granulare `n partea mijlocie a celulei.
™ Metafaza este stadiul `n care:
- cromozomii ating stadiul de maxim\ condensare [i se orienteaz\ spre planul
ecuatorial al celulei; astfel, fiecare cromozom se ata[eaz\, prin intermediul
kinetocorului de la nivelul centromerului, de câte o fibr\ a fusului de diviziune
[i formeaz\ placa ecuatorial\;
- dispunerea cromozomilor `n placa ecuatorial\ se realizeaz\ dup\ un model
spa]ial, respectiv: cromozomii de talie mare tind s\ ocupe pozi]iile de la
periferia pl\cii metafazice, iar cei de talie mic\ ocup\ spa]iul central al pl\cii
metafazice;
- la final are loc clivarea longitudinal\ a celor 2 cromatide-surori [i a
centromerilor, fiecare cromatid\ devenind un cromozom independent care este
atras spre polii celulei prin depolimerizarea microtubulilor fusului de
diviziune.
™ Anafaza are o durat\ medie de 5-8 minute [i se caracterizeaz\ prin:
- separarea complet\ a celor 2 cromatide-surori [i deplasarea cromozomilor,
prin intermediul fusului de diviziune, spre polii celulei, astfel `ncât, fiecare
cromatid\ devine un cromozom mono-cromatidic independent;
- finalizarea anafazei este când fiecare set de cromozomi a ajuns la polii celulei
[i se ob]ine `n jurul fiec\rui pol al celulei acela[i num\r diploid (2n) de
cromozomi, identic, cu cel existent `n celula-mam\ (2n);
- la sfâr[itul anafazei, celula prezint\ o u[oar\ strangulare `n zona median\, iar
la nivelul membranei celulare se poate observa [an]ul de diviziune sau inelul
contractil format din microfilamente de actin\.

- 22 -
 ™ Telofaza are o durat\ medie de 20 minute [i se caracterizeaz\ prin:
- `ncetarea migra]iei cromozomilor [i regruparea acestora `n „évantail“ la polii
celulei `ntr-o mas\ compact\ hipercromatic\;
- debutul fazei de refacere a nucleului;
- despiralizarea [i decondensarea cromozomilor sub ac]iunea proteinkinazei;
- reconstituirea membranei nucleare pornindu-se de la fragmentele ce ader\ la
cromozomi [i reticulul endoplasmatic (`n timpul mitozei are forma unor
vezicule dispuse `n afara fusului de diviziune);
- reapari]ia nucleolilor de la organizatorii nucleolari ai anumitor cromozomi
prin defosforilarea proteinelor;
- formarea simultan\ a membranei nucleare care va delimita câte un nucleu la
fiecare pol al celulei sub ac]iunea proteinkinazei care defosforileaz\
proteinele;
- continuarea separ\rii complete a citoplasmei [i reorganizarea membranelor
celulare, astfel c\, la final, se ob]in 2 celule-fiice cu acela[i num\r de
cromozomi cu celula mam\ (2n).

3.2.2. Mitoza reduc]ional\ (meioza)

Divizunea reduc]ional\ (heterotipic\ sau meiotic\) este caracteristic\
organismelor cu reproducere sexuat\. Celulele rezultate `n urma diviziunii
meiotice se numesc game]i:
¾ masculi-spermatozoizi (sau celule sexuale mascule);
¾ femeli-ovule (sau celule sexuale femele);
Fiecare gamet con]ine câte un nucleu haploid (n) cu jum\tate din
cromatina nuclear\ a celulei germinative ini]iale. Prin unirea celor 2 celule
sexuale cu set haploid (n) de cromozomi `n urma fecunda]iei se ob]ine celula-ou
(sau zigotul) cu set diploid (2n) de cromozomi. Meioza asigur\ constan]a
num\rului de cromozomi caracteristic\ speciei de-a lungul genera]iilor. Meioza
const\ din dou\ diviziuni meiotice succesive:
™ prima diviziune meiotic\ este reduc]ional\ [i se caracterizeaz\ prin:
- conjugarea cromozomilor omologi;
- duplicarea fiec\rui omolog `n cromatidele-surori;
- separarea cromozomilor omologi `n 2 celule cu set haploid de cromozomi-n;
™ a doua diviziune meiotic\ este homeotipic\ (de matura]ie), are loc dup\ o
mitoz\ obi[nuit\ [i const\ din separarea fiec\rui cromozom `n cele 2
cromatide-surori.
~n urma celor 2 diviziuni succesive se formeaz\ din celula primar\ 4
celule haploide (n) (fig. 3.8).
Prima diviziune meiotic\ (meioza I) este un proces foarte complex ce se
desf\[oar\ `n 4 etape:
™ Profaza I ocup\ 90 % din durata total\ a meiozei [i se caracterizeaz\ prin:
- m\rirea volumului nuclear de 3-4 ori fa]\ de cel din profaza mitozei);
- `mperecherea cromozomilor omologi [i desf\[urarea fenomenului de
crossing-over (schimbul reciproc de fragmente cromatidice `ntre cromozomii
omologi).
Se desf\[oar\ `n 5 faze succesive:
¾ leptonem;
¾ zigomen;
¾ pachinem;
¾ diplonem;
¾ diachinez\.

- 23 -
 Fig. 3.8 Meioza
a-leptonem; b-zigonem; c-pachinem; d-diplonem; e-diachineza; f-metafaza; g-anafaza I;
h-interchineza; i-metafaza II; j-celule fiice jonc]ionale

™ leptonem (orig. gr. „lepton“-sub]ire [i „nema“-filament) este prima etap\ a

profazei I a meiozei [i se caracterizeaz\ prin faptul c\, cromozomii, afla]i `n
num\r diploid (2n) au form\ de filamente lungi [i sub]iri [i sunt bicromatidici
având cromatidele strâns asociate;
™ zigomen (orig. gr. „zygos“-unire [i „nema“-filament) este faza `n care
cromozomii `ncep procesul de spiralizare [i devin mai scur]i [i mai gro[i;
cromozomii omologi se alipesc unul de altul, se unesc `ntre ei pe direc]ie
longitudinal\ [i formeaz\ perechi de bivalen]i prin fenomenul de „synapsis“;
™ pachinem (orig. gr. „pachys“-gros [i „nema“-filament) este faza `n care se
accentueaz\ procesul de scurtare [i `ngro[are a cromozomilor omologi [i se
formeaz\ perechi de cromozomi bivalen]i; la sfâr[itul acestei faze `ncepe
fenomenul de respingere dintre cromozomii omologi;
™ diplonem (orig. gr. „diplos“-dublu [i „nema“-filament) este faza `n care se
restabile[te structura dubl\ dintre cromozomii omologi iar fiecare cromozom
se divide longitudinal `n cele 2 cromatide; `n consecin]\, o pereche de
cromozomi este alc\tuit\ din 4 cromatide (unite 2 câte 2 prin centromerul
comun) iar forma]iunea `n ansamblu este denumit\ tetrad\ cromozomial\.
Separarea celor 2 cromozomi omologi nu este `nc\ complet\, cromozomii sunt
conjuga]i prin unul sau mai multe puncte de contact de-a lungul cromatidelor
denumite chiasme (sunt punctele `n care au loc schimburi de fragmente
cromatidice `ntre cromatidele nesurori sau fenomenul de crossing-over);

- 24 -
™ diachineza (orig. gr. „dia“-divergent [i „kynesis“-mi[care) este faza `n care
continu\ procesul de contractare, `ndep\rtare [i l\rgire a spa]iilor dintre
cromozomii omologi. Punctele de contact se deplaseaz\ spre extremit\]ile
cromozomilor. Cromatidele-surori se unesc. ~n finalul acestei faze, membrana
nuclear\ se dizolv\, nucleolii dispar din masa celulei [i se formeaz\ fusul de
diviziune (num\rul fibrelor fusului de diviziune este egal cu num\rul
perechilor de cromozomi);
¾ metafaza I se caracterizeaz\ prin ata[area cromozomilor bivalen]i la fibrele
fusului nuclear de diviziune [i formarea pl\cii metafazice (sau ecuatoriale) `n
care cromozomii bivalen]i se orienteaz\ cu centromerii spre poli [i chiasmele
spre planul ecuatorial al celulei. ~n continuare are loc respingerea activ\ dintre
cei 2 cromozomi omologi pân\ la desfacerea total\ a chiasmelor;
¾ anafaza I `ncepe odat\ cu dispari]ia ultimelor puncte de contact dintre
perechile de cromozomi omologi, astfel c\, spre fiecare pol al celulei, se
`ndreapt\ câte unul dintre cromozomii fiec\rei perechi de bivalen]i.
Cromatidele-surori nu se despart `nc\ `n aceast\ faz\ ci ele r\mân legate la
nivelul centromerului [i ale punctelor de contact. ~n aceast\ faz\ are loc
fenomenul de segregare independent\ a perechilor de cromozomi (sau
„dansul cromozomilor“);
¾ telofaza I const\ `n reorganizarea membranei nucleare [i celulare, a
componentelor intracelulare [i izolarea celor 2 celule haploide nou formate.
Dup\ o scurt\ interfaz\ urmeaz\ meioza II la care particip\ cele 2 celule
haploide rezultate la finalul meiozei I.
~n meioza II are loc separarea cromatidelor-surori, transformarea `n
cromozomi independen]i [i deplasarea acestora spre polii celulei, astfel c\, `n
final, rezult\ 4 celule haploide cu set haploid (n) de cromozomi. Meioza II
const\ din succesiunea celor 4 faze ale unei mitoze obi[nuite.
Fazele meiozei II sunt:
¾ profaza II;
¾ metafaza II;
¾ anafaza II;
¾ telofaza II.
Meioza I este o diviziune heterotipic\ deoarece din celule diploide (2n)
se ajunge la celule haploide (n).
Meioza II este o diviziune homeotipic\ deoarece din celule haploide (n)
se ajunge tot la celule haploide (n).

3.1.1.2 Cromozomii-defini]ie, structur\ [i tipuri

Cromozomii sunt forma]iuni nucleare alc\tuite din acizi nucleici [i

proteine. Manifest\ capacitatea de autoreproducere `n timpul diviziunii celulare,
conservarea informa]iei ereditare [i transmiterea acesteia de la o genera]ie la alta.
Se pot identifica [i studia foarte bine `n metafaza mitozei.
Structura cromozomilor este reprezentat\ de 2 cromatide ,,surori“ [i un
centromer (fig. 3.9).
™ cromatidele ,,surori“ sunt 2 subunit\]i longitudinale unite printr-un
centromer. Separarea complet\ a cromatidelor se face la sf`r[itul metafazei [i
`nceputul anafazei; ulterior, fiecare cromatid\ se `ndreapt\ spre unul din cei 2
poli ai celulei;
™ centromerul-este punctul de leg\tur\ dintre cele 2 „cromatide surori“ dup\
replicarea semiconservativ\ [i permite ata[area cromozomilor la fibrele
fusului de diviziune, formarea pl\cii metafazice [i deplasarea cromozomilor
nou forma]i (dup\ clivajul longitudinal) spre polii celulei;

- 25 -
 satelit

eucromatin\

centromer
(constric]ie primar\)

heterocromatin\

constric]ie secundar\

cromatide surori

Fig. 3.9 Morfologia unui cromozom

™ satelitul-este por]iunea din cromozom, individualizat\ printr-o constric]ie

secundar\ ata[at\ de cromozom printr-un „peduncul“ [i con]ine genele ce
codific\ sinteza ARNr;
™ cromonema-este structura dispus\ `n zona terminal\-liber\ a cromozomului
ce asigur\ individualitatea [i nefuziunea dintre cromozomi;
™ cromomera-reprezint\ zona puternic spiralizat\ din cromonem\ ce apare la
`nceputul profazei mitozei [i/sau meiozei.
Compozi]ia chimic\ a cromozomilor din celulele eucariote este
reprezentat\ de:
¾ acizi nucleici (ADN-30 % [i ARN-5 %);
¾ proteine histonice (30-40 %) [i nonhistonice (10-25 %);
¾ fosfolipide;
¾ ioni de Ca+2, Mg+2 etc.

M\rimea cromozomilor este variabil\ `n func]ie de specie [i perechea de

cromozomi. ~n general, cromozomii au 0.1-25 µm lungime [i 0.1-0.2 µm
diametru.
Forma cromozomilor se apreciaz\ dup\ aspectul pe care `l au `n
metafaz\: sferic\, bastona[ sau a unor litere din alfabetul latin „V“; „L“; „I“; „U“.
Dup\ dimensiunile celor dou\ bra]e cromozomiale (egale sau inegale)
[i pozi]ia centromerului se disting diferite tipuri de cromozomi (fig. 3.10 a-d):

a b
c
d

Fig. 3.10 Aspectul cromozomilor metafazici

a-tipul acrocentric; b-tipul telocentric; c-tipul submetacentric; d-tipul metacentric

- 26 -
- acrocentrici (a)-au centromerul plasat `n regiunea subterminal\ a cromozomului [i
un bra] foarte lung;
- telocentrici (b)-au centromerul plasat terminal pe cromozom [i bra]ele terminale
minuscule;
- submetacentrici (c)-au centromerul plasat `n apropierea zonei mediane [i 2 bra]e
inegale-unul mai lung [i altul mai scurt;
- metacentrici (d)-au centromerul plasat `n mijlocul cromozomului pe care `l `mparte
`n 2 bra]e egale astfel `ncât cromozomul are forma literei „V“.
Dispunerea `n perechi a cromozomilor este determinat\ de faptul c\,
fiecare organism nou format, este rezultatul contopirii celor 2 game]i, fiecare
participând cu un num\r egal de cromozomi.
¾ `n celulele somatice, cromozomii se dispun `n perechi (unul este de origine matern\
[i cel\lalt de origine patern\), au aceea[i form\, m\rime [i valoare genetic\ [i sunt
denumi]i cromozomi omologi; aceast\ stare se nume[te diploid\ [i se noteaz\ cu 2n;
¾ `n celulele sexuale (denumite game]i) se g\se[te câte un singur cromozom din
fiecare pereche de omologi, astfel c\, num\rul lor este redus la jum\tate fa]\ de
celulele somatice. Aceast\ stare este haploid\ [i se noteaz\ cu n. Setul haploid de
cromozomi alc\tuie[te genomul. Refacerea num\rului de cromozomi (caracteristic
speciei) are loc `n urma procesului de fecundare. Prin unirea celor dou\ genomuri
din game]i se ob]ine celula-ou (sau zigotul) care este diploid\ (2n).
Pe lâng\ tipurile obi[nuite de cromozomi s-au pus `n eviden]\ [i tipuri
speciale de cromozomi (diferen]iate prin m\rime, form\, comportare [i valoare
genetic\):
¾ uria[i (sau politeni)-`n glandele salivare ale larvelor de diptere, sunt mai mari decât
cei din celulele somatice [i con]in o cantitate mai mare de ADN decât cromozomii
normali;
¾ „perie de lamp\“ (sau „lampbrush“)-`n nucleii ovocitelor de pe[te, reptile [i p\s\ri;
¾ suplimentari (sau microzomi)-la p\s\ri unde au dimensiuni foarte mici.

3.1.1.3 No]iuni de fiziologia celulei

Celula are o intens\ activitate fiziologic\ care este `nsumat\ `n activitatea
]esuturilor, organelor [i implicit `n fiziologia `ntregului organism.
Metabolismul celulelor este dependent de o serie de factori:
™ interni (proprii celulei)-sunt reprezenta]i de constituen]ii celulari, nucleu,
citoplasm\ [i membran\ celular\ care sunt responsabili de men]inerea unu
raport optim `ntre masa citoplasmatic\ [i masa nuclear\;
™ externi: fizici (temperatur\, tonicitate, raportul dintre presiunea osmotic\
intracelular\ [i cea extracelular\), chimici (pH-ul, prezen]a `n mediul exterior
a substan]elor necesare metabolismului celular) etc.
Interrela]iile dintre celule pot fi morfologice, anastomozale [i fiziologice,
unele celule producând substan]ele necesare existen]ei [i func]iilor altor celule.
Dac\ ace[ti factori ac]ioneaz\ `n sensul [i propor]iile necesare, celula vie se
dezvolt\ [i func]ioneaz\ `n mod normal. Dac\ unul sau mai mul]i factori
ac]ioneaz\ necorespunz\tor sau prea intens, celula `[i reduce activitatea sau [i-o
`ntrerupe [i, `n final, s\ moar\.
Principalele manifest\ri fiziologice ale activit\]ii celulare sunt:
¾ iritabilitatea;
¾ `ncorporarea de substan]e str\ine;
¾ metabolismul;
¾ secre]ia;
¾ excre]ia;
¾ mi[carea;
¾ diviziunea;
¾ `mb\trânirea;
¾ moartea.

- 27 -
™ Iritabilitatea este manifestarea fundamental\ a celulei ce const\ `n
capacitatea de a reac]iona fa]\ de influen]ele exterioare sau diferi]i stimuli de
natur\ variat\ ce se manifest\ `n mod diferit [i cu intensitate diferit\.
™ ~ncorporarea de substan]e str\ine reprezint\ activitatea celular\ prin care
sunt preluate din mediul extern o serie de substan]e necesare men]inerii
existen]ei [i func]iei celulei. Aceasta se realizeaz\ prin diferite procese:
absorb]ie, fagocitoz\, atrocitoz\, pinocitoz\ [i rofeocitoz\.
♦ Absorb]ia este un proces complex prin care celula preia din mediul extern, prin
intermediul membranei, diferite substan]e. Substan]ele care au dimensiuni mai mici
decât deschiderile porilor traverseaz\ membrana celular\ datorit\ fenomenelor de
difuzie, osmoz\ [i efectul Donnan. Substan]ele cu dimensiuni mai mari sunt
absorbite prin procese mai complicate: dizolvarea `n constituen]ii membranei (`n
special cele lipidice) sau formarea de asocia]ii complexe cu constituen]ii
membranei. Preluarea substan]elor prin absorb]ie se face `n mod selectiv.
♦ Fagocitoza este proprietatea celulelor de a `ncorpora [i de a distruge diferite
particule str\ine (de ex. microbi). Se bazeaz\ pe un complex de procese fizico-
chimice [i se desf\[oar\ `n momentul `n care celula intr\ `n contact cu particulele
str\ine. La punctul de contact are loc o sc\dere a tensiunii superficiale, fapt ce
faciliteaz\ deplasarea citoplasmei pe laturile particulei ce urmeaz\ a fi `nglobat\,
astfel se formeaz\ pseudopodele [i/sau valurile. Particula este `nglobat\ `ntr-o
vacuol\ la nivelul c\reia se stabilesc schimburi osmotice cu lichidul `nglobat odat\
cu corpul str\in. ~n vacuol\ p\trund diverse enzime secretate de citoplasm\ care vor
digera corpul str\in. Resturile de digestie sau particulele nedigerate se vor elimina
dup\ un timp. Dac\ acest fenomen nu are loc, celula va muri. Aceast\ proprietate de
fagocitoz\ este specific\ celulelor mobile din sânge, celulor epiteliale [i
conjunctive.
♦ Atrocitoza (coloidopexia sau ultrafagocitoza) este proprietatea unor celule de a
`ncorpora [i asimila coloizi electronegativi [i este specific\ histiocitelor [i altor
celule ce apar]in sistemului histiocitar.
♦ Pinocitoza const\ `n absorb]ia activ\ a pic\turilor lichide din mediul exterior printr-
un pliu al unei prelungiri citoplasmatice cu aspectul unui v\l ce formeaz\ o vacuol\
pe care, curen]ii citoplasmatici, o transport\ spre interiorul celulei. Aceast\ vacuol\
poate fuziona cu alte vacuole, formând o vacuol\ mai mare care se poate diviza `n
vacuole mai mici. Vacuolele ajunse `n apropierea nucleului, dispar. Prin acest
proces de absorb]ie permanent\ [i continu\ a pic\turilor din mediul exterior se
realizeaz\ purificarea mediului [i protec]ia altor celule.
♦ Rofeocitoza este procesul prin care unele celule ale organismului absorb
macromoleculele aderente la suprafa]a membranei celulare. La locul de aderare a
substan]ei se produce o `nfundare a membranei, apoi membrana celular\ sufer\ o
gâtuire [i astfel se formeaz\ o vacuol\ ce a `nglobat substan]a. ~n acest mod,
eritroblastele se `ncarc\ cu material feruginos din celulele reticulo-histiocitare ale
]esutului eritropoetic ambiant.
™ Metabolismul este proprietatea de baz\ a materiei vii. Este alc\tuit din
anabolism [i catabolism, ambele condi]ionându-se reciproc.
♦ Anabolismul cuprinde reac]ii de sintez\ care se desf\[oar\ cu consum se energie `n
cadrul c\rora din molecule mai mici se formeaz\ molecule mari.
♦ Catabolismul cuprinde reac]iile de scindare a moleculelor mari `n molecule mici cu
degajare de energie. Un exemplu tipic este formarea glicogenului din moleculele de
glucoz\ care este un proces anabolic; reac]ia invers\-de scindare a glicogenului `n
molecule de glucoz\ este un proces catabolic.
~n metabolismul celular se produc o serie de reac]ii chimice (majoritatea
reversibile) sub influen]a biocatalizatorilor-enzime ce determin\ transformarea
substan]ele preluate din mediu `n substan]e proprii celulei. Echilibrul cantitativ [i
calitativ dintre anabolismul [i catabolismul celular are rolul de a men]ine
integritatea morfologic\ [i func]ional\ ale celulei. Predominarea anabolismului
are ca efect cre[terea [i dezvoltarea celulei iar a catabolismului determin\
diminuarea activit\]ii celulare sau chiar la moartea celulei.

- 28 -
™ Secre]ia [i excre]ia sunt fenomene ce constau `n eliminarea unor produse
metabolice `n mediul extern. Unele dintre substan]ele eliminate pot fi
nefolositoare celulei respective, dar utile altor celule, ]esuturi sau organe [i
atunci procesul se nume[te secre]ie. Alteori sunt eliminate din celul\ produse
metabolice care nu sunt necesare sau chiar d\un\toare atât pentru celula
respectiv\ cât [i pentru alte celule. ~n acest caz, procesul de eliminare se
nume[te excre]ie. Procesul de secre]ie este caracteristic pentru unele celule; `n
schimb, procesul de excre]ie este comun tuturor celulelor.
™ Mi[carea este consecin]a energiei mecanice a celulei care are loc `n interiorul
celulei sau `n exteriorul celulei.
¾ Mi[carea intern\ este strâns legat\ de via]a celulei [i reprezentat\ de circuitul
intracelular al metaboli]ilor [i/sau mi[carea diferi]ilor constituen]i celulari. ~n
timpul diviziunii celulare au loc deplas\ri ale cromozomilor [i mitocondriilor.
Ca o consecin]\ a mi[c\rii celulare sunt dou\ fenomene (contractilitatea [i
destinderea) specifice celulelor musculare; la exterior, acestea se manifest\
prin mi[carea muscular\.
¾ Mi[carea extern\ const\ `n mi[carea `ntregii celule. Este un fenomen variat
`n func]ie de tipul de celul\. Majoritatea celulelor se mi[c\ foarte pu]in sau nu
se mi[c\ deloc (de ex. osteocitele, condrocitele). Exist\ `ns\ celule foarte
mobile (de ex. leucocitele sau celulele histiocitare). ~n afar\ de mi[carea
individual\, celulele se pot mi[ca grupat (de ex. celulele ]esuturilor
conjunctive [i epiteliale). Un tip special de mi[care (esen]ial pentru
dezvoltarea organismului) este mi[carea celulelor embrionare, izolate sau `n
grup. Exist\ [i variante speciale de mi[care.
• Mi[carea amoeboid\ este caracteristic\ amoebelor dar se poate `ntâlni [i la
neutrofile, histiocite [i monocite. Se realizeaz\ prin prelungirile citoplasmatice [i
pseudopodele care ader\ [i se fixeaz\ pe suporturi, atr\gând apoi tot restul celulei
care vine [i se confund\ cu ele. Repetând aceste mi[c\ri, celula se mi[c\ dintr-o
direc]ie `n alta.
• Mi[carea vibratil\ este specific\ cililor [i flagelilor, datorit\ a[ez\rii nesimetrice a
fibrilelor contractile [i repartiz\rii neuniforme a apei. Au aspect ondulat [i ajut\ la
mi[carea particulelor solide `n suspensie (praful-`n c\ile respiratorii, ovulul-pe
traiectul c\ilor oviductului [i spermatozoizii flagela]i-`n procesul de `naintare `n
c\ile genitale.
• Diapedeza este un fenomen frecvent `ntâlnit la celulele sanguine neutrofile. Aceste
celule, dup\ o alipire de peretele vascular (prin fenomenul de margina]ie) emit un
pseudopod cu care str\bat endoteliul vascular, apoi atrag dup\ sine [i restul celulei
care sufer\ o strangulare temporar\ la trecerea prin endoteliu [i ulterior, celula
revine la forma normal\.
™ Diviziunea celular\ (direct\ [i indirect\) este proprietatea fundamental\ a
materiei vii.
™ Degenerescen]a [i moartea celular\. ~n organismul animal se distrug [i
dispar `n orice moment un num\r mare de celule f\r\ ca via]a acestuia s\ fie
compromis\ sau starea lui de s\n\tate s\ fie modificat\. Timpul cât dureaz\
via]a celulelor din organismul animal este foarte diferit de la un ]esut la altul,
unele distrugându-se foarte repede (de ex. celulele epiteliilor de acoperire,
hematiile sau leucocitele). Alterarea celulelor `ncepe cu modificarea nucleului,
`ngro[area membranei nucleare, condensarea materiei nucleare [i rotunjirea
celulei. Nucleul sufer\ modific\ri determinate de concentrarea sub forma unui
bloc compact-picnoz\, fragmentarea [i dispersarea nucleului `n citoplasm\-
cariorexis [i dispari]ia membranei nucleare [i pierderea cromatinei `n
citoplasm\ carioliz\.

- 29 -
 Test de evaluare I

R\spunde]i la urm\toarele `ntreb\ri:

1. Ce reprezint\ celula ca sistem biologic ?
2. Care sunt principalii constituien]i ai celulei animale ?
3. Defini]i termeniI: sol, gel, organite celulare, incluziuni citoplasmatice ?
4. Care este structura membranei celulare ?
5. Preciza]i care sunt organitele intracitoplasmatice lipsite de membran\ ?
6. Explica]i importan]a nucleului pentru celul\ ?
7. Care sunt principalele forme ale diviziunii celulare ?
8. Ce este fusul de diviziune ?
9. Care sunt laturile esen]iale ale mitozei celulelor somatice ?
10. ~n câte faze pot fi grupate procesele diviziunii mitotice ?
11. Prin ce se deosebesc fenomenele profazei de cele ale telofazei ?
12. Care sunt [i prin ce se caracterizeaz\ etapele meiozei ?
13. Ce importan]\ are meioza pentru via]a speciei ?
14. Cum explica]i mitoza la mamifere ?
15. Ce sunt cromozomii ?
16. Din ce este alc\tuit un cromozom din punct de vedere chimic ?
17. Care este structura unui cromozom ?
18. Care este num\rul de cromozomi specific celulelor din corpul animalelor (cal,
vac\, oaie [i porc) ?
19. ~n ce const\ importan]a studierii num\rului [i formei cromozomilor ?
20. Preciza]i care sunt propriet\]ile fiziologice generale ale celulei animale ?

Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu r\spuns corect) se acord\ 0.50 puncte
3. Evaluarea rezolv\rii testului:
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.4 Punctajul realizat:
3.5 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

- 30 -
 3.1.2 }esuturile animale

3.1.2.1 Generalit\]i
}esuturile sunt forma]iuni morfologice `n structura c\rora diferite componente
histologice elementare (celule, fibre [i substan]\ intercelular\). Elemente histologice din
compozi]ia unui ]esut provin prin dezvoltarea, diferen]ierea [i specializarea celor trei foi]e
embrionare, fiecare ]esut având o anumit\ structur\ [i tip de metabolism.
{tiin]a care se ocup\ cu studiul caracterelor microscopice ale ]esuturilor din
organismele vii se nume[te Histologie. Denumirea deriv\ din cuvintele grece[ti „histos“
(]esut) [i „logos“ ([tiin]\). Defini]ia este completat\ prin explicarea no]iunii de ]esut
originar\ din cuvântul francez „tissue“ (structur\ sau ]es\tur\).
~n structura organismului animal se disting cinci grupe principale de ]esuturi:
epiteliale, conjunctive, muscular, nervos [i sanguin, fiecare grup\, la rândul s\u,
cuprinzând mai multe subgrupe.
Principalele criterii utilizate pentru clasificarea ]esuturilor sunt asem\n\rile
morfologice, macroscopice [i microscopice, aspectul elementelor componente, propor]ia
dintre acestea [i func]iile `ndeplinite de elementele componente.

3.1.2.2 }esuturile epiteliale

}esuturile epiteliale sunt forma]iuni dispuse la suprafa]a corpului sau pe
fa]a cavitar\ a unor organe care comunic\ cu mediul extern. Sunt formate `n
totalitate din celule, substan]a intercelular\ g\sindu-se `ntr-o cantitate foarte
redus\.
Celulele care intr\ `n alc\tuirea ]esuturilor epiteliale au form\ variat\:
cubic\, pavimentoas\, prismatic\ etc. De exemplu, celulele cubice au `n\l]imea
aproximativ egal\ cu l\]imea, nucleul are o form\ sferic\ [i este plasat central;
celulele pavimentoase sunt aplatizate, au nucleul alungit dup\ planul orizontal al
celulei [i plasat central; celulele prismatice au `n\l]imea mai mare decât l\]imea,
nucleul are form\ ovoid\ [i este plasat `n axul vertical al celulei spre polul bazal.
Dup\ modul `n care sunt a[ezate elementele constitutive (pe unul sau mai
multe straturi), ]esuturile epiteliale pot fi simple (cuprind un singur strat de celule)
[i stratificate (cuprind mai multe straturi de celule).
La microscopul optic, `n ]esuturile epiteliale simple, nucleii apar pe un
singur rând [i dispu[i aproape la acela[i nivel.
~n ]esuturile epiteliale stratificate, nucleii sunt dispu[i pe mai multe
rânduri [i la nivele inegale. La acest tip de ]esut, aspectul stratului superficial de
celule define[te epiteliul (stratificat cubic, pavimentos, prismatic).
~n ]esuturile epiteliale pseudostratificate, de[i epiteliul este alc\tuit dintr-
un singur rând de celule, totu[i, nucleii apar la nivele inegale.
~n grupa ]esuturilor epiteliale se `ntâlnesc structuri morfologice specializate pentru
`ndeplinirea unor func]ii de protec]ie, absorb]ie sau secre]ie, fiecare cu o structur\
morfologic\ particular\.
Pentru func]ia de protec]ie, ]esutul epitelial se structureaz\ sub form\ de
membrane sau foi]e care realizeaz\ acoperi[uri sau c\ptu[eli pe suprafe]ele sau `n
interiorul organismului animal (pielea la exterior sau membranele ce c\ptu[esc arborele
respirator, aparatul urinar [i/sau aparatul genital).
Pentru func]ia de secre]ie unele celule din membranele epiteliale se specializeaz\
`n elaborarea unor substan]e particulare [i eliminarea acestora `n mediul exterior. ~n acest
caz, celulele de la suprafa]\ (de ex. celulele caliciforme muco-secretorii din epiteliile
respiratorii [i digestive care alterneaz\ cu celulele epiteliale obi[nuite de acoperire de pe
suprafa]a acestor mucoase) se specializeaz\ pentru aceast\ func]ie.
Exist\ `ns\ [i segmente epiteliale `n care activitatea secretorie este foarte intens\
astfel c\, unele celule se „afund\“ `n ]esutul subiacent [i formeaz\ structuri tubulare sau
alveolare denumite glande.

- 31 -
 Epiteliul cubic simplu este format din celule de form\ cubic\ [i de talie
joas\. Unele celule prezint\, la polul apical, o cuticul\. Aceste celule se spijin\, cu
polul bazal, pe o membran\ bazal\. Nucleul este mare, ocup\ 70-80% din spa]iul
intern al celulei, are o form\ sferic\ [i este plasat central. Acest tip de ]esut:
c\ptu[e[te canalele glandelor exocrine; are rol de acoperire [i protec]ie; se
`ntâlne[te `n epiteliul germinativ de la suprafa]a ovarului [i la baza foliculilor
tiroidieni `n normo-func]ie (fig. 3.11-a, b, c).
Epiteliul pavimentos simplu apare ca o foi]\ format\ dintr-un singur strat
de celule plate, sub]iri [i umflate la centru. Nucleul este discoidal [i imprim\
celulei un contur poligonal. Celulele sunt dispuse pe o membrana bazal\. De la
suprafa]a celulelor pleac\ expansiuni sau prelungiri citoplasmatice care le asigur\
leg\tura cu elementele conjunctive ale ]esutului subiacent. Acest epiteliu
c\ptu[e[te cavit\]ile marilor seroase [i se nume[te mezoteliu; se `ntâlne[te `n
capsula Bowman din glomerulul renal Malpighi, `n ansa Henle a tubului urinifer
din structura rinichilor sau la suprafa]a mezenterului al\turi de un fascicul de ]esut
conjunctiv (fig. 3.12-a, b, c, d, e).
Epiteliul prismatic simplu este alc\tuit din celule de form\ prismatic\ [i
talie `nalt\, dispuse, prin polul bazal, pe o membran\ bazal\. Celulele constitutive
sunt: absorbtive, secretorii (caliciforme) [i ciliate:
♦ celulele absorbtive sunt celule prismatice, `nalte, cu nucleul u[or efilat [i
dispus spre polul bazal; polul apical este prev\zut cu o serie de stria]ii fine
denumite microvilozit\]i (circa 3000/celul\) ce au rolul de a m\ri suprafa]a de
absorb]ie (fig. 3.13);
♦ celulele secretorii (sau caliciforme) intr\ `n structura epiteliilor simple [i au
rolul de a secreta mucus; sunt celule efiliate la polul bazal; nucleul sferic este
plasat spre polul bazal; por]iunea supranuclear\ este „umflat\“ de secre]ia de
mucin\, astfel c\, celula are forma unui butoia[ sau calice (fig. 3.14-a, b, c, d);
♦ celulele ciliate se aseam\n\ morfologic cu cele de tip absortiv, `ns\, prezint\
la polul apical, expansiuni citoplasmatice (sau cili) `n form\ de peri care se
mi[c\ `n valuri [i deplaseaz\ mucusul de-a lungul epiteliului. Aceste celule se
`ntâlnesc `n epiteliul ciliat din trahee, bronhii [i fosele nazale [i are rolul de a
deplasa particulele de fluide pe suprafa]a epitelial\ (fig. 3.15).
}esutul epitelial pseudostratificat este format din celule de form\
prismatic\, cu `n\l]imi diferite, dispuse pe un singur rând ce se sprijin\, prin polul
bazal, pe o membran\ bazal\. Unele dintre aceste celule (celulele ciliate [i
caliciforme) sunt `nalte [i ajung pân\ la suprafa]\ altele sunt mai mici [i nu ating
suprafa]a. Pentru c\ nucleii celulelor sunt situa]i la nivele diferite, ca o consecin]\
a inegalit\]ii `n\l]imii celulelor, apare impresia de stratifica]ie (fig. 3.22). Mucusul
secretat de celulele caliciforme formeaz\ o pelicul\ sub]ire la suprafa]a epiteliului
[i are rolul de a filtra aerul inspirat (de ex. epiteliul vibratil pluristratificat din
trahee).
}esuturile epiteliale stratificate sunt epiteliile ce au un rol protector.
Acestea s-au structurat diferit `n func]ie de necesitatea pentru protec]ia solicitat\
de fiecare segment al organismului animal. Dup\ modul [i gradul de solicitare [i
protec]ie de la nivelul suprafe]elor umede sau expuse la aer, se deosebesc
urm\toarele tipuri de epitelii stratificate:
¾ prismatic stratificat;
¾ pavimentos stratificat necheratinizat (de tip mucos);
¾ pavimentos stratificat de tip cornean;
¾ pavimentos stratificat de tip urinar.

- 32 -
 Epiteliul prismatic stratificat reprezint\ o form\ rar\ de epiteliu. Este
alc\tuit din dou\ sau mai multe rânduri de celule epiteliale, mai mult `nalte decât
largi (fig. 3.23). Este reprezentat de epiteliul de la nivelul c\ilor respiratorii
(epiteliul traheal de tip respirator)
Epiteliul pavimentos stratificat necheratinizat (de tip mucos) se dispune
pe suprafe]ele supuse ruperii [i uzurii; `n acest caz, func]ia absorbtiv\ este redus\.
Pe aceste suprafe]e, lichidul necesar men]inerii umede (umectate) a epiteliilor,
provine din glandele situate `n apropierea mucoasei (fig. 3.24).
Din punct de vedere morfo-structural acest ]esut este alc\tuit din trei
straturi de celule: bazal (germinativ sau profund), intermediar (mijlociu) [i
superficial:
¾ stratul bazal este alc\tuit din celule cubice, cu nucleii de form\ oval\ sau
sferic\ dispuse, prin polul bazal, pe membrana bazal\;
¾ stratul intermediar este alc\tuit din 5-12 straturi de celule poligonale, cu
nucleii de form\ oval\ [i plasa]i central; printre celule se pot observa macule
[i zonule, legate prin desmozomi, precum [i tonofilamente care `i confer\
acestui strat denumirea de strat spinocelular;
¾ stratul superficial este alc\tuit din câteva straturi de celule pavimentoase [i
aplatizate, cu nuclei discoidali, plasa]i central;
Acest tip de epiteliu c\ptu[e[te cavitatea bucal\, esofagul [i vaginul.
Epiteliul pavimentos stratificat de tip cornean are o structur\ similar\
epiteliului pavimentos stratificat necheratinizat de tip mucos cu deosebirea c\,
stratul germinativ (sau profund) este format dintr-un singur rând de celule
prismatice ata[ate pe o membrana bazal\ foarte dezvoltat\, denumit\ membrana
Bowman. Peste acest strat se suprapun câteva rânduri de celule poliedrice care
formeaz\ stratul intermediar. Celulele succesive devin din ce `n ce mai aplatizate
astfel `ncât stratul superficial este format doar din celule pavimentoase (fig. 3.16).
Acest epiteliu de[i este expus `n permanen]\ la aer, este umezit `n permanen]\ de
filmul de lacrimi (fig. 3.25).
Epiteliul pavimentos stratificat de tip urinar este un epiteliu stratificat
de tip mixt; stratul germinativ este format din celule cubice; stratul intermediar
din celule cu aspect de „rachet\ de tenis“, iar stratul superficial din celule mari,
binucleate, cu aspect de „umbrel\“, fiecare umbrel\ acoperind dou\ sau mai multe
celule subiacente (fig. 3.19-3.20).
Epiteliile din suprafe]ele uscate sunt reprezentate de epiteliul de tip
pavimentos stratificat cheratinizat din piele sau de tip cornos (sau epiderma). Este
asem\n\tor structural cu epiteliul din suprafe]ele umede, cu deosebirea c\ se
devitalizeaz\ [i se cheratinizeaz\ celulele stratului superficial. Acest epiteliu este
format din [ase straturi de celule, din care trei „vii“ (bazal, intermediar [i
granular) [i trei „moarte“ (str\lucitor, cornos [i descuamant) (fig. 3.21).
¾ stratul bazal (sau germinativ) este format din celule cubice [i/sau prismatice
care re`nnoiesc `n permanen]\ [i trec `n straturile superioare;
¾ stratul intermediar este de tip mucos [i este denumit stratul lui Malpighi sau
stratul cu spini); este format din 6-20 de straturi cu celule de form\
poligonal\. ~n aceste celule, citoplasma se diferen]iaz\ `n dou\ zone:
perinuclear\ (endoplasma) [i periferic\ (ectoplasma). La microscopul
electronic se observ\ c\ celulele din acest strat emit bra]e (sau spini) care se
extind de la o celul\ la alta [i se ating reciproc; fiecare bra] este plin cu
material dens din care, pleac\ `n citoplasma adiacent\ a celulelor -
microfibrile (bra]ele nu sunt decât pl\ci de ata[are sau de legare denumite „`n
pat\“ sau „ cu spini“);

- 33 -
¾ stratul granular (sau stratul lui Ulna) este situat deasupra stratului spinos,
este format din 2 sau 3 rânduri cu celule aplatizate [i cu citoplasma plin\ cu
granule de keratohialin\ (originar\ din frac]ionarea tonofilamentelor) de
natur\ proteic\. Nucleii sunt aplatiza]i [i fragmenta]i. Acesta este stratul `n
care celulele epiteliale mor;
¾ stratul str\lucitor (sau lucidum) apare ca un strat „mort“ [i insensibil la
stimulii interni sau externi, astfel c\ nu se observ\ nici o delimitare celular\.
Apare ca un strat omogen [i str\lucitor cu celule `nc\rcate cu eleidin\;
¾ stratul cornos apare ca un strat amorf f\r\ nici o delimitare celular\, de
culoare ro[ie `nchis\, mai gros sau mai sub]ire, este stratul `n care eleidina se
transform\ `n keratin\ [i se descuameaz\ sub form\ de praf cornos; din
aceast\ zon\ se formeaz\ anexele cornoase ale pielii (ongloane, pene, puf,
lân\, p\r etc).
¾ stratul descuamant este superficial [i se desface `n fâ[ii mai mari sau mai mici
vizibile la suprafa]a extern\ a epiteliului.
}esuturile epiteliale glandulare (acinii glandulari). ~n anumite
forma]iuni ale organismului animal unde activitatea func]ional\ normal\ impune
cantit\]i mari de substan]\ secretat\ dar care sunt elaborate `n cantitate
insuficient\ de c\tre celulele epiteliului superficial, o parte din aceste celule
p\trund `n ]esutul subiacent, alunec\, migreaz\ [i se diferen]iaz\ `n structuri
specializate denumite „glande“ (denumirea provine de la primele forma]iuni
studiate cu form\ de ghind\-lat. „glans“ [i sufixul grec. „crine“ ce deriv\ de la
verbul grecesc „krino“-a secreta).
~n organismul animal exist\ trei tipuri de glande:
¾ exocrine-`[i vars\ produsul de secre]ie printr-un canal la suprafa]a epiteliilor;
¾ endocrin- `[i vars\ produsul de secre]ie direct `n sânge fiind lipsite de canale excretoare;
¾ amficrine-au poten]ialitate dubl\: unit\]i secretorii exocrine [i „gheme“ (sau „cordoane“)
de celule care secret\ `n capilarele sanguine.

Toate glandele sunt situate `n ]esutul conjunctiv. Glandele reprezint\

stadiul cel mai organizat [i specializat al celulelor epiteliale pentru `ndeplinirea
func]iilor secretorii. Forma]iunile secretorii ale glandelor sunt acinii glandulari.
Acinii glandulari reprezint\ unit\]ile morfologice, structurale [i
func]ionale ale glandelor exo-, endo- [i amficrine. Acinii sunt separa]i de canalele
introlobulare sanguine printr-o cantitate de mic\ de ]esut conjunctiv care
ad\poste[te capilarele [i nervii. Celulele unit\]ilor secretorii au o form\ mai mult
sau mai pu]in piramidal\, vârfurile `ndreptate spre centrul unit\]ilor secretorii
unde se g\se[te lumenul [i `n care se vars\ produsul de secre]ie. La baza celulelor
secretorii se afl\ celulele mio-epiteliale.
Unit\]ile secretorii sunt dup\ natura secre]iei:
¾ de tip seros-forma]iunile secretorii seroase (acinii sero[i);
¾ de tip mucos-forma]iunile secretorii mucoase (acinii muco[i);
¾ de tip mixt-forma]iunile secretorii mixte (acinii mic[ti).

Acinii sero[i. Sunt limita]i de o vitroas\ (sau membrana bazal\) pe care

sunt a[ezate celule secretorii (5-7 la num\r) cu form\ piramidal\. Polul apical
circumscrie un lumen strâmt care se continu\ cu un canal excretor scurt. Fiecare
celul\ are o baz\ larg\ [i un pol apical efilat. Nucleii au form\ sferic\ [i sunt
dispu[i central sau `n treimea inferioar\ a celulelor. Celulele con]in la polul bazal
ergastoplasm\ [i la polul apical granule de zimogen („zin“-enzime [i „genao“-a
produce) (precursorii enzimelor prezente `n secre]iile glandelor seroase). La polul
bazal, printre lamelele ergastoplasmei, se g\sesc mitocondrii filamentoase, iar sub
nucleu- complexe Golgi (fig. 3.16).

- 34 -
 Acinii muco[i. Sunt alc\tui]i din celule piramidale aplatizate ce se inser\,
printr-un pol bazal larg, pe membrana bazal\, iar cu polul apical delimiteaz\ un
lumen larg. Citoplasma este clar\, spumoas\ [i con]ine o cantitate mare de bule de
mucigen (mucina este o gliocoprotein\). Nucleul este sferic [i dispus uneori la
baza celulei; `ns\, de cele mai multe ori este aplatizat, deformat [i discoidal. La
polul bazal, citoplasma con]ine pu]in\ ergastoplasm\, mitocondrii filamentoase [i
complexul Golgi (fig. 3.17).
Acinii mic[ti. Sunt forma]i dintr-un complex de celule mucoase [i seroase,
predominând elementele mucoase `nvelite de celulele seroase la periferia acinului
mucos `ntr-o forma]iune cu aspect de semilun\ denumit\ semiluna Gianuzzi.
Canaliculele fine intercelulare ce prelungesc lumenul acinului, se insinueaz\
printre p\r]ile laterale ale celulelor mucoase [i se ramific\ `n jurul celulelor
seroase. Forma]iunile secretorii (mucoase sau seroase) sunt prinse printr-un
co[ule] larg, format din procesele protoplasmatice ale unor celule speciale
denumite mio-epiteliale (se dispun `ntre baza celulelor secretorii [i membrana
bazal\). Aceste celule au un corp celular central [i procese citoplasmatice lungi
care `l `nconjur\ [i au rolul de a „stoarce“ unitatea secretorie de produsul pe care `l
elaboreaz\. De[i au origine epitelial\, `n citoplasma acestor celule se diferen]iaz\
[i miofibrile (fig. 3.18).

Test de evaluare II

1. Ce este un ]esut ?
2. Cum clasific\m ]esuturile animale din punct de vedere structural [i dup\
func]iile `ndeplinite ?
3. Prin ce se caracterizeaz\ ]esutul epitelial ?
4. Ce sunt glandele endocrine?
5. Unele celule prezint\ la polul apical-microvili. Când sunt numero[i [i au
aceea[i `n\l]ime, ei formeaz\ marginea ,,`n perie“ sau platoul striat. Preciza]i
care este rolul epiteliului intestinului sub]ire.

Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu r\spuns corect) se acord\ 2.00 puncte
3. Evaluarea rezolv\rii testului:
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.4 Punctajul realizat:
3.5 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

URMEAZ| PLAN{ELE I {I II

- 35 -
 3.1.2.3 }esuturile conjunctive

}esuturile conjunctive sunt ]esuturile care leag\, `ntre ele, celelalte

]esuturi realizând structurile de suport [i sprijin ale organismului, vaselor sanguine
[i nervilor. Caracteristica principal\ a ]esuturilor conjunctive este con]inutul
ridicat `n substan]\ intercelular\ (sau fundamental\). Exist\ [i variet\]i de
]esuturi conjunctive, `n care substan]a fundamental\ (aflat\ din abunden]\)
con]ine câteva celule conjunctive (de ex. ]esutul cartilaginos) sau `n care
predomin\ celulele conjunctive (de ex. ]esutul hematopoetic [i adipos).
Elementele histologice componente ale ]esuturilor conjunctive sunt:
™ substan]a fundamental\ (aspectul, componen]a [i duritatea sunt variabile `n func]ie
de tipul de ]esut conjunctiv);
™ fibrele conjunctive (colagene, reticulare [i elastice);
™ celulele conjunctive (sunt reprezentate de 2 categorii de celule: autohtone [i
emigrate din alte ]esuturi).

Substan]a fundamental\ este forma]iunea histologic\ dispus\ printre

celulele conjunctive care, `mpreun\ cu fibrele conjunctive, `ndeplinesc func]ii
importante `n: formarea scheletului, sus]inerea, sprijinul [i hr\nirea ]esuturilor
printre care sunt r\spândite. Denumit\ [i substan]\ cimentat\, substan]a
fundamental\ reprezint\ componenta nestructurat\ a ]esutului conjunctiv de
natur\ coloidal\, sol sau gel `n care sunt „cufundate“ fibrele conjunctive cu aspect
omogen, amorf [i transparent. Biochimic, substan]a fundamental\ este constituit\
din mucopoliozide, proteine, glucide, lipide, metaboli]i etc. Al\turi de aceast\
component\ intercelular\ amorf\ exist\ [i o substan]\ fundamental\ care
reprezint\ mediul permeabil pentru principii nutritivi dizolva]i care traverseaz\
pere]ii capilarelor [i ajung la celule, iar produ[ii de degradare rezulta]i din
metabolismul celular sunt vehicula]i spre capilare (`n acest caz, forma]iunile
fibrilare `ndeplinesc rol de sus]inere).
Fibrele conjunctive constituie forma]iunile histologice printre celulele
conjunctive [i sunt reprezentate de:
™ fibre colagene-denumirea de colagen provine de la gr. „kolla“-clei [i „genan“-a
produce. Sunt structurate dintr-o protein\ denumit\ colagen care, prin fierbere [i la
contactul cu apa, se hidrolizeaz\ par]ial [i produce gelatina (sub ac]iunea unei
enzime bacteriene denumit\ colagenaza poate fi digerat\). Aceste fibre alc\tuite din
fibre paralele, micro- [i proto-fibrile cu o grosime de 2-100 µm, diametrul de 0.3-0.5
µm, legate `ntre ele prin substan]a cimentat\, sunt grupate `n fascicule
neanastomozate.
™ fibre elastice-sunt sub]iri (diametrul 1-2 µm), anastomozate, ramificate `ns\ f\r\ a
forma fascicule, mai rare decât fibrele colagene. Când se rup, extremitatea liber\ se
recurbeaz\ [i formeaz\ cârligul lui Bischoff. Aceste fibre con]in o proteid\ special\
impermeabil\ denumit\ elastin\ care se dispune `n pl\ci fenestrate [i poate fi
distrus\ de o enzim\ denumit\ elastaz\. Se dispun, fie `n re]ele cu ochiuri mari [i
neregulate (de ex. `n ]esutul cartilaginos elastic, ]esutul conjunctiv lax) fie `n
suprafe]e lamelare (de ex. `n limitanta extern\ a arterelor de tip elastic, tunica medie
a arterei aortei).
™ fibre reticulare sunt fibre scurte, sub]iri, diametru de 0.2-1.0 µm, monofibrilare [i
formeaz\ o re]ea extrem de fin\ cu ochiuri pu]in vizibile dispuse printre fibrele de
colagen. Aceste fibre se condenseaz\ fie sub epitelii (formeaz\ membranele bazale)
fie `n jurul capilarelor sanguine [i a celulelor glandulare (formeaz\ re]ele mai dense
pentru suport [i sprijin). Membrana bazal\ este reprezentat\ de un strat sub]ire, de
substan]\ intercelular\, amorf\, hialin\, sus]inut\ de o re]ea de fibre reticulare
condensate `n substan]a amorf\ ce se dispune la limita dintre membranele epiteliale
[i ]esutul conjunctiv de sus]inere.

- 36 -
 Celulele conjunctive sunt reprezentate:
¾ Celulele autohtone-sunt variate morfo-func]ional, sunt reprezentate de
urm\toarele categorii celulare: mezenchimale de origine, fibroblaste, fibrocite,
histiocite, macrofage, mastocite, adipocite [i melanocite (chromatocite).
™ Celulele mezenchimale de origine (sau mezoblastele) sunt eviden]iate `n ]esutul
conjunctiv embrionar, se reduc numeric spre sfâr[itul perioadei embrionare [i, la
adult se g\sesc `n num\r mic de-a lungul vaselor sanguine, de calibru mic [i `n
]esutul hematopoetic. Sunt celule de form\ stelat\ datorit\ numeroaselor prelungiri
prin care, se stabilesc, raporturi de contiguitate cu celulele `nvecinate. Citoplasma
con]ine un nucleu ovalar (mono sau bi-nucleolat) dispus central. Este celula „cap de
serie“ pentru toate celulele ]esuturilor de aceea[i origine (sanguin [i muscular).
™ Fibroblastele [i fibrocitele sunt cele mai numeroase celule conjunctive. Sunt celulele
conjunctive cu aspect stelat sau fusiform care genereaz\ fibrele colagene [i cea mai
mare parte a componentelor amorfe din substan]a intercelular\. Celulele tinere sunt
denumite fibroblaste [i iau na[tere din celulele mezenchimale dar care se pot
diferen]ia `n adipocite, melanocite [i histiocite. Nucleul este mare, ovoid sau
invaginat [i con]ine granule de cromatin\ extrem de fine care `i imprim\ aspectul de
nuclei „pr\fo[i“. Celulele mature, denumite fibrocite, sunt mai mari cu citoplasma
mai abundent\ [i prelungiri mai pu]ine decât celulele tinere.
™ Adipocitele (sau lipocitele) sunt componentele ]esutului adipos derivate din fibrocite
(lipidele se acumuleaz\ `ntr-o pic\tur\ mare astfel `ncât citoplasma [i nucleul sunt
aplatizate [i plasate la periferie) [i histiocite (lipidele se dispun sub form\ de
pic\turi mici sau vacuole cu nucleu central) care se dispun-fie izolate, fie grupate `n
lobuli adipo[i. Adipocitele de origine fibrocitar\ apar sub forma unor vacuole mari,
delimitate la periferie de o pelicul\ fin\ de citoplasm\ [i un nucleu aplatizat cu
aspect de inel cu pecete. Sunt celule de talie mare (100-120µm) form\ poliedric\ [i
`ntregul volumul celular ocupat de o vezicul\ plin\ cu lipide. Adipocitele de origine
histiocitar\ au aspect spongios datorit\ numeroaselor vacuole de lipide de
dimensiuni diferite.
™ Melanocitele (sau chromatocitele) sunt celulele pigmentare masive de form\
neregulat\ datorit\ numeroaselor prelungiri, inegale ca grosime [i ramificate.
Citoplasma corpului celular [i a prelungirilor este `nc\rcat\ cu granula]ii de
pigment melanic de form\ sferic\ [i culoare neagr\. Aceste celule se `ntâlnesc `n
tunica coroid\ a globului ocular, foi]a pia-mater a meningelui, derm [i straturile
bazale ale epidermei.
™ Histiocitele sunt celule mobile, polimorfe [i numeroase prelungiri citoplasmatice.
Citoplasma are aspect vacuolar [i con]ine un nucleu sferic, plasat central; cromatina
nuclear\ este dispus\ `n cruste groase ce imprim\ nucleului un aspect crustos. Sunt
celulele specializate `n elabprarea de proteine, emiterea de pseudopode [i v\luri cu
care se prind de suporturi [i fagociteaz\ particulele solide.
™ Macrofagele sunt histiocite cu rol de celule migratoare fagocitare ce se pot asocia
`ntre ele astfel `ncât s\ formeze celule gigantice plurinucleate.
™ Mastocitele sunt celule relativ mari (10-25 µm ) de form\ sferic\, ovalar\ sau
neregulat\ (`n ]esutul conjunctiv lax). Citoplasma con]ine granule rotunde
(diametrul 0.5 µm) omogene care mascheaz\ nucleul celulei. Nucleul mic de 5 µm,
este sferic, ovalar sau neregulat, mono- sau bi-nucleolat [i con]ine cromatin\
nuclear\ sub form\ de cruste groase. Sunt celule specializate s\ elaboreze heparina,
histamina [i serotonina, fiind considerate din acest punct de vedere ,,glande
endocrine unicelulare“.
¾ Celulele conjunctive emigrate din alte ]esuturi sunt denumite celule
hematogene [i se `ntâlnesc `n num\r relativ mic `n ]esuturile conjunctive unde
ajung din vasele sanguine [i limfatice, prin diapedez\ (procesul de trecere a
prin pere]ii capilarelor sanguine). Sunt reprezentate de leucocitele granulare
(neutrofile, eozinofile [i bazofile) [i agranulare (limfocite [i monocite).
Leucocitele granulare neutrofile sunt celule cu granule intracitoplasmatice,
nucleu lobulat [i dimensiuni de 10-12 µm ce se g\sesc `n ]esutul conjunctiv lax (unde
exist\ un proces inflamator acut).

- 37 -
 Leucocitele granulare eozinofile sunt celule cu nucleul bi-lobat, citoplasma
granular\ (aspect de bob de zmeur\ la cal), dimensiuni de 10-15 µm [i sunt specifice
]esuturilor conjunctive care sus]in epiteliile din suprafe]ele umede.
Leucocitele granulare bazofile sunt celule cu dimensiuni apropiate de ale
neutrofilelor (10-15 µm), nucleu mare, lobulat (dând impresia c\ este `nmugurit `n form\
de trefl\) [i granule de diferite dimensiuni (colorate bazofil).
™ Limfocitele sunt celule sferice cu nucleul mare (ocup\ 75% din volumul celulei) [i
citoplasma periferic\ bazofil\; se dispun, `n grupe (sau noduli ne`ncapsula]i). Se
g\sesc `n ]esuturile conjunctive care suport\ epiteliile umede.
™ Monocitele sunt celule cu dimensiuni variabile (20-25 µm), nucleu reniform [i
citoplasm\ u[or bazofil\. Sunt rare `n ]esuturile conjunctive, `ns\, prezen]a lor indic\
un proces inflamator acut.
Clasificarea ]esuturilor conjunctive. Se disting dou\ grupe de ]esuturi
conjunctive: propriu-zise [i metaplaziate.
Tabelul 4.1
Clasificarea ]esuturilor conjunctive
f\r\ lax
predominan]a lamelar
dens
unor celule fibros
mezenchimal
reticulat
]esuturi celule corionul citogen
conjunctive cu adipos
propriu-zise predominan]a pigmentar
unor tendinos
elemente aponevrotic
fibre (]esut fibros)
fascial
elastic
substan]\ fundamental\ mucos
hialin
cartilaginos elastic
]esuturi
fibros
conjunctive
metaplazate haversian
osos spongios
periostul

3.1.2.3.1 }esuturile conjunctive propriu-zise f\r\ predominan]\

}esutul conjunctiv lax (sau interorganic) este un ]esut conjunctiv
neorientat `n care, fibrele de colagen sunt grupate `n fascicule lungi orientate `n
toate sensurile. Unele fascicule se anastomozeaz\ (`ntre ele) prin schimburi
reciproce de fibrile de colagen. Printre fasciculele de colagen se observ\ rare fibre
elastice (dispuse `n re]ea) [i reticulare. Toate elementele componente (substan]a
fundamental\, fibre [i celule) se afl\ `n propor]ie egal\. Substan]a fundamental\
are aspect gelatinos [i con]ine celulele autohtone ]esutului conjunctiv (fibroblaste,
fibrocite, histocite, mastocite [i adipocite) [i uneori câteva celule hematogene
emigrate . Este localizat `n: corionul mucoasei [i submucoasei tubului digestiv;
stratul conjunctiv subcutanat; ]esutul conjunctiv peri- [i inter-visceral; organele
parenchimatoase [i `n structurile intersti]iale (fig. 3.26).
}esutul conjunctiv dens este ]esutul conjunctiv `n care fibrele conjunctive
au grosime variabil\ [i func]ii diferite (rolul principal revine fibrelor conjunctive,
iar cel secundar re]elelor elastice).
}esutul conjunctiv lamelar este un ]esut dens, ordonat, alc\tuit din
lamele fine colagene dispuse `n planuri suprapuse anastomozate oblic. Fibrele
conjunctive sunt dispuse `n grosimea lamelelor formate din substan]\
fundamental\ dens\. Celulele conjunctive sunt dispuse `ntre lamele. Se `ntâlne[te
`n capsulele corpusculilor senzitivi.

- 38 -
 3.1.2.3.2.1 }esuturile conjunctive propriu-zise cu predominan]a celulelor
}esutul mezenchimal este format din celule mezenchimale [i substan]\
fundamental\. Celulele mezenchimale sunt de form\ stelat\ datorit\ numeroaselor
prelungiri prin care au raporturi de contiguitate cu celulele `nvecinate [i
delimiteaz\ ochiuri de m\rimi diferite care `i confer\ ]esutului, `n ansamblu, un
aspect de re]ea. Este specific stadiului embrionar de dezvoltare (fig. 3.27).
}esutul reticular (hemohistioblastic reticulat) este predominant celular
pentru c\ con]ine celulele-su[\ ale elementelor figurate sanguine `n diferite stadii
de dezvoltare [i fibre reticulare dispuse `n re]ele (cu ochiuri largi) sunt sus]inute
doar de câteva fibre colagene. Se `ntâlne[te `n structura m\duvei osoase
hematogene din cavit\]ile neregulate ale ]esutului osos spongios (coaste).
Formeaz\ stroma organelor hematopoetice (m\duv\ osoas\ hematogen\, splin\,
timus, amigdale) [i limfopoetice (ganglionul limfatic [i bursa lui Fabricius) [i
stroma unor glande endocrine.
Corionul citogen este un ]esut conjunctiv pur celular care se preteaz\ la
multiple modific\ri datorit\ forma]iunilor incluse (foliculii-din zona cortical\ a
ovarului [i glandele uterine-din corionul mucoasei uterine). Are doar 2 localiz\ri,
`n organismul animal: zona cortical\ a ovarului [i corionul mucoasei uterine.
Corionul citogen din zona cortical\ a ovarului include celule fusiforme de talie
mare sau mic\ (fibrocite [i fibroblaste), unite `ntre ele [i aglomerate `n grupe care se
ating [i au orientare variabil\ `n func]ie de grup.
Corionul citogen din mucoasa uterin\ este alc\tuit din celule fixe-fusiforme sau
aproape rotunde-dispuse f\r\ o anumit\ ordine [i rare fibre de colagen.
}esutul adipos este format din celule adipoase (sau lipocite), fibre de
reticulin\ [i rare fibre colagene dispuse `n substan]\ fundamental\ (redus\
cantitativ). Celulele adipoase sunt grupate `n paniculi adipo[i. }esutul adipos este
de origine fibrocitar\ (paniculii adipo[i din hipodermul pielii sunt separa]i prin
trabecule de ]esut conjunctiv, fibre reticulare-dispuse `ntr-o re]ea dens\ [i capilare
sanguine) sau histiocitar\ (este localizat `n regiunile peri-genital\ [i perirenal\,
epiploon [i glanda mamar\). Este un ]esut bogat vascularizat (fig. 3.28).
}esutul pigmentar este format din celule pigmentare aglomerate `n zone
compacte printre care se afl\ câteva fibre conjunctive [i capilare sanguine. Se
`ntâlne[te `n: derm, coroid\ [i iris (fig. 3.29).

3.1.2.3.2.2 }esuturile conjunctive propriu-zise cu predominan]a

fibrelor conjunctive
Sunt ]esuturile conjunctive formate din fascicule conjunctive voluminoase
strânse [i orientate, celule conjunctive fixe [i rare fibre elastice.
}esutul aponevrotic este format fibre conjunctive colagene (`ncruci[ate ca
ni[te panglici) ce formeaz\ spa]ii interfasciculare quadrilate `n care sunt celule de
form\ neregulat\ sau asem\n\toare unor litere din alfabet (Y, Z, T, L, I) grupate 2
câte 2, cu nuclei bi-gemina]i) [i rare fibre elastice (fig. 3.30).
}esutul tendinos este un ]esut conjunctiv `n care predomin\ fibrele
colagene, asociate `n m\nunchiuri, printre care se observ\ rare fibre elastice
dispuse `n re]ea, celule conjunctive-denumite tenocite [i substan]\ fundamental\-
redus\ cantitativ. M\nunchiurile de fibre colagene sunt grupate `n unit\]i
structurale denumite tendoane simple (sau primare) care, la rândul lor, se
asociaz\ [i formeaz\ tendonul secundar (fig. 3.31).
Tenocitele sunt celule de form\ stelat\ sau aripi (aliforme) cu prelungiri
care `nconjur\ m\nunchiurile de fibre de colagen. La microscopul optic celulele
au form\ prismatic\, nucleul este alungit [i plasat spre extremitatea celulei.

- 39 -
 ~n sec]iune longitudinal\ prin tendon, se observ\ m\nunchiurile de fibre
de colagen dispuse `n coloane paralele (nucleii celulelor sunt dispu[i perechi `n
[iruri paralele) [i substan]a fundamental\ plasat\ `n spa]iile dintre coloanele de
fibre conjunctive.
~n sec]iune transversal\ prin tendon se observ\ m\nunchiurile de fibre de
colagen sec]ionate transversal grupate `n coloane cu aspect punctiform.
}esutul fascial este format din fibrele conjunctive colagene; fibrele
elastice reduse numeric, formeaz\ o re]ea `n ochiurile c\reia se dispun celule
conjunctive.
}esutul elastic este alc\tuit din fibre conjunctive elastice care se
anastomozeaz\ [i formeaz\ o re]ea `n ochiurile c\reia se observ\ câteva fibre
conjunctive colagene [i celule conjunctive. Substan]a fundamental\ este sub]ire [i
are rolul de a lega fibrele conjunctive. Este specific `n ]esutul elastic de tip
fibrilar (din ligamentul cervical, tunica abdominal\, ligamentele articulare
elastice) [i ]esutul elastic de tip lamelar (din peretele arterei aort\ la mamifere).

3.1.2.3.2.3 }esuturi conjunctive propriu-zise cu predominan]a

substan]ei fundamentale
Sunt reprezentate de ]esutul conjunctiv de tip moale (sau mucos) din
structura cordonului ombilical (la mamifere). Structura acestui ]esut se modific\
pe m\sura `naint\rii foetus-ului `n dezvoltare (se multiplic\ elementele fibrilare
din masa substan]ei fundamentale). Substan]a fundamental\ este gelatinoas\,
transparent\, omogen\, de culoare roz [i con]ine pu]ine celule conjunctive
mezenchimale [i rare fibre colagene.

3.1.2.3.3 }esuturile conjunctive metaplaziate

Sunt ]esuturile conjunctive a c\ror elemente constitutive sufer\ modific\ri
adaptative: substan]a fundamental\ se impregneaz\ cu condrin\ (`n ]esutul
cartilaginos) sau osein\ (`n ]esutul osos) astfel `ncât, elementele celulare [i
fibrilare `[i modific\ forma [i sunt `nglobate `n masa de substan]\ fundamental\
modificat\.
}esutul cartilaginos este un ]esut conjunctiv dens metaplaziat ce particip\
la realizarea structurii unor piese cu rol de sus]inere. Este alc\tuit din substan]\
fundamental\ amorf\ cu consisten]\ de gel [i impregnat\ cu condrin\, fibre de
colagen [i elastice, elemente celulare tinere (denumite condroblaste) [i mature
(denumite condrocite).
}esutul cartilaginos se prezint\ `n 3 variet\]i:
¾ de tip elastic este un ]esut conjunctiv metaplaziat caracterizat prin prezen]a, `n
substan]a fundamental\, a unor granula]ii [i fibre conjunctive elastice, care
formeaz\ re]ele `n ochiurile c\rora se dispun celulele cartilaginoase (izolate
[i/sau asociate `n grupe izogenice axiale de câte 2-3 condrocite). Este
reprezentat `n organismul animal de: cartilajul epiglotei [i a pavilionului
urechii (fig. 3.32).
¾ de tip hialin. Denumirea provine de la gr. „hyalos“-sticl\. Este un ]esut
conjunctiv metaplaziat cu aspect sticlos [i/sau translucid datorit\ aspectului
omogen al substan]ei intercelulare `n care se afl\ condrocitele.
Condrocitele sunt celule de m\rime medie (15-40 µm), form\ globuloas\ [i
citoplasm\ `nc\rcat\ cu produsele de rezerv\ (sub form\ de enclave de colagen [i
lipide), mitocondrii [i complex Golgi. Nucleul este mono- sau bi-nucleolat, ovalar sau
veziculos. Celulele sunt dispuse `n cavit\]i capsulare denumite condroplaste. Substan]a
fundamental\, dispus\ `n jurul condroplastelor, este mai condensat\ [i formeaz\ sfera
condroid\. Fibrele conjunctive de colagen apar, `n masa de substan]\ fundamental\, dar
nu se pot observa la microscopul optic (sunt mascate de condrin\). Condrocitele se
dispun `n masa de substan]\ fundamental\ fie izolat, fie grupat `n grupe izogenice axiale
(celulele din interiorul capsulei sunt dispuse `n [ir) [i/sau coronare (celulele din
interiorul capsulei sunt dispuse sub form\ de coroane circulare radiare [i neregulate).

- 40 -
Grupul izogenic formeaz\ `mpreun\ cu sfera condroid\ [i substratul omogen din jur
unitatea morfologic\ denumit\ condron. La exteriorul ]esutului cartilaginos hialin se
observ\ un ]esut conjunctiv vascular denumit pericondru (are rol `n nutri]ia [i cre[terea
cartilajului). }esutul cartiaginos hialin este reprezentat, `n organismul animal, la nivel
embrionar (formând aproape `ntreg scheletul embrionar) [i adult (cartilajul suprafe]elor
articulare, cartilajele costale [i diferite piese de sus]inere ale aparatului respirator:
septum-ul nazal, laringe, trahee [i bronhii) (fig. 3.33).
¾ de tip fibros-reprezint\ o asociere dintre ]esuturile cartilaginoase de tip hialin
[i dens. Se caracterizez\ prin prezen]a, `n substan]a fundamental\, a fibrelor
conjunctive colagene (orientate dup\ o direc]ie principal\) care `nconjur\
câteva celule cartilaginoase de talie mai mic\ [i `ncapsulate (condrocite). Este
localizat `n organismul animal `n: discurile intervertebrale, meniscurile
articulare, cartilajul simfizelor [i ligamentul rotund al articula]iei coxo-
femurale.
}esutul osos este un ]esut conjunctiv metaplaziat care `ndepline[te, `n
organismul animal, 2 func]ii esen]iale: mecanic\ (asigur\ suportul pentru piesele
din scheletul vertebratelor) [i rezervor de s\ruri minerale (participând la
+2 +2
metabolismul ionilor de Ca , Mg ). Substan]a fundamental\ este impregnat\ cu
s\ruri de calciu [i magneziu [i asigur\ rezisten]a [i duritatea ]esutului (fig. 3.34).
Componentelor histologice ale ]esutului osos sunt:
¾ Substan]a fundamental\ este alc\tuit\ dintr-o materie proteic\ denumit\
osein\ [i o substan]\ pre-osoas\ impregnat\ cu s\ruri minerale (fosfat tri-
calcic, carbonat de calciu [i magneziu) `n care se dispun fibrele conjunctive [i
elastice calcificate. Se dispune `n lamele osoase concentrice [i stratificate ce
formeaz\ lamelele haversiene care alc\tuiesc un sistem `n jurul unui canal
central Havers. Acesta formeaz\, `mpreun\ cu lamele concentrice, un sistem
Havers (sau un osteon). Printre lamele, substan]a fundamental\ prezint\
cavit\]i lenticulare denumite osteoplaste (similare cu condroplastele
cartilajului) de la care pleac\, `n toate direc]iile, canale fine [i ondulate
(denumite canale osoase) care str\bat substan]a fundamental\ [i fac
anastomoz\ cu canaliculele venite de la osteoplastele vecine. Osteoplastele
formeaz\, `mpreun\ cu canaliculele osoase, un sistem de cavit\]i
intercomunicante (lichidele transvazate din capilare p\trund `n aceste
canalicule [i umplu toate spa]iile din osteoplastele `n care sunt dispuse celule
osoase.
¾ Celule osoase au origine mezenchimal\ [i sunt reprezentate de 3 categorii
celulare care, `n func]ie de etapa evolutiv\ a ]esutului osos, sunt denumite:
¾ osteoblaste-sunt celulele osoase tinere ce au proprietatea de a se divide activ,
dimensiuni de 15-20 µm, form\ aproximativ lenticular\, prelungiri [i expansiuni
citoplasmatice prin care se anastomozaz\ cu celulele vecine. Citoplasma este
bazofil\, nucleii sunt sferici, plasa]i central sau u[or excentric (lâng\ nucleu se
observ\ complexe Golgi [i mitocondrii). Pe m\sur\ ce substan]a pre-osoas\ este
secretat\, osteoblastele sunt `nglobate `n substan]a fundamental\ [i se
transform\ `n osteocite;
¾ osteocitele sunt celulele osoase tinere (sau osteoblastele maturizate) incluse `n
osteoplaste, au form\ lenticular\, expansiuni citoplasmatice care p\trund `n
canalele osoase [i sunt lipsite de capacitatea de a se divide;
¾ osteoclastele sunt celulele osoase specifice zonelor de remodelare osoas\ dispuse
printre fibrele de colagen [i rarele fibre elastice calcificate. Sunt celule
voluminoase gigantice de form\ ovoid\ [i prelungiri mari. Citoplasma este
spumoas\, vacuolar\, bazofil\, multinucleate. Nucleii sunt numero[i (2-40
nuclei), dispu[i `n corpul celular sau `n prelungiri, sunt mono- sau bi-nucleolate
[i con]in cromatin\ fin granular\.

- 41 -
 }esutul osos se prezint\ sub 3 variet\]i:
¾ haversian compact-este format din sisteme Havers (sau osteoane). Un sistem
Havers con]ine un capilar sanguin [i foarte pu]in ]esut conjunctiv. Fiecare
osteon este format dintr-un canal central `nconjurat de lamele osoase dispuse
concentric [i stratificat, tapetate la interior de un strat intern care formeaz\
limitanta intern\. ~n grosimea lamelelor sau printre ele, se dispun osteoplastele
ce con]in osteocitele. Canaliculele osoase leag\, `ntre ele, diferite osteoplaste.
Canaliculele care pleac\ de la osteoplastele din rândul cel mai intern se leag\
cu canalul Havers, iar cele care pleac\, de la osteoplastele situate `n rândul
extern (sau de la lamele osteonului) se `ntorc `n ans\ [i formeaz\ canaliculele
recurente. La periferie, osteonul este limitat de un strat sub]ire de substan]\
pre-colagen\ care formeaz\ limitanta extern\. Leg\tura dintre canalele Havers
a 2 osteoane vecine se face prin canalele Volkmann.
~n sec]iune transversal\ printr-un os se observ\ c\, sistemele Havers sunt
delimitate, spre fa]a extern\ a osului, de o serie de lamele osoase ce formeaz\
sistemul fundamental extern (sau subperiostal) care `nconjur\ circumferin]a
osului. Exist\ `ns\ [i o alt\ categorie de lamele-centrate pe canalul medular al
osului-ce delimiteaz\ osteoanele de cavitatea medular\ [i formeaz\ sistemul
fundamental intern.
¾ spongios (sau areolar) este format din lamele osoase sub]iri ce delimiteaz\ o
re]ea lamelar\ cu pere]i discontinui [i cavit\]i mari, neregulate [i
intercomunicante. Orientarea traveilor osoase este variabil\ iar spa]iile
delimitate sunt ocupate de m\duva osoas\ hematogen\ [i celule adipoase.
¾ periostic este reprezentat de o membran\ de natur\ conjunctiv\ dispus\ la
periferia sau la suprafa]a oaselor dezvoltate. Este format din 2 straturi:
superficial (sau periostul fibros) [i profund (sau periostul osteogen).
Periostul fibros este format din fibre colagene paralele [i celule osoase
aplatizate. Periostul osteogen este format din fibre colagene cu direc]ie oblic\ [i celule
osoase (care se transform\ `n osteoblaste). Osteoblastele au rolul de a secreta substan]a
pre-osoas\ care se calcific\ [i se depune la suprafa]a osului sub form\ de straturi
succesive.

Test de evaluare III

R\spunde]i la urm\toarele `ntreb\ri:

1. Ce tipuri de ]esuturi conjunctive cunoa[te]i ?
2. Preciza]i rolurile fiziologice ale ]esuturilor conjunctive.
3. Care sunt particularit\]ile structurale ale ]esutului osos ?
4. Cum intervin osteoclastele `n modelarea osoas\ ?
5. Considera]i oasele ca fiind piese scheletice formate din ]esut inert sau sunt
organe vii ? Explica]i concret afirma]ia.

Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu r\spuns corect) se acord\ 2.00 puncte
3. Evaluarea rezolv\rii testului:
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.4 Punctajul realizat:
3.5 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

URMEAZ| PLAN{A III

- 42 -
 3.1.2.4 }esutul muscular

}esutul muscular este forma]iunea histologic\ alc\tuit\ din celule de

form\ alungit\ denumite miocite sau fibre musculare (miofibrile) (netede, striate
de tip scheletic [i striate de tip cardiac)-specializate pentru realizarea contrac]iilor
musculare (excitabilitate [i contractilitate) [i substan]\ fundamental\. Este
]esutul foarte bogat vascularizat [i inervat, cu un metabolism foarte intens ce intr\
`n alc\tuirea mu[chilor scheletici din structura organismului animal [i a aparatului
pasiv, de sus]inere [i mi[care.
Miocitele sunt celule alungite [i form\ variat\.
™ Leiocitul (sau fibra muscular\ neted\) din mu[chiul neted este fusiform
(lungime de 50-500 µm [i diametru de 4-8 µm).
™ Rabdocitul (sau fibra muscular\ striat\ de tip scheletic) este cilindric\
(lungime de 5-35 cm [i diametru de 50-100 µm).
™ Fibrele musculare striate de tip cardiac se dispun `n re]ea (cu o lungime de
100-150 µm [i diametru de 20 µm).
Din punct de vedere structural, fiecare celul\ muscular\ prezint\ o
membran\ (denumit\ sarcolem\) cu structur\ lipoproteic\ trilamelar\ peste care
se dispune, la interior, o membran\ de natur\ conjunctiv\. (denumit\
endomisium).
Citoplasma (denumit\ sarcoplasm\) con]ine organite comune de tipul
reticulului sarcoplasmatic (sau REN) (este foarte dezvoltat [i implicat `n
fenomenul de cuplare a excita]iei cu contrac]ia muscular\ `n prezen]a ionilor de
Ca+2, mitocondrii, complexe Golgi, lizozomi [i peroxizomi (foarte slab dezvolta]i)
dar [i organite specifice (microfilamente de actin\ [i miozin\-organizate sub
form\ de miofibrile-au ap\rut `n urma diferen]ierii [i adapt\rii celulei la func]ia de
contrac]ie muscular\).
Miofibrilele pot fi: omogene (denumite leiofibrile-`n fibra muscular\
neted\-sau leiocite) [i/sau heterogene (denumite rabdofibrile-`n fibra muscular\
striat\ de tip scheletic-sau rabdocite [i/sau de tip cardiac-cardiofibrile) (fig. 3.38).
Miofibrilele se dispun `n pachete paralele denumite colonete Leydig (`n
sec]iune transversal\ prin fibra muscular\ se observ\ circa 1000-2000/fibr\
muscular\) ce formeaz\ câmpurile Conheim.
Nucleul are forma [i m\rimea variate cu tipul de celul\ muscular\, este
mononucleat, plasat central `n celula muscular\ neted\, bombat `n celula
muscular\ cardiac\ [i/sau alungit (30-40 nuclei/cm liniar), dispus la periferia
celulei musculare striate de tip scheletic.
Substan]a intercelular\ este reprezentat\ de o sinaps\ special\ denumit\
plac\ motorie prin care impulsul nervos se transmite de la sistemul nervos, la
mu[chi.
Fibrele musculare sunt de trei categorii:
¾ netede-`n ]esutul muscular neted;
¾ striate-`n ]esutul muscular striat de tip scheletic;
¾ cardiace-`n ]esutul muscular striat de tip cardiac.
~n func]ie de natura celulelor componente, mu[chii pot fi:
¾ netezi (involuntari);
¾ stria]i (voluntari) de tip scheletic;
¾ stria]i (involuntari) de tip cardiac.

- 43 -
™ }esutul muscular neted este alc\tuit din fibre musculare netede denumite
leiocite-unitatea morfologic\, structural\ [i func]ional\ a mu[chiului neted.
Fibra muscular\ neted\ are o form\ alungit\, fusiform\, eventual ramificat\
(`n artera aort\), capete sub]iate [i o por]iune central\, mai bombat\.
Dimensiunea fibrelor este variabil\ (`n arteriole, unde are rol `n reglarea
presiunii sanguine are dimensiuni mici; `n peretele uterului femelelor
gestante, are dimensiuni mari: 500 µm lungime [i diametru de 20 µm).
Citoplasma con]ine dou\ elemente principale: sarcoplasm\ [i miofibrile
(sau leiofibrile). Sarcoplasma este o component\ mai „lichid\“ a citoplasmei `n
care, se dispun, miofibrilele [i nucleul.
Nucleul ocup\ partea central\ [i mai bombat\ a fibrei (con]ine mai mult\
sarcoplasm\), are o form\ cilindric\, cu numeroase granule fine de cromatin\ `n
interior [i 1-3 nucleoli. Are proprietatea de a se plia `n timpul contrac]iei
musculare [i de a se adapta la diminuarea dimensiunilor celulei.
Miofibrilele sunt forma]iuni cu diametrul de 1 µm dispuse longitudinal [i
la periferia fibrei. Sunt alc\tuite din miofilamente paralele `ntre ele (cele centrale
sunt mai lungi decât cele periferice).
Fibrele musculare nedete se asociaz\ `n grupe, denumite fascicule (sau
m\nunchiuri) ce se asociaz\ [i formeaz\ mu[chiul neted. ~n cadrul fiec\rui
fascicul, extremit\]ile a dou\ fibre vecine sunt legate, `ntre ele, printr-o punte de
]esut conjunctiv cu predominan]\ elastic\ [i reticular\ [i se g\sesc `n dreptul
nucleului leiocitului vecin, formând, `n jurul acestuia, o plas\ (fig. 3.35-a, b, c).
Mu[chii netezi se `ntâlnesc `n peretele tubului digestiv, alc\tuind stratul
muscular denumit musculoas\, al vaselor sanguine, c\ilor genitale [i urinare.
¾ }esutul muscular striat de tip scheletic este format din fibre musculare
striate denumite rabdocite-unitatea morfologic\, structural\ [i func]ional\ a
]esutului muscular striat de tip scheletic. Rabdocitele sunt celule fibrilare
lungi, cilindrice [i cu extremit\]ile ovoide. Au o lungime de 5-35 cm, diametru
20-100 µm, sunt multinucleate (30-40 nuclei/mm lungime); nucleii au form\
ovalar\, dimensiuni de 10 µm lungime [i 5 µm diametru [i sunt dispu[i sub
sarcolem\.
~n sarcoplasm\ se g\sesc miofibrile (sau rabdofibrile) grupate `n
coloanele Leydig care, `n sec]iune transversal\, apar sub form\ de câmpuri
poligonale str\lucitoare, punctate, grupate [i separate de sarcoplasm\, formând
câmpurile Conheim.
Fibra muscular\ striat\ prezint\ stria]ii transversale ale miofibrilelor,
reprezentate de discurile alternante (clare [i `ntunecate) care se succed `n toat\
lungimea miofibrilelor (fig. 3.36-a, b, c).
Mu[chiul striat de tip scheletic, `n ansamblul, este `nvelit la exterior de o
teac\ de ]esut conjunctiv denumit\ epimisium. M\nunchiurile (sau fasciculele) de
fibre musculare sunt `nvelite de perimisium (este format din fibrele conjunctive
ce pleac\ din por]iunea intern\ a epimisium-ului). Din perimisium pleac\ fibre de
]esut conjunctiv dispuse printre fibrele striate ce alc\tuiesc endomisium-ul.
Fibrele musculare striate de tip scheletic intr\ `n structura mu[chilor
scheletici, musculatura limbii [i a buzelor, a por]iunii anterioare a esofagului [i a
sfincterului anal extern.
¾ }esutul muscular striat de tip cardiac este un tip special de ]esut muscular,
cu asem\n\ri [i deosebiri fa]\ de ]esutul muscular neted [i ]esutul muscular
striat de tip scheletic. Se aseam\n\ cu ]esutul muscular neted, prin prezen]a
nucleului `n planul central, dar difer\ de acesta, prin neuniformitatea
miofibrilelor. Se aseam\n\ cu ]esutul muscular striat de tip scheletic, prin
aspectul miofibrilelor, dar difer\ de acesta, prin sinci]iul func]ional al
celulelor componente. Este format din fibre musculare care se unesc, `ntre ele,
prin forma]iuni speciale denumite discuri intercalare dispuse scalariform [i
formeaz\ striuri scalariforme Eberth.

- 44 -
 Fibrele musculare striate de tip cardiac sunt ramificate, anastomozate [i
formeaz\ o re]ea. Celulele au nucleii ovoizi plasa]i central, lungimea de 100 µm,
diametrul de 15-20 µm [i numeroase miofibrile alc\tuite din miofilamente. Fibrele
miocardiace sunt limitate de o membran\ plasmatic\ lipoproteic\ ce vine `n
contact cu o membran\ sub]ire (echivalent\ cu sarcolema) (fig. 3.37-a, b, c).
}esutul muscular striat de tip cardiac intr\ `n structura miocardului ce
are proprietatea de a se contracta ritmic [i involuntar.
¾ }esutul nodal este reprezentat de un sistem de fibre musculare specializate
pentru contrac]ia ritmic\ [i automat\ a miocardului, stabilind leg\tura
anatomic\ [i func]ional\ `ntre atrii [i ventricule. Se `ntâlne[te `n: nodulul sino-
atrial (Keit-Flack) [i atrio-ventricular Aschoff-Tawara, fasciculul atrio-
ventricular (His) [i re]eaua Purkinje.
Componenta principal\ a ]esutului nodal este reprezentat\ de celule
Purkinje cu form\ sferic\ [i diametrul de 100-200 µm ce con]in o cantitate mare
de glicogen.

URMEAZ| PLAN{A IV

3.1.2.5 }esutul nervos

}esutul nervos este un ]esut cu morfologie special\ specific sistemului
nervos [i analizatorilor. Este specializat pentru `nregistrarea stimulilor externi [i
interni [i conducerea acestora pe distan]e lungi.
Elementele histologice componente ale ]esutului nervos sunt:
¾ celulele nervoase principale denumite neuroni;
¾ celulele secundare de sus]inere [i nutri]ie a celulelor nervoase principale denumite
nevroglii.

Neuronul (sau neurocitul) este o celul\ nervoas\ special\ caracterizat\

prin proprietatea ctroplasmei de a produce, sub ac]iunea stimulilor externi sau
interni, o form\ particular\ de energie denumit\ influx nervos care stimuleaz\
celulele altor ]esuturi. Neuronul este alc\tuit din:
¾ corpul celular (sau pericarionul);
¾ prelungirile celulare, dendritice [i axonice-neuritice sau fibre nervoase.

Dendritele sunt prelungirile scurte [i ramificate (dichotomic).

Axonul este o prelungire mai lung\ [i groas\, neramificat\ [i cu colaterale
rare deta[ate `n unghi drept.
Neuronul, indiferent de form\ [i/sau m\rime, are un singur pericarion [i
una sau mai multe dendrite cu ramifica]ii diferite (fig. 3.39).
Corpul neuronului are forme, aspecte [i dimensiuni variabile (form\-
globular\, ovoid\ sau sferic\) (aspect-fusiform, piriform, piramidal, stelat,
triunghiular sau poliedric) (dimensiuni variabile `ntre 14 µm [i 135 µm).
Pericarionul are o membran\ celular\ denumit\ neurilem\ce protejeaz\,
la exterior, citoplasma denumit\ neuroplasm\. Aceasta con]ine organite comune
(complexe Golgi, mitocondrii, ribozomi, lizozomi, peroxizomi, reticul
endoplasmatic rugos) [i organite specifice (neurofibrile [i corpusculi Nissl) [i un
nucleu veziculos (cu aspect nucleolat) s\rac `n heterocromatin\ ([i-a pierdut
capacitatea de multiplicare) dar este bogat `n eucromatin\ nuclear\.

- 45 -
 Neuroplasma este un coloid fosfo-proteic `n stare de gel rigid, vâscos [i
incolor, bogat `n granula]ii denumite corpi tigroizi (sau corpusculi Nissl),
neurofibrile, complexe Golgi, centru celular, pigmen]i etc.
Corpusculii Nissl reprezint\ granula]iile cromatofile asem\n\toare unor
blocuri poliedrice cu aspect fusiform [i/sau de bastona[. Denumirea provine de la
faptul c\, `n unii neuroni (de ex. celulele multipolare din m\duva rahidian\),
blocurile cromatofile sunt plasate unele lâng\ altele [i dau pericarionului un aspect
de „`nc\rcare“ granula]iile sunt cu atât mai numeroase cu cât celula este mai mare.
Neurofibrilele sunt dispuse `n spa]iile dintre corpusculii Nissl, sunt foarte
fine [i dispuse `ntr-o re]ea mai strâns\ `n jurul nucleului [i mai larg\ `n restul
corpului celular. Sunt formate din neurofilamente [i microtubuli.
Nucleul este dispus central sau excentric, are dimensiuni mari, form\
sferic\, aspect veziculos [i este bogat `n granule fine [i dispersate de eucromatin\.
Nucleolii sunt mai mari [i foarte discre]i `n nucleoplasm\.
Neurilema are structura general\ a oric\rei membrane celulare, cu
desebirea c\, este dublat\ de foi]a extern\ a celulei gliale satelite.
Prelungirile neuronale se termin\, fie `n interiorul sistemului nervos
central, fie sub forma nervilor periferici. La nivelul sistemului nervos central,
neuronii intr\ `n leg\tur\ unii cu ceilal]i prin prelungirile neuronale de la nivelul
sinapselor (gr. „synapsis“-a `mbr\]i[a) (sinapsele reprezint\ locul unde
prelungirile eferente ale unui neuron se ating cu dendritele sau corpul celular al
neuronului vecin sau, membrana unui neuron se afl\ `n raport de contiguitate cu
membrana unui neuron vecin).
Fibrele nervoase sunt reprezentate de axonii [i dendritele neuronilor. Acestea
sunt de dou\ tipuri: centrale (dispuse `n sistemul nervos central) [i periferice (dispuse `n
sistemului nervos periferic).
Fibra nervoas\ axonic\ are trei constituien]i principali: axoplasm\, axolem\ [i
teci (sau `nvelitori externe).
Dup\ pozi]ia pe care o ocup\ fibrele nervoase(`n sistemul nervos central sau periferic),
num\rul [i aspectul tecilor prezente, se disting patru tipuri de fibre nervoase:
¾ mielinice-cu neurilem\;
¾ mielinice-f\r\ neurilem\;
¾ amielinice-cu neurilem\;
¾ amilice-f\r\ neurilem\.
¾ Fibrele nervoase mielinice cu neurilem\ intr\ `n alc\tuirea nervilor periferici (cu excep]ia
nervului optic [i a nervilor olfactivi). Sunt alc\tuite dintr-un neurit central peste care se
dispune o teac\ de mielin\ acoperit\, la exterior, de teaca Schwann [i, la exteriorul acesteia,
o `nvelitoate fibrilar\ denumit\ teaca Henle (sau Key-Retzius).
Teaca de mielin\ are aspectul unui tub gros ce este `ntrerupt (la fiecare 0.05-1.00 mm)
prin strangula]ii Renvier, astfel c\, teaca apare format\ dintr-o serie de segmente inelare cu
aspect de tubi ce prezint\ incizuri oblice denumite Schmidth-Lanterman.
¾ Fibrele nervoase amielinice cu neurilem\ sunt denumite fibre Remak [i se `ntâlnesc `n
sistemului nervos vegetativ [i nervii cerebrospinali. Sunt fibre sub]iri, lungi [i `nguste, dar
mai numeroase decât fibrele mielinice, grupate câte 12 sau chiar mai multe [i sunt `nvelite de
citoplasma celulelor Schwann.

Tipuri de neuroni. De la pericarion pleac\, `n diferite moduri [i direc]ii,

prelungirile neuronale. ~n func]ie de num\rul [i modalitatea de emergen]\ a
prelungirilor neuronale, se disting tipurile de neuroni:
¾ amacrini-sunt neuronii lipsi]i de pericarion, ei având doar dendrite (intr\ `n
structura retinei);
¾ pseudo-unipolari-au aspect piriform sau sferic, talie mare (30-80 µm) nucleu
veziculos plasat central (s\rac `n cromatin\ nuclear\); din corpul celular
pleac\, aparent, o singur\ prelungire neuronal\ groas\ care, dup\ o traiectorie
scurt\, se divide `n „T“: o ramur\ reprezint\ dendrita, iar cealalt\-axonul (se
`ntâlne[te `n structura ganglionilor spinali [i `n r\d\cina senzitiv\ a nervilor
cranieni);

- 46 -
¾ bipolari-au aspect fusiform, ovoid sau globulos [i au talie mic\; dendritele se
deta[eaz\ dintr-o extremitate a corpului celular; axonul emerge din polul opus
(se `ntâlnesc `n structura stratului mijlociu al retinei, al ganglionilor:
vestibular-Scarpa [i acustic-Corti);
¾ multipolari-au form\ piramidal\, stelat\ sau fusiform\; dendritele pleac\ din
unghiurile piramidei [i/sau a poliedrului, iar axonul de pe o latur\ sau de la
baza celulei. Când pericarionul are form\ stelat\, dendritele pleac\ din diferite
puncte ale suprafe]ei celulei, se ramific\ dichotomic [i prezint\, la suprafa]a
celulei, nodozit\]i sau asperit\]i `n form\ de spini;
¾ multipolari piramidali Betz din scoar]a cerebral\-sunt neuroni de talie
mare, form\ piramidal\, au un singur axon ce se desprinde din mijlocul bazei
piramidei la nivelul unui con de emergen]\ axonic\ [i mai multe prelungiri
dendritice desprinse din unghiurile [i de pe laturile piramidei. Corpii Nissl
apar `n neuroplasm\ (ce excep]ia zonei conului de emergen]\ axonic\) ca mici
blocuri, poliedrice. Printre corpii tigroizi se dispun neurofibrile sub form\ de
re]ea mai dens\ `n jurul nucleului. Nucleul este mare, veziculos [i colorat `n
galben (fig. 3.40).
¾ neuronii multipolari piriformi Purkinje din scoar]a cerebeloas\-sunt
neuroni de talie mare (40-60 µm) [i aspect piriform (de par\). Baza celulei
este orientat\ spre stratul profund granular al scoar]ei cerebelare, iar
extremitatea sub]iat\-spre stratul molecular al scoar]ei cerebelare. Nucleul
mononucleolat, are aspect veziculos, este plasat central (este s\rac `n
heterocromatin\, dar bogat `n eurocromatin\-metabolic activ\). Dendritele
sunt reduse numeric la 2-3, se desprind din extremitatea sub]iat\ a
pericarionului, sunt groase [i ramificate. Axonul se desprinde de la nivelul
conului de emergen]\ axonic\ de la baza pericarionului. Corpii tigroizi au
aspect de blocuri poliedrice mici (fig. 3.41).
¾ multipolari stela]i (sau neuronii motori) sunt localiza]i `n coarnele ventrale
ale m\duvei rahidiene, au de talie mare (60-140 µm), numeroase prelungiri
dendritice care se deta[eaz\, din unghiurile pericarionului. ~n neuroplasm\
sunt vizibile neurofibrilele [i corpusculii Nissl (fig. 3.39).
Nevrogliile reprezint\ elementele trofice, de sus]inere [i izolare a ]esutului
nervos ce separ\ elementele nervoase de vasele sanguine [i ]esutul conjunctiv.
Nevroglia din sistemul nervos central are aspect polimorf, este alc\tuit\
dintr-un corp celular [i numeroase prelungiri gliale. Citoplasma este granular\
(granulele sunt denumite gliosomi) [i con]ine gliofibrile, complexe Golgi, incluzii
etc. Nucleul este variat ca form\ (sferic, elipsoidal sau lobulat) [i bogat `n
cromatin\ nuclear\.
Macroglia este format\ din nevroglia propriu-zis\ care este de diferite tipuri:
¾ ependimar\-se dispune la nivelul canalului ependimar, are form\ prismatic\ sau piramidal\,
formeaz\ un epiteliu simplu discontinuu cu celule unite prin desmozomi;
¾ plasmatic\-este denumit\ „astrocit protoplasmatic“ (sau „celul\ `n p\ianjen“), apare
frecvent `n substan]a cenu[ie a centrilor nervo[i [i are o citoplasm\ granular\, nucleu rotund
[i numeroase prelungiri gliale;
¾ fibroas\-este denumit\ „astrocit fibros“, apare frecvent `n substan]a alb\ a centrilor nervo[i,
are un corp celular mic [i citoplasm\ `nc\rcat\ cu gliofibrile ce p\trund `n prelungirile care
iradiaz\ din corpul celular.
Oligodendroglia are corpul rotund, nucleul veziculos, câteva prelungiri gliale noduroase
[i pu]in ramificate [i apar `n substan]a nervoas\-alb\ [i cenu[ie.
Microglia (mezoglia sau celula lui Del Rio Hortega) apare `n tot sistemul nervos [i este
mai mic\ decât restul nevrogliilor; corpul celular este polimorf (ovoid, sferic, fusiform sau
triunghiular). Nucleul este mic [i intens colorat. Celulele prezint\ dou\ prelungiri lungi [i
ramificate [i manifest\ proprietatea de fagocitoz\ a celulelor nervoase degenerate.
Nevroglia periferic\ este reprezentat\ de celula satelit\ a neuronilor din ganglionii
nervo[i rahidieni [i simpatici [i de celula Schwmann (dispus\ `n afara tecii de mielin\ Schwann,
`ntre dou\ strangula]ii Renvier).

Nevrogliile au un rol important `n sistemul nervos: sus]inerea [i nutri]ia

celulelor nervoase principale (prin picioru[ele perivasculare ale macrogliilor),
izolare, ap\rare [i fagocitare.

- 47 -
 Test de evaluare V

R\spunde]i la urm\toarele `ntreb\ri:

1. Care sunt propriet\]ile fundamentale ale ]esutului nervos ?
2. Care sunt organitele specifice neuronului ?
3. Cum se clasific\ neuronii, dup\ form\ [i func]ie ?
4. Care sunt caracteristicile neuronului ?
5. Care este sensul de propagare a influxului nervos prin neuron ?

Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu r\spuns corect) se acord\ 2.00 puncte
3. Evaluarea rezolv\rii testului:
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.4 Punctajul realizat:
3.5 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

URMEAZ| PLAN{ELE V {I VI

- 48 -
 3.1.2.6 }esutul sanguin

}esutul sanguin este singurul ]esut „lichid“ din organismul animale

circulant printr-un sistem `nchis de vase. Are origine mezenchimal\ comun\ cu a
]esuturilor conjunctive dar fa]\ de care prezint\ o serie de particularit\]i. Este
alc\tuit din:
¾ substan]\ fundamental\;
¾ elemente celulare structurale (sau figurate).

Substan]a fundamental\ este denumit\ plasm\ [i nu are o structur\

histologic\. Este lichid\, circul\ printr-un sistem conductor [i permite elementelor
structurale s\ se deplaseze `n interiorul acestora. Are constitu]ia unei solu]ii de
cristaloizi [i coloizi `n care sunt suspendate celule [i fragmente citoplasmatice.
La mamifere [i p\s\ri, celulele sanguine sunt de 2 tipuri: ro[ii [i albe iar
fragmentele citoplasmatice se numesc plachete sanguine. La mamifere [i om
hematiile sunt anucleate. La p\s\ri, toate celulele sanguine sunt nucleate.
Majoritatea celulelor sanguine (de[i are o greutate specific\ mai mare decât a
plasmei) nu sedimenteaz\ din cauza mi[c\rii continue a curentului sanguin. Cele 2
categorii de celule sanguine (ro[ii [i/sau albe) au preluat denumirea de la aspectul
pe care `l au `n sângele proasp\t (globulele ro[ii sau hematii la mamifere [i/sau
eritrocite la p\s\ri; globulele albe sau leucocite, la ambele clase de vertebrate).
♦ Globulele ro[ii (hematiile [i/sau eritrocitele) sunt elementele sanguine a c\ror
denumire provine de la gr. „eritros“-ro[u. Studiate la microscopul optic din
profil au forma unui disc biconcav cu marginile rotunjite; privite din fa]\ au
form\ circular\, cu partea central\ mai clar\ („pierderea“ nucleului de aceste
celule este considerat\ o adaptare, prin diferen]iere extrem\, la func]ia de a
umple complet, citoplasma, cu hemoglobin\) (forma discoidal\ este ideal\
pentru absorb]ia [i schimbul de gaze, iar marginile netede permit rostogolirea
prin lumenul intern al capilarelor).
Hematiile se clasific\ dup\ dimensiuni `n:
¾ microcite (<6 µm) (capr\ 3-5 µm; oaie 5 µm; porc, vac\ [i pisic\ 6 µm);
¾ normocite (7-9 µm) (iepure [i [obolan 6.5 µm; cal [i cobai 7 µm; câine 7.2 µm; elefant 8.4 µm);
¾ macrocite (9-12 µm);
¾ gigantocite (>12 µm).

~n general, popula]ia eritrocitar\ p\streaz\ constante aceste dimensiuni (7 µm izocitoz\).

~n cazuri patologice (de ex. anemii) se modific\ num\rul [i diametrul cu ±1 µm (anizocitoz\).
~n alte situa]ii, se poate observa `ntr-o serie de hematii (de ex. reticulocite) un filament
`mpletit sau resturi nucleare denumite corpusculi Jolly sau inele Cabot.
~n poikilocitoz\, hematiile `[i modific\ forma (adoptând o form\ de par\ sau m\ciuc\).
La vertebratele inferioare (pe[ti, amfibieni, reptile etc) [i la p\s\ri, globulele ro[ii sunt celule
cu form\ eliptic\, nucleate [i cu nucleul plasat central.
La antilop\, c\mil\ [i lam\, eritrocitele sunt anucleate, au form\ oval\ [i sunt denumite
ovalocite.

Durata de via]\ a hematiilor (la mamifere) este de 90-120 de zile.

Biochimic, hematiile sunt alc\tuite dintr-un complex elicoidal (60 % ap\
[i 40 % proteine) [i o heteroproteid\-hemoglobina (ob]inut\ din holoproteida-
globina [i pigmentul-hem).
Hemoglobina are proprietatea de a se combina (reversibil) cu oxigenul
transformându-se `n oxihemoglobin\ (la nivelul pulmonului unde concentra]ia de
O2 din aerul inspirat este mare) (sângele oxigenat este r\spândit `n ]esuturi prin
sistemul circulator). Concomitent, hemoglobina particip\ la transportul CO2 sub
form\ de carboxihemogloin\ de la ]esuturi spre pulmoni.

- 49 -
 Num\rul hematiilor (exprimat `n mii/mm3 sânge) este variabil cu specia
(tab. 4.3).
Tabelul 4.3
Num\rul mediu de hematii la diferite specii
(dup\ Papilian V. [i Ro[ca Gh, 1978)

Specia mii/mm3 sânge

cal 7 500
vac\ 6 000
oaie 10 000
capr\ 13 000
porc 6 590
câine 6 000
pisic\ 8 000
iepure 5 000
cobai 5 000
[oarece 9 000
[obolan 8 000
arici 11 000
maimu]\ 6 000
g\in\ 3 500
porumbel 4 000
gâsc\ 2 900
ra]\ 4 000

Hematiile sunt distruse incontinuu de sistemul circulator [i splin\ (prin

procese de hemoliz\ (ie[irea hemoglobinei din eritrocit) [i fagocitoz\ (distrugerea
eritrocitului de c\tre histiocit `n organele hematopoetice [i hematolitice) simultan
trecând, din organele hematopoetice, `n sânge, hematiile neoformate.
♦ Globulele albe (sau leucocitele). Denumirea provine de la gr. „leukos“-alb).
Sunt celulele sanguine dispersate printre globulele ro[ii. La mamifere, exist\ 5
tipuri de leucocite incluse `n 2 familii: cu granula]ii `n citoplasm\-denumite
leucocite granulare [i f\r\ granula]ii `n citoplasm\-denumite leucocite
agranulare (tab. 4.4).

Tabelul 4.4
Formula leucocitar\ la diferite specii
(dup\ Cotea. C. V., 1984)
Num\rul Formula leucocitar\ (%)
Specia
(mii/mm3 sânge) neutrofile eozinofile bazofile limfocite monocite
cal 7-10 50-60 3-6 0.5-1.0 30-40 1-6
vac\ 5-10 25-40 3-8 0.5-1.5 40-70 4-10
oaie 5-10 30-45 3-10 0.5-1.5 40-65 1-40
capr\ 7-16 30-45 3-8 0-1.5 45-65 3-5
porc 10-15 40-60 2-6 0-3 40-50 0-5
iepure 9-12 30-50 0.5-2 3-6 30-70 1-5
câine 7-11 60-75 2-9 0.5-1.5 20-35 3-7
pisic\ 10-15 50-80 2-8 0.5-1.5 20-50 5-6
[obolan 5-25 16-36 1-4 - 62-75 1-6
[oarece 7-15 20-50 0-5 0.5-1.5 65-80 3-7
om 5-9 60-70 2-5 0.5-1.5 30 1-10
g\in\ 9-30 30-45 4-15 1-6 40-70 3-6
gâsc\ 6-20 30-70 2-6 0.5-4.0 20-90 0-4
ra]\ 20-24 30-40 4-12 0-5 42-59 2-7

• Leucocite granulare sau granulocitele sunt de 3 tipuri, diferen]iate,

prin afinitatea granulelor intracitoplasmatice pentru coloran]ii neutri
(leucocite neutrofile), acizi (leucocite eozinofile) [i bazici (leucocite
bazofile).

- 50 -
™ Leucocitele granulare neutrofile sunt elemente sanguine polimorfonucleare cu dimensiuni de
10-12 µm, nucleu multilobulat, cu 2-6 lobi de form\ [i m\rimi variabile uni]i prin filamente
de cromatin\. Au proprietatea de a fagocita, `ngloba [i distruge bacteriile `n citoplasm\). ~n
formula leucocitar\, propor]ia de neutrofile este variabil\ cu specia (30 % taurine [i ovine;
35 % caprine; 36 % suine; 60 % ecvine).
™ Leucocitele granulare eozinofile sunt elementele sanguine de dimensiuni medii (10-15 µm),
bi–nucleate (2 lobi uni]i printr-un filament de cromatin\), granula]ii intracitoplasmatice
egale [i foarte mari mari (astfel `ncât nucleul are aspect de bob de zmeur\-la cal). Au
proprietatea de a fagocita complexele antigen-anticorp. ~n formula leucocitar\, apar `n
propor]ii variabile cu specia (0.8-8 % suine; 1.4 % porumbel; 2.1 % ra]\; 3 % caprine [i
ecvine; 5 % galinacee; 6 % taurine; 8 % ovine etc).
™ Leucocitele granulare bazofile sunt elementele sanguine de dimensiuni medii (10-12 µm).
Nucleii sunt mari, ocup\ aproape jum\tate din masa intracitoplasmatic\, sunt lobula]i,
`nmuguri]i `n form\ de trefl\ [i umbri]i de granulele mari cu forme [i dimensiuni variabile.
Au tendin]a de a p\r\si curentul sanguin. ~n forma leucocitar\, bazofilele sunt rare [i
prezente `n propor]ie variabil\ cu clasa de vertebrate: 0.1-0.5 % la mamiferele domestice [i 3
% p\s\ri (1-5 % g\in\; 2.4-2.7 % la gâsc\ [i 1.5-4 % ra]\).

• Leucocite agranulare (denumite agranulocite) sunt de 2 categorii:

mici [i numeroase denumite limfocite [i mai mari [i mai pu]in
numeroase denumite monocite.
™ Limfocitele sunt elementele sanguine produse de organele limfopoetice (splin\, timus, nodulii
[i ganglionii limfatici), au dimensiuni variabile (6-8 µm-mici; 8-12 µm-mijlocii [i 12-18 µm-
mari) [i con]in un nucleu sferic sau ovoid `nconjurat de o citoplasm\ sub]ire.
™ Monocitele sunt elementele sanguine de form\ sferic\ [i dimensiuni de 15-25 µm, citoplasm\
relativ abundent\ cu granula]ii gri-alb\strui. Nucleii au form\ variabil\ (oval\, reniform\
sau u[or lenticular\) [i dau impresia c\ sunt „piept\na]i“ (este modul caracteristic de
dispunere a cromatinei nucleare). ~n formula leucocitar\, propor]ia monocitelor este
variabil\ cu specia: 0.3-6 % cal; 4-20 % ra]\; 6.7-13 % gâsc\; 8-17 % g\in\; 11-17 %
taurine [i ovine; 11-20 % suine.

™ Plachetele sanguine (sau trombocitele) sunt fragmentele de citoplasm\

suspendate grupat `n sânge (la mamifere) printre celelalte elemente figurate.
Au dimensiuni de 2-4 µm, form\ circular\ sau ovalar\ [i o durat\ de via]\
scurt\ `n circuitul sanguin. Un plachet sanguin este format din 2 componente:
cromomera (cromatomera este partea colorat\, format\ din numeroase
granule) [i hialomera (este partea clar\ dispus\ la periferie). Num\rul de
plachete sanguine se exprim\ (numeric) `n mii/mm3 sânge [i este variabil cu
specia: 170-978 ovine; 187-944 caprine; 200-500 cabaline; 260-700 taurine
etc.
La p\s\ri se disting 3 categorii de leucocite granulare:
™ eozinofilele [i bazofilele sunt similare cu cele de la mamifere;
™ heterofilele sunt similare cu neutrofilele dar diferite, prin prezen]a, `n citoplasm\, a
incluziunilor `n form\ de bastona[e fusiforme acidofile. Propor]ia de leucocite
granulare din formula leucocitar\ este variabil\ cu specia (g\in\-6-8 % heterofile [i
eozinofile [i respectiv 6-12 % bazofile; gâsc\-26.70-43.45 % heterofile; ra]\ 9 %
eozinofile, 8-10 % heterofile [i 4 % bazofile);
™ plachetele sanguine sunt deosebite de cele de la mamifere; sunt celule nucleate, au
aspect ovalar sau fusiform [i dimensiuni variabile (5-7 µm). Propor]ia plachetelor
sanguine este exprimat\ numeric `n mii/mm3 sânge [i varia cu specia (g\in\ 30-75;
gâsc\ 38-210 [i ra]\ 67-132).

URMEAZ| PLAN{A VII

- 51 -
 3.1.3 No]iuni generale de embriologie

Dezvoltarea embrionar\ `ncepe cu fecunda]ia ovulului [i continu\ cu

segmentarea zigotului, gastrula]ia [i formarea foi]elor embrionare [i a organelor [i
ie[irea din ou, f\tarea sau na[terea.
Segmentarea zigotului const\ `n diviziuni celulare succesive [i rapide. Modul `n
care are loc segmentarea depinde de cantitatea de vitelus pe care o con]ine oul.
Segmentarea poate cuprinde `ntregul ou (segmentare total\ `n cazul mamiferelor [i a
omului) sau numai por]iuni ale acestuia (segmentare par]ial\ `n cazul reptilelor,
p\s\rilor [i insectelor). Segmentarea se `ncheie odat\ cu formarea blastulei.
Gastrula]ia [i formarea foi]elor embrionare. ~n gastrula]ie, din vezicula
embrionar\ unistratificat\ se formeaz\ gastrula. Ca rezultat al gastrula]iei apar
ectodermul (stratul celular extern, respectiv foi]a embrionar\ extern\), mezodermul-la
grupele de animale superioare (foi]a embrionar\ mijlocie) [i endodermul (stratul celular
intern sau foi]a embrionar\ intern\). Din foi]ele embrionare se dezvolt\ organele.
Apari]ia tubului neural [i a organelor. Tubul neural ia na[tere din ectoderm.
Tubul neural reprezint\ sediul sistemului nervos de mai târziu [i este conservat `n
interiorul embrionului. Foi]ele embrionare constituie punctele de plecare `n formarea
organelor. Din partea mezodermului, pozi]ionat deasupra intestinului primitiv, se va
forma coarda dorsal\ care, `mpreun\ cu tubul neural, reprezint\ elementul esen]ial al
chordatelor. La vertebrate, coarda dorsal\ este dispus\ `n interiorul vetebrelor.
Ontogeneza este procesul de dezvoltare individual\ a unui organism `ncepând
din stadiul de ovul fecundat pân\ la maturitate, parcurgându-se mai multe etape:
¾ fecunda]ia;
¾ segmentarea;
¾ gastrularea;
¾ organogeneza;
¾ cre[terea [i dezvoltarea postnatal\.
La mamifere, unele faze ale ontogenezei (fecunda]ia, segmentarea, gastrularea,
histogeneza [i organogeneza) se desf\[oar\ `n organismul matern [i reprezint\
dezvoltarea intrauterin\. Dezvoltarea continu\ [i `n afara organismului matern dup\
actul parturi]iei cu perioada post-natal\.
Dezvoltarea intrauterin\ se desf\[oar\ `n 3 etape:
¾ embriogenez\ (de la fecundarea ovulului [i pân\ la apari]ia celor trei foi]e
embrionare: ectoderm, mezoderm [i endoderm [i a anexelor embrionare);
¾ histogenez\ [i organogenez\ (formarea ]esuturilor [i a organelor);
¾ fetal\ (continu\ dezvoltarea organelor pân\ la f\tare).
Gametogeneza cuprinde ansamblul transform\rilor prin care trec celulele
germinale ini]iale denumite gonocite primordiale pân\ ating stadiul de celul\ sexual\
matur\ (fig. 3.49).
Procesul de gametogenez\ se desf\[oar\ `n 3 faze:
¾ germinativ\ (de multiplicare);
¾ cre[tere (de dezvoltare);
¾ maturare.

3.1.3.1 Spermatogeneza

Spermatogeneza cuprinde totalitatea transform\rilor prin care trec

spermatogoniile (gonocitele primordiale masculine) pân\ devin celule sexuale
mature (spermatozoizi). Procesul se desf\[oar\ la nivelul epiteliului germinativ
din tubii seminiferi de la nivelul testiculului.
Perioada germinativ\ (sau de multiplicare) este parcurs\ `n timpul
prepubert\]ii când gonocitele primordiale se divid mitotic [i produc 2 categorii de
celule: mici-identice cu gonocitele primordiale [i altele mari-denumite
spermatogonii „pr\foase“ de tipul A care ulterior se vor divide mitotic (`n mod
repetat) generând spermatogoniile „crustoase“ de tipul B, care vor continua linia
seminal\.
Perioada de cre[tere debuteaz\ odat\ cu pubertatea [i const\ `n cre[terea
[i dublarea volumului spermatogoniilor [i transformarea acestora `n spermatocite
de ordinul I.

- 52 -
 Fig. 3.49 Gametogeneza

Perioada de maturare se caracterizeaz\ prin faptul c\, spermatocitele de

ordinul I se divid reduc]ional [i produc 2 spermatide de ordinul II cu set haploid
(n) de cromozomi. Acestea se divid imediat [i rezult\ `n final 4 spermatide [i 2
spermatocite de ordinul II. Acestea din urm\ se divid [i dau na[tere la 4
spermatide. Spermatocitele parcurg procesul de metamorfoz\ celular\ denumit
spermiogenez\ `n care fiecare spermatid\ se transform\ `ntr-un spermatozoid
(fig. 3.50).
~n spermiogenez\ se parcurg 4 faze succesive:
¾ Golgi-este faza `n care nucleul se deplaseaz\ spre unul din polii celulei. O parte din
granulele idiozomului se grupeaz\ `n zona medular\ a aparatului Golgi, fuzioneaz\ [i b
formeaz\ o singur\ granul\ denumit\ proacrozom. Aparatul Golgi se deplaseaz\ spre polul
anterior al nucleului [i imprim\ acestuia o form\ `ngro[at\. Cei 2 centrioli migreaz\ `n
partea opus\ a nucleului [i se orienteaz\ radiar: unul spre nucleu (formeaz\ centriolul
proximal) [i cel\lalt spre membrana celular\ (formeaz\ centriolul distal). ~n timpul migr\rii
centriolilor se formeaz\ un filament axial foarte fin ce porne[te de la centriolul distal [i se
orienteaz\ perpendicular pe citoplasm\; acesta va reprezenta viitoarea coad\ a
spermatozoidului. Treptat, filamentul axial se va extinde [i `n afara corpului spermatidei.
¾ cap-este faza `n care proacrozomul se dezvolt\ treptat, se deta[eaz\ de aparatul Golgi [i se
turte[te luând forma unui capi[on situat deasupra p\r]ii anterioare a nucleului. Aparatul
Golgi migreaz\ spre partea posterioar\ a celulei. Cei 2 centrioli se apropie de nucleu, astfel
c\, centriolul proximal ader\ la membrana nuclear\. La sfâr[itul acestei faze, ADN-ul
nuclear apare dispersat `n granule fine ce se acumuleaz\ la cei 2 poli, astfel c\, apare o zon\
central\ mai luminoas\;
¾ acrozom-este faza `n care `[i schimb\ forma (se alunge[te ca o spatul\) [i are loc orientarea
nucleolului cu polul anterior spre partea anterioar\ a nucleului. Man[eta spermatidei cu
form\ de „guler“ se alunge[te [i devine tubular\ `n jurul p\r]ii anterioare a cozii [i
fuzioneaz\ cu membrana celular\. Filamentul axial se `ngroa[\. Centriolul distal se divide `n
jum\tatea: proximal\ [i distal\. La sfâr[itul fazei acrozomice, spermatidele se deplaseaz\ `n
prelungirile celulelor Sertoli [i debuteaz\ procesul de fascicula]ie a spermatozoizilor;

- 53 -
 Fig. 3.50 Spermiogeneza
a-zona Golgi; b-granul\ acrozomic\; c-acrozom; d-acrozom cu capi[on,
inel [i mitocondrii `n jurul flagelului; e-formarea spermatozoidului
¾ de maturare-este faza `n care au loc ultimele transform\ri ale spermatidei [i, `n consecin]\,
formarea spermatozoidului. Jum\tatea distal\ a centriolului distal se `ndep\rteaz\ de
jum\tatea proximal\, ocup\ o pozi]ie ce delimiteaz\ limita posterioar\ a piesei intermediare
[i prime[te denumirea de inelul lui Jensen. Mitocondriile intracitoplasmatice se dispun sub
forma unei spirale duble `n jurul filamentului axial al cozii, `ntre piesa de conjugare [i inelul
lui Jensen. Man[eta spermatidelor se alunge[te [i „`mbrac\“ nucleul `ncepând cu marginea
posterioar\ a acrozomului [i piesa intermediar\ a cozii. Citoplasma se condenseaz\ de-a
lungul piesei intermediare. La nivelul pieselor de conjugare [i intermediar\ r\mâne o
cantitate redus\ de citoplasm\ care constituie pic\tura protoplasmatic\. Spermatozoizii se
reunesc `n fascicule cu capetele implantate `n protoplasma celulelor Sertoli [i cozile libere `n
lumenul canalicular. Pe m\sur\ ce se maturizeaz\, spermatozoizii se desprind, cad `n
canaliculul seminifer [i plutesc `n fluidul seminal care `i antreneaz\ `n canalele seminale.
Spermatozoizii maturi morfologic dobândesc maturitatea func]ional\ dup\ trecerea prin
epididim.
Morfologia spermatozoidului. Spermatozoidul a fost pus `n eviden]\ pentru
prima dat\ `n 1667 de Ham din Leyda (la om) [i `n 1679 de Antony Von Leeuwenhöek
(la animale). Spermatozoidul se dezvolt\ din spermatocitul de ordinul II. Fiecare
spermatozoid este alc\tuit din 3 por]iuni principale: cap, pies\ de conjugare [i flagel
(sau coad\) cu 3 piese: intermediar\, principal\ [i terminal\ (fig. 3.51).
perforator
placa bazal\
centriolul proximal dispozitiv fibrilar inelar
acrozom
microtubuli
coloane segmentare
plasmalema mitocondrii
spa]iul
subacrozomic
membrana Piesa intermediar\
acrozomic\ intern\
membrana
acrozomic\ extern\

piesa terminal\
piesa de conjugare

tubuli

Piesa principal\
dispozitiv fibrilar inel (anulus)

Fig. 3.49 Structura spermatozoidului

(dup\ Liebich, H.G., 1999)

- 54 -
™ capul spermatozoidului are lungime de circa 10 µm, form\ variabil\ cu
specia [i con]ine acrozomul-cu rol esen]ial `n procesul fecunda]iei pentru c\
perforeaz\ membrana extern\ groas\ denumit\ zona pellucid\ (din jurul
membranei viteline a ovulului). Acesta elibereaz\ o enzim\ denumit\
hialuronidaz\ ce are rolul de a depolimeriza acidul hialuronic („cementul“ ce
une[te celulele coroanei radiata) [i de a favoriza p\trunderea spermatozoidului
printre celulele foliculare [i fecundarea ovulului. Dup\ maturare, forma
capului spermatozoidului este variabil\ cu specia: sferic\ (om), secer\ sau
cârlig ([oarece [i [obolan), ovalar\ (berbec, arm\sar, vier, ]ap, cotoi [i
câine) sau spiralat\ (coco[);
™ piesa de conjugare este scurt\ de circa 1 µm, se dispune `n partea posterioar\
a capului spermatozoidului, leag\ capul de coad\, este foarte fragil\, se
deta[eaz\ cu u[urin]\ de coad\ [i este acoperit\ la exterior de o membran\
citoplasmatic\ foarte delicat\;
™ coada spermatozoidului (sau flagelul) este lung\, are aspect filamentos [i
include o fibril\ central\ [i o teac\ protoplasmatic\. Este alc\tuit\ din 3 piese:
intermediar\, principal\ [i terminal\:
¾ piesa intermediar\ are lungime de circa 10 µm, se dispune `ntre
jum\tatea anterioar\ [i posterioar\ a centriolului distal. ~n plan central
con]ine un filament axial alc\tuit din microtubuli, 2 fibrile centrale peste
care se dispun concentric 9 fibrile periferice duble (2+9+9). Un filament
spiral ce con]ine circa 25 spirale [i este format din granule mitocondriale
dispuse `n jurul filamentului axial peste care, la exterior, se dispune o
capsul\ extern\ foarte sub]ire denumit\ teac\ protoplasmatic\;
¾ piesa principal\ este componenta lung\ de circa 50 µm a cozii, este
alc\tuit\ din filamentul axial `nconjurat la exterior de 2 membrane
(intern\ [i extern\) fine `ntre care se interpune un strat de citoplasm\ [i un
triplu filament spiral (permite mi[carea de `naintare a spermatozoidului);
¾ piesa terminal\ este componenta scurt\ [i lipsit\ de `nveli[ul spiral al
cozii, este alc\tuit\ dintr-un filament axial (ce se reduce progresiv)
acoperit, la exterior, de o membran\ extern\, superficial\.

3.1.3.2 Ovogeneza
Ovogeneza cuprinde complexul de transform\ri prin care trece ovogonia
din stadiul de celul\ germinal\ ini]ial\ pân\ devine ovul matur (sau ovocit) apt
pentru fecundare (fig. 3.52). Procesul de ovogenez\ se desf\[oar\ `n zona
cortical\ a ovarului `n interiorul unei forma]iuni histologice denumit\ folicul
ovarian. Se parcurg 3 faze:
™ germinativ\ (de `nmul]ire)-se desf\[oar\ `n timpul vie]ii embrionare pornind
de la ovogoniile din ovarul embrionar. ~n perioada de dezvoltare embrio-fetal\
se formeaz\, `n ovar, rezerva de celule sexuale femele pentru toat\ via]a (circa
60.000-100.000 ovocite de ordinul I) care `ns\ r\mân `n stare latent-biologic\
fiind blocate `n profaza diviziunii meiotice (reduc]ionale) pân\ la pubertate;
™ de cre[tere-debuteaz\ imediat dup\ na[tere [i dureaz\ ani de zile (de ex.: la
hominidae 20-30 ani) [i reprezint\ perioada `n care se produce [i se
acumuleaz\ vitelusul prin procesul de vitelogenez\ (formarea de pl\cu]e de
vitelus exogen). Vitelusul este format din substan]ele nutritive (glicogen,
lipide, fosfolipide etc) produse `n ficat, vehiculate de sânge [i pinocitate (`n
ovocite) cu microvilozit\]ile de la suprafa]a membranei ovocitelor primare;
™ de maturare a oocitului-`ncepe la pubertatea animalului [i se parcurg 2
diviziuni de maturare:

- 55 -
 ¾ meiotic\ (sau reduc]ional\)-din ovocitul de ordinul I (sau primar) se ob]in
2 celule inegale: una de talie mare haploid\ [i cu n cromozomi denumit\
ovocit de ordinul II [i cealalt\ de talie mic\ denumit\ primul globul
polar care se va divide;
¾ mitotic\ (sau ecua]ional\)-din ovocitul de ordinul II (sau secundar) se
ob]ine ovulul matur [i al 2-lea globul polar, astfel c\, la sfâr[itul
perioadei de maturare, dintr-un ovocit primar (I) rezult\ un ovul ce con]ine
un set haploid-n de cromozomi [i 3 globuli polari.

Fig. 3.52 Ovogeneza

1-ovogonie; 2-ovocit I; 3-ovocit II; 4-globul polar; 5-ovul matur

Dehiscen]a folicular\ (sau „ruperea [i eliberarea ovocitelor“) reprezint\

procesul desf\[urat `n momentul, `n care, ovocitul primar (I) formeaz\ fusul de
diviziune [i intr\ `n prima diviziune de maturare (meiotic\) astfel c\, pavilionul
oviductului capteaz\ deja ovocitul secundar (II). Ovocitul secundar (II)
supravie]uie[te 24-48 ore. A doua diviziune de maturare se finalizeaz\ numai
dac\ a avut loc „penetra]ia“ zonei pellucida de c\tre spermatozoizi. ~n caz contrar,
ovocitul secundar (II) r\mâne blocat `n metafaza celei de-a 2-a diviziuni de
maturare. ~n momentul dehiscen]ei, ovocitul secundar (de ordinul II) este alc\tuit
din: oolem\, zon\ pellucida [i coroan\ radiata (fig. 3.53).

coroana radiata

zona pellucida
stratul periferic al ooplasmei
nucleu
nucleol

Fig. 3.53 Structura ovocitului

- 56 -
™ oolema (ovolema sau membrana vitelin\) este membrana celular\ extern\ prev\zut\
cu microvilozit\]i ce delimiteaz\ citoplasma ovulului la exterior;
™ zona (sau membrana) pellucida este o zon\ „supraad\ugat\“ la membrana vitelin\
traversat\ de microvilii celulelor foliculare pân\ la microvilii oolemei;
™ coroana radiata este format\ din 1-2 rânduri de celule perifoliculare dispuse sub
form\ de coroan\ `n jurul ovulului ce emit expansiuni (dispuse printre
microvilizit\]i), stabilesc puncte de contact cu acestea prin desmozomi [i realizeaz\
schimburile de substan]e dintre celulele perifoliculare [i ovulul matur.

Morfologia ovulului la mamifere. Ovulul (sau gametul femel) reprezint\

celula sexual\ femel\ matur\ [i haploid\ (cu n cromozomi), de form\ sferic\,
diametru de 200 µm, voluminoas\ [i lipsit\ de mobilitate proprie.
Nucleul (sau vezicula germinativ\) este veziculos, u[or excentric [i
con]ine un nucleol mic denumit pata germinativ\ a lui Wagner. Lâng\ nucleu se
dispune corpul vitelin Barbiani (sau ovoplasma) delimitat de o membran\ dubl\
cu pori prin care trec, spre citoplasm\, granule cu o densitate elecronic\ de 350 Å.
Citoplasma din jurul nucleului cuprinde vitelus nutritiv. La periferia
acestuia se afl\ vitelus formativ ce este `nvelit de o membran\ vitelin\, peste care
se dispune o membran\ accesorie denumit\ zona pellucida. Aceasta este
`nconjurat\ la exterior de coroana radiata. ~n citoplasm\ se afl\ organite
celulare comune (mitocondrii, complexe Golgi, reticulul endoplasmatic neted,
lizozomi primari [i corpi multiveziculari datora]i pinocitozei intense) dar [i
numeroase granule dispuse sub form\ de pl\cu]e de vitelus aglomerate `n zona
perinuclear\. La acestea se adaug\ corpul vitelin Barbiani-forma]iunea ovoid\
alc\tuit\ din mitocondrii, dichtiozomi [i lamele inelare.
Membrana vitelin\ a ovocitului (sau oolema) este de natur\ trilamelar\,
cu numeroase prelungiri sub form\ de microvilozit\]i fine ce se angreneaz\ cu
prelungirile groase, rare ale celulelor foliculare, numeroase vezicule pinocitate
datorate schimbului intens de substan]e dintre celulele foliculare ale coroanei
radiata [i ovul.
Zona pellucida are un aspect striat datorit\ microvilozit\]ilor membranei
viteline [i celulelor foliculare `ntre care se realizeaz\ jonc]iuni celulare de tipul
„zonulae adherens“.
Capacitatea vital\ a gametului femel se exprim\ `n ore [i este diferit\ `n raport cu
specia: oaie-5 h, iepuroaic\-6 h, iap\-10 h, scroaf\-12 h, vac\-20 h.
Morfologia ovulului matur, forma [i structura intern\ sunt variate `n func]ie de specie
datorit\ acumul\rii substan]elor nutritive `n ovoplasm\ precum [i a modului de repartizare a
celor 2 tipuri de vitelus: nutritiv [i formativ.

Morfologia ovulului de p\s\ri. La p\s\ri ovulul matur este reprezentat

de „g\lbenu[ul oului“ (fig. 3.54).
Ovulul (sau g\lbenu[ul) prezint\ un nucleu de form\ sferic\ plasat central.
Dup\ eliberarea ovulului din foliculul dehiscent, nucleul migreaz\ la suprafa]a
g\lbenu[ului, se localizeaz\ `n citoplasma periferic\, adopt\ un aspect lenticular [i
formeaz\, `mpreun\ cu citoplasma din jur, discul germinativ.
Citoplasma este bogat\ `n substan]e nutritive [i formeaz\ vitelusul nutritiv
`n care se disting 2 componente: „vitelus alb“ [i „vitelus galben“. Vitelusul alb
formeaz\ un strat sub]ire la periferia g\lbenu[ului, se leag\ de centrul
g\lbenu[ului printr-o prelungire denumit\ latebr\ Purkinje [i se dispune ca o
„limb\ de clopot“ sub discul germinativ. ~ntre stratul periferic [i latebr\ se dispun
straturi concentrice: albe (sub]iri) [i galbene (groase) ce formeaz\ restul
vitelusului nutritiv. ~n acest stadiu, ovulul este delimitat de o membran\ vitelin\
care, `n timpul trecerii prin oviduct, se acoper\ de proteinele secretate de
segmentele oviductului.

- 57 -
 Fig. 3.54 Structura oului de pas\re

3.1.3.3 Fecunda]ia
Fecunda]ia este un proces biologic complex cu o durat\ total\ de 12-16 h
la animalele domestice ce const\ dintr-o succesiune de fenomene interdependente
`n care cei 2 game]i de sex opus (spermatozoidul [i ovulul) se contopesc, se
asimileaz\ reciproc [i genereaz\ celula-ou (sau zigotul) (fig. 3.55).

Fig. 3.55 Fazele procesului de fecunda]ie

a-penetrarea zonei pellucida; b-ata[area; c-intrarea `n spa]iul perivitelin;
d-dispari]ia granulelor corticale; e-rota]ia fusului; f-eliminarea globulului polar
secundar [i formarea pronucleilor; g-cariogamia; h-singamia

- 58 -
 Fecunda]ia se realizeaz\ `n 3 faze succesive:
™ apropiere-are loc datorit\ atrac]iei reciproce dintre cei 2 game]i `n treimea
superioar\ a oviductului pentru c\, membrana pellucida a ovocitului con]ine o
glicoprotein\ denumit\ fertilizin\ (sau ginogamon) care reac]ioneaz\ ca o
protein\ acid\ denumit\ antifertilizin\ (sau androgamon) la suprafa]a
spermatozoizilor;
™ penetra]ie-const\ `n p\trunderea unor spermatozoizi printre celulele coroanei
radiata de la periferia membranei pellucida. ~n urma contactului dintre
acrozom [i membrana pellucida se rupe membrana acrozomului [i se
elibereaz\ acrozina (sau hialuronidaza), o enzim\ ce depolimerizeaz\ acidul
hialuronic, are rolul de „cement“ `ntre celulele coroanei radiata [i favorizeaz\
p\trunderea spermatozoidului printre celule. Ovocitul reac]ioneaz\ la
p\trunderea unui num\r redus de spermatozoizi `n zona pellucida realizând a
2-a diviziune de maturare, ob]inerea celui de-al 2-lea globul polar [i
eliminarea ovulului apt pentru fecundare. Dup\ ce primii spermatozoizi au
p\truns `n zona pellucida, ovulul reac]ioneaz\ astfel `ncât granulele corticalei
din ovocit `[i „vars\“ con]inutul `n spa]iul perivitelin, zona pellucida devine
rezistent\ fa]\ de acrozina altor spermatozoizi [i se realizeaz\ fecunda]ia
monospermic\;
¾ amfimixie-const\ `n reproducerea sexuat\ adev\rat\, fuzionarea gametului
mascul cu gametul femel [i formarea celulei-ou (sau a zigotului).

3.1.3.4 Segmenta]ia la mamifere

~n momentul fecunda]iei au loc o serie de fenomene fizico-chimice atât `n
ovul cât [i `n spermatozoid care au drept consecin]\ restructurarea complet\ a
aspectului general. ~n noua celul\ au loc procese metabolice intense care
determin\ diviziuni de segmenta]ie-complexe [i succesive-ale zigotului `n celule
din ce `n ce mai mici [i mai numeroase, egale [i dispuse diferit.
Segmenta]ia reprezint\ ansamblul diviziunilor pe care le parcurge celula-
ou `n urma c\rora se realizeaz\ „edificii pluricelulare“ simple denumite morul\
[i blastul\. Procesul se declan[eaz\ la un interval variabil de timp de la fecundare,
iar la sfâr[it, embrionul este schi]at, sunt constituite primele 2 foi]e embrionare.
Procesul de segmenta]ie se desf\[oar\ `n timp ce zigotul se deplaseaz\
prin oviduct spre uter [i parcurge stadiile de dezvoltare de morul\ [i blastul\.
™ Faza de morul\ `ncepe la câteva ore de la fecunda]ie, timp `n care zigotul
parcurge câteva diviziuni succesive [i inegale:
¾ Prima-este vertical\ [i longitudinal\, se ob]in 2 celule denumite blastomere
ce au volumul total ce nu dep\[e[te volumul zigotului;
¾ a doua-este vertical\, longitudinal\ [i perpendicular\ pe planul primei
diviziuni, `n final ob]inându-se 4 celule inegale denumite blastomere;
¾ a treia-este transversal\ astfel `ncât planul de diviziune este paralel [i
supraecuatorial, rezultând `n final 8 blastomere inegale, din care 4 mici
denumite micromere orientate spre polul animal (sau superior) [i 4 mari
denumite macromere orientate spre polul vegetativ (sau inferior).
Prin diviziuni ulterioare, num\rul blastomerelor cre[te `n propor]ie
geometric\ (16, 32, 64, 128) atât pentru macromere cât [i pentru micromere.
Celulele rezultate `n urma acestor diviziuni delimiteaz\ o forma]iune sferic\
„plin\“ de celule [i aspect muriform denumit\ morul\. Morula are un volum mai
mare decât celula-ou din care s-a format, celulele sunt nedeterminate [i indiferent
de pozi]ia lor, dac\ sunt deta[ate, pot s\ evolueze pân\ la sfâr[itul dezvolt\rii
embrionare, regenerând organismul.

- 59 -
 Faza de blastul\ (sau blastocist) se instaleaz\ când blastomerele din
interiorul morulei `ncep s\ „secrete“ lichidul blastocelic care `mpinge celulele
spre periferie unde se dispun sub forma unui singur strat de celule [i delimiteaz\ o
cavitate blastocelic\. Micromerele con]in o cantitate redus\ de vitelus nutritiv
[i se dispun spre polul animal (superior). Macromerele sunt mai bogate `n vitelus
nutritiv [i alc\tuiesc peretele polului vegetativ (inferior). Aceast\ faz\ este
denumit\ „preludiul diferen]ierii“ pentru c\ blastomerele ocup\ anumite pozi]ii
prin segmen\ri repetate [i, din fiecare celul\ sau grup de celule, `ncep s\ se
diferen]ieze foi]ele embrionare (fig. 3.56).

Fig. 3.56 Diferen]ierea `n embriogenez\

Faza de blastul\ cuprinde 3 stadii de dezvoltare:

• monodermic (sau blastocistul) este reprezentat de 128 de celule embrionare
(blastomere) care alc\tuiesc trofoblastul (sau ectoblastul trofoblastic) ce are 2 zone:
polul animal unde se afl\ un „buton embrionar“ (sau embrioblastul) cu o form\
discoidal\ [i blastomerele lipite de fa]a intern\ a trofoblastului [i cavitatea vitelin\
(sau lecitocelic\) dispus\ `ntre trofoblast [i butonul embrionar.
• didermic primitiv con]ine: butonul embrionar cu blastomerele dispuse pe 2
rânduri: trofoblastul [i ectoblastul (sau blastomerele din discul l\]it).
• tridermic primitiv con]ine butonul embrionar cu blastomerele dispuse pe 3
rânduri: trofoblastul (la exterior), ectoblastul `n contact direct cu trofoblastul [i
endoblastul-stratul profund alc\tuit din celule aplatizate ale butonului embrionar.

- 60 -
 ™ Faza de gastrul\ se caracterizeaz\ prin formarea foi]elor embrionare ca
urmare a unor intense procese de proliferare, cre[tere volumetric\ [i
intense mi[c\ri celulare.
Micromerele se divid mai rapid [i alunec\ spre suprafa]a blastulei prin
epibolie realizând foi]a extern\ denumit\ ectoblast (sau ectoderm).
Macromerele se divid mai lent, se invagineaz\ prin embolie [i realizeaz\ o
foi]\ intern\ denumit\ endoblast (sau endoderm).
Cavitatea de migrare nou format\ se nume[te archenteron (intestin
primitiv sau cavitate gastrular\) [i comunic\ cu exteriorul printr-un por denumit
blastopor (gastropor, enteropor sau gur\ primitiv\) ce delimiteaz\ extremitatea
caudal\ a corpului viitorului animal, astfel c\, spre finalul fazei, are loc alungirea
axial\ a gastrulei `n sensul axial antero-posterior.
Foi]a extern\ (sau ectoblastul) sufer\ „o `nfundare“ datorit\ multiplic\rii
celulelor componente pe linia median\ denumit\ invagina]ie neural\ (sau [an]
neural) care se `nchide `n timp [i formeaz\ tubul neural. Din acesta, prin
diferen]ierea ulterioar\ se va forma sistemul nervos. Dup\ formarea tubului
neural, ectodermul se va numi epiblast (sau ectoderm definitiv).
Foi]a intern\ (sau endoblastul) este alc\tuit\ din celulele embrionare care
se multiplic\, se deplaseaz\ [i sufer\ o tripl\ invaginare: una median\ din care se
formeaz\ un cordon plin denumit notocord [i dou\ laterale dispuse `ntre
ectoblast [i endoblast din care se va forma cea de-a 3-a foi]\ denumit\ mezoblast.
Dup\ formarea notocordului [i a mezoblastului, endoblastul se va numi
hipoblast.
Notocordul are rol de coloan\ vertebral\ pentru un interval limitat de timp
dup\ care dispare [i `ncepe procesul de formare a vertebrelor datorit\ procesului
de multiplicare a celulelor.
Mezoblastul se diferen]iaz\ `n grupe de celule din ce `n ce mai evidente `n
zona dorsal\ (sau metamerizat\) denumite somite (sau saci mezodermici-stâng [i
drept) care pe m\sur\ ce se vor dezvolta, vor p\trunde printre cele 2 foi]e
embrionare.
Din punct de vedere structural, sacul mezodermic (sau somita) este
alc\tuit din 2 foi]e: extern\ denumit\ somatopleur\ (alipit\ de ectoderm) [i
intern\ denumit\ splanchnopleur\ (alipit\ de endoderm). Ini]ial, cei 2 saci
mezodermici comunic\ cu intestinul; ulterior se vor separa [i vor delimita
cavitatea celomic\. ~n timp, pere]ii sacilor celomici se resorb, fuzioneaz\ [i vor
forma un singur sac celomic denumit cavitate general\ secundar\ a corpului.
Aceasta reprezint\ momentul `n care embrionul se g\se[te `n stadiul tridermic
fiind alc\tuit din 3 foi]e primordiale (ectoderm, mezoderm [i endoderm).
Din ectoblast (sau ectoderm) se formeaz\: sistemul nervos central,
medulosuprarenala, ganglionii simpatici, hipofiza, epifiza, epiderma, p\rul, fanerele,
glanda sebacee [i sudoripar\, glandele salivare, glanda mamar\, epiteliul bucal [i anal,
smal]ul dentar, epiteliul senzorial (organele de sim]).
Din endoblast (sau endoderm) iau na[tere: tubul digestiv, ficatul [i pancreasul,
aparatul respirator, tirida, paratirodele, timusul [i vezica urinar\.
Din mezoblast (sau mezoderm) se formeaz\ dermul [i hipodermul, ]esuturile
conjunctive propriu-zise [i metaplaziate (]esutul osos [i ]esutul cartilaginos), ]esuturile
musculare, aparatul cardio-vascular, organele hematopoetice (m\duva osoas\
hematogen\, limfonodulii, splina, pl\cile Peyer) [i seroasele (peritoneul, pleura,
pericardul [i mezenterul).

3.1.3.5 Anexele embrio-fetale

Din cele trei foi]e embrionare se formeaz\ ]esuturile [i organele viitorului

individ precum [i anexele fetale, vezicula ombilical\ [i cordonul ombilical.

- 61 -
 La mamifere, `nvelitorile fetale sunt trei: corionul, alantoida [i amniosul.
Corionul este `nvelitoarea uterin\ a foetusului care apare `nc\ din timpul
fazei de blastul\ sub form\ de trofoblast (sau procorion). Aceast\ forma]iune
este de natur\ ectodermic\ [i prezint\ pe fa]a extern\ ramifica]ii denumite
vilozit\]i primare cu ajutorul c\rora sunt absorbite substan]ele nutritive din
laptele uterin.
Dup\ nida]ie, procorionul se transform\ `n corion [i vilozit\]ile primare
`n vilozit\]i secundare. Fa]a extern\ a corionului vine `n contact cu alantoida prin
intermediul unui strat conjunctiv interanexial `n care se g\sesc capilarele sanguine
din alantoid\ care p\trund pân\ `n vilozit\]ile coriale. Vilozit\]ile coriale de pe
fa]a extern\ a corionului p\trund `n criptele situate pe fa]a mucoasei uterine,
stabilindu-se astfel leg\tura dintre mam\ [i f\t. Corionul are rolul de a asigura
schimburile nutritive dintre mam\ [i f\t `n timpul vie]ii intrauterine.
Alantoida este a doua `nvelitoare fetal\. Se formeaz\ din endoderm prin
proliferarea [i evaginarea por]iunii terminale a intestinului primitiv. Endodermul
evaginat antreneaz\ la fa]a lui extern\ ]esutul mezodermic din care vor lua na[tere
vasele sanguine alantoidiene. Punga alantoidian\ este complet dezvoltat\ [i este
format\ din trei por]iuni:
¾ intra-embrionar\ (va deveni vezica urinar\ a f\tului);
¾ mijlocie (canalul urac);
¾ extra-embrionar\ (reprezint\ sacul alantoidian propriu-zis plin cu lichid
alantoidian). Lichidul alantoidian este limpede, de nuan]\ g\lbuie [i, pe
m\sur\ ce gesta]ia avanseaz\, se modific\ cantitativ [i calitativ. Are rolul de a
lubrefia tractusul genital pentru a favoriza expulzarea f\tului. Alantoida are
rolul de a conduce vasele sanguine c\tre corion asigurând nutri]ia [i respira]ia
f\tului [i protec]ia fa]\ de ac]iunile mecanice [i, la f\tare, ajut\ la dilatarea
gâtului uterin.
Amniosul este `nvelitoarea fetal\ intern\ ce provine din ectoblast [i
delimiteaz\ o cavitate amniotic\. Aceasta este plin\ cu lichid amniotic `n care se
dezvolt\ f\tul [i `l protejeaz\ de ac]iunea factorilor mecanici. Amniosul contribuie
la deschiderea gâtului uterin `n timpul f\t\rii. Lichidul amniotic lubrefiaz\
tractusul genital.
Vezicula ombilical\ este de natur\ endodermic\, ia na[tere `n zona extra-
embrionar\ (prin gâtuirea cavit\]ii lecitocelice) [i comunic\ cu intestinul primitiv
prin canalul vitelin.
Dup\ dezvoltarea alantoidei, locul circula]iei omfalo-mezenterice este luat
de circula]ia placentar\, astfel c\ are loc dezvoltarea veziculei ombilicale.
Cordonul ombilical este format din vasele ombilicale [i canalul urac-
unite prin ]esut conjunctiv lax cu aspect gelatinos denumit gelatin\ Warthon. La
exterior, aceste forma]iuni sunt acoperite de o foi]\ din epiteliul amniosului [i a
alantoidei. Cordonul ombilical are rolul de a asigura transportul de la mam\ la f\t
[i eliminarea produ[ilor de excre]ie `n alantoid\ (prin canalul urac).
Placenta este forma]iunea care rezult\ din p\trunderea vilozit\]ilor coriale
`n criptele mucoasei uterine asigurând schimburile de substan]\ `n dublul sens.
Vilozit\]ile coriale sunt formate dintr-un ax de ]esut conjunctiv lax acoperit de
]esut specific denumit trofoblast.
~n func]ie de repatizarea vilozit\]ilor coriale pe suprafa]a corionului,
exist\ diferite tipuri de placent\:
¾ difuz\-la suine [i ecvine;
¾ multicotiledonat\-la taurine, ovine [i caprine;
¾ zonar\-la carnasiere;
¾ discoidal\-la [oricioaic\ [i femeie.
Din punct de vedere histologic, exist\ diferite tipuri de placent\:

- 62 -
¾ epitelio-corial\-cele dou\ componente ale placentei (matern\ [i fetal\) `[i
p\streaz\ integritatea; se `ntâlne[te la suine [i ecvine;
¾ sindesmo-corial\-`n zona cotiledoanelor, vilozit\]ile coriale distrug o parte
din endometru [i vin `n contact cu elementele vasculo-conjunctive ale
corionului din endometru; se `ntâlne[te la taurine, ovine [i caprine;
¾ endotelio-corial\-vilozit\]ile coriale distrug epiteliul uterin [i elementele
conjunctive din corionul mucoasei uterine pentru a veni `n contact direct cu
vasele materne pe care le `ncorporeaz\ (pân\ la distrugere) `n mucoasa lor; se
`ntâlne[te la carnivore;
¾ hemocorial\-vilozit\]ile coriale vin `n contact direct cu masa sanguin\
matern\; se `ntâlne[te la primate;
¾ hemo-endotelio-corial\-se `ntâlne[te la cob\i]\ [i iepuroaic\.
~n func]ie de gradul de distrugere a mucoasei uterine din timpul
expulz\rii placentei, exist\ diferite tipuri de placent\:
¾ nedeciduat\-vilozit\]ile coriale se desprind f\r\ s\ produc\ vreo distrugere a
mucoasei uterine; se `ntâlne[te la iap\ [i scroaf\;
¾ semideciduat\ (sau semiplacent\)-este tipul de placent\ la care, odat\ cu
desprinderea, este distrus par]ial [i epiteliul mucoasei uterine; se `ntâlne[te la
rumeg\toare;
¾ deciduat\ (sau adev\rat\)-este placenta la care, odat\ cu desprinderea
vilozit\]ilor coriale este smuls\ [i o parte din mucoasa uterin\; se `ntâlne[te la
roz\toare [i primate.

Test de evaluare VI
R\spunde]i corect la urm\toarele `ntreb\ri:

1. Ce este spermatogeneza ? Da]i câteva detalii.

2. Ce este ovogeneza ? Da]i câteva detalii.
3. Ce rol au anexele embrio-fetale ?
4. Ce rol are placenta ?
5. Selecta]i r\spunsurile corecte la varianta-Fecunda]ia este precedat\ de:
a. maturarea spermatozoizilor;
b. ovula]ie;
c. contopirea celor doi game]i;
d. migrarea embrionului prin coarnele uterine spre uter.

Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu r\spuns corect) se acord\ 2.00 puncte
3. Evaluarea rezolv\rii testului:
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.4 Punctajul realizat:
3.5 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

- 63 -
 4.1.1 Scheletul membrelor anterioare
Centura scapular\ a membrului toracic este alc\tuit\ din 3 oase: spat\, clavicul\ [i
coracoid.
La p\s\ri, datorit\ mecanicii speciale a membrelor toracice, centura scapular\ este
consolidat\ astfel `ncât s-au dezvoltat, `n mod special, clavicula [i coracoidul care realizeaz\ o
leg\tur\ solid\ [i elastic\ cu sternul.
La mamifere, centura scapular\ a suferit modific\ri deosebite `n func]ie de modul de
via]\ al acestora. Osul coracoid este redus [i integrat `n spat\ sub forma unei apofize coracoide
la nivelul unghiului humeral al spetei. Clavicula apare sub forma unui rudiment care `ns\ nu
atinge sternul niciodat\ datorit\ aplatiz\rii transversale a cu[tii toracice [i executarea, de
extremit\]ile membrelor toracice, a unor mi[c\ri de flexie [i extensie, `n planul sagital.
Mamiferele la care s-a pierdut leg\tura direct\ dintre centura scapular\ [i trunchi sunt
denumite acleidale astfel `ncât prinderea spetei de trunchi face prin forma]iuni musculare.

Spata este singura pies\ bine reprezentat\ din cadrul centurii scapulare.
Este un os lat, de form\ aproximativ triunghiular\, completat la marginea
superioar\ de o pies\ cartilaginoas\ denumit\ cartilaj scapular. Se dispune de o
parte [i de cealalt\ a por]iunii anterioare a cu[tii toracice `ntr-o pozi]ie oblic\
dorso-ventral, caudo-cranial [i medio-lateral [i formeaz\ baza anatomic\ osoas\
a regiunii spetei. Forma plan\ [i triunghiular\ imprim\ spetei 2 fe]e-lateral\ [i
medial\, 3 margini-cranial\, caudal\ [i dorsal\ [i 3 unghiuri-cervical, caudal [i
ventral.
♦ Fa]a lateral\ este `mp\r]it\, la toate mamiferele, de o creast\, alungit\ `n sens
ventro-cranial, denumit\ spin\ scapular\ deta[at\ din apropierea marginii
dorsale [i terminat\ `n apropierea gâtului spetei. ~n partea dorsal\, spina
scapular\ `ncepe pe „nesim]ite“ [i cre[te treptat pentru a ajunge la o `n\l]ime
maxim\ [i formeaz\ tuberozitatea spinei scapulare ce se termin\ brusc
(carnivore [i leporide) `n dreptul gâtului spetei printr-o proeminen]\ denumit\
acromion. La feline [i leporide, aceast\ forma]iune se prelunge[te sub forma
unui cârlig denumit proces hamat pân\ `n dreptul unghiului ventral, la baza
lui dispunându-se `n sensul caudal, o apofiz\ suprahamat\ (sau para-
acromiom). Forma]iunile scapulare sunt dependente [i modelate de ac]iunea
por]iunii acromiale a mu[chiului deltoid care, prin trac]iune, `n timpul
mi[c\rilor de abduc]ie, atrage dup\ sine organizarea acestei forma]iuni. La
cabaline, spina `ncepe [i se termin\ lent. La rumeg\toare se termin\ aproape
brusc de cavitatea glenoid\. La suine prezint\, central, o tuberozitate. La
cabaline [i rumeg\toare, tuberozitatea spinei scapulare este evident\ [i
alungit\. Raportul dintre fosa supraspinoas\ (situat\ anterior) [i cea
infraspinoas\ (situat\ posterior) este variabil `n func]ie de specie (1/1 la
carnasiere; 1/2 la iepure, cal [i porc [i 1/3 la rumeg\toare).
♦ Fa]a medial\ (sau costal\) este u[or concav\ [i prezint\ o adâncitur\ larg\
denumit\ fos\ subscapular\ care, `n apropierea marginii dorsale, este
delimitat\ de una sau mai multe suprafe]e de inser]ie muscular\ pentru
mu[chiul din]at ventral.
♦ Marginea cranial\ (sau cervical\) este mai t\ioas\, convex\ `n treimea
superioar\ [i mijlocie [i concav\ `n partea inferioar\ [i formeaz\ incizura
scapular\.
♦ Marginea caudal\ (sau toracal\) este mai `ngro[at\, turtit\ caudo-cranial,
aproximativ rectilinie sau u[or ondulat\ [i preznt\ amprente pentru inser]ii
musculare.
♦ Marginea dorsal\ (sau baza spetei) se dispune `n apropierea coloanei
vertebrale, are aspect rugos [i este u[or convex\. La iepure, cal, rumeg\toare
[i porc, spata are un [an] `n care se prinde cartilajul suprascapular (o lam\
fibro-cartilaginoas\, de forma unui arc de cerc care prelunge[te spata `n sensul
dorsal pân\ `n vecin\tatea vârfurilor apofizelor spinoase ale primelor vertebre
toracale) ce dep\[e[te unghiul caudal al spetei [i descre[te `n grosime de la
nivelul marginii dorsale spre marginea liber\.

- 68 -
 La iepure, cartilajul suprascapular amortizeaz\ o parte din [ocurile primite de membre
`n timpul ateriz\rii.
La carnasiere, marginea dorsal\ a spetei se ridic\ pân\ la nivelul apofizelor spinoase,
cartilajul suprascapular se reduce la o buz\ epifizar\ rugoas\ u[or convex\. La aceast\ specie,
amortizarea [ocurilor este realizat\ de sprijinul elastic multiplu [i pentadactil care disperseaz\
[ocurile pe o suprafa]\ mai mare. Odat\ cu `naintarea `n vârst\, cartilajul suprascapular este
invadat de un proces de calcifiere care `ncepe de la zona de implantare spre marginea liber\.

♦ Unghiul cranial (sau cervical) este ascu]it la cabaline [i rumeg\toare, [ters la

suine [i rotunjit la carnivore [i realizeaz\ o leg\tur\ `ntre marginea dorsal\ [i
cea cranial\ a spetei (carnasiere).
♦ Unghiul caudal (sau toracal) este mai ascu]it [i tuberos [i dep\[e[te, `n planul
caudal, marginea cartilajului suprascapular.
♦ Unghiul ventral (sau glenoidal) este cel mai dezvoltat [ separat de restul
spetei de gâtul spetei, extrem de `ngust la unele specii (de ex. leporide [i
feline-datorit\ adâncirii incizurii scapulare). Pe fa]a lateral\ [i medial\ a
gâtului se observ\ o serie de amprente vasculare [i linii de inser]ie muscular\.
La unele specii (porc, pisic\, iepure) gâtul spetei este extrem de `ngust datorit\
adânciturii incizurii scapulare. Extremitatea unghiului articular al spetei este
sculptat\ de o suprafa]\ articular\ concav\ denumit\ cavitate glenoid\
destinat\ articul\rii cu capul articular al humerusului. Circumferin]a cavit\]ii
este proeminent\ [i rugoas\ [i prezint\ o adâncitur\ denumit\ incizur\
glenoidal\. Deasupra cavit\]ii glenoide [i `naintea ei se g\se[te o tuberozitate
supraglenoidian\ pe care, este fixat, `n planul medial, apofiza coracoid\ ce
reprezint\ locul de inser]ie pentru mu[chiul coraco-brahial.
Corela]ia dintre forma spetei [i func]ia organului se exprim\ prin indicele fiziologic al
spetei (stabilit de U. Durst): I.F.S.=diametrul dorso-ventral/diametrul cranio-caudal x 100.
Valoarea acestui indice este variabil\ cu specia (cal-225; câine-125; pisic\-120; pas\re-12).
Dac\ valoarea acestui indice este mai mare de 100, atunci este vorba despre o spat\ de la un
patruped; dac\ aceast\ valoare este mai mic\ de 100, atunci apar]ine unui vertebrat cu membrele
toracice complet eliberate de sprijinul pe sol.
La canide [i feline, dezvoltarea foarte mare a mu[chilor supra- [i infraspinos a
determinat apari]ia unei spine scapulare exagerat de dezvoltate dispuse `n planul central ce
amine[te de carena sternal\ a p\s\rilor astfel `ncât trac]iunea, `n jos sau `n sens caudal, este
determinat\ de por]iunea acromial\ a deltoidului (foarte dezvoltat\ la feline [i roz\toare). La
leporide, mi[c\rile de abduc]ie se execut\ rapid [i cu o frecven]\ mare `n timpul salturilor când
membrele anterioare ating solul, astfel `ncât for]ele care iau na[tere determin\ o apofiz\
paraacromial\ foarte dezvoltat\.

Clavicula. Mamiferele domestice sunt animale acleidale (f\r\ clavicul\)

de[i se poate observa un rudiment de clavicul\ (la leporide [i carnasiere).
Iepurele are clavicula mai groas\ dar mai scurt\, astfel `ncât, extremitatea lateral\ este
bombat\. Extremit\]ile claviculei sunt legate, printr-un cordon fibros, de stern [i acromiom.
Câinele prezint\ un rudiment osos de clavicul\ dispus `ntr-o intersec]ie fibroas\ a mu[chiului
brahio-cefalic sub forma unei pl\cu]e ovale (5x12 mm-lungime [i 1-2 mm-grosime) cu fa]a
medial\-concav\. Pisica are clavicula mai dezvoltat\ decât câinele, de forma unei baghete lungi
[i recurbate.

Coracoidul lipse[te de la mamiferele domestice.

La p\s\ri, spata are o form\ complet diferit\ de cea de la mamifere, este
falciform\, alungit\ [i turtit\ dintr-o parte `n alta, pozi]ie orizontal\, direc]ie
caudo-cranial\ [i se dispune pe p\r]ile laterale ale por]iunii anterioare a cu[tii
toracice. Extremitatea anterioar\ a spetei se articuleaz\ cu clavicula [i
coracoidul. Coracoidul este osul cel mai dezvoltat al centurii scapulare, este
independent [i particip\ la formarea cavit\]ii glenoide. Are un rol important `n
mecanica zborului, se dispune `ntr-o pozi]ie oblic\ ventro-caudal\ [i stabile[te
leg\tura cu sternul. Acest os este cu atât mai scurt cu cât pas\rea este mai bun\
zbur\toare. Clavicula se ob]ine din unirea celor 2 clavicule la nivelul extremit\]ii
ventrale rezultând, `n final, o pies\ unic\ `n form\ de „V“ (la galinacee) [i/sau
„U“ (la palmipede). Extremitatea liber\ a fiec\rei p\r]i prezint\ câte 2 suprafe]e
articulare destinate articul\rii cu scapula [i coracoidul.

- 69 -
 Stilopodiul toracic este reprezentat de osul denumit humerus [i formeaz\
baza anatomic\ osoas\ a regiunii bra]ului.
Humerusul este un os lung, aproximativ cilindric, dispus oblic [i ventro-
caudal ce se articuleaz\ proximal cu spata [i distal cu oasele regiunii antebrahiale
(radius [i uln\). Se dispune pe fa]a extern\ a musculaturii toracelui [i limiteaz\
mi[c\rile de flexie [i extensie executate de aceast\ regiune. Forma osului este
patrulater\ spre cilindric\ la cabaline [i rumeg\toare, comprimat\ lateral la suine,
cilindric\ [i recurbat\ `n ,,S“ la carnivore. Osul prezint\ un corp denumit diafiz\
[i 2 extremit\]i denumite epifize. La nivelul corpului se disting 4 fe]e:
♦ lateral\-prezint\ pe toat\ `ntinderea o excava]ie larg\ denumit\ [an] spiralat
de torsiune ce reprezint\ locul pentru inser]ia mu[chiului brahial; este
delimitat, `n planul anterior, de creasta humeral\ [i tuberozitatea
deltoidian\ [i, `n planul posterior, de creasta epicondilului lateral;
♦ cranial\-este plan\, are aspect triunghiular, vârful orientat `n jos [i prezint\
numeroase amprente musculare;
♦ medial\-este rectilinie, convex\ `n sens caudo-cranial [i prezint\ `n treimea
mijlocie un tubercul rugos denumit tuberozitate rotund\ [i, `n treimea
inferioar\, o gaur\ vascular\;
♦ caudal\-este rotunjit\ `n sens latero-medial, u[or concav\ `n planul dorso-
medial, mai `ngust\ la nivelul extremit\]ii proximale [i mai lat\ `n regiunea
distal\.
Extremitatea proximal\ este foarte dezvoltat\ [i prezint\ 3 eminen]e
mari:
- capul articular-are forma unei calote sferice [i este sus]inut de un gât humeral scurt
orientat caudal;
- tuberculul mare-este dispus cranio-lateral, format dintr-un vârf-anterior, o
convexitate-plasat\ caudal, o creast\-prelungit\ `n jos [i distinct la animalele mari;
- tuberculul mic-este dispus cranio-medial fa]\ de capul articular humeral [i este
format dintr-un vârf [i o convexitate; este evident la cabaline, rumeg\toare [i suine.

Por]iunile anterioare ale tuberculilor humerali (mic [i mare) sunt separate

de un [an] intertubercular denumit culis\ bicipital\ prin care alunec\ tendonul
proximal al mu[chiului biceps brahial. Sub tuberculul humeral mare se observ\ o
linie de inser]ie muscular\, arcuit\ pân\ sub capul articular denumit\ linie
tricipital\ deasupra c\reia se g\se[te o suprafa]\ infraspinoas\.
Extremitatea distal\ este alungit\ `n sens transversal, prezint\ o suprafa]\
articular\ format\ dintr-o trochlee-plasat\ medial [i un condil-dispus `n planul
lateral [i alc\tuiesc un complex articular denumit condil humeral. La carnasiere
(pentru c\ se execut\ mi[c\ri de prona]ie [i supina]ie), condilul lateral apare sub
forma unui mic cap humeral articular destinat articul\rii cu radius-ul, iar `n planul
medial o trochlee pentru articularea cu ulna.
Pe fa]a posterioar\ a humerusului, deasupra por]iunii articulare se g\se[te
o fos\ olecranian\ flancat\ de 2 eminen]e alungite denumite epicondili (lateral
[i medial).
Pe fa]a anterioar\ a humerusului se g\se[te o excava]ie denumit\ fos\
radial\ (sau coronoid\).
La carnasiere, pentru c\, mi[carea de reflexie a antebra]ului este mai accentuat\, fosa
olecranian\ comunic\ cu fosa coronoid\ printr-o gaur\ supratrochleear\. Lungimea maxim\ a
humerusului este caracteristic\ speciilor pentadactile, fapt ce determin\ o u[oar\ curbur\ `n „S“.

Capul articular humeral este mai proeminent [i mai convex, sus]inut de

un gât humeral evident la speciile ce execut\ mi[c\ri mai complexe din articula]ia
um\rului (la carnasiere, suine [i leporide). La carnivore [i leporide, vârful [i
convexitatea tuberculului mare humeral sunt bine individualizate, iar [an]ul
intertubercular este mai larg [i mai [ters. La cal, [an]ul intertubercular apare ca o
culis\ dubl\ datorit\ prezen]ei tuberculului intermediar.

- 70 -
 La p\s\ri, humerusul are corpul cilindric [i extremitatea proximal\ l\]it\.
Capul articular este oval [i prezint\, `n planul posterior [i pe fa]a medial\, o gaur\
aerian\ larg\. Creasta deltoidian\ este u[or recurbat\. Extremitatea distal\ este
turtit\ [i reprezentat\ de o suprafa]\ articular\ format\ din 2 condili separa]i de un
[an] median.
Zeugopodiul toracic este reprezentat, la toate vertebratele, de 2 oase
denumite radius [i uln\. Acestea prezint\ varia]ii morfo-func]ionale dependente
de modul de via]\ al animalului [i tipul de specializare a membrelor toracice. La
speciile domestice, oasele antebra]ului sunt `n pozi]ie de prona]ie (carnasierele [i
felinele pot executa mi[c\ri de supina]ie care `ns\ nu dep\[esc 80°). Oasele
antebra]ului constituie baza anatomic\ a primei regiuni (a antebra]ului) care se
desprinde complet de trunchi.
Radius-ul este un os lung plasat `n pozi]ie aproximativ vertical\ `naintea
ulnei, `ntre extremitatea distal\ a humerusului [i primul rând de oase carpiene.
Osul prezint\ o diafiz\ [i 2 epifize-proximal\ [i distal\.
Corpul radiusului este u[or turtit cranio-caudal [i curbat dorso-ventral.
Fa]a anterioar\ este neted\ [i convex\ `n ambele sensuri, iar fa]a posterioar\
este plan\ [i u[or concav\ `n sens dorso-ventral.
Extremitatea proximal\ (sau capul radiusului) este [lefuit\ de una sau mai
multe cavit\]i articulare pentru condilul humeral (la carnasiere).
La carnasiere, este prezent\ o cavitate glenoid\ denumit\ foset\ ligamentar\ radial\ de
form\ circular\ (suprafa]a este imperfect\ [i congruent\ pentru condilul sferoidal al humerusului
[i pentru articularea cu o parte din trochlee).

Suprafa]a de articulare pentru humerus este mult alungit\ `n sens

transversal [i reprezentat\ de 2-3 cavit\]i separate prin reliefuri [terse, astfel `ncât,
cavitatea glenoidal\ lateral\ a radiusului se articuleaz\ cu condilul [i buza lateral\
a trochleii. Cavitatea glenoidal\ medial\ este mai larg\ [i destinat\ articul\rii cu
buza medial\ a trochleii humerale.
~n partea posterioar\ a extremit\]ii proximale a radiusului se afl\ o
suprafa]\ articular\ denumit\ circumferin]\ articular\ destinat\ articul\rii cu
ulna (la carnasiere, aceast\ suprafa]\ este convex\ `n sens lateral, `nconjur\
aproape `ntreaga extremitate a radiusului [i permite rotirea acestuia `n jurul
propriului ax).
Extremitatea proximal\ a radiusului este sus]inut\ de un gât evident. ~n
partea antero-intern\ a gâtului radial, se observ\ o tuberozitate radial\ evident\
(reprezint\ locul de inser]ie pentru tendonul distal al mu[chiului biceps brahial).
Extremitatea distal\ este mai l\]it\ `n sens transversal [i este reprezentat\
de o suprafa]\ articular\ pentru primul rând de oase carpiene. Este larg\ [i eliptic\
`n sens transversal (la carnasiere).
Pe fa]a palmar\ se afl\ o creast\ transversal\ ce desparte fa]a
posterioar\ de extremitatea distal\, iar pe fa]a medial\ se observ\ o apofiz\
stiloid\ a radiusului ce dep\[e[te suprafa]a articular\. Pe fa]a lateral\ a
radiusului se observ\ o eminen]\ asem\n\toare denumit\ apofiz\ stiloid\ a
ulnei [i apar]ine extremit\]ii distale a ulnei. Pe fa]a anterioar\ se dispun 2 culise
tendinoase (medial\ [i lateral\) de alunecare pentru tendonului mu[chiului
abductor lung al piciorului (medial\) [i 2 verticale-pentru alunecarea tendoanelor
mu[chilor extensor carpo-radial [i extensor digital comun.
Ulna este un os lung plasat caudo-lateral fa]\ de radius la care se
articuleaz\ sau se sudeaz\. Extremitatea proximal\ a osului este voluminoas\,
dep\[e[te radiusul [i formeaz\ un „bra] de pârghie“ denumit olecran (reprezint\
locul de inser]ie mobil\ pentru musculatua extensoare a antebra]ului). Este turtit
`n sens lateral [i are 2 fe]e: medial\-concav\ [i lateral\-neted\ [i/sau convex\.

- 71 -
 Extremitatea distal\ proemin\ sub nivelul suprafe]ei articulare [i formeaz\
apofiza stiloid\ a ulnei (la cabaline) ce ajunge pân\ `n treimea mijlocie a
radiusului. La rumeg\toare, suine [i carnivore dep\[e[te extremitatea distal\ a
radiusului. Marginea caudal\ este mai `ngro[at\. Marginea cranial\ prezint\ o
adev\rat\ apofiz\ `n form\ de cioc denumit apofiz\ anconee sub care se g\se[te o
incizur\ articular\ `n form\ de semilun\ denumit\ incizur\ trochlear\-destinat\
articul\rii cu trochleea humeral\. Aceasta este completat\ `n planul antero-medial
de o expansiune deta[at\ de la baza olecranului denumit\ apofiz\ coronoid\ a
ulnei. ~n partea anterioar\ a acestei apofize este vizibil\ incizura radial\ a ulnei-
destinat\ articul\rii cu circumferin]a articular\ a radiusului.
Corpul ulnei are dimensiuni mai mari decât radiusul (la carnasiere [i
leporide, vârful olecranului este mai pu]in `nalt. La leporide, lungimea raportat\ la
cea a radiusului, nu dep\[e[te raportul de 1/5 [i/sau 1/6). La c`ine, ulna are un rol
important `n propulsie [i, `n special, `n mi[c\rile de prona]ie [i supina]ie,
conferind osului o independen]\ total\ fa]\ de radius. Spa]iul interosos dintre
radius [i uln\ se `ntinde pe toat\ lungimea oaselor antebra]ului.
Incizura trochlear\ descrie, la canide [i leporide, o jum\tate de cerc, care
se dispune perfect `n [an]ul medial al trochleei humerale, astfel `ncât, `n timpul
mi[c\rilor de supina]ie, radiusul se rote[te `n jurul axei sale `n sens medio-lateral,
trecând din pozi]ie `ncruci[at\ fa]\ de uln\ (prona]ie) `n pozi]ie paralel\ cu aceasta
(de ex., pisica execut\ mi[carea de supina]ie cea mai accentuat\, atitudine legat\
de modul de via]\ al speciei, respectiv de c\]\rare-condi]ionat\ de posibilitatea
execut\rii unui contact strâns cu trunchiul cilindric al copacului, prin fa]a palmar\
a antebra]ului).
~n func]ie de specie, ulna poate fi sudat\ sau nu, prin fa]a cranial\ la radius,
`ntre oase existând un spa]iu interosos sau o arcad\ radio-ulnar\. Aceasta poate fi
scurt\ [i unic\ la cabaline, dubl\ la rumeg\toare sau lung\ la carnivore deoarece
razele osoase nu se sudeaz\.
La p\s\ri, oasele antebra]ului au o dezvoltare invers propor]ional\ cu cea de la
mamifere. Radiusul este mai redus decât ulna, are un corp perfect cilindric [i este u[or
turtit la extremitatea distal\. Extremitatea proximal\ prezint\ o suprafa]\ circular\
destinat\ condilului superior al humerusului. Conturul posterior al capului radial este
[lefuit de o circumferin]\ articular\ pentru articularea cu ulna. Extremitatea distal\ este
l\]it\ [i ornat\ de o suprafa]\ articular\ convex\, alungit\ transversal pentru articularea cu
oasele carpiene din rândul proximal, iar posterior prezint\ o suprafa]\ de articulare pentru
uln\. Ulna dep\[e[te cu mult dimensiunile radiusului astfel c\ apare ca un os lung cu
corpul cilindric [i u[or curbat. Extremitatea proximal\ este mult mai voluminoas\ decât
cea distal\, are olecranul scurt [i puternic plasat `n spatele unei cavit\]i glenoide pentru
articularea cu condilul inferior al humerusului, iar anterior are o incizur\ radial\ pentru
articularea cu radiusul. Extremitatea distal\ este mai pu]in voluminoas\ [i prezint\ o
trochlee pentru articularea cu radiusul [i osul carpo-ulnar. La p\s\ri, arcada radio-ulnar\
este cea mai larg\ din seria vertebratelor, astfel c\, cele 2 oase se articuleaz\ numai prin
extremit\]i, `ntre oase, nerealizându-se decât u[oare mi[c\ri de alunecare necesare
r\sucirii aripii `n aer.

Autopodiul toracic este reprezentat, la toate animalele domestice, de 3

subregiuni: bazipodiu, metapodiu [i acropodiu, fiecare fiind alc\tuit\ dintr-un
num\r variabil de oase ce alc\tuiesc `n totalitate „oasele mâinii“. Regiunea este
foarte variat\ ca form\ [i structur\ deoarece [i specializarea extremit\]ii este
orientat\ spre ultimul segment (acropodiu) [i dependent de num\rul degetelor.
Solicit\rile (mecanice) `n favoarea locomo]iei au determinat reducerea num\rului
de degete, iar sarcinile multiple la p\strarea num\rului ini]ial de 5 degete specific
arhetipului pentadactil. Carnasierele [i leporidele prezint\-autopodiul
pentadactil-dar cu mi[c\ri mai limitate [i cu degetul I mai redus.

- 72 -
 Bazipodiul toracic (sau carpul). Oasele carpiene ale arhetipului
pentadactil sunt `n num\r de 11 [i plasate pe 2 rânduri suprapuse: 3 oase `n rândul
proximal [i 5 oase `n rândul distal-dispuse `n jurul unui os central, iar pe p\r]ile
laterale ale rândului proximal se g\sesc 2 oase accesorii, considerate (datorit\
pozi]iei lor) oase sesamoidiene.
Rândul proximal de oase carpiene-pisiform, piramidal, semilunar [i
scafoid-se articuleaz\ cu extremitatea distal\ a oaselor antebra]ului (radiusul [i
ulna).
Rândul distal de oase carpiene-unciform, capitat, trapezoid [i trapez-se
articuleaz\ cu extremitatea proximal\ a oaselor metacarpiene (principale [i
rudimentare).
Oasele carpiene sunt scurte, au un volum redus [i o form\ poliedric\
neregulat\ (pisiformul este discoidal; piramidalul este paralelipipedic [i
asem\n\tor cu o gheat\ ortopedic\, semilunarul este cubic; scafoidul are form\
de scaf\; unciformul este neregulat ca form\; capitatul este triunghiular ca
form\; trapezoidul difer\ de unciform, prin prezen]a unui tubercul, la
extremitatea caudo-ventral\, iar trapezul este neuniform ca aspect). Fiecare os
prezint\ 6 fe]e: dorsal\ (sau cranial\), palmar\ (sau caudal\), articular\
proximal\, articular\ distal\, lateral\ [i medial\.
Oasele bazipodiului toracic se articuleaz\ `ntre ele [i alc\tuiesc un complex
articular ce func]ioneaz\ ca un `ntreg. Sunt oase l\]ite `n sens cranio-caudal [i
dorso-palmar, cu 2 fe]e (cranial\ [i palmar\) [i 4 margini (proximal\-
superioar\; distal\-inferioar\ [i 2 colaterale-ulnar\ [i radial\).
♦ Fa]a cranial\ (sau dorsal\) este u[or convex\ `n sens transversal [i contribuie,
la formarea ei, toate oasele carpiene.
♦ Fa]a palmar\ apare foarte neregulat\ datorit\ prelungirii proeminen]elor
tuberoase palmare ale oaselor, astfel `ncât, `n planul lateral, fa]a posterioar\
este delimitat\ de osul pisiform. Forma]iunea accentueaz\ concavitatea
jgheabului carpian care este nivelat de ligamente puternice [i serve[te la
alunecarea tendoanelor mu[chilor flexori-profund [i superficial a degetelor.
♦ Marginea proximal\ (sau superioar\) este [lefuit\ de suprafe]e articulare
reprezentate de un condil anterior [i o cavitate glenoid\ alungit\ `n sensul
transversal pentru articularea cu oasele antebra]ului.
♦ Marginea distal\ (sau inferioar\) este articular\ [i format\ din suprafe]ele
plane ale oaselor metacarpiene.
♦ Marginile laterale-ulnar\ [i radial\-sunt rugoase [i convexe `n sensul cranio-
caudal, iar `n treimea superioar\, datorit\ prezen]ei pisiformului, au aspectul
unor suprafe]e incizate de o culis\ tendinoas\ vertical\.
La cabaline lipse[te osul trapezoid. La rumeg\toare se sudeaz\ capitatul cu trapezoidul
[i formeaz\ capitato-trapezoidul [i lipse[te trapezul. La suine, num\rul oaselor este complet. La
carnivore, fa]a anterioar\ a semilunarului se sudeaz\ cu scafoidul [i formeaz\ osul scafo-
semilunar. ~n rândul distal, la carnasiere, unciformul este osul cel mai dezvoltat, iar osul trapez-
caracteristic animalelor pentadactile-este mult mai redus decât trapezoidul. La p\s\ri, bazipodiul
toracic cuprinde 2 oase carpiene dispuse pe un singur rând [i sunt denumite carpo-radial [i
carpo-ulnar.

Metapodiul toracic (sau metacarpul). Num\rul [i forma oaselor

metacarpiene sunt variabile `n seria animal\. Din punct de vedere numeric,
variaz\ de la 5 oase lungi paralele [i aproape egal dezvoltate la un singur segment
metacarpian foarte dezvoltat; restul degetelor au disp\rut sau au r\mas sub form\
de vestigii. Metacarpienele se articuleaz\ proximal `ntre ele dar [i cu rândul
distal de oase carpiene [i distal cu primele falange. Oasele metacarpiene sunt
numerotate `n sens medio-lateral, `ncepând cu metacarpul corespunz\tor degetului
mare (pollex). Cele 5 degete de la om, sunt prezente numai la carnasiere [i
leporide.

- 73 -
♦ Extremitatea proximal\ este rugoas\, sculptat\ de una sau mai multe
suprafe]e articulare plane sau u[or ondulate. Pe p\r]ile laterale sunt suprafe]e
pentru articularea cu metacarpienele `nvecinate.
♦ Extremitatea distal\ (sau condilul metacarpului) este sculptat\ de o suprafa]\
articular\ format\ din 2 condili separa]i de un relief median. La
metacarpienele rudimentare, extremitatea distal\ este lipsit\ de aceste
elemente [i se termin\ prin 2 condili ai metacarpului ce se articuleaz\ cu
extremitatea proximal\ a primei falange [i cu cei 2 mari sesamoizi-dispu[i
caudal. Conforma]ia suprafe]elor articulare de la extremitatea distal\ este
determinat\ de posibilele mi[c\ri ale articula]iei metacarpo-falangiene. La
canide [i feline, suprafe]ele articulare sunt reprezentate de un cap articular-
dispus anterior [i 2 condili separa]i de un relief median-dispu[i posterior; de o
parte [i de cealalt\ a condililor, la toate speciile, se g\se[te câte o foset\
ligamentar\.
La cabaline este prezent un metacarp principal care are fa]a cranial\ u[or rotunjit\, fa]a
caudal\ plan\ [i extremitatea distal\ prezint\ 2 condili separa]i de un relief median [i dou\
metacarpiene rudimentare (lateral [i medial) cu aspect aciform [i cu extremitatea proximal\ mai
dezvoltat\. La rumeg\toare, sunt trei oase metacarpiene (metacarpiene III [i IV sunt sudate, pe
linia median\ este vizibil un [an] de sutur\, iar extremitatea distal\ apare dubl\, cu patru condili,
dou\ reliefuri mediene [i o incizur\; metacarpul V este rudimentar, iar I [i II au disp\rut). La
suine, sunt prezente 4 oase metacarpiene (lipse[te metacarpul I), aproape cilindrice. La carnivore
sunt prezente toate cinci, aproape egale ca volum, cu aspect cilindric (metacarpul I este mai
redus).

La p\s\ri, metacarpul III este mai dezvoltat [i se sudeaz\, la extremit\]i, cu

metacarpul IV delimitând un spa]iu interosos metacarpal. Metacarpul secundar II este
rudimentar [i se articuleaz\, prin sinartroz\, la extremitatea proximal\ a metacarpienelor
principale.

Acropodiul toracic are ca baz\ anatomic\ osoas\ falangele. La speciile

pentadactile (carnasiere [i roz\toare), degetele sunt numerotate de la I la V,
`ncepând cu cel medial (sistematizarea este similar\ cu cea de la om) `n: I (mare)-
pollex, II-ar\t\tor (index), III (mijlociu)-medius, IV (inelar)-anulus [i V (mic)-
minimus. Suinele au patru degete (II, III, IV [i V), rumeg\toarele au dou\ degete
(II [i IV) [i cabalinele unul singur (III). Fiecare deget este format din 3 falange, `n
afar\ de degetul I (pollex) care are doar 2 falange (a II-a [i a III-a). La
rumeg\toare sunt prezen]i doi mari sesamoizi [i doi mici sesamoizi pentru fiecare
membru. La p\s\ri, degetul principal III este mai dezvoltat [i format din dou\
falange, degetul IV este format dintr-o singur\ falang\ [i degetul II are dou\
falange.
Falanga I (sau proximal\) are aspectul unui os lung cu 2 fe]e: anterioar\-
neted\ [i convex\ `n sens tranversal [i se `ngusteaz\ `nspre extremitatea distal\ [i
palmar\-ce prezint\ asperit\]i pentru inser]ii ligamentare. Marginile laterale sunt
concave `n sensul dorso-ventral. Extremitatea proximal\ este mai voluminoas\ [i
sculptat\ de o suprafa]\ articular\ reprezentat\ de 2 cavit\]i glenoide separate de
un [an] median. Extremitatea distal\ se articuleaz\ cu falanga a II-a, este [lefuit\
de 2 condili separa]i de un [an] median; condilul concentric este mai mare decât
cel excentric. La leporide [i carnasiere, falanga I-a este cilindric\, u[or curbat\ [i
cu extremit\]ile tuberoase.
Falanga a II-a (sau intermediar\) este un os scurt, turtit `n sensul cranio-
lateral, cu extremitatea proximal\ sculptat\ de o suprafa]\ articular\ reprezentat\
de 2 cavit\]i glenoide separate de un relief median. Extremitatea distal\ este
identic\ cu cea a falangei proximale.

- 74 -
 Falanga a III-a (sau distal\) (la cabaline) prezint\ trei fe]e (parietal\,
solear\ [i articular\), trei margini (coronar\, solear\ [i articular\) [i dou\ unghiuri
(lateral [i medial), fiecare unghi fiind prev\zut cu 2 apofize: superioar\ (sau
bazilar\) [i inferioar\ (sau retrosal\). Fa]a articular\ prezint\ dou\ cavit\]i
glenoide pentru articularea cu falanga a II-a [i o suprafa]\ alungit\ pentru micul
sesamoid (unul singur pentru fiecare membru). Pe marginea coronar\ se deta[eaz\
eminen]a piramidal\. ~n raport cu falanga I-a se g\sesc oasele sesamoidiene mari
`n num\r de dou\ pentru fiecare membru.
Sesamoidul mic este alungit transversal, prezint\ 2 suprafe]e-articular\ [i
flexoare, 2 margini-proximal\ [i distal\ [i 2 unghiuri articulare.
Sesamoizii dorsali sunt prezen]i-la carnasiere-pe fa]a dorsal\ a fiec\rei
articula]ii metacarpo-falangiene [i interfalangiene, cu excep]ia degetului I-de unde
lipsesc.

Fig. 4.5

- 75 -
 4.1.2 Scheletul membrelor posterioare
Centura membrului pelvin este asem\n\toare structural cu centura scapular\, cu
deosebirea c\, cele 3 oase (ilium, ischium [i pubis) sunt sudate `ntre ele `ntr-un singur os denumit
coxal (ca adaptare la mecanica locomo]iei terestre [i propulsie). Cele 2 coxale (stâng [i drept) se
unesc, la rândul lor, printr-o articula]ie simfizar\ pe linia ventro-medial\ [i dau na[tere unui
singur os denumit bazin (sau pelvis).
Bazinul este format dintr-un plan[eu la care particip\, `n mod simetric, oasele pubiene [i
cele 2 ischium-uri. ~n planul dorso-lateral se prelunge[te cu cele 2 ilium-uri.
Plafonul bazinului este format din osul sacrum (un segment al colanei vertebrale ce se
continu\ posterior cu vertebrele caudale) iar spa]iul r\mas liber `ntre marginea lateral\ a
sacrum-ului [i coxal, este reprezentat de forma]iuni fibroase ligamentare care `nchid [i
delimiteaz\ cavitatea pelvin\. ~n aceast\ cavitate se dispun organe ale aparatelor genital [i
urinar.

Coxalul este rezultat din sudarea ilium-ului, ischium-ului [i pubis-ului la

nivelul cavit\]ii cotiloide-zona de contact a centurii pelvinii cu stilopodiul pelvin.
Se dispune pe partea lateral\ a regiunii sacrale, este orientat oblic dorso-ventral [i
cranio-caudal (la cabaline [i rumeg\toare) sau tinde spre orizontalitate (la suine [i
carnivore). Sutura celor 3 oase, la nivelul cavit\]ii cotiloide, este perfect vizibil\
la animalul tân\r datorit\ ]esutului cartilaginos care separ\ conturul suprafe]elor
articulare. Prin intermediul ischium-ului [i pubis-ului, coxalul se articuleaz\,
printr-o simfiz\ ischio-pubien\, cu simetricul. Por]iunea anterioar\ este denumit\
pre-acetabular\ [i este reprezentat\ de ilium-ul orientat `n sens transversal.
Por]iunea post-acetabular\ este aplatizat\ dorso-ventral [i confer\ coxalului o
form\ torsionat\.
Ilium-ul este cel mai dezvoltat os al coxalului. Este format dintr-un corp
care vine `n contact cu cavitatea acetabular\ [i o por]iune l\]it\ denumit\ arip\
(sau palet\ iliac\). Paleta iliac\ este aplatizat\ [i prezint\ 2 fe]e-extern\ (sau
glutean\) care se prelunge[te [i pe corp [i intern\ (sau sacro-pelvin\) cu
orientare medial\, 3 margini-cranial\, dorsal\ [i lateral\ [i 3 unghiuri: latero-
ventral, dorsal [i caudal. Fa]a glutean\ este denumit\ fos\ iliac\ extern\ [i
prezint\ o concavitate larg\ ce este parcurs\ de o linie mai mult sau mai pu]in
evident\ [i rectilinie sau curb\ denumit\ linie glutean\. Fa]a pelvin\ este dispus\
medial, are form\ u[or convex\ [i este separat\ `n 2 suprafe]e de o creast\
redus\. Suprafa]a medial\ este mai redus\ [i mai rugoas\, reprezint\ suprafa]a de
contact cu osul sacrum [i este denumit\ fa]\ auricular\. Suprafa]a lateral\ este
plan\, destinat\ inser]iei musculare [i formeaz\ fosa iliac\ extern\. Marginea
cranial\ (sau creasta iliac\) este variat\ `n func]ie de topografia unghiurilor
paletei iliace, `ngro[at\ [i convex\ la animalele de talie mic\. Marginea dorsal\ a
por]iunii posterioare se prelunge[te pe corpul ilium-ului pân\ la ischium. ~n
treimea mijlocie, la limita dintre paleta iliac\ [i corpul ilium-ului se afl\ o larg\
concavitate denumit\ incizur\ ischiatic\ mare. ~n dreptul [i deasupra cavit\]ii
acetabulare, marginea dorsal\ se transform\ `ntr-o veritabil\ creast\ (mai mult
sau mai pu]in t\ioas\) denumit\ supracotiloidian\ (sau spin\ ischiatic\ ce
apar]ine, `n realitate, ischium-ului). Marginea lateral\ (sau ventral\) a paletei
iliace devine cranial\ pe corp, se `ngroa[\ [i prezint\ o creast\ denumit\ linie
arcuat\. La mijlocul ei prezint\ gaura de nutri]ie a osului (are canalul central
orientat caudal). Linia arcuat\ este evident\ [i prezint\, la mijlocul ei, tuberculul
de inser]ie pentru mu[chiul micului psoas. ~n planul medial, aceast\ creast\ se
continu\ [i pe pubis [i se termin\ la nivelul unei evidente tuberozit\]i denumit\
eminen]\ ilio-pectinee.
♦ Unghiul latero-ventral (coxal sau al [oldului) este reprezentat de 2-4
tuberculi: craniali (dorsali [i ventrali) [i caudali (dorsali [i ventrali). La
carnasiere [i leporide, cele 2 spine sunt foarte `ndep\rtate una de alta
conferind paletei iliace o form\ patrulater\, unghiul dorsal (sau sacral) este
dublu (la carnasiere [i suine) astfel `ncât cuspidele unghiurilor paletei iliace

- 76 -
 determin\ forma (triunghiular\ sau patrulater\) acestuia. Unghiul caudal al
paletei iliace se continu\ cu corpul ilium-ului. Corpul ilium-ului este u[or
prismatic, cu muchiile rotunjite [i un canal medular redus la interior (la
carnasiere [i leporide) sau mai lat [i aplatizat `n sens transversal la alte specii.
La carnasiere [i leporide) `naintea cavit\]ii cotiloide se g\se[te un tubercul
pentru inser]ia mu[chiului dreptul femural. Marginea dorsal\ a corpului
iliumului contribuie la formarea incizurii ischiatice mari, iar cea ventral\
prezint\, pe fa]a pelvin\, o linie de inser]ie muscular\ denumit\ linie arcuat\
(sau ilio-pectinee) care prezint\, `n mijlocul ei, tuberculul psoatic.
Ischium-ul ocup\ por]iunea postacetabular\ a coxalului, are o form\
patrulater\, este orientat, la toate mamiferele, `n planul orizontal, cranio-caudal [i
u[or oblic, latero-median. Corpul osului este plasat lateral [i particip\, prin
extremitatea lui anterioar\, la formarea cavit\]ii acetabulare. Extremitatea
caudal\ se l\]e[te [i formeaz\ tabla ischiatic\ cu o form\ aproximativ patrulater\
care, prin marginea ei medial\, se articuleaz\, prin simfiza ischiatic\, cu
simetrica. Unghiul cranio-medial al ischiumului se prelunge[te, `n planul
anterior, cu o ramur\ simfizar\ care concur\ la formarea simfizei ischio-pubiene.
Marginea cranial\ este plasat\ `ntre ramura acetabular\ [i ramura simfizar\ [i
delimiteaz\ marginea posterioar\ a g\urii obturate. Marginea lateral\ este
situat\ pe corpul osului, este `ngro[at\, u[or concav\ `n sensul cranio-caudal [i
convex\ `n sens transversal, contribuind la formarea incizurii ischiatice-prin care
alunec\ tendonul mu[chiului obturator intern. ~n planul cranial [i deasupra
cavit\]ii acetabulare, marginea lateral\ proemin\ mult [i formeaz\ spina (sau
creasta) ischiatic\ ce este ornat\, pe fa]a extern\, de numeroase linii pentru
inser]ii musculare. ~n partea caudal\, marginea lateral\ a ischiumului se termin\ la
nivelul tuberozit\]ii ischiatice. Marginea caudal\ este orientat\ oblic cranio-
medial [i formeaz\ cu simetrica o larg\ arcad\ denumit\ arcad\ ischiatic\. Fa]a
dorsal\ a tablei ischiatice este neted\ [i u[or concav\. Fa]a ventral\ prezint\
numeroase amprente de inser]ie pentru musculatura adductoare a coapsei.
Pubis-ul este osul cel mai redus din centura pelvin\ plasat `n partea ventro-
cranial\ a acesteia. Prezint\ un corp [i 2 ramuri. Corpul este redus dar mai
`ngro[at [i particip\ la formarea cavit\]ii acetabulare. Se prelunge[te `n planul
medial cu o ramur\ care, la nivelul simfizei pubiene, delimiteaz\ un unghi care se
dirijeaz\ caudal [i se sudeaz\ cu ischium-ul. ~n planul posterior, cele 2 ramuri ale
pubisului, sunt unite printr-o margine larg\ [i concav\ ce delimiteaz\ gaura
obturat\. Marginea cranial\ este `ngro[at\ [i ornat\ de liniile pentru inser]ii
musculare [i linia pectinee care proemin\ printr-o eminen]\ ilio-pectinee. Fa]a
dorsal\ este neted\ [i u[or concav\ la locul de inciden]\ a celor 2 ramuri. ~n
planul anterior predomin\ un tubercul pubian dorsal. Fa]a ventral\ este ornat\
de rugozit\]i pentru inser]ii musculare [i de un tubercul pubian ventral. La cal,
pe fa]a ventral\ a ramurii craniale se observ\ un [an] orientat transversal care
porne[te din incizura cotiloidian\. Cavitatea acetabular\ (sau cotiloid\) este
plasat\ `n centrul coxalului [i este rezultat\ din unirea celor 3 oase, fiecare oferind
câte o suprafa]\ articular\ de form\ semilunar\. Are forma unei hemisfere `n
fundul c\reia se g\se[te o fos\ rugoas\ pentru iner]ie ligamentar\. Sprânceana
cavit\]ii cotiloide este `ntrerupt\, `n planul medial, de incizura acetabular\. La
leporide, alungirea corpului ischium-ului determin\ la `mpingerea cavit\]ii
cotiloide `n apropierea centrului coxalului, fapt ce favorizeaz\ musculatura
extensoare a coapsei [i dezvoltarea tuberozit\]ii ischiatice. Paleta iliac\ are form\
patrulater\ (la pisic\ [i iepure). Pe fa]a extern\ a paletei iliace (la iepure) apare o
evident\ creast\ glutean\ datorit\ dezvolt\rii excesive a mu[chilor glutei
(accesoriu [i profund) care permit mi[c\ri de abduc]ie [i extensie a coapsei.

- 77 -
 La carnasiere [i leporide, pe corpul ilium-ului, deasupra [i `naintea cavit\]ii cotiloide,
fosetele de inser]ie pentru mu[chiul dreptul femural sunt transformate `ntr-un tubercul proeminent
pentru inser]ia acestuia.

La p\s\ri, datorit\ func]iilor pe care le `ndepline[te membrul posterior

(sus]inerea greut\]ii corporale [i locomo]ia terestr\), centura pelvin\ este
voluminoas\, solid\ [i strâns unit\ la por]iunile toraco-abdominal\ [i sacral\ ale
coloanei vertebrale. Ilium-ul este osul cel mai dezvoltat din centura pelvin\, se
`ntinde de la a 2-a vertebr\ toracal\ pân\ la vertebrele caudale. Din sudarea
acestuia la coloana vertebral\ se formeaz\ plafonul cavit\]ilor abdominal\ [i
pelvin\. Jum\tatea cranial\ pre-acetabular\ este excavat\ de o fos\ iliac\
extern\. Pe fa]a intern\ a cavit\]ii abdominale se ad\poste[te lobul anterior al
rinichiului. Jum\tatea caudal\ post-acetabular\ este convex\-pe partea extern\ [i
concav\-pe partea endo-pelvin\ (unde se afl\ fosa renal\) [i este ad\postit\
por]iunea posterioar\ a rinichiului. Marginea extern\ a por]iunii posterioare
delimitez\ incizura ischiatic\ mare ce este transformat\ `ntr-o gaur\ ischiatic\
care se sudeaz\, pe toat\ lungimea ei, cu marginea superioar\ a ischium-ului.
Ischium-ul are form\ triunghiular\, cu vârful orientat `nainte [i prelunge[te
ilium-ul la care se sudeaz\ `n planul latero-caudal. Extremitatea anterioar\ (sau
corpul) delimiteaz\ cavitatea acetabular\. Marginea posterioar\ delimiteaz\
gaura ischiatic\. Marginea ventral\ delimiteaz\, `mpreun\ cu pubisul, gaura
obturat\. Unghiul latero-caudal este prelungit posterior [i, uneori, se sudeaz\ la
pubis.
Pubis-ul este cel mai redus os din centura pelvin\, are form\ stiloid\ [i
circumscrie, `mpreun\ cu ischium-ul, gaura obturat\ [i incizura ischiatic\ mic\.
Extremitatea cranial\ delimiteaz\ cavitatea acetabular\. Extremitatea caudal\
dep\[e[te, `n planul ventral, ischium-ul [i are tendin]a de unire, pe linia median\,
cu simetrica. Toate aceste por]iuni sunt unite, `ntre ele, printr-o membran\
interpubian\.
Stilopodiul pelvin este reprezentat de femur ce formeaz\ baza anatomic\
osoas\ a regiunii coapsei. Se dispune `ntre cavitatea acetabular\ a coxalului [i
extremitatea proximal\ a tibiei. Este osul cel mai mare, mai solid [i mai lung os al
scheletului. Prezint\ un corp denumit diafiz\ [i 2 extremit\]i denumite epifize-
proximal\ [i distal\. Extremitatea proximal\ prezint\ 2 eminen]e puternice:
median\ (articular\) denumit\ cap femural [i lateral\ (nearticular\) denumit\
trochanter mare.
Capul femural apare [lefuit de forma unei calote sferice ce prezint\, `n
centru, o mic\ foset\ ligamentar\ pentru inser]ia ligamentului marele rotund care
la cal, este de form\ triunghiular\ [i plasat\ excentric. Capul este mai deta[at de
extremitatea proximal\, la animalele mici, printr-o por]iune mai sub]iat\ denumit\
gât femural. La rumeg\toare, suprafa]a articular\ a capului se prelunge[te dorsal
de gâtul femural. Trochanterul mare flancheaz\, lateral, gâtul capului femural pe
care `l dep\[e[te `n `n\l]ime (la leporide) sau este sub nivelul acestuia (la feline).
La cabaline [i leporide, trochanterul mare este format dintr-o convexitate
(cranial), o creast\ (sub convexitate) [i un vârf evident (caudal). La baza vârfului
se g\se[te fosa trocanteric\, larg\ la cabaline, adânc\ la rumeg\toare, suine [i
carnivore. Sub capul articular femural, `n partea posterioar\ [i medial\, se g\se[te
o proeminen]\ mamelonat\ denumit\ trochanter mic (la leporide are forma unei
creste verticale). Pe fa]a posterioar\ a extremit\]ii proximale, trochanterul mare
este unit de trochanterul mic printr-o creast\ intertrochanteric\ puternic\.
Corpul femurului are form\ prismatic\ la animalele mari [i aproximativ
cilindric\, rectilinie [i u[or curbat\, la animalele mici. Prezint\ 4 fe]e convexe
nedelimitate precis: cranial\, plantar\, lateral\ [i medial\. Fa]a caudal\ este mai

- 78 -
`ngust\ `n treimea mijlocie unde prezint\ o linie aspr\ pentru inser]ii musculare
delimitat\ de 2 extremit\]i rugoase denumite buze (medial\ [i lateral\)-alungite
`n sens transversal [i vertical ce diverg spre ambele extremit\]i. Spre extremitatea
distal\ cele 2 buze se `ngroa[\ treptat [i formeaz\ tuberozit\]ile supracondiliene
(medial\ [i lateral\) pe care se inser\ mu[chii gemeni ai gambei. La leporide,
linia aspr\ este l\]it\ transversal [i delimitat\ de 2 buze puternice care, confer\
diafizei femurului, un aspect triunghiular pe sec]iune. La speciile mici de animale,
buza lateral\ proemin\ enorm [i este recurbat\ `n sensul anterior, formând
trochanterul al III-lea. Este evident la cal [i iepure [i [ters la rumeg\toare, suine
[i carnivore. Fa]a lateral\ a corpului, `n treimea distal\, prezint\ o fos\ plantar\
evident\ la cabaline, u[or redus\ la rumeg\toare, [tears\ [i rugoas\ la suine [i
tuberculiform\ la carnivore.
Extremitatea distal\ a femurului este mai dezvoltat\ decât cea proximal\,
este u[or alungit\ `n sens cranial [i este format\ dintr-o trochlee (dispus\ anterior)
[i 2 condili puternici (dispu[i plantar). Trochleea este format\ din 2 buze inegale
la cabaline [i rumeg\toare [i egale (la suine [i carnivore) separate de un [an]
medial [i se articuleaz\ cu patela. Are rol `n aparatul pasiv al membrului pelvin.
Condilii femurali au form\ globuloas\, suprafe]ele sunt [lefuite convex `n toate
sensurile [i separa]i de o fos\ intercondilian\ adânc\ [i ornat\ de suprafe]e
rugoase pentru inser]ii ligamentare. Aceasta reprezint\ locul pentru articularea cu
extremitatea proximal\ a tibiei prin intermediul meniscurilor fibro-cartilaginoase.
Condilul lateral este mai dezvoltat decât cel medial. Pe fe]ele excentrice ale
condililor se remarc\ prezen]a unor proeminen]e denumite epicondili-lateral [i
medial. Epicondilul lateral este flancat anterior [i posterior de câte o foset\ de
inser]ie ligamentar\.
La carnasiere [i leporide, gâtul femural este lung, vârful [i convexitatea trochanterului
mare dep\[esc, `n planul dorsal, capul articular al femurului. La leporide, reprezint\ locul de
inser]ie pentru mu[chii glutei ce au un rol important `n propulsie. Tuberculul supracondilian
lateral este evident. Buzele trochleii femurale sunt perfect egale [i separate de un [an] larg. La
aceste specii, pozi]ia de repaus este `n decubit sterno-abdominal; membrele sunt flexate sub
trunchi `n aceast\ pozi]ie iar unghiul femuro-tibial este `n flexiune maxim\, fapt ce va permite, `n
momentul saltului, o deschidere rapid\ [i ampl\, rezultatul fiind catapultarea animalelor spre
`nainte. Datorit\ acestei mecanici, buzele trochleii femurale se `ntind mult pe fa]a anterioar\ a
femurului, mai ales la leporide, [i permite rotulei s\ efectueze o curs\ ampl\, iar condililor
femurali-o raz\ de curbur\ inegal\. La carnasiere [i leporide, pe fa]a dorsal\ a condililor
femurali se g\sesc 2 suprafe]e articulare reduse pentru articularea cu sesamoizii femurali-
forma]iunile osoase ap\rute `n grosimea tendoanelor proximale ale mu[chilor gastrocnemieni.

La p\s\ri, femurul este cel mai puternic os din scheletul membrului

pelvin. Este un os lung, arcuat [i masiv ce prezint\ un cap articular bine deta[at
[i aproape sferic. Trochanterul mare este deplasat `n planul anterior. Corpul
femural este perfect cilindric [i str\b\tut pe fa]a posterioar\ de linii aspre.
Trochleea femural\ este larg\, cu buzele u[or inegale [i prelungite pe fa]a
anterioar\ a femurului. Condilii femurali sunt masivi [i `ndep\rta]i, cu raza de
curbur\ inegal\. Condilul lateral are o suprafa]\ articular\ excentric\ de forma
unor [an]uri destinate articul\rii cu fibula.
Rotula (sau patella) se dispune `ntre femur [i tibie, pe partea cranial\ a
articula]iei femuro-tibiale. Reprezint\ cel mai mare os sesamoidian din corp
`nglobat `n grosimea tendonului mu[chiului cvadriceps femural. Este un os scurt,
extrem de compact, cu o form\ mai mult sau mai pu]in alungit\, alunec\ peste
trochleea femural\ [i este legat de tibie, prin unul sau mai multe ligamente tibio-
patelare. La animalele mari are form\ patrulater\ sau triunghiular\. La câine,
pisic\ [i iepure, rotula este `ngust\ [i cu ligamentul tibio-patelar simplu.
Rotula prezint\ 2 fe]e: posterioar\ (sau articular\) format\ din 2
suprafe]e unite printr-un relief median [i anterioar\ (sau cranial\) convex\ [i cu
asperit\]i de inser]ie. Baza rotulei (sau fa]a inferioar\) este evident\ la p\s\ri [i

- 79 -
are un vârf orientat inferior spre care converg ambele fe]e. La cal [i bou, datorit\
conforma]iei trochleii femurale, rotula este l\]it\ iar ligamentele tibio-patelare
sunt `n num\r de trei. La aceste specii, pe p\r]ile laterale ale patelei, proemin\ pe
unghiurile patelei, forma]iuni fibro-cartilaginoase denumite fibrocartilagii
pararotuliene.
La p\s\ri, rotula este mult alungit\ `n sensul transversal. Suprafa]a de
articulare este `ngust\ [i are forma unui fluture. Cartilajele pararotuliene sunt
dezvoltate [i, spre deosebire de cele de la mamifere, cel medial este mai dezvoltat
decât cel lateral.
Zeugopodiul pelvin este cel de-al 3-lea segment al membrului pelvin, este
format din 2 oase: tibie [i fibul\ ce reprezint\ baza anatomic\ osoas\ a regiunii
gambei. La unele specii de mamifere, la care ambele oase sunt dezvoltate, `ntre
ele r\mâne un spa]iu mai mare sau mai redus denumit spa]iul interosos al
gambei. La mamifere, fibula sufer\ un proces de regresie [i prezint\ un corp
redus cu o suprafa]\ de articulare numai pentru tibie. La unele specii, reducerea
fibulei se face pân\ la completa dispari]ie a osului. La carnasiere, spa]iul
interosos este `ntins pe toat\ lungimea celor 2 oase, fibula este dezvoltat\ [i se
articuleaz\ cu tibia numai prin extremit\]i. La leporide datorit\ solicit\rilor mari
din timpul saltului, fibula are aceea[i lungime cu tibia dar se sudeaz\ la aceasta `n
jum\tatea inferioar\ [i delimiteaz\ un spa]iu interosos redus, plasat `n treimea
superioar\.
Tibia este principalul os al regiunii gambei. Este un os lung ce are form\
de prism\ triunghiular\ la cabaline, cilindric\ la rumeg\toare, turtit\ cranio-caudal
la suine [i ca un ,,S“ [ters la carnivore. Are 2 extremit\]i: proximal\-mai
dezvoltat\ [i articulat\ cu condilii femurali [i distal\-orientat\ oblic, ventro-
caudal [i articulat\ cu primul rând de oase tarsiene.
♦ Extremitatea proximal\ a tibiei este mai voluminoas\ la toate speciile. Este
format\ din 3 tuberozit\]i masive: una cranial\ (foarte dezvoltat\, u[or
orientat\ spre lateral [i delimiteaz\ o culis\ muscular\) [i dou\ caudale (sunt
dispuse `n spatele tuberozit\]ii craniale, `n planul lateral [i medial [i sunt
destinate articul\rii cu condilii femurali). Prezint\ pe fa]a proximal\ câte o
suprafa]\ u[or convex\ `n sensul cranio-caudal, ce confer\ un aspect
condiloid, denumite condili tibiali-medial [i lateral. Condilul lateral este mai
dezvoltat [i prezint\, pe fa]a lui extern\, o suprafa]\ de articulare pentru fibul\
(la speciile la care acest os este reprezentat). Condilii tibiali sunt separa]i,
`ntre ei, printr-o proeminen]\ intercondilian\ ascu]it\ (sau spin\ tibial\) [i de
4 fosete intercondiliene, neregulate [i rugoase pentru inser]ii ligamentare: 2-
anterioare, 1-central\, `n vârful eminen]ei [i 1-caudal\. Suprafe]ele
excentrice ale eminen]ei intercondiliene se articuleaz\ cu fe]ele articulare ale
condililor tibiali conferindu-le acestora un profil u[or concav `n sensul
transversal.
Corpul tibiei are aspect de prism\ triunghiular\ `n jum\tatea proximal\ [i
se aplatizeaz\ `n sens cranio-caudal, spre extremitatea distal\. Fa]a caudal\ este
lat\ [i se delimiteaz\ net de celelalte fe]e prin muchii laterale. Suprafa]a acesteia
este neregulat\ [i str\b\tut\ de numeroase linii poplitei pentru inser]ii musculare.
¾ Extremitatea distal\ prezint\ o suprafa]\ articular\ (negativul perfect al unui
scripete) denumit\ cochlee tibial\ destinat\ articul\rii cu astragalul.
Cochleea este flancat\, pe ambele p\r]i de câte o proeminen]\ maleolar\-
medial\-mai dezvoltat\ [i ornat\ de o culis\ muscular\ oblic\ [i lateral\-ce
apar]ine fibulei (la iepure) [i are extremitatea complet `nglobat\ `n tibie. La
porc, fibula este dezvoltat\ astfel `ncât osul maleolar este `nlocuit de o fa]et\
[lefuit\ destinat\ articul\rii celor dou\ oase ale zeugopodiului.

- 80 -
 Osul maleolar reprezint\ extremitatea distal\ a maleolei laterale a tibiei ce se prezint\
sub forma unei coroane turtite dintr-o parte [i este specific\ rumeg\toarelor.
La carnivore, tibia este dezvoltat\ iar maleola lateral\ este `nlocuit\ de o fa]et\ [lefuit\
destinat\ articul\rii celor 2 oase zeugopodiale. Fibula este osul secundar al regiunii gambei
plasat lateral fa]\ de tibie [i cu care se articuleaz\ doar prin extremit\]i. La carnasiere, apare ca
un os complet dezvoltat. Prezint\ un corp denumit diafiz\ [i 2 extremit\]i denumite epifize:
proximal\ [i distal\. Fa]a extern\ a extremit\]ii proximale apare mult excavat\. Extremitatea
distal\ reprezint\ maleola lateral\ care, la iepure, este sudat\ la tibie [i prezint\, `n planul
medial o suprafa]\ de articulare pentru tibie [i astragal.

La p\s\ri, tibia este perfect cilindric\ [i prezint\, la extremitatea

proximal\, o creast\ tibial\ scurt\, foarte ascu]it\ [i cu suprafe]e articulare plane
separate de o redus\ spin\ intercondilian\. Extremitatea distal\ se termin\ cu o
trochlee orientat\ caudal, cu buze t\ioase, [i 2 condili, orienta]i cranial. Fibula
este redus\, are aspect arciform [i extremitatea proximal\ l\]it\ pentru articularea
cu condilul lateral al femurului.
Autopodiul pelvin (sau oasele labei piciorului) urmeaz\ acela[i plan
structural ca [i la membrul toracic. Toate tipurile prezente sunt considerate ca
derivate din arhetipul pentadactil. Cuprinde 3 subregiuni pelvine: bazipodiul,
metapodiul [i acropodiul. La carnasiere [i leporide se constat\ o reducere a
num\rului de degete de la membrul pelvin, prin dispari]ia degetului mare.
Bazipodiul pelvin este alc\tuit dintr-un num\r de oase scurte articulate,
`ntre ele (prin suprafe]e articulare dorsale [i ventrale), formeaz\ baza
anatomic\ osoas\ a regiunii tarsiene [i sunt dispuse pe 2 rânduri `n jurul unui os
central prezent la toate mamiferele:
¾ rândul proximal cuprinde 2 oase: astragalul [i calcaneul.
¾ rândul central cuprinde un singur os denumit scafoid.
¾ rândul distal cuprinde oasele: cuboid, cuneiformul III (sau mare), cuneiformul II
(sau intermediar) [i cuneiformul I (sau mic).
Astragalul este osul cu form\ variabil\ cu specia ce realizeaz\ principala articula]ie zeugo-
metapodial\. Are aspect neregulat, cubic [i o fa]\ antero-superioar\ transformat\ `ntr-un
veritabil scripete denumit trochlee astragalian\ destinat\ articul\rii cu cochleea tibial\. Pe fa]a
posterioar\ sunt suprafe]ele de articulare pentru calcaneu separate, `ntre ele, de un [an]
astragalian. Fa]a medial\ este rugoas\ [i prezint\ un tubercul astragalian voluminos [i constant
la toate speciile domestice.
Calcaneul se dispune latero-posterior de astragal, are o form\ u[or aplatizat\ `n lateral ce
aminte[te de conforma]ia olecranului de la uln\. Se articuleaz\ cu astragalul-la iepure, fibula [i
cu fa]a superioar\ a cuboidului. Osul este alungit `n sens vertical, turtit dintr-o parte `n alta [i
prezint\ 2 fe]e: lateral\ (plan\) [i medial\ (excavat\ de o larg\ culis\ tendinoas\). Extremitatea
proximal\ este tuberoas\ pentru inser]ia corzii jaretului [i este divizat\ `n 2 por]iuni: anterioar\
(tuberoas\) [i posterioar\ (plantar\). Aceasta reprezint\ por]iunea destinat\ alunec\rii
tendonului flexorului superficial al falangelor. Extremitatea distal\ este l\rgit\, prezint\ o
expansiune medial\ sculptat\, `n partea anterioar\, de 4 suprafe]e de articulare pentru astragal.
Acestea sunt separate, `ntre ele, de [an]ul calcanean care, `mpreun\ cu [an]ul corespunz\tor
astragalului, formeaz\ sinusul tarsian. La rumeg\toare, porc [i iepure, calcaneul este mai lung [i
prezint\ 2 suprafe]e articulare: proximal\ (suprafa]a maleolar\) pentru fibul\ [i distal\-
destinat\ articul\rii cu osul cuboid.
Cuboidul este osul ce provine din contopirea oaselor tarsiene IV [i V. Are o form\
paralelipipedic\ [i se dispune lateral fa]\ de `ntregul complex tarsian. Fa]a proximal\ este
ocupat\ de o fa]et\ articular\ destinat\ articul\rii cu calcaneul. Fa]a medial\ prezint\ 4 fa]ete
articulare: 2 proximale-pentru articularea cu scafoidul [i 2 distale-pentru articularea cu marele
cunoiform [i separate printr-un [an] recurbat denumit conduct cubo-scafo-cunean. Fa]a distal\
este destinat\ articul\rii cu oasele metatarsiene.
Scafoidul este osul central al complexului tarsian dispus `ntre astragal, marele cuneiform,
cuboid [i micul cuneiform. Fa]a proximal\ prezint\ o suprafa]\ de articulare pentru astragal,
concav\ `n sensul cranio-caudal. La cal, se aseam\n\ ca form\ cu marele cuneiform de care se
deosebe[te prin aspectul patrulater.
Marele cuneiform este os turtit dorso-ventral, are form\ triunghiular\ [i vârful orientat
plantar. Fa]a dorsal\ are o suprafa]\ articular\ u[or concav\, alungit\ `n sens transversal
pentru articularea cu scafoidul. Fa]a ventral\ este plan\ [i destinat\ articul\rii cu metatarsul
principal. Marginea cranial\ este `ngust\, convex\ `n sens transversal [i are aspect rugos.
Marginea lateral\ prezint\ 2 fe]e de articulare destinate cuboidului, separate de o incizur\ care
formeaz\ conductul cubo-scafo-cunean. Fa]a medial\ are o singur\ suprafa]\ articular\ pentru
micul cuneiform.
Micul cuneiform este provenit din sudarea osului tarsal I cu osul tarsal II. Se dispune
caudo-medial fa]\ de complexul tarsian, este neregulat ca form\ [i prezint\ 2 por]iuni: cranial\
(comprimat\ `n sensul vertical) [i caudal\ (comprimat\ `n sensul transversal). Fa]a medial\ este
aspr\ [i convex\. Fa]a lateral\ prezint\, `n partea anterioar\, 2 fe]e articulare pentru scafoid,
marele cuneiform [i metatarsul rudimentar lateral.

- 81 -
 La cal se sudeaz\ cuneiformul II [i III `ntr-un singur os denumit micul
cuneiform. La rumeg\toare, se sudeaz\ cuboidul cu scafoidul `n cuboscafoid [i
cuneiformul II [i III `n marele cuneiform. La suine [i carnivore se g\sesc toate
cele [apte oase. La p\s\ri, oasele tarsiene sunt sudate `n totalitate la metatarsul
principal, la care, se mai adaug\, un nucleu fibro-cartilaginos dispus pe buza
lateral\ a trochleii laterale. Articularea oaselor tarsiene `ntre ele se realizeaz\ prin
intermediul unor ligamente scurte [i puternice, astfel `ncât, complexul articular
tarsian, nu execut\ mi[c\ri de flexie [i extensie, decât la nivelul articula]iei tibio-
astragaliene, `ntr-un singur plan.
Metapodiul pelvin este reprezentat, la arhetipul pentadactil de 5 oase
metatarsiene lungi, dispuse aproximativ paralel [i continuate, distal, cu falangele
corespunz\toare pentru acela[i num\r de degete.
La suine sunt 4 degete: dou\ bine dezvoltate [i dou\ reduse. La
rumeg\toare, degetele III [i IV se sudeaz\, iar degetele II [i V au aspect tuberos la
extremitatea proximal\. La cabaline degetul III este foarte dezvoltat, iar degetele
II [i V sunt rudimentare. La carnasiere sunt 4 oase metatarsiene (degetul II este
foarte redus) aproape egale ca dezvoltare, la care se adaug\ un metatarsian extrem
de redus (rudimentul degetului I). Tipul de os metatarsian prezint\, ca [i omologul
s\u de la membrul anterior, un corp [i 2 extremit\]i (proximal\ [i distal\) dar,
comparativ cu metacarpul, este mai lung [i mai cilindric, iar `n sec]iune
transversal\ are form\ rotund\.
Extremitatea proximal\ se articuleaz\, distal, cu oasele tarsiene, prin intermediul unei
suprafe]e articulare plane. Extremitatea distal\ este identic\ cu cea a metacarpului. Falangele se
aseam\n\ cu cele de la membrul toracic dar prezint\ o serie de particularit\]i care le
diferen]iaz\: sunt mai lungi, mai fine [i mai `nguste decât la membrul anterior [i se `nlocuie[te
termenul de palmar cu cel de plantar.

La iepure, regiunea metatarsian\ este format\ din patru oase rectilinii.

Metatarsianul III este cel mai lung, iar metatarsianul II este cel mai gros.
Metatarsianul V este cel mai scurt os [i prezint\, ca la carnasierele, o proeminen]\
proximo-lateral\ deosebit de ascu]it\. La extremitatea proximal\ a metatarsului II
se sudeaz\ cuneiformul medial (formeaz\ o proeminen]\ dirijat\ proximal ce se
articuleaz\ cu scafoidul pe fa]a plantar\ a cuneiformului intermediar).
La p\s\ri, falangele seam\n\ mult `ntre ele, ultima terminându-se ascu]it
[i u[or recurbat. Acropodiul este format din 4 degete numerotate `n ordine
medio-lateral\ de la I la IV. Degetul I este orientat caudal. Toate degetele sunt
formate dintr-un num\r de falange cu unul mai mult decât reprezint\ num\rul
degetului respectiv.
Num\rul degetelor de la membrul pelvin este, `n general, acela[i, cu cel
de la membrul toracic, de[i se remarc\ o tendin]\ vizibil\ de reducere a lor.
Numerotarea se face `ncepând de la degetul mare `n sens latero-medial. Baza
anatomic\ osoas\ a regiunii degetelor o constituie falangele `n num\r de trei (I, II
[i III). Numai degetul mare are dou\ falange (I [i II) la care se adaug\
sesamoizii mari [i mici. Dintre speciile domestice, degetul I poate fi prezent, `n
mod inconstant numai la câine. Pisica [i iepurele au numai patru degete.
Falangele se aseam\n\ cu cele de la membrul toracic, dar prezint\ [i unele
particularit\]i. Privite individual, acestea sunt mai lungi, mai fine [i mai `nguste
decât la membrul anterior. Detaliile anatomice sunt identice din punct de vedere al
nomenclaturii, `nlocuind `ns\ termenul de ,,palmar“ cu cel de ,,plantar“. La
carnasiere [i leporide, `n afar\ de diferen]ele semnalate la degetul I, restul
falangelor sunt identice cu cele de la membrului toracic.

URMEAZ| PLAN{ELE 12 [i 13

- 82 -
 4.1.3 Scheletul trunchiului
Scheletul gâtului, trunchiului [i cozii se caracterizeaz\ prin forma alungit\, simetria
bilateral\ [i metameria elementelor componente ale coloanei vertebrale, coastelor [i sternului.

Coloana vertebral\ (sau rahisul) reprezint\ axul osos al corpului. Este

alc\tuit din piese articulate `ntre ele denumite vertebre (lat. ,,verto-ere“-a se
`ntoarce; os r\sucit) [i se sistematizeaz\ `n 5 regiuni distincte: cervical\,
toracic\, lombar\, sacral\ [i caudal\. Dar, indiferent de regiunea c\reia `i
apar]ine, datorit\ planului comun de organizare, orice vertebr\ prezint\
caracterele tipice care o deosebesc de oricare alt os din organism.
Vertebra „ideal\“ care reune[te caracterele morfologice ale tuturor
vertebrelor este denumit\ vertebr\ tip.
Vertebra tip este format\ din corpul vertebrei. Pe fa]a dorsal\ se observ\
arcul vertebral. La taurine, la nivelul primelor vertebre coccigiene se observ\
apofizele hemale ce ad\postesc vasele sanguine caudale. La unele specii (de ex.
carnasiere) se observ\, la acela[i nivel, un veritabil arc hemal, iar la alte specii, se
`ntâlnesc, `n anumite regiuni, vestigii ale arcului hemal.
Corpul vertebrei are o form\ aproximativ cilindric\ pe toat\ lungimea
rahisului. Prezint\ 4 fe]e din care 2-la extremit\]ile cranial\ [i caudal\-articulare
[i 2-dorsal\ [i ventral\-nearticulare.
♦ Fa]a dorsal\ a tuturor vertebrelor formeaz\ plan[eul canalului neural `n care se
ad\poste[te m\duva spin\rii, are o form\ plan\, 2 suprafe]e triunghiulare rugoase,
convergente [i perforate de g\urile vasculare.
♦ Fa]a ventral\ este convex\ `n plan transversal [i prev\zut\ de o linie sagital\ [i o
creast\ vertebral\ ventral\.
♦ Fa]a articular\ cranial\ poate fi plan\ sau convex\, `n func]ie de specie [i/sau
regiune. Se articuleaz\ cu fa]a caudal\ a vertebrei precedente. ~n regiunea toracal\,
conturul extremit\]ilor este [lefuit de 2 suprafe]e articulare simetrice plasate la baza
arcului neural destinate articul\rii cu capul coastei.
♦ Fa]a articular\ caudal\ este aplatizat\ sau excavat\ [i se articuleaz\, de obicei, cu
proeminen]a vertebrei urm\toare. ~n regiunea toracal\ se observ\ fe]ele costale
caudale dispuse simetric pe contur. Dup\ aspectul fe]elor articulare ale corpurilor
vertebrelor se disting vertebre de tip:
¾ amficelic (scobite la ambele capete);
¾ procelic (scobite cranial);
¾ opistolic (scobite caudal);
¾ amficir]ian (bombate la ambele capete);
¾ amfiplatin (ambele extremit\]i sunt plate);
¾ epihipic (cu capetele `n form\ de [a).
¾
~n general, la mamifere, vertebrele sunt de tip amfiplatin (cu excep]ia
taurinelor [i cabalinelor unde vertebrele sunt de tip opistocelic exagerat `n special
`n regiunea cervical\. ~n regiunea coccigian\, vertebrele sunt bombate la ambele
capete (de tip amficir]ian). La p\s\ri, `n regiunea cervical\, vertebrele sunt de tip
epihipic.
Arcul vertebral delimiteaz\, `mpreun\ cu arcurile vertebrale similare ale
vertebrelor precedente, canalul rahidian. Arcul vertebral este format din 2 lame
osoase simetrice care se deprind de la nivelul marginilor laterale ale fe]ei
superioare, converg dorsal [i se unesc, `ntre ele, pentru a delimita plafonul
tunelului neural.
Canalul vertebral prezint\ o apofiz\ de `n\l]ime variabil\ dispus\ pe
linia median\ denumit\ apofiz\ spinoas\. Prin articularea a 2 vertebre succesive
incizurile intervetebrale sunt transformate `n g\uri intervertebrale (sau de

- 83 -
conjugare) [i reprezint\ orificiile prin care nervii rahidieni p\r\sesc canalul
neural. La unele specii, vertebrele din anumite regiuni ale coloanei vertebrale
prezint\ incizuri adânci care se transform\ `n g\uri vertebrale laterale.
Arcul vertebral prezint\ o serie de apofize [i forma]iuni articulare. Astfel,
la baza apofizei spinoase toate vertebrele prezint\ câte 2 apofize articulare
craniale simetrice, m\rginite de 2 suprafe]e orientate dorsal [i 2 apofize
articulare caudale simetrice, m\rginite de 2 suprafe]e orientate ventral.
Apofizele mamilo-articulare [i apofize accesorii ce flancheaz\
incizurilevertebrale caudale. De o parte [i de alta a arcului vertebral se deta[eaz\
apofizele transverse a c\ror form\ [i dimensiune variaz\ de la o regiune la alta.
~n regiunea cervical\, apofizele transverse sunt l\]ite, bicuspide [i str\b\tute, la baz\, de
câte o gaur\ transvers\ transformat\ `ntr-un veritabil conduct.
~n regiunea toracal\, apofizele transverse sunt [lefuite de suprafe]ele articulare pentru
tuberculul costal.
~n regiunea lombar\, apofizele transverse sunt deosebit de dezvoltate `n sens lateral [i se
deta[eaz\ atât de pe corp cât [i de pe arc, fiind considerate ca o ,,coast\ rudimentar\“ sudat\ la
vertebra lombar\ denumit\ apofiz\ costiform\.

Arcul neural poate s\ lipseasc\ la unele vertebre, de ex. la primele vertebre

caudale este reprezentat doar de o incizur\, astfel c\, r\d\cinile arcului neural
lipsesc. La restul vertebrelor caudale dispare complet.
Structura corpului vertebrei este reprezentat\ de o cantitate mare de ]esut spongios
(trabecule tubulare) dispus longitudinal [i `nconjurat, la exterior, de o lam\ compact\ foarte
sub]ire. Arcul vertebral [i forma]iunile derivate au o structur\ predominant compact\. Traveile
spongioase de la nivelul extremit\]ii superioare a apofizei spinoase se `ntretaie precum traveile
din apofizele articulare [i transverse care se suprapun perfect, p\rând c\ se continu\ cu sistemul
trabecular al apofizelor corespondente [i a corpului coastei.

Num\rul vertebrelor este caracteristic pentru fiecare regiune a coloanei

vertebrale, astfel c\ formula vertebral\ este caracteristic\ pentru fiecare specie
(tab. 4.1).
Tabelul 4.1
Formula vertebral\ la diferite specii

Vertebre
Specia
cervicale toracale lombare sacrale caudale
cal 7 18 6 5 17-20
bou 7 13 6 5 18-21
oaie 7 13 6-7 4 16-20
capr\ 7 13 6 4 11-14
porc 7 14-15 6-7 4 20-23
iepure 7 12 7 4 14-16
câine 7 13 7 3 18-22
dihor 7 14 7 3 15-20
pisic\ 7 13 7 3 20-24
nutrie 7 13 7 3 25-26
g\in\ 14 7 7
14 vertebre lombare sudate cu
curc\ 14 7 7
cele sacrale `ntr-o pies\ unic\
ra]\ 15 9 denumit\ os lombo-sacral 7
gâsc\ 18 9 7

Vertebrele cervicale. Num\rul vertebrelor cervicale este de 7 la toate

mamiferele domestice, indiferent de lungimea gâtului. Corpul vertebrelor este
dezvoltat `n sens sagital [i prev\zut, pe fa]a ventral\, cu o creast\ [i uneori se
termin\ cu un tubercul. Arcul vertebral prezint\ o dezvoltare exagerat\ a
apofizelor articulare [i au aspectul unei palete cu fa]ete plane datorit\ necesit\]ii
de consolidare a regiunii celei mai mobile din coloana vertebral\.

- 84 -
 Apofizele spinoase cervicale sunt reduse [i cresc `n dimensiuni `n sensul
caudal. Apofizele transverse sunt relativ dezvoltate, alungite cranio-caudal [i
desp\r]ite `n 2 cuspide (sau tuberculi) unite printr-o creast\. Baza apofizelor
transverse este perforat\ de conductul transvers prin care trece artera vertebral\.
La toate vertebrele cervicale, cu excep]ia primei vertebre, incizurile vertebrale
sunt extrem de largi [i adânci.
Vertebrele cervicale (I-denumit\ atlas [i II-denumit\ axis), se
diferen]iaz\ net `ntre ele dar [i fa]\ de restul vertebrelor din regiunea gâtului, fiind
adaptate pentru sus]inerea craniului [i mobilitatea poliaxial\ a capului.
La leporide, vertebrele cervicale prezint\ apofize spinoase dezvoltate [i ascu]ite.
Apofizele transverse sunt apropiate de apofizele articulare dep\[ind fa]a terminal\ a acestora.
La carnivore, vertebrele cervicale sunt mai mult scurte decât largi. Cresta vertebral\ ventral\
este [tears\, iar extremit\]ile corpului vertebrelor au tendin]\ spre amficelic. Apofiza transvers\
are tendin]\ de tri-cuspiditate ( 3 tuberculi) [i este lipsit\ de gaura transvers\.
La p\s\ri, vertebrele cervicale sunt `n num\r variabil cu specia (14-g\in\; 15-ra]\ [i 18-
gâsc\), astfel `ncât, regiunea cervical\ are aspectul literei „S“. Fa]a terminal\ cranial\ a
vertebrelor este concav\ `n sens transversal [i convex\ dorso-ventral. Fa]a terminal\ caudal\
este convex\ transversal [i concav\ dorso-ventral. Apofizele transverse au aspectul unor
tuberculi a[eza]i sub apofizele articulare craniale, perforate de gaura transvers\ [i continuate
caudal cu o apofiz\ stiloid\.

Atlasul este prima vertebr\ a regiunii cervicale, are o conforma]ie

specific\ `n vederea articul\rii cu craniul. Corpul vertebrei este modificat astfel
`ncât se reduce la un arc ventral [i confer\ vertebrei un aspect aproximativ inelar.
Apofizele transverse sunt l\]ite [i deta[ate sub forma unor aripi. La nivelul
vertebrei se disting 2 mase laterale, 2 suprafe]e articulare, 2 arcuri [i 2 apofize
transverse sub form\ de aripi.
™ Masele laterale-reprezint\ por]iunile cele mai dezvoltate ale atlasului dispuse la baza
apofizelor transverse [i sus]in, cranial [i caudal, suprafe]ele articulare specifice;
™ Suprafa]a articular\ cranial\ este reprezentat\ de 2 cavit\]i glenoide desp\r]ite sau unite
`ntre ele `n vederea articul\rii diartrodiale cu condilii occipitalului;
™ Suprafa]a articular\ caudal\ este reprezentat\ `n planul medial [i pe arcul vertebral ventral,
de o fa]et\ de articulare pentru axis denumit\ apofiz\ odontoid\ ce este flancat\, lateral, de
2 suprafe]e simetrice [i oblice `n sens ventro-medial;
™ Arcul ventral este format dintr-o lam\ osoas\ comprimat\ cranio-caudal prev\zut\ cu un
tubercul ventro-caudal (proeminent [i ascu]it la carnasiere).

Fa]a dorsal\ formeaz\ plan[eul canalului neural [i este excavat\ de apofiza

odontoid\ care ajunge (de ex. la carnasiere) pân\ la marginea cranial\ a atlasului.
Arcul dorsal este redus [i prezint\ un tubercul delimitat, `n planul anterior,
de 2 fosete reduse.
Apofizele transverse (sau aripile atlasului) au forma unor lame l\]ite [i cu
marginile libere, `n general, `ngro[ate [i tuberoase. Dimensiunile aripilor atlasului
sunt direct propor]ionale cu dezvoltarea apofizei spinoase a axis-ului (forma]iunile
ofer\ loc pentru inser]ia mu[chiului marele oblic al capului). Marginea cranial\ a
aripii atlasului este perforat\ de gaura alar\ care, de ex. la carnasiere, este
transformat\ `ntr-o incizur\. Gaura vertebral\ lateral\ este dispus\ cranio-
medial [i legat\ de gaura alar\, printr-un conduct alar. Gaura transvers\ este
plasat\ caudal [i orientat\ vertical (la câine) [i/sau orizontal (la pisic\ [i iepure).
La rumeg\toare, apofizele transverse sunt asem\n\toare unor aripi rectangulare [i cu
buzele rugoase. Lipsesc g\urile transverse. La porc sunt `nguste [i deviate caudal. G\urile
transverse se dispun pe marginea caudal\ a aripii alare. La carnasiere, atlasul are un aspect
relativ asem\n\tor aripilor unui fluture. Aripile atlasului sunt dispuse orizontal, trase latero-
caudal, cu nervuri pe suprafa]a lor dorsal\ [i marginile rotunjite. Lipsesc g\urile alare, fiind
`nlocuite de o incizur\ alar\. G\urile transverse sunt vizibile pe fa]a dorsal\ [i apropiate de

- 85 -
planul median. La leporide, aripile atlasului sunt mai `nguste, mai lungi [i deta[ate din jum\tatea
caudal\ a corpului. Incizura alar\ este dispus\ `n unghi drept. Tuberculul vertebral ventral este
foarte dezvoltat [i deviat caudal. La p\s\ri, atlasul are forma unui inel [i este lipsit de aripi. Pe
circumferin]a cranial\ a atlasului se observ\ o singur\ cavitate glenoid\ pentru articularea cu
unicul condil al occipitalului.

Axisul este cea de-a 2-a vertebr\ cervical\ ce se caracterizeaz\ printr-un

corp foarte dezvoltat la care se adaug\, anterior, o prelungire denumit\ apofiz\
odontoid\ (semiconic\ la cal, aspect de jgheab la rumeg\toare [i conic\ la suine,
carnivore [i leporide) [i dorsal, la nivelul arcului vertebral, o apofiz\ spinoas\
(`nalt\ [i desp\r]it\ de apofizele articulare caudale la rumeg\toare [i porc, bifurcat\ caudal [i
unit\ cu apofizele articulare caudale la cal, excesiv de `nalt\ [i `ngust\ la porc [i alungit\ cranio-
caudal [i cu aspect de nicoval\ la carnivore [i iepure).

Corpul vertebrei prezint\ 2 fe]e: dorsal\ (aspr\) [i ventral\ (prev\zut\

cu o creast\ bine deta[at\ care se termin\ uneori cu un tubercul vertebral ventral,
tras caudal). Extremitatea cranial\ prezint\ apofiza odontoid\ care se articuleaz\
cu arcul vertebral ventral al atlasului. Fa]a ventral\ a apofizei odontoide este
convex\ `n sens transversal [i `ncrustat\ de cartilajul auricular. Fa]a dorsal\ este
plan\ [i rugoas\ [i serve[te pentru inser]ia ligamentului transvers al atlasului (la
câine [i iepure). De o parte [i de alta a apofizei odontoide se dispune suprafa]a
articular\ pentru atlas orientat\ oblic ventro-cranial ce se une[te sub apofiza
odontoid\. Extremitatea caudal\ se articuleaz\ cu capul articular al vertebrei a
III-a cervical\ [i apare mult excavat\. La limita dintre corp [i arcul vertebral se
deta[eaz\, simetric, apofizele transverse orientate caudal [i perforate, la baz\, de
conductul transvers sunt reduse la cal [i porc, dar dep\[esc fa]a terminal\
caudal\ de restul speciilor [i sunt perforate de gaura transvers\. Apofizele
articulare sunt dezvoltate [i individualizate la toate speciile.
Arcul vertebral este lipsit de apofizele articulare craniale. Apofizele
articulare caudale sunt extrem de dezvoltate [i formeaz\ un corp comun cu baza
apofizei spinoase (la carnasiere) sau poate s\ fie separat\ de aceasta. Incizura
vertebral\ cranial\ este transformat\ `n gaur\. Incizura vertebral\ caudal\ este
adânc\ [i dispus\ `ntre apofizele articulare caudale [i r\d\cinile arcului neural.
Celelalte vertebre cervicale se aseam\n\ `ntre ele, având corpul alungit [i
o apofiz\ spinoas\ `n descre[tere. Apofizele transverse sunt bicuspide (cu spizii
orienta]i transversal [i ventro-cranial). Cuspidul ventral are tendin]a de l\]ire
spre o form\ de patrulater la vertebra a IV-a. Vertebrele cervicale III, IV [i V sunt
bicuspide, vertebra cervical\ VI este tricuspid\, iar vertebra cervical\ VII este
monocuspid\. La toate speciile domestice, vertebra a VII-a cervical\ are o
apofiz\ spinoas\ masiv\ orientat\ caudal.
Apofiza transvers\ este unicuspid\, lipsit\ de gaura transvers\ [i, la limita
dintre corp [i fa]a caudal\, sunt prezente 2 fosete costale simetrice. Gaura
vertebral\ lateral\ este situat\ cranio-dorsal fa]\ de gaura transvers\ (este
`nlocuit\ la carnivore [i leporide de o incizur\ vertebral\ cranial\ adânc\).
La p\s\ri, axisul are corpul masiv, apofiza odontoid\ este dezvoltat\ [i limitat\ ventral
de o fa]\ terminal\ cranial\, t\iat\ perpendicular pe axul vertebrei. Fa]a terminal\ caudal\ este
convex\ transversal [i concav\ dorso-ventral. Apofiza spinoas\ are aspect de creast\ osoas\.
Apofizele articulare caudale sunt dezvoltate [i ornate de tuberculi dorsali denumi]i zigapofize.

Vertebrele toracale. La mamiferele domestice, vertebrele toracale se

aseam\n\ mult cu vertebra tip. Comparativ cu vertebrele din regiunea cervical\,
corpul vertebrei toracale este mai redus. Extremitatea cranial\ este mai pu]in
proeminent\, iar extremitatea caudal\ mult mai pu]in excavat\. La mamiferele
mici, vertebrele toracale se `ncadreaz\ `n tipul amfiplatin.

- 86 -
 Pe circumferin]a extremit\]ilor-cranial\ [i caudal\-sunt [lefuite suprafe]e
concave pentru articularea cu capul coastei denumite fovei costale-cranial\ [i
caudal\.
Fe]ele articulare caudale se mic[oreaz\ treptat spre ultima vertebr\, astfel
c\, ultima vertebr\ toracal\ este lipsit\ de aceste suprafe]e. Apofiza spinoas\ este
exagerat de dezvoltat\ (l\]it\ la rumeg\toare [i porc, aciculat\ la carnivore [i iepure),
astfel c\ lungimea acesteia cre[te `ncepând de la prima vertebr\ toracal\ [i pân\ `n
dreptul vertebrelor a III-a [i/sau a IV-a dup\ care `ncep s\ scad\ spre planul
posterior [i r\mâne constant\ la ultimele vertebre. Marginea anterioar\ a apofizei
spinoase este t\ioas\, iar cea posterioar\ este `ngro[at\ [i rugoas\. Vârful are un
aspect tuberos-la speciile a c\ror mers se caracterizeaz\ prin salturi (carnasiere [i
roz\toare). Izoclina (oblicitatea spre caudal a apofizelor spinoase toracale) este extrem
de pronun]at\ [i opus\ anticliniei apofizelor spinoase lombare datorit\ ac]iunii
musculaturii spino-dorso-lombare.
Apofizele transverse sunt scurte, dirijate lateral, prezint\-la extremitatea
liber\-o suprafa]\ articular\ costo-transversal\, [i descresc spre caudal unde
fa]eta articular\ costo-transvers\ se contope[te cu fa]eta costal\ cranial\ a
corpului vertebrei, facilitând mobilitatea accentuat\ a ultimelor coaste. Apofizele
mamilare sunt plasate pe partea dorsal\ a celor transverse orientate caudal. La
speciile de carnasiere [i roz\toare, vertebrele toracale sunt prev\zute cu apofize
accesorii.
La suine, gaura vertebral\ lateral\ este plasat\ la mijlocul pediculului arcului vertebral.
La baza apofizei transverse se afl\ orificii pentru nervii spinali (dorsali [i ventrali). La
carnasiere, vertebrele toracale sunt de tip amficelic, au corpul larg `n sens transversal. Apofizele
spinoase sunt foarte `nclinate [i prezint\ 2 margini: anterioar\-concav\ [i posterioar\-mai
groas\ [i convex\. Apofizele transverse sunt deta[ate de arcul vertebral printr-un gât evident.
Apofizele accesorii sunt prezente la ultimele 3 vertebre. Lipse[te creasta vertebral\ ventral\-la
câine [i pisic\. La iepure, corpul vertebrelor este lung [i prev\zut cu o creast\ vertebral\ t\ioas\.
Apofizele mamilare sunt foarte dezvoltate, astfel `ncât, `ncepând de la vertebra a IX-a devin
mamilo-articulare. La roz\toare, toate apofizele sunt ascu]ite [i t\ioase datorit\ utiliz\rii `n mod
special a flexiei [i extensiei rahisului `n timpul salturilor [i respectiv izo- [i anticlinia (apofizele
spinoase sunt orientate cranial) apofizelor este extrem de evident\.
La p\s\ri, num\rul vertebrelor toracale este variabil cu specia (7 la galinacee [i 9 la
palmipede) [i sunt sudate `ntre ele, `ntr-o pies\ unic\. Corpul vertebral prezint\ o creast\
t\ioas\. Apofizele tranverse sunt unite [i formeaz\ o lam\ orizontal\ ce prezint\ pe fa]a ventral\
suprafe]e articulare pentru tuberozitatea coastelor. Apofizele spinoase sunt scurte, turtite dintr-o
parte `n alta [i formeaz\, prin sudarea lor, o veritabil\ creast\. Pe p\r]ile laterale ale corpurilor
vertebrelor se observ\ cavit\]i glenoide pentru capul coastelor (6 la galinacee [i 8 la palmipede).

Vertebrele lombare variaz\ ca num\r [i form\ `n func]ie de specie [i

modul de via]\ al animalelor. Conforma]ia acestor vertebre este determinat\ de
mecanica regiunii lombare a coloanei vertebrale.
Regiunea lombar\ a coloanei vertebrale este mult mai mobil\ decât
celelalte regiuni datorit\ cre[terii `n volum a apofizelor articulare craniale care
se unesc la toate speciile cu apofizele mamilare [i realizeaz\ apofizele mamilo-
articulare. Apofizele spinoase [i mamilo-articulare au orientare cranial\ [i o
anticlinie pronun]at\.
Datorit\ `ndep\rt\rii apofizelor articulare, prin articula]ia succesiv\
interarcual\ intervertebral\, la nivelul regiunii lombare, apar spa]ii interarcuale
care se m\resc `n sens caudal. La articularea ultimei vertebre lombare cu prima
vertebr\ sacral\, spa]iul interarcual este mai larg (reprezint\ locul de elec]ie
pentru punc]iile rahidiene) datorit\ devierii, `n sens opus, a apofizelor spinoase
lombare [i sacrale.
Apofizele transverse sunt deosebit de dezvoltate, dirijate lateral,
extremit\]ile rotunjite la cal [i oaie, cu spine accesorii la bou, l\]ite la carnivore.
Apofizele mamilare sunt excesiv de dezvoltate la iepure astfel `ncât apar la fel de

- 87 -
`nalte ca [i apofiza spinoas\. Apofizele accesorii se `ntâlnesc pe incizura
vertebral\ caudal\ numai la carnivore [i iepure. Apofizele articulare craniale [i
caudale sunt individualizate, dezvoltate [i cu suprafe]e articulare orientate
vertical. La rumeg\toare [i porc, apofizele articulare craniale au suprafe]ele
articulare orientate medial (concavo-convexe, de jos `n sus), având aspect de
coarne de zimbru, iar apofizele articulare caudale orientate lateral (convexo-
conave, de jos `n sus).
La carnasiere [i roz\toare, apofizele transverse sunt supuse la ac]iunea a 2 for]e
principale de trac]iune: sagital\-orientare cranial\ [i dependent\ de mu[chii spino-dorso-
lombari [i ventro-caudal\-dependent\ de musculatura ilio-psoatic\ (cele 2 grupe musculare sunt
deosebit de active la aceste specii datorit\ deplas\rii `n salturi). La acestea se adaug\ [i
trac]iunea executat\ de musculatura abdominal\-mai redus\ la carnasiere [i evident\ la
roz\toare, astfel `ncât, apofizele transverse la aceste specii, sunt orientate ventro-cranial. La
aceste specii, sunt mai dezvoltate apofizele transverse ale ultimelor 4 vertebre lombare `n punctele
unde trac]iunea musculaturii ilio-psoatice este mai mare.

Corpul vertebrelor lombare este masiv, lung [i aplatizat dorso-ventral.

Lungimea corpului vertebrelor este determinat\ de necesitatea de alungire a
regiunii.
Extremit\]ile articulare (craniale [i caudale) ale vertebrelor lombare sunt
aproape amfiplatine. Creasta vertebral\ ventral\ este `ngro[at\, evident\ numai
la primele vertebre [i bine deta[at\ [i t\ioas\.
La p\s\ri, vertebrele lombare [i sacrale (14) se sudeaz\ `ntr-o singur\ pies\ osoas\
denumit\ os lombo-sacral. Apofizele transverse sunt individualizate, evidente [i ad\postesc, pe
fa]a ventral\, lojile renale.

Vertebrele sacrale. La speciile domestice, vertebrele sacrale sunt sudate,

`ntre ele, mai mult sau mai pu]in [i formeaz\ o pies\ unic\ denumit\ sacrum. Din
unirea g\urilor vertebrale se formeaz\ un canal sacral ce comunic\ cu exteriorul
prin orificiile supra- [i sub-sacrale.
Osul sacrum se articuleaz\ cu centura pelvin\ cu care delimiteaz\
cavitatea pelvin\. Are o form\ triunghiular\ la majoritatea speciilor, cu vârful
orientat `napoi [i u[or aplatizat dorso-ventral. La carnasiere are form\ patrulater\.
Extremitatea cranial\ (sau baza) reprezint\, de fapt, prima vertebr\ sacral\.
Corpul este mai dezvoltat [i aplatizat `n sens dorso-ventral, articulându-se anterior
cu ultima vertebr\ lombar\. Extremitatea posterioar\ a sacrum-ului este
reprezentat\ de fa]a caudal\ a ultimei vertebre sacrale ce alc\tuie[te (la carnasiere)
a 4-a latur\ a sacrum-ului. Fa]a inferioar\ este mai proeminent\ [i formeaz\ un
promotoriu-o forma]iune ce delimiteaz\, dorsal, intrarea `n cavitatea pelvin\. De
pe arcul primei vertebre sacrale se deta[eaz\ apofizele mamilo-articulare
asem\n\toare cu apofizele articulare din regiunea lombar\. Celelalte apofize sunt
reduse [i sudate `ntr-o creast\ sacrat\ intermediar\.
Apofizele transverse proemin\ foarte mult la nivelul primei vertebre
sacrale [i formeaz\ aripile sacrum-ului ce fac leg\tura cu cele 2 coxale, prin 2
suprafe]e articulare corespondente.
Apofizele articulare craniale sunt evidente la prima vertebr\.
Fa]a dorsal\ a sacrum-ului prezint\, pe linia median\, o creast\ sacral\
median\ (sau spina sacral\) rezultat\ din sudarea apofizelor spinoase. De o parte
[i de alta a spinei sacrale se deschid g\urile suprasacrale care comunic\ cu canalul
sacral [i reprezint\ locul de emergen]\ a ramurilor dorsale ale nervilor rahidieni.
~n planul median aceste g\uri sunt limitate de creasta sacral\ intermediar\ [i
formeaz\ ,,pun]i“ peste g\urile suprasacrale pe care uneori le astup\. De o parte [i
de alta, crestele sacrale (medial\ [i lateral\) prezint\ apofizele transverse sudate.

- 88 -
 La rumeg\toare, fa]a dorsal\ este unic\; la cal, este incomplet\, apar individualizate
apofizele spinoase la extremitatea liber\. La porc, spina sacral\ este complet [tears\. La
carnasiere, apofizele spinoase au o dezvoltare intermediar\, fiind mai reduse, astfel `ncât creasta
sacral\ median\ este denticulat\.

Fa]a ventral\ (sau pelvin\) a sacrumu-ului este neted\, foarte concav\ `n

sens cranio-caudal la rumeg\toare [i uneori `n sens transversal. La cal, fa]a
pelvin\ este aproape plan\. Locul de sudur\ a corpurilor vertebrelor proemin\ sub
forma unor linii transversale, limitate lateral, de g\urile subsacrale pe unde ies
ramurile ventrale ale nervilor rahidieni. Forma fe]ei pelvine a sacrum-ului
delimiteaz\ conductul pelvin. Prezint\ dou\ rânduri de g\uri subsacrale.
Fa]a articular\ cranial\ este eliptic\, u[or convex\, flancat\ de apofizele
transverse ale primei vertebre sacrale, foarte dezvoltate la cal, bou, oaie [i
`ngro[ate la porc, formând aripile sacrale. Aceste aripi sunt [lefuite de câte o
suprafa]\ auricular\ pentru articulare orientate oblic-la animalele mari [i vertical-
la porc [i carnivore, pentru articularea cu osul iliac.
Fa]a articular\ caudal\ este plan\ [i destinat\ articul\rii cu prima
vertebr\ coccigien\. Arcul vertebral [i apofizele articulare ale ultimei vertebre
sacrale sunt bine dezvoltate la carnasiere.

La leporide, osul sacrum este format din 4 vertebre sacrale, are aspect de triunghi isoscel
mai alungit [i mai `ngust decât la feline. Apofizele spinoase sunt nesudate, distincte, astfel `ncât
creasta sacral\ apare `ntrerupt\. Aripile sacrum-ului sunt u[or alungite [i au o suprafa]\
articular\ orientat\ `n planul oblic. La carnivore, sacrum-ul are aspect trapezoidal [i este
alc\tuit din 3 vertebre sacrale. Spina sacral\ prezint\ 3 din]\turi pentru c\ apofizele spinoase au
vârfurile nesudate. Creasta mamilo-articular\ este reprezentat\ de 2 tuberculi distinc]i. Aripile
sacrum-ului sunt foarte groase, alungite cranio-caudal [i cu suprafe]e articulare orientate `n
planul vertical. Apofizele articulare craniale sunt unite la aripile sacrale. Ultima vertebr\ sacral\
prezint\ apofize articulare dezvoltate [i apofize transverse orientate caudal.
La p\s\ri, vertebrele sacrale sunt sudate, `ntre ele, dar [i cu vertebrele lombare [i se
articuleaz\ cu coxalul.

Vertebrele caudale sunt variabile numeric `n func]ie de specie [i

constituie baza anatomic\ osoas\ a regiunii cozii. Au rol `n echilibru (la
carnasiere) datorit\ dezvolt\rii foarte mari. Vertebrele caudale sunt mult mai
reduse decât vertebrele din celelalte regiuni.
La toate speciile, primele vertebre caudale formeaz\ un arc neural dorsal,
iar la unele specii un rudiment de arc hemal (carnasiere). ~ncepând cu vertebra a
IV-a caudal\ corpul vertebral se reduce, iar apofizele arcuale se simplific\ treptat
pân\ la completa lor dispari]ie. La leporide, prima vertebr\ caudal\ se sudeaz\ la
ultima vertebr\ sacral\. Din vertebrele caudale, `ncepând cu vertebrele a IV-a [i a
V-a spre ultima, nu va mai r\mâne decât un corp cilindroid u[or gâtuit la mijloc,
de forma unei falange care se sub]iaz\ [i se alunge[te treptat spre vârful cozii.
Suprafe]ele articulare craniale [i caudale ale tuturor vertebrelor caudale sunt
convexe, `ncadrându-se `n tipul amficir]ian (ambele capete ale vertebrei sunt
bombate).
La carnivore, primele vertebre caudale au apofize hemale cu aspect tubercular sau sunt
unite, `ntre ele, formând osul ipsiloid.
La p\s\ri, vertebrele caudale au apofize spinoase `nalte [i bifurcate [i apofizele
transverse dezvoltate. Ultima vertebr\ are aspect de piramid\ cu 3 fe]e denumit\ pygostil.

Coastele sunt oase alungite [i simetrice ce se articuleaz\ dorsal cu coloana

vertebral\ [i ventral cu sternul formând `mpreun\ scheletul toracelui. Coastele
sunt recurbate `n arc [i formate din 2 por]iuni: dorsal\-denumit\ coasta propriu-
zis\ [i ventral\-mai scurt\ denumit\ cartilajul costal. Num\rul perechilor de
coaste este variabil cu specia [i egal cu num\rul vertebrelor din regiunea dorsal\ a
coloanei vertebrale (tab. 4.2).

- 89 -
 Tabelul 4.2
Formula costal\ la diferite specii
Perechi de coaste
Specia
num\r total sternale asternale flotante
cal 18 8 10 -
bou 13 8 5 -
oaie 13 8 5 -
capr\ 13 8 5 -
porc 13-17 7 6 (10) -
iepure 12 7 5 -
câine 13 9 4 -
pisic\ 13 9 4 -
nutrie 13 8 5 -
g\in\ 7 4 1 2
curc\ 7 4 1 2
ra]\ 9 6 1 2
gâsc\ 9 6 1 2
~n func]ie de modalitatea de fixare pe stern, exist\ 3 tipuri de coaste:
¾ sternale (sau adev\rate)-se articuleaz\, prin extremitatea distal\, direct cu sternul;
¾ asternale (sau false)-se sprijin\ pe stern, `n mod indirect, prin extremitatea ventral\
(prev\zut\ cu cartilajul costal) [i pericondru;
¾ flotante (sau libere)-au extremitatea distal\ complet liber\ [i sunt lipsite de sprijin pe stern.

O coast\ prezint\ 1 corp [i 2 extremit\]i-proximal\ [i distal\. Corpul

coastelor este arcuit, alungit, curbat, turtit dintr-o parte `n alta [i prezint\, `n
treimea superioar\, un tubercul muscular pentru inser]ia musculaturii extensoare
a coloanei vertebrale. Se disting 2 fe]e: medial\-concav\ `n sens dorso-ventral [i
lateral\-convex\. Gradul de arcuire al coastelor este maxim la perechea a 8-a [i
r\mâne constant pân\ la perechea a 13-a. Extremitatea ventral\ a coastei se
articuleaz\ sinartrodial cu cartilajul costal. Corpul coastei este foarte l\]it la
rumeg\toare, relativ prismatic la porc, turtit latero-medial leporide [i cilindroid cu un
mare grad de arcuire (`n semicerc) la carnivore. Extremitatea superioar\ a coastei
are un gât scurt, tuberculul costal este [ters iar suprafe]ele articulare de la ultimele
coaste lipsesc.
Curbura cranial\ este orientat\ astfel `ncât genunchiul coastei nu se
formeaz\ la nivelul articula]iei condro-costale ci este format din cartilajul costal.
Cartilajele costale sunt aproximativ cilindrice, u[or turtite, au lungimea [i
grosimea variabile [i se articuleaz\ sinartrodial, `n planul dorsal cu coasta [i `n
planul ventral cu sternul-la coastele sternale. Cartilajele coastelor asternale sunt
mai alungite [i conice spre extremitatea inferioar\ unde se leag\ de coasta
precedent\ prin pericondru. Totalitatea cartilajelor costale asternale formeaz\ un
arc cartilaginos mobil denumit hipocondru (sau arcad\ hipocondral\).
La p\s\ri, num\rul perechilor de coaste variaz\ `ntre 7-la galinacee [i 9-la
palmipede. Coastele sunt alc\tuite din 2 por]iuni distincte: dorsal\ [i ventral\. Corpul
costal este turtit latero-medial [i prezint\, la jum\tatea marginii caudale, o apofiz\
uncinee, sprijinit\, pe fa]a lateral\ a coastei urm\toare. Primele 2 perechi de coaste sunt
flotante, urm\toarele 4 (la galinacee) sau 6 (la palmipede) perechi sunt sternale, iar
ultima pereche este asternal\. Cartilajele costale sunt complet osificate [i apar ca ni[te
veritabile coaste ventrale articulate diartrodial la coastele dorsale, formeaz\ un unghi
ascu]it denumit genunchi costal (cu deschidere cranial\), iar ventral se articuleaz\ cu
sternul.
Sternul se dispune `n planul ventral al coloanei vertebrale la jum\tatea
anterioar\ a trunchiului. Apare ca o pies\ osteo-cartilaginoas\ format\ din
sternebre articulate `ntre ele prin cartilaje. De o parte [i de cealalt\, marginile
sternului sunt prev\zute cu incizuri costale destinate articul\rii cu: cartilajele
coastelor sternale, clavicula (la mamiferele cleidale) [i caracoidul (la p\s\ri).

- 90 -
 Num\rul [i forma sternebrelor sunt variabile `n func]ie de specie: 6-la cal,
7-la rumeg\toarele mari [i mici, 6-la suine, 5-7 la leporide, 8 la canide [i felinae
(de natur\ osoas\ [i cu aspect cilindric). Sternul este alungit `n planul sagital astfel
c\ apare bi- sau trifaciat (forma este determinat\ de aspectul sternebrelor) [i
prezint\ 3 por]iuni:
¾ manubriul sternal (sau presternul)-este reprezentat de prima sternebr\ care se
articuleaz\ cu cartilajele primei perechi de coaste [i, `n plan rostral, prezint\ o
apofiz\ cartilaginoas\ denumit\ apendice traheal sternal;
¾ corpul sternului (sau mezosternul)-are form\ diferit\ `n func]ie de conforma]ia
sternebrelor, este aplatizat dorso-ventral sau lateral, datorit\ prezen]ei, pe fa]a
ventral\, a unei creste (sau carene) sternale care `i confer\ un aspect trifaciat
(la leporide). Incizurile costale de pe p\r]ile laterale corespund numeric
coastelor sternale [i sunt plasate `ntre sternebre, astfel `ncât, ultimele 2 incizuri
se contopesc pe ultima sternebr\;
¾ apendicele xifoid (sau poststernul)-este reprezentat de o apofiz\ cartilaginoas\
de forma unei palete l\]it\ dorso-ventral, cu marginile rotunjite, orientat\
caudal ce reprezint\ baza anatomic\ a regiunii epigastrice.
La cal, pe partea ventral\ se observ\ o creast\ ce reprezint\ carena sternal\. La
rumeg\toare [i porc, creasta lipse[te, astfel `ncât sternul apare turtit de sus `n jos. Prima
sternebr\, la rumeg\toare, apare strangulat\ [i articulat\ diartrodial la sternebra a doua. La
carnivore, sternul este format din sternebre cilindroide cu extremit\]ile bombate [i aspectul unor
falange. Apendicele xifoid are un gât lung [i extrem de sub]ire. La leporide, sternul este alc\tuit
din 5-7 sternebre. Sternul prezint\ o creast\ inferioar\ (mai evident\ la prima sternebr\) [i un
cartilaj xifoidian-l\]it `n planul transversal.
La p\s\ri, sternul este foarte dezvoltat, are aspectul unui os turtit dorso-ventral [i
prezint\ o caren\ sternal\ deosebit de dezvoltat\. Se dispune pe linia median\ opus\ coloanei
vertebrale. Prezint\ 2 fe]e: dorsal\ (sau endotoracic\)-concav\ `n sens transversal [i ventral\-
convex\ [i ornat\ `n planul median, de o caren\ sternal\. Marginile sternului sunt denivelate de o
serie de incizuri, apofize [i suprafe]e de articulare pentru coaste.
♦ La galinacee, corpul sternului este mai redus, fa]a dorsal\ mai `ngust\, carena sternal\ este
foarte dezvoltat\ [i se termin\ printr-o apofiz\ cartilaginoas\ (la p\s\rile tinere). Marginea
cranial\ prezint\, pe partea dorsal\, 2 g\uri pneumatice iar `n planul anterior, o apofiz\
episternal\-perforat\ de o gaur\ episternal\, flancat\ de 2 suprafe]e articulare alungite `n
planul transversal destinate articul\rii cu osul coracoid. Marginile laterale sunt neregulate,
au apofize costale [lefuite `n planul lateral de 4 incizuri costale (reduse), destinate articul\rii
cu coastele ventrale. Marginea posterioar\ este incizat\ de 2 perechi de incizuri adânci
plasate `n planul median (`ntre mezostern [i apofiza abdominal\) [i `n planul lateral (`ntre
apofiza abdominal\ [i cea toracal\). Cele 2 incizuri sunt completate de o membran\ fibroas\
care contribuie la formarea plan[eului cavit\]ii abdominale.
♦ La palmipede, sternul are corpul mai lat, marginile sunt mai pu]in incizate [i lipse[te incizura
lateral\ a sternului. Pe fa]a dorsal\ a sternului exist\ o singur\ gaur\ pneumatic\ plasat\ `n
planul median. Marginile laterale sunt sculptate de 6 incizuri costale limitate `n planul
anterior de apofizele costale. Apofiza episternal\ este mai redus\ [i flancat\ de suprafe]ele
articulare pentru osul coracoid (mult mai dezvoltat decât la galinacee). Apofiza xifoidian\
apare mult l\]it\ `n sensul transversal [i este flancat\ doar de apofizele abdominale.

Cavitatea toracic\ la p\s\ri este delimitat\, `n planul lateral, de un num\r variabil de

perechi de coaste (6-7 la galinacee [i 9 la palmipede) ce au ambele por]iuni (dorsal\ [i ventral\)
osoase, iar primele 2 perechi de coaste sunt flotante. Extremitatea proximal\ a coastei dorsale are
un gât extrem de lung care sus]ine un cap articular flancat `n planul lateral de o tuberozitate
evident\. Prin articularea cu coloana vertebral\, datorit\ dep\rt\rii suprafe]elor articulare
(respectiv capul [i suprafa]a articular\ a tuberculului dorsal), coastele au un grad de mobilitate
foarte redus. ~n partea posterioar\ a treimii mijlocii a fiec\rei coaste se g\se[te o apofiz\
uncinee care se spijin\, `n mod succesiv, pe fe]ele laterale ale coastei posterioare. Coasta
ventral\ prezint\ un cartilaj costal osificat care, prin articularea cu coasta dorsal\, formeaz\
genunchiul coastei. ~n planul ventral, coastele se articuleaz\ cu incizurile costale ale sternului.

URMEAZ| PLAN{ELE XIV [i XV

- 91 -
 4.1.4 Scheletul capului
Capul osos reprezint\ acea parte a scheletului destinat\ protec]iei encefalului [i
extremit\]ii anterioare a aparatului digestiv [i respirator. Este alc\tuit din 2 p\r]i:
¾ neurocraniul (sau craniul propriu-zis)
¾ masivul facial (sau splanchnocraniul)
La mamiferele domestice craniul este mult alungit antero-posterior pentru c\ masivul
facial (sau partea visceral\) se dispune `naintea p\r]ii neurale. Alungirea aparent exagerat\ a
masivului facial este determinat\ de importan]a pe care o au organele de sim], aparatul de
prehensiune [i mastica]ie la speciile de mamifere domestice. La oasele capului se adaug\ oasele
complexului hioidian (aparatul de suport al limbii, faringelui [i laringelui). Oasele craniului [i
ale fe]ei sunt articulate [i sudate alc\tuind capul osos. Configura]ia general\ a capului osos este
caracteristic\ tuturor mamiferelor.

4.1.4.1 Oasele craniului

Craniul cuprinde oasele care contribuie la formarea cavit\]ii craniene: occipitalul,
parietalul, frontalul, sfenoidul, temporalul [i etmoidul. Oasele se dispun fie pereche
(temporale; parietale; frontale) [i formeaz\ pere]ii laterali [i plafonul cutiei craniene fie
nepereche (occipital, sfenoid, etmoid) [i formeaz\ baza [i peretele posterior al cutiei craniene.

¾ Occipitalul se dispune la extremitatea aboral\ a capului [i face leg\tura cu

prima vertebral\ cervical\. Este un os impar, neregulat ca form\ ce
delimiteaz\ peretele posterior [i o parte din podeaua cavit\]ii craniene.
Prezint\ 2 fe]e: extern\ (exocranian\) [i intern\ (endocranian\) [i un
contur foarte neregulat. ~n plan posterior prezint\ gaura occipital\ separat\,
printr-o fos\ condilian\, de 2 condili occipitali biconvec[i. ~n fundul fosei
condiliene se afl\ gaura nervului hipoglos. Condilii occipitali sunt separa]i,
printr-o incizur\ stilo-condilian\, de apofizele stiloide (sau jugulare). Fa]a
endocranian\ este acoperit\ de amprentele circumvolu]iunilor cerebeloase,
protuberan]a occipital\ intern\ (opus\ celei externe) [i creasta sagital\
intern\. La câine, protuberan]a occipital\ intern\ este foarte dezvoltat\ datorit\ sud\rii
unei por]iuni osificate din „cortul“ cerebelului ce ad\poste[te sinusul transvers. Conturul
occipitalului se articuleaz\ `n planul dorsal cu parietalele [i lateral cu
temporalele, iar bordurile por]iunii bazilare contribuie, `mpreun\ cu sfenoidul
[i por]iunea timpanic\ a temporalului, la delimitarea g\urilor jugular\ [i
sfâ[iat\.
¾ Parietalul este un os par, lat [i de acoperire ce particip\ la formarea
plafonului cutiei cranine. Este format din 2 pl\ci osoase sudate pe linia
median\ la nivelul suturii sagitale [i situat lateral (la carnasiere). Prezint\ 2
fe]e: exocranian\-convex\ [i neted\ pe care se vede linia temporal\,
convergent\ posterior `n creasta sagital\ extern\ ce delimiteaz\ dorsal zona
temporal\ [i/sau zona perietal\ [i endocranian\-concav\ `n ambele sensuri la
toate speciile [i prezint\ o redus\ creast\ sagital\ intern\ [i pe restul suprafe]ei
amprentele circumvolu]iunilor cerebrale.
¾ Interparietalul este reprezentat de un os sudat de timpuriu la occipital [i
dispus `naintea protuberan]ei occipitale interne.
¾ Frontalul este un os masiv, neregulat, situat pe fa]a dorsal\ a capului osos,
sudat, pe linia de simetrie, cu congenerul [i delimiteaz\ craniul [i masivul
facial. Prezint\ 3 por]iuni: frontal\, nazal\ [i orbito-temporal\. Fa]a
exocranian\ prezint\ o suprafa]\ frontal\ de form\ triunghiular\, neted\, de
pe laturile c\reia se deta[eaz\ procesul orbital (sau zigomatic). Fosa orbital\
comunic\ cu fosa temporal\ pe sub procesul orbital. Baza procesului orbital
este perforat\ de gaura supraorbitar\ iar marginea posterioar\ se continu\, `n
sens aboral, cu liniile temporale ale parietalului. Fa]a endocranian\ prezint\
o lam\ osoas\ transversal\ care se une[te, `n planul ventral, cu etmoidul [i

- 92 -
 reprezint\ peretele desp\r]itor dintre por]iunea cranian\ (sau cerebral\) [i cea
facial\ (sau sinusal\). Por]iunea cranian\ delimiteaz\ plafonul cavit\]ii
craniene [i este ornat\ de amprentele circumvolu]iunilor cerebrale. Por]iunea
frontal\ este extrem de amfractuoas\. Conturul osului este circumscris de 4
margini:
♦ medial\ (sau sagital\) se sutureaz\ cu congenera, este dreapt\, din]at\ la interior
[i formeaz\, `n por]iunea cranian\, creasta sagital\ intern\. Aceasta se continu\,
`n planul anterior, cu apofiza crista galli a etmoidului, iar `n por]iunea frontal\
are aspectul unei lame osoase ce separ\ complet sinusurile frontale simetrice;
♦ nazal\ (sau oral\) se articuleaz\ cu nazalul [i lacrimalul;
♦ parietal\ (sau aboral\) este rectilinie [i din]at\ corespunz\tor suturii cu
parietalul;
♦ marginea lateral\ este plasat\ inferior, apare foarte neregulat\, se articuleaz\ cu:
etmoidul, maxilarul superior, palatinul [i sfenoidul [i prezint\ 2 incizuri-
etmoidal\ [i sfenoidal\.
Sinusurile frontale se formeaz\ `nc\ din timpul vie]ii intrauterine sub forma
unor diverticule care comunic\ cu cavit\]ile nazale.
¾ Etmoidul este un os impar plasat `n por]iunea rostral\ a craniului [i
delimiteaz\ peretele anterior al cavit\]ii craniene. Este format dintr-o lam\
perpendicular\ plasat\ `n planul medial, o lam\ cribiform\ perpendicular\ pe
prima dispus\ transversal [i 2 mase laterale ce alc\tuiesc labirintul etmoidal
fixate pe fa]a rostral\ a lamei cribiforme, de o parte [i de cealalt\ a lamei
perpendiculare. Lama perpendicular\ se prelunge[te, `n sens rostral, cu
septum-ul nazal [i, `n sens aboral, p\trunde `n cavitatea cranian\ prin apofiza
crista galli ce delimiteaz\ fosele etmoidale (sau olfactive) ce protejeaz\
bulbii olfactivi. Labirintul etmoidal este format din numeroase volute
etmoidale suprapuse, `nvelite [i protejate, la exterior, de o lam\ osoas\ extrem
de fin\ denumit\ lam\ papiracee (sau orbitar\). Volutele etmoidale sunt
acoperite de o mucoas\ de tip olfactiv de la nivelul c\reia, prelungirile
celulelor senzoriale p\r\sesc etmoidul prin orificiile lamei cribiforme pentru a
ajunge la lobii olfactivi.
¾ Sfenoidul este un os impar plasat la baza craniului `n continuarea oral\ a
por]iunii bazilare a occipitalului. Este format din por]iunile: rostral\-denumit\
presfenoid, caudal\-denumit\ bazisfenoid [i median\-denumit\ corpul
sfenoidului. De pe corpul sfenoidului se deta[eaz\, `n sens lateral, 2 perechi de
aripi: una cu dispunere oral\, este mai dezvoltat\ [i apar]ine presfenoidului, [i
cealalt\ mai redus\, cu dispunere aboral\ [i apar]ine bazisfenoidului. Ambele
perechi de aripi contribuie la delimitarea pere]ilor latero-ventrali ai cutiei
craniene. Fa]a exocranian\ este convex\ `n sens transversal [i prezint\, de o
parte [i de cealalt\ a corpului sfenoidului câte o incizur\ pterigoidian\ care,
se continu\ `n planul anterior, cu canalul pterigoidian ce se deschide `n
hiatul orbitar. ~n planul lateral, de pe fiecare parte a sfenoidului, se deta[eaz\
câte o apofiz\ pterigoidian\ a c\rei margine inferioar\ formeaz\ creasta
pterigoidian\ ce delimiteaz\, `n lateral, hiatul orbital. ~n planul anterior,
apofiza pterigoidian\ a sfenoidului, se sudeaz\ cu lama perpendicular\ a
osului palatin [i, `n planul median, cu oasele pterigoide formând uvertura
gutural\. La câine, apofiza pterigoidian\ este str\b\tut\ de un canal alar care
`ncepe din gaura alar\ aboral\ ce se deschide, `n hiatul orbitar, prin gaura alar\
oral\. ~n hiatul orbitar se deschid 7 orificii: pterigoidian, alar, trochlear-
pentru nervul trochlear, optic, fisura orbital\, gaura rotund\-pentru nervul
maxilar [i gaura etmoidal\. Fa]a endocranian\ este concav\ `n sens
transversal [i formeaz\ plan[eul cavit\]ii craniene. Pe fa]a dorsal\ a
bazisfenoidului se afl\ o depresiune central\ denumit\ fos\ hipofizar\ (sau

- 93 -
 [aua turceasc\) perforat\ lateral de canalul cranio-faringian. De o parte [i de
alta se afl\ 4 [an]uri sagitale paramediane: carotidian, cavernos, maxilar [i
trochlear. ~n presfenoid, anterior de fosa hipofizar\, se dispune `ntr-un plan
mai ridicat, [an]ul chiasmatic care se continu\, `n planul anterior, cu
conductele optice. Lateral de [an]ul trochlear, pe aripile sfenoidului, se afl\
fosa lobului piriform. Suprafa]a aripilor sfenoidului prezint\ numeroase
amprente superficiale corespunz\toare circumvolu]iunilor cerebrale. Marginea
posterioar\ a aripilor bazisfenoidului particip\ la delimitarea g\urii sfâ[iate
`mpreun\ cu occipitalul [i temporalul.
¾ Temporalul este un os par dispus pe p\r]ile laterale ale cutiei craniene de o
parte [i de alta a bazioccipitalului [i este format din:
♦ por]iunea pietroas\-formeaz\ `mpreun\ cu por]iunea timpanic\ o pies\
unic\ [i piramidal\ care, datorit\ leg\turii cu organul auditiv, este
denumit\ por]iune auricular\;
♦ por]iunea squamoas\ (sau solzoas\)-contribuie la formarea pere]ilor
laterali ai craniului [i, prin forma]iunile de la baza procesului zigomatic, la
realizarea articula]iei temporo-mandibulare;
♦ piramida temporalului-ocup\ spa]iul delimitat de occipital, parietal,
por]iunea squamoas\ a temporalului [i bazisfenoid [i are axul mare cu
vârful orientat oblic, `n sensul dorso-caudal. Prezint\ 4 fe]e:
™ aboral\-este rugoas\, se articuleaz\ cu occipitalul, prezint\ un proces mastoid de
inser]ie muscular\ [i numeroase [an]uri vasculare;
™ lateral\-este anfractuoas\, delimitat\ de por]iunea pietroas\ [i timpanic\, con]ine
conductul auditiv extern [i are o suprafa]\ de articulare cu por]iunea squamoas\;
™ medial\-este concav\, ornat\ de amprentele circumvolu]iunilor cerebeloase [i
contribuie la formarea pere]ilor laterali ai cavit\]ii craniene. Prezint\ `n plan
central orificiul auditiv intern (sau deschiderea endocranian\ a conductului auditiv
intern) unde se deschid: gaura nervului facial, aria vestibular\ superficial\-pentru
nervul vestibular, ramurile utriculare semicirculare, aria trochlear\-pentru nervul
acustic, amprenta nervului trigemen, aria vestibular\ inferioar\ [i filete vestibulare
saculare;
™ anterioar\-este acoperit\ de por]iunea squamoas\ a temporalului [i se continu\, `n
plan lateral, cu fa]a lateral\;
™ baza piramidei temporalului-este orientat\ ventral [i particip\ la formarea
acesteia: por]iunile pietroas\ [i timpanic\, separate de o fisur\ petro-timpanic\
care `[i are originea deasupra meatului auditiv extern [i se termin\ la nivelul g\urii
stilo-mastoidiene ce reprezint\ deschiderea extern\ a conductului facial.
♦ por]iunea timpanic\ este situat\ `n cea mai mare parte la baza piramidei
temporalului [i este alc\tuit\ din:
™ bula timpanic\-este o forma]iune alc\tuit\ dintr-o lam\ osoas\ dur\, extrem de
sub]ire [i foarte dezvoltat\ la carnasiere ce ad\poste[te, la interior, cavitatea
timpanic\ [i oscioarele urechii medii-ciocan, nicoval\ [i sc\ri]\;
™ procesul muscular-este plasat ventro-medial de bula timpanic\, se termin\ printr-un
vârf ascu]it [i reprezint\ locul de inser]ie a mu[chilor tensor [i ridic\tor ai v\lului
palatin). Prezint\, la baz\, canalul musculo-tubar ce comunic\ cu cavitatea
timpanic\ [i reprezint\ locul pe unde, trompa lui Eustache, p\trunde din urechea
medie `n faringe [i fisura petro-timpanic\ (sau scizura lui Glasen) locul pe unde
p\r\sesc cutia cranian\ nervul denumit coarda timpanului [i artera timpanic\.
♦ por]iunea squamoas\ (sau solzoas\)-reprezint\ partea nesudat\ a
temporalului ce prezint\ 2 fe]e:
™ exocranian\-delimiteaz\ „fundul“ fosei temporale, con]ine apofiza zigomatic\ ce
este orientat\ oral [i se sudeaz\ cu zigomaticul. La baza apofizei zigomatice se afl\
un condil-alungit `n sens transversal, o cavitate glenoid\ [i o apofiz\ post-
glenoidal\-limitat\ de o incizur\ retroarticular\ ce `nconjur\ meatul auditiv extern;
™ endocranian\-formeaz\ pere]ii cutiei craniene [i este ornat\ de amprentele
circumvolu]iunilor lobilor temporali.

- 94 -
 4.1.4.2 Oasele fe]ei
Splanchnocraniul cuprinde oasele care contribuie la delimitarea cavit\]ilor nazal\ [i
bucal\: nazalul, lacrimalul, maxilarul, incisivul, palatinul, pterigoidul, vomerul, corne]ii nazali,
mandibula [i complexul hioidian.

¾ Nazalul este un os de form\ triunghiular\ cu vârful orientat rostral, dispus pe

fa]a dorsal\ a capului [i formeaz\ baza anatomic\ osoas\ a regiunii nazale. Se
sudeaz\, `n planul median, cu simetricul [i formeaz\ creasta longitudinal\
intern\ denumit\ proces septal pe care se prinde septul nazal. ~n planul
aboral, se sudeaz\ cu frontalul, printr-o margine convex\ [i `n planul lateral
cu lacrimalul, maxilarul [i incisivul. Extremitatea anterioar\ a nazalului are un
aspect stiloid [i contribuie la formarea incizurii nazo-incisive. Fa]a extern\
este rectilinie, convex\ medio-lateral [i concav\ sau u[or convex\, `n planul
sagital. Fa]a intern\ este concav\ `n sens transversal [i formeaz\ plafonul
cavit\]ii nazale [i o parte din plafonul sinusului frontal. ~n sens longitudinal,
`n treimea lateral\ a nazalului se observ\ creasta etmoidal\-locul de
implantare a cornetului nazo-turbinal (sau cornetul nazal dorsal).
¾ Lacrimalul este cel mai redus os al fe]ei dispus la marginea oral\ a orbitei
contribuind la delimitarea acestei por]iuni a orbitei. Prezint\ 2 fe]e: extern\ [i
intern\ [i o circumferin]\. Fa]a extern\ se `mparte `n 2 por]iuni: facial\ [i
orbitar\ separate de o creast\ orbitar\ ce delimiteaz\ marginea orbitei. La
nivelul por]iunii faciale se observ\ un tubercul lacrimal. La nivelul por]iunii
orbitale se g\se[te o depresiune adânc\ denumit\ fosa sacului lacrimal `n
interiorul c\reia se deschide, prin gaura lacrimal\, canalul lacrimal. Fa]a
intern\ particip\ la delimitarea pere]ilor laterali ai cavit\]ii nazale [i a
sinusurilor maxilar posterior [i concho-frontal. Circumferin]a este neregulat\
[i din]at\ pentru sutura cu oasele-frontal, nazal, maxilar [i zigomatic.
¾ Maxilarul este cel mai masiv dintre oasele fe]ei dispus ventro-lateral de osul
nazal [i particip\ la delimitarea cavit\]ilor nazal\, orbitar\ [i bucal\. Fa]a
extern\ (sau facial\) este u[or convex\, de form\ triunghiular\ [i vârful
rostral. Prezint\ o creast\ facial\ puternic\ care se termin\ `n planul rostral
cu un tubercul facial (sau spina maxilar\) deasupra c\reia se afl\ gaura
infraorbitar\ (sau deschiderea canalului infraorbitar dentar superior). Pe
marginea ventral\ a osului, fa]a facial\ apare ondulat\ de reliefurile alveolare.
Marginea inferioar\ este proeminent\ [i rugoas\ [i formeaz\ procesul
alveolar, pentru c\, la acest nivel, se g\sesc alveolele dentare `n num\r de
[ase, pentru r\d\cinile molarilor. ~naintea primei alvelole molare, marginea
osului este lipsit\ de alveole [i formeaz\ diastema (sau marginea
interalveolar\) delimitat\ de o alveol\ conic\ pentru canin. ~n spatele ultimei
alveole dentare molare se afl\ tuberozitatea maxilar\. Fa]a medial\ (sau
nazal\) formeaz\ peretele lateral al cavit\]ii nazale [i a sinusului maxilar.
Aproape de marginea dorsal\ se afl\ o creast\ maxilo-turbinal\ pe care se
prinde cornetul nazal ventral, iar deasupra ei, se deschide conductul osos
lacrimal. Deasupra canalului infraorbitar, `n planul dorso-caudal se deschide
hiatusul maxilar prin care, sinusul maxilar comunic\ cu cavitatea nazal\. De
la marginea inferioar\ a fe]ei nazale se deta[eaz\ procesul palatin care, prin
sutura cu simetricul, contribuie la formarea plafonului cavit\]ii bucale (baza
anatomic\ osoas\ a palatului dur) [i, `n acela[i timp, a plan[eului cavit\]ii
nazale. Fa]a nazal\ a procesului palatin este concav\ `n sensul transversal
participând la formarea plan[eului cavit\]ii nazale [i, la linia de sutur\, vine `n
contact cu marginea frontal\ a osului vomerului. Fa]a ventral\ (sau bucal\)
este plan\ [i flancat\ de spa]iul palatin. Fa]a posterioar\ (sau pterigo-palatin\)
particip\ la deschiderea hiatusului sau a fosei pterigo-palatine `n interiorul

- 95 -
 c\reia se observ\ 3 deschideri: maxilar\ (se intr\ `n canalul infraorbitar),
sfeno-palatin\ (se intr\ `n cavitatea nazal\) [i palatin\ aboral\ (delimitat\ de
oasele palatin [i maxilar). Fosa pterigo-palatin\ este flancat\ `n planul lateral
de tuberozitatea maxilar\. ~n interiorul corpului osului maxilar se afl\ o larg\
cavitate anfractuoas\ denumit\ sinus maxilar care este str\b\tut\, `n sens
sagital, de conductul infraorbital. Acesta este sus]inut de o lam\ care se
desprinde de pe podea [i `mparte sinusul `n 2 compartimente: lateral [i
medial, o lam\ osoas\, transversal\ `n dreptul celui de-al 3-lea molar ce
separ\ complet sinusul maxilar `n 2 compartimente-rostral [i caudal.
Peretele medial al sinusului maxilar rostral este format din lama cornetului
maxilo-turbinal. Sinusul maxilar caudal comunic\ cu sinusul concho-frontal
[i sfenopalatin, prin intermediul hiatului maxilar. Cavitatea sinusului maxilar
se m\re[te treptat pe m\sur\ ce apar ultimii molari superiori.
¾ Incisivul se dispune la extremitatea oral\ a maxilarului, vizibil pe capul osos
la extremitatea oral\, pe fa]a ventral\ [i dorsal\ a acestuia. Corpul osului este
plasat rostral [i emite 2 apofize: palatin\ [i nazal\. Fa]a labial\ este neted\,
u[or concav\ [i se continu\ pe apofiza palatin\. La limita de sutur\ a celor 2
oase se g\se[te canalul incisiv ce se deschide pe fe]ele labial\ [i palatin\.
Apofiza nazal\ a incisivului delimiteaz\, `mpreun\ cu spina nazal\, incizura
nazo-incisiv\. Apofiza palatin\ completeaz\, `n sens rostral, plafonul cavit\]ii
bucale, venind `n contact, prin marginea median\, cu simetrica [i sus]ine, pe
fa]a nazal\, extremitatea rostral\ a vomerului. ~ntre apofiza palatin\ [i apofiza
nazal\ a incisivului se afl\ un spa]iu denumit fant\ palatin\. Marginea
rostral\ (sau alveolar\) a corpului incisivului proemin\ `n planul ventral sub
forma unei apofize alveolare concave `n sens medio-lateral [i prev\zut cu 3
alveole dentare pentru incisivii superiori.
¾ Zigomaticul este un os par relativ redus [i dispus pe p\r]ile laterale ale
capului osos. Apare ca „o punte de leg\tur\ osoas\“ `ntre oasele fe]ei [i cele
ale craniului, participând la formarea plan[eului orbitei [i arcadei zigomatice.
Se articuleaz\ prin sinartroz\ cu apofiza zigomatic\ a temporalului, cu oasele
lacrimal [i maxilar. Fa]a extern\ prezint\ 2 por]iuni-facial\ [i orbital\-
desp\r]ite de marginea infraorbitar\ prin care osul particip\ la delimitarea
orbitei. Extremitatea rostral\ a osului este mai lat\ [i prezint\ deasupra
marginii ventrale creasta facial\. Aceasta se continu\ [i pe maxilar
delimitând, `n planul ventral, o suprafa]\ rugoas\ [i concav\ ce reprezint\
locul de inser]ie pentru mu[chiul maseter. Extremitatea aboral\ este mai
`ngust\ [i mai ascu]it\ [i formeaz\ apofiza zigomatic\. Prezint\ o suprafa]\
sinartrodial\ dorsal\ pentru apofiza zigomatic\ a temporalului. Fa]a medial\
delimiteaz\, la nivelul extremit\]ii rostrale, sinusul maxilar caudal.
¾ Palatinul este un os ce se dispune pe fa]a ventral\ a capului osos `n partea
posterioar\ a apofizelor palatine ale maxilarelor [i delimiteaz\, la toate
animalele, deschiderile guturale. Apare r\sucit [i prezint\ 2 por]iuni:
orizontal\-plasat\ rostral [i ventral\-plasat\ `n spatele primei lame. Lama
orizontal\ completeaz\, `n sens aboral, palatul dur [i, prin sutura cu simetrica,
delimiteaz\, prin marginea aboral\, orificiul gutural. Lama perpendicular\
delimiteaz\, `n sens lateral, orificiile laterale. Fa]a maxilar\ a palatinului se
sudeaz\ cu maxilarul printr-o suprafa]\ rugoas\ [i delimiteaz\ fosa
pterigopalatin\ unde se afl\ 2 g\uri: palatin\ posterioar\ [i sfenopalatin\.
¾ Pterigoidul este un os redus ca dimensiune prezent sub forma unei lame
sudate la apofiza pterigoid\ a sfenoidului [i lama perpendicular\ a palatinului
[i circumscrie deschiderea gutural\. Prezint\ 2 fe]e-lateral\ [i median\ care
se sudeaz\ la creasta pterigopalatin\. Extremitatea aboral\ contribuie la
formarea conductului pterigoidian. Fa]a oral\ formeaz\, `n plan ventral, o

- 96 -
 prelungire mai `ngro[at\ [i recurbat\ denumit\ „cârligul procesului
pterigoidian“ prev\zut cu o culis\ de alunecare pentru tendonul mu[chiului
tensor al v\lului palatin.
¾ Vomerul este un os impar dispus pe linia median\ de la presfenoid pân\ la
apofizele palatine ale osului incisiv, are forma unui jgheab aplatizat `n sens
transversal [i delimiteaz\ por]iunea ventral\ a septum-ului nazal. Marginea
dorsal\ este prev\zut\ cu un [an] `n care se sprijin\ septum-ul nazal. Marginea
ventral\ formeaz\ creasta vomerului care separ\, `n por]iunea gutural\, cele
2 choane [i are aspectul unei pun]i de leg\tur\ `ntre presfenoid [i palatul dur.
Por]iunea palatin\ se sudeaz\, pe toat\ lungimea sa cu por]iunea median\ a
apofizelor palatine. Extremitatea aboral\ prezint\ 2 prelungiri denumite
aripile vomerului care se sudeaz\ la corpul presfenoidului. Extremitatea
rostral\ vine `n contact cu apofizele palatine ale osului incisiv.
Osul râtului este specific suinelor [i reprezint\ osificarea por]iunii rostrale a septum-ului
nazal, are forma unei piramide triunghiulare cu vârful `n jos [i o fa]\ rostral\, ornat\ de un [an]
median.

¾ Corne]ii nazali sunt forma]iuni osoase perechi de tip papiraceu prinse de

pere]ii laterali ai cavit\]ilor nazale [i r\sucite `n sensul longitudinal `n jurul
propriului ax. ~n fiecare cavitate nazal\ exist\ câte 2 corne]i: dorsal (sau
nazo-turbinal) [i ventral (sau maxilo-turbinal).
♦ Cornetul nazal dorsal este format dintr-o lam\ sub]ire, ce se desprinde de
la nivelul crestei etmoidale a nazalului, se orienteaz\ `n sus [i `n planul
medial, apoi `n jos `n planul medio-lateral [i delimiteaz\, la interior, o
cavitate ce comunic\ cu meatul nazal mijlociu. Compartimentul posterior
comunic\ cu sinusul frontal [i formeaz\ sinusul concho-frontal.
♦ Cornetul nazal ventral se desprinde de la nivelul crestei maxilo-turbinale
a maxilarului, se r\suce[te de jos `n sus [i medio-lateral [i comunic\, `n
planul aboral, cu sinusul maxilar.
¾ Mandibula este un os par care se sudeaz\, prin extremit\]ile sale orale, mai
mult sau mai pu]in, `n func]ie de specie, `n planul oral. Fiecare extremitate
apare ca un os turtit `n sens transversal ce prezint\, `n planul rostral, un corp
redus ce formeaz\ por]iunea dur\ a plan[eului cavit\]ii bucale. Acesta se
prelunge[te posterior cu o ramur\ a mandibulei prin care se articuleaz\ cu
temporalul. Corpul mandibulei este `mp\r]it `n 2 por]iuni:
♦ incisiv\-este delimitat\ posterior de alveola dentar\ pentru canin [i prezint\ 3 fe]e:
dorsal\ (sau lingual\)-concav\, ventral\ (sau labial\)-convex\ [i medial\-sincondral\
pentru osul simetric. Marginea oral\ este convex\, formeaz\ arcul alveolar [i este
prev\zut\ cu 1-4 alveole dentare (la roz\toare) pentru incisivii inferiori;
♦ molar\ este mai dezvoltat\, se l\]e[te mult `n planul posterior pân\ la unghiul
mandibulei de unde se continu\ cu ramura mandibulei.
Fa]a lateral\ a mandibulei este neted\, u[or convex\ [i se `ngusteaz\
rostral `ntr-o gaur\ mentonier\. Fa]a medial\ (sau lingual\) este str\b\tut\ de o
proeminen]\ denumit\ linie milian\-pentru inser]ie muscular\. La nivelul suturii
cu simetrica se afl\ o suprafa]\ denumit\ linie genian\-pentru inser]ie muscular\.
Marginea dorsal\ este groas\, prezint\ 6 alveole dentare pentru premolarii [i
molarii inferiori. La erbivore [i roz\toare, `naintea acestor alveole, se observ\ un
spa]iu larg, u[or concav [i lipsit de alveole dentare denumit diastem\ (sau spa]iu
interdentar). Marginea ventral\ este u[or convex\ [i prezint\ o incizur\ vascular\
`n treimea posterioar\. Ramura mandibulei are o pozi]ie aproape vertical\ fa]\
de corp [i prezint\:
♦ fa]a lateral\-este reprezentat\ de o scobitur\ larg\ [i foarte adânc\ denumit\ fos\
maseteric\ delimitat\ de o creast\ maseteric\;

- 97 -
♦ fa]a medial\-este excavat\ de fosa pterigoid\ perforat\ de intrarea `n canalul
mandibular, ad\poste[te nervul [i vasele sanguine alveolo-mandibulare [i se
deschide, rostral, `n dreptul diastemei, prin gaura mentonier\;
♦ margine anterioar\-este sub]ire, concav\ [i se continu\, `n sens aboral, cu marginea
alveolar\ a por]iunii molare a corpului mandibulei;
♦ margine aboral\-este mai groas\, convex\ [i prezint\, `n planul ventral, o curbur\
maxim\ denumit\ unghi mandibular (la carnasiere are aspect de tubercul);
♦ extremitate liber\ (sau superioar\)-este bifurcat\, prezint\ un condil articular
sus]inut de un gât (`n partea posterioar\) separat, printr-o incizur\ (adânc\)
corono-condilian\ de apofiza coronoid\ (plasat\ oral).
™ Apofiza condilian\ a mandibulei este alungit\, `n sens transversal, cu o suprafa]a
articular\, eliptic\ [i convex\ `n toate sensurile formând articula]ia tempo-
mandibular\;.
™ Apofiza coronoid\-este foarte lung\ [i dezvoltat\, dep\[ind `n plan dorsal, corpul
mandibulei [i reprezint\ locul de inser]ie muscular\ pentru mu[chiul temporal (la
carnasiere, apofiza coronoid\ este foarte dezvoltat\; extremitatea liber\ este la fel de
lat\ ca [i baza).

¾ Complexul hioidian este alc\tuit din piese osoase [i fibro-cartilaginoase

articulate `ntre ele destinate suspend\rii limbii, faringelui [i laringelui la fa]a
ventral\ a capului osos [i `ntre ramurile mandibulei. Cuprinde: bazihioidul,
procesul lingual (sau entoglosul), tirohialele, keratohioidul, epihioidul,
stilohioidul [i timpanohioidul.
La cal, bazihioidul are forma unui pinten de c\l\re] prev\zut cu 3 apofize: dou\-
orientate caudal (tirohialele) [i unul orientat rostral (entoglosul sau procesul lingual) ce p\trunde
`n baza limbii. La limita de sutur\ dintre bazihioid [i tirohioide se fixeaz\ keratohioidele.
Keratohioidul este un os par, alungit [i u[or bombat la extremit\]i, cu direc]ie oblic\ rostro-
medio-dorsal [i se articuleaz\ proximal cu epihioidul [i distal cu bazihioidul. Epihioidul este un
gr\unte osos par situat la unghiul de inciden]\ dintre keratohioid [i stilohioid. La rumeg\toare,
keratohioidul este egal ca lungime cu epihioidul. Stilohioidul apare ca o lam\ osoas\ alungit\
par\ alungit\ [i turtit\ dintr-o parte `n alta. Timpanohioidul este redus, cartilaginos, fixat la
unghiul articular al stilohioidului [i reprezint\ mijlocul de articulare a hioidului la procesul
stiloid al temporalului. La rumeg\toare, hioidul are un corp mai redus iar procesul lingual este
scurt [i mamelonat. Epihioidul este lung. Stilohioidul este mai gros [i mai scurt decât la cal. La
porc, hioidul prezint\ un corp `n form\ de potcoav\ lipsit de apofiza lingual\. Keratohioidele sunt
mai scurte [i aplatizate. Epihioidul are un caracter fibros. Stilohioidul este sub]ire [i prezint\ un
segment cartilaginos u[or inflexat `n ,,S“. La carnasiere, corpul hioidului este alungit `n sens
transversal. Uniunea tirohialelor cu bazihioidul se face prin intermediul unui cartilaj.
Keratohioidele sunt scurte [i groase. Epihioidele sunt bine dezvoltate dep\[ind `n dimensiune
tirohialele. Stilohioidul este sub]ire [i are aceea[i dimensiune cu epihioidul [i por]iunea
cartilaginoas\ a segmentului oral.

URMEAZ| PLAN{ELE XVI {I XVII

- 98 -
 Capitolul 4
Aparatul de sus]inere [i mi[care

Aparatul de sus]inere [i mi[care este alc\tuit din:

¾ schelet (sistemul osos);
¾ cartilagii (sistemul cartilaginos);
¾ mu[chi scheletici (sistemul muscular).

4.1 Scheletul animalelor domestice

Oasele reprezint\ componenta pasiv\ a aparatului locomotor asupra c\reia
ac]ioneaz\ componenta activ\ (reprezentat\ de mu[chi). Sunt elemente dure ce
determin\ forma [i dimensiunile corpului [i protejeaz\ organele vitale moi. Partea
din Anatomie care se ocup\ cu studiul oaselor este denumit\ OSTEOLOGIE de la
gr. „osteon“-os [i „logos“-vorbire.
Scheletul reprezint\ totalitatea oaselor (cu origine mezenchimal\) din
corpul unui animal legate, `ntre ele, prin mijloace naturale denumite ligamente.
Conforma]ia oaselor. Dup\ form\, oasele se clasific\ `n:
¾ lungi-prezint\ un corp denumit diafiz\ terminat cu 2 extremit\]i denumite
epifize. Dimensiunea de lungime dep\[e[te dimensiunile de l\]ime [i grosime.
~n interiorul osului se afl\ canalul medular (de ex. femur, humerus, radius,
tibie etc);
¾ alungite-sunt oase mai sub]iri [i mai lungi decât oasele din prima categorie [i
f\r\ canalul medular la interior (de ex. coastele);
¾ late-sunt oase cu una dintre dimensiuni mai reduse (de ex. oasele craniului);
¾ scurte-sunt oasele cu cele 3 dimensiuni reduse [i aproape egale ce prezint\ la
interior ]esut spongios.
La p\s\ri se `ntâlne[te o categorie special\ de oase care prezint\ la interior
o cavitate c\ptu[it\ de prelungirea unor diverticule ale mucoasei sacilor aerieni
denumite oase pneumatice.
La mamifere se `ntâlnesc cavit\]i interosoase la nivelul oaselor craniene
c\ptu[ite de prelungiri ale mucoasei nazale denumite sinusuri.
De asemenea, `n structura unor oase, la nivelul punctelor de solicit\ri
maxime, apar nuclei de osifica]ie din care iau na[tere oasele sesamoidiene.
Structura oaselor. ~n structura unui os intr\: substan]\ osoas\, periostul,
endostul, cartilajul de acoperire, m\duva osoas\, vase sanguine [i nervi.
¾ Substan]a osoas\ este format\ din ]esut compact dur-`n diafiza [i corticala
epifizelor oaselor lungi [i ]esut spongios reprezentat de substan]a osoas\ ce
formeaz\ lamele [i/sau traveele ce se intersecteaz\ [i delimiteaz\ spa]iile
areolare neregulate `n care se g\se[te m\duv\ osoas\.
}esutul compact dur formeaz\ corpul oaselor lungi [i delimiteaz\, la interior, canalul
medular. La extremit\]ile oaselor sau `n cazul oaselor late [i scurte, ]esutul compact dur este
plasat la suprafa]\ sub forma unor lamele paralele [i concentrice fiind alc\tuit din sisteme
Havers (sau osteoane) de form\ cilindric\. Un osteon con]ine, `n centru, un canal Havers ce este
`nconjurat de lamelele osoase concentrice (cu grosime de 1-3 µm). ~ntre lamele se g\sesc cavit\]i
speciale ce includ osteocitele, o re]ea de canalicule ce leag\ cavit\]ile `ntre ele `n care se g\sesc
prelungirile filiforme ale osteocitelor (cu rol trofic). Odat\ cu `mb\trânirea osului, aceste
prelungiri dispar, osul este mai pu]in hr\nit, `[i pierde rezisten]a [i elasticitatea [i devine casant.
Sistemul Havers diafizar este `nconjurat, la exterior, de lamele de ]esut osos dispuse concentric ce
alc\tuiesc sistemul fundamental extern (sau lamelele generale externe) perforate de fibrele

- 64 -
colagene Sharpey (de natur\ periostal\). ~n jurul canalului medular se g\sec câteva lamele
concentrice ce alc\tuiesc sistemul fundamental intern. Canalele Havers sunt legate `ntre ele
printr-un canal Volkman. Sistemul canalicular con]ine vase sanguine, filete nervoase [i ]esut
conjunctiv.
}esutul spongios este plasat `n epifiza oaselor lungi [i ]esutul areolar al oaselor scurte [i
late. Este format din lamele osose dispuse sub form\ de pun]i anastomozate, `ntre ele ce
delimiteaz\ spa]iile areolare (sau hiatusurile). Oasele late prezint\ `ntre cele 2 compacte (extern\
[i intern\) o zon\ de ]esut spongios denumit\ „diploe“ care, odat\ cu `naintarea `n vârst\, sufer\
un proces de distrugere [i genereaz\ sinusurile.
Osteocitele sunt celulele osoase ce prezint\ pe suprafa]a lor prelungiri prin care au
leg\turi cu celulele `nvecinate [i se dezvolt\ din osteoblaste (celulele tinere prezente `n structurile
pe cale de osificare).
Substan]a fundamental\ este produsul de secre]ie al osteoblastelor alc\tuit din
substan]\ organic\ denumit\ osein\ [i s\ruri de calciu (carbonat de calciu), fosfor (fosfat
tricalcic) [i magneziu (fosfat de magneziu).
Fibrele de colagen din substan]a fundamental\ reprezint\ elementul specializat pentru
rezisten]a la trac]iune [i presiune (dispuse `n grupe perpendiculare [i pe direc]ia liniilor de for]\).

¾ Periostul [i endostul sunt membranele fibroase ale osului la care particip\

`mpletitura inser]iilor tendinoase de la suprafa]a acestuia.
Periostul acoper\ osul `n `ntregime, la exterior, cu excep]ia locurilor de inser]ie
tendinoas\, a culiselor tendinoase [i a suprafe]elor articulare. Reprezint\ stratul profund, bogat
vascularizat [i inervat ce vine `n contact cu osul. Este format, la animalele tinere, din celule
osoase tinere denumite osteoblaste ce alc\tuiesc stratul osteogen prin care osul cre[te `n grosime.
Endostul este o membran\ conjunctiv\ elastic\ (asem\n\toare periostului) ce c\ptu[e[te
sistemul fundamental intern al oaselor lungi sau compacta intern\ a oaselor late.

¾ }esutul cartilaginos hialin are aspect alb-alb\strui, este u[or flexibil [i

acoperit, la suprafa]\, de o foi]\ conjunctiv\ fibroas\ denumit\ „pericondru“.
¾ Cartilajul articular de acoperire se dispune pe suprafe]ele articulare [i este
lipsit de pericondru. Suprafa]a este neted\, lucioas\, de culoare alb\strui-
l\ptoas\ este bine fixat pe extremitatea osului cu care face corp comun [i este
mai `ngro[at `n centru, la capetele articulare [i/sau la circumferin]a cavit\]ilor.
¾ Cartilajul de conjugare este prezent la animalele tinere [i reprezint\ acea
zon\ neosificat\ din modelul cartilaginos al osului de care depinde cre[terea `n
lungime a oaselor. Din punct de vedere histo-structural, este format din
substan]\ fundamental\ denumit\ condrin\, fibre conjunctive colagene [i
celule conjuctive mature denumite condrocite ce sunt ad\postite câte 2-4 sau
mai multe `ntr-un condroplast.
¾ M\duva osoas\ este plasat\ `n canalul medular al oaselor lungi, areolele
]esutului spongios, canalele Havers [i Wolkmann. Dup\ structur\ [i aspect, se
prezint\ sub 3 forme: ro[ie, galben\ [i cenu[ie.
M\duva ro[ie este caracteristic\ animalelor tinere. La animalele mature se g\se[te `n
areolele ]esutului spongios de la nivelul sternului, corpului vertebrelor, coastelor, sfenoid [i
bazioccipital. Este format\ dintr-o strom\ conjunctivo-reticular\, `n care se g\sesc celulele fixe [i
mobile hematogene ce genereaz\ hematiile [i granulocitele ce imprim\ culoare ro[ie acestui ]esut
hematopoetic. La extremit\]ile osului, m\duva ro[ie particip\ la procesul de osificare [i constituie
m\duva osteogen\.
M\duva galben\ reprezint\ o modificare a m\duvei ro[ii la animalele mature prin
cre[terea treptat\ a num\rului de celule adipoase ce `nlocuiesc elemente hemato-formatoare. Se
`ntâlne[te `n canalele medulare ale oaselor lungi.
M\duva cenu[ie este caracteristic\ animalelor b\trâne atunci când rezervele de gr\sime
sunt consumate [i procesul de hematopoez\ `nceteaz\. Are o consisten]\ gelatinoas\, culoare
cenu[ie [i este semifluid\. Se `ntâlne[te `n diploea oaselor fe]ei [i a bol]ii cutiei craniene.

¾ Vasele sanguine sunt reprezentate de artere, arteriole [i vene.

Arterele care irig\ componentele osului sunt de 3 tipuri:
• de nutri]ie-p\trund `n os prin gaura de nutri]ie, ajung `n canalul medular sau ]esutul
spongios al oaselor late [i se divid `n ramuri din ce `n ce mai fine [i divergente spre
extremit\]i;

- 65 -
 • epifizare-sunt numeroase, de calibru mic, sunt specifice oaselor lungi, la nivelul
extremit\]ilor [i `n jurul cartilajului auricular. Ramifica]iile acestora irig\ ]esutul
spongios [i m\duva [i se anastomozeaz\ cu artera de nutri]ie;
• arterele periostale-sunt reprezentate de o re]ea vascular\ fin\ subperiostal\ din care
se deta[eaz\ numeroase vase ce p\trund `n oase prin canalele Volkmann unde se
anastomozeaz\ cu vasele interne.
Venele-sunt vase sanguine prin care circul\ sânge venos. Sunt mai dezvoltate [i mai
numeroase decât vasele sanguine arteriale. Venele p\r\sesc osul pe la nivelul extremit\]ilor unde
formeaz\ sinusuri venoase, iar de la nivelul extremit\]ilor sângele este drenat prin vene de
calibru mare. Din diafiza osoas\, sângele este colectat de 2 vene satelite ale arterei de nutri]ie.

¾ Inerva]ia oaselor este asigurat\ de filetele nervoase ale sistemului neuro-

vegetativ care abordeaz\ osul odat\ cu arterele. Periostul con]ine termina]iuni
nervoase sensibile ce recep]ioneaz\ senza]iile dureroase de la acest nivel.
¾ Dezvoltarea oaselor are loc printr-o serie de procese complexe de osificare ce
`[i au originea `n mezenchimul embrionar. Osificarea este condi]ionat\ de
prezen]a osteoblastelor (celulele conjunctive rotunde dispuse epiteliform) [i a
substan]ei fundamentale (produsul elaborat de osteoblaste).
Cre[terea oaselor se face `n lungime-pe seama cartilajului de conjugare [i grosime-
datorit\ activit\]ii osteogene din stratul profund al periostului care produce lamelele osoase.
~n paralel cu m\rirea osului are loc [i l\rgirea canalului medular din interior. Când
cre[terea osului s-a `ncheiat m\duva produce lamelele sistemului fundamental intern [i endostul.
Cre[terea [i dezvoltarea oaselor se face sub influen]a unor factori ereditari, alimentari
(vitaminele A, D [i C) [i hormonali (STH, ACTH, tiroidieni [i paratiroidieni).
Accidente de suprafa]\ ale oaselor. Suprafa]a oaselor nu este neted\
astfel `ncât apar o serie de neregularit\]i [i/sau accidente de relief-proeminente
sau excavate. Dup\ rolul [i modul de formare, accidentele de suprafa]\ ale
oaselor sunt articulare [i nearticulare.
¾ Eminen]ele articulare sunt situate, `n special, spre extremitatea oaselor lungi:
- cap articular-are aspectul unei calote sferice sau hemisfere;
- condil-este un segment de cilindru, mai mult sau mai pu]in convex;
- trochlee-este asem\n\toare cu un scripete [i prezint\ 2 buze separate de un [an]
median.
¾ Eminen]ele nearticulare ofer\, `n general, loc de inser]ie pentru tendoane:
- proces (sau apofiz\)-este o eminen]\ bine deta[at\ de restul osului; dup\ form\,
apofizele au diverse denumiri: coronoid\ (coroan\); coracoid\ (cioc de corb);
stiloid\ (stilete); mastoid\ (mamelon cu numeroase cavit\]i); pterigoid\ (arip\);
odontoid\ (dinte); uncinee (unghie);
- tubercul-este o eminen]\ bine deta[at\ de suprafa]a osului dar mai redus\ ca
`ntindere;
- protuberan]a-este o eminen]\ boant\;
- tuberozitate-este o suprafa]\ rugoas\;
- spin\-este o eminen]\ mai mult sau mai pu]in ascu]it\;
- creast\-este o eminen]\ alungit\, bine delimitat\ [i `ngust\;
- linie-este pu]in deta[at\ de suprafa]a osului [i are un aspect rugos.
♦ Cavit\]ile articulare sunt acoperite de ]esutul cartilaginos hialin:
- glenoid\-contactul cu capul articular al osului `nvecinat se face pe o suprafa]\
redus\;
- cotiloid\-este mai adânc\ [i cuprinde capul articular al osului `nvecinat aproape `n
`ntregime;
- cochlee-este negativul trochleii fiind alc\tuit\ din 2 cavit\]i separate de un relief
median.
♦ Cavit\]ile nearticulare sunt depresiunile care marcheaz\ amprentele unor
mu[chi sau organe, locul de trecere a unor tendoane, vase sanguine [i nervi:
- fos\ [i foset\-sunt depresiunile mai largi sau mai `nguste pe suprafa]a osului ce ofer\
loc de inser]ie muscular\;
- [an]-este o scobitur\ superficial\ [i alungit\ pe unde trec, `n special, tendoane, vase
sanguine [i nervi;
- culis\ tendinoas\-este un [an] acoperit de ]esut cartilaginos hialin prin care alunec\
tendoanele;

- 66 -
 - incizur\-este o depresiune pe marginea unui os;
- gaur\-este o perfora]ie `n peretele osului prin care trec vasele sanguine [i nervii;
- canal [i conduct-se formeaz\ când un vas sanguin sau un nerv str\bat un perete osos
gros;
- hiatus-este o depresiune `ntins\ [i anfractuoas\ `n care se deschid orificiile mai
multor conducte;
- fant\ [i fisur\-sunt sp\rturi `nguste [i alungite.
Sinusurile paranazale [i „celulele timpanice“ sunt cavit\]i rezultate prin resorb]ia
progresiv\ a osului.
Pe suprafa]a osului se `ntâlnesc numeroase g\uri pentru vasele sanguine de nutri]ie ale
osului. Dup\ m\rime [i topografie, acestea se sistematizeaz\ `n g\uri de ordinul: I, II [i III.
Scheletul la animale [i p\s\rile domestice. Privit `n ansamblu, scheletul
vertebratelor, se sistematizeaz\ `n 3 grupe regionale:
¾ Oasele capului (sau scheletul capului) cuprinde oasele corespunz\toare bazei
piramidei osoase a craniului ce ad\poste[te encefalul [i asociate `n
neurocraniu [i oasele din por]iunea rostal\ ce ad\postesc o serie de organe
esen]iale ale aparatului digestiv [i respirator [i asociate `n splanchnocraniu
(viscerocraniu sau oasele fe]ei).
La acestea se adaug\ [i o grup\ de oase [i cartilaje articulate ce constituie
scheletul [i/sau suportul limbii, faringelui [i laringelui denumit complex
hioidian.
¾ Oasele trunchiului (sau scheletul axial) cuprinde: coloana vertebral\,
sternul [i coastele.
¾ Oasele membrelor (sau scheletul apendicular) sunt organizate (la animalele
domestice) `n 2 complexe perechi: anterior (sau toracic deoarece vine `n
contact cu pere]ii laterali ai cutiei toracice) [i posterior (sau pelvin deoarece
se leag\ de coloana vertebral\ prin oasele bazinului). Oasele membrelor
toracice [i pelvine sunt omoloage [i prezentate comparativ pentru cele 4
regiuni:
♦ zonoscheletul (sau centura) este alc\tuit din 3 oase:
- spat\, clavicul\ [i coracoid (centura scapular\);
- ilium, ischium [i pubis (centura pelvin\ sau coxalul);
♦ stilopodiul este reprezentat de oasele: humerus (la membrul toracic) [i femur
(la membrul pelvin);
♦ zeugopodiul este format din 2 oase: radius [i uln\ (la membrul toracic) [i
tibie [i fibul\ (la membrul pelvin);
♦ autopodiul corespunz\tor scheletului palmei [i/sau labei piciorului la om [i
cuprinde 3 subregiuni:
¾ bazipodiul are `n componen]\ la:
membrul toracic - oasele carpiene (scafoid, semilunar, piramidal,
pisiform, trapez, trapezoid, capitat, unciform);
membrul pelvin - oasele tarsiene (astragal, calcaneu, scafoid, micul
cuneiform, cuneiformul intermediar, marele
cunoiform, cuboid);
¾ metapodiul este alc\tuit din:
- oasele metacarpiene la membrul toracic;
- oasele metatarsiene la membrul pelvin;
¾ acropodiul are ca baz\ anatomic\ osoas\ cele 3 falange (I; II;
III), 2 mari sesamoizi [i câte un os denumit micul sesamoid
asem\n\tor structurate la membrul toracic cu cele de la
membrul pelvin.

URMEAZ| PLAN{A 8

- 67 -
 4.2 Articula]iile [i mecanismul lor de ac]iune
Leg\tura organic\ dintre oasele scheletului se realizeaz\ prin intermediul articula]iilor.
Pentru realizarea unei articula]ii este nevoie de cel pu]in 2 oase care se unesc, `ntre ele, prin
diferite mijloace de leg\tur\ generate, `n majoritatea cazurilor, de trecerea periostului de pe un
os pe alt os. Articula]iile: permit mobilizarea razelor osoase; limiteaz\ [i dirijeaz\ sensul
mi[c\rilor; amortizeaz\ [ocurile [i consolideaz\ sistemul de sus]inere.
Articula]iile se dezvolt\ din mezenchimul embrionar `mpreun\ cu oasele care le compun.
Piesele osoase apar sub forma unor condens\ri mezenchimale care se vor condrifica [i osifica, `n
timp ce, ]esutul necondensat din aceste zone, le va lega formând articula]iile de diferite tipuri.

Clasificarea [i descrierea principalelor tipuri de articula]ii. Dup\

modul de evolu]ie ulterioar\ a ]esutului mezenchimal necondensat, se deosebesc 3
tipuri morfologice de articula]ii: fibroase, cartilaginoase [i sinoviale.
¾ Articula]ia fibroas\ este denumit\ [i sinartroz\. Se dezvolt\ când
mezenchimul necondensat se transform\ `n ]esut fibros alc\tuit din fibre
conjunctive extrem de scurte care permit un grad redus de mobilitate, fiind
considerate practic imobile. Mijloacele de leg\tur\ sunt reprezentate de:
]esutul fibros, interpus `ntre marginile oaselor [i periostul care trece de pe un
os pe osul `nvecinat. Majoritatea articula]iilor de acest gen are un caracter
temporar suferind odat\ cu vârsta un proces de „invadare“ cu ]esut osos,
rezultând o sudare complet\ denumit\ sintostoz\. ~n cadrul acestui tip de
articula]ie, se deosebesc 3 genuri, dup\ natura ]esutului de leg\tur\ [i forma
suprafe]elor de contact:
♦ sindesmoza-este caracterizat\ prin prezen]a, ]esutului fibros sau elastic denumit
ligament interosos, `ntre marginile `ndep\rtate ale oaselor. Se `ntâlne[te la oasele
antebra]ului (la carnasiere, oasele carpiene [i apofizele spinoase ale vertebrelor);
♦ sutura-este caracteristic\ oaselor capului [i const\ `n interpunerea, `ntre marginile
oaselor, a unei zone foarte reduse de ]esut fibros denumit ligament sutural prin care, are
loc, cre[terea `n l\]ime a oaselor. La exterior se continu\ cu periostul [i, la interior cu
dura mater (la animalul tân\r, aceast\ leg\tur\, permite cre[terea encefalului [i mi[c\ri
minime, care `ns\, la adult, dispar, prin sudarea oaselor). Clasificarea suturilor are la
baz\ forma diferit\ a marginilor oaselor care vin `n contact, deosebindu-se mai multe
variet\]i:
™ din]at\-este format\ din 2 oase cu extremit\]i zim]ate (sub form\ de din]i de fier\str\u) ce se
`ntrep\trund reciproc (de ex. gaura sagital\ interparietal\ la cal);
™ solzoas\ (sau squamoas\)-este format\ din marginile a 2 oase `nvecinate, astfel `ncât,
suprafe]ele de contact se acoper\ [i se angreneaz\ reciproc datorit\ neregularit\]ilor de pe
ele (`ntre solzul temporalului [i oasele din jur);
™ foliat\-este o combina]ie `ntre primele 2 variet\]i, respectiv marginile oaselor `nvecinate sunt
solzoase (aspre), suprafe]ele de contact se angreneaz\ intim datorit\ unui num\r mare de
lamele `nguste [i paralele care se `mbin\ reciproc (de ex.: sutura coronar\ fronto-parietal\ la
cal);
™ plan\-este format\ din marginile `ngro[ate ale oaselor opuse, transformate `n suprafe]e
netede sau rugoase care vin `n contact dar f\r\ s\ se angreneze `ntre ele (de ex.: oasele
nazale sau `ntre occipital [i temporal);
™ gomfoza-este articula]ie special\ ce const\ `n implantarea unei prelungiri conice `ntr-o
cavitate printr-un ligament fibros (de ex.: r\d\cinile din]ilor `n alveolele dentare).

¾ Articula]ia cartilaginoas\ (sau amfiartroza)-se caracterizeaz\ prin

continuitatea suprafe]elor de contact [i interpunerea ]esutului cartilaginos a
c\rui pericondru se continu\ cu periostul oaselor participante, realizând o
mobilitate extrem de redus\; este de 2 tipuri:
♦ simfiza-este un tip special de articula]ie cu mobilitate variabil\ [ise `ntâlne[te doar la
articula]iile dintre cele 2 coxale, `ntre suprafe]ele de contact interpunându-se un fibro-
cartilaj care une[te suprafe]ele simfizare opuse; este `nt\rit\ de ligamentul pre-pubian [i
fibrele periostale transversale exo- [i endo-pelvine (la femele, `n timpul parturi]iei, sub
influen]a relaxinei ]esutul `[i desface spirele fibrelor colagene determinâd sc\derea
tensiunii ligamentare);
♦ sincondroza-con]ine fie un cartilaj hialin, fie un fibrocarilaj;

- 99 -
 ™ sincondroza primar\ (I)-leg\tura dintre 2 piese osoase se face printr-un cartilaj
hialin care, odat\ cu maturitatea, se osific\ (de ex. dezvoltarea oaselor craniului
primordial [i cartilajul de conjugare leag\ epifiza de diafiz\); este o articula]ie
lipsit\ de mobilitate;
™ sincondroza secundar\ (II)-`ntre 2 piese osoase se interpune o structur\ fibro-
cartilaginoas\ angrenat\ cu piesele osoase participante [i separat\ de acestea
printr-o zon\ redus\ de cartilaj hialin care nu se osific\ `n mod normal (de ex. la
nivelul coloanei vertebrale, la articularea corpurilor vertebrale); sunt articula]ii cu
o mobilitate redus\.
¾ Articula]ia sinovial\ (sau diartroza) reprezint\ majoritatea articula]iilor
mobile din cadrul aparatului locomotor ce constau `n acoperirea suprafe]elor
articulare cu cartilaj hialin. Mijloacele de leg\tur\ sunt reprezentate de:
♦ capsula articular\ sinovial\ (sau membrana vitelin\)-este un man[on fibros ce
reprezint\ continuarea periostului de pe extremitatea unui os de la marginea suprafe]ei
articulare pe extremitatea osului urm\tor. Este format\ din 2 structuri: extern\-este
fibroas\, inextensibil\, aderent\ la capsula articular\ [i intern\-este denumit\
membran\ sinovial\ [i format\ din 2 straturi: intern (cu celule conjunctive ramificate [i
propriet\]i fagocitare) [i extern (format dintr-o re]ea vascular\ anastomozat\,
numeroase termina]iuni nervoase [i ]esut adipos);
♦ suprafe]ele articulare ce apar]in a dou\ oase diferite (capetele articulare `nglobate `n
cavit\]ile glenoid\ [i cotiloid\; condili [i cavit\]i glenoide; trochleea-de la membrul
anterior [i o suprafa]\ plan\; cochleea-de la membrul posterior [i o suprafa]\ plan\);
♦ lichidul sinovial (sau sinovia)-este un lichid transparent de consisten]\ vâscoas\, redus
cantitativ ce con]ine biochimic: ap\, substan]e proteice, s\ruri minerale, urme de
gr\sime etc [i are rolul de a favoriza alunecarea suprafe]elor articulare [i de a hr\ni
(prin imbibi]ie) cartilajul articular;
♦ fibrocartilagiile complementare-sunt forma]iuni care completeaz\ suprafe]ele articulare,
se prezint\ sub forma unor burelete, perii [i discuri articulare [i meniscuri
intraarticulare ce au rolul de a absorbi [ocurile [i de a realiza o angrenare perfect\;
♦ meniscurile-au form\ semilunar\, sunt mai sub]iri `n centru [i mai groase la periferie [i
se interpun, par]ial, `ntre suprafe]ele articulare, astfel `ncât, etajele delimitate comunic\,
`ntre ele, [i au o sinovial\ comun\;
♦ cartilajele de acoperire-acoper\ suprafe]ele articulare ce reprezint\ por]iuni din
modelul cartilaginos al osului care nu se osific\; au rolul de a facilita alunecarea, de a
se opune uzurii [i de a amortiza [ocurile. Suprafa]a articular\ este neted\, lucioas\, de
culoare alb-alb\struie [i lipsit\ de pericondru. Por]iunea care vine `n contact cu osul
este strâns angrenat\ cu acesta [i se calcific\;
♦ ligamentele-reprezint\ continuarea periostului de pe un os pe alt os. Sunt prezente sub
forma unor ligamente capsulare (au forma unui man[on fibros care se dispune `n jurul
cavit\]ii articulare) [i funiculare (au forma unor fascicule r\sucite `n form\ de frânghie,
dispuse periferic sau intraarticular [i au un rol important `n mi[c\rile pasive, conferind
membrelor, precizie `n deplasare).

¾ Articula]iile diartrodiale permit executarea unor mi[c\ri foarte variate, `n

func]ie de forma suprafe]elor articulare [i a ligamentelor:
Mecanica articular\. Mi[c\rile executate la nivelul articula]iilor sunt:
• alunecare-este mi[carea dintre dou\ suprafe]e plane caracteristic\ diartrozelor
planiforme;
• flexie-const\ `n apropierea razelor osoase cu mic[orarea unghiului articular [i este
caracteristic\ pentru diartrozelor;
• extensie-determin\ `ndep\rtarea razelor osoase [i m\re[te unghiul articular [i este
frecvent\ la articula]iile diartrodiale;
• rota]ie-este dat\ de mi[carea realizat\ `n jurul unui pivot sau a axului longitudinal
(de ex. articula]ia atloido-axoidian\);
• adduc]ie-este mi[carea prin care extremitatea distal\ a unei raze osoase se apropie
de planul median;
• abduc]ie-este mi[carea ce `ndep\rteaz\ extremitatea razei osoase de planul median;
• circumduc]ie-este o mi[care complex\ ce const\ `n trecerea succesiv\ prin flexie,
abduc]ie, extensie, adduc]ie [i rota]ie;

- 100 -
• prona]ie-la carnivore, membrele toracice execut\ o mi[care de rota]ie pe direc]ia
cranio-medial\.
• supina]ie-este opusul prona]iei.

Dup\ forma suprafe]elor articulare [i mi[c\rile pe care le permite o

articula]ie, diartrozele sunt de diferite tipuri:
♦ sferoidal\-suprafe]ele articulare participante la articula]ie sunt congruente [i au forma unor
calote cu segmente sferice. Este o articula]ie cu de mi[c\ri: flexie, extensie, abduc]ie,
circumduc]ie [i uneori de rota]ie (de ex. articula]iile coxo-femural\ [i scapulo-humoral\
permit mi[c\ri de flexie, extensie, abduc]ie, adduc]ie [i circumduc]ie);
♦ elipsoidal\-este asem\n\toare cu prima, dar forma eliptic\ a suprafe]elor articulare reduce
posibilitatea execut\rii mi[c\rilor la 2 axe perpendiculare confundate cu diametrul mare [i
diametrul mic al suprafe]elor eliptice `n contact (de ex. articula]ia antebrahio-carpian\, la
carnasiere, permite mi[c\ri de flexie [i extensie);
♦ trochlear\ (ginglima sau articula]ia „`n balama“)-este tipul de articula]ie la care,
suprafe]ele articulare sunt reprezentate de trochlee, iar suprafa]a opus\ formeaz\ negativul
acesteia cochleea. Permite 2 tipuri de mi[c\ri: flexie [i extensie, dar numai `ntr-un singur
plan (de ex. articula]ia tibio-astragalian\);
♦ condilian\-este tipul de articula]ie la care, suprafe]ele articulare sunt reprezentate de condili
[i negativul acestora [i permite mi[c\ri de flexie [i extensie `n plan paramedian. Mi[c\rile de
lateralitate sunt anulate de prezen]a unor ligamente colaterale puternice;
♦ pivotant\ (sau trochoid\)-este tipul de articula]ie la care, suprafa]a articular\ de form\
cilindric\, semicilindric\ sau [lefuit\ ca un pivot, se rote[te `n jurul propriului ax, `n
interiorul unui inel osos, complet sau incomplet, permi]ând o mi[care de rota]ie (de ex. la
articula]ia atloido-axoidian\, `n care, atlasul, cu o conforma]ie de inel, se rote[te `n jurul
procesului odontoid al axisului; sau la carnasiere, la articula]ia radio-ulnar\ extremitatea
proximal\ a radiusului se rote[te `n jurul interiorului inelului, format din incizura radial\ a
ulnei `mpreun\ cu ligamentul inelar);
♦ „`n [a“-este tipul de articula]ie `n care suprafe]ele articulare sunt concavo-convexe pe
direc]ia a 2 axe perpendiculare, permi]ând mi[c\ri de `nclinare `n 2 planuri perpendiculare
(de ex. vertebrele cervicale la p\s\ri [i articula]ia piramido-ulnar\ la rumeg\toare);
♦ plan\ (sau de tip artrodial)-este cea mai simpl\ articula]ie, suprafe]ele articulare
participante aproape plane, permit mi[c\ri de alunecare limitate de mijloacele de leg\tur\
(de ex. procesele articulare ale vertebrelor cervicale, toracale, oasele carpiene [i tarsiene).

Dup\ num\rul oaselor care particip\ la realizarea unei articula]ii sinoviale sau
diartrodiale, articula]iile pot fi:
♦ simple-sunt formate numai din 2 oase al\turate (scapulo-humeral\, coxo-femural\ etc);
♦ complexe-sunt formate dintr-o capsul\ articular\ ce `nglobeaz\ mai mult de 2 oase (humero-
radio-ulnar\);
♦ complexe articulare-sunt formate din mai multe mai multe grupe de articula]ii complexe
`nglobate de capsula articular\ (antebrahio-carpo-metacarpian\).

Dup\ topografie, articula]iile se dispun la nivelul capului, coloanei verterale, toracelui,

membrelor anterioare [i posterioare.

4.2.1 Articula]iile membrelor anterioare

Membrul toracic este legat de trunchi prin mu[chi, fascii [i lame elastice.
Articula]iile membrului toracic sunt reprezentate de:
¾ articula]ia scapulo-humeral\ (sau a um\rului) este format\ din cavitatea
glenoid\ a spetei [i capul articular al humerusului. Mi[c\rile permise sunt de
flexie, extensie, abduc]ie, adduc]ie, circumduc]ie. Mijloacele de leg\tur\ sunt
reprezentate de:
♦ o capsul\ articular\-are forma unui man[on care `nconjur\ extremit\]ile oaselor;
♦ un ligament capsular-reprezentat de 2 `nt\rituri craniale care pornesc de la baza
procesului coracoid, `ntre tuberculii craniali ai humerusului;
♦ mu[chiul articular-consolideaz\ articula]ia.
¾ articula]ia humero-radio-ulnar\ (sau a cotului) este format\ din humerus-
prin condilul lateral [i trochleea medial\, radiusul-prin cavit\]ile glenoide,

- 101 -
 ulna-prin suprafe]ele articulare craniale [i incizia semilunar\. Cuprinde 3
articula]ii complexe:
♦ humero-radial\;
♦ humero-ulnar\;
♦ radio-ulnar\ (proximal\, medial\ [i distal\). La cabaline [i rumeg\toare este de tip
sinartrodial [i diartrodial; la suine [i carnivore ligamentele interosoase nu se osific\.
¾ articula]ia antebrahio-carpo-metacarpian\ (improprie ,,a genunchiului“)
este format\ din oasele antebra]ului, carpienele [i metacarpienele prin
suprafe]ele articulare. Este o articula]ie de tip diartrodial ce permite mi[c\ri de
flexie, extensie [i alunecare. Cuprinde 6 complexe reprezentate de:
♦ articula]iile antebrahio-carpian\;
♦ articula]iile carpale interordinare proximale;
♦ articula]iile carpale interordinare distale;
♦ articula]iile carpale interordinare;
♦ articula]iile carpo-metacarpiene;
♦ articula]ia inter-metacarpian\.
¾ articula]iile falangiene (sau a acropodiului) sunt reprezentate de articula]iile:
♦ metacarpo-sesamo-falangian\ (sau a buletului) format\ din condilii metacarpieni,
cavitatea glenoid\ a falangei I-a [i suprafe]ele articulare ale sesamoizilor. Este o diartroz\
condilian\ ce permite mi[c\ri de flexie [i extensie [i cuprinde 4 articula]ii:
♦ metacarpo-falangian\;
♦ metacarpo-sesamoidian\;
♦ sesamo-falangian\;
♦ interfalangian\.
♦ prim\ inter-falangian\ (sau a chi[i]ei) se realizeaz\ `ntre cei doi condili ai extremit\]ii
distale a falangei I-a [i cavit\]ile glenoide de la extremitatea proximal\ a falangei a II-a,
cu participarea ligamentului capsular anterior [i a dou\ ligamente colaterale-anterior [i
posterior. Ligamentul posterior este `nt\rit de inser]ia mu[chiului flexor superficial [i a
ligamentului sesamoidian drept formând `mpreun\ marele burelet glenoidian ce
completeaz\ marea teac\ sesamoidian\.
♦ doua inter-falangian\ (sau a ghiarei, la carnasiere [i leporide) este format\ din condilii
extremit\]ii distale a falangei a II-a, cavit\]ile glenoide ale falangei a III-a [i suprafe]ele
articulare ale falangei a III-a.
Aceste dou\ articula]ii sunt diartroze de tip condilian [i permit mi[c\ri de flexie [i
extensie. La rumeg\toare, articula]iile autopodiului au mijloace de leg\tur\ duble; ligamentul
sesamo-falangian este `ncruci[at pentru a se solidariza cele dou\ falange primare.

4.2.2 Articula]iile membrelor posterioare

Membrul pelvin este legat de trunchi printr-o articula]ie sinovial\ [i
ligamente foarte puternice.
Articula]iile membrului pelvin sunt reprezentate de:
¾ articula]ia bazinului-cuprinde 3 articula]ii:
♦ sacro-iliac\ stâng\ [i dreapt\-este format\ din suprafe]ele articulare ale ilium-ului
[i sacrum-ului (unite prin capsula articular\ `nso]it\ de ligamentele sacro-iliace
dispuse inferior [i superior), un ligament sacro-sciatic de natur\ membranoas\ care
formeaz\ pere]ii laterali ai cavit\]ii pelvine (prezint\, `n por]iunea ventral\, marea [i
mica gaur\ ischiatic\). Este o articula]ie de tip diartroz\-amfiartroz\;
♦ sacro-ischiatic\;
♦ simfiza ischio-pelvin\-rezult\ din unirea celor dou\ oase coxale care este de natur\
cartilaginoas\ (la tineret) [i se osific\ (la adulte) dând o articula]ie de tipul
sinostozelor.
¾ articula]ia coxo-femural\ (sau a [oldului) se realizeaz\ `ntre cavitatea
cotiloid\ a femurului [i capul articular al femurului. Este o enartroz\ tipic\
care permite o multitudine de mi[c\ri;
¾ articula]ia femuro-tibio-rotulian\ (sau a grasetului) este format\ din
suprafe]ele articulare ale rotulei, trochlee, cei doi condili ai femurului,
suprafe]ele condiloide ale tibiei [i dou\ meniscuri articulare cu rol de
completare a articula]iei femuro-tibiale. Este un complex articular ce permite
mi[c\ri de flexie, extensie [i rota]ie alc\tuit din 4 articula]ii:
♦ femuro-tibial\;

- 102 -
 ♦ femuro-rotulian\;
♦ tibio-rotulian\;
♦ tibio-fibular\ (proximal\, mijlocie [i distal\).
¾ articula]ia tibio-tarso-metatarsian\ (tarsian\ sau a jaretului) cuprinde 6
articula]ii:
♦ tibio-tarsian\-se realizeaz\ `ntre suprafe]ele articulare ale tibiei, astragalului [i
calcaneului;
♦ inter-tarsian\ proximal\-este articula]ia la care particip\ suprafe]ele articulare ale
astragalului [i calcaneului;
♦ inter-tarsian\ distal\ se realizeaz\ `ntre suprafe]ele articulare ale scafoidului, marele [i
micul cuneiform [i cuboid;
♦ medio-tarsiene (inter-tarsiane)-se realizeaz\ `ntre primul [i al doilea rând de oase
tarsiene;
♦ tarso-metatarsian\-se realizeaz\ `ntre suprafe]ele articulare ale celui de al doilea rând de
oase tarsiene [i metatarsiene;
♦ inter-metatarsiene-este identic\ cu articula]ia intermetacarpian\ [i se realizeaz\ `ntre
metatarsienele rudimentare [i cel principal, prin ligamente interosoase.
¾ articula]iile falangiene sunt identice (cu unele excep]ii) cu cele de la
membrul toracic fiind reprezentate de articula]iile:
♦ metacarpo-sesamo-falangian\ (sau a buletului) cuprinde articula]iile:
™ metacarpo-falangian\;
™ metacarpo-sesamoidian\;
™ sesamo-falangian\;
™ inter-falangian\.
♦ prim\ inter-falangian\ (sau a chi[i]ei);
♦ a doua inter-falangian\ (sau a ghiarei la carnasiere [i leporide). (cu
excep]ia carnasierelor unde, la articula]ia inter-falangian\ distal\ apare
un ligament dorsal, format din 2 fascicule care se inser\ pe procesul
piramidal al falangei a 3-a [i extremitatea proximal\ a falangei a 2-a).

4.2.3 Articula]iile trunchiului

Articula]iile coloanei vertebrale sunt reprezentate de articula]iile dintre:
¾ corpurile vertebrelor-sunt amfiartroze intervertebrale deoarece `ntre
suprafe]ele articulare se interpun discuri intervertebrale de natur\ fibro-
cartilaginoas\, mai groase `n regiunea cervical\ precum [i periferic\. Discurile
se fixeaz\ de corpul vertebrelor prin dou\ ligamente comune dispuse dorsal [i
ventral. Se realizeaz\ prin interpunerea unor forma]iuni fibro-cartilaginoase de
form\ discoidal\, `ntre fe]ele terminale ale vertebrelor. Discurile inter-
vertebrale sunt alc\tuite din ]esut fibro-cartilaginos (la periferie) [i ]esut
pulpos (`n plan central). La acestea se adaug\:
♦ 2 ligamente fibroase comune lungi, formate din aglomerarea fibrelor periostale, pe fa]a
superioar\ [i inferioar\ a corpurilor vertebrale;
♦ 1 ligament dorsal-plasat pe plan[eul canalului rahidian, de la vertebra axis la osul sacrum
(este cel mai lung ligament din corpul animalului) care se inser\-proximal (sau cranial) pe
procesul odontoid al axisului, pe discurile inter-vertebrale [i pe fa]etele rugoase ale
corpurilor vertebrelor;
♦ 1 ligament longitudinal ventral-plasat pe fa]a inferioar\ a corpurilor verebrelor a VI-a
toracal\ pân\ la prima vertebr\ sacral\ (pe fa]a inferioar\ a vertebrelor cervicale [i
primele 5 vertebre toracale, ligamentul este `nlocuit de mu[chiul lung al gâtului).
¾ arcurile vertebrelor-sunt articula]ii unde particip\ suprafe]ele craniale [i
caudale ale arcurilor, legate prin ligamente capsulare, interspinoase [i
ligamentul comun supraspinos (`ntre occipital [i sacrum). Acesta este format
din ligamentul supraspinos dorso-lombo-sacral care se continu\, `n partea
cranial\, cu ligamentul cervical cu 2 por]iuni: funicular\ (sau coarda
ligamentului cervical) [i lamelar\ (sau lama). Ligamentul cervical se inser\
pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale [i ale primelor vertebre toracale
[i tuberozitatea cervical\ a occipitalului. Are rol de suspensie a capului [i
gâtului.

- 103 -
 La carnasiere, ligamentul cervical este reprezentat doar de por]iunea funicular\ care
pleac\ de la prima apofiz\ spinoas\ toracal\ pentru a se insera cranial pe apofiza spinoas\ a
axisului (este fibros la c`ine, pisic\ [i iepure).

Articula]iile toracelui sunt reprezentate de mijloacele de leg\tur\:

♦ costo-vertebrale-`ntre capul coastei [i articula]ia costo-transvers\;
♦ costo-transversale-`ntre apofizele transverse ale vertebrelor toracale [i tuberozitatea
coastei;
♦ condro-costale-`ntre extremitatea distal\ a coastei [i extremitatea proximal\ a
cartilajului costal;
♦ condro-sternal\-`ntre stern [i cartilajul costal al coastei sternale;
♦ cartilajele costale asternale-`ntre cartilajul costal al unei coaste [i cartilajul coastei
precedente acesteia rezultând un arc cartilaginos denumit hipocondru.

Articula]ia occipito-atloidian\ este realizat\ `ntre suprafe]ele articulare

ale atlasului [i occipitalului. Este o diartroz\ de tip condilian care permite extensia
[i flexia capului. Mijloacele de leg\tur\ sunt reprezentate de:
♦ un ligament capsular-`nt\rit de 2 fascicule de fibre plasate pe p\r]ile laterale [i 2
`nt\riri dorsale intersectate `n „X“;
♦ 2 pungi sinoviale-câte una pentru fiecare condil.

Articula]ia atloido-axoidian\ se realizeaz\ `ntre suprafe]ele articulare ale

atlas-ului [i axis-ului. Este o diartroz\ de tip pivotant ce permite mi[c\ri de
rota]ie. Mijloacele de leg\tur\ sunt reprezentate de:
♦ un ligament capsular puternic, plasat la periferie;
♦ un fascicul ventral axo-atloidian (dispus pe creasta ventral\ a axisului [i tuberculul ventral al
atlasului);
♦ un ligament longitudinal (sau alar) dispus pe plan[eul canalului rahidian `ntre procesul
odontoid al axisului [i fa]a dorsal\ a arcului ventral al atlasului, format din 2 fascicule de
fibre: superficiale [i profunde.
Articula]iile coloanei vertebrale permit mi[c\ri de flexie, extensie,
`nclinare lateral\, circumduc]ie [i rota]ie.
4.2.4 Articula]iile capului
Articula]iile capului (sau ale craniului) sunt reprezentate de mijloace de
leg\tur\:
♦ intrinseci-leag\ oasele capului `ntre ele, la care se adaug\ [i articula]ia
temporo-mandibular\;
♦ extrinseci-leag\ capul de regiunile `nvecinate (occipito-atloidian\).
Articula]iile complexului hioidian sunt reprezentate de mijloace de
leg\tur\:
♦ intrinseci-leag\ piesele hioidului `ntre ele;
♦ extrinseci-leag\ piesele hioidului de apofiza hioid\ a osului temporal.
La animalele adulte, articula]iile capului sunt sinartroze, cu excep]ia
leg\turii dintre mandibul\ [i oasele temporale care este o diartroz\ condilian\.

URMEAZ| PLAN{ELE XVIII, XIX {I XX

- 104 -
♦ Mu[chii care determin\ o mi[care opus\ sunt antagoni[ti. Contrac]ia acestora
se efectueaz\ simultan cu o relaxare a agoni[tilor, printr-un mecanism reflex,
astfel c\ mi[carea decurge lin [i precis (de ex. la nivelul articula]iei cotului,
mu[chiul agonist al flexiei este reprezentat de mu[chiul biceps brahial;
antagonistul s\u este mu[chiul triceps brahial care este [i agonist al extensiei
antebra]ului).
♦ Mu[chii care se ajut\ `n activitatea lor sunt sinergi[ti (de ex. mu[chiul brahial
este un sinergist al mu[chiul biceps brahial).
Mu[chii antagoni[ti pot ac]iona [i sinergic când se contract\ `mpreun\. Aceasta se
`ntâmpl\ pentru a fixa o articula]ie plasat\ proximal, astfel `ncât `ntreaga for]\ de contrac]ie a
unui mu[chi agonist s\ fie aplicat\ la nivelul unei articula]ii distale.

Dup\ pozi]ia din diferite regiuni ale corpului, mu[chii pot fi:
¾ pielo[i;
¾ ai capului;
¾ ai trunchiului;
¾ ai cozii;
¾ ale membrelor anterioare;
¾ ale membrelor posterioare.

4.3.2 Mu[chii membrelor anterioare

Mu[chii membrului toracic se `mpart `n:
¾ mu[chii regiunii spetei: sunt a[eza]i `n jurul spetei, au inser]ia fix\ pe spat\ [i
inser]ia mobil\ pe humerus. Se grupeaz\ `n:
¾ mu[chi laterali-sunt acoperi]i de fascia scapular\ lateral\ ce se inser\ pe spina
scapular\, marginea cervical\, unghiul cervical, marginea toracal\ [i unghiul
toracal [i ventral se continu\ cu fascia brahial\. Sunt reprezenta]i de:
- supraspinos-este situat `n fosa infraspinoas\ [i are rol de extensor al bra]ului [i
tensor al fasciei brahiale;
- infraspinos-este plasat `n fosa infraspinoas\ [i are rol de abductor [i rotator
din\untru `n afar\ al bra]ului;
- deltoid-este situat relativ superficial, este format din dou\ por]iuni convergente spre
tuberozitatea deltoidian\: anterioar\ (la rumeg\toare se inser\ pe procesul hamat
iar la cabaline pe tuberozitatea spinei scapulare prin intermediul fasciei scapulare
laterale) [i posterioar\-se inser\ pe unghiul toracal [i marginea toracal\ a spetei;
are rol de abductor [i rotator al bra]ului, tensor al fasciei scapulare laterale [i flexor
al bra]ului când lucreaz\ sinergic cu marele rotund;
- micul rotund (teres minor)-este situat sub deltoid [i are rol de abductor [i rotator `n
afar\ al bra]ului.
¾ mu[chi mediali-sunt acoperi]i de fascia capular\ medial\ care este mai pu]in
dezvoltat\ decât cea lateral\. Sunt reprezenta]i de:
- subscapular-este un mu[chi lat de form\ triunghiular\ (la rumeg\toare este divizat
`n trei por]iuni) [i se inser\ fix pe toat\ fosa subscapular\ [i mobil pe tuberculul mic
caudal al humerusului; ac]ioneaz\ ca adductor al bra]ului;
- marele rotund (teres major)-este un mu[chi lung [i turtit ce se inser\ fix pe unghiul
toracal al spetei [i mobil pe tuberculul rotund `mpreun\ cu marele lat dorsal;
ac]ioneaz\ ca adductor al bra]ului [i flexor al bra]ului când lucreaz\ `n comun cu
deltoidul;
- coraco-brahialul-este un mu[chi alungit `nvelit de o fascie proprie, are inser]ia fix\
pe apofiza coracoid\ printr-un tendon lung [i inser]ia mobil\ pe tuberculul rotund;
are rol de adductor [i rotator din afar\ `n interior al bra]ului;
- capsular-este reprezentat de un fascicul muscular redus (inexistent la rumeg\toare)
plasat `napoia articula]iei scapulo-humerale de la ,,sprânceana“ cavit\]ii glenoide
pân\ sub capul humeral; are rolul de tensor al capsulei articulare.
¾ mu[chii bra]ului (sau ai regiunii brahiale)-sunt situa]i `n jurul humerusului [i
ac]ioneaz\ asupra antebra]ului, au inser]ia fix\ pe spat\ sau humerus [i inser]ia
mobil\ pe radius [i uln\. Dup\ pozi]ie pot fi sistematiza]i `n:

- 111 -
 ¾ anteriori ai bra]ului- sunt reprezenta]i de mu[chii:
- biceps brahial-este un mu[chi fusiform `nvelit de o teac\ fibroas\ proprie, se inser\
printr-un tendon pe tuberozitatea supraglenoid\ [i mobil pe tuberozitatea radial\
medial\; ac]ioneaz\ ca flexor al antebra]ului;
- brahial-este situat `n [an]ul spiralat de torsiune al humerusului, se inser\ sub capul
articular humeral, tendonul distal trecând peste tendonul bicepsului brahial [i se
prinde pe fa]a posterioar\ a radiusului [i uln\ (la rumeg\toare); ac]ioneaz\ ca
flexor al antebra]ului;
- brida fibroas\ longitudinal\ (sau brida bicepsului)-este mai dezvoltat\ la cabaline
[i este reprezentat\ de o brid\ fibroas\ inclus\ `n corpul bicepsului care se
individualizeaz\ `n planul ventral [i se fixeaz\ pe tendonul extensorului carpo-
radial.
¾ posteriori ai bra]ului-sunt reprezenta]i de mu[chii:
- triceps brahial-este cel mai voluminos mu[chi de la membrul toracic, este format din
trei por]iuni: lung\ (se inser\ fix pe unghiul [i marginea toracal\ a spetei), medial\
(se inser\ fix pe fa]a medial\ a humerusului sub tuberculul rotund) [i lateral\ (se
inser\ pe creasta anconee a humerusului); ac]ioneaz\ ca extensor al antebra]ului
când membrul este ridicat de pe sol [i ca propulsor când membrul este `n sprijin pe
sol;
- tensor al fasciei antebrahiale-este un mu[chi lat situat pe partea medial\ a por]iunii
lungi a tricepsului, este format din dou\ por]iuni: lung\ (caudal\) [i lat\ (cranial\);
se inser\ fix cu por]iunea lung\ pe unghiul toracal al spetei [i cu por]iunea lat\ pe
tendonul mu[chiului marele lat dorsal (latissimus dorsi) [i mobil pe olecran [i pe
fascia antebrahial\. La ovine mu[chiul prezint\ numai por]iunea lung\. Ac]ioneaz\
ca extensor auxiliar al antebra]ului [i tensor al fasciei antebrahiale;
- anconeu-este un mu[chi redus (la rumeg\toare ader\ la por]iunea lateral\ a
tricepsului brahial) situat pe buzele care delimiteaz\ fosa olecranian\; ac]ioneaz\
ca protector al articula]iei humero-radio-ulnare [i extensor al antebra]ului.
¾ mu[chii antebra]ului (sau ai regiunii antebrahiale)-sunt situa]i `n jurul
zeugopodiului toracic; sunt forma]i dintr-un corp muscular fusiform [i un
tendon distal. Se sistematizeaz\ `n:
¾ mu[chii regiunii anterioare cu ac]iune proximal\-ac]ioneaz\ ca extensori ai
metacarpului [i degetelor, fiind reprezenta]i:
- extensor carpo-radial-este cel mai voluminos mu[chi de pe fa]a anterioar\, se
inser\ fix pe creasta epicondilului lateral [i mobil-cu un tendon ce trece prin teaca
precarpian\, cu ajutorul unei sinoviale vaginale, pe extremitatea proximal\ a
metacarpului III (pe tuberozitatea extensorie) [i ac]ioneaz\ ca extensor al
metacarpului;
- abductorul lung al policelui (sau extensorul oblic al metacarpului) este un mu[chi
redus plasat oblic pe fa]a dorsal\ a radiusului, are inser]ia fix\ pe interlinia radio-
ulnar\, se prelunge[te cu un tendon fin ce trece peste tendonul extensorului carpo-
radial [i prin teaca precarpian\ cu ajutorul unei sinoviale vaginale se inser\ mobil
pe metacarpul II; ac]ioneaz\ ca extensor al metacarpului.
¾ mu[chii regiunii anterioare cu ac]iune distal\-sunt reprezenta]i de:
- extensor digital comun-este un mu[chi cu tendon multifid repartizat tuturor
degetelor [i prezint\, `n func]ie de specie o mul]ime de variante de form\, fisuri
par]iale sau totale ale corpului muscular; este situat pe partea anterioar\ a
antebra]ului, `ntre extensorul carpo-radial [i extensorul digital lateral. Por]iunea
muscular\ se inser\ fix pe creasta epicondilului lateral, tuberozitatea lateral\ a
radiusului [i ligamentul colateral lateral. Por]iunea tendinoas\ este lung\, trece
rpintr-o teac\ precarpian\ cu o sinovial\ vaginal\, apoi peste metacarp, falange,
eminen]a piramidal\ a degetului III la cabaline, la rumeg\toare-pe degetele III [i IV
[i la suine pe degetele II, III [i IV. La cabaline, mu[chiul se fisureaz\ par]ial `n 2
por]iuni: principal\ (extensorul digital comun) [i secundar\ (mu[chiul Phillips)-al
c\rui tendon se une[te sub tendonul extensorului digital lateral, sub carp;
- extensor digital comun accesoriu (sau mu[chiul Thiernesse)-este rudimentar, se
inser\ la nivelul arcadei radio-ulnare proximale [i prelungit cu un tendon care
p\trunde `n tendonul extensorului digital comun; ac]ioneaz\ ca extensor al
falangelor;
- extensor digital lateral-este un mu[chi lung, are aspect semipenat la rumeg\toare
(este denumit [i extensor propriu al degetului IV), prezint\ numeroase variante `n
func]ie de specie; este plasat `ntr-o teac\ fascial\ special\ situat\ `n partea lateral\
a antebra]ului, la nivelul interliniei radio-ulnare; se inser\ fix pe tuberozitatea

- 112 -
 radial\ lateral\ [i pe interlinia radio-ulnar\, se prelunge[te cu un tendon lung ce
trece printr-o teac\ carpian\ lateral\ cu ajutorul unei sinoviale vaginale, apoi peste
articula]ia buletului [i se inser\ mobil pe fa]a anterioar\ a falangei I la cabaline [i
pe falanga a II-a a degetului IV la rumeg\toare; ac]ioneaz\ ca extensor al
falangelor.
¾ mu[chii regiunii posterioare cu ac]iune proximal\-ac]ioneaz\ ca flexori ai
metacarpului [i falangelor, sunt plasa]i `n stratul superficial [i reprezenta]i de:
- flexor carpo-radial-este plasat medial `n contact cu radiusul, se inser\ fix pe baza
epicondilului medial; tendonul alunec\ cu ajutorul unei sinoviale vaginale prin
teaca postcarpian\ superficial\ [i se prinde pe extremitatea proximal\ a
metacarpului III la rumeg\toare [i II la cabaline; ac]ioneaz\ ca flexor al
metacarpului;
- flexor carpo-ulnar-are aspect fusiform, este situat pe partea medio-caudal\ a
antebra]ului, se inser\ fix la baza epicondilului medial [i pe olecran [i mobil pe
pisiform; ac]ioneaz\ ca flexor al metacarpului;
- extensor carpo-ulnar-este plasat pe partea latero-caudal\ a antebra]ului, are
inser]ia fix\ pe vârful epicondilului lateral [i cea mobil\ pe pisiform [i, printr-un
tendon, pe extremitatea proximal\ a metacarpului IV la cabaline sau V la
rumeg\toare; ac]ioneaz\ ca flexor al metacarpului.
¾ mu[chii regiunii posterioare cu ac]iune distal\-sunt plasa]i `n stratul
profund, `n spatele radiusului [i a ulnei, sub mu[chii cu ac]iune proximal\ [i
sunt reprezenta]i de:
- flexor-superficial al degetelor-este situat sub scobitur\, pe partea medial\ a
mu[chiului flexor profund; este format din dou\ por]iuni: humeral\ (se inser\ fix pe
vârful epicondilului medial) [i radial\ (se inser\ pe marginea medial\ a radiusului);
cele dou\ por]iuni se unesc deasupra carpului `ntr-un tendon care alunec\ prin
marea teac\ post-carpian\ [i formeaz\, deasupra buletului, un inel prin care
alunec\ tendonul flexorului profund [i se inser\ bifurcat pe marele burelet
glenoidian; ac]ioneaz\ ca flexor al falangelor;
- flexor profund al degetelor piciorului-este format din trei por]iuni: humeral\ (este
divizat\ `n 3 por]iuni neseparabile ce se inser\ pe vârful epicondilului medial),
ulnar\ (este mai redus\, are inser]ia pe fa]a caudo-medial\ a olecranului) [i radial\
(prezint\ un corp muscular redus cu inser]ia pe fa]a palmar\ a radiusului); cele 3
tendoane se unesc deasupra carpului `ntr-un tendon puternic care alunec\ prin
marea teac\ post-carpian\ `mpreun\ cu tendonul flexorului superficial cu ajutorul
unei sinoviale vaginale duble; apoi str\bate inelul flexorului superficial, str\bate
marea teac\ sesamoidian\ cu ajutorul unei sinoviale vaginale apoi d\ o inser]ie pe
falanga a II-a denumit\ lam\ transversal\ ce se termin\ l\]it pe creasta semilunar\.
La rumeg\toare, tendonul se ramific\ deasupra articula]iei buletului, `n dou\
tendoane pentru degetele III [i IV; ac]ioneaz\ ca flexor al degetelor.
¾ Mu[chii regiunii autopodiale-sunt slab dezvolta]i la animalele mari, fiind
transforma]i `n cordoane fibroase cu rol `n aparatul pasiv; la speciile
polidactile sunt bine dezvolta]i. ~n aceast\ regiune ajung:
- tendoanele mu[chilor extensori [i flexori;
- mu[chii interosos[i-plasa]i `ntre fa]a posterioar\ a metacarpului [i tendoanele
flexorilor, sunt alc\tui]i dintr-un corp muscular cu inser]ia proximal\ pe fa]a
posterioar\ a oaselor carpiene [i extremitatea proximal\ a metacarpului [i un
tendon bifurcat pe fe]ele excentrice ale sesamoizilor mari. La cabaline, interososul
median prezint\ 2 por]iuni: muscular\ (redus\) [i tendinoas\ (mai dezvoltat\). Are
rolul de a suspenda buletul. Interoso[ii laterali [i mediali sunt atrofia]i [i plasa]i de
o parte [i de alta a interososului median;
- mu[chii lumbricali-sunt pari, slab dezvolta]i [i situa]i d eo parte [i de alta a
tendoanelor flexorilor falangelor, deasupra buletului.

4.3.3 Mu[chii membrelor posterioare

Mu[chii membrelor posterioare prezint\ o mas\ muscular\ dezvoltat\ `n
concordan]\ cu rolul pe care `l au `n deplasarea animalului. Dup\ regiunea pe care
o ocup\, masa muscular\ se `mparte `n:
¾ Mu[chii crupei-sunt a[eza]i `n jurul oaselor sacrum [i coxal, au una din
inser]ii pe aceste oase [i cealalt\ pe femur [i sunt reprezenta]i de:
- gluteu superficial-este redus pân\ la dispari]ie, la rumeg\toare, prezint\ o por]iune
muscular\ `n forma literei ,,V“ (se inser\ fix pe unghiul extern al ilium-ului [i spina

- 113 -
 sacral\-prin fascia glutee [i mobil pe throcanterul al III-lea femural) [i o
aponevroz\ (se inser\ pe tuberozitatea ischiatic\); ac]ioneaz\ ca abductor al
coapse;
- gluteu mediu-este un mu[chi dezvoltat ce se `ntinde de la masa muscular\ comun\
pân\ la femur; se inser\ fix pe masa comun\, fa]a intern\ a fasciei gluteene, unghiul
extern [i intern al ilium-ului, pe jum\tatea medial\ a fosei iliace externe, ligamentul
sacro-iliac superior [i sacro-sciatic [i mobil pe trochanterul mare caudal;
ac]ioneaz\ ca extensor al coapsei când membrul este ridicat de pe sol [i propulsor [i
cabrator când membrul este `n sprijin;
- piriform-este reprezentat de o por]iune muscular\ cu inser]ia fix\ pe gluteul mediu
[i mobil\ pe creasta intertrochanteric\ caudal\; ac]ioneaz\ ca auxiliar al
precedentului;
- gluteu accesoriu-este un mu[chi de form\ triunghiular\, aspect alungit situat sub
gluteul mediu [i se inser\ fix pe fosa iliac\ extern\, `n jum\tatea lateral\ [i mobil pe
creasta trochanteric\ lateral\; ac]ioneaz\ ca auxiliar al gluteului mediu.
¾ Mu[chii profunzi ai bazinului-sunt plasa]i `n contact intim cu oasele
bazinului [i sunt reprezenta]i de:
- gluteu profund-este un mu[chi scurt ce se inser\ fix pe fa]a extern\ a crestei
supraacetabulare [i mobil pe fa]a intern\ a trochanterului mare cranial; ac]ioneaz\
ca abductor al coapsei;
- gemenii bazinului-sunt reprezenta]i de dou\ fascicule musculare reduse situate `ntre
ischium [i tendonul mu[chiului obturator intern; ac]ioneaz\ ca auxiliari ai gluteului
profund;
- obturator extern-este un mu[chi l\]it situat sub gaura obturat\ ce se `ntinde de la
conturul g\urii obturate pân\ la fosa trochanteric\; ac]ioneaz\ ca adductor [i
rotator lateral al coapsei;
- p\tratul femural-are aspect fusifor, este plasat oblic `napoia femurului `ntre fa]a
inferioar\ a ischium-ului [i fa]a posterioar\ a femurului; ac]ioneaz\ ca extensor al
coapsei;
- capsular-este situat `ntre inser]ia proximal\ a mu[chilor dreptul femural [i vastul
lateral, de la sprânceana cavit\]ii cotiloide pân\ sub capul femural; la rumeg\toare,
mu[chiul lipse[te; ac]ioneaz\ ca tensor al capsulei articulare;
- obturator intern-este situat pe plan[eul cavit\]ii pelvine, peste gaura obturat\; se
inser\ fix pe pubis [i ischium, `n jurul g\urii obturate, pe fa]a intern\ a ilium-ului [i
mobil `n fosa trocantheric\. La cal, tendonul trece prin gaura ischiatic\ mic\ [i la
rumeg\toare, prin gaura obturat\; ac]ioneaz\ ca abductor al coapsei (la cal) [i
adductor al copasei (la rumeg\toare).
¾ Mu[chii coapsei-sunt volumino[i [i puternici situa]i `n jurul femurului:
¾ craniali-sunt situa]i pe fa]a anterioar\ a femurului:
- tensor al fasciei lata-prezint\ 2 por]iuni: muscular\-are fibrele musculare dispuse
`n évantail [i se inser\ fix pe unghiul extern al ilium-ului [i mobil-prin por]iunea
aponevrotic\-pe fascia lata; aceasta acoper\ cvadricepsul femural, apoi pe
marginea anterioar\ a bicepsului femural se dedubleaz\ `n foi]e superficial\-se
`ntre]ese cu fascia femural\ [i profund\-se prinde pe marginea lateral\ a femurului;
ac]ioneaz\ ca tensor al fasciei lata;
- cvadricepsul femural-este format din 4 mu[chi: dreptul femural (este situat `n
partea anterioar\ a femurului, se inser\ proximal `n fosetele musculare de la
sprânceana cavit\]ii acetabulare [i distal pe rotul\); vastul lateral (se inser\
proximal pe marginea [i fa]a lateral\ a femurului [i distal, pe patel\); vastul medial
(este mai redus decât precedentul, acoperit de mu[chiul croitor [i se inser\ proximal
pe fa]a medial\ a femurului [i distal-pe rotul\); vastul intermediar (este situat `ntre
vastul lateral [i medial, sub mu[chiul dreptul femural la care ader\, se inser\
proximal-pe fa]a cranial\ a femurului [i distal-pe rotul\); ac]ioneaz\ ca exetrnsor
al gambei [i propulsor;
¾ latero-caudali-sunt situa]i pe fa]a latero-caudal\ a femurului:
- biceps femural-ocup\ partea caudo-lateral\ a coapsei, se inser\ proximal pe spina
sacral\, ligamentul sacro-sciatic, aponevroza coccigian\, tuberozitatea ischiatic\;
distal; prezint\ 2 por]iuni-cranial\ ce se inser\ pe fa]a anterioar\ a rotulei [i
ligamentul tibio-rotulian [i caudal\-se continu\ cu o aponevroz\ ce se inser\ pe
fascia gambier\ propriu-zis\; din grosimea mu[chiului, se desprinde o brid\
fibroas\ ce se inser\ pe calcaneu, paralel\ cu tendonul lui Achile; ac]ioneaz\ ca
extensor al coapsei, propulsor, cabrator, flexor al gambei [i tensor al fasciei
gambiere;

- 114 -
 - semitendinos-este situat `n spatele [i pe partea medial\ a bicepsului femural (la
cabaline, se prinde proximal pe spina sacral\ [i tuberozitatea ischiatic\; la
rumeg\toare, se fixeaz\ pe tuberozitatea ischiatic\); por]iunea tendinoas\ se l\]e[te
[i se prinde pe creasta tibial\; din tendon, se desprinde o brid\ fibroas\ care ajunge
pân\ la calcaneu care, `mpreun\ cu cea a mu[chiului biceps femural se ]es [i
formeaz\ tendonul intermediar care, `mpreun\ cu tendonul lui Achile, contribuie
la formarea corzii jaretului; ac]ioneaz\ ca flexor al gambei, propulsor [i cabrator;
- semimembranos-este situat oblic caudo-cranial, prezint\ o extremitate simpl\ (la
rumeg\toare) ce se inser\ proximal pe tuberozitatea ischiatic\; la cabaline,
extremitatea proximal\ este dubl\ [i se inser\ pe marginea caudal\ a ligamentului
sacro-ischiatic; inser]ia distal\ este pe condilul medial al femurului; ac]ioneaz\ ca
extensor al coapsei, propulsor [i cabrator.
¾ mediali-sunt reprezenta]i de mu[chi dispu[i pe dou\ straturi:
¾ superficial:
- gra]ios-este un mu[chi de form\ l\]it\ ce se inser\ fix pe simfiza ischio-pubien\
printr-o aponevroz\ comun\ cu a simetricului [i mobil-pe ligamentul tibio-rotulian
medial [i fascia gambier\ propriu-zis\; ac]ioneaz\ ca adductor al membrului [i
tensor al fasciei gambiere;
- croitor-este un mu[chi alungit ce se inser\ proximal pe fascia lombo-iliac\ [i distal
pe ligamentul tibio-rotulian medial; ac]ioneaz\ ca adductor;
¾ profund:
- pectineu-este situat sub mu[chiul croitor, se inser\ proximal pe marginea anterioar\
[i fa]a ventral\ a pubisului [i distal pe fa]a medial\ a femurului, `n jurul g\urii
vasculare; ac]ioneaz\ ca adductor al coapsei;
- mu[chii gra]ios, croitor [i pectineu delimiteaz\ un spa]iu de form\ triunghiular\, cu baza
situat\ `n planul dorsal [i vârful orientat central denumit trigonul femural Scarpa;
deschiderea acestui spa]iu `n cavitatea abdominal\ este denumit\ inel femural;
- micul adductor-este un mu[chi redus ca m\rime ce se inser\ pe fa]a ventral\ a
pubisului [i fa]a caudal\ a femurului, la nivelul g\urii vasculare; ac]ioneaz\ ca
adductor al coapsei;
- marele adductor-este un mu[chi lung format din 2 por]iuni (scurt\ [i lung\) ce se
inser\ proximal pe fa[a ventral\ a ischium-ului [i distal pe fa]a poserioar\ [i pe
condilul medial al femurului; la rumeg\toare, se `ntâlne[te un singur adductor;
ac]ioneaz\ ca adductor al coapsei.
¾ Mu[chii gambei-sunt situa]i `n jurul tibiei [i fibulei [i se sistematizeaz\ `n:
¾ anteriori cu ac]iune proximal\-sunt reprezenta]i de:
- tibial anterior-vine `n contact cu fa]a anterioar\ a tibiei, sub mu[chiul fibularul al
III-lea, se inser\ proximal pe fosa tibial\, tuberozit\]ile lateral\ [i cranial\ a tibiei
[i distal, tendonul se bifurc\-unul se prinde pe metatars [i cel\lalt-pe micul
cuneiform; ac]ioneaz\ ca flexor al metatarsului;
- fibularul III-este reprezentat (la cal) numai printr-o por]iune tendinoas\; la
rumeg\toare, este dezvoltat [i situat peste tibialul anterior; se inser\ proximal `n
fosa muscular\ cranial\ a femurului, prezint\ un tendon distal l\]it (la
rumeg\toare), bifid (la cal) [i se inser\ pe cuboid [i tuberozitatea proximal\ a
metatarsului; ac]ioneaz\ ca flexor al metatarsului (la rumeg\toare [i `n aparatul
pasiv-la cabaline);
- fibular lung-lipse[te de la cabaline; se inser\ `ntre fibularul al III-lea[i extensorul
digital lateral; se inser\ proximal pe fibul\ [i pe tuberozitatea postero-lateral\ a
tibiei, apoi tendonul trece pe partea antero-lateral\ a tarsului [i se prinde pe
metatarsul IV [i pe micul cuneiform; ac]ioneaz\ ca flexor [i rotator `n\untru al
autopodiului.
¾ anteriori cu ac]iune distal\-sunt reprezenta]i de:
- extensor lung al degetelor piciorului-are o por]iune muscular\ cu aspect fusiform
ce se inser\ proximal `n fosa muscular\ cranial\ a femurului (la cabaline); tendonul
trece pe sub trei inele date de fascia gambier\, pretarsian\ [i premetatarsian\, se
unesc `n treimea mijlocie a metatarsului cu tendonul lateral al degetelor piciorului [i
se inser\ pe eminen]a piramidal\ a falangei a III-a; ac]ioneaz\ ca extensor ala
falangelor;
- extensor lateral al degetelor piciorului-este un mu[chi cu aspect fusiform ce se
inser\ proximal pe ligamentul femuro-tibial lateral [i fibul\; la cabaline, tendonul se
une[te cu cel al mu[chiului extensor lung al piciorului `n treimea mijlocie a
metatarsului; la rumeg\toare, este denumit extensor al degetului IV; ac]ioneaz\ ca
extensor al falangelor.
¾ posteriori cu ac]iune proximal\-sunt reprezenta]i de:
- triceps sural-este reprezentat de o mas\ muscular\ voluminoas\ situat\ `n planul
superficial al mu[chilor gambieri posteriori; este format din 3 mu[chi (solear [i
gemenii: lateral [i medial al gambei) ale c\ror tendoane se unesc [i se inser\ pe
calcaneu; ac]ioneaz\ ca extensori ai metatarsului [i propulsori;

- 115 -
 - propulsori-este un mu[chi de form\ triunghiular\ cu un tendon proximal care trece
printre meniscul articular [i ligamentul femuro-rotulian lateral [i se inser\ `n fosa
muscular\ caudal\ a femurului; por]iunea muscular\ se inser\ distal pe suprafa]a
triunghiular\ proximal\ de pe fa]a plantar\ a tibiei; ac]ioneaz\ ca flexor [i rotator
medial al gambei.
¾ posteriori cu ac]iune distal\-sunt reprezenta]i de:
- flexor superficial al degetelor piciorului-este format dintr-o por]iune c\rnoas\ [i o
puternic\ forma]iune fibroas\ (la cabaline); se inser\ proximal `n fosa plantar\ [i
distal pe calcaneu [i pe marele burelet glenoidian; ac]ioneaz\ ca flexor al
falangelor;
- flexor profund al degetelor piciorului-este cel mai dezvoltat mu[chi al regiunii, se
inser\ proximal pe fa]a posterioar\ a tibiei, se prelunge[te cu un tendon care,
deasupra articula]iei jaretului, se une[te cu tendonul tibialului posterior care, prin
teaca mare post-sesamoidian\, `n treimea superioar\ a metatarsului, prime[te brida
tarsian\ [i se une[te cu tendonul flexorului lung al piciorului;
- tibial posterior-este situat `napoia precedentului, se inser\ proximal pe tuberozitatea
supero-lateral\ a tibiei; tendonul se une[te cu cel al felxorului lung al halucelui;
- flexor lung al degetelor piciorului-este un mu[chi cu aspect fusiform ce se inser\
sub tars `napoia tuberozit\]ii proximale laterale a tibiei; tendonul se une[te sub tars
cu tendonul flexorului lung al halucelui; cei trei mu[chi ac]ioneaz\ ca flexori ai
degetelor piciorului.
¾ Mu[chii autopodiului pelvin-sunt slab dezvolta]i ca [i cei din regiunea
similar\ a membrului toracic. Un mu[chi specific autopodiului pelvin este
extensorul scurt al degetelor piciorului.

4.3.4 Mu[chii trunchiului

Mu[chii trunchiului sunt complec[i [i se sistematizeaz\ `n mu[chii:
¾ episomei;
¾ toracali;
¾ axilari;
¾ abdominali.

♦ Mu[chii episomei (sau ai spin\rii) se dispun `n jurul coloanei vertebrale,

`n regiunile dorsale, lombar\ [i costal\, `ntre vertebre [i coaste sau `n
spa]iul intercostal, pe 4 straturi:
¾ `n stratul I sunt mu[chii:
¾ trapez toracal-are form\ triunghiular\, se inser\ fix pe apofizele spinoase ale greb\nului [i
pe aponevroza mu[chiului marele lat dorsal [i mobil pe tuberozitatea spinei scapulare;
ac]ioneaz\ ca ridic\tor al spetei;
¾ marele lat dorsal (latissimus dorsi)-are form\ relativ triunghiular\, prezint\ o por]iune
muscular\ inserat\ pe tuberculul rotund al humerusului; aponevroza este `ntins\ [i se prinde
pe apofizele spinoase dorsale (cu excep]ia primelor patru), pe fascia toraco-lombar\ [i
creasta iliac\; ac]ioneaz\ ca flexor al bra]ului când membrul este ridicat de pe sol [i
propulsor când membrul este `n sprijin pe sol.

¾ `n stratul II sunt mu[chii:

¾ romboid cervical-are form\ dreptunghiular\ [i este dublat, pe fa]a medial\, de o lam\
elastic\ cu rol de amortizor; se inser\ fix pe vârful apofizelor spinoase ale vertebrelor
toracale III-VI [i mobil pe fa]a intern\ a cartilajului suprascapular; ac]ioneaz\ ca ridic\tor
al spetei;
¾ din]at dorsal-este redus, l\]it, situat la nivelul unghiului costal, acoper\ unghiul ilio-costal [i
este alc\tuit din por]iunile: muscular\-cu fibrele orientate oblic [i festonat\ pe marginea
ventral\ datorit\ inser]iilor pe coaste [i aponevrotic\-situat\ `n prelungirea marginii
dorsale; se inser\ pe apofizele spinoase dorsale [i lombare; acest mu[chi prezint\ 2 por]iuni,
`n raport cu direc]ia fibrelor: cranial\-fibrele orientate oblic [i `napoi [i `n jos ce se prind pe
marginea cranial\ a coastelor (la cabaline:5-12; la taurine:5-8; la ovine-lipse[te) [i caudal\-
fibrele orientate oblic `n jos [i `nainte ce se inser\ pe marginea caudal\ a ultimelor coaste (la
cabaline-8; la taurine:7-8, la ovine: 5-7); ac]ioneaz\ ca inspirator (por]iunea cranial\) [i
expirator (por]iunea caudal\).

- 116 -
 ¾ `n stratul III sunt mu[chii:
¾ ilio-costal toracal-este un mu[chi sub]ire, lung, alc\tuit din fascicule succesive orientate
dorso-ventral, caudo-cranial, situat `n loja ventral\ a mu[chilor: din]at dorsal-stâng [i drept;
primul fascicul se inser\ pe creasta iliac\ unde fuzioneaz\ cu mu[chiul ilio-spinal [i
formeaz\ masa comun\, apoi se inser\ pe extremitatea liber\ a primelor apofize transverse
lombare [i pe ultima coast\; fasciculul urm\tor celui de pe prima coast\ sare peste 3-4
coaste [i se prinde pe o alta cu ajutorul unui tendon; restul fasciculelor se comport\ identic;
ultimul tendon se prinde pe apofiza transvers\ a ultimei vertebre cervicale; ac]ioneaz\ ca
redresor al coloanei vertebrale [i expirator auxiliar;
¾ ilio-spinal-este format dintr-o serie de fascicule greu de individualizat dispuse `n jgheabul
vertebro-costal, `n loja dorsal\ a mu[chilor sera]i dorsali fiind acoperit de o fascie puternic\;
ac]ioneaz\ ca extensor [i redresor al coloanei vertebrale.
¾ `n stratul IV sunt mu[chii:
¾ multifid-este situat `n profunzime [i vine `n contact cu apofizele spinoase ale vertebrelor
toracale [i lombare; fasciculele sale `[i au originea pe tuberculii mamilari [i se inser\ pe
apofizele spinoase ale celei de-a doua pân\ la a patra vertebr\; ac]ioneaz\ ca extensor al
rahisului;
¾ ridic\tori ai coastelor-sunt reprezenta]i de un [ir de fascicule localizate la extremitatea
superioar\ a fiec\rui spa]iu intercostal, se inser\ pe apofiza transvers\ toracal\ [i pe
marginea cranial\ a coastei urm\toare; ac]ioneaz\ ca inspiratori.
♦ Musculatura toracelui delimiteaz\ pere]ii laterali [i plan[eul cavit\]ii
toracice fiind reprezentat\ de:
¾ intercostali-sunt situa]i `n spa]iile dintre coaste atât `n dreptul coastelor propriu-zise cât [i `n
dreptul cartilajelor costale [i formeaz\ straturi de fibre musculare aproape perpendiculare
`ntre ele;
¾ transvers al coastelor-este reprezentat de un fascicul muscular aplatizat orientat oblic ventro-
caudal; `ncepând de la prima coast\, trece peste fe]ele laterale ale coastelor a II-a [i a III-a
[i ajunge pân\ la al IV-lea cartilaj costal; intervine `n expira]ie;
¾ transvers al toracelui-este un mu[chi de form\ triunghiular\ situat `n cavitatea toracic\
deasupra sternului; fibrele musculare sunt orientate transversal de la nivelul unui rafeu
median pân\ la cartilajele costale; intervine `n expira]ie;
¾ retractor al ultimei coaste-are originea pe extremitatea apofizelor transverse ale primelor
dou\ vertebre lombare [i se inser\ pe ultima coast\; ac]ioneaz\ ca expirator;
¾ din]at ventral toracal-intervine, `mpreun\ cu din]atul ventral cervical, `n suspensia
trunchiului `ntre cele dou\ membre toracice; prin intermediul unor din]\turi se inser\ pe
fe]ele laterale ale primelor coaste, se orienteaz\ spre suprafa]a serat\ de pe fa]a medial\ a
spetei; pe fa]a lateral\ prezint\ o aponevroz\; ac]ioneaz\ ca basculator al spetei;
¾ diafragmul-are aspect de cupol\ musculo-aponevrotic\ a c\rei convexitate p\trunde `n
cavitatea toracic\; separ\ cavitatea toracic\ de cavitatea abdominal\; por]iunea muscular\
este situat\ la periferie [i se prinde pe primele vertebre lombare, fa]a medial\ a
hipocondrului [i apendicele xifoid al sternului; por]iunea aponevrotic\ (sau centrul frenic)
are o pozi]ie central\; mu[chiul este perforat de trei orificii prin care trec: artera aort\,
esofagul [i vena cav\ caudal\; ac]ioneaz\ `n inspira]ie.

♦ Musculatura axilar\ (sau pectoral\) are rolul de a lega membrul

anterior de trunchi [i este dispus\ pe dou\ straturi:
¾ superficial:
¾ pectoral descendent-este plasat `n regiunea prepectoral\, se inser\ fix pe manubriul sternal
[i mobil pe creasta humerusului [i delimiteaz\, `mpreun\ cu mu[chiul cleido-brahial, spa]iul
delto-pectoral; ac]ioneaz\ ca adductor al membrului anterior;
¾ pectoral transvers-este un mu[chi foarte l\]it [i cu fibrele musculare orientate transversal;
este alc\tuit din dou\ por]iuni: cranial\-acoperit\ de mu[chiul pectoral descendent [i
caudal\-dispus\ `n planul superficial; se inser\ fix pe stern [i mobil-pe creasta humerusului
(por]iunea cranial\) [i pe fascia antebrahial\ (por]iunea caudal\); ac]ioneaz\ ca adductor
al membrului anterior [i tensor al fasciei antebrahiale.
¾ profund:
¾ pectoral ascendent-este un mu[chi de form\ triunghiular\, se inser\ cranial pe tuberculii
humerali [i caudal pe stern [i tunica abdominal\; ac]ioneaz\ ca adductor [i basculator al
spetei [i propulsor (când inser]ia este reversibil\);
¾ pectoral prescapular (sau subclavicular)-se inser\ fix pe fa]a lateral\ a sternului [i mobil pe
fascia scapular\ lateral\; ac]ioneaz\ `n propulsie (când membrul este `n sprijin pe sol); când
inse]ia pe stern este fix\, mu[chiul ac]ioneaz\ ca basculator al spetei [i tensor al fasciei
scapulare laterale.
♦ Mu[chii abdominali particip\ la formarea pere]ilor cavit\]ii abdominale [i
se sistematizeaz\ topografic `n:
¾ inferiori-sunt reprezenta]i de 4 perechi de mu[chi care formeaz\ podeaua [i
pere]ii laterali ai cavit\]ii abdominale, sunt `nveli]i, la exterior, de o

- 117 -
 forma]iune fibro-elastic\ derivat\ din fascia trunchiului denumit\ tunic\
abdominal\. Acesta se fixeaz\ pe fe]ele laterale ale coastelor [i pe linia alb\,
mai dezvoltat\ `n por]iunea de la cicatricea ombilical\ [i pân\ la pubis. Din
tunica abdominal\ se deta[eaz\ fibre musculare ce formeaz\ ligamentele
suspensoare ale prepu]ului [i cele dou\ pungi dartoice-la masculi [i capsula
mamar\-la femele.
¾ oblic extern al abdomenului-este un mu[chi lat, format dintr-o por]iune muscular\ situat\ pe
fa]a lateral\ a hipocondrului care se inser\ pe coastele asternale [i ultimele patru coaste
sternale sub forma unor din]\turi care se angreneaz\ cu din]\turile mu[chiului din]at ventral
(are fibrele orientate dorso-ventral) [i se continu\ cu o por]iune aponevrotic\ intins\ de
form\ triunghiular\ ce se ]ese cu aponevroza mu[chiului oblic intern de la nivelul peretelui
ventral. Por]iunea aponevrotic\ particip\ la formarea liniei albe. ~n regiunea inghinal\ se
observ\ un spa]iu denumit inel inghinal superficial care se cliveaz\ `n dou\ foi]e: una mai
puternic\ ce reprezint\ ligamentul inghinal [i alta mai redus\ ce coboar\ pe partea medial\
a coapsei [i reprezint\ aponevroza femural\; ac]ioneaz\ ca expirator, flexor al coloanei
vertebrale, sus]in\tor al masei intestinale, intervine `n actul parturi]iei (la femele) [i/sau al
defec\rii;
¾ inelul inghinal superficial-este reprezentat de dou\ buze (anterioar\-este format\ din fibre
cu aspect arciform [i tendonul prepubian [i posterioar\-mai groas\ [i format\ din devierea,
`n ambele sensuri, a aponevrozei);
¾ inelul inghinal profund-este format din marginile superioare ale ligamentului inghinal [i
mu[chiul oblicul intern; reprezint\ deschiderea traiectului inghinal `n cavitatea abdominal\;
¾ oblicul intern al abdomenului-este un mu[chi lat de form\ triunghiular\ ce se inser\ pe
unghiul extern al ilium-ului de unde iradiaz\ mobil pe fa]a intern\ a ultimelor dou\ coaste [i
particip\ la formarea liniei albe;
¾ traiectul inghinal-este spa]iul cuprins `ntre inelele inghinale superficial [i profund [i este
delimitat de fa]a anterioar\ a ligamentului inghinal [i fa]a posterioar\ a oblicului intern;
¾ drept abdominal-este un mu[chi poligastric ce se situeaz\ pe fa]a ventral\, `ntre
aponevrozele mu[chiului oblicul intern [i transversul abdominal; se inser\ pe fa]a ventral\ a
sternului, cartilajele ultimelor coaste sternale [i primele coaste asternale, linia alb\,
marginea anterioar\ a pubisului [i tendonul prepubian; ac]ioneaz\ ca expirator [i flexor al
coloanei vertebrale; transversul abdominal-este un mu[chi lat ce prezint\ o por]iune
muscular\ ce se inser\ dorsal pe fa]a intern\ a hipocondrului (prin din]\turile ce se
angreneaz\ cu din]\turile mu[chiului diafragm) [i o aponevroz\ larg\ ce delimiteaz\ linia
alb\; ac]ioneaz\ `n comun cu mu[chii oblici;
¾ linia alb\-este reprezentat\ de un rafeu tendinos rezultat din ]eserea aponevrozelor
mu[chilor oblici [i transver[i ce se `ntinde de la apendicele xifoidian pân\ la tendonul
prepubian [i prezint\, `n treimea mijlocie, cicatricea ombilical\.
¾ superiori-sunt acoperi]i, la exterior, de fascia lombo-iliac\, situa]i pe
plafonul cavit\]ii abdominale, pe dou\ straturi (superficial [i profund) [i
sunt reprezenta]i de mu[chii:
¾ fascia lombo-iliac\-reprezint\ por]iunea cea mai dezvoltat\ a fasciei endo-abdominale; se
inser\ pe tendonul micului psoas [i lateral, pe extremitatea liber\ a apofizelor transverse
lombare, unghiul [i marginea extern\ a ilium-ului; se ]ese `n por]iunea latero-mijlocie cu
ligamentul inghinal [i serve[te ca suprafa]\ de inser]ie pentru mu[chii: croitor [i cremaster
extern;
¾ psoas mic-este un mu[chi cu aspect semipenat situat `n apropierea liniei de simetrie; se
inser\ pe corpul ultimelor trei vertebre toracale [i pe toate vertebrele lombare; por]iunea
tendinoas\ se inser\ caudal pe tuberculul psoatic; ac]ioneaz\ ca flexor al coloanei vertebrale
lombare;
¾ psoas mare-este un mu[chi situat pe partea lateral\ a mu[chiului psoas mic dar este mai
voluminos; se inser\ pe corpul [i apofizele transverse ale ultimelor dou\ vertebre toracale [i
ale primelor cinci vertebre lombare; por]iunea tendinoas\ trece printre cele dou\ por]iuni
ale mu[chiului iliac [i se inser\ pe trochanter; ac]ioneaz\ ca flexor [i rotator `n afar\ al
coapsei;
¾ iliac-este un mu[chi situat `n fosa iliac\ intern\; este format\ din dou\ por]iuni: medial\ (se
inser\ pe creasta ileo-pectinee [i trochanterul mic) [i lateral\ (se inser\ pe fa]a inferioar\ a
unghiului extern al ilium-ului [i pe articula]ia sacro-iliac\; ac]ioneaz\ `n comun cu mu[chiul
psoasul mare;
¾ p\trat al lombelor-este un mu[chi cu aspect fasciculat, foarte turtit, situat sub apofizele
transverse lombare `n direc]ie oblic\, dinapoi spre dinainte; ac]ioneaz\ ca `nclin\tor lateral
al coloanei vertebrale;
¾ intertransversari-sunt reprezenta]i de o serie de fascicule musculare situate `n spa]iul dintre
dou\ apofize transverse lombare [i completeaz\ plafonul cavit\]ii abdominale.
Musculatura cozii este reprezentat\ de mu[chii: coccigian, sacro-
coccigian (dorsal, lateral [i ventral) [i intertransversari plasa]i `n jurul vertebrelor
caudale, `n planul dorsal [i ventral al apofizelor transverse [i ac]ioneaz\ ca
ridic\tori, coborâtori [i abductori ai cozii.

URMEAZ| PLAN{ELE XXI {I XXII

- 118 -
 4.3.5 Mu[chii capului
Mu[chii se sistematizeaz\ dup\ form\, rol [i topografie, `n:
¾ pielo[i;
¾ masticatori;
¾ hioidieni;
¾ ai organelor (limb\, v\l palatin, faringe, laringe)
(se vor descrie la partea de Organologie).

♦ Mu[chii pielo[i ai capului au inser]ia mobil\ pe piele [i cea fix\ pe

oase, cartilaje [i fascii [i sunt inerva]i de nervul facial. Se clasific\
dup\ func]ie, pozi]ie [i rol, `n:
¾ pielo[i ai fe]ei-sunt reprezenta]i de mu[chi redu[i situa]i `n jurul orificiilor:
nazale, oculare [i bucal:
¾ pielo[i ai buzelor [i obrajilor-sunt reprezenta]i de:
¾ orbicular al gurii-este situat `ntre tegumentul extern [i intern al buzelor, astfel `ncât apare ca
un sfincter; se inser\ pe fa]a lateral\ a incisivului, fa]a labial\ a mandibulei [i cele dou\
rafeuri ale comisurii buzelor; ac]ioneaz\ `n prehensiunea alimentelor [i sfincter al orificiului
bucal;
¾ zigomatic-este un mu[chi cu aspectul unei benzi musculare ce se inser\ pe fascia maseteric\
sub spina maxilar\, trece peste mu[chiul maseterin [i se inser\ oral pe mu[chiul bucal [i
comisura buzelor; are rolul de a trage comisura buzelor spre `napoi;
¾ ridic\tor propriu al buzei superioare-este format dintr-un corp muscular fusiform u[or turtit
ce se inser\ aboral pe maxil\, zigomatic [i lacrimal [i se prelunge[te oral cu un tendon lung
ce trece peste vârful nasului, se une[te cu omonimul [i formeaz\ o aponevroz\ comun\ ce se
inser\ oral pe mu[chiul orbicular al buzei superioare; ac]ioneaz\ ca ridic\tor al buzei
superioare;
¾ coborâtor al buzei superioare-este specific rumeg\toarelor [i suinelor, situat sub mu[chiul
canin [i paralel cu acesta, se inser\ aboral-pe tuberculul malar [i oral-pe partea lateral\ a
buzei superioare; are rolul de a trage lateral [i de a cobor` buza inferioar\;
¾ cutanat al fe]ei-este reprezentat de un fascicul muscular l\]it [i sub]ire ce reprezint\ inser]ia
mu[chiului pielos pe comisura buzelor; are rolul de a trage comisura buzelor `napoi [i `n jos;
¾ coborâtor al buzei inferioare-este un mu[chi cu aspect relativ fusiform situat paralel cu
marginea ventral\ a mu[chiului buccinator; se inser\ oral-printr-un tendon, `n buza
inferioar\ [i aboral-`n spatele ultimului molar; are rolul de a trage buza inferioar\ `n jos;
¾ mental-este un mu[chi impar redus, reprezentat de un nucleu muscular fibros situat `n
]es\tura buzei inferioare;
¾ incisiv-este format din fascicule musculare reduse situate sub mucoasa labial\, este specific
tineretului (vi]el, mânz, miel) cu rol `n supt.
¾ pielo[i ai nasului sunt reprezenta]i de:
¾ ridic\tor nazo-labial-este sub]ire, l\]it, se inser\ aboral pe fascia epicranian\ [i osul frontal;
la jum\tatea oral\ se separ\ `n dou\ por]iuni: antero-dorsal\ (se inser\ pe aripa lateral\ a
nasului) [i ventral\ (se inser\ pe mu[chiul orbicularul gurii); are rolul de ridic\tor al buzei
superioare, comisurii buzei [i aripii nasului;
¾ canin-are form\ triughiular\ [i se inser\ aboral-pe maxil\, `napoia spinei maxilare [i oral-
pe aripa extern\ a nasului; ac]ioneaz\ ca dilatator al n\rii la cabaline [i deviator lateral al
comisurii buzelor la rumeg\toare;
¾ lateral al nasului-este situat `n zona incizurii nazo-maxilare, format din 4 por]iuni (la
cabaline) ce se inser\ pe oasele, membrana fibroas\ [i cartilajele aperturii; intervine `n
mobilitatea narinelor;
¾ transvers al nasului-este un mu[chi impar specific cabalinelor de form\ patrulater\, cu
fibrele musculare orientate transversal `ntre cele dou\ narine [i inser]ia pe fa]a anterioar\ [i
marginea lateral\ a cartilajelor alare; are rolul de dilatator al narinelor;
¾ cutanat nazal-specific rumeg\toarelor, est lat, fin, sub]ire cu fibrele orientate transversal
peste apofizele nazale [i se inser\ pe cartilajele alare [i pielea n\rilor pe care o mi[c\.

¾ pielo[i ai craniului [i pleoapelor sunt:

¾ frontal-este reprezentat de o forma]iune muscular\ sub]ire situat\ la baza apofizei orbitare;
fibrele sale se `ntre]es cu cele ale mu[chiului orbicular al pleoapelor; ac]ioneaz\ ca
tremur\tor al pleoapei superioare;
¾ orbicular al pleoapelor-este situat `n jurul orbitei [i grosimea pleoapelor, are aspect circular,
se inser\ pe tuberculul lacrimal [i oasele care delimiteaz\ orbita; ac]ioneaz\ pentru
`nchiderea pleoapelor;
¾ lacrimal (sau malar)-are form\ triunghiular\, este situat `naintea [i sub orbit\ [i ac]ioneaz\
ca tremur\tor al pleoapei.
¾ pielo[i ai urechii-situa]i `n jurul cartilajelor auriculare [i sunt:
♦ extrinseci leag\ urechea de forma]iunile `nvecinate:

- 119 -
 ¾ scutulari-sunt situa]i `n plan superficial, se prind cu o extremitate pe
cartilajul scutular [i cu cealalt\ pe forma]iunile osoase din jur:
¾ zigomato-scutular-este foarte redus la cabaline [i foarte dezvoltat la rumeg\toare, se inser\
pe arcada zigomatic\ [i marginea antero-lateral\ acartilajului scutular; are rolul de a trage
cartilajul scutular `nainte;
¾ fronto-scutular-este relativ scurt, l\]it [i situat `ntre arcada orbital\ [i marginea anterioar\
a cartilajului scutular [i are rolul de a trage cartilajul scutular spre `nainte;
¾ inter-scutular-este lat, sub]ire [i acoper\ spa]iul dintre cartilajul scutular [i creasta fronto-
parietal\ pe care se inser\ cu o aponevroz\; are rolul de a trage de cartilajul scutular spre
`nainte [i medial.

¾ scutulo-auriculari-au rolul de a trage cartilajul scutular de cartilajul

conchal [i sunt situa]i pe dou\ straturi:
¾ superficial:
¾ scutulo-auricular superficial mare-trece de pe fa]a extern\, marginea medial\ a cartilajului
scutular pe partea medial\ a cartilajului conchal;
¾ scutulo-auricular superficial mic-este alc\tuit dintr-un fascicul muscular situat sub mu[chiul
precedent pe care `l `ncruci[eaz\ `ntre cartilajul scutular [i partea dorso-caudal a
pavilionului urechii, ac]ionând `mpreun\ cu acesta;
¾ profund:
¾ scutulo-auricular profund mare-este alc\tuit dintr-un fascicul muscular orientat medio-
lateral `ntre cartilajul scutular [i partea medial\ a pavilionului;
¾ scutulo-auricular profund mic-este alc\tuit dintr-un fascicul muscular `ncruci[at cu
precedentul, `ntre cartilajul scutular [i partea posterioar\ a pavilionului; au rolul de a roti
pavilionul urechii `n afar\ [i `napoi.

¾ mu[chii auriculari-au inser]ia mobil\ pe cartilajul conchal [i inse]ia

fix\ pe forma]iunile din jur:
¾ zigomato-auricular-este situat `ntre baza conchiei [i arcada zigomatic\ [i are rolul de a
trage conchia auricular\ spre `nainte;
¾ parotido-auricular-are forma unei panglici sub]iri ce se inser\ fix pe fascia glandei parotide
[i mobil sub baza conchiei auriculare; are rolul de abductor al urechii;
¾ cervico-auricular superficial-este reprezentat de un fascicul muscular redus situat `ntre baza
conchiei auriculare [i coarda ligamentului cervical [i are rolul de a trage pavilionul urechii
spre `napoi;
¾ cervico-auricular mijlociu-este situat par]ial sub precedentul, are o form\ triunghiular\, se
inser\ pe coarda ligamentului cervical [i pe fa]a lateral\ a bazei pavilionului [i are rolul de a
roti pavilionul urechii spre lateral [i `napoi;
¾ cervico-auricular profund-are aspectul unei benzi ce pleac\ de pe coarda ligamentului
cervical pe baza cartilajului conchal [i este acoperit de glanda parotid\; are rolul de a roti `n
lateral [i spre `napoi pavilionul urechii;
¾ temporo-auricular profund-are aspect triunghiular, pleac\ de pe creasta sagital\ a
occipitalului spre baza pavilionului urechii [i are rolul de a trage pavilionul urechii spre
planul medial;
¾ timpano-auricular-are aspect fusiform, este situat pe partea medial\ a bazei conchiei
auriculare [i a conductului auditiv extern [i are rolul de a scurta conductul auditiv extern.

♦ intrinseci-se prind cu ambele extremit\]i pe cartilajul conchal, sunt redu[i [i

au rolul de a modifica pavilionul urechii.
Cartilajele auriculare sunt:
¾ conchal (sau pavilionul urechii) are form\ de cornet, este fixat pe conductul auditiv extern
prin intermediul cartilajului inelar [i continuitatea pericondro-periostal\;
¾ inelar-are aspectul unui cilindru incomplet, se prinde pe meatul auditiv extern [i pavilion;
¾ scutular-este reprezentat de o plac\ cartilaginoas\ de form\ triunghiular\ situat pe
suprafa]a mu[chiului temporal.

♦ Mu[chii masticatori sunt implica]i `n procesul de mastica]ie:

¾ buccinator-este situat `n jum\tatea anterioar\ a obrajilor [i este format din dou\ por]iuni:
bucal\ (este situat\ `n planul superficial, se inser\ pe spa]iul interdentar al maxilei [i al
mandibulei [i are aspect penat) [i molar\ (este alungit\, situat\ `n cea mai mare parte sub
mu[chul maseter [i se inser\ pe tuberozitatea alveolar\ [i mandibul\, `n spatele molarilor;
are rolul de a readuce bolul alimentar `ntre tablele dentare;
¾ maseter-este situat pe fa]a lateral\ a mandibulei, fibrele musculare sunt orientate pe dou\ (la
cabaline) sau trei direc]ii (la ovine) ce se intersecteaz\ cu forma]iuni fibroase; se inser\ fix
pe spina maxilar\ (tuberculul malar) [i creasta maxilar\ [i mobil pe curbura [i fa]a lateral\
a mandibulei; ac]ioneaz\ ca ridic\tor al mandibulei, propulsor [i u[or deviator lateral al
mandibulei;

- 120 -
¾ temporal-este format din dou\ por]iuni-orbitar\ (se inser\ fix pe suprafa]a fasciei temporale
[i creasta temporal\) [i temporal\ (se inser\ fix pe creasta post orbitar\) [i mobil-ambele
por]iuni, pe apofiza coronoid\ [i marginea anterioar\ a mandibulei sub condilul mandibular;
ac]ioneaz\ ca ridic\tor al mandibulei;
¾ pterigoidian lateral-este vizibil la cabaline [i ovine, are aspect fusiform, situat pe fa]a intern\
a articula]iei temporo-mandibulare [i se inser\ fix pe fa]a lateral\ a apofizei pterigo-palatine
[i mobil pe gâtul condilului mandibular; ac]ioneaz\ ca propulsor [i deviator lateral al
mandibulei;
¾ pterigoidian medial-este situat pe partea intern\ a mandibulei, este `mp\r]it `n dou\ planuri:
superficial [i profund-vine `n contact cu fa]a medial\ a mandibulei, se inser\ fix pe marginea
crestei pterigo-palatine [i mobil pe fa]a medial\ a mandibulei; ac]ioneaz\ ca ridic\tor [i
propulsor al mandibulei [i deviator lateral al mandibulei (când ac]ioneaz\ singular);
¾ digastric-este format din dou\ por]iuni c\rnoase: prima-se inser\ fix pe apofiza jugular\ a
occipitalului [i mobil pe ramura recurbat\ a mandibulei `n dreptul tuberozit\]ii-por]iunea
occipital\) [i a doua se inser\ pe fa]a medial\ a marginii ventrale a mandibulei; are rol de
coborâtor al mandibulei.

♦ Mu[chii hioidului se clasific\ `n:

¾ intrinseci-se prind numai pe elementele complexului hioidian:
¾ stilo-hioidian-are aspect fusiform, se inser\ fix pe unghiul caudo-ventral al stilohioidului [i
mobil pe tirohioid; are rolul de a trage bazihioidul caudo-dorsal;
¾ kerato-hioidul-are form\ triunghiular\, este situat `n unghiul dintre keratohioid [i tirohioid;
are rolul de a bascula bazihioidul ridicând tirohioidul `mpreun\ cu laringele;
¾ transvers al hioidului-este un mu[chi impar (absent la oaie) situat `n plan transversal `ntre
cele dou\ epihioide [i are rolul de a apropia cele dou\ bra]e ale hioidului.

¾ extrinseci-se inser\ cu un tendon pe elementele complexului hioidian

[i cu cel\lalt pe oasele capului:
¾ milo-hioidian-are aspect membranos; fibrele musculare, orientate transversal, sunt deta[ate
de pe un rafeu median fibros; este situat `ntre suprafa]a genian\ [i entoglos; se inser\ mobil
pe linia milean\ [i, `mpreun\ cu simetricul, realizeaz\ plan[eul cavit\]ii bucale; ac]ioneaz\
`n degluti]ie, ridicând aparatul hioidian;
¾ genio-hioidian-are aspect fusiform, este situat deasupra mu[chiului milo-hioidian; inser]ia
fix\ este pe suprafa]a genian\ [i cea mobil\-pe entoglos; are rolul de a trage aparatul
hioidian `nainte;
¾ occipito-hioidian-are form\ triunghiular\, se inser\ fix pe apofiza jugular\ a occipitalului [i
mobil pe extremitatea aboral\ a stilohioidulu; are rolul de a trage complexul hioidian spre
`napoi.

♦ Mu[chii gâtului
Musculatura regiunii cervicale este foarte dezvoltat\, se dispune `n
straturi [i asigur\ o mare mobilitate gâtului [i capului. Mobilitatea vertebrelor este
dat\ de stratul muscular profund situat `n vecin\tatea vertebrelor cervicale
(constituie musculatura intrinsec\ a gâtului). ~n afar\ de ace[ti mu[chi proprii ai
gâtului, exist\ o serie de mu[chi care s-au dezvoltat `n teritoriul cefalic, ulterior au
migrat `n regiunea gâtului [i trunchiului [i sunt la suprafa]a preceden]ilor.
O alt\ grup\ de mu[chi este ata[at\ centurii scapulare, se inser\ pe gât [i
trunchi. Musculatura proprie a gâtului se g\se[te `n profunzime, iar musculatura
care a p\truns `n teritoriul cervical ocup\ o pozi]ie superficial\. Musculatura
cervical\ este `nvelit\ de trei fascii superficiale derivate din ]esutul conjunctiv:
¾ cervical\ superficial\-acoper\ toat\ musculatura gâtului, reprezint\ continuarea fasciei
superficiale a trunchiului [i se prinde pe ligamentul cervical;
¾ mijlocie-reprezint\ continuarea, `n regiunea cervical\, a fasciei endotoracice, suspend\
viscerele (traheea, esofagul, vasele sanguine [i nervii), este situat\ `n regiunea cervical\
ventral\ [i se inser\ pe apofizele transverse cervicale;
¾ cervical\ profund\-este specific\ musculaturii stratului patru [i se prinde pe toate apofizele
vertebrele cervicale;

Musculatura cervical\ este sistematizat\ `n:

¾ dorsal\-cuprinde mu[chi situa]i dorsal de apofizele transverse ale
vertebrelor cervicale pe patru straturi:
¾ `n stratul I se afl\:
¾ trapez cervical-este situat superficial, se inser\ pe spina scapular\ [i coarda ligamentului
cervical [i are rolul de a ridica [i bascula spata.

- 121 -
 ¾ `n stratul II se afl\:
¾ romboid cervical-se inser\ pe unghiul cervical al spetei [i coarda ligamentului cervical [i are
rolul de a bascula spata;
¾ din]at cervical-este situat sub [i `naintea spetei, are rolul de `nclinarea gâtului [i tragerea
spetei spre `nainte;
¾ splenius-este un mu[chi lat de form\ triunghiular\ dispus pe laturile gâtului [i are rol de
extensor al capului.
¾ `n straturile III [i IV se afl\:
¾ semispinal-este foarte dezvoltat [i determin\ extensia capului;
¾ lung mare al capului-ac]ioneaz\ ca extensor [i `nclin\tor lateral al capului [i gâtului;
¾ lung al atlasului-ac]ioneaz\ ca extensor [i `nclin\tor lateral al gâtului;
¾ multifid cervical-este extensor [i `nclin\tor al gâtului;
¾ intertransversari cervicali-sunt mu[chi cu rol de `nclin\tori laterali ai gâtului;
¾ oblicul caudal al capului-ac]ioneaz\ ca principal rotator al capului;
¾ oblicul cranial al capului-este extensor [i `nclin\tor lateral al capului;
¾ marele drept dorsal al capului-ac]ioneaz\ ca extensor al capului;
¾ micul drept dorsal al capului-ac]ioneaz\ ca tensor al capsulei articulare;
¾ transvers al atlasului-ac]ioneaz\ ca `nclin\tor lateral al atlasului.

¾ ventral\-cuprinde mu[chi situa]i ventral fa]\ de apofizele transverse

ale vertebrelor cervicale pe dou\ straturi:
¾ superficial-vin `n contact cu traheea, esofagul, vasele [i nervii:
¾ sterno-mandibular-are rol de flexor al capului;
¾ cleido-mastoidian-delimiteaz\ `n regiunea ventral\, `mpreun\ cu sterno-mandibularul,
jgheabul jugular care ad\poste[te vena jugular\; prin ac]iunea sa, are rolul de a trage capul
[i gâtul `n jos sau lateral [i membrul toracic spre `nainte;
¾ cleido-transvers-are rol `n `nclinarea lateral\ a gâtului [i oscila]ia spetei;
¾ cleido-brahial-este intercalat `ntre bra] [i gât [i se continu\, caudal, cu preceden]ii;
¾ omo-hioidian-este un mu[chi lat dispus transversal, delimiteaz\ fundul jgheabului jugular [i
ac]ioneaz\ asupra complexului hioidian;
¾ sterno-tiroidianul;
¾ sterno-hioidianul-are rol `n deplasarea `napoi a hioidului [i a laringelui.

¾ profund-vin `n contact intim cu vertebrele:

¾ lung al gâtului-ac]ioneaz\ ca flexor al gâtului;
¾ scalen-este alc\tuit din dou\ por]iuni-dorsal\ [i ventral\ [i ac]ioneaz\ ca flexor al gâtului;
¾ ilio-costal cervical-are rolul de `nclin\tor lateral al gâtului;
¾ lung al capului-este flexor al capului;
¾ drept ventral al capului-este un tensor al capsulei articulare [i flexor auxiliar al capului;
¾ drept lateral al capului-este flexor auxiliar al capului.

URMEAZ| PLAN{ELE XXIII, XXIV, XXV {I XXVI

- 122 -
 4.3 Anatomia [i fiziologia mu[chilor scheletici

4.3.1 Conforma]ia, structura forma [i rolul mu[chilor

Miologia se ocup\ cu studiul musculaturii scheletice (structur\, dezvoltare [i pozi]ie)
care reprezint\ circa 40 % din greutatea corporal\. Termenul de Miologie provine de la gr.
„mys“-mu[chi [i „logos“-vorbire.
Mu[chii scheletici reprezint\ componenta activ\ a aparatului de sus]inere [i mi[care
datorit\ propriet\]ii acestora de a se contracta ca urmare a stimulilor nervo[i. Scurtarea
mu[chilor pune `n mi[care oasele scheletului pe care sunt prin[i. Mi[carea se realizeaz\ `ntre
limitele permise de articula]iile dintre oase. Astfel este posibil\ mi[carea diferitelor p\r]i ale
corpului [i locomo]ia animalului. De asemenea, musculatura:
- preia o parte din greutatea corpului;
- particip\ la men]inerea echilibrului (are rol `n statica animalului);
- completeaz\ pere]ii anumitor cavit\]i ale corpului (mu[chii intercostali; diafragmul,
musculatura abdominal\);
- sprijin\ unele activit\]i ale organelor interne (mecanismul respira]iei, presiunea
abdominal\ ).
Dup\ criteriul morfo-func]ional, ]esutul muscular poate fi: neted, cardiac [i striat.
¾ }esutul muscular neted are o activitate relativ independent\ de sistemul nervos al vie]ii de
rela]ie (se nume[te mu[chi involuntar sau al vie]ii vegetative), o colora]ie palid\, roz-g\lbuie,
iar `n sec]iunile histologice este lipsit de stria]iuni. Se `ntâlne[te numai la nivelul organelor
interne fiind responsabil doar de motilitatea viscerelor. Caracteristica fundamental\ a
musculaturii este contrac]ia muscular\ [i este condi]ionat\ de `nsu[irea citoplasmei de a
conduce [i de a r\spunde la stimulii externi prin contrac]ie sau mi[c\ri amiboidale. Pe
m\sura dezvolt\rii sistemului nervos, apar celule specializate `n contrac]ie cu origine diferit\
care `[i asum\ func]ia locomotorie.
¾ }esutul muscular striat de tip cardiac reprezint\ o categorie special\ de ]esut muscular care
`ntrune[te caractere comune de la ]esutul muscular neted [i de la cel striat. Se g\se[te `n
]esutul muscular cardiac [i aglomer\rile de ]esut muscular care `[i p\streaz\ caracterele
embrionare, de contractilitate [i conductibilitate autonom\, alc\tuind ]esutul nodal.
¾ }esutul muscular striat de tip scheletic intr\ `n structura mu[chilor stria]i (sau scheletici),
care au ca principal\ caracteristic\, contrac]ia muscular\.

Conforma]ia mu[chilor. Mu[chii scheletici sunt organe care se pot izola

[i individualiza. ~n corpul unui mamifer domestic exist\ 200-250 perechi de
mu[chi la care se adaug\ [i câ]iva mu[chi impari.
Volumul mu[chilor este variat `n raport cu specia, vârsta, sexul, starea de
`ngr\[are, contribuind, al\turi de schelet, la realizarea formelor generale [i a
exteriorului corpului. Pentru a mobiliza piesele osoase, un mu[chi se prinde, `n
general, pe 2 oase, diferite func]ional: unul este fix (sau mai pu]in mobil) [i
cel\lalt mobil [i asupra c\ruia se exercit\ for]a de trac]iune a mu[chiului. Locul
de prindere a mu[chiului pe osul fix reprezint\ originea fix\ (sau capul
mu[chiului) [i osul mobil reprezint\ inser]ia mobil\ (sau coada mu[chiului).
La membre, originea fix\ a mu[chilor este dispus\ proximal, iar inser]ia
mobil\ este dispus\ distal.
♦ Por]iunea de origine a mu[chiului se nume[te cap.
♦ Por]iunea de inser]ie a mu[chiului se nume[te coad\.
♦ Partea intermediar\ a mu[chiului se nume[te „burt\“ (sau pântecele) mu[chiului.
Capul [i coada unui mu[chi se continu\ cu un tendon (mai lung sau mai
scurt), forma]iunea alungit\ alc\tuit\ din ]esut conjunctiv fibros [i dens cu care
mu[chiul se prinde pe os.
Dup\ modul cum se prezint\ cele 3 por]iuni (unice sau multiple) ale unui
mu[chi, se `ntâlnesc mu[chi: simpli [i compu[i. Ace[tia compu[i au mai multe
capete: 2 (biceps brahial), 3 (tricepps brahial) sau 4 (cvadricceps femural); 2
(digastrici-mu[chiul digastric) sau mai multe bur]i (sau ventere) (poligastrici-
dreptul abdominal) sau mai multe cozi: (extensori [i flexori digitali la speciile
polidactile).
Structura mu[chilor. Mu[chii au `n structur\ ]esut muscular striat de
tip scheletic, ]esut conjunctiv, vase (sanguine [i limfatice), nervi [i forma]iuni
auxiliare cu importan]\ func]ional\ pentru mu[chi.

- 105 -
 }esutul muscular striat de tip scheletic. Componenta de baz\ care asigur\
proprietatea de contractare a unui mu[chi o formeaz\ fibra muscular\ striat\. Aceasta are o
lungime de câ]iva centimentri [i o grosime de 50-100 µm. ~n cadrul mu[chiului, fibrele musculare
sunt reunite `n fascicule musculare a c\ror lungime este propor]ional\ cu lungimea fibrelor
musculare con]inute. Dac\ un fascicul poate str\bate mu[chiul de la o extremitate la cealalt\,
fibrele musculare sunt mai scurte [i se termin\ intrafascicular, fiind continuate, succesiv, cu alte
fibre de-a lungul fasciculului. La extremit\]ile mu[chiului, fasciculele musculare sunt continuate
de fasciculele de fibre tendinoase. Stria]ia transversal\ ce caracterizeaz\ acest tip de fibre
musculare, este dat\ de alternarea, `n lungul lor, a unor substan]e (cu indici de refrac]ie diferi]i).
Astfel, se pot deosebi benzile A (apar `ntunecate `n lumina obi[nuit\ [i sunt anizotrope `n lumina
polarizat\) [i benzile I (apar luminoase `n lumina obi[nuit\ [i sunt izotrope `n cea polarizat\).
Fiecare band\ I este divizat\ de c\tre o linie Z `ntunecat\. Segmentul dintr-o fibr\ muscular\
cuprins `ntre dou\ linii Z formeaz\ un sarcomer.
O fibr\ muscular\ striat\ este alc\tuit\ din:
¾ sarcolem\-reprezint\ membrana fin\ (cu structur\ trilamelar\) a fibrei
musculare;
¾ sarcoplasm\-este citoplasma fibrei musculare ce con]ine reticul
sarcoplasmatic, sarcozomi [i incluziuni paraplasmatice (pic\turi lipidice,
granule de glicogen etc), mioglobin\ (hemoglobina muscular\ confer\
culoarea ro[ie, intervine `n respira]ia celular\ [i `n transportul oxigenului
molecular);
¾ miofibrilele-sunt dispuse `n lungul fibrei musculare, au un diametru de
circa 1-2 µm [i spa]ii `ntre ele, de circa 0.5 µm `n care se g\se[te
sarcoplasma fluid\.
Gelul proteic al fibrilelor are structur\ semicristalin\ [i reprezint\ substan]a cu
propriet\]i contractile ce formeaz\ 60% din volumul fibrei musculare striate; concentra]ia
proteic\ a acestui gel este de 15-20%).

Proteina fibrilar\ este neomogen\ [i tocmai aceast\ neomogenitate

produce efectul optic al stria]iei. Banda A a fibrilei musculare este alc\tuit\ din
filamente groase de 100 Å, iar banda I din filamente sub]iri cu diametru de 50 Å.
Aceste dou\ tipuri de filamente reprezint\ de fapt dou\ proteine diferite:
filamentele groase sunt identice cu miozina (38% din proteinele musculare) iar
cele sub]iri sunt identice cu actina (14% din proteinele musculare). Ambele
substan]e proteice determin\ proprietatea de contrac]ie a mu[chiului [i sunt
denumite proteine contractile. Zona H a fibrilei musculare corespunde por]iunii
filamentelor de miozin\ care nu are `n dreptul ei filamente de actin\. Banda I
corespunde acelor por]iuni ale filamentelor de actin\ care nu p\trund printre
filamentele groase de miozin\.
Contrac]ia muscular\ are loc ca urmare a p\trunderii mai profunde a filamentelor
moleculare sub]iri printre filamentele moleculare mai groase ale miofibrilelor. ~n repaus sau la
mu[chiul `ntins `n mod pasiv, extremit\]ile filamentelor sub]iri de actin\ nu vin `n contact astfel
c\ spa]iul dintre acestea apare sub forma zonei H.
Contrac]ia mu[chiului se produce prin „alunecarea“ filamentelor de actin\ `n interiorul
zonei H de-a lungul filamentelor de miozin\ [i se stabilesc leg\turi temporare transversale `ntre
cele dou\ categorii de filamente. Un rol important `n mecanismul contrac]iei `l joac\ ATP-ul care
(sub form\ de s\ruri de magneziu) `mpiedic\ legarea filamentelor de actin\ [i miozin\ `ntre ele.
Aceasta este starea de repaus a mu[chiului tradus\ prin consisten]\ moale, mu[chiul putând fi
`ntins `n mod pasiv, f\r\ a opune rezisten]\, `ntre anumite limite. Ca urmare a stimul\rii nervoase
a fibrei musculare, ionii de Ca+2 pu[i `n libertate de reticulul sarcoplasmatic, m\resc brusc
activitatea ATP-azic\ a filamentelor de miozin\, astfel c\, prin sc\derea ATP-ului, se pot stabili
leg\turi transversale `ntre filamentele de actin\ [i miozin\ [i formarea actimiozinei.
Complexul confer\ mu[chiului contractat, o elasticitate m\rit\ [i o consisten]\ dur\.
Când stimularea nervoas\ a `ncetat, reticulul sarcoplasmatic ac]ioneaz\ ca o pomp\ de calciu [i
`ndep\rteaz\ ionii de calciu de pe filamente, folosind energia rezultat\ din desfacerea enzimatic\
a ATP-ului. Sc\derea concentra]iei de Ca+2 de la nivelul filamentelor, duce la inhibarea activit\]ii
enzimatice a actimiozinei. Acumularea consecutiv\ de ATP determin\ desfacerea leg\turilor
dintre actin\ [i miozin\, filamentele de actin\ se retrag din zona H iar mu[chiul intr\ `n stare de
repus. Mecanismul contrac]iei musculare este mult mai complex deoarece intervin [i alte condi]ii,
substan]e, surse de energie etc.

- 106 -
¾ Raportul dintre sarcoplasm\ [i miofibrile difer\, astfel c\, se deosebesc:
fibre musculare s\race `n sarcoplasm\, deschise la culoare din a c\ror
asocia]ie se formeaz\ mu[chii albi; `n sec]iune transversal\ prin aceste fibre
se observ\ o puncta]ie distribuit\ regulat pe suprafa]a de sec]iune produs\ de
repartizarea uniform\ a fibrelor `n sarcoplasm\;
• fibre musculare bogate `n sarcoplasm\, de culoare ro[ie `nchis\ din a c\ror
asocia]ie se formeaz\ mu[chii ro[ii. Miofibrilele sunt grupate `n fascicule
care alc\tuiesc coloanele Leydig, iar `n sec]iune transversal\ se eviden]iaz\
câmpurile Conheim separate, `ntre ele, prin sarcoplasma dispus\ sub form\
de re]ea. Aspectul ro[u al fibrelor bogate `n sarcoplasm\ se datore[te iriga]iei
abundente, con]inutului mai mare `n mioglobin\ [i sarcozomi.
Cele dou\ categorii de fibre striate se diferen]iaz\ func]ional: fibrele albe se contract\
mai rapid [i mai energic dar obosesc mai repede decât fibrele ro[ii. ~n majoritatea mu[chilor,
fibrele albe [i ro[ii se reg\sesc `mpreun\ `ntr-un raport variabil cu activitatea acestora. Acestea
nu se pot diferen]ia cu ochiul liber, `ns\ predominan]a unei categorii de fibre atrage dup\ sine o
culoare mai deschis\ sau mai `nchis\ a mu[chiului. Fibrele ro[ii sunt majoritare `n mu[chii foarte
activi [i `n cei care nu obosesc repede (de ex. mu[chii respiratori, ai globului ocular, masticatori,
ai limbii) La unele specii de mamifere, de ex. iepurele domestic, se `ntâlnesc câ]iva mu[chi
forma]i numai dintr-un singur fel de fibre, respectiv numai fibre albe `n adductorul lung [i biceps
femural [i numai fibre ro[ii `n solear [i semimembranos.

¾ nucleii din fibra muscular\ striat\ de tip scheletic sunt foarte numero[i (câteva
sute `n fiecare fibr\ muscular\), dispu[i la periferie-alipi]i de sarcolem\, au
form\ oval\ sau alungit\ ca un bastona[ [i dimensiuni variabile `ntre 5 [i 15
µm.
Fiecare mu[chi este `nvelit `ntr-un strat gros de ]esut conjunctiv denumit
epimisiu care `l desparte de mu[chii `nvecina]i.
Fiecare fibr\ muscular\ striat\ este `nvelit\ la exterior de endomisium (o
lamel\ fin\ de ]esut conjunctiv orientat spiralat ce suport\ re]eaua vascular\
capilar\ [i termina]iunile nervoase. Acestea se reunesc `mpreun\ `n fascicule mai
lungi, acoperite de o teac\ de ]esut conjunctiv bogat\ `n vase sanguine [i nervi,
denumit\ perimisium (are proprietatea de a acumula gr\sime `n cantit\]i variabile cu
rasa [i starea de `ntre]inere a animalului [i imprim\ aspectul „marmorat“ al mu[chiului
`n sec]iune).
La extremit\]ile fasciculelor musculare, fibrele musculare se sub]iaz\
treptat prin alipirea endomisium-ului [i continuarea lui direct\ cu fibrele
tendinoase (uneori, miofibrilele perforeaz\ tubul sarcolemic, pierd stria]iunile transversale [i se
transform\ `n fibre colagene).

}esutul conjunctiv [i orientarea fibrelor musculare au importan]\

func]ional\ deosebit\. Astfel, fibrele colagene din perimisiu [i endomisiu au un
traiect spiralat `n jurul fasciculelor [i a fibrelor musculare, `ntret\indu-se `n „X“.
Aceast\ dispozi]ie permite `ngro[area fibrelor musculare `n timpul contrac]iei.
}esutul conjunctiv lax al perimisiu-lui formeaz\ un strat ce permite
alunecarea fasciculelor musculare `ntre ele f\r\ frecare [i pierdere de energie.
Acela[i lucru se `ntâmpl\ [i la nivelul epimisiu-lui a c\rui structur\ lax\ [i
grosime sunt cu atât mai mari cu cât mobilitatea dintre doi mu[chi este mai mare.
Tendoanele [i aponevrozele. Inser]ia mu[chilor scheletici pe oase,
cartilaje sau alte forma]iuni se face prin intermediul ]esutului conjunctiv de la
extremitatea por]iunii c\rnoase a unui mu[chi. Acesta se dispune fie sub form\ de
cordoane-la mu[chii fusiformi [i pena]i denumite tendoane fie sub form\ de foi
sub]iri [i largi-la mu[chii la]i denumite aponevroze.
Tendoanele [i aponevrozele sunt dispozitivele pasive ale mu[chilor ce transmit for]a de
contrac]ie la razele osoase pe care sunt prinse. Fibrele tendinoase sunt mult mai fine decât fibrele
musculare, ceea ce face ca tendonul s\ fie mai sub]ire decât mu[chiul c\ruia apar]ine. La mu[chii

- 107 -
poligastrici, bur]ile sunt legate (`ntre ele) prin fibre tendinoase dispuse `n ,,zig-zag“ (se formeaz\
intersec]ii tendinoase). Sunt formate din fibre colagene dispuse paralel reunite `n fascicule.
}esutul conjunctiv lax care une[te fasciculele tendinoase [i fibrele colagene, `ntre ele, are o
dispozi]ie asem\n\toare cu cea din por]iunea c\rnoas\ a mu[chiului. Fibrele tendinoase sunt
dispuse `n direc]ia trac]iunii exercitate de c\tre mu[chi. Au traiect paralel cu mu[chiul `n
tendoanele scurte [i spiralat `n tendoanele lungi [i descriu spire largi care mic[oreaz\
posibilit\]ile de disociere m\rind rezisten]a fa]\ de for]ele de torsiune. ~n structura fibrelor
tendinoase intr\ fibre colagene ondulate, paralele [i strâns unite `ntre ele care determin\ o
rezisten]\ foarte mare a tendonului la trac]iune. Fasciculele tendinoase de la extremit\]ile
fasciculelor musculare se asociaz\ [i formeaz\ tendonul mu[chiului care este `nvelit la exterior
de epitendon de la care pleac\ lame conjunctive `nspre interiorul tendonului, printre fasciculele
tendinoase formând peritendonul. Fibrele tendinoase din cadrul fasciculelor sunt separate, `ntre
ele, prin endotendon `n care se g\sesc celulele tendinoase.
Aponevrozele sunt tendoane l\]ite `n care fibrele colagene sunt dispuse `n mai multe
planuri orientate pe direc]ia liniilor de for]\ servind pentru inser]ia mu[chilor la]i.

Vasele sanguine. Mu[chii au un metabolism ridicat [i, `n consecin]\, sunt

vasculariza]i din abunden]\. Fiecare mu[chi are un sistem vascular propriu [i
aproape `nchis, neexistând decât foarte pu]ine leg\turi cu forma]iunile `nvecinate.
Arterele p\trund `n interiorul mu[chiului prin anumite locuri, se ramific\
`n re]ele arteriale fine care se anastomozeaz\. Arteriolele terminale ale
mu[chiului (care `ns\ nu se anastomozeaz\) au un traiect perpendicular pe direc]ia
fasciculelor musculare. Capilarele arteriale sunt dispuse `n endomisiu, au un
traiect paralel cu al fibrelor musculare, astfel c\, fiecare fibr\ muscular\ este
`nso]it\ de mai multe capilare.
Venele `nso]esc arterele, sunt prev\zute cu valvule [i au rolul de a drena
sângele din mu[chi datorit\ contrac]iilor musculare `n timpul c\rora sângele este
expulzat `n vene cu capacitate mai mare.
Vasele limfatice ale mu[chilor `nso]esc arterele [i formeaz\ re]ele
capilare `n jurul fibrelor musculare.
Por]iunea c\rnoas\ a mu[chilor este bogat vascularizat\. ~n schimb, tendoanele [i
aponevrozele sunt slab irigate. Fracturile de tendon se vindec\ mai greu decât fracturile osoase [i
rupturile musculare datorit\ slabei irig\ri sanguine.

Nervii. Mu[chiul `mpreun\ cu sistemul nervos formeaz\ o unitate

func]ional\. Activitatea muscular\ este coordonat\ de sistemul nervos prin stimuli
eferen]i [i aferen]i. Nervii `nso]esc vasele sanguine [i se ramific\ `n mu[chi, astfel
c\, fiecare fibr\ muscular\ beneficiaz\ de o tripl\ inerva]ie:
¾ motorie-fibrele motorii transmit impulsuri intermitente de la sistemul nervos
central care comand\ contrac]ia. Pericarionul neuronului este situat `n cornul
ventral al m\duvei spin\rii iar axonul s\u (se ramific\ `n mu[chi pentru a
inerva mai multe fibre musculare) formând `mpreun\ o plac\ motorie;
¾ senzitiv\-fibrele senzitive conduc impulsuri proprioceptive de la mu[chi [i
tendoane spre sistemul nervos central care controleaz\ `n permanen]\ starea de
contrac]ie (a mu[chiului) [i de tensiune (a tendonului) adaptând impulsurile
motorii transmise la starea actual\ a mu[chiului, `n func]ie de necesit\]i.
Astfel, se realizeaz\ un dispozitiv de reglare automat\ a contrac]iei musculare.
Termina]iile senzitive sunt reprezentate de:
♦ corpusculii Golgi-se g\sesc la nivelul zonei de tranzi]ie, `ntre por]iunea c\rnoas\ a
mu[chiului [i tendon, au aspectul unor dilata]ii fusiforme produse de ramifica]ia
fibrelor nervoase senzitive `n acest loc, se termin\ cu ,,umfl\turi m\ciucate“, [i sunt
`nconjurate de ]esut conjunctiv. Au rolul de a `nregistra [i transmite informa]ii la
sistemul nervos central despre gradului de tensiune existent `n mu[chi [i tendon;
♦ „fusurile musculare“-sunt reprezentate de fasciculele sub]iri de fibre musculare din
centrul mu[chiului care p\streaz\ anumite caracteristici ale fibrelor musculare
embrionare. Sunt `nconjurate de ramifica]ii ale fibrelor nervoase senzitive, au traiect
spiralat [i sunt terminate „`n buchet“. Au rolul de a informa sistemul nervos central
despre gradul de scurtare a mu[chiului contractat.
¾ vegetativ\-fibrele vegetative transmit incontinuu impulsuri de la sistemul
nervos central la sarcolema mu[chiului, conferindu-i un tonus propriu.

- 108 -
 Forma mu[chilor este variat\ [i dependent\ de num\rul [i aranjamentul
fibrelor musculare fa]\ de direc]ia tendonului, pozi]ia [i rolul mu[chilor `n corp.
La membre se `ntâlnesc, `n general, mu[chi lungi [i fusiformi la care,
capul [i coada se sub]iaz\ treptat [i se continu\ cu câte un tendon. Burta
reprezint\ por]iunea cea mai groas\ a mu[chiului [i este alc\tuit\ din fibre
paralele cu direc]ia `n care se execut\ trac]iunea. Când sunt mai mul]i mu[chi
fusiformi `nveli]i de o teac\ fibroas\ comun\, burta devenind prismatic\.
Pe laturile trunchiului de `ntâlnesc mu[chi la]i forma]i din fibre paralele
cu tendonul de trac]iune.
Un mu[chi lat este format din fibre paralele sau aproape paralele cu direc]ia de
trac]iune, are un aspect sub]ire [i se `ntinde pe suprafe]e mari. La extremit\]i, se continu\, printr-
o aponevroz\ (o forma]iune fibroas\ sub]ire [i larg\ ce reprezint\ un tendon l\]it-de ex. mu[chii
abdominali ventrali).
Mu[chii pena]i sunt forma]i din fascicule musculare scurte care converg simetric,
succesiv [i oblic fa]\ de direc]ia de trac]iune a mu[chiului. Tendonul pe care se prind fibrele
musculare oblice se continu\ [i `n dreptul por]iunii c\rnoase a mu[chiului.

Dup\ pozi]ia tendonului fa]\ de por]iunea c\rnoas\ se disting mu[chi:

™ unipena]i-tendonul acestora se `ntinde de-a lungul uneia dintre marginile
mu[chiului;
™ bipena]i-tendonul p\trunde `n por]iunea c\rnoas\ a mu[chiului, astfel `ncât,
fibrele musculare se prind pe mu[chi `n ambele p\r]i;
™ multipena]i-sunt forma]i din mai mule tendoane care converg spre un tendon
comun, dup\ ce a primit inser]ia fibrelor musculare oblice;
™ flabeliformi-au fibrele musculare dispuse radiar ca un évantail `n zona
tendonului;
™ poligastrici-sunt forma]i din mai multe por]iuni musculare unite prin
forma]iunile tendinoase corespunz\toare;
™ semipena]i-sunt forma]i din fascicule musculare scurte dispuse numai de o
parte a axului principal a tendonului.

mu[chi penat mu[chi semipenat mu[chi flabeliform

mu[chi biventer mu[chi fusiform

Fig. 4.20 Conforma]ia mu[chilor

- 109 -
 Dup\ form\, mu[chii stria]i sunt de 3 categorii:
™ lungi-au un ax principal de contrac]ie cu aspect de fus [i sunt alc\tui]i din cap
(simplu sau divizat-biceps, triceps, cvadriceps), corp (sau burt\) [i coad\;
™ membrano[i (sau la]i)-au 2 axe de contrac]ie, aspect de évantail [i form\
triunghiular\, dreptunghiular\ sau patrulater\;
™ scur]i-au 3 axe de contrac]ie [i sunt dispu[i `n jurul articula]iilor.
Mu[chii sunt `n raport de axul median al corpului sau `nvelitorile fibroase:
¾ simetrici (sau pari);
¾ impari-dispu[i `n planul median (diafragm);
¾ superficiali (sub piele) (pielo[i);
¾ profunzi (sau subaponevrotici).

Propriet\]ile fundamentale ale mu[chilor sunt contractilitatea,

excitabilitatea, extensibilitatea [i elasticitatea. Se asigur\ astfel mi[carea razelor
osoase `n jurul articula]iilor [i mi[carea organismului `ntreg `n spa]iu datorit\
contrac]iei unor grupe musculare coordonate de sistemul nervos.
Mu[chii situa]i `n interiorul unghiului articular dintre 2 raze osoase, prin
contrac]ie, vor produce `nchiderea unghiului (sau flexia) fiind denumi]i flexori.
Mu[chii situa]i `n afara unghiului articular dintre 2 raze osoase, prin
contrac]ie, vor produce deschiderea [i m\rirea unghiului (sau extensia) fiind
denumi]i extensori.
Dup\ mi[c\rile pe care le imprim\ articula]iilor [i pieselor osoase pe care
se inser\, se disting mu[chi: flexori; extensori; adductori (apropie membrele de
planul median); abductori (`ndep\rteaz\ membrele de planul median); rotatori
(imprim\ prin contrac]ie, o mi[care de rota]ie piesei osoase); pronatori (lucrând
pe articula]ii pivotante, imprim\ mi[c\ri specifice de prona]ie regiunii
antebrahiale [i rota]ia antebra]ului, astel `ncât, orientat\ cu fa]a `n jos sau spre
spate, radiul [i ulna s\ apar\ `ncruci[ate); supinatori (imprim\ mi[c\ri specifice de
supina]ie regiunii antebrahiale [i rota]ia antebra]ului, astfel `ncât mâna s\ fie cu
fa]a `n sus sau `nainte, iar radiusul [i ulna s\ fie paralele); ridic\tori (sau levatori);
coborâtori (sau depresori); retractori; protractori; dilatatori; tensori; propulsori
(desprinderea membrului posterior de pe sol sau biped posterior); cabratori
(desprinderea membrului anterior de pe sol [i ridicarea trenului anterior de pe sol
sau biped anterior); sfincteri (`nchid sau deschid un orificiu: de ex. mu[chiul
sfincter anal [i/sau piloric); articulari (ata[a]i capsulei articulare) etc.
Activitatea mu[chiului este determinat\ de num\rul unit\]ilor motorii care
func]ioneaz\ la un moment dat. Precizia mi[c\rii (determinat\ de contra]ia unui mu[chi)
este direct propor]ional\ cu num\rul unit\]ilor motorii ale acestuia [i invers
propor]ional\ cu num\rul de fibre musculare din fiecare unitate motorie. O fibr\
muscular\ se contract\ `ntotdeauna cu for]a maxim\ de care dispune [i se scurteaz\ cu
aproape jum\tate din lungimea sa. Cu toate acestea mu[chiul, `n totalitate, nu are
niciodat\ posibilitatea de a se scurta la jum\tatea lungimii sale. ~n general, mu[chii la]i
se scurteaz\ mai mult decât mu[chii extremit\]ilor.
Mu[chii se g\sesc `n repaus `ntr-o anumit\ stare de contrac]ie `ntre]inut\ de o
excita]ie reflex\ permanent\ generat\ de fibrele nervoase vegetative (ortosimpatice)
care constituie tonusul muscular. Datorit\ acestuia, un mu[chi este `ntotdeauna preg\tit
pentru a intra, `n ac]iunea din timpul mi[c\rilor.
Un mu[chi poate ie[i din starea de repaus fie printr-o `ntindere pasiv\, fie printr-
o scurtare activ\, a[a cum se `ntâmpl\ `n timpul mi[c\rilor. Deoarece un mu[chi nu se
poate lungi singur, `ntinderea se produce fie datorit\ greut\]ii forma]iunii pe care se
inser\, fie prin contrac]ia unui alt mu[chi cu rol opus, `n ambele cazuri `ns\, tensiunea
sa trebuie s\ scad\, [i invers: când un mu[chi se scurteaz\, datorit\ contrac]iei,
tensiunea sa cre[te. Orice mi[care, oricât de simpl\ ar fi, este rezultanta contrac]iilor
mai multor mu[chi.
♦ Mi[carea caracteristic\ din cadrul unei articula]ii este ini]iat\ de unul sau mai
mul]i mu[chi agoni[ti.

- 110 -
 4.3.6 Delimitarea principalelor grupe musculare pe animalul viu
Mu[chii capului:
¾ orbiculari ai buzelor [i ochilor-sunt mu[chi circulari [i au ca punct de reper o
band\ lat\ de 2-3 cm `n jurul orificiilor orbitare [i bucal;
¾ buccinator-are ca punct de reper o band\ lat\ de 10 cm `ntre comisura buzelor
[i marginea oral\ a maseterului;
¾ canin-are ca punct de reper un triunghi cu vârful irientat caudal `ntre aripa
extern\ a n\rii [i spina maxilar\;
¾ ridic\tor al buzei superioare-are ca punct de reper un triunghi `ngust cu
vârful rostral situat `ntre vârful nasului [i pleoapa inferioar\;
¾ coborâtor al buzei inferioare-are ca punct de reper o band\ de 2 cm sub
bordura ventral\ a mu[chiului buccinator;
¾ maseter-are ca puncte de reper toat\ creasta facial\, marginea recurbat\ a
mandibulei [i incizura vascular\ a acesteia;
¾ temporal-are ca punct de reper fosa temporal\.
Mu[chii gâtului:
¾ trapez cervical-are form\ triunghiular\, este plasat `n partea dorsal\ a gâtului
[i are ca puncte de reper spina scapular\ [i mijlocul corzii ligamentului
cervical;
¾ romboid cervical-apare ca un triunghi `ngust situat `ntre unghiul cranial al
spetei [i coarda ligamentului cervical pân\ `n treimea superioar\;
¾ din]at ventral cervical-are form\ triunghiular\ [i ca puncte de reper unghiul
cranial al spetei [i mijlocul apofizelor transverse cervicale;
¾ cleido-cefalic (cleido-mastoidian [i cleido-transvers la cal)-are aspectul unei
benzi late de 15-20 cm plasat\ dorsal de jgheabul jugular [i puncte de reper
articula]ia um\rului, jgheabul jugular [i baza urechii;
¾ splenius-are ca puncte de reper baza urechii, coarda ligamentului cervical,
[an]ul prescapular [i apofizele transverse cervicale;
¾ sterno-mandibular-are ca puncte de reper jgheabul jugular, unghiul ramurei
recurbate a mandibulei [i apendicele traheal al sternului.
Mu[chii trunchiului:
¾ pectoral descendent-are aspect fusiform [i formeaz\ pieptul (la cal) [i puncte
de reper: apendicele traheal, [an]ul pectoral lateral [i interpectoral;
¾ pectoral transvers-are ca puncte de reper dou\ linii perpendiculare la stern, de
la marginea cranial\ [i caudal\ a antebra]ului;
¾ marele lat dorsal-este plasat pe fa]a lateral\ a toracelui [i are ca puncte de
reper tuberozitatea deltoid\ (un lat de palm\ sub articula]ia um\rului), unghiul
[oldului [i apofizele spinoase pân\ la vârful greb\nului;
¾ din]at ventral toracal-are ca puncte de reper unghiul caudal al spetei [i coasta
a VIII-a, intersectat\ cu o linie orizontal\ dus\ din articula]ia um\rului;
¾ ileo-spinal-este cel mai lung [i gros mu[chi al regiunii situat `n jgheabul
vertebro-costal [i are ca puncte de reper unghiul [oldului, apofizele transverse
lombare, tuberozitatea spinei scapulare [i linia spin\rii-`n vârful apofizelor
spinoase toracale [i lombare.
Mu[chii membrului toracic:
¾ supraspinos [i infraspinos [i au ca puncte de reper marginea cranial\ a spetei,
spina scapular\ [i marginea caudal\ a spetei;
¾ triceps brahial-este un mu[chi puternic de form\ triunghiular\ ce are ca
puncte de reper unghiul caudal al spetei, olecranul (linia tricipital\) [i
articula]ia um\rului;

- 123 -
¾ biceps brahial-este plasat pe fa]a cranial\ a humerusului [i are ca puncte de
reper articula]ia um\rului [i pliul cotului;
¾ extensor carpo-radial, extensor digital comun [i digital lateral-sunt plasa]i
cranial antebra]ului succesiv `ntre [an]urile: cranio-medial, cranio-lateral [i
caudo-lateral ale antebra]ului;
¾ extensor carpo-ulnar-are ca puncte de reper [an]ul caudo-lateral [i linia
olecran-pisiform;
¾ flexorii carpo-ulnar [i carpo-radial-sunt plasa]i `n partea caudo-medial\ a
antebra]ului [i are ca puncte de reper: [an]ul caudo-medial [i linia olecran-
pisiform.
Mu[chii membrului pelvin:
¾ gluteu mediu-se dispune `n planul `nclinat al crupei [i are ca puncte de reper:
articula]ia coxo-femural\, unghiul crupei [i al [oldului; la cal, dep\[e[te
unghiul crupei pân\ aproape de ultima coast\;
¾ gluteu superficial-are forma literei „V“ [i ocup\ partea caudal\ a mu[chiului
gluteu mediu (la rumeg\toare fuzioneaz\ cu mu[chiul biceps femural);
¾ biceps femural-este alungit, lat, se `ntinde din regiunea crupei pân\ la baza
corzii jaretului [i are ca puncte de reper baza corzii jaretului, patela, articula]ia
coxo-femural\ [i spina sacral\;
¾ semitendinos-este plasat `n partea caudo-lateral\ a crupei [i are ca puncte de
reper baza cozii, punctul fesei [i baza corzii jaretului;
¾ semimembranos-este situat `n planul caudal al precedentului [i are ca puncte
de reper punctul fesei [i fa]a medial\ a articula]iei grasetului;
¾ gra]ios-este plasat pe fa]a medial\ a coapsei;
¾ extensor lung al piciorului-formeaz\ conturul regiunii craniale a gambei [i
are ca puncte de reper [an]urile cranio-medial [i cranio-lateral al gambei;
¾ flexor profund al piciorului-are ca puncte de reper [an]urile intermedio-
lateral [i caudo-lateral al gambei.

4.4 Regiunile corporale la animalele domestice

Suprafa]a corpului unui animal este `mp\r]it\ `n regiuni a c\ror conforma]ie [i
delimitare variaz\ `n func]ie de specie. Fiecare regiune corporal\ este definit\ printr-o baz\
anatomic\ caracteristic\. Delimitarea regiunilor corporale se face cu ajutorul unor repere
morfologice (reprezentate de depresiuni [i/sau proeminen]e pe suprafa]a corpului) [i
conven]ionale (reprezentate de liniile ce unesc 2 repere naturale). Reperele morfologice sunt
vizibile sau pot fi palpate transcutanat.
Cunoa[terea regiunilor corporale [i delimitarea lor pe animalul viu faciliteaz\
executarea unor examene clinice, realizarea interven]iilor chirurgicale [i a disec]iilor.

4.4.1 Delimitarea regiunilor corporale

4.4.1.1 Regiunile capului
Regiunile capului sunt:
¾ frontal\-are ca baz\ anatomic\ oasele frontale. Limita anterioar\ corespunde
unei linii ce une[te comisurile mediale ale pleoapelor [i, `n planul latero-
aboral, are raporturi cu regiunile orbital\ [i perieto-temporal\;
¾ temporal\-este dispus\ lateral de precedenta [i are ca baz\ anatomic\
mu[chiul temporal. La cal, `n jum\tatea ei anterioar\, se g\se[te regiunea
,,solni]ei“;
¾ auricular\ (sau a urechii)-este situat\ `napoia regiunii temporale [i are ca
baz\ anatomic\ urechea extern\ (forma, m\rimea [i pozi]ia acesteia variaz\ `n
func]ie de specie, ras\ [i individ);
¾ dorsal\ a nasului-are ca baz\ anatomic\ oasele nazale [i, `n planul lateral, se
`ntinde pân\ la o linie care une[te unghiurile mediale ale pleoapelor cu n\rile;

- 124 -
¾ lateral\ a nasului (sau maxilar\)-flancheaz\, `n planul lateral, regiunea
precedent\ pân\ la o linie care une[te spina facial\ cu comisura inferioar\ a
n\rilor. ~n planul anterior acesteia se g\sesc regiunile n\rilor [i a vârfului
nasului. La bovine, la acest nivel se formeaz\ zona epidermic\ a botului (sau
oglinda) care une[te buza superioar\ cu n\rile;
¾ gura-cuprinde fanta bucal\ [i regiunea buzelor-superioar\ [i inferioar\;
¾ mo]ul b\rbiei-este caracteristic\ calului. La capr\, `n aceast\ regiune, se afl\
,,barba“;
¾ orbital\-cuprinde regiunea pleoapelor-superioar\ [i inferioar\;
¾ zigomatic\-corespunde arcadei zigomatice;
¾ maseteric\-are ca baz\ anatomic\ mu[chiul maseter; marginea caudal\ vine
`n contact cu regiunea parotidian\;
¾ bucal\-este plasat\ `ntre comisura buzelor [i mu[chiul maseter [i are ca baz\
anatomic\ mu[chiul buccinator;
¾ mandibular\-are ca baz\ anatomic\ ramurile orizontale ale mandibulei;
¾ intermandibular\ (sau a gana[elor)-reprezint\ depresiunea dintre corpurile
mandibulei;
¾ ceafa-are ca baz\ anatomic\ articula]ia occipito-atloidian\ [i inser]ia
ligamentului cervical;
¾ parotidian\-are ca baz\ anatomic\ glanda salivar\ parotid\.

4.4.1.2 Regiunile gâtului

La cal [i rumeg\toare, gâtul este aplatizat mult `n sens lateral. La suine [i
carnivore este aproape cilindric [i delimitat de cap-prin regiunile parotidian\ [i a
cefei [i caudal-de [an]ul prescapular. Regiunile gâtului sunt:
¾ dorsal\-se `ntinde de la ceaf\ pân\ la greb\n.
¾ lateral\-este situat\ sub precedenta [i plan dorsal fa]\ de jgheabul jugular;
¾ ventral\-este situat\ `ntre cele dou\ jgheaburi jugulare simetrice;
¾ traheal\-corespunde marginii ventrale a gâtului [i se `ntinde cranial pân\ la laringe.

4.4.1.3 Regiunile trunchiului

Trunchiul este sub`mp\r]it `n regiunile:
¾ toracelui [i abdomenului-legate printr-o regiune comun\;
¾ spin\rii-continuat\ caudal cu regiunile crupei [i a cozii.
♦ Toracele este reprezentat de regiunile:
¾ piept-este situat\ cranial, `ntre articula]iile umerilor [i are ca baz\ anatomic\
mu[chii pectorali;
¾ stern-este plasat `n partea ventral\ a toracelui, `ntre cele dou\ membre
toracale; `n planul lateral este delimitat\ de regiunile axilare [i caudal de
regiunea xifoidian\ (sau ,,a chingii“ la cal);
¾ spat\-are ca baz\ anatomic\ spata, este delimitat\, dorsal, de regiunea
greb\nului, cranial-de [an]ul prescapular [i caudal-de [an]ul tricipital;
¾ costal\-este situat\ caudal de precedenta [i are ca baz\ anatomic\ coastele;
limita dorsal\ este marcat\ de linia spin\rii care une[te tuberozitatea spetei cu
unghiul [oldului; `n planul ventro-caudal se `nvecineaz\ cu regiunea
hipocondrului;
¾ greb\n-este situat `ntre cele dou\ regiuni scapulare, reprezint\ punctul cel mai
`nalt al trunchiului, are ca baz\ anatomic\ apofizele spinoase ale vertebrelor
toracale II-X (la cal) [i II-VII (la bou) [i este utilizat\ ca punct de reper pentru
m\surarea `n\l]imii;
¾ spinare-este delimitat\ `n planul lateral de linia spin\rii, cranial de greb\n [i
caudal de [ale;
¾ [ale (sau lombar\)-are ca baz\ anatomic\ vertebrele lombare, este limitat\
caudal de regiunea crupei [i, `n planul lateral, linia spin\rii o desparte de
regiunea flancului;

- 125 -
¾ crup\-este limitat\ lateral de o linie ce une[te [oldul cu punctul fesei-caudal
de baza cozii [i cranial-de regiunea [alelor. Are aspectul a dou\ pante
reprezentate de regiunile gluteene [i o culme central\ reprezentat\ de regiunea
sacral\;
¾ [old-are ca baz\ anatomic\ tuberozitatea coxal\;
¾ punctul fesei-are ca baz\ anatomic\ tuberozitatea ischiatic\.
♦ Abdomenul este `ntins, mai dificil de delimitat [i `mp\r]it `n 3 segmente:
¾ cranial-este reprezentat de regiunile hipocondric\ [i xifoidian\ (sau ,,a
chingii“) [i se `nvecineaz\ cu regiunile costal\ [i sternal\;
¾ mijlociu-este format din:
- flanc-este `ngust-la cal, larg-la bovine [i alungit-la carnivore. Este
sub`mp\r]it `n 3 regiuni:
¾ golul flancului-situat sub linia spin\rii;
¾ coarda flancului-reprezentat\ de un relief alungit [i oblic `ntre unghiul [oldului
[i ultima coast\;
¾ panta (sau ,,te[itura flancului“)-plasat\ ventral de precedenta [i se `ntinde pân\
la regiunea ombilical\.
Baza anatomic\ a regiunilor sunt aponevrozele mu[chilor oblici [i transvers al abdomenului.
-regiunea ombilical\ este cuprins\ `n jurul cicatricii ombilicale. La
scroaf\, c\]ea [i pisic\, `n aceast\ regiune se g\sesc mamelele
abdominale.
¾ caudal-este reprezentat de regiunile:
¾ prepu]ial\;
¾ inghinal\-este simetric\; la acest nivel, la mascul se g\sesc pungile testiculare [i
la femel\-mamelele inghinale;
¾ perineal\-este situat\ `ntre cele dou\ coapse [i se `ntinde de la anus pân\ `n
regiunea scrotal\-la mascul [i de la anus pân\ la baza mamelei-la femel\. La
femele, regiunea perineal\ propriu-zis\ este foarte scurt\ [i separ\ anusul de
vulv\. De la comisura inferioar\ a vulvei [i pân\ la baza mamelei se `ntinde
regiunea supramamar\.

4.4.1.4 Regiunile membrelor anterioare

La animalele domestice, regiunile extremit\]ii superioare a membrului
sunt ata[ate de trunchi prin regiunile spetei, um\rului [i bra]ului. Aceasta face
ca extremitatea liber\ a membrului s\ `nceap\ odat\ cu regiunea antebra]ului.
Numai la câine [i iepure, regiunea cotului este independent\ de trunchi, f\când
parte din extremitatea liber\ a membrului.
¾ Regiunea cotului are ca baz\ anatomic\ articula]ia humero-radio-ulnar\ [i
caudal, se continu\ cu regiunea olecranului.
¾ Regiunea antebra]ului are ca baz\ anatomic\ oasele radius [i uln\. Pe fa]a
medial\ a regiunii se palpeaz\ radiusul [i ,,castana“ (la cal).
¾ Regiunea carpului (este denumit\ impropriu a genunchiului la animalele de
talie mare) este omoloag\ pumnului de la om [i are ca baz\ anatomic\
articula]ia antebrahio-carpo-metacarpian\.
¾ Regiunea fluierului are ca baz\ anatomic\ oasele metacarpiene (sau
metatarsiene-la membrele pelvine). Caudal de aceasta se deta[eaz\ regiunea
tendoanelor.
¾ Regiunea buletului are ca baz\ anatomic\ articula]ia metacarpo-sesamo-
falangian\. La cal, pe fa]a palmar\ se g\se[te ,,pintenul“ [i, la rumeg\toare,
dou\ ongloane rudimentare.
¾ Regiunea chi[i]ei are ca baz\ anatomic\ falanga proximal\. La rumeg\toarele
mici, `n spa]iul interdigital se afl\ ,,sinusul interdigital“.
¾ Regiunea coroanei este proeminent\ deasupra copitei sau a onglonului; baza
anatomic\ este articula]ia interfalangian\ prim\ dintre falanga proximal\ [i
cea mijlocie.
¾ Regiunea copitei (sau a onglonului) este reprezentat\ de cutia de corn a
copitei [i are ca baz\ anatomic\ falanga distal\.

- 126 -
 4.4.1.5 Regiunile membrelor pelvine

Segmentul proximal al membrelor pelvine este reprezentat de regiunile

crupei, [oldului [i punctul fesei ce apar]in trunchiului.
¾ Regiunea articula]iei [oldului (sau coxo-femural\) are ca baz\ anatomic\
articula]ia omonim\.
¾ Regiunea coapsei are ca baz\ anatomic\ femurul (`nconjurat de mase
musculare deosebit de dezvoltate), regiunea caudal\ a coapsei (denumit\
impropriu fes\) [i regiunea medial\ a acesteia (denumit\ platul coapsei).
¾ Regiunea genunchiului (sau a grasetului la cal [i bou) are ca baz\ anatomic\
articula]ia femuro-tibio-rotulian\. ~n partea cranial\ a acesteia proemin\
regiunea rotulian\. ~n planul cranial, un pliu cutanat delimiteaz\ ,,pliul
grasetului“ [i, `n plan caudal, la extremitatea superioar\ a corzii jaretului, se
formeaz\ ,,pliul fesei“.
¾ Regiunea gambei are ca baz\ anatomic\ oasele tibia [i fibula. Cele patru fe]e
ale gambei pot fi considerate regiuni de sine st\t\toare. ~n partea caudal\ apare
regiunea corzii jaretului.
¾ Regiunea jaretului are ca baz\ anatomic\ articula]ia tibio-tarso-metatarsian\.
Este una dintre cele mai solicitate articula]ii `n timpul ridic\rii [i culc\rii
animalelor de pe pardoselile dure sau `n timpul trac]iunii. Din aceast\ cauz\,
afec]iunile osteo-articulare [i tendinoase ale jaretului sunt extrem de frecvente.
¾ Regiunile fluierului, buletului, chi[i]ei, coroanei [i copitei sunt
asem\n\toare membrului toracic.

4.4.2 Regiunile de m\cel\rie la porc [i vac\

¾ filetul-este reprezentat de o mas\ muscular\ fin\ format\ din mu[chii psoa[i:
mare [i mic, iliac [i p\tratul lombelor;
¾ spata-include regiunea antebra]ului; se `mparte `n spata lat\ (sau partea din
fa]\ a spetei) [i spata groas\ (sau din spate) alc\tuit\ din mu[chii: triceps
brahial, deltoid [i marele rotund;
¾ rasol din fa]\-cuprinde regiunea antebra]ului;
¾ ceafa-`ncepe din regiunea greb\nului [i se `ntinde de la osul coccigian,
ventral-pân\ la jgheabul jugular fiind format\ din musculatura dorsal\ a
gâtului;
¾ cap de piept-cuprinde regiunea ventral\ a gâtului, pectoral\ [i sternal\
`mpreun\ cu musculatura regiunii;
¾ piept-cuprinde regiunea xifoidian\, hipocondral\ [i par]ial, musculatura
abdominal\;
¾ fleica (sau burta)-cuprinde musculatura abdominal\ inferioar\;
¾ cotletul-include regiunea spin\rii cu musculatura din jgheabul costo-vertebral;
¾ cotletul filet-cuprinde musculatura din regiunea dorsal\ a [alelor;
¾ pulpa-cuprinde regiunile crupei [i coapsei; se sub`mparte `n partea de sus a
pulpei (sau ,,[oldul“); partea anterioar\ a pulpei (sau ,,nuca“); partea extern\ a
pulpei (sau ,,capacul de sus“) [i partea medial\ (sau ,,capacul de jos“);
¾ rasolul din spate-cuprinde regiunea gambei [i a jaretului;
¾ capul-cuprinde capul osos cu musculatura pieloas\ [i masticatorie;
¾ gu[a-cuprinde o parte din mandibul\ [i musculatura spa]iului intermandibular.

URMEAZ| PLAN{ELE 27 {I 28

- 127 -
 5.1.1.2 Encefalul

Encefalul este ad\postit `n cavitatea cranian\. Aspectul [i m\rimea sunt,

`n general, asem\n\toare cavit\]ii `n care este ad\postit. ~n seria animal\ [i la
speciile domestice, encefalul are greutate [i dimensiunile variabile (tab 5.1).
Tabelul 5.1
Greutatea [i dimensiunile encefalului la diferite specii de mamifere

% din greutatea
Specia Greutatea encefalului (g) Dimensiuni* (mm)
animalului adult
Cal 600-700
Vac\ 410-500
Oaie 120-130
Porc 96-160
Câine 40-120
Pisic\ 27-32
Iepure 8-12 0.6-1.0 30/26/19
{obolan 2.4-2.8 0.9-1.0 -/-/0.7-2.0
{oarece 0.27 - 20-25/11-13/13-16
Cobai 2.8-3.2
Dihor masculi 4.23/kg greutate vie
femele 5.03/kg greutate vie
G\in\ 4-5
Gâsc\ 6-8
*) dimensiuni de lungime, l\]ime [i `n\l]ime

Greutatea relativ\ a encefalului, raportat\ la greutate corporal\ vie este, `n

general, mai mare la animalele mici. Encefalul este format din 5 por]iuni principale
(prezentate `n sens caudo-oral):
♦ miencefalul format din:
♦ bulbul rahidian (sau m\duva prelungit\);
♦ v\lul medular caudal;
♦ pedunculii cerebelo[i posteriori;
♦ metencefalul format din:
♦ puntea lui Varoli (sau protuberan]a inelar\);
♦ cerebelul (sau creierul mic);
♦ pedunculii cerebelo[i anteriori;
♦ mezencefalul format din:
♦ pedunculii cerebrali;
♦ tegumentul (sau calota);
♦ tuberculii cvadrigemeni
♦ diencefalul (sau creierul intermediar) este alc\tuit din 4 forma]iuni:
♦ hipotalamus
♦ chiasma optic\;
♦ tracturile optice;
♦ tuberculul cenu[iu;
♦ infundibulul (por]iunea proximal\ a neurohipofizei);
♦ hipofiza;
♦ corpul mamilar;
♦ talamus (sau straturile optice);
♦ epitalamus
♦ epifiz\ (corpul pineal);
♦ habenulele epifizei;
♦ nucleii habenulari;
♦ tuberculul habenulei;
♦ comisura habenular\
♦ comisura caudal\ epitalamic\;
♦ metatalamus-include corpii genicula]i lateral [i medial;

- 133 -
♦ telencefalul format din:
♦ 2 emisfere cerebrale
♦ telencefalul mijlociu
♦ partea rostral\ a ventriculului III
♦ orificiul Monro

Mielencefalul este alc\tuit din bulbul rahidian, v\lul medular caudal [i

pedunculii cerebelo[i posteriori. Se dispune `n continuarea m\duvei spin\rii, pe fa]a
endocranian\ a procesului bazilar al occipitalului. Este o forma]iune nervoas\ cu aspect
tronconic u[or aplatizat\ dorso-ventral, oferind pentru studiu o baz\, un vârf, 2 fe]e [i 2
margini laterale.
Baza este orientat\ oral [i delimitat\ de puntea lui Varoli, prin [an]ul
bulbo-pontin, dispus ventral.
Vârful se dispune caudal, se continu\ cu m\duva spin\rii de la nivelul
unui plan transversal ce trece `naintea r\d\cinilor aparente ale primei perechi de
nervi cervicali.
Fa]a ventral\ este mai larg\ la extremitatea oral\, u[or convex\ `n ambele
sensuri [i str\b\tut\ de un [an] median ventral. De o parte [i de alta a fisurii se
afl\ 2 coloane de substan]\ alb\ denumite piramide bulbare-dispuse `n
continuarea coloanelor ventrale ale m\duvei. ~n planul lateral, piramidele bulbare
sunt delimitate de [an]urile laterale ventrale `n care `[i au originea aparent\,
perechile VI [i XII de nervi cranieni.
Lateral de baza piramidelor bulbare [i caudal de puntea lui Varoli, se afl\
corpul trapezoid, format dintr-o redus\ bandelet\ transversal\ care se
prelunge[te cu originea aparent\ a perechilor VII [i VIII de nervi cranieni.
Pe laturile bulbului, de o parte [i de alta, se afl\ [an]ul lateral dorsal unde
`[i au originea aparent\ perechile IX, X [i XI de nervi cranieni. ~ntre [an] [i
piramidele bulbare, caudal de corpul trapezoid apare o eminen]\ rotunjit\ [i pu]in
reliefat\ denumit\ tuberculul facial. Lateral de acesta se afl\ un mic tubercul
acustic (situat la originea aparent\ a perechii a VIII-a de nervi cranieni).
Fa]a dorsal\ este acoperit\ de cerebel [i particip\ la formarea trigonului
bulbar al fosei romboide. Fisura median\ dorsal\ ajunge pân\ aproape de
jum\tatea bulbului unde cordoanele dorsale diverg [i canalul ependimar se dilat\,
devenind superficial [i formeaz\ ventriculul al IV-lea. Cele 2 fascicule dorsale se
termin\ prin 2 tuberculi-pentru nucleul gracilis (medial) [i nucleul cuneiform
(lateral)-de la care pleac\, `n sens oral, corpii restiformi. Ace[tia se continu\, la
extremitatea oral\ a bulbului, cu pedunculii cerebelo[i posteriori.
Lateral de fasciculul cuneiform [i pedunculul cerebelos caudal se afl\
tuberculul Rolando. Spa]iul dintre bulb [i cerebel este ocupat de plexul
coroidian al ventriculului IV [i v\lul medular caudal.
Por]iunea posterioar\ a fosei romboide este mai voluminoas\, are forma
unui triunghi isoscel cu vârful orientat caudal-denumit trigon bulbar [i continuat
`n sensul oral, f\r\ nici o delimitare, cu fa]a dorsal\ a protuberan]ei (sau trigonul
pontin). Formeaz\ `mpreun\ fosa romboid\ ce delimiteaz\ plan[eul ventriculul al
IV-lea.
Por]iunea bulbar\ a fosei romboide este parcurs\ de [an]ul median pân\
la deschiderea canalului ependimar `n ventriculul IV [i, `n sens cranial, se
continu\ cu trigonul pontin. De fiecare parte a [an]ului median se g\sesc 3
reliefuri, situate caudo-rostral:
♦ aripa intern\-este dispus\ lâng\ extremitatea caudal\ a [an]ului median [i corespunde
nucleului pentru nervul hipoglos (XII);
♦ aripa cenu[ie-este situat\ cranial [i lateral de precedenta [i corespunde nucleilor pentru nervii
vag-X [i glosofaringian-IX;
♦ aripa alb\ extern\-se prelunge[te pân\ la unghiul lateral al ventriculului IV [i corespunde
nucleului pentru nervul stato-acustic-VIII.

- 134 -
 Fa]a dorsal\ a trigonului pontin are baza orientat\ caudal [i se continu\,
f\r\ o delimitare precis\, cu fa]a corespunz\toare a trigonului bulbar, delimitând
fosa romboid\.
Trigonul pontin este m\rginit de pedunculii cerebelo[i mijlocii [i
anteriori. De o parte [i de alta a [an]ului median se afl\ câte un fascicul rotund
(corespunde nucleului ambiguu) [i se termin\ printr-o eminen]\ rotund\ ce
corespunde nucleului motor al nervului oculo-motor extern (VI). ~n plan latero-
rostral de eminen]a rotund\ se afl\ o depresiune ce marcheaz\ nucleul motor al
nervului trigemen-V ce se continu\, `n planul rostral, cu o zon\ slab delimitat\ ce
reprezint\ r\d\cina senzitiv\ pontin\ a trigonului (este dispus\ `n apropierea
pedunculului cerebelos anterior). ~n sens caudal, de la foseta trigeminal\ porne[te
un [an] limitant u[or ondulat ce marcheaz\ (`n lateral) eminen]a rotund\ [i
delimiteaz\, pe suprafa]a fosei romboide, o „arie senzitiv\“, dispus\ `n lateral,
spre aria motorie.
Din punct de vedere histologic, bulbul rahidian este alc\tuit din
substan]\ alb\ [i substan]\ cenu[ie ce reprezint\, `n mare parte, continuarea
substan]ei nervoase din m\duv\, la care se adaug\ o serie de nuclei [i fascicule
nervoase proprii. Trecerea de la m\duva spin\rii spre bulb, structura [i arhitectura
nevraxului se schimb\ treptat, suferind modific\ri atât substan]a alb\ cât [i
substan]a cenu[ie. Acest lucru se explic\ prin `ncruci[area, `n bulb, a unor
fascicule de substan]\ alb\ (motorii [i senzitive) care `ntrerup continuitatea
coloanelor de substan]\ cenu[ie transformându-le `n nuclei liniari.
Deschiderea superioar\ a canalului ependimar `n planul ventriculului IV
`mpinge, `n lateral, coloanele dorsale senzitive de substan]\ cenu[ie. Coloanele
ventrale motorii sunt plasate medial [i profund. Astfel, substan]a cenu[ie din
bulb reprezint\, `n mare parte, continuarea substan]ei cenu[ii medulare [i este
fragmentat\ `ntr-un complex de nuclei ce apar]in nervilor cranieni dispu[i pe
fiecare jum\tate a trunchiului cerebral `n 6 coloane (3 senzitive [i 3 motorii ce
sunt desp\r]ite, `ntre ele, de [an]ul limitant).
Substan]a alb\ din bulb este `n cea mai mare parte, continuarea substan]ei
albe medulare, la care se adaug\ fibre nervoase proprii (r\d\cinile nervilor
cranieni, fibre arciforme externe [i fibrele olivo-cerebeloase, orientate
transversal).
Rolul fiziologic al bulbului rahidian:
¾ intervine `n men]inerea reflex\ a tonusului musculaturii trunchiului, membrelor [i globilor
oculari;
¾ este responsabil pentru impulsurile aferente ce pornesc de la proprio-receptorii din mu[chi [i
tendoane [i ajung, pe c\i aferente, la centrii vestibulari bulbari, de aici, la moto-neuronii
medulari [i, pe cale eferent\, la mu[chi;
¾ este implicat `n starea de u[oar\ contrac]ie a musculaturii scheletice (tonus muscular) astfel
`ncât `nvinge for]a gravita]iei [i men]ine echilibrul corpului;
¾ intervine `n ortostatism [i/sau `n pozi]ia „pe picioare“ când tonusul muscular este evident la
mu[chii extensori ai membrelor, la cei care `ndreapt\ coloana vertebral\, sus]in capul [i
gâtul, `nchid maxilarele [i deschid ochii; controlul tonusului muscular-prin centrii bulbari-se
face prin impulsuri aferente labirintice, vizuale, proprio-ceptive [i chiar extero-ceptive.

Metencefalul este format din 3 componente diferen]iate din vezicula

metecencefalic\: puntea lui Varoli, cerebelul [i pedunculii cerebelo[i.
Puntea lui Varoli (sau protuberan]a inelar\) are aspectul unei benzi
transversale proeminente dispus\ `ntre bulbul rahidian [i pedunculii cerebrali de
care este separat\ prin [an]urile bulbo-pontine [i ponto-pedunculare. Extremit\]ile
pun]ii se `ngusteaz\ [i se recurbeaz\ dorsal [i p\trund `n cerebel sub forma
pedunculilor cerebelo[i mijlocii (sau bra]ele pun]ii). Fa]a ventral\ a pun]ii
prezint\, pe linia median\, un [an] bazilar (este amprenta arterei bazilare) [i, pe
p\r]ile laterale, r\d\cina aparent\ a perechii a V-a de nervi cranieni. Fa]a dorsal\

- 135 -
a pun]ii este delimitat\, `n lateral, de pedunculii cerebelo[i mijlocii care particip\
la delimitarea fosei romboide [i a trigonului pontin.
Puntea lui Varoli este alc\tuit\ din substan]\ nervoas\ cenu[ie (dispus\
sub form\ de nuclei: masticator, lacrimo-nazal [i pentru nervii-abducens,
trigemen, facial, oculo-motor extern [i acustico-vestibular) [i alb\ (format\ din
fibrele longitudinale ale fasciculelor ascendente [i descendente, transversale, de
asocia]ie [i r\d\cinile nervilor cranieni ce pornesc [i se termin\ la nivelul pun]ii).
Cerebelul (sau creierul mic) are aspect globulos, este u[or alungit
transversal [i plasat `n deriva]ie cu axul cerebro-spinal. Are o greutate medie de
circa 70 g [i ocup\ compartimentul cerebelos al cutiei craniene. Conexiunile
cerebelului cu celelalte forma]iuni ale sistemului nervos central se realizeaz\ prin:
♦ pedunculii cerebelo[i posteriori (cu m\duva spin\rii);
♦ pedunculii cerebelo[i mijlocii (cu protuberan]a);
♦ pedunculii cerebelo[i anteriori (cu emisferele cerebrale).
Anatomic, cerebelul este alc\tuit din 2 emisfere cerebelare simetrice
unite, `ntre ele, printr-o forma]iune intermediar\, denumit\ „vermis“.
Lobul medial (sau vermisul) are aspectul unui vierme inelat separat, prin 2
fisuri superfiale longitudinale, de lobii laterali. Este curbat dorso-ventral astfel
`ncât, cele 2 extremit\]i sunt foarte apropiate una de cealalt\. ~n por]iunea mijlocie
este prezent\ o fisur\ primar\ transvers\ care `mparte forma]iunea `n 2 por]iuni:
¾ cranial\-este divizat\ `n 4 lobi: ligula, central, ascendent [i culmen;
¾ caudal\-este format\ din 5 lobi: declive, vermis, piramis, uvula [i nodulus.
Lobii laterali (sau emisferele cerebelului) sunt diviza]i `n lobi secundari
prin 2 fisuri sagitale: profund\ (desparte lobul lunat de cei ventral [i cuneiform)
[i superficial\ (desparte lobul cuneiform [i semiluar ventral, de lobul floculus).
Din punct de vedere histologic, cerebelul este alc\tuit din substan]\
cenu[ie (se dispune la exterior `ntr-un strat sub]ire [i continuu sub form\ de
scoar]\ cerebelar\ dar, [i la interior, sub form\ de nuclei-fastigiali, din]a]i [i
globulos-`ngloba]i `n substan]a alb\ din vermis [i emisferele cerebelare) [i
substan]\ alb\ (dispus\ la interior sub form\ de nuclei).
Scoar]a cerebelar\ este alc\tuit\ din 3 straturi:
¾ molecular-la exterior;
¾ cu celule Purkinje-la mijloc;
¾ granular-la interior
Substan]a alb\ formeaz\ `n centrul cerebelului o mas\ voluminoas\
denumit\ corp medular care emite numeroase prelungiri spre lobii cerebelului.
Acestea se ramific\ `n fiecare lamel\ [i care `i furnizeaz\ un aspect (comparat de
c\tre vechii anatomi[ti) asem\n\tor cu frunzele unui copac exotic denumit
„arborele vie]ii“. Aceast\ substan]\ realizeaz\ conexiunile cerebelului cu
celelalte forma]iuni ale sistemului nervos central (deoarece con]ine fibre de
proiec]ie-ascendente [i descendente-care trec prin cei 3 pedunculi cerebelo[i-
anteriori, mijlocii [i posteriori) la care se adaug\ fibre de asocia]ie [i comisurale
care leag\ diverse zone ale aceleia[i emisfere cerebelare sau leag\ cele 2 emisfere
`ntre ele.
Pedunculii cerebelo[i sunt reprezenta]i de 3 perechi de cordoane
nervoase alc\tuite din substan]a alb\ ce leag\ cerebelul de componentele
sistemului nervos central. Dup\ topografie, pedunculii cerebelo[i sunt:
♦ anteriori-sunt scur]i convergen]i rostral [i sunt dispu[i deasupra pedunculilor
cerebrali, leag\ cerebelul de creierul anterior, p\trund sub tuberculii cvadrigemeni [i
delimiteaz\ pere]ii laterali ai trigonului pontin;
♦ mijlocii-reprezint\ mijlocul de leg\tur\ dintre puntea lui Varoli [i cerebel;
♦ posteriori-fac leg\tura dintre cerebel [i bulbul rahidian (reprezint\ alungirea corpilor
restiformi de la nivelul ramurii vestibulare a nervului stato-acustic).

- 136 -
 Rolul fiziologic al cerebelului:
¾ intervine `n amortizarea mi[c\rilor prin inerva]ia mu[chilor antagoni[ti (pentru reflexele
spinale [i bulbare);
¾ are func]ie de previziune `n leg\tur\ cu pozi]ia diferitelor p\r]i ale corpului `n fiecare
moment al mi[c\rii;
¾ are rol `n echilibru asigurând men]inerea pozi]iei verticale a corpului (ortostatism) prin
impulsurile primite de la aparatul vestibular, nucleii vestibulari [i zona bulbo-reticular\ a
trunchiului cerebral.
Extirparea total\ a cerebelului (denumit\ decerebelare) la p\s\ri (de ex. porumbel) [i la
unele mamifere (`n special la câine [i pisic\) este urmat\ de tulburarea grav\ a mi[c\rilor
locomotorii [i `n sta]iune a animalelor datorit\ imposibilit\]ii de coordonare a mi[c\rilor
(asinergie). Ansamblul tulbur\rilor care apar `n realizarea mi[c\rilor voluntare se nume[te
„ataxie cerebeloas\“. ~n timp, manifest\rile ataxiei cerebeloase scad `n intensitate datorit\
interven]iei compensatorii a scoar]ei cerebrale [i imposibilit\]ii de coordonare a mi[c\rilor.

Mezencefalul reprezint\ por]iunea cea mai `ngust\ a trunchiului cerebral

situat\ `ntre diencefal [i metencefal. Este alc\tuit din:
¾ pedunculii cerebrali [i tegumentul (sau calota) (`n partea ventral\);
¾ tuberculii cvadrigemeni (`n partea dorsal\).
Cavitatea neural\ se reduce [i se transform\ `ntr-un canal `ngust denumit
apeductul mezencefalic al lui Sylvius.
Pedunculii cerebrali sunt reprezenta]i de 2 mase de substan]\ nervoas\
alb\ plasate `n partea ventral\ a mezencefalului orientate divergent de la punte
spre emisferele cerebrale. ~ntre pedunculi se afl\ un [an] denumit fos\
interpeduncular\ ocupat\ de structurile hipotalamice.
Fa]a ventral\ este convex\ `n plan transversal [i marcat\, `n por]iunea
mijlocie, de originea aparant\ a perechii a III-a de nervi cranieni, `naintea c\reia
se observ\ o bandelet\ peduncular\ transvers\ care trece `napoia capului geniculat
medial, ajungând la tuberculul cvadrigemen posterior.
Fa]a dorsal\ este acoperit\ de calota mezencefalului [i tuberculii
cvadrigemeni.
Fa]a lateral\ este limitat\, `n planul superior, de [an]ul lateral al
mezencefalului-orientat oblic caudo-ventral de la corpul geniculat medial spre
marginea cranial\ a pun]ii. ~ntre acestea [i tuberculul cvadrigemen caudal se afl\
eminen]a lateral\ a mezencefalului (corespunde por]iunii laterale a lemniscului)
[i, `n interior, tegumentul (sau calota mezencefalului).
Fa]a medial\ este sudat\ de fa]a corespunz\toare a pedunculului opus.
Extremitatea caudal\ se continu\ cu puntea lui Varoli la nivelul [an]ului
ponto-peduncular.
Extremitatea oral\ se continu\ cu forma]iunile de la baza emisferelor
cerebrale; lateral [i ventral este circumscris\ de bandeletele optice.
Tegumentul (sau calota mezencefalului) se dispune `ntre lama
patrugeminal\ [i pedunculii cerebrali [i, apare la suprafa]a mzencefalului, doar `n
partea lateral\, ca trigon al lemniscului (prelungirea p\r]ii dorsale a pun]ii lui
Varoli `n care se g\sesc insule de substan]\ cenu[ie responsabile de realizarea
reflexelor mezencefalice). La acest nivel exist\ forma]iuni cenu[ii proprii:
substan]a reticulat\, nucleul ro[u [i substan]a neagr\ Somering precum [i
omoloage medulare: nucleii de origine ai nervilor oculo-motor comun [i trochlear.
Nucleul ro[u are un rol fiziologic important prin conexiunile pe care le are cu
mezencefalul, m\duva spin\rii, bulbul rahidian, cerebelul, talamusul, corpii stria]i [i scoar]a
cerebral\. De asemenea, inhib\ centrii nervo[i bulbari responsabili de rigiditatea de
decerebelare, distribuirea tonusului mu[chilor antagoni[ti [i coordonarea mi[c\rilor.
Substan]a neagr\ (sau locus niger) este format\ din neuroni intens pigmenta]i [i
intervine `n coordonarea actelor motorii (piciorul pedunculilor cerebrali este format din c\ile
descendente motorii care pornesc de la scoar]a cerebral\).

- 137 -
 Rolul fiziologic al mezencefalul:
¾ intervine `n realizarea reflexelor statice care men]in atitudinea corpului `n repaus-prin
adaptarea tonusului muscular pentru men]inerea pozi]iei normale a corpului `n picioare
(ortostatism) (reflexe de redresare) sau culcat (decubit) (reflexe de postur\), fie prin
revenirea corpului la pozi]ia normal\ dintr-o pozi]ie neobi[nuit\. Aceste reflexe sunt evidente
la cobai: indiferent de pozi]ia imprimat\ corpului, `ntotdeauna animalul va `ntoarce capul `n
pozi]ia normal\, cu partea parietal\ `n sus. Pisica, r\sturnat\ pe spate, execut\ mi[c\ri
succesive pentru a se ridica `n picioare;
¾ particip\ la realizarea reflexelor stato-kinetice (au rol important `n men]inerea echilibrului
corpului, deplasarea lent\ a globilor oculari `n sensul invers rotirii prin care se p\streaz\
vechea imagine pe retin\ [i una rapid\ `n sensul rotirii prin care se fixeaz\ imagini noi `n
câmpul vizual).

Tuberculii cvadrigemeni sunt 4 eminen]e voluminoase rotunjite de

culoare cenu[ie, dispuse perechi pe partea dorsal\ a mezencefalului, de o parte [i
de alta a liniei mediane (2 cu dispunere cranial\ [i 2 cu dispunere caudal\).
Tuberculii cvadrigemeni craniali (sau coliculii optici) sunt mai
dezvolta]i, au form\ sferic\, culoare cenu[ie, sunt acoperi]i par]ial de emisferele
cerebrale [i sunt lega]i, de corpii genicula]i laterali, prin bra]ul conjunctival
cranial. Sunt separa]i unul de cel\lalt-prin [an]ul patrugeminal median [i de
tuberculii cvadrigemeni caudali-prin [an]ul patrugeminal transversal.
Tuberculii cvadrigemeni caudali (sau coliculii acustici) sunt mai redu[i
decât cei craniali, au culoare mai deschis\, se dispun `napoia preceden]ilor, sunt
distan]a]i `ntre ei dar lega]i printr-o comisur\ alb\ transversal\. Sunt delimita]i
caudal printr-un [an] postcvadrigeminal `n care se observ\ originea aparent\ a
nervului trigemen. Din punct de vedere histologic, tuberculii cvadrigemeni sunt
alc\tui]i din straturi alternative de substan]\ nervoas\ cenu[ie [i alb\.
La carnivore sunt mai dezvolta]i coliculii caudali acustici, iar la restul
mamiferelor domestice, coliculii rostrali optici.
La mamiferele inferioare, tuberculii cvadrigemeni reprezint\ zona de
proiec]ie optic\. La mamiferele superioare, aceste forma]iuni constituie doar o
sta]ie de „releu“ unde se face leg\tura dintre c\ile optice cu nucleii oculo-motori
[i viscero-motori.
Diencefalul (sau creierul intermediar) face leg\tura dintre mezencefal [i
emisferele cerebrale. Este alc\tuit din structuri nervoase talamice grupate `n jurul
ventriculului III (rostral de mezencefal), acoperit de emisferele cerebrale [i vizibil
par]ial doar la baza encefalului unde, hipotalamusul este `ncadrat de pedunculii
cerebrali, chiasma optic\ [i tractusurile optice.
Talametencefalul este situat `n planul dorsal [i poate fi detaliat dup\
`ndep\rtarea emisferelor cerebrale. Este alc\tuit din talamus (sau straturile
optice), hipotalamus, epitalamus [i metatalamus (sau corpii genicula]i).
♦ Talamusul (sau straturile optice) sunt 2 mase ovoide de substan]\ cenu[ie,
relativ voluminoase, dispuse de o parte [i de alta a ventriculului III, `naintea
tuberculilor cvadrigemeni, dorsal de por]iunea oral\ a pedunculilor cerebrali [i
`napoia corpului striat de care este desp\r]it prin [an]ul terminal-cu care
formeaz\ corpii optostria]i.
Fa]a dorsal\ este acoperit\ de v\lul coroidian, apare `ngust\ [i se termin\,
la extremitatea proximal\ cu tuberculul rostral care, `mpreun\ cu simetricul,
formeaz\ o fos\ talamic\. Caudal de tuberculul rostral se afl\ o eminen]\
denumit\ (la animale) pulvinar [i, `n planul postero-lateral, proemin\ corpul
geniculat lateral. Limita cranial\ a fe]ei dorsale este marcat\ de [an]ul terminal [i
corespunde limitei dintre straturile optice [i substan]a alb\ semicircular\ plasat\ `n
fundul [an]ului terminal ce ajunge pân\ la deschiderea comun\ rostral\.

- 138 -
 Fa]a rostral\ se une[te cu nucleul lenticular al corpului striat
corespunz\tor. Fa]a caudal\ este ata[at\ la tuberculul cvadrigemen cranial. Fa]a
ventral\ se dispune `n continuarea pedunculului cerebral-pe care `l acoper\.
Histologic, talamusul este alc\tuit din substan]\ alb\-la exterior [i
substan]\ cenu[ie-la interior, dispus\ sub form\ de nuclei.
Hipotalamusul este alc\tuit din chiasma optic\, tractusurile optice,
tuberculul cenu[iu, infundibulul (sau por]iunea proximal\ a neurohipofizei),
glanda hipofiz\ [i corpul mamilar.
Chiasma optic\ delimiteaz\, `n plan oral, `mpreun\ cu tractusurile optice,
fosa interpeduncular\. De la acest nivel, tractusurile optice, se orienteaz\ oblic,
spre extremitatea caudal\ a talamusului [i a corpilor genicula]i laterali cu care se
continu\.
Tuberculul cenu[iu este reprezentat de eminen]a cenu[ie-dispus\ `ntre
chiasma optic\ [i tuberculul mamilar, delimiteaz\ plan[eul ventriculul III [i se
continu\, `n plan ventral, cu tija hipofizar\ (por]iunea proximal\ a
neurohipofizei).
Hipofiza (sau glanda pituitar\) se dispune `n fosa interpeduncular\, este
ata[at\, prin tija hipofizar\, la tuberculul cenu[iu. Glanda are un contur oval, este
aplatizat\ dorso-ventral [i acoperit\ de o „duplic\tur\“ proprie a foi]ei dura-
mater denumit\ cort hipofizar.
Corpul mamilar se dispune `n fosa interpeduncular\, are forma unei
proeminen]e rotunjite de culoare alb\ [i este u[or alungit\ transversal.
Epitalamusul este forma]iunea nervoas\ reprezentat\ de glanda epifiz\
(sau corpul pineal), habenulele epifizei, nucleii habenulari, tuberculul
habenulei, comisura habenular\ [i comisura caudal\ epitalamic\.
Epifiza este o gland\ endocrin\ de culoare ro[ie-maronie, form\ ovoid\
sau fusiform\, lungime de circa 10-12 cm [i l\]ime de 7 cm ce se dispune `n [an]ul
format de talamus [i lama patrugeminal\. Este ata[at\ de plafonul ventriculului III
printr-o proeminen]\ scurt\ `n care se prelunge[te cavitatea ventriculului.
Habenulele epifizei sunt 2 tractusuri mici deta[ate, `n sens cranial, din
lamela nervoas\ circular\ care fixeaz\ epifiza pe orificiul g\urii comune
posterioare dintre straturile optice [i tuberculii cvadrigemeni caudali. Aceste
forma]iuni pleac\ de la baza epifizei, se dirijeaz\ rostral pe fundul gutierei la
deschiderea anterioar\ [i se unesc cu pilierii craniali ai trigonului cerebral.
Tuberculul habenulei include nucleii habenulei (lateral [i medial)
situa]i la baza habenulelor. Comisura habenular\ realizeaz\ leg\tura dintre cele
2 habenule. Comisura caudal\ epitalamic\ este plasat\ caudo-ventral de epifiz\
[i face leg\tura cu tuberculii cvadrigemeni.
Metatalamusul este reprezentat de 2 proeminen]e nervoase situate pe
fe]ele laterale ale talamusului denumite corpi genicula]i (lateral [i medial).
Corpul geniculat lateral este dispus caudal de pulvinar, marcheaz\
terminarea bandeletelor optice, este legat de tuberculul cvadrigemen rostral
corespunz\tor, prin bra]ul coliculului rostral (sau conjunctival anterior).
Corpul geniculat medial este mai redus decât precedentul, se dispune `n
sens caudo-ventral `ntre corpul geniculat lateral [i tuberculii cvadrigemeni [i este
legat, de tuberculul cvadrigemen caudal corespunz\tor, prin bra]ul coliculului
caudal (sau conjunctival posterior).
Fiecare emisfer\ cerebral\ este izolat\ de diencefal [i pe alt\ parte, prin
sec]ionarea sagital\ a forma]iunilor comisurale, astfel `ncât, prezint\ 3 fe]e:
ventral\, dorso-lateral\ [i medial\ [i 2 extremit\]i: rostral\ [i caudal\.

- 139 -
 Fa]a ventral\ este denumit\ baza creierului, apare mai aplatizat\ [i
cuprinde un complex de reliefuri [i [an]uri ce apar]in rinencefalului; este
desp\r]it\ complet de congenera, `n jum\tatea rostral\, prin fisura
interemisferic\. ~n jum\tatea mijlocie, prezint\ o adâncitur\ denumit\ fisur\
cerebral\ lateral\ (sau valea lui Sylvius) care `ncepe dorsal de chiasma optic\ [i
se prelunge[te pe fa]a lateral\. Caudal de fisura sylvian\, pe fa]a ventral\ a
encefalului, apare o eminen]\ denumit\ lobul hipocampului (sau lobul piriform)
[i, `n planul rostral se afl\ spa]iul perforat rostral (sau trigonul olfactiv) care
prezint\, la suprafa]\, numeroase perfora]ii.
Trigonul olfactiv este delimitat de tractusurile olfactive [i pedunculii
olfactivi. La polul rostral al emisferei cerebrale apare bulbul olfactiv
(forma]iunea voluminoas\ spijinit\ `n fosa lamei ciuruite a etmoidului) ce se
continu\, caudal, cu pedunculul olfactiv (are aspectul unui cordon albicios care,
dup\ un traiect scurt de 1-2 cm, la vârful trigonului olfactiv, se `mparte `n 2
tractusuri olfactive:
¾ medial-este scurt, are culoare cenu[ie, p\trunde `n [an]ul interemisferic unde se une[te cu
stria longitudinal\ a corpului colos formând „r\spântia olfactiv\“;
¾ lateral-este foarte lung, delimitat lateral de [an]ul rinal lateral care `l desparte de neocortex,
se dirijeaz\ spre polul caudal, `nconjur\ `n planul lateral-lobul piriform [i se termin\ `n
lobul occipital. Lobul piriform este delimitat, `n planul cranial, de [an]ul lui Sylvius [i `n
planul lateral, de tractusul olfactiv lateral.
Fa]a dorso-lateral\ a emisferelor cerebrale este `mp\r]it\, de [an]urile cerebrale, `n 4
lobi:
¾ frontal-este format din circumvolu]iuni cerebrale frontale ascendente, dispuse cranial de
[an]ul central;
¾ parietal-este situat `ntre [an]ul central [i por]iunea medie a [an]ului sylvian;
¾ temporal-este dispus `n planul centra pe fisura sylvian\;
¾ occipital-este plasat aboral de por]iunea caudal\ a [an]ului suprasylvian, sub girusurile
marginale [i ectomarginale.
Pe fa]a medial\ a emisferelor cerebrale se afl\ circumvolu]iunea corpului calos.
Forma]iunile comisurale inter-emisferice interioare sunt: corpul calos,
trigonul cerebral, septul pelucid [i comisura anterioar\ (vizibile pe fa]a
medial\ a emisferelor cerebrale `n sec]iune sagital\) [i corpul striat [i
hipocampul (vizibile `n sec]iune transversal\ [i orizontal\).
Corpul calos este reprezentat de o lam\ groas\ de substan]\ nervoas\ alb\
dispus\ transversal `n [an]ul interemisferic. ~n sec]iune sagital\ se observ\ o
por]iune mijlocie denumit\ trunchiul corpului calos [i 2 extremit\]i: caudal\
(sau bureletul corpului calos ce se continu\, cranio-ventral, cu fornixul cerebral)
[i cranial\ (sau genunchiul corpului calos ce se continu\ cu o zon\ sub]iat\
denumit\ „ciocul“ corpului calos).
Fa]a dorsal\ a corpului calos formeaz\, `n plan median, fundul [an]ului
interemisferic [i, pe laturi, de o parte [i de alta, 2 bandelete sub]iri denumite
striuri longitudinale.
Fa]a ventral\ a corpului calos formeaz\ plafonul pentru ventriculii laterali
[i ofer\ loc de inser]ie pentru septul pelucid.
Marginile laterale se continu\ cu substan]\ nervoas\ alb\ a emisferelor
cerebrale.
Septul pelucid (sau telencefalic) este reprezentat de o lam\ sub]ire de
substan]\ nervoas\ dispus\ `ntre fa]a ventral\ a corpului calos [i fa]a dorsal\ a
trigonului cerebral, reprezentând peretele desp\r]itor dintre cei 2 ventriculi
laterali.
Fornixul (sau trigonul cerebral) este o forma]iune nervoas\ triunghiular\
dispus\ sub corpul calos [i septul pelucid ce apar]ine por]iunii limbice a
rinencefalului. Baza formixului se confund\, `n planul median, cu bureletul
corpului calos [i formeaz\ 2 prelungiri divergente denumite pilierii posteriori ai
corpului calos (intr\ `n componen]a cornului lui Ammon).

- 140 -
 Comisura alb\ anterioar\ este alc\tuit\ dintr-un fascicul de fibre
nervoase ce `ncruci[eaz\ pilierii craniali ai trigonului cerebral.
Cornul lui Ammon (sau hipocampul) apar]ine por]iunii limbice a
rinencefalului, este format dintr-un relief semi-cilindric cu extremitatea cranial\
dispus\ pe podeaua por]iunii caudo-mediale a ventriculului lateral corespunz\tor.
Se dirijeaz\ caudo-lateral [i ventro-cranial ajungând pân\ `n por]iunea lobului
piriform. Cele 2 coarne Ammon simetrice sunt unite la baz\.
Fa]a dorsal\ este convex\, neted\, de culoare alb\ [i vizibil\ `n interiorul
ventriculului lateral.
Corpul striat (sau nucleii bazali) este reprezentat de o mas\ de substan]\
nervoas\ cenu[ie str\b\tut\ de fascicule albe-dispuse la baza emisferelor
cerebrale, `n continuarea straturilor optice [i a pedunculilor cerebrali. Zona
principal\ de aglomerare a fibrelor albe formeaz\ „capsula alb\ intern\“ ce
`mparte substan]a cenu[ie `n 2 nuclei principali:
¾ caudat (sau interventricular)-proemin\ pe podeaua ventriculului lateral, are un aspect
piriform, fa]a superioar\ este neted\ [i convex\; extremitatea rostral\ este bombat\, iar cea
caudal\ este `ngust\ [i desp\r]it\, de cornul lui Ammon-prin [an]ul ventricular [i de
talamus-prin [an]ul circumpeduncular;
¾ lentiform (sau extraventricular)-corespunde cu planul trigonului olfactiv, este situat caudo-
lateral de precedentul [i are forma unei lentile biconvexe.

5.1.1.3 Meningele

Sistemul nervos central este ad\postit `n canalul rahidian (m\duva

spin\rii) [i `n cavitatea cranian\ (encefalul). Aceste structuri nervoase sunt
`nvelite de trei foi]e de protec]ie numite meninge: duramater, arahnoida [i
piamater.
Dura-mater (sau pachimeningele) este `nvelitoarea extern\ de culoare
alb\, mai groas\ decât celelalte dou\ dar mai pu]in vascularizat\ [i prezint\ 2
por]iuni:
¾ cranian\ (sau cerebral\)-este aderent\ la compactele osoase [i formeaz\
endostul care emite expansiuni sau prelungiri ce separ\ emisferele cerebrale
(sau coasa creierului) [i/sau protejeaz\ cerebelul separându-l de emisferele
cerebrale sau cortul cerebelos.
¾ spinal\ (sau rahidian\)-are forma unei teci cilindice cu diametrul mai mare
decât al m\duvei spin\rii [i realizeaz\, cu canalul vertebral, spa]iul epidural,
plin cu ]esut adipos semifluid.
Arahnoida este o `nvelitoare sub]ire, de natur\ conjunctivo-vascular\ ce
realizeaz\ cu foi]a dura-mater-spa]iul subdural (con]ine o cantitate redus\ de
lichid) [i cu foi]a pia-mater-spa]iul leptomeningic (sau subarahnoidian) plin cu
lichid cefalo-rahidian. La nivelul sinusurilor venoase, arahnoida cranian\ d\ o
serie de evagin\ri sau granula]ii Pacchioni ce reprezint\ locurile de drenare a
lichidului cefalo-rahidian.
Pia-mater (sau leptomeningele) este o `nvelitoare conjunctivo-vascular\,
foarte sub]ire [i transparent\ ce ader\ intim la substan]a nervoas\ [i urm\re[te
toate accidentele de relief. De pe fa]a extern\ (sc\ldat\ de lichidul cefalo-
rahidian) se desprind teci fibroase festonate denumite ligamente din]ate care se
prind pe fa]a intern\ a foi]ei dura-mater. Por]iunea cranian\ a foi]ei pia-mater
este foarte vascularizat\ la nivelul fisurii Bichat, p\trunde `n interior [i formeaz\
pânzele coroidiene `n masa c\rora vasele formeaz\ plexurile coroidiene
secretoare de lichid cefalo-rahidian.
Lichidul cefalo-rahidian are rol de protec]ie a sistemul nervos. Este un
lichid limpede, u[or alcalin, secretat `n interiorul cavit\]ilor cerebrale de plexurile
coroidiene (`ntr-o cantitate mai mare prin activitatea de secre]ie activ\ a lamei

- 141 -
coroidiene ependimare [i `ntr-o cantitate mai mic\ prin ultrafiltrarea direct\ `n
sânge). Circula]ia lichidului cefalo-rahidian este facilitat\ de epiteliul ciliat
ependimar. Examenul lichidului cefalo-rahidian [i modific\rile patologice, dau
indica]ii pentru stabilirea diagnosticului unor maladii.

Test de evaluare VIII

(Pentru toate `ntreb\rile ce urmeaz\ se cere s\ men]iona]i r\spunsul corect)

1. Din ce este alc\tuit trunchiul cerebral ?

2. Ce concluzii se desprind dac\ compara]i structura m\duvei spin\rii cu a bulbului
rahidian ?
3. Ce fel de tulbur\ri func]ionale apar prin lezarea cerebelului ?
4. Cum mai este denumit creierul intermediar ?
5. Cum v\ explica]i func]ia de termoreglare a hipotalamusului ?
6. ~n ce const\ func]ia endocrin\ a hipotalamusului ?
7. Ce tulbur\ri func]ionale apar `n cazul lez\rii hipotalamusului ?
8. Ce func]ii `ndepline[te talamusul, `n activitatea organismului ?
9. Care sunt p\r]ile componente ale telencefalului ?
10. Cum sunt alc\tuite emisferele cerebrale ?

Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu toate r\spunsurile corecte) se acord\ 1.00 punct
3. Evaluarea rezolv\rii sarcinilor de la Capitolul 5.1.1.2
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.4 Punctajul realizat:
3.5 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

URMEAZ| PLAN{ELE 29, 30, 31 {I 32

5.1.2 Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic este alc\tuit din numeroase fibre nervoase (grupate `n
fascicule) denumite nervi, c\i nervoase periferice care, prin fibrele eferente motorii, fac leg\tura
`ntre centrii nervo[i [i organele efectoare [i fibrele aferente senzitive ce fac leg\tura `ntre
receptori [i sistemul nervos central. Pe traiectul fibrelor nervoase se `ntâlnesc ganglionii nervo[i;
din asocierea c\rora se formeaz\ plexurile nervoase prin intermediul c\rora se realizeaz\
ac]iuni asociate [i combinative.
Nivelul de la care un nerv p\r\se[te substan]a nervoas\ constituie „originea aparent\“
iar nucleul de pericarioni din care emerg fibrele nervoase constituie „originea real\“. Exist\
origini diferite pentru nervii motori [i senzitivi [i filete vegetative.
Nervii motori au originea `n axul cerebro-spinal.
Nervii senzitivi au originea `n ganglionii de pe traiect, astfel `ncât, conductibilitatea este
centrifug\ [i eferent\ pentru nervii motori (constitui]i din prelungiri axonice) [i centripet\ [i
aferent\ pentru nervii senzitivi (constitui]i din prelungiri dendritice).
Dup\ origine, nervii pot fi sistematiza]i `n cranieni [i spinali.

- 142 -
 5.1.2.1 Nervii cranieni

La mamifere [i p\s\ri sunt 12 perechi de nervi cranieni (numerotate cu

cifrele romane I-XII) ce au originea real\ `n segmentele encefalului (pentru
filetele motorii), ganglionii senzitivi (pentru filetele senzitive), nucleii vegetativi
(pentru filetele vegetative), receptori [i organele de sim] (pentru filetele
senzitive) [i originea aparent\ este pe fa]a ventral\ a trunchiului cerebral, cu
excep]ia perechilor I-a [i a II-a.
¾ Nervul olfactiv (I) este reprezentat de 15-20 filete nervoase cu originea real\
`n celulele bipolare din mucoasa olfactiv\ [i originea aparent\ pe fa]a
ventral\ a bulbilor olfactivi [i reprezint\ segmentul intermediar al
analizatorului olfactiv.
¾ Nervul optic (II) are aspectul unui cordon cilindric cu originea real\ `n
celulele nervoase din retin\ [i originea aparent\ la nivelul chiasmei optice.
Nervul p\r\se[te globul ocular, str\bate gaura optic\ a sfenoidului, ajunge `n
cavitatea cranian\, unde `[i `ncruci[eaz\ (par]ial) fibrele cu ale simetricului [i
realizeaz\ chiasma optic\. Se continu\ cu bandeletele optice ce ajung pân\ la
coliculii optici (centri vizuali primari) [i, de aici, la lobii occipitali din
emisferele cerebrale.
¾ Nervul oculo-motor comun (III) are originea real\ `n nucleul oculo-motor
din mezencefal (pentru fibrele motorii) [i nucleul pupilar (pentru fibrele
parasimpatice) [i originea aparent\ pe fa]a ventral\ a pedunculilor cerebrali.
Nervul p\r\se[te cutia cranian\ `mpreun\ cu nervul trochlear [i, prin marea
fisur\ sfenoidal\, se orienteaz\ spre globul ocular [i se termin\ `n mu[chii:
dreptul dorsal, ventral [i medial, oblicul ventral [i ridic\torul pleoapei
superioare. Fibrele parasimpatice inerveaz\ mu[chii ciliari [i circulari ai
irisului.
¾ Nervul trochlear (IV) este pur motor are originea real\ `n nucleul trochlear
din mezencefal [i originea aparent\ este caudal de tuberculii cvadrigemeni;
inerveaz\ mu[chiul oblicul dorsal al globului ocular.
¾ Nervul trigemen (V) este mixt, voluminos [i are 3 componente: oftalmic\
(senzitiv\), maxilar\ (senzitiv\) [i mandibular\ (mixt\). Originea real\ este `n
nucleii masticator [i accesoriu din puntea lui Varoli (pentru fibrele motorii),
ganglionul semilunar Gasser de pe traiect (pentru fibrele senzitive). Originea
aparent\ este la nivelul extremit\]ii pun]ii lui Varoli. Din ganglionul semilunar
Gasser se desprind 3 nervi:
¾ oftalmic-este senzitiv, p\r\se[te cutia cranian\ prin fisura sfenoidal\ dup\ care se divide `n
3 ramuri: lacrimal\, frontal\ [i nazo-ciliar\ [i are rolul de a controla sensibilitatea globului
ocular [i a pleoapelor, pielea din regiunea frun]ii [i o parte din mucoasa nazal\.
¾ maxilar-este senzitiv, voluminos [i p\r\se[te cutia cranian\ prin marea gaur\ rotund\,
ajunge `n fosa orbitar\ unde emite nervii: zigomatic, palatin mic [i palatin mare, nazal
aboral [i infraorbitar [i are rolul de a inerva n\rile, buza superioar\, obrajii, din]ii [i tavanul
cavit\]ii bucale.
¾ mandibular-este mixt, gros, p\r\se[te cutia cranian\ prin gaura sfâ[iat\, se orienteaz\ spre
fa]a medial\ a mandibulei [i p\trunde, prin gaura mandibular\, `n canalul alveolar pe care
`l p\r\se[te pe la nivelul g\urii mentoniere sub denumirea de nerv mentonier. Acesta emite `n
traiectul s\u, nervii motori (maseterin, temporal profund, pterigoidian [i milohiodian) ce
inerveaz\ musculatura masticatorie [i milohioidul [i senzitivi (lingual, buccinator [i temporal
superficial) ce controleaz\ sensibilitatea mucoasei linguale anterioare, mandibulare, a
plan[eului cavit\]ii bucale, regiunii obrajilor, din]ilor, pielea buzei inferioare [i a fe]ei.

¾ Nervul abducens (VI) (sau oculomotor extern) este motor, are originea
real\ `n nucleii principal [i accesoriu din bulb, originea aparent\ este `n
[an]ul colateral de pe fa]a ventral\ a bulbului [i are rolul de a inerva mu[chii
(dreptul lateral [i posterior) ai globului ocular.

- 143 -
¾ Nervul intermedio-facial (VII) este mixt [i format din 2 componente:
motorie (reprezentat\ de nervul facial) [i senzorial-parasimpatic\
(reprezentat\ de nervul intermediar).
¾ nervul facial-se orienteaz\ spre hiatusul auditiv intern [i conductul lui Fallope unde face
sinaps\ cu nervul vag, p\r\se[te conductul prin gaura stilo-mastoidian\, se orienteaz\
spre articula]ia temporo-mandibular\ unde se anastomozeaz\ cu nervul temporal
superfical [i formeaz\ plexul subzigomatic de pe fa]a extern\ a mu[chiului maseter.
Originea real\ este `n nucleul motor facial din bulb [i cea aparent\ este pe laturile
bulbului, `n continuarea corpului trapezoid.
¾ nervul intermediar-are originea real\ `n ganglionul geniculat (pentru fibrele senzoriale)
[i nucleii lacrimo-muco-nazal [i salivator rostral (pentru fibrele parasimpatice) [i
originea aparent\ pe laturile bulbului. Nervul emite, `n conductul lui Fallope, pe
traiectul s\u, nervii: marele [i micul pietros superficial, coarda timpanului [i, `n
regiunea subparotidian\, nervii: auriculari (rostral, mijlociu [i caudal), digastric,
cutanat al gâtului [i ramifica]iile parotidiene [i guturale.

Fibrele motorii inerveaz\ musculatura pieloas\ a capului, a v\lului palatin

[i sc\ri]ei [i cavit\]ii timpanice precum [i mu[chii jugulo-mandibular, jugulo-
hioidian [i stilo-hioidian.
Fibrele senzoriale (gustative) inerveaz\ extremitatea rostral\ a mucoasei
linguale.
Fibrele parasimpatice inerveaz\ glandele sublingual\, mandibular\,
lacrimal\ [i din mucoasa palatin\ [i nazal\.
¾ Nervul acustico-vestibular (VIII) (sau stato-acustic) este format din 2 nervi:
¾ acustic (sau cochlear)-cu originea real\ `n ganglionul lui Corti din
urechea intern\ [i are func]ie auditiv\;
¾ vestibular-are originea real\ `n ganglionul vestibular Scarpa din urechea
intern\ [i are func]ie `n echilibru.
Originea aparent\ este, pentru ambele componente ale nervului acusto-
vestibular, pe laturile bulbului [i reprezint\ segmentul intermediar al
analizatorului acustico-vestibular.
¾ Nervul gloso-faringian (IX) este senzitiv, motor [i parasimpatic, are
originea real\-pentru fibrele senzitive-`n ganglionul pietros de pe traiect,
pentru fibrele motorii-`n nucleul ambiguu din bulb [i pentru fibrele
parasimpatice-`n nucleul salivator caudal din bulb. Dup\ ce p\r\se[te cutia
cranian\ prin gaura sfâ[iat\, nervul se orientaz\ spre intersti]iul dintre stilohial
[i artera gloso-faringian\ [i se termin\ prin 2 ramuri: faringian\ (`n faringe) [i
lingual\ (`n limb\). Pe traiect emite nervii: timpanic, marele [i micul pietros
profund [i sino-carotic [i ramuri pentru ganglionul cervical cranial. Are rolul
de a inerva mucoasa caudal\ a limbii, faringelui, urechii medii [i parotida.
¾ Nervul vag (X) (sau pneumo-gastric) este mixt [i are filete motorii,
simpatice [i senzitive. Originea real\ este pentru componenta motorie-`n
nucleul ambiguu din bulb, pentru componenta parasimpatic\-`n nucleul
cardio-pneumo-enteric din bulb [i pentru componenta senzitiv\-`n ganglionul
jugular de la nivelul g\urii sfâ[iate de pe traiect. Originea aparent\ este pe
laturile bulbului. Este un nerv cu un traiect lung, astfel `ncât, filetele sale ajung
pân\ la colonul transvers [i inerveaz\ organele din cavitatea toracic\ [i
abdominal\ (laringe, trahee, pulmon, cord, esofag, stomac, intestin sub]ire [i
colon). Dup\ ce p\r\se[te cutia cranian\, prin gaura sfâ[iat\, se al\tur\, `n
regiunea cervical\, conectivului simpatic [i realizeaz\ cordonul vago-
simpatic, p\trunde `n cavitatea toracic\ pe sub artera axilar\, trece pe la baza
cordului `n spa]iul mediastinal postcardic [i se bifurc\ `n nervii esofagieni-
dorsal [i ventral. Dup\ ce trec prin orificiul esofagian al diafragmului, ajung la
plexul solar. Pe traiectul s\u, emite filete de anastomoz\ pentru nervii: facial,
spinal [i hipoglos, ganglionul ortosimpatic cervical cranian, nervii cervicali,
ganglionii cervicali (mijlocii [i caudali). Din nervul vag se desprind [i nervii
faringian [i laringian-cranial [i caudal [i ramurile cardiace [i bronhice. Prin

- 144 -
 filetele lui, nervul particip\ la realizarea unor plexuri (cardiac, pulmonar,
gastric [i celiac). Are rolul de a inerva mu[chii v\lului palatin, constrictori ai
faringelui, intrinseci ai laringelui, tractusul respirator [i digestiv.
¾ Nervul spinal (XI) (sau accesoriu al nervului vag) are originea real\ `n
nucleul ambiguu din bulb [i m\duva spin\rii [i originea aparent\ pe laturile
bulbului. P\r\se[te cutia cranian\ [i se orienteaz\ spre aripa atlasului unde
emite 2 ramuri: dorsal\ (pentru mu[chii cleido-mastoidian, cleido-travers [i
trapez) [i ventral\ (pentru mu[chiul sterno-mandibular).
¾ Nervul hipoglos (XII) este motor, are originea real\ `n nucleii principal [i
accesoriu din bulb [i originea aparent\ pe fa]a ventral\ a bulbului, lateral de
piramidele bulbare, la limita cu m\duva spin\rii. Are rolul de a inerva
musculatura intrinsec\ [i extrinsec\ a limbii.

Test de evaluare IX
(Pentru toate `ntreb\rile ce urmeaz\ se cere s\ men]iona]i r\spunsul corect)

1. Care sunt nervii cranieni din organismul animal ?

2. Care dintre nervii cranieni `[i au originea `n trunchiul cerebral ?
3. Cum clasific\m nervii cranieni dup\ func]ia `ndeplinit\ ?
4. Care dintre nervii cranieni `ndeplinesc func]ii vegetative ?
5. Ce deosebiri exist\ `ntre nervii cranieni [i cei spinali ?

Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu toate r\spunsurile corecte) se acord\ 2.00 puncte
3. Evaluarea rezolv\rii sarcinilor de la Capitolul 5.1.2.1
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.4 Punctajul realizat:
3.5 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

Lucrarea practic\ nr. 1

Observarea morfologiei [i structurii m\duvei spin\rii.
Materiale necesare: se folose[te m\duva mamifer mic sacrificat (porc).
Mod de lucru: se `nl\tur\ par]ial meningele spinal. Se fac observa]ii
macroscopice privind forma, consisten]a m\duvei, culoarea, lungimea [i
diametrul. Pe o sec]iune transversal\ se vizualizeaz\ dispunerea substan]ei
nervoase albe [i a celei cenu[ii.

Lucrarea practic\ nr. 2

Studierea componentelor sistemului nervos central
Materiale necesare: se folose[te encefalul proasp\t al unui mamifer sacrificat
(porc), bisturiu etc.
Mod de lucru: se observ\ [i apoi se `nl\tur\ meningele cerebrale. Se vizualizeaz\
segmentele SNC-ului: a[ezarea, forma, culoarea. Se sec]ioneaz\ cerebelul [i o
emisfer\ cerebral\ pentru a observa dispunerea substan]ei albe [i a celei cenu[ii.

URMEAZ| PLAN{A 33

- 145 -
 5.1.2.2 Nervii spinali

Nervii spinali (sau rahidieni) sunt reprezenta]i de perechile de nervi

desprinse din m\duva spin\rii ce p\r\sesc canalul vertebral prin g\urile de
conjugare. Fiecare nerv spinal este mixt [i are filete senzitive (r\d\cinile dorsale),
motorii (r\d\cinile ventrale) [i vegetative.
¾ R\d\cinile dorsale au originea real\ `n neuronii pseudo-unipolari din ganglionul spinal
(pentru fibrele senzitive) [i `n cornul intermedio-lateral (pentru fibrele parasimpatice).
Dendritele fac leg\tura cu receptorii periferici, iar axonii p\trund `n coarnele dorsale unde
fac sinaps\ cu dendritele deuto-neuronilor senzitivi [i/sau cu neuronii motori din coarnele
ventrale, realizând calea afarent\ a arcului reflex medular.
¾ R\d\cinile ventrale au originea real\ `n neuronii radiculari din cornul ventral (pentru
fibrele motorii) [i neuronii vegetativi din cornul intermedio-lateral (pentru fibrele simpatice).
Dendritele neuronilor motori fac sinaps\ cu neuronii senzitivi iar axonii motori sunt grupa]i
`n fascicule [i p\r\sesc m\duva pe la nivelul [an]urilor colaterale ventrale realizând
r\d\cina ventral\.
Cele dou\ r\d\cini converg [i formeaz\ trunchiul comun al nervului spinal care
p\r\se[te canalul rahidian prin gaura intervertebral\ [i se divide `n dou\ ramuri:
¾ dorsal\-este mixt\, se dirijeaz\ dorsal [i inerveaz\ musculatura dorsal\ a gâtului, toracelui,
lombelor [i a pielii regiunilor respective;
¾ ventral\-este mixt\ [i, dup\ ce emite câte o ramur\ neuro-vegetativ\ pentru ganglionii
paravertebrali, se distribuie regiunii ventrale a gâtului, trunchiului [i membrelor.
Ramurile comunicante au `n componen]\ filete vegetative ce fac leg\tura dintre m\duva
spin\rii [i lan]ul ganglionar orto-simpatic paravertebral, prin ramurile comunicante albe (fibre
eferente pre-ganglionare). De la acest nivel, prin ramurile comunicante cenu[ii, fibrele
postganglionare se real\tur\ nervului spinal.

Nervii spinali sunt regiunea din care se desprind: cervicali, toracali,

lombari, sacrali [i caudali.
♦ Nervii cervicali sunt `n num\r de 8 perechi, fiecare pereche având 2 ramuri:
dorsal\ [i ventral\.
R\d\cina dorsal\ a perechii I-a trece prin gaura vertebral\ lateral\ a atlasului, se
orienteaz\ spre mu[chii drep]i dorsali ai capului, cervico-auriculari [i temporo-auriculari, pe care `i
inerveaz\.
Ramura dorsal\ a perechii a II-a inerveaz\ mu[chii oblici ai capului.
Ramurile dorsale ale perechilor III-VIII se anastomozeaz\ [i formeaz\ plexurile dorsale
(superficial [i profund) ce inerveaz\ musculatura cervical\ superioar\ [i pielea regiunii.
Ramurile ventrale a perechii I-a ies din canalul vertebral prin gaura verteral\ lateral\, trec
prin gaura alar\-`ntre mu[chii drept ventral al capului [i dreptul lateral [i realizeaz\ anastomoze cu
nervii spinal [i hipoglos, perechea a II-a cervical\ [i ganglionul cervical cranial, d\ ramuri pentru
mu[chii drep]i ventrali ai capului [i se termin\ `n mu[chiul omo-hioidian.
Ramurile ventrale ale perechii a II-a p\r\sesc canalul vertebral prin gaura vertebral\
lateral\ a axisului, dau filete pentru mu[chii zonali, ansa atloidian\ senzitiv\ pentru ureche [i un
nerv pentru jgheabul inter-mandibular.
Ramurile ventrale ale perechilor cervicale III, IV [i V formeaz\ plexurile cervicale
ventrale (profund [i superficial) care se distribuie musculaturii gâtului [i pielii din regiunea
ventral\ a gâtului.
Ramurile ventrale ale perechilor cervicale VI, VII [i VIII se anastomozeaz\ cu primele
dou\ perechi toracale [i formeaz\ plexul brahial care inerveaz\ musculatura membrului toracic.
Filetele nervoase desprinse din perechile cervicale ventrale V, VI [i VII se anastomozeaz\ [i
formeaz\ nervul frenic care inerveaz\ mu[chiul diafragm.

♦ Nervii toracali sunt perechi (`n num\r variabil cu specia: 18-la cabaline, 14-
17-la suine, 13-la rumeg\toare [i carnivore [i 12-la leporide), fiecare având 2
ramuri: dorsale [i ventrale.
Ramurile dorsale inereaz\ musculatura spino-dorso-lombar\ din regiunea dorsal\ a
trunchiului [i pielea regiunii.
Ramurile ventrale ale perechilor I-a [i a II-a particip\ la formarea plexului brahial.
Celelalte ramuri ventrale ale perechilor III-XII (XVIII) formeaz\ nervii intercostali pentru pere]ii

- 146 -
cavit\]ii toracice, trec prin [an]ul vascular a marginii caudale a coastei [i inerveaz\ musculatura [i
pielea regiunii.

♦ Nervii lombari sunt perechi (`n num\r variabil cu specia: 6-la cabaline,
rumeg\toare [i suine, 7-la carnasiere, ovine [i leporide) [i inerveaz\, prin
ramurile dorsale, musculatura [i pielea regiunii [i ultimele 3 perechi de ramuri
ventrale formeaz\ plexul lombar.
Ramura ventral\ a perechii I-a este denumit\ nerv ilio-hipogastric [i inerveaz\
musculatura abdominal\ ventral\ [i senzitiv, inerveaz\ regiunea flancului [i suprafa]a lateral\ a
coapsei.
Ramura ventral\ a perechii a II-a este denumit\ nerv ilio-inghinal [i emite filete pentru
prepu], mamele [i pielea regiunii.
Ramura ventral\ a perechii a III-a este denumit\ nerv cutanat femural lateral [i inerveaz\
pielea de pe fa]a intern\ coapsei pân\ la rotul\.
Ramurile ventrale ale perechilor IV-VI `mpreun\ cu cele ale perechilor sacrale I [i II
formeaz\ plexul lombo-sacral [i inerveaz\ membrul pelvin.
♦ Nervii sacrali sunt perechi (`n num\r variabil cu specia: 3-la carnivore, 4-la
ovine, taurine, cabaline [i leporide) [i inerveaz\, prin ramurile dorsale-pielea
[i musculatura regiunii [i, prin ramurile ventrale ale perechilor sacrale I [i II,
plexul sacral.
Ramura ventral\ a perechii sacrale III este denumit\ nerv pudend [i inerveaz\, la
masculi-corpii caverno[i, mu[chiul transvers a perineului, uretra [i mu[chii ischio-caverno[i [i
bulbo-caverno[i. La femele, inerveaz\ clitorisul [i vulva.
Ramura ventral\ a perechii sacrale a IV-a este denumit\ nerv hemoroidal [i inerveaz\
regiunea anal\.
Ramura ventral\ a perechii sacrale a V-a inerveaz\ pielea [i mu[chii ventrali din regiunea
cozii.
♦ Nervii caudali (sau coccigieni) sunt perechi (`n num\r variabil cu specia: 14-
16-la leporide, 18-22-la canide [i 20-24-la feline etc) [i inerveaz\ musculatura
[i pielea din regiunea cozii.

5.1.2.3 Nervii membrelor

Ramurile ventrale ale perechilor de nervi cervicali VI, VII [i VIII se
anastomozeaz\ cu primele dou\ perechi de nervi toracali [i formeaz\ plexul
brahial destinat inerv\rii membrului toracic.
Plexul brahial are aspectul unei lame l\]ite ce se dispune `ntre cele dou\
por]iuni ale mu[chiului scalen. Nervii desprin[i din plex sunt sistematiza]i `n:
toracali (craniali [i caudali) [i ai membrului toracic.
Nervii toracali craniali sunt destina]i musculaturii toracale [i inerveaz\ mu[chii: din]at ventral [i
cervical, romboid, pectoral prescapular, transvers [i descendent.
Nervii toracali caudali inerveaz\ mu[chii din]at ventral toracal, pielosul toracal, pectoralul
ascendent [i marele lat dorsal.

Nervii membrului toracic sunt destina]i musculaturii spetei (suprascapular,

subscapular, marele rotund) [i bra]ului.
Nervul axilar-inerveaz\ mu[chii: deltoid, micul rotund [i cleido-brahial.
Nervul brahial-inerveaz\ mu[chii coraco-brahial [i biceps brahial. Din
anastomoza nervilor brahial [i median rezult\ filete nervoase pentru mu[chii pectorali-
transvers [i descendent.
Nervul radial este cel mai gros, se dispune pe fa]a medial\ a humerusului [i este
separat de nervul ulnar, prin artera humeral\ [i se termin\ `n mu[chiul abductorul lung al
policelui. Emite pe traseu, filete nervoase pentru mu[chii triceps brahial, anconeu, tensor
al fasciei antebrahiale, extensor digital comun, extensor digital lateral, extensor carpo-
radial, extensor carpo-ulnar [i pentru regiunea cutanat\ lateral\ a bra]ului [i antebra]ului.
Nervul ulnar este situat, ini]ial, pe fa]a medial\ a bra]ului `napoia arterei
humerale, `nso]e[te artera ulnar\ [i se termin\ deasupra pisiformului printr-o ramur\
cutanat\ destinat\ pielii de pe fa]a lateral\ a carpului [i metacarpului [i o ramur\ volar\

- 147 -
(sau nervul volar lateral) ata[at tendoanelor flexorilor profund [i superficial. Nervul se
termin\ la nivelul buletului prin 3 nervi digitali (cranial, mijlociu [i caudal) [i inerveaz\,
`n planul lateral, degetul. Pe traiect, se desprind ramuri pentru mu[chii flexori ai
falangelor [i flexorul carpo-ulnar.
Nervul median coboar\ pe fa]a medial\ a articula]iei scapulo-humerale, a
regiunilor bra]ului [i antebra]ului pân\ `n apropierea pisiformului unde se termin\ cu
nervul volar medial care d\ o ramur\ pentru nervul ulnar.
Nervul volar medial ajunge la nivelul buletului [i emite 3 nervi digitali (cranial,
mijlociu [i caudal) [i, pe traiect, emite ramuri pentru mu[chii: brahial, flexor carpo-radial,
flexor digital profund, flexor digital superficial [i ramuri cutanate pentru pielea din
regiunea medial\ a antebra]ului [i autopodiului.
Ramurile ventrale ale ultimelor trei perechi de nervi lombari `mpreun\ cu
ramurile ventrale ale primelor dou\ perechi de nervi sacrali formeaz\ plexul
lombo-sacral destinat inerv\rii membrului pelvin.
Plexul lombo-sacral este sistematizat `n 2 por]iuni:
♦ cranial\-cuprinde nervii: ilio-muscular (pentru mu[chii psoasul mare [i psoasul mic),
femural (pentru mu[chiul cvadriceps femural), safen (pentru pielea regiunii mediale a
coapsei, gambei [i metatarsului) [i obturator (pentru mu[chii: croitor, pectineu,
adductorii-mare [i mic [i gra]ios).
♦ caudal\-cuprinde nervii: gluteu cranial (pentru mu[chii glutei-mediu, profund [i
accesoriu [i tensor al fasciei lata), glute caudal (pentru mu[chii biceps femural [i
gluteu superficial), cutanat femural caudal (pentru pielea regiunii caudale a coapsei),
marele sciatic (d\ filete nervoase pentru mu[chii profunzi ai bazinului), tibial (trece
printre mu[chii gemeni ai gambei, fa]a medial\ a corzii jaretului [i se termin\ cu 2
nervi plantari: lateral [i medial, din care deriv\ nervii digitali). Nervul tibial emite
ramuri musculare proximale pentru mu[chii propulsori (biceps femural, semitendinos
[i semimembranos) [i fibulare-superficiale [i profunde (pentru mu[chii [i pielea din
regiunile anterioar\ a gambei [i tarso-metatarsian\).

5.2 Sistemul nervos al vie]ii vegetative

Sistemul nervos vegetativ reprezint\ componenta sistemului nervos care coordoneaz\
activitatea organelor interne, inerveaz\ musculatura neted\ a organelor interne [i a vaselor
sanguine [i coordoneaz\ activitatea secretorie a glandelor endocrine.
Sistemul nervos vegetativ `mpreun\ cu sistemul endocrin, adapteaz\ organismul la
condi]iile de mediu extern, men]ine func]ionalitatea normal\ a organelor interne [i realizeaz\
acea stare de echilibru denumit\ homeostazie. Reglarea se face prin interven]ia reflex\ a
sistemului nervos care asigur\ func]ionalitatea organic\.

Din punct de vedere fiziologic, anatomic [i topografic, sistemul nervos

vegetativ este sistematizat `n dou\ grupe-ortosimpatic\ [i parasimpatic\-care,
func]ional sunt antagoniste [i ac]ioneaz\ sub controlul sistemului nervos central.
Sistemul nervos vegetativ ortosimpatic are dou\ componente: central\-
reprezentat\ de centrii nervo[i vegetativi din axul cerebro-spinal (m\duv\ [i
trunchiul cerebral) ce realizeaz\ conexiuni cu cortexul [i periferic\-reprezentat\
de fibrele [i ganglionii vegetativi [i este dispus\ `n afara axului cerebro-spinal.
Fibrele nervoase vegetative sunt de dou\ tipuri: aferente [i eferente.
Fibrele aferente fac parte din nervii sistemului cerebro-spinal.
Fibrele eferente individualizate pot fi pre-ganglionare mielinice originare
din centrii vegetativi pe care le une[te de forma]iunile ganglionare [i post-
ganglionare amielinice originare `n ganglionii vegetativi, de unde, prin ramurile
comunicante cenu[ii, ajung la organe [i le inerveaz\.
Ganglionii vegetativi au o dispunere variat\, `n sensul c\, unii se dispun
lateral de coloana vertebral\ [i realizeaz\ [an]ul ganglionar para-vertebral (sau
latero-vertebral); al]ii se dispun, `n planul ventral coloanei, [i formeaz\ ganglionii
pre-vertebrali sau la nivelul organelor, formând ganglionii intramusculari
terminali.

- 148 -
 Toate organele au o dubl\ inerva]ie: parasimpatic\-reprezentat\ de
componenta trofotrop\, reparatorie [i anabolizant\ ce creaz\ rezervele pe care le
va mobiliza ortosimpaticul [i ortosimpatic\-reprezentat\ de componenta
ergotrop\, dinamogen\ [i catabolizant\.
♦ Sistemul nervos vegetativ ortosimpatic este reprezentat de: centrii
vegetativi, fibrele nervoase [i ganglionii nervo[i. Leg\tura dintre centrii
nervo[i [i forma]iunile ganglionare se realizeaz\ prin fibrele pre-ganglionare
din componen]a r\d\cinilor ventrale ale nervilor spinali. Aceste fibre nervoase
dup\ ce ajung la ganglionii paravertebrali prin intermediul ramurii
comunicante albe, fie realizeaz\ sinapse `n ace[ti ganglioni, fie str\bat
ganglionii `ns\ f\r\ a face sinapse [i se orienteaz\ spre un ganglion pre-
vertebral unde realizeaz\ sinapse. Dup\ ce au realizat sinapse, fibrele post-
ganglioane, prin ramura comunicant\ cenu[ie, se `ntorc la nervul spinal [i/sau
se orienteaz\ spre organul pe care `l inerveaz\.
Ganglionii ortosimpatici se leag\ `ntre ei prin conectivele inter-
ganglionare, lungi [i scurte.
Centrii vegetativi ortosimpatici sunt plasa]i pe coarnele intermedio-
laterale ale m\duvei dorso-lombo-sacrale.
Fibrele nervoase sunt pre-ganglionare (mielinice) [i post-ganglionare
(amielinice).
Ganglionii vegetativi sunt reprezenta]i de lan]ul ganglionar para-vertebral,
ganglionii pre-vertebrali [i ganglionii intra-murali (din peretele organului efector).
Ortosimpaticul prezint\ por]iunile: cefalic\, cervical\, lombar\,
abdominal\ [i sacral\ drept componente ale segmentelor medulare.
Ortosimpaticul cefalic are originea, la toate speciile, `n m\duva spin\rii,
la nivelul segmentelor toracale I-VI.
Fibrele pre-ganglionare str\bat ganglionii para-vertebrali `n sensurile
caudo-cranial [i mijlociu (pe care `ns\ le traverseaz\ f\r\ a face sinaps\), se
al\tur\ nervului vag (`n sens invers) [i se orienteaz\ spre ganglionul cervical unde
fac sinaps\.
Ganglionul cervical cranial are aspect fusiform, este plasat la nivelul
pungii guturale sub aripa atlasului `n apropierea arterei carotide interne [i a
nervului vag.
Fibrele post-ganglionare trimit filete de anastomoz\ pentru nervii
cranieni (perechile IX-XII) sau pentru prima pereche cervical\, se ata[eaz\
vaselor sanguine [i ajung, `mpreun\, la organele pe cere le inerveaz\.
Ortosimpaticul cervico-toracal este format din ganglionii cervicali
(mijlocii [i caudali) [i ganglionii para-vertebrali. Ganglionul cervical caudal (sau
stelat) este situat pe fa]a medial\ a primei coaste `n contact cu artera [i vena
vertebral\, esofagul (pe partea dreapt\) [i traheea (pe partea stâng\). Ramurile
pre-ganglionare fac sinaps\ la acest nivel; de aici, pornesc ramuri post-
ganglionare care realizeaz\ nervii vertebrali (al\tura]i arterei vertebale) [i
cardiaci (formeaz\ plexurile cardiac, pulmonar, traheal [i esofagian).
Ganglionul cervical mijlociu este inconstant [i se dispune la mic\ distan]\
de ganglionul cervical caudal, d\ filete de anastomoz\ pentru nervii vag, frenic [i
cardiac [i conectivul inter-ganglionar.
Ortosimpaticul abdominal are originea `n segmentele toracale VII-XVIII.
Fibrele pre-ganglionare ajung, prin ramurile comunicante albe, la
ganglionii para-vertebrali.

- 149 -
 Fibrele post-ganglionare provin din ganglionul para-vertebral toracal VII-
XV, formeaz\ nervul marele splanchnic-ce perforeaz\ diafragmul, p\trund `n
cavitatea abdominal\ [i se termin\ `n ganglionul semilunar.
Ramurile post-ganglionare ale ganglionilor para-vertebrali toracali XVI-
XVIII particip\ la formarea nervului micul splanchnic ale c\rui filete se termin\
`n plexul solar (reprezentat de o ]es\tur\ nervoas\ dispus\ `ntre arterele celiac\ [i
marea mezenteric\ ce are, `n planul central, ganglionul semilunar).
Ganglionul semilunar rezult\ din contopirea ganglionilor celiac [i
mezenteric cranial. Ramurile eferente ale acestui ganglion urm\resc traiectul
vaselor sanguine, ajung `n cavitatea abdominal\ (la viscere) unde formeaz\
plexurile nervoase pentru organele din cavitate.
Ortosimpaticul lombar este format din 6 ganglioni para-vertebrali dispu[i
pe fa]a medial\ a mu[chiului psoasul mic, fibrele eferente terminându-se `n
ganglionul mezenteric caudal, lâng\ artera mezenteric\ mic\.
Filetele post-ganglionare merg pe traiectul arterei mic\ mezenteric\ [i
inerveaz\ colonul descentent, rectul [i anusul. La mascul realizeaz\, `mpreun\ cu
artera testicular\, plexul spermatic. La femele realizeaz\, `mpreun\ cu arterele
utero-ovariane, plexul ovarian.
Ortosimpaticul sacral este format din 4 ganglioni paravertebrali de la care
pornesc filete post-ganglionare care formeaz\ plexul pelvin [i inerveaz\ organele
din cavitatea pelvin\.
Rolul sistemului nervos vegetativ ortosimpatic:
¾ coordoneaz\ procesele catabolice [i dinamogene asigurând energia necesar\ vie]ii;
¾ intervine ziua, `n timpul atacului, a ap\r\rii, `n stare de efort, furie [i perioada de boal\;
¾ fibrele postganglionare se distribuie organelor efectoare urm\rind adventicea arterelor care
irig\ organele respective.

Sistemul nervos parasimpatic. La mamiferele domestice, componenta

parasimpatic\ nu prezint\ o individualitate specific\, fibrele sale fiind
componente ale nervilor periferici cranieni [i/sau spinali.
Centrii nervo[i sunt grupa]i la periferia nevraxului [i realizeaz\ 2
segmente parasimpatice-cranian [i pelvin-de la care pleac\ fibrele pre-
ganglionare eferente ce fac sinaps\ la nivelul ganglionilor parasimpatici. De la
acest nivel, pleac\ fibre post-ganglionare ce ajung la organele efectoare.
Parasimpaticul cranian este reprezentat de nucleii parasimpatici
intranevraxiali: pupilar, lacrimo-salivar [i cardio-pneumo-enteric.
Fibrele pre-ganglionare ajung la o serie de ganglioni (oftalmic, sfeno-
palatin, optic [i lingual) [i, de la acest nivel, la organele capului.
Filetele parasimpatice de pe traiectul unor nervi cranieni deservesc o
suprafa]\ destul de vast\-regiunile cervical\, toracal\ [i abdominal\-pân\ la
nivelul colonului descendent.
Nucleul pupilar este localizat `n mezencefal sub apeductul lui Sylvius,
lâng\ nucleul oculo-motor. De la acest nivel, fibrele eferente ajung la ganglionul
ciliar aflat `n interiorul tecii oculare. Este locul `n care nervul oculo-motor, emite
nervul micul trochlear.
Nucleul lacrimo-salivar cuprinde nucleii lacrimal [i salivar (rostral [i
caudal) ce se dispun `ntre nucleii nervului facial [i ambiguu din bulb.
Ramurile pre-ganglionare p\r\sesc nevraxul pe calea nervilor
intermedio-facial [i gloso-faringian. Calea intermedio-facial\ cumuleaz\ neuritele
pericarionilor din nucleii lacrimal [i salivator anterior [i ajung, prin nervii marele
pietros superficial [i vidian, la ganglionul sfeno-palatin. Prin nervii: coarda
timpanului [i lingual, ajung la ganglionul lingual de la traiectul nervului trigemen.

- 150 -
 Fibrele post-ganglionare se distribuie la mucoasa nazal\, mu[chii
palatini, ai globului ocular [i la glandele: lacrimale, mandibular\ [i sublingual\.
Cea de-a 2-a component\ a para-simpaticului cranian urm\re[te nervul
gloso-faringian [i cuprinde neuritele pericarionilor din nucleul salivator aboral [i,
prin intermediul nervilor timpanic, micul pietros superficial [i profund, ajung la
ganglionul otic (la originea nervului mandibular).
Ramurile post-ganglionare se repartizeaz\ glandei parotide [i mucoasei
faringiene.
Nucleul cardio-pneumo-enteric reprezint\ originea componentei para-
simpatice a nervului vag. Filetele pre-ganglionare intr\ `n componen]a nervului
vag, ajung `n interiorul cavit\]ii abdominale [i inerveaz\, pe traiectul lor, viscerele
din regiunea cervical\, toracal\ [i abdominal\, pân\ la nivelul colonului
descendent.
Parasimpaticul pelvin are originea `n m\duva spin\rii din regiunile
lombar\ (IV) [i sacral\ (I). Fibrele pre-ganglionare p\r\sesc m\duva spin\rii
odat\ cu r\d\cinile dorsale [i ajung, prin intermediul ramurilor ventrale ale
nervilor-pudend [i hemoroidal, la plexul pelvin. De la acest nivel, filetele post-
ganglionare se orienteaz\ spre originea a colonului descendent din cavitatea
abdominal\ [i pelvin\.
Rolul sistemului nervos vegetativ parasimpatic:
¾ coordoneaz\ procesele anabolice [i de asimila]ie-prin componenta trofotrop\, reparatorie;
¾ creaz\ rezervele pe care le va mobiliza sistemul nervos vegetativ ortosimpatic;
¾ ac]ioneaz\: noaptea, `n somn, `n stare de repaus sau dup\ boal\, când organismul se reface.
Prin dubla inerva]ie orto-simpatic\ [i para-simpatic\ a tuturor organelor, se
realizeaz\, `n organism, un echilibru labil denumit homeostazie.

Paraganglionii sunt „organe cromofile“ (au afinitate pentru de s\rurile de

crom) [i cromofine. Sunt alc\tui]i din celule dispersate [i/sau aglomerate. Sunt
r\spândi]i `n plexurile [i ganglionii vegetativi [i/sau sunt dispersate `n diferite
organe (testicul, ovar, rinichi). Aceste forma]iuni se afl\ `n strâns\ leg\tur\ cu
sistemul nervos vegetativ. ~n func]ie de cromafinitate [i capacitatea acestora de a
secreta sau nu adrenalin\, paraganglionii sunt grupa]i `n ortosimpatici [i
parasimpatici.
Paraganglionii ortosimpatici sunt organe cromafine alc\tuite din celule cu afinitate
cromatic\ situate `n plexurile vegetative ce au puncte de contact cu vasele sanguine al\turi de
ganglionii ortosimpatici. Sunt bine dezvolta]i la embrion [i foetus. ~n stadiile urm\toare de
dezvoltare embrio-fetal\ sufer\ un proces de atrofiere lent\ pân\ la maturitate, când dispar
complet. Cei mai r\spândi]i sunt paraganglionii lombo-aortici (sau abdominali) ce se dispun pe
p\r]ile laterale ale arterei aort\ abdominal\, `n plexul ortosimpatic aortic, `ntre originile
arterelor renale [i mezenterice caudale, au culoare cenu[ie, consisten]\ moale [i dimensiuni
variabile `ntre 5 [i 15 mm. Din punct de vedere microscopic, structura este asem\n\toare cu a
medulosuprarenalei [i o re]ea de vase sinuoase intercalate de grupuri de celule cromafine.
Paraganglionii parasimpatici sunt:
¾ carotidian (sau glomul carotic)-este situat la originea arterelor occipital\ [i carotid\ intern\.
Este reprezentat de o forma]iune mic\ de 2-4 mm, culoare cenu[ie sau rozie, prins\ `n
adventicea carotidian\ [i inclus\ `n centrul plexului intercarotic. Este format dintr-un ghem
de capilare sinusoide sus]inute de un reticul conjunctiv `n ochiurile c\ruia se g\sesc celule
cromafine dar care nu secret\ adrenalin\;
¾ cardiac-este dispus pe plexurile cardiac [i aortic `n adventicea aortei primitive, `n apropierea
originii arterei aort\ (coronar\ stâng\) [i are o structur\ asem\n\toare cu a glomului
carotidian;
¾ timpatic-este inconstant [i mic cât un bob de mac ce se dispune pe traiectul ramurii timpatice
a nervului gloso-faringian, la intrarea acestuia, `n urechea medie.

- 151 -
 Test de evaluare X
(Pentru toate `ntreb\rile ce urmeaz\ se cere s\ men]iona]i r\spunsul corect)

1. Care sunt p\r]ile componente ale sistemului nervos central ?

2. Care sunt componentele sistemului nervos periferic ?
3. Ce `n]elege]i prin sistem nervos vegetativ ?
4. Care sunt componentele sistemului nervos vegetativ ?
5. Sesiza]i diferen]a dintre pedunculii cerebrali [i pedunculii cerebelo[i ?
6. Care este num\rul de nuclei motori ai nervilor cranieni ?
7. Sesiza]i diferen]a dintre originea aparent\ [i cea real\ a nervilor periferici ?
8. Sesiza]i diferen]a dintre fibrele nervoase senzoriale [i cele somatice ?
9. Pute]i diferen]ia no]iunile: ,,trunchiul nervului spinal“ [i ,,trunchiul cerebral“ ?
10. ~n substan]a reticulat\ din trunchiul cerebral se afl\ centrii vitali ai (completa]i
spa]iil elibere) …………………………………………………………………………………………………………

Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu toate r\spunsurile corecte) se acord\ 1.00 punct
3. Evaluarea rezolv\rii sarcinilor de la Capitolul 5.1.2.2
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.5 Punctajul realizat:
3.6 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

URMEAZ| PLAN{A 34

- 152 -
 Capitolul 5
Morfologia [i fiziologia sistemului nervos

Sistemul nervos este alc\tuit din totalitatea structurilor de origine ectodermic\ implicate
`n explorarea [i cunoa[terea mediului intern [i extern prin prelucrarea, analiza [i integrarea
informa]iilor pe baza c\rora se elaboreaz\ senza]ii sau comenzi pentru organele efectoare
(mu[chi, glande).
Caracteristica principal\ a sistemului nervos recep]ionarea, prin intermediul
receptorilor, informa]iilor din mediul intern sau extern, transformarea acestora `n influx nervos [i
transmiterea, pe calea nervilor, la axul cerebro-spinal sau la centrii nervo[i.
Sistemul nervos central prelucreaz\ informa]iile primite, elaboreaz\ un r\spuns adecvat
care este transmis organelor efectoare. Acestea determin\ coordonarea [i/sau adaptarea
func]iilor organismului `n raport cu mediul. Din punct de vedere histologic, sistemul nervos este
format din :
¾ neuroni;
¾ celule gliale (sau astrocite) `n raport de 1/10 cu rol de sus]inere a celulelor principale,
intersti]ial, trofic [i metabolic, de producere a mielinei (care formeaz\ o structur\ special\
denumit\ „nevroglie“). Astrocitele formeaz\ o barier\ `ntre capilarele sanguine [i neuronii
sistemului nervos central denumit\ barier\ hemato-encefalic\;
¾ fibre nervoase;
¾ ]esut conjunctiv;
¾ vase sanguine.
Vasele limfatice lipsesc din sistemul nervos central, dar sunt prezente `n sistemul nervos
periferic.
~n diferite forma]iuni ale sistemul nervos central, corpii neuronilor formeaz\ substan]a
cenu[ie iar prelungirile neuronale formeaz\ substan]a alb\ (organizat\ `n fascicule [i
cordoane). Distribu]ia [i topografia celor 2 categorii de substan]\ nervoas\ apare diferit `n creier
fa]\ de m\duva spin\rii. Substan]a cenu[ie formeaz\: scoar]a cerebral\ [i cerebeloas\. Nucleii
nervo[i au aspectul unor „insule“ de substan]\ cenu[ie dispuse `n interiorul substan]ei albe.
La vertebrate, sistemul nervos este reprezentat de structuri (sau forma]iuni) de mare
complexitate care asigur\ coordonarea [i adaptarea func]iilor organismului prin reac]ii
vegetative homeostatice [i acte reflexe simple sau complexe, de comportament.
Sistemul nervos este sistematizat `n mod conven]ional dup\
¾ criteriul func]ional `n:
♦ sistemul nervos al vie]ii de rela]ie-asigur\ desf\[urarea la un nivel optim a interrela]iilor
dintre organism [i mediul ambiant;
♦ sistemul nervos vegetativ-func]ioneaz\ `n strâns\ leg\tur\ cu sistemul endocrin, realizeaz\
modularea tuturor proceselor fiziologice [i metabolice ale organismului [i permite
desf\[urarea normal\ a func]iilor vitale (alimenta]ie, circula]ie, respira]ie, excre]ie [i
reproduc]ie);
¾ criteriul topografic `n:
♦ sistemul nervos central-este alc\tuit din m\duva spin\rii (situat\ `n canalul rahidian) [i
encefal (sau creier) (situat `n cutia cranian\);
♦ sistemul nervos periferic-este alc\tuit din ansamblul prelungirilor nervoase (nervi) senzitive
[i motorii care, direct sau indirect, sunt `n leg\tur\ cu sistemul nervos central (reprezentat de
nervi [i ganglionii nervo[i).
Dezvoltarea ontogenetic\ a sistemului nervos. La originea sistemului nervos central se afl\ prima
foi]\ embrionar\ denumit\ ectoderm din care, prin procese de profilare [i segmentare, iau na[tere: placa
neural\ (o `ngro[are epitelial\) [i [an]ul neural-limitat de crestele neurale. Aceste procese sunt finalizate
prin realizarea tubului neural care se separ\ de ectoderm [i se dispune axial `n masa embrionar\. Procesele
de proliferare celular\ [i diferen]iere continu\ la extremitatea cefalic\ a tubului neural unde se va forma
vezicula cerebral\ primitiv\. Concomitent cu acest proces, din mezodermul sclerotomal se schi]eaz\
vertebrele [i canalul vertebral.
Din vezicula primitiv\ se formeaz\ 3 vezicule denumite: prozencefal, mezencefal [i rombencefal.
Din prima [i a treia vezicul\ se formeaz\, prin procese de diviziune, `nc\ 2 vezicule astfel c\, se ajunge la
stadiul a 5 vezicule: telencefal, diencefal, mezencefal, metencefal [i mielencefal din care se vor forma,
ulterior, toate segmentele encefalice cunoscute: tubul neural va da na[tere m\duvei spin\rii iar lumenul
s\u se va transforma `ntr-un canal ependimar.
Sistemul nervos central [i vegetativ se dezvolt\ din crestele neurale care evolueaz\ spre crestele
ganglionare (generatoare de ganglioni [i nervi spinali). ~ntregul sistem nervos central este `nvelit [i protejat
de meninge.

- 128 -
 5.1.1 Sistemul nervos central
5.1.1.1 M\duva spin\rii

M\duva spin\rii se dispune `n canalul rahidian. Are aspectul unui cordon

lung, cilindroid pe toat\ lungimea sa, de culoare alb\, u[or aplatizat dorso-ventral
ce se `ntinde de la gaura occipital\ pân\ la extremitatea cranial\ a sacrum-ului.
Are aproximativ 192 cm lungime, diametrul transversal de 15-20 mm, diametrul
vertical de 12 mm, o greutate medie de 270 g [i reprezint\ circa 40 % din
greutatea encefalului la ecvine. La om, greutatea m\duvei reprezint\ numai 2 %
din greutatea encefalului, la antropoide (de ex. maimu]a antropoid\) circa-6 %, la
carnivore-30 % [i la bovine-47 %.
De pe laturile cordonului medular se desprind nervii spinali, `ntr-un num\r
egal cu num\rul g\urilor de conjugare intervertebrale. Deoarece coloana
vertebral\ cre[te mai repede decât m\duva, nervii desprin[i din regiunea
posterioar\ au o direc]ie tot mai oblic\.
~n canalul rahidian, m\duva urm\re[te inflexiunile coloanei vertebrale [i
prezint\ 2 curburi: cervico-dorsal\ (cu concavitatea orientat\ dorsal) [i lombo-
sacro-caudal\ (cu concavitatea orientat\ ventral) [i 2 `ngro[\ri (denumite
intumescen]e) din care: una se dispune `ntre vertebra a V-a cervical\ [i a II-a
toracal\ denumit\ intumescen]\ cervical\; cea de-a 2-a se dispune la nivelul
vertebrelor lombare IV-VI denumit\ intumescen]\ lombar\. Aceste 2
intumescen]e corespund zonelor de desprindere a nervilor ce formeaz\ plexurile
nervoase toracale [i lombare.
Extremitatea cranial\ a m\duvei se continu\ cu bulbul rahidian, limita
dintre acestea fiind planul transversal ce trece cranial de originea aparent\ a
primei perechi de nervi cervicali.
Extremitatea caudal\ a m\duvei se sub]iaz\ treptat [i formeaz\ un con
medular cu o lungime de circa 2-3 cm ce se prelunge[te cu un cordon nervos fin
denumit „fir terminal“ (sau filum terminale) [i str\bate vârful conului dural
(dur). La acest nivel, `nveli[ul fibros, prin intermediul c\ruia se inser\ pe corpul
primelor vertebre caudale, formeaz\ ligamentul caudal. Acest „fir terminal“ de
substan]\ nervoas\ este flancat paralel, pe ambele p\r]i, de nervii sacrali ai cozii
formând `mpreun\ „coada de cal“ (aceast\ situa]ie se explic\ prin faptul c\,
m\duva spin\rii este mai scurt\ decât canalul vertebral, cu excep]ia perioadei
embrionare, când aceste forma]iuni sunt egale).
Aspectul general al m\duvei spin\rii, de cordon cilindroid turtit dorso-
ventral, ofer\ pentru studiu: 2 fe]e-dorsal\ [i ventral\ [i 2 margini laterale.
Fa]a dorsal\ este br\zdat\ de un [an] median dorsal [i `mp\r]it\ `n 2
jum\t\]i simetrice. {an]ul median dorsal este strâmt [i limitat, `n adâncime, de un
sept nevroglic care ajunge pân\ la comisura cenu[ie a m\duvei. La câ]iva mm,
lateral de acest [an], se afl\ [an]ul colateral dorsal, prin care p\trund r\d\cinile
aparente dorsale senzitive ale nervilor spinali. ~n regiunea cervical\, `ntre cele 2
[an]uri exist\ un [an] intermediar care delimiteaz\, la exterior, fasciculul gracilis
de fasciculul cuneiform.
Fa]a ventral\ prezint\ [an]ul median ventral cu aspectul unei fante mai
largi care se `ntinde pân\ la comisura alb\ a m\duvei. La câ]iva mm distan]\, `n
lateral se afl\ câte un [an] colateral ventral prin care p\trund r\d\cinile
aparente ventrale motorii ale nervilor spinali.
Marginile laterale sunt rotunjite [i groase, fiind reprezentate de
cordoanele laterale ale m\duvei.
M\duva spin\rii `ndepline[te 2 func]ii:
¾ de centru reflex-este realizat\ prin neuronii localiza]i `n substan]a cenu[ie;
¾ de conducere-este realizat\ de fibrele nervoase din substan]a alb\.

- 129 -
 Fiziologia m\duvei spin\rii are ca substrat-structura anatomic\. ~n
sec]iune transversal\ prin m\duva spin\rii se observ\:
- substan]\ cenu[ie-este dispus\ la interior, `n forma literei „H“;
- substan]a alb\-este dispus\ la exterior.
Substan]a cenu[ie are o consisten]\ redus\, este bogat vascularizat\ [i
culoare gri-brun\ (uneori nuan]\ rozie). Are forma unui cordon dublu cu 2 creste
dorsale, `nalte [i ascu]ite [i 2 creste ventrale, mai groase. Pe sec]iune
transversal\, are forma literei „H“ [i 2 por]iuni simetrice semilunare reunite printr-
o band\ transversal\ reprezentat\ de comisura cenu[ie. Dup\ aspect [i structur\,
se deosebesc 2 zone:
¾ cu substan]\ cenu[ie propriu-zis\-este format\ preponderent din corpul neuronilor, fibre
nervoase amielinice [i nevroglii;
¾ cu substan]a gelatinoas\-formeaz\ o zon\ circular\ `n jurul canalului ependimar [i la
extremit\]ile coarnelor dorsale [i este format\ din neuroni multipolari, fibre [i celule
nevroglice.

Prelungirile dorsale sunt denumite coarne dorsale, au func]ie senzitiv\

(con]in neuroni senzitivi). Prelungirile ventrale sunt denumite coarne ventrale [i
au func]ie motorie (con]in neuroni motori). ~n anumite regiuni ale m\duvei
spin\rii, la baza coarnelor ventrale se afl\ câte un corn lateral redus, cu func]ie
vegetativ\.
Cornul dorsal este orientat oblic, dorso-lateral [i este mai sub]ire decât cel
ventral. Este alc\tuit dintr-o baz\, `n continuarea c\reia se afl\ un gât, un cap [i
un vârf-orientat spre [an]ul colateral dorsal, de care `l desparte o lam\ sub]ire de
substan]\ alb\. ~n acest corn `[i au originea deutoneuronii senzitivi ce alc\tuiesc
substan]a gelatinoas\. La vârful coarnelor se g\sesc neuronii sensibilit\]ii
somatice. La baza coarnelor se g\sesc neuronii sensibilit\]ii viscerale (volumul
coarnelor dorsale este propor]ional cu cantitatea de excitan]i ce provin din mediul
extern).
Cornul ventral este mai scurt dar mai voluminos decât cel dorsal. Are o
pozi]ie ventro-lateral\, un contur relativ neregulat [i este `ndep\rtat de conturul
periferic al m\duvei spin\rii printr-un strat gros de substan]\ alb\. Este alc\tuit
dintr-o baz\ larg\-reprezentat\ de por]iunea dorsal\ [i un cap-situat ventral. ~n
acest corn `[i au originea neuronii motori multipolari destina]i musculaturii
somatice (extensoare-`n partea lateral\ [i flexoare-`n partea medial\) [i a
centurilor scapular\ [i pelvin\ (`n zona central\).
Cornul lateral are form\ triunghiular\, se dispune la baza cornului ventral
[i este evident `n regiunea dorsal\ [i por]iunea posterioar\ a regiunii cervicale a
m\duvei. Este alc\tuit din grup\ri nervoase vegetative.
Comisura cenu[ie leag\ cele 2 jum\t\]i de substan]\ cenu[ie [i este
str\b\tut\, `n planul central, de canalul ependimar. Se deschide cranial, `n
extremitatea ventriculului IV [i caudal se termin\, printr-o u[oar\ dilata]ie, la
nivelul conului medular. Este c\ptu[it\, la interior, de epiteliul ependimar [i, la
exterior-este `nconjurat\ de substan]a gelatinoas\.
Fa]a dorsal\ a comisurii cenu[ii vine `n contact cu septul nevroglic din
[an]ul median dorsal [i substan]a alb\ din cordoanele superioare.
Fa]a ventral\ a comisurii cenu[ii se sprijin\ pe comisura alb\ (format\
dintr-o lam\ de substan]\ alb\ care leag\, `ntre ele, cordoanele ventrale ale
m\duvei).
Substan]a alb\ acoper\, ca o manta, substan]a cenu[ie [i este `mp\r]it\ `n
3 cordoane:
¾ dorsal-este dispus `ntre [an]ul dorsal, cornul dorsal cenu[iu [i [an]ul dorsal lateral;
¾ ventral-este dispus `ntre fisura median\ ventral\ [i coarnele ventrale ale substan]ei cenu[ii
astfel `ncât cele 2 cordoane ventrale simetrice, sunt legate, `ntre ele, prin comisura alb\;
¾ lateral-este situat lateral de substan]a cenu[ie `ntre cornul dorsal [i cel ventral.

- 130 -
 Din punct de vedere fiziologic [i histologic, substan]a alb\ este format\ din
fibre nervoase mielinice dispuse `n cordoane (dorsale, ventrale [i laterale)
sus]inute de un „schelet“ (format dintr-o re]ea de fibre nevroglice).
Cordoanele dorsale apar]in sensibilit\]ii profunde proprioceptive [i
cuprind fasciculele Gracilis (Goll), cuneatus (Burdach) alc\tuite din fibre
ascendente ce se termin\ `n nucleii cu acela[i nume din bulb [i fundamental
dorsal.
Cordoanele ventrale cuprind fasciculele: fundamental ventral,
longitudinal medial, piramidal direct [i bulbo-spinal.
Cordoanele laterale cuprind fasciculele spino-cerebeloase-dorsal [i
ventral-care con]in fibre senzitive ascendente, piramidal `ncruci[at [i rubro-
spinal-care con]in fibre descendente [i fundamental lateral profund.

Fig. 4.30

Leg\tura m\duvei spin\rii periferia (receptori-efectori) se realizeaz\ prin

nervii rahidieni mic[ti care corespund cu structura segmentar\ a m\duvei spin\rii
[i a vertebrelor al\turate: 8 cervicale, 12 toracale, 5 lombare [i 5 sacrale.
Nervii rahidieni au o distribu]ie segmentar\ (metameric\) [i asigur\
leg\tura cu o anumit\ zon\: cutanat\ (dermatom), muscular\ (miotom) sau
visceral\. Fiecare nerv rahidian rezult\ din unirea r\d\cinilor medulare dorsale
(senzitive) [i medulare ventrale (motorii).
R\d\cinile dorsale [i ventrale ale m\duvei spin\rii se unesc `n interiorul
canalului vertebral [i formeaz\ nervii rahidieni mic[ti (30-31 perechi) cu
distribu]ie segmentar\ (metameric\).
R\d\cinile dorsale sunt formate din axonii neuronilor pseudo-unipolari
din ganglionul spinal (rahidian) situat pe traiect. Ace[ti neuroni vor realiza sinapse
`n coarnele dorsale ale m\duvei sau `n bulb [i vor forma fasciculele ascendente
senzitive sau vor intra `n conexiuni sinaptice (direct [i/sau prin intermediul
neuronilor de asocia]ie) cu motoneuronii din coarnele ventrale medulare.
R\d\cinile ventrale sunt formate din prelungirile axonice ale neuronilor
multipolari din coarnele ventrale medulare prin care se transmit impulsuri
centrifuge spre musculatura striat\.
Semnifica]ia fiziologic\ a r\d\cinilor m\duvei spin\rii este exprimat\ prin
investiga]ii electro-fiziologice (redate `n Legea Bell-Magendie): r\d\cinile dorsale sunt
senzitive [i conduc impulsurile nervoase de la periferie spre centrii nervo[i `n sens
centripet; r\d\cinile ventrale sunt motorii [i conduc impulsurile nervoase de la centrii
nervo[i spre periferie `n sens centrifug. Num\rul fibrelor senzitive care ajung la m\duv\
este mai mare decât num\rul fibrelor motorii.

- 131 -
 La p\s\ri, m\duva spin\rii se `ntinde pe toat\ lungimea canalului
vertebral. Plexul lombar este situat `n regiunea lombo-sacral\ `n sinusul lombo-
sacral (Sinus lombo-sacralis) `ntre coarnele dorsale [i cordoanele dorsale ale
m\duvei spin\rii. Plexul lombar este alungit [i alc\tuit, `n special, din elemente
gliale. Canalul ependimar este inclus `n plexul lombar.

Fig. 4.31

Test de evaluare II
(Pentru toate `ntreb\rile ce urmeaz\ se cere s\ men]iona]i r\spunsul corect)

1. Ce importan]\ prezint\ pentru organism, sistemul nervos ?

2. Care sunt meningele nevraxului ?
3. Ce rol `ndeplinesc meningele ?
4. Care sunt func]iile m\duvei spin\rii ?
5. Descrie]i imaginea 4.30 ce reprezint\ monograma m\duvei spin\rii ?
6. Cum este organizat\ substan]a alb\ a m\duvei spin\rii ?
7. Cum este organizat\ substan]a cenu[ie a m\duvei spin\rii ?
8. Care sunt segmentele componente ale nervilor spinali ?
9. Din ce este format\ ,,coada de cal“ ?
10. Câte perechi de nervi cranieni sunt la nivelul organismului animal ?
Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu toate r\spunsurile corecte) se acord\ 1.00 punct
3. Evaluarea rezolv\rii sarcinilor de la Capitolul 5.1.1.1
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.4 Punctajul realizat:
3.5 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

- 132 -
 Capitolul 6
Morfologia [i fiziologia organelor de sim]

Analizatorii sunt organe de sim] reprezentate de un complex de

forma]iuni anatomice cu rol `n recep]ionarea, conducerea [i transformarea `n
senza]ii a excita]iilor provocate de o serie de stimuli din mediul intern [i extern.
Un analizator este format din 3 segmente:
¾ periferic-reprezentat de receptorii organului de sim];
¾ intermediar (sau de transmisie)-reprezentat de calea nervoas\;
¾ central-reprezentat de zona cortical\, cu rol de analiz\ [i integrare.
Clasificarea receptorilor se face dup\ mai multe criterii:
¾ topografic:
- exteroceptori-sunt situa]i la suprafa]a corpului [i vin `n contact cu mediul extern;
- interoceptori-sunt situa]i `n organele interne [i vin `n contact cu mediul intern;
- proprioceptori-sunt situa]i `n articula]ii, tendoane [i mu[chi.
¾ morfologic:
- primari (I)-sunt reprezenta]i de structurile neurale asupra c\rora ac]ioneaz\ direct
stimulii (de ex. receptorul olfactiv; forma]iunile situate la extremitatea neuronilor
senzitivi-termina]iuni nervoase libere, corpusculii Pacini, Ruffini, Meissner etc);
- secundari (II)-sunt reprezenta]i de celulele epiteliale specializate prev\zute cu cili `n
jurul c\rora se ramific\ prelungirea celulipet\ a neuronului senzitiv (de ex. receptorii
vestibulari, cochleari, gustativi);
- ter]iari (III)-sunt reprezenta]i de celulele receptoare conectate cu neuronii de origine
ai c\ii aferente prin neuronii intercalari (de ex. fotoreceptorii retinei).
¾ dup\ natura stimulului specific:
- mecanoreceptori-sunt adapta]i pentru perceperea senza]iilor de presiune
(baroceptori) `n mediul lichid [i sensibili la presiunea arterial\; deform\ri [i mi[c\ri
oscilatorii (fonoceptori) (presiunea sonor\ perceput\ de celulele auditive din organul
lui Corti);
- tensioreceptori-sunt adapta]i pentru perceperea senza]iilor de presiune `n mediul
solid (de ex. receptorii sensibilit\]ii tactile cutanate);
- termoreceptori-sunt adapta]i pentru `nregistrarea varia]iilor de temperatur\ (de ex.
caloreceptorii pentru cald [i geloreceptorii pentru rece);
- chemoreceptori-sunt specializa]i pentru recep]ionarea diferitelor molecule (de ex.
receptorii din corpusculii carotidieni [i endocardaortici pentru valorile CO2 [i O2,
receptorii sensibilit\]ii gustative [i olfactive);
- osmoreceptori-sunt specializa]i pentru recep]ionarea varia]iilor osmolarit\]ii
mediului intern;
- fotoreceptori (sau receptorii electromagnetici)-sunt reprezenta]i de celulele conuri [i
celulele bastona[e din retin\.
¾ `n func]ie de distan]a de la care ac]ioneaz\ stimulii:
- telereceptori-primesc stimulii care se propag\ prin aer (de ex. lumina, sunetele,
temperatura [i diverse mirosuri);
- tangoreceptori-sunt excita]i doar la contactul direct cu stimulii (de ex. sensibilitatea
tactil\ [i gustativ\);
- nocireceptori-reprezint\ o categorie special\ de receptori pentru senza]iile dureroase
care se excit\ la excitan]i mecanici puternici, stimuli termici externi [i de intensitate
foarte mare.

Se disting 3 categorii de organe receptoare capabile s\ recep]ioneze

diferen]iat cele mai subtile modific\ri ale mediului ambiant:
♦ interoceptorii-culeg excita]iile de la nivelul viscerelor aflate `n raport, direct sau indirect, cu
mediul intern;
♦ proprioceptorii-culeg excita]iile mioarticulare, de presiune, orientare spa]ial\ [i echilibru;
♦ exteroceptorii-primesc excita]iile ce vin din afara organismului [i se `mpart `n receptori
cutana]i [i pentru organele de sim].

Segmentul periferic poate fi activat datorit\ specializ\rii la un singur excitant

specific [i adecvat.
Se deosebesc 5 tipuri de receptori: cutanat, gustativ, olfactiv, vizual [i acustico-
vestibular.

- 153 -
 6.1 Analizatorul cutanat
Segmentul periferic al analizatorului cutanat este reprezentat de
receptorii ce culeg informa]iile tactile, termice [i dureroase din piele:
¾ termina]iuni nervoase libere-sunt reprezentate de fibrele nervoase amielinice
(receptori pentru durere) dispuse superficial [i `n profunzimea straturilor pielii;

¾ organe `ncapsulate (sau corpusculii)-sunt alc\tui]i din extremitatea unei fibre

nervoase ce p\trunde [i se ramific\ `ntr-o grupare de celule epiteliale, legate
`ntre ele, printr-o teac\ conjunctiv\. Exist\ diferite tipuri de corpusculi:
- Grandy-Merkel-se dispun printre 2-3 celule epiteliale, sunt acoperi]i de o capsul\
foarte sub]ire ca o re]ea neurofibrilar\; se g\sesc `n pielea ciocului [i/sau sub
epiteliul mucoasei linguale la unele specii de p\s\ri acvatice;
- Meissner-sunt prezen]i la mamifere [i au o structur\ complex\; o grupare de celule
aplatizate printre care se g\sesc ramifica]ii neurofibrilare, sunt specializa]i pentru
recep]ionarea excita]iilor tactile; sunt plasa]i la nivelul papilelor dermice (`n
regiunile lipsite de p\r) sau `n corionul papilar al mucoaselor palatin\ [i a
organelor genitale externe;
- Krause-au rol pentru recep]ionarea senza]iilor termice [i se dispun `n derm, la
nivelul extremit\]ii membrelor [i tunica conjunctiv\ a globului ocular;
- Ruffini-sunt specializa]i pentru recep]ionarea senza]iilor termice localiza]i din
hipoderm;
- Herbst-se `ntâlnesc la p\s\ri, con]in un bulb central granulos `n care, neurofibrilele
sunt `nconjurate de o teac\ conjunctiv\ groas\ ce se ramific\ arboriform;
- Vater-Paccini-sunt specializa]i pentru recep]ionarea senza]iilor de presiune ; sunt
specifici mamiferelor, au form\ ovoid\ [i sunt localiza]i preponderent `n hipoderm,
ligamente, tendoane, periost, adventicea vaselor sangvine [i mezoul peritoneal. Sunt
alc\tui]i dintr-un bulb central granulos (str\b\tut de o fibr\ amielinic\) `nconjurat
de o capsul\ periferic\ (alc\tuit\ din lame concentrice formate din 20-60 celule cu
aspect lamelar) ce asigur\ sensibilitatea cinetic\ [i dureroas\, profund\.

La mamifere, sunt importan]i pentru a asigurare sensibilitatea superficial\

cutanat\, perii tactili situa]i (cu diferen]ele specifice) `n jurul botului, pleoapelor
[i/sau a extremit\]ilor.
Perii gro[i [i rigizi sunt denumi]i „peri senzitivi“ sau „vibrize“. Ace[tia
prezint\, `n interiorul folicului pilos, lacune sanguine interpuse `ntre teaca
epitelial\ [i cea fibroas\. Grosimea fasciculului nervos care abordeaz\ un folicul
pilos senzitiv (de ex. la câine) dep\[e[te 2-3 mm diametru fiind alc\tuit\ dintr-un
num\r mare de neurofibrile (tija p\rului senzitiv ac]ioneaz\ asem\n\tor unei
antene sensibile capabile s\ recep]ioneze [i s\ amplifice vibra]iile [i este dirijat\
`n diferite direc]ii datorit\ structurii striate a mu[chilor pilo-erectori inerva]i de
nervul facial).
Segmentul intermediar al analizatorului cutanat este reprezentat de
nervii care au pericarionul `n ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni [i/sau `n
ganglionii spinali [i cordoanele ascendente ale m\duvei, alc\tuind c\ile
exteroceptive [i proprioceptive.
Segmentul central al analizatorului cutanat este reprezentat de ariile de
proiec]ie senzitiv\ localizate `n cortexul lobilor parietali ai emisferelor cerebrale.

6.1.1 Pielea
Pielea este un organ complex de natur\ conjunctivo-epitelial\ ce acoper\
corpul animalelor `n totalitate [i care, la nivelul orificiilor naturale, se continu\ cu
mucoasele. Are rol de:
- organ de sim] [i protector mecano-fizic al ]esuturilor subiacente;
- datorit\ propriet\]ii de elasticitate ap\r\ organismul de ac]iunea mecanic\ [i
distrug\toare a corpurilor dure sau ascu]ite;

- 154 -
- prin integritate [i structur\ ap\r\ organismul de ac]iunea unor microorganisme sau
agen]i fizici;
- permeabilitatea selectiv\ permite p\trunderea lipidelor [i, `ntr-o cantitate mai mic\, a
substan]elor hidrosolubile;
- organ depurator ce asigur\ eliminarea produ[ilor toxici, prin activitatea glandelor
sudoripare;
- reglator termic al corpului la animalele hemeotorme (m\re[te [i/sau mic[oreaz\
evaporarea);
- protector termic datorit\ p\rului, penelor [i paniculilor adipo[i;
- intervine `n perpetuarea speciei-prin feromonii elabora]i de glandele speciale ce au rol
de „apel sexual“ [i, prin diferitele produc]ii glandulare, contribuie la dimorfismul
sexual.
Prin dezvoltarea glandelor mamare, pielea are rol `n hr\nirea produsului de
concep]ie [i/sau a altor forma]iuni (de ex. „incubatorul marsupial“ [i „pl\cile
incubatoare“ de la p\s\ri `n timpul clocitului). Pielea intervine `n ap\rare [i/sau `n atac,
prin produc]iile pielii (coarne, gheare, copite, ]epi etc) [i glandele speciale ce secret\ un
produs puternic odorat (eliminat `n caz de necesitate). Are un rol important `n toate
tipurile de locomo]ie: terestr\ (copite, ongloane, perini]e etc), aerian\ (pene, membrane
speciale) [i acvatic\ (prin produc]iile tegumentare speciale-membranele interdigitale,
`not\toarele, solzii etc).
Pielea este un depozit de rezerve energetice ce sunt mobilizate `n anumite
perioade fiziologice. Are un rol important `n adaptarea organismului la mediul ambiant,
prin schimbarea culorii pielii [i/sau a produc]iilor acesteia (la poikiloterme, culoarea pielii
se schimb\ rapid sub activitatea sistemului nervos vegetativ, iar la homeoterme-
schimbarea culorii are loc odat\ cu n\pârlirea).

Din punct de vedere histo-structural, pielea este reprezentat\ de 3 straturi:

¾ epiderm-este stratul superficial, protector cu o structur\ epitelial\ [i o intens\
activitate-prin `nmul]irea permanent\ a straturilor bazale (are loc `ngro[area
treptat\ a straturilor superficiale care se keratinizeaz\ [i se descuameaz\
continuu pe m\sur\ ce sunt `nlocuite). Epidermul are o intens\ activitatea
keratogen\ `n urma c\reia iau na[tere o serie de forma]iuni cornoase-denumite
fanere-cu func]ii diferite: peri (la mamifere), pene (la p\s\ri), copite (la cal),
ongloane (la rumeg\toare [i suine), gheare (la carnasiere), solzi (pe picioarele
p\s\rilor), pinteni, castane, unghii, glande sebacee [i sudoripare [i
diferitele tipuri de glande modificate;
¾ derm-este stratul cel mai gros (circa 84 %) dar [i cel mai rezistent din piele
alc\tuit din ]esut conjunctiv semiorientat. Este bogat vascularizat [i inervat,
con]ine glande sebacee [i sudoripare, foliculi pilo[i, mu[chi pilo-erectori [i
plumo-erectori. ~n apropierea membranei bazale a epidermului, dermul
formeaz\ stratul papilar ce con]ine numeroase papile de diferite forme care
m\resc suprafa]a de contact cu membrana bazal\ a epidermului;
¾ hipoderm-este alc\tuit din ]esut conjunctiv lax care, `n profunzime, se
condenseaz\ [i se orienteaz\ `n planuri diferite [i formeaz\ fascia superficial\
a corpului. ~n unele regiuni ale corpului se aglomereaz\ celulele adipoase `n
paniculi adipo[i specifici cu au rol protector, mecanic, fizic constituind
depozitul energetic.
Grosimea pielii este difer\ la mamiferele domestice, `n func]ie de specie, ras\ [i regiunea
corporal\, fiind mai groas\-`n regiunile dorsale ale corpului, pe fe]ele laterale ale membrelor [i
extremit\]ile distale ale acestora [i mai sub]ire-`n zonele de flexie a articula]iilor, `n jurul
orificiilor naturale [i regiunile axilar\, inghinal\ [i perineal\. Aderen]a pielii la forma]iunile
profunde (diferit\ `n func]ie de regiunea corporal\) este mai pronun]at\ `n jurul orificiilor
naturale [i deosebit de mobil\ `n regiunile costal\ [i abdominal\.

- 155 -
 6.1.2 Produc]iile cornoase ale pielii
♦ P\rul acoper\ suprafa]a extern\ a pielii mamiferelor. Forma,
dimensiunile, culoarea [i gradul de `nclinare a p\rului sunt diferite `n
func]ie de specie, individ, vârst\, stare de `ntre]inere, anotimp [i regiune
corporal\. Firul de p\r este alc\tuit din:
¾ tulpin\ (sau por]iunea liber\ [i flexibil\);
¾ r\d\cin\ (sau por]iunea `nfipt\ `n derm) este `nconjurat\ de straturi
epidermice `nvelite, la exterior, de o teac\ conjunctiv\, forma]iunea complet\
fiind denumit\ folicul pilos. ~n aceast\ forma]iune se deschid glandele
sebacee [i, pe suprafa]a extern\, se inser\ mai mul]i mu[chi erectori (fibre
musculare netede [i striate) (la vibrize, mu[chii mi[c\ tulpina firului de p\r);
¾ bulbul pilos (este o dilata]ie piriform\ `nfipt\ `n hipoderm). ~n interiorul
acestei forma]iuni p\trunde papila p\rului ce con]ine un corion bogat
vascularizat [i inervat.
La mamifere se disting urm\toarele categorii de p\r care au dimensiuni,
forme [i structuri diferite:
♦ p\rul comun de acoperire (sau p\rul de contur)-este format din fire
puternice, r\spândite pe cea mai mare suprafa]\ a pielii [i dau culoarea bl\nii
animalului. ~n anumite regiuni ale corpului, p\rul de contur se dezvolt\ mai
mult, este mai lung, mai gros [i mai intens colorat (de ex. la cal se formeaz\
coama-pe partea dorsal\ a regiunii gâtului, coada-`n regiunea coccigian\ sau
pe cre[tetul capului-mo]ul; aceste forma]iuni sunt utilizate de animal pentru
ap\rarea `mpotriva insectelor);
♦ p\rul lânos (sau puful)-este format din fire scurte, fine [i lipsite de m\duv\.
La animalele pentru blan\, puful este foarte des, r\spândit pe toat\ suprafa]a corpului,
include [i un strat izolator de aer ce `mpiedic\ pierderile de c\ldur\; r\spândirea p\rului de contur
printre firele de puf determin\ culoarea bl\nii.
La mamiferele subterane, pielea este acoperit\ numai de puf.
La oaie, p\rul lânos formeaz\ firele de lân\ cu aspecte [i grosimi diferite `n func]ie de
ras\ (p\rul comun de acoperire este denumit „jar“ [i acoper\ fa]a [i picioarele).

♦ perii senzitivi (sau vibrizele) sunt perii rigizi cu lungimi [i grosimi diferite
r\spândi]i `n jurul botului, pleoapelor sau `ntre perini]ele metacarpale [i
carpale. La carnasiere, pe foliculul pilos al unui fir de p\r se formeaz\ mai
mul]i muguri deodat\, astfel c\, firele de p\r cuprinse `n acela[i folicul, vor
formeaz\ un smoc (sau un fascicul) caracteristic.
Durata firelor de p\r variaz\ de la câteva s\pt\mâni la 4-5 ani. C\derea [i `nlocuirea
p\rului se face `n mod continuu sau periodic prin n\pârlire. Acest proces de `nlocuire periodic\ a
p\rului se face o dat\ pe an la mamiferele din ]inuturile polare [i de dou\ ori pe an (prim\vara [i
toamna) la mamiferele din zonele temperate (carnasiere, veveri]e, cervidae). ~ntre cele dou\
categorii de blan\ exist\ deosebiri de densitate, lungime [i culoare.

♦ Unghiile [i ghearele sunt forma]iunile cornoase ale epidermei dispuse la

vârful degetelor, cu rol protector, de ap\rare [i/sau atac.
Unghia propriu-zis\ este reprezentat\ de o lam\ cornoas\ aplatizat\ ce
acoper\ extremitatea distal\ a degetelor. La primate se `ntâlne[te o variant\
adaptativ\ a ghearei cu o capsul\ aplatizat\ [i o talp\ foarte redus\.
Ghearele sunt produc]ii unghiale primitive ce acoper\ extremitatea distal\
a degetelor (la carnasiere [i roz\toare) [i prezint\ 2 fe]e: dorsal\ (denumit\
capsul\ sau zid-este format\ dintr-o substan]\ cornoas\ compact\ acoperit\
par]ial, de o lam\ fin\ denumit\ periopl\) [i ventral\ (sau talp\, este de natur\
cornoas\ [i mai moale). ~n timpul sprijinului pe sol, gheara nu ia contact cu acesta
datorit\ dezvolt\rii puternice a perini]elor palmare.

- 156 -
 Perini]ele digitale palmare [i/sau plantare au ca baz\ anatomic\ ]esuturile elastice [i
adipoase acoperite de pielea bogat\ `n glande sudoripare [i termina]iuni nervoase senzitive. ~n
partea caudal\ a perini]elor digitale se afl\ o perini]\ principal\ cu rol `n sprijin. Pe fa]a
palmar\ a regiunii carpiene se afl\ o perini]\ carpian\ (care `ns\ nu intervine `n sprijin pe sol)
ci este `nconjurat\ de numero[i peri tactili.

Gheara are o structur\ dens\ denumit\ capsul\, o fa]\ exterioar\ neted\ [i

convex\ [i o tabl\-`ngust\ format\ dintr-un corn moale cu structur\ fibrilar\. ~n
sec]iune transversal\ prin regiunea mijlocie a ghearei se observ\ o puternic\
`ngro[are medio-dorsal\ denumit\ tor ungual, iar de o parte [i de alta aflându-se
câte o lam\ cornoas\ [i sub]ire. Sub torul ungual se afl\ un corp mucos cu rol de
matrice, gheara formându-se numai `n dreptul acestei forma]iuni. De la acest
nivel, spre extremitatea liber\ [i pe laturi, se adopt\ forma conic\, ascu]it\ [i
curbat\ a ghearei.
La feline, gheara este puternic recurbat\, aplatizat\ latero-medial cu un vârf ascu]it [i
t\ios. Pentru protec]ia vârfului ghearei (`n mers sau `n repaus), exist\ un sistem ligamentar
elastic retractil `n interiorul unei teci speciale formate de piele.

♦ Forma]iunile glandulare ale pielii la mamifere. ~n structura pielii la

mamifere exist\ numeroase forma]iuni glandulare denumite: glande sebacee,
sudoripare [i mamare r\spândite diferit [i neuniform pe suprafa]a corpului.
Glandele sudoripare sunt glande tubulare cu 2 por]iuni distincte:
profund\ (secretorie)-reprezentat\ de glomerulul sudoripar [i tubul sudorifer
[i segmentul rectiliniu ce traverseaz\ dermul [i epidermul prin canalul sudorifer
(sinuos [i se deschide la suprafa]a pielii). Segmentul secretor este reprezentat de
celule secretorii mari `nconjurate de celule mio-epiteliale. Segmentul sudorifer
(sau ghemul sudoripar) este intens vascularizat [i inervat.
Secre]ia sudoripar\ este de tip merocrin [i are un rol important `n
eliminarea toxinelor [i mecanismul de termoreglare (cantitativ, secre]ia sudoral\
se modific\ `n func]ie de starea fiziologic\ a animalelor).
Glandele ceruminoase sunt glande sudoripare modificate situate `n
conductul auditiv extern specializate pentru producerea cerumen-ului.
Glandele perianale (specifice pentru carnasiere [i roz\toare) reprezint\ o
combina]ie de glande sudoripare [i sebacee modificate. Componenta sudoripar\
este puternic odorat\, `[i vars\ produsul de secre]ie `n interiorul unor pungi
epiteliale comprimate de o musculatur\ derivat\ din sfincterul anal având rolul de
„apel sexual“ [i/sau de ap\rare (la Mustelidae). Componenta sebacee secret\ un
produs gras cu rol protector pentru canalul anal [i regiunea perineal\.
Exist\ `ns\ [i grupe de mamifere de la care glandele sudoripare lipsesc. Pielea
roz\toarelor [i a lagomorphelor nu con]ine (aproape deloc) glande sudoripare, cu excep]ia
glandelor din regiunea plantar\. La canidae [i felinae, glandele sudoripare sunt rare [i/sau nu
func]ioneaz\, cu excep]ia celor din spa]iile interdigitale, astfel c\, la aceste specii transpira]ia [i
termoreglarea, se fac prin pulmoni [i mucoasa cavit\]ii bucale.

La mamifere exist\ numeroase glande sudoripare modificate: glandele

sinusului infraorbitar [i interdigital (ovine), glandele nazo-labiale (bovine),
glandele diverticulului nazal (ecvine), glandele carpale (suine).
Glandele sebacee sunt glande tubulo-acinoase compuse de tip holocrin
care `[i vars\ produsul de secre]ie fie `n cavitatea foliculului pilos, fie la suprafa]a
pielii, printr-un canal, str\b\tut de un fir de p\r rudimentar. Exist\ `ns\ [i glande
sebacee care nu au nici o leg\tur\ cu perii sau glandele sebacee modificate:
glandele ciliare de la nivelul genelor; glandele labiilor vulvare-la femele;
glandele prepu]iale-la masculi; glandele sinusului inghinal-la ovine [i caprine (se
dezvolt\ `n mod deosebit la nivelul pielii mamelonului [i a tegumentului intern de
la prepu]-la masculi); la ovine, glandele sebacee secret\ un produs caracteristic
gras cu rolul de a unge firul de lân\.

- 157 -
 Glandele mamare sunt glande sudoripare modificate, specializate
func]ional s\ secrete lapte cu o structur\ de tip acinos care, din punct de vedere
filogenetic, sunt legate de glandele sudoripare. Dezvoltatea [i func]ia glandelor
mamare evolueaz\ `n paralel cu activitatea aparatului genital femel atingând o
dezvoltare maxim\ `n perioada de al\ptare, regreseaz\ [i/sau `[i `nceteaz\ rolul
odat\ cu `ncheierea activit\]ii fiziologice a aparatului genital.
♦ Pielea [i produc]iile pielii la p\s\ri. P\s\rile sunt vertebrate cu piele sub]ire
dar foarte mobil\ datorit\ ]esutului conjunctiv lax. Histo-structural, pielea este
format\ din 3 straturi:
¾ epiderm-este sub]ire [i lipsit de stratul granular, astfel `ncât, cornificarea se face
prin `ngro[area continu\ a membranei celulelor din stratul Malpighi;
¾ derm-este foarte sub]ire, bogat vascularizat [i inervat (de c\tre corpusculii
Vater-Paccini [i Grandry-Merkel). Din grosimea pielii p\s\rilor lipsesc
glandele sudoripare [i sebacee;
¾ hipoderm-are `n structur\ mu[chi netezi dispu[i pe foliculul plumifer (câte 4
fascicule pentru fiecare calamus);
Pielea de pe abdomenul p\s\rilor care clocesc se `ngroa[\, se vascularizeaz\ [i
formeaz\ „pl\cile incubatoare“. La palmipede, vârful tecii superioare a valvei ciocului este
`nt\rit formând a[a numita „unghie“ (foarte bogat\ `n corpusculi tactili).

Cornificarea stratului superficial al pielii este mai intens\ `n regiunile

gola[e [i neacoperite de pene. Celulele stratului cornos se desprind [i cad `n
grupuri mici (ca la mamifere), iar stratul cornos de pe picioare formeaz\ solzii
(omologi cu ai reptilelor). La nivelul maxilei, pre-maxilei [i mandibulei se
formeaz\ tecile cornoase ale ciocului (sau ramfotecile) al c\ror strat cornos este
bogat `n cear\.
Buza valvei superioare (la porumbei, papagali [i p\s\rile r\pitoare) este
acoperit\ cu o piele groas\ de culoare portocalie sau galben\, neacoperit\ de pene
dar bogat\ `n corpusculi tactili denumit\ cerom\. Forma ciocului este variat\ [i
dependent\ de modul de via]\ [i modalitatea de prindere a hranei. ~nainte de a ie[i
din ou, puiul are pe vârful valvei superioare, un col] ascu]it [i dur denumit
„diamant“ care `l ajut\ s\ sparg\ coaja oului. Dup\ ecloziune, „diamantul“ se
desprinde de pe cioc. Printre celulele stratului mucos din cioc [i a epidermei
picioarelor se g\sesc numeroase pic\turi de gr\sime [i pigment melanic ro[u-
galben.
Pintenul este o ghear\ cornoas\ (sau un „corn“) fixat pe tarso-metatarsul
masculilor multor specii de p\s\ri.
Ghearele p\s\rilor au forme [i m\rimi foarte variate. Pe fa]a plantar\ a
degetelor, `n hipoderm, se formeaz\ `ngro[\ri fibro-adipoase (adev\rate perini]e
digitale [i metatarsale) cu rol `n sprijin [i amortizare-`n timpul mersului (mai
dezvoltate la p\s\rile alerg\toare).
Penele sunt forma]iuni cornoase caracteristice pielii p\s\rilor. Totalitatea
penelor ce acoper\ pielea p\s\rilor la exterior alc\tuie[te penajul.
Penajul unei p\s\ri este alc\tuit din:
¾ pene filiforme-sunt mici, formate dintr-o tij\ filiform\, câteva barbe simple plasate la nivelul
capului, bazei ciocului [i `n jurul n\rilor. La unele p\s\ri r\pitoare, foliculul plumos este
puternic inervat [i alc\tuie[te vibrizele ce se unesc, la baza unei pene de contur formând
`mpreun\ un grup de pene. Dup\ smulgerea penelor de contur [i a pufului, pe marginea
foliculului r\m`n penele filiforme, asem\n\toare unor peri[ori la suprafa]a pielii;
¾ fulgi (sau puf) sunt forma]i din barbe lungi [i barbule libere neangrenate; rahisul este mai
scurt decât la cele mai lungi barbe;
¾ semifulgi-au un stindard mai dezvoltat astfel `ncât lungimea rahisului dep\[e[te cele mai
lungi barbe;
¾ pene de contur (sau de acoperire) au diferite forme [i dimensiuni, `n func]ie de rol.

- 158 -
 O pan\ este alc\tuit\ dintr-o tij\ central\ denumit\ scapus ce prezint\ de
o parte [i de alta o lam\ denumit\ stindard. Tija central\ are 2 segmente:
¾ bazal (denumit calamus)-este translucid, gol `n interior, fixat `n foliculul plumos al
pielii. Prezint\, la cap\tul inferior, o forma]iune denumit\ „ombilic inferior“ pe
unde intr\ [i ies vasele sanguine [i nervii din papila penei) [i, la limita cu rahisul
exist\ o forma]iune denumit\ „ombilic superior“ din care se desprinde hiporahisul
(sau tija unui fulg de lungimea rahisului).
¾ distal (denumit rahis)-este pigmentat [i mai lung; de pe o parte [i de cealalt\, se
desprind oblic ramuri paralele, `ntre ele, dar [i `n acela[i plan, denumite barbe.
Barbele sunt ramurile care au pe fiecare latur\ (proximal\ [i distal\) rame mai mici ce
se angreneaz\ printr-o ,,ag\]are“ succesiv\ unele de altele, astfel `ncât, stindardul are o mare
soliditate. Pentru angrenare, ramurile fine (denumite barbule) au aspectul unor lame cu muchia
r\sucit\ (`n rândul proximal) [i de cârlige ascu]ite (denumite hamulus) ce se aga]\ de rândul
proximal de barbule (`n rândul distal).

Penele de contur de pe aripi [i coad\ sunt mai dezvoltate [i se numesc

remige (sunt penele mari ale aripilor prinse de-a lungul marginii caudale a
autopodiului, zeugopodiului [i stilopodiului toracic) [i rectrice (sunt penele mari
[i puternice ale cozii).
Tectricele sunt penele comune de contur cu forme [i dimensiuni variate `n
func]ie de regiunea pe care o acoper\:
¾ supraalare-sunt mari , denumite tectrice majore [i egale numeric cu remigele aferente);
¾ caudale majore-acoper\ penele cozii;
¾ mici supra- [i sub-codale acoper\, dorsal [i ventral, baza rectricelor.
Reparti]ia penelor pe suprafa]a corpului p\s\rilor nu este uniform\. La
majoritatea p\s\rilor, penele sunt grupate `n zone bine delimitate denumite
pterile, dar separate `ntre ele, de zone `nguste [i gola[e acoperite numai cu puf
denumite apterii.
Se descriu urm\toarele pterii: cefalic\, cervical\ dorsal\ [i ventral\, caudal\ dorsal\ [i
ventral\, interscapular\, pectoral\, sternal\ [i abdominal\.
Pterilele alare sunt: brahiale, antebrahiale [i autopodiale.
Pterilele membrului pelvin sunt femurale [i crurale.

Culoarea penelor este datorat\ pigmen]ilor [i fenomenelor de difrac]ie [i

interferen]\ a luminii. Pigmen]ii melanici coloreaz\ penajul de la negru-cenu[iu
la galben-`nchis. Pigmen]ii carotenoizi coloreaz\ penajul `n galben, portocaliu,
ro[u [i violet. Când pigmentul melanic lipse[te, penele sunt albe.
Culorile irizate metalice sunt datorate unor cantit\]i mari de pigment
negru, acestea g\sindu-se, `n special, `n zona capului [i gâtului (la porumbeii [i
fazanii de sex mascul) sau a aripilor (la rândunele, ra]e etc).
Glanda uropigean\ este de tip sebacee modificat\, voluminoas\, pereche,
dispus\ dorsal de vertebra a II-a caudal\, are secre]ie de tip holocrin [i consisten]\
gr\soas\ ce este eliminat\ printr-un canal ce se deschide la nivelul unor papile. De
la acest nivel, pas\rea o `ntinde cu ciocul pe suprafa]a penelor f\cându-le lucioase
[i unsuroase astfel `ncât, la contactul cu apa, s\ nu se ude. Glanda este mai
dezvoltat\ la p\s\rile acvatice [i lipse[te la unele specii terestre ce tr\iesc `n medii
uscate (fazan, porumbel, stru]). Glanda este format\ din doi lobi ovoizi sau
piriformi ce sunt uni]i, la extremit\]ile caudale, `ntr-o papil\ uro-pigean\
comun\, `n vârful c\reia se deschide canalul cu orificiul uro-pigeal `nconjurat de
un cerc de pene modificate ce se `mbib\ cu produsul gras, secretat.
La p\s\ri exist\ `n epiderm [i sferule lipoide datorate secre]iei sebacee
difuze pe suprafa]a pielii. ~n conductul auditiv extern, la p\s\ri, exist\ glande
auriculare ceruminoase `n jurul c\rora se afl\ o bogat\ re]ea vascular\.

- 159 -
 6.2. Analizatorul gustativ
Analizatorul gustativ este implicat `n realizarea sim]ului gustativ [i a
ingestiei de alimente, `mpiedicând p\trunderea, `n organism, a unor substan]e
nocive sau alimente alterate, determinând alegerea hranei `n func]ie de necesit\]ile
fiziologice.
Analizatorul gustativ intervine, `mpreun\ cu analizatorul olfactiv, la
declan[area secre]iei salivare [i digestive.
Segmentul periferic al analizatorului gustativ este reprezentat de mugurii
gustativi de la nivelul mucoasei linguale, epiglotei, v\lului palatin, faringelui,
laringelui [i esofagului.
Mugurele gustativ are form\ de „butoia[“. Prezint\ 2 extremit\]i: bazal\
(mai larg\) [i apical\ (prev\zut\ cu un canal gustativ, delimitat de celulele
epiteliale ale mucoasei care se deschid la suprafa]a epiteliului printr-un por
gustativ).
La nivelul papilelor fungiforme, mugurii gustativi sunt foarte numero[i [i
mari (de ex. la carnasiere).
La nivelul papilelor caliciforme, mugurii gustativi sunt numero[i [i
distribui]i la baza pere]ilor laterali (de ex. la canidae). La felinae, num\rul
mugurilor gustativi este redus.
Papilele foliate sunt rudimentare [i lipsite de muguri gustativi-la felinae.
La alte specii (de ex. carnasiere, roz\toare, leporide etc) mugurii gustativi sunt
repartiza]i `n num\r relativ egal pe ambele fe]e ale papilelor foliate.

~n structura unui mugure gustativ intr\ 3 categorii de celule gustative:

¾ senzoriale-sunt `n num\r de 4-20 pentru fiecare mugure gustativ, se dispun `n plan
central [i `nconjurate de celulele de sus]inere. Sunt celule fusiforme, cu extremit\]ile
`nguste care prezint\, la polul apical, câ]iva microvili ce se prelungesc `n canalul
gustativ; aici vin `n contact cu substan]ele dizolvate `n saliv\ (microvilii reprezint\
regiunea senzitiv\ a celulei gustative putând fi grupa]i sub forma unor cili gustativi).
Nucleul celulelor gustative are aspect de bastona[ [i se dispune `n por]iunea mijlocie
a celulei;
¾ de sus]inere-sunt celulele epiteliale modificate, mai numeroase decât celulele
gustative senzoriale ce se dispun la periferie, au form\ l\]it\ [i sunt `ncurbate, fiind
dispuse ca „doagele unui butoi“. Prezint\ 2 extremit\]i: bazal\ (larg\, ramificat\ [i
fixat\ pe o membran\ bazal\) [i apical\ (`ngust\ [i cu microvili ce delimiteaz\
cap\tul profund al canalului gustativ). Nucleul acestor celule este mare, ovoid [i
dispus `n treimea mijlocie a celulei. Citoplasma celular\ con]ine tonofibrile [i incluzii
grase,-cu rol trofic;
¾ bazale-sunt reduse numeric, au talie mic\, se dispun pe o membran\ bazal\ [i
constituie precursorul celulelor gustative.

~n jurul mugurilor gustativi, corionul mucoasei este bogat `n glande

salivare seroase al c\ror produs de secre]ie solve[te substan]ele lipidice. Fibrele
nervoase ce ajung la nucleii gustativi provin din nervii cranieni: trigemen, facial,
gloso-faringian [i vag. Neuritele sunt produse de neuronii pseudo-unipolari din
ganglionii senzitivi ai acestor nervi (geniculat, pietros [i plexiform din nervul
vag).
Fibrele gustative nervoase ale nervului vag (din ganglionul jugular) se distribuie
la papilele gustative de pe fa]a anterioar\ a epiglotei [i pere]ii faringelui (pentru gustul
amar).
Fibrele nervoase ale nervului gloso-faringian au originea `n neuronul gustativ din
ganglionul pietros [i se repartizeaz\, prin ramura lingual\, la papilele caliciforme de la
baza limbii (gustul amar) [i de pe fa]a ventral\ a v\lului palatin.

- 160 -
 Fibrele gustative ale nervului facial, prin intermediul corzii timpanului, ajung la
nervul lingual care se distribuie la receptorii de la baza papilelor fungiforme, r\spândite
`n treimea mijlocie [i anterioar\ a limbii-pentru gustul dulce (la v`rful limbii), acru [i
s\rat (`n p\r]ile laterale).

Segmentul intermediar (sau calea gustativ\) este reprezentat\ de: un

proto-neuron situat pe traiectul nervilor cranieni [i 2 neuroni situa]i `n nucleul
tractusului solitar din trunchiul cerebral [i `n talamus.
Segmentul central este situat `n por]iunea inferioar\ a girusului post-
central din scoar]a cerebral\.

6.3 Analizatorul olfactiv

Analizatorul olfactiv este specializat pentru recep]ionarea, conducerea [i
analiza informa]iilor legate de sim]ul mirosului. Acesta previne p\trunderea `n
organism, pe calea aerului, a unor substan]e chimice nocive, permite aprecierea
calit\]ii substan]elor alimentare [i declan[eaz\ secre]iile digestive.
Segmentul periferic al analizatorului olfactiv este reprezentat de un
neuroepiteliu olfactiv dispuse `n profunzimea cavit\]ilor nazale pe volutele
etmoidale, par]ial pe suprafa]a corne]ilor nazali [i organul vomero-nazal
Jacobson.
Epiteliul olfactiv se deosebe[te de mucoasa de tip respirator din restul
cavit\]ii nazale, prin vasculariza]ie (mai redus\) [i colora]ie (galben-cenu[ie) `n
compara]ie cu vasculariza]ia puternic\ [i colora]ia (roz-ro[ietic\) a mucoasei de
tip respirator. Epiteliul olfactiv este format din neuroni senzitivi bipolari
`nconjura]i de celulele epiteliale de sus]inere (aspect alungit sau fusiform [i
prezint\, la polul apical, o excrescen]\ globuloas\ ce trimite, la suprafa]a
epiteliului mucoasei, prelungiri sub]iri denumite „cili olfactivi“ acoperi]i de o
pelicul\ protectoare de mucus.
Prelungirile neuronale sunt lipsite de teaca de mielin\ [i se grupeaz\ `n
m\nunchiuri formând filetele olfactorii care, dup\ ce str\bat lama ciuruit\ a
etmoidului, abordeaz\ bulbii olfactivi.
Epiteliul olfactiv din organul vomero-nazal Jacobson este plasat pe
plan[eul cavit\]ii nazale de o parte [i de alta a osului vomer, `n apropierea
incizurii nazo-palatine. Prin cele 2 deschideri (bucal\ [i nazal\) este capabil s\
aprecieze calit\]ile olfactive ale substan]elor din cavitatea nazal\. Organul
vomero-nazal Jacobson este foarte bine dezvoltat la roz\toare [i mamiferele
s\lbatice.
Segmentul de conducere este reprezentat de axonii celulelor olfactive care
formeaz\ filetele olfactive ce fac sinaps\ cu dendritele neuronilor din bulbul
olfactiv.
Segmentul de percep]ie este situat `n zonele corticale din
circumvolu]iunea hipocampului [i scoar]a lobului temporal.
~n func]ie de sensibilitatea olfactiv\, mamiferele sunt:
♦ macrosmatice-sim]ul olfactiv este exagerat de dezvoltat datorit\ faptului c\, axonul unei
celule olfactive realizeaz\ sinapse cu dendritele a 5-6 neuroni mitrali (din bulbul olfactiv),
astfel c\, excita]iile culese de o singur\ celul\ olfactiv\ determin\ excita]ia a 5-6 neuroni din
segmentul central (de ex. carnasiere, roz\toare, insectivore);
♦ microsmatice-sensibilitatea olfactiv\ este redus\ datorit\ faptului c\, excita]iile culese de
celulele olfactive ajung, prin sinapse, la o singur\ celul\ mitral\ [i la un singur neuron din
segmentul central (de ex. cetaceele, primatele, p\s\rile);
♦ anosmatice-sensibilitatea olfactiv\ este aproape inexistent\ (de ex. cetaceele cu din]i,
delfinul).

- 161 -
 La p\s\ri, numai cornetul nazal superior [i por]iunea corespunz\toare a
cavit\]ii nazale sunt acoperite de epiteliul olfactiv

6.4 Analizatorul vizual

Segmentul periferic fotoreceptor al analizatorului vizual este reprezentat
de globul ocular (sau bulbul ocular) [i organele anexe ale acestuia ad\postite `n
cavitatea orbitar\. Por]iunea senzorial\ a ochilor reprezint\ evagin\ri ale
substan]ei nervoase a diencefalului.
Ochii se formeaz\ pe baza evagin\rilor simetrice ale plan[eului diencefalului. Aceast\
evaginare are forma unei mici vezicule legat\, printr-un pedicul, de hipotalamus [i de ventriculul
III. Vezicula cre[te [i, prin invaginarea polului anterior, se transform\ `ntr-o „cupol\ optic\“ cu
pere]i dubli. Din peretele extern se dezvolt\ stratul pigmentar al retinei. Din peretele intern se
dezvolt\ retina sensibil\ cu straturile sale de celule nervoase. Cupola optic\ induce dezvoltarea
cristalinului [i apari]ia unei invagin\ri ectoblastice din care se va forma vezicula cristalinian\.
Celulele epiteliului posterior al veziculei cristaliniene se alungesc formând fibrele cristaliniene ce
determin\ apari]ia cavit\]ii veziculare. Celulele epiteliului anterior `[i p\streaz\ structura
ini]ial\. ~n por]iunea anterioar\ a cristalinului, ectoblastul se reface [i formeaz\ epiteliul
anterior pluristratificat al corneii transparente.

Din mezenchimul ce protejeaz\ encefalul [i din care se va dezvolta ulterior

meningele, se structureaz\ `n jurul cupolei optice, tunicile protectoare [i nutritive
ale bulbului acular:
¾ coroida-p\trunde `ntre fa]a anterioar\ a cristalinului [i cornee formând irisul [i corpul ciliar;
¾ sclerotica-vine `n contact cu corneea transpatent\.
~n sens caudal, cele dou\ tunici protectoare ale globului ocular, se continu\
cu teaca nervului optic [i meningele cerebral. Partea anterioar\ a cupolei optice se
continu\, prin stratul extern, pe corpul ciliar [i fa]a posterioar\ a irisului formând
retina oarb\ cu 2 por]iuni: ciliar\ [i iridian\.
Globul ocular are o form\ aproape sferic\ (de ex. la pisic\ [i iepure), este
ad\postit `n orbit\, `nconjurat de o serie de forma]iuni anexe, de protec]ie, fixare,
secretorii [i mi[care ce `i asigur\ func]ionalitatea [i rezisten]a. Este alc\tuit din 3
tunici suprapuse (de la exterior la interior): fibroas\, vascular\ [i nervoas\, iar
`n cavit\]ile interioare (`nchise `n interiorul acestor sfere concentrice) se afl\
mediile transparente [i refringente.
Tunica fibroas\ a globului ocular reprezint\ `nvelitoarea extern\, groas\
[i rezistent\ format\ din 2 por]iuni: posterioar\ (sclerotica) [i anterioar\
(corneea).
Sclerotica (sau sclera) este o tunic\ groas\ de 1-2 mm de culoare alb-mat
(de ex. la carnasiere), de natur\ conjunctiv\, pu]in extensibil\, alc\tuit\ din fibre
colagene [i elastice ce men]in forma globului ocular. Fa]a extern\ este acoperit\,
`n partea caudal\, de organe anexe (mu[chi [i ]esutul adipos) [i `n partea
anterioar\-de conjunctiva bulbar\. Fa]a intern\ este acoperit\ de un strat
conjunctiv lax, pigmentat-denumit lamina fusca-prin care este legat\ de coroid\.
Polul anterior are form\ eliptic\, se continu\ cu corneea la nivelul „limbului
cornean“. ~n jurul acestuia se afl\ orificii fine prin care intr\ arterele [i venele
ciliare. Polul posterior este prev\zut cu o lam\ sub]ire [i perforat\-denumit\
„lama ciuruit\“ prin care ies fibrele nervului optic. ~n jurul locului de
desprindere a nervului optic se afl\ o serie de orificii prin care p\trund arteriolele
ciliare [i nervii ciliari.
Corneea transparent\ are form\ oval\ sau circular\, aspectul unei lentile
convergente convexo-concave montat\ la nivelul limbului cornean `n deschiderea
anterioar\ a sclerei. Are o structur\ asem\n\toare cu a scleroticii (este format\
dintr-un strat sub]ire de natur\ conjunctiv\ `n care fibrele colagene sunt dispuse `n
straturi succesive, paralele cu suprafa]a cornean\ [i perpendiculare `ntre ele). Fa]a

- 162 -
anterioar\ este acoperit\ de un epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat dispus
pe o membran\ bazal\ denumit\ limitant\ posterioar\ (sau membran\
Descemet) [i un endoteliu simplu-format dintr-un singur rând de celule. Limitanta
posterioar\ se disociaz\, `n apropierea limbului cornean, `n trabecule ce p\trund `n
scler\ [i mu[chii ciliari [i se r\sfrâng pe iris, formând ligamentul pectinat (`ntre
fibrele acestuia se delimiteaz\ spa]iile lacunare irido-corneale).
Tunica medie (sau vascular\) este format\ din 3 segmente distincte:
¾ coroida-este segmentul cel mai `ntins al membranei mijlocii, are aspectul unei
`nvelitori de culoare neagr\ ce c\ptu[e[te lamina fusca pe fa]a interioar\ a
scalerei [i `n care predomin\ vasele sanguine [i celulele pigmentare. Vine `n
contact cu retina strâns legat\ de scler\ prin lama pericoroidal\ peste care se
suprapune o zon\ cu numeroase spa]ii lacunare-denumit\ spa]iu
pericoroidal;
¾ lamina vascular\ (sau stratul vaselor sanguine mari)-este dezvoltat\. Spre
polul caudal al ochiului [i, dorsal de papila nervului optic, se afl\ o suprafa]\
cu structur\ fibroas\ (cu vase sanguine) de culoare albastr\-verzuie metalizat\
denumit\ tapetum lucidum (la carnasiere are o culoare aurie). Celulele
pigmentare specializate [i re]eaua de capilare au rol important `n hr\nirea
retinei, se sprijin\ pe o membral\ bazat\ [i formeaz\ stratul corio-capilar.
¾ corpul ciliar se dispune `n partea anterioar\ a coroidei [i pe fa]a posterioar\ a
circumferin]ei irisului fiind format din:
- mu[chii cilari-au forma unui inel dispus `n planul superficial al unghiului irido-
cornean; fasciculele musculare au form\ piramidal\, vârful este orientat caudal spre
„ora serrata“ la nivelul jonc]iunii cu coroida;
- procesele ciliare-sunt reprezentate de plexuri vasculare aglomerate dispuse `n
interiorul unei strome conjunctive acoperit\ de retina ciliar\. Au aspectul unor cute
piramidale cu vârful orientat caudal ce reprezint\ organul secretor al umorii
apoase.
¾ irisul este o membran\ musculo-vascular\ cu rolul de diafragm al ochiului ce
se dispune posterior [i la o anumit\ distan]\ de cornee cu care delimiteaz\
camera anterioar\ a ochiului. ~n centrul irisului se afl\ orificiul pupilar
(forma [i m\rimea sunt variabile cu specia). La periferia irisului, la nivelul
unghiului irido-cornean, endoteliul cornean posterior c\ptu[e[te fa]a
anterioar\ a irisului. Fa]a posterioar\ este acoperit\ de epiteliul bistratificat
al retinei iridiene. Stratul mijlociu este format, `n sensul antero-posterior,
dintr-o structur\ pigmentar\, fibre musculare netede [i striate (la feline [i
p\s\ri), circulare [i radiare (reprezint\ mu[chiul dilatator al pupilei).
Culoarea irisului este dependent\ de cantitatea [i calitatea pigmentului din
stratul anterior: de lagalben-brun-la câine, galben-deschis auriu-la pisic\, albastr\
sau verde la alte specii.
Pupila are forma unei fante eliptice orientat\ transversal pe marginile
c\reia se observ\ numeroase granule iridiene. La carnasiere, pupila este rotund\,
iar la feline are forma unei fante verticale când este `nchis\ [i/sau rotund\ când
este dilatat\.
Camera anterioar\ a ochiului reprezint\ spa]iul dintre fa]a aboral\ a
corneei [i fa]a oval\ a irisului ce comunic\, prin orificiul pupilar, cu camera
posterioar\ a ochiului [i se dispune `ntre fa]a aboral\ [i cea oval\ a cristalinului.
~n ambele camere se afl\ umoarea apoas\, secretat\ de plexurile proceselor
ciliare din camera posterioar\ care este drenat\ permanent, `n sinusurile venoase
ale sclerei din unghiul irido-cornean al camerei anterioare.
Tunica nervoas\ a globului ocular (sau retina) este format\ din 2
por]iuni distincte (limita dintre cele dou\ forma]iuni fiind reprezentat\ de o linie
u[or sinuoas\ denumit\ ora serata):
¾ retina vizual\ (sau por]iunea coroidian\ a retinei)-este sensibil\ la lumin\,
foarte fin\, fragil\ [i transparent\, are o grosime de 400-500 mm, o structur\
complex\ [i reprezint\ originea nervului optic. Fa]a extern\ vine `n contact

- 163 -
 (`mpreun\ cu epiteliul pigmentar) cu coroida. Fa]a intern\ acoper\ corpul
vitros (de care este separat\) prin membrana limitant\ intern\.
¾ retina coroidian\-ste alc\tuit\ din 3 straturi neuronale: neuro-epitelial,
ganglionar al retinei [i ganglionar al nervului optic.
Stratul neuro-epitelial con]ine 2 tipuri de neuroni senzoriali: comuni (celulele conuri
percep vederea `n lumin\ intens\ [i cromatic\) [i bastona[e (celulele bastona[e percep vederea
crepuscular\ alb-negru [i clar-obscur). Prelungirile axonice ale neuronilor conuri [i bastona[e
realizeaz\ o sinaps\ la nivelul stratului plexiform extern cu neuronii bipolari din stratul
ganglionar retinian [i neuronii orizontali [i o alt\ sinaps\ `n stratul plexiform extern, cu neuronii
multipolari din stratul ganglionar al nervului optic ai c\ror axoni se concentreaz\ radiar spre
discul nervului optic (con]ine [i artera central\ a retinei).

Macula (sau pata galben\) este reprezentat\ de o u[oar\ fos\ central\

`nconjurat\ de o suprafa]\ striat\ adaptat\ la vederea perfect clar\ a obiectelor
fiind format\ numai din celule conuri alungite.
Por]iunea oarb\ a retinei este alc\tuit\ din 2 segmente:
¾ ciliar-este format dintr-un epiteliu bistratificat cu celule pigmentare ce
c\ptu[esc procesele ciliare;
¾ iridian-c\ptu[e[te fa]a posterioar\ a irisului, este alc\tuit dintr-un epiteliu
bistratificat, cu celule pigmentare [i (`n sensul caudal) se continu\ pân\ la
nivelul ,,orei sarata“.
Mediile refringente ale ochiului se dispun `n interiorul celor trei camere
ale globului ocular-umoarea apoas\ (`n camera anterioar\ [i posterioar\) [i
umoarea vitroas\ (`n camera vitroas\).
Camera anterioar\ a globului ocular comunic\ cu camera posterioar\ prin intermediul
pupilei. Camera posterioar\ este desp\r]it\ de camera vitroas\, cristalin [i zona ciliar\.
Umoarea apoas\ este un lichid perfect transparent produs, prin
transvazare filtrat\, la nivelul proceselor ciliare [i este drenat `n permanen]\ `n
spa]iile venoase din unghiul irido-cornean.
Cristalinul este o lentil\ organic\ biconvex\ elastic\ complet transparent\
ce permite modificarea diametrelor [i a razei de curbur\ `n func]ie de necesit\]i, se
dispune posterior de iris [i este suspendat, de corpul ciliar, printr-un sistem de
ligamente fibrilare speciale denumite fibre zonulare ce alc\tuiesc `mpreun\ cu
corpul ciliar-zona ciliar\ (sau zona Zinn). La periferie, cristalinul este `nvelit de o
capsul\ lamelar\, transparent\ [i elastic\ denumit\ cristaloid\ pe care se inser\
fibrele zonulare. Cristalinul este alc\tuit din fibre cristaline de origine ectodermic\
care se asociaz\ `n lamele concentrice care se angreneaz\, prin extremit\t\]i
(anterioar\ [i posterioar\). Fa]a anterioar\ a cristalinului, este acoperit\, sub
cristaloid\, de un rând de celule poliedrice capabile s\ regenereze incontinuu,
fibrele cristalinului.
Umoarea sticloas\ (sau corpul vitros) este reprezentat\ de o mas\
gelatinoas\, transparent\, dispus\ `n camera vitroas\ ce con]ine ]esut conjunctiv
mucos (lipsit de vase sanguine [i nervi) acoperit la periferie de o membran\
sub]ire [i vitroas\ (denumit\ hialoid\).
Anexele globului ocular sunt :
♦ organelele de mi[care-sunt reprezentate de mu[chii globului ocular dispu[i
`n interiorul cavit\]ii orbitare pe 3 straturi succesive:
¾ superficial-dispus sub periorbit\, este reprezentat de: ridic\tor al pleoapei superioare
(cu originea pe creasta hiatusului orbital [i inser]ia `n structura pleoapei superioare),
oblic dorsal (dispus medial sub ridic\torul pleoapei superioare, cu originea pe creasta
orbitar\ [i inser]ia pe sclerotic\, sub tendonul mu[chiului drept dorsal; are rolul de a
roti globul ocular `n sens dorso-medial) [i oblic ventral (dispus transversal, `n plan[eul
orbitei, cu originea [i inser]ia `n acela[i loc-pe sclerotic\, sub tendonul mu[chiului drept
lateral, are rolul de a roti globul ocular `n sens ventro-lateral);

- 164 -
 ¾ mijlociu-este alc\tuit din 4 mu[chi drep]i (dorsal, ventral, medial [i lateral) care
alc\tuiesc un adev\rat con muscular cu baza `n apropierea centrului globului ocular;
originea este pe creasta hiatusului orbitar [i `n jurul g\urii optice; inser]ia este pe
suprafa]a sclerei; au rolul de a produce adduc]ia, abduc]ia [i devierea dorsal\ [i/sau
ventral\ a globului ocular;
¾ profund-este reprezentat de mu[chiul retractor al globului ocular alc\tuit din 4 fascicule
musculare (dorsal, ventral, lateral [i medial) cu originea `n jurul orificiului optic [i
inser]ia `n jurul ariei ciuruite a scleroticii cu rolul de retractor `n periorbit\ a globului
ocular, formând o teac\ muscular\ `n jurul nervului optic.
♦ organele de fixare [i protec]ie a globului ocular-sunt reprezentate de:
¾ cavitatea orbitar\-este delimitat\ de oasele lacrimal, frontal, zigomatic,
maxilar [i sfenoid, fiind incomplet\, prin peretele ei extern. La interior,
este c\ptu[it\ de o teac\ fibroas\ cu aspect de cornet (denumit\
periorbit\) ce `nvele[te [i protejeaz\ globul ocular cu anexele sale de
mi[care [i forma]iunile vasculo-nervoase ale regiunii;
¾ conjunctiv\-este o mucoas\ sub]ire de culoare roz ce c\ptu[e[te fa]a
posterioar\ a pleoapelor [i por]iunea anterioar\ a globului ocular. ~ntre
conjunctiva palpebral\ [i cea bulbar\ se dispune un sac conjunctival ce
formeaz\, `n partea medial\ a globului ocular, un pliu vizibil `n unghiul
medial al ochiului denumit pleoapa a 3-a;
¾ pleoape-sunt organele protectoare ale globului ocular de forma unor cute
ale pielii [i ale mucoasei conjunctivale ce acoper\ partea anterioar\ a
globului ocular. Mamiferele prezint\ 2 pleoape-superioar\ [i inferioar\-
a c\ror margine liber\ delimiteaz\ fanta palpebral\ (delimitat\, `n planul
lateral, de 2 comisuri palpebrale-lateral\ [i medial\).
Comisurile palpebrale sunt plasate la nivelul unghiurilor lateral [i medial ale ochiului.
Pleoapa superioar\ este mai dezvoltat\ [i mai mobil\ (la mamifere) decât cea inferioar\.
Pleoapele prezint\ o baz\ (se inser\ `n jurul orbitei) [i o margine liber\ (delimiteaz\
fanta palpebral\). Pe baza anterioar\ a marginii libere se afl\ genele. Baza posterioar\
formeaz\, la limita dintre piele [i mucoasa conjunctival\, limbul palpebral posterior.
Pielea palpebral\ este fin\, cutat\ [i aderent\, `n apropierea limbului palpebral, la
]esuturile profunde. Este prev\zut\ cu peri tactili. ~n grosimea pleoapei superioare se g\se[te
por]iunea palpebral\ a mu[chiului orbicular al pleoapelor [i aponevroza mu[chiului ridic\tor al
pleoapei superioare, iar `n cea inferioar\ mu[chiul malar.

¾ glandele ciliare (sau glandele Moll) sunt glande sudoripare modificate dispuse la
nivelul limbului palpebral anterior;
¾ aparatul lacrimal este alc\tuit din: glandele lacrimale, conductele excretorii, lacul
lacrimal, punctele lacrimale, carunculul lacrimal, canaliculele lacrimale, sacul
lacrimal [i canalul lacrimo-nazal.
Glandele lacrimale sunt glande de tip acinos (cu acinii grupa]i `n lobuli glandulari)
dispuse `ntr-o fos\ lacrimal\ (dorsal\ de globul ocular sub procesul zigomatic al frontalului [i `[i
vars\ secre]ia lacrimal\ prin 12-15 canale excretorii ce se deschid pe fa]a intern\ a pleoapei
superioare, `n sinusul conjunctival superior.
Secre]ia lacrimal\ este r\spândit\ pe toat\ suprafa]a globului ocular datorit\ mi[c\rilor
pleoapei superioare [i dirijat\ permanent, spre unghiul medial al ochiului, `ntr-o forma]iune
denumit\ lac lacrimal. ~n por]iunea central\ se afl\ o proeminen]\ rotunjit\ (format\ de
conjunctiv\) denumit\ caruncul lacrimal. Acesta este reprezentat de un nodul conjunctiv-gr\sos
alc\tuit din 10-12 foliculi pilo[i prev\zu]i cu glande sebacee [i peri rudimentari ce dirijeaz\
lacrimile spre punctele lacrimale.
Punctele lacrimale sunt reprezentate de 2 deschideri dispuse pe marginile mediale ale
ploapelor (superioar\ [i inferioar\) [i reprezint\ orificiile canalelor lacrimale ce conduc
lacrimile spre sacul lacrimal.
Sacul lacrimal este reprezentat de o dilata]ie a originii canalului nazo-lacrimal dispus\
pe plan[eul orbitei, `n fosa lacrimal\ a osului lacrimal `n care se acumuleaz\ secre]ia lacrimal\.
De aici, prin canalul nazo-lacrimal, ajunge `n meatul nazal.
Conductul lacrimo-nazal se deschide `n comisura inferioar\ a n\rii, la limita dintre piele
[i mucoas\.

- 165 -
 Arterele globului ocular sunt reprezentate de: artera central\ a retinei, arterele ciliare
posterioare scurte (formeaz\ re]eaua capilar\ coroidian\ din `n apropierea epiteliului pigmentar
al retinei) [i lungi (formeaz\ la nivelul bazei irisului, marele cerc arterial al irisului, iar `n jurul
pupilei micul cerc arterial iridian); arterele ciliare anterioare perforeaz\ sclerotica, participând
la formarea marelui cerc arterial al irisului ramificându-se `n plexurile proceselor ciliare;
arterele episclerale [i conjunctivale derivate din arterele ciliare anterioare; arterele palpebrale
laterale ce se anastomozeaz\, `n grosimea pleoapelor, cu arterele palpebrale medii, emise de
artera malar\ (la carnasiere). Venele globului ocular sunt satelite ale arterelor. Venele oftalmice
conflueaz\ `n vena profund\ a fe]ei.
Nervii globului ocular [i anexelor acestuia sunt neuro-vegetativi, senzitivi [i motori.
Componenta parasimpatic\ este reprezentat\ de nervi ciliari scur]i ce con]in fibrele
parasimpatice (din ganglionul ciliar, plasat pe traiectul nervului oculo-motor comun).
Componenta ortosimpatic\ inerveaz\ corpul ciliar, irisul [i conjunctiva, pe traiectul nervilor
ciliari scur]i [i lungi. Nervul infratrochlear, derivat din nervul nazo-ciliar, se distribuie la
conjunctiva palpebral\ [i unghiul medial al ochiului. Nervul zigomatic se distribuie unghiului
lateral al ochiului.

Ochiul la p\s\ri. Globii oculari sunt foarte mari `n raport cu volumul total al
corpului, sunt orienta]i `n pozi]ie lateral\ [i au o form\ aplatizat\ `n sens antero-posterior.
Sclerotica prezint\, `n partea anterioar\, un inel osos-format din 12-15 pl\ci
osificate care se acoper\ par]ial una pe cealalt\.
Corneea are aspect bombat determinând l\rgirea câmpului vizual. La gâsc\, de
ex., corneea este foarte proeminent\ determinând m\rirea spa]iului camerei anterioare.
Pupila este larg\ astfel c\, imaginea retinei este intens luminat\.
~n camera vitroas\ se afl\ o forma]iune vasculo-pigmentar\ proeminent\
denumit\ piept\n (dispus\ `n fundul globului ocular, la locul de emergen]\ a nervului
optic) bogat vascularizat [i pigmentat (are rol nutritiv pentru structurile interne ale retinei
[i cristalinului).
Coroida este foarte pigmentat\.
Mu[chii ciliari sunt stria]i. Mu[chiul sfincter al pupilei este alc\tuit din fibre
musculare striate. Mu[chiul dilatator al pupilei este format din fibre musculare netede [i
striate.
~n retin\, celulele conuri sunt mai numeroase la p\s\rile diurne decât la cele
nocturne (densitatea celulelor conuri este de 1 mil. /mm2 de macul\).
Cristalinul este aproape sferic, lamele acestuia dispunându-se perpendicular pe
axa ochiului formând o proeminen]\ anterioar\ care, se m\re[te sau scade, `n func]ie de
acomodare. La interior prezint\ o cavitate circular\, `ngust\ [i plin\ cu un lichid
transparent. Zona de sutur\ a fibrelor cristaliniene este punctiform\.
Mu[chii globului ocular sunt dezvolta]i de[i lipse[te mu[chiul retractor al globului
ocular.
Pleoapa inferioar\ este mai dezvoltat\ [i mai mobil\ decât pleoapa superioar\,
fiind ac]ionat\ de mu[chiul coborâtor al pleoapei inferioare. Genele sunt formate din peri
foarte fini. La unghiul nazal al ochiului se afl\ o cut\ conjunctival\ semilunar\,
dezvoltat\ ce formeaz\ pleoapa a 3-a care se dispune peste suprafa]a ochiului [i este
ac]ionat\, `n sens lateral, de un sistem muscular propriu (mu[chii p\trat [i piramidal). La
baza acestei cute conjunctivale semilunare, pe fa]a medial\ a globului ocular, se afl\ o
glanda Herder care `[i vars\ produsul de secre]ie, printr-un canal propriu, `n interiorul
sacului conjunctival. Aceast\ gland\ reprezint\ o important\ surs\ de limfocite
implificate `n r\spunsul imun umoral [i se dispune `n unghiul temporal al ochiului, caudo-
lateral de globul ocular, prezentând `unul sau mai multe canale care se deschid `n sacul
conjunctival inferior.

6.5 Analizatorul acustico-vestibular

Analizatorul acustico-vestibular este alc\tuit din fonoreceptorii [i
proprioceptorii specializa]i pentru preluarea, conducerea [i analiza informa]iilor
legate de auz [i echilibru. Este reprezentat de 2 segmente periferice, situate `n
urechea intern\: aparatul acustic-specializat pentru recep]ionarea excita]iilor
auditive [i aparatul vestibular-specializat pentru recep]ionarea excita]iilor
produse de schimb\rile de pozi]ie ale corpului.

- 166 -
 ♦ Analizatorul acustic (sau auditiv). Urechea este un organ complex
format din 3 p\r]i distincte: extern\, medie [i intern\.
¾ urechea extern\-con]ine elemente specializate pentru recep]ionarea [i
conducerea undelor sonore spre urechea medie [i func]ioneaz\ ca un „cornet
acustic“ mobil ce poate fi orientat spre sursele sonore. Este alc\tuit\ din:
¾ pavilionul urechii (sau conchia auricular\)-reprezint\ partea vizibil\ a
urechii, este format dintr-un schelet cartilaginos acoperit de mu[chii pielo[i
ce `i asigur\ mobilitate [i modific\ri variabile `n func]ie de specie [i pielea
regiunii. La animale, forma [i alc\tuirea pavilionului auricular sunt deosebite
de pavilionul urechii umane.
La mamiferele domestice, pavilionul urechii are forma unui cornet r\sucit [i un vârf mai mult
sau mai pu]in ascu]it. Forma, m\rimea [i pozi]ia pavilionului urechii sunt variabile `n raport cu
specia [i rasa.

Conchia auricular\ prezint\ 2 fe]e: extern\ (convex\ [i mai larg\ `n

treimea mijlocie) [i intern\ (concav\) [i o deschidere eliptic\ (delimitat\ de 2
margini sub]iri-anterioar\ [i posterioar\-ce converg spre vârful urechii). La baza
pavilionului urechii, cele 2 margini se prelungesc cu 2 cute (anterioar\ [i
posterioar\) ce delimiteaz\, `ntre ele, o incizur\ intertragic\ (la câine este
`mp\r]it\ `n 2 ramuri: medial\ [i lateral\).
Cartilajul pavilionului auricular se ruleaz\ (`n zona tragusului [i
antitragusului) [i formeaz\ cornetul auricular al c\rui lumen se `ngusteaz\
treptat spre craniu [i se fixeaz\, printr-o leg\tur\ conjunctivo-elastic\, de
cartilajul conductului auditiv extern. Structura cartilaginoas\ a conchiei
auriculare [i musculatura sunt acoperite, pe ambele fe]e, de piele cu p\r.
Pielea care acoper\ fa]a extern\ a conchiei auriculare este pigmentat\ [i
acoperit\ cu peri scur]i [i de[i, iar cea de pe fa]a intern\ este nepigmentat\ [i
acoperit\ de peri lungi. Perii se reduc numeric [i ca lungime spre conchia
auricular\ [i dispar `n conductul auditiv unde exist\ glandele ceruminoase.
¾ Conductul auditiv extern are ca baz\ anatomic\ por]iunile: cartilaginoas\
(inelar\) [i osoas\ (apofiza osoas\ al temporalului). Direc]ia oblic\ este
variabil\ cu specia [i se `ngusteaz\ treptat spre profunzime, fiind `nchis de
membrana timpanic\.
Cartilajul inelar este format dintr-o lam\ cilindric\ (complet\ sau
incomplet\) plasat\ `ntre por]iunea osoas\ a cartilajului conchal [i por]iunea
osoas\ a conductului auditiv de care se leag\ printr-o sindesmoz\ membranoas\.
Cartilajul scutiform este reprezentat de o lam\ cartilaginoas\ plasat\ pe
suprafa]a mu[chiului temporal, `naintea cornetului auricular, la locul de intersec]ie
a mu[chilor scutelari [i scuto-auriculari. Acesta alunec\ pe o pern\ adipoas\
dispus\ `n jurul bazei conchiei auriculare, are rol `n mobilitatea cornetului
acustic [i este protector termic pentru urechea medie [i intern\.
Mu[chii cornetului auricular sunt:
♦ intrinseci-se dispun pe componentele cartilaginoase ale urechii externe `n direc]ii
transversale, oblice [i longitudinale fa]\ de cornetul auricular [i au rolul de a dilata [i
modifica forma conductului auditiv extern;
♦ extrinseci-sunt bine dezvolta]i, au originea pe oasele craniului (sau structurile anatomice
`nvecinate) [i inser]ia pe componentele cartilaginoase ale urechii externe fiind inerva]i de
nervul facial.
¾ Urechea medie se dispune `n interiorul por]iunii timpanice a osului temporal,
este format\ din cavitatea timpanic\ [i 4 oscioare acustice articulate `ntre
ele [i c\ptu[it\, la interior, de o mucoas\ (dependent\ de por]iunea respiratorie
a faringelui) ce comunic\ prin trompa faringo-timpanic\ (sau tuba auditiv\
Eustachi).
Cavitatea timpanic\ are o form\ u[or-neregulat\ asem\n\toare unei sfere
aplatizate `n sens medio-lateral cu 2 pere]i (lateral [i medial) [i o circumferin]\.

- 167 -
 Peretele lateral este membranos [i format din membrana timpanic\ ce
este prins\ pe inelul timpanic, `n jurul c\ruia, se dispun, radiar, lame osoase ce
delimiteaz\ celulele timpanice.
Timpanul (sau membrana timpanic\) desparte urechea extern\ de urechea
medie [i este format\ din 3 straturi:
♦ cutanat-este reprezentat de tegumentul urechii externe ce `nvele[te fa]a extern\ a timpanului;
pielea este lipsit\ de stratul papilar, peri, glande [i pigment;
♦ fibros-este format din fibre conjunctive orientate radiar [i circular, pe 2 planuri care se
includ `ntre ele, dar includ [i „mânerul ciocanului“. Se inser\ pe un inel fibro-cartilaginos
timpanic fixat pe inelul timpanic osos. Acest strat ocup\ cea mai mare parte a timpanului,
este `n stare de tensiune [i apare u[or proeminent spre cavitatea timpanic\ datorit\ „cozii
ciocanului“;
♦ mucos-acoper\ fa]a intern\ a timpanului [i este reprezentat de o mucoas\ aglandular\ ce
con]ine un epiteliu simplu pavimentos.

Peretele intern (sau medial) este reprezentat de por]iunea pietroas\ a

timpanului. Are un aspect u[or convex [i prezint\ un promontoriu ce delimiteaz\
2 ferestre:
¾ oval\-este reprezentat\ de un orificiu oval situat dorso-medial de promontoriu
prin care, cavitatea timpanic\ comunic\ cu vestibulul timpanic fiind obliterat
de talpa sc\ri]ei;
¾ rotund\-este situat\ ventro-lateral de promontoriu, acoperit\ de timpanul
secundar [i separ\ urechea medie de rampa timpanic\ a melcului.
Circumferin]a cavit\]ii timpanice prezint\: un plafon ce m\rgine[te
„recesus“-ul epitimpanic de plan[eul ce revine bulei timpanice [i un perete osos
foarte sub]ire. ~n partea rostral\ a plan[eului se g\se[te deschiderea timpanic\ a
trompei auditive Eustachi care prezint\ 2 por]iuni: osoas\ (este s\pat\ la baza
procesului muscular a piramidei temporalului) [i cartilaginoas\ (are forma unui
jgheab deschis ventral). Mucoasa urechii medii este sub]ire, con]ine un epiteliu
simplu pavimentos (`n corion exist\ noduli limfatici) ce acoper\ toate
neregularit\]ile din interiorul urechii medii (celulele timpanice [i oscioarele
auditive). Oscioarele acustice-prin sistemul de articulare-au rolul de a transmite
[i amplifica vibra]iile timpanului la perilimfa din urechea intern\ [i sunt
denumite:
- ciocan-este cel mai mare oscior auditiv alc\tuit din: coad\ (este lung\, sub]ire [i fixat\, prin
extremitatea ei, `n pozi]ie vertical\, `n stratul mijlociu al timpanului), cap (este gros, rotunjit
[i ata[at cozii printr-un gât scurt). ~ntre coad\ [i gât se afl\ procesul muscular al ciocanului
(este locul de inser]ie a mu[chiului tensor al timpanului). Capul ciocanului se articuleaz\,
prin 2 suprafe]e convexe, cu nicovala. Gâtul ciocanului prezint\ 2 procese pentru inser]ie
ligamentar\ (lateral [i rostral) prin care, ciocanul se prinde de pere]ii urechii medii;
- nicoval\-prezint\ un corp [i 2 bra]e (scurt [i lung) prin care, se articuleaz\, (printr-o
sindesmoz\) cu osul lenticular. Bra]ul scurt este `ncovoiat, orientat orizontal [i se articuleaz\
cu peretele epitimpanului, prin ligamentul nicovalei. Capul nicovalei prezint\ o suprafa]\
articular\ pentru capul ciocanului;
- os lenticular-este reprezentat de un nucleu osos redus ce se articuleaz\ cu bra]ul lung al
nicovalei;
- sc\ri]\-este un oscior de forma unei „sc\ri]e de [a“, prezint\ un cap [i 2 bra]e care se prind
pe talpa oval\ a sc\ri]ei. Capul sc\ri]ei se articuleaz\ cu osul lenticular, iar talpa sc\ri]ei se
prinde de marginea ferestrei ovale. Pe capul sc\ri]ei ce inser\ mu[chii sc\ri]ei (cu originea
`ntr-o foset\ plasat\ caudo-dorsal de fereastra oval\ [i au rolul de a bascula sc\ri]a,
mic[orând astfel presiunea din urechea intern\).
Mu[chiul tensor al timpanului, prin tensionarea timpanului [i `mpingerea indirect\ a
sc\ri]ei `n fereastra oval\, m\re[te presiunea din urechea intern\.

¾ Urechea intern\ este alc\tuit\ dintr-un sistem de camere [i canale de leg\tur\ ce

alc\tuiesc labirintul membranos `n jurul c\ruia se formeaz\ labirintul osos
(provenit din osificarea mezenchimului ce `nconjur\, ini]ial, labirintul membranos).
Urechea intern\ se dezvolt\, prin apari]ia `n ectoderm, a unei „pl\ci acustice“ `n planul
marginilor laterale ale rombencefalului care „se `nfund\“ [i formeaz\ o fos\ acustic\ care se va

- 168 -
transforma `ntr-o vezicul\ ce comunic\, cu exteriorul, prin canalul endolimfatic. Prin
„strangularea“ veziculei acustice se formeaz\ utricula-din care se vor dezvolta canalele
semicirculare dorsale [i sacula-din care se dezvolt\ melcul membranos.
Labirintul membranos con]ine endolimfa.
Labirintul osos este plasat `n por]iunea pietroas\ a piramidei temporalului,
`n apropierea peretelui medial al urechii medii [i con]ine perilimfa. Este format
dintr-o cavitate central\ denumit\ vestibul, 3 canale semicirculare [i melcul
osos (sau cochlea).
¾ Vestibulul este reprezentat de o cavitate larg\, ovoid\, cu 2 pere]i laterali, un
tavan [i un plan[eu.
Peretele lateral este perforat de fereastra oval\ [i se `nvecineaz\ cu cavitatea timpanic\.
Peretele medial este sprijinit pe fa]a medial\ a por]iunii pietroase a osului temporal fiind perforat
de meatul acustic intern (`n profunzimea acestei forma]iuni se afl\ o creast\ osoas\ transvers\
ce separ\ orificiile vestibulare de ariile vestibulare-superioar\ [i inferioar\-plasate caudal [i la
intrarea `n canalul nervului facial, de aria cochlear\, plasat\ ventro-rostral). Prin aria ciuruit\
trec fibrele nervului vestibulo-cochlear. Creasta vestibular\ `mparte incomplet cavitatea
vestibulului, `n 2 p\r]i inegale: recesus-ul sferic (orientat rostral [i ad\poste[te sacula) [i
recesus-ul eliptic (plasat caudal [i ad\poste[te utricula).

Vestibulul comunic\ prin apeductul vestibulului `n care se afl\ canalul

endolimfatic cu cavitatea cranian\.
¾ Canalele semicirculare osoase sunt reprezentate de 3 canale ce formeaz\
fiecare câte un arc de cerc (dispus `n partea dorsal\ a vestibulului) `n care se
deschid, prin ambele extremit\]i, `ntr-o dilata]ie ampular\: canalul posterior
(orientat transversal [i perpendicular pe canalul semicircular anterior) [i
canalul semicircular lateral (mai mic [i dispus orizontal).
¾ Melcul osos (sau cochlea) este un canal osos r\sucit `n helix `n jurul unei
piese centrale denumit\ columel\ ce formeaz\ peretele intern al melcului.
Peretele extern este reprezentat de por]iunea pietroas\ a temporalului.
¾ Columela este alc\tuit\ din ]esut osos spongios. ~ntr-un plan perpendicular,
pe columel\, se dispune o lam\ spiral\ osoas\ proeminent\ `n interiorul
melcului ce se `ngusteaz\ treptat spre vârf unde se termin\ printr-un mic
cârlig. Baza lamei spirale osoase `ncepe `ntre fereastra oval\ [i cea rotund\ [i
`mparte incomplet, canalul spiral, `n 2 sc\ri: dorsal\ (rampa vestibular\) [i
ventral\ (rampa timpanic\) care comunic\, `ntre ele, printr-un orificiu
denumit helicotrem\. Forma]iunea este perforat\ de un canal spiral ce
ad\poste[te ganglionul spiral.
¾ Labirintul membranos este alc\tuit din utricul\, sacul\, canale
semicirculare membranoase [i melcul membranos (sau canalul cochlear).
Pere]ii labirintului membranos sunt forma]i dintr-o lam\ proprie de ]esut
conjunctiv sub]ire, o membran\ bazal\ [i un epiteliu monostratificat (se
transform\, `n anumite zone, `ntr-un neuroepiteliu specific) aflat `n rela]ie cu
nervii senzoriali. Componentele labirintului membranos sunt sistematizate fiziologic `n 2
por]iuni: static\ (aparatul vestibular) [i auditiv\ (melcul membranos).

Analizatorul vestibular este reprezentat de neuroepiteliul de la nivelul

crestelor ampulare utriculare (sau maculelor) [i saculare (din canalelele
semicirculare), utricul\ [i sacul\. Segmentul central al analizatorului vestibular
este localizat `n lobul floculus din cortexul cerebelos.
Utricula are forma unei vezicule ovoide ce comunic\, `n plan dorsal, cu
cele 5 deschideri ale canalelor semicirculare [i, `n planul ventral, cu sacula prin
canalul utriculo-sacular. Din acest canal se desprinde, `n plan medial, canalul
endolimfatic care, prin vestibul, ajunge `n cavitatea cranian\ la dura-mater. ~n
structura epiteliului utricular se observ\ o eminen]\ ovoid\ ce formeaz\ macula

- 169 -
utricular\. Neuroepiteliul con]ine celule de sus]inere (mai late la baz\) [i celule
senzoriale cu peri (au forma unor „amfore“. Acestea prezint\, pe suprafa]a
superioar\, 70-80 de stereocili implanta]i `ntr-un strat gelatinos `n jurul c\rora se
dispun fibrele amielinice ale nervului vestibular.
Sacula este o vezicul\ mai mic\ [i de form\ rotund\ dispus\ sub utricul\
(de care este legat\ printr-un canal utriculo-sacular). De pe partea ventral\ se
desprinde un canal de leg\tur\ cu cercul vestibular al melcului membranos. ~n
peretele medial prezint\ o zon\ proeminent\ macular\ cu o structur\
asem\n\toare maculei utriculare.
Canalele semicirculare membranoase „imit\“ ca aspect, num\r [i
pozi]ie, canalele semicirculare osoase de care sunt prinse prin intermediul unui
sistem trabecular fin ce traverseaz\ spa]iul perilimfatic. ~n partea ventral\ a
ampulelor exist\ câte o creast\ groas\ cu aspect semilunar denumit\ creast\
ampular\ (structura [i func]iile sunt asem\n\toare cu a maculelor). Celulele
senzoriale cu peri de la nivelul crestelor ampulare prezint\ un „smoc“ de
stereocili aglutina]i `n interiorul unei calote gelatinoase.
Ganglionul vestibular Scarpa este alc\tuit din pericarionii bipolari din
profunzimea meatului acustic intern de unde nervul vestibular emite 2 ramuri
(superioar\ [i inferioar\), fiecare cu câte 2 ramuri-sacular\ [i utriculo-ampular\
(pentru componenta superioar\) [i maculo-sacular\ [i ampula posterioar\
(pentru componenta inferioar\).
Melcul membranos (sau canalul cochlear) reprezint\ por]iunea auditiv\ a
labirintului membranos dispus\ `n rampa vestibular\. ~n sec]iune transversal\,
canalul cochlear are un aspect triunghiular fiind plasat `n partea periferic\ a
rampei vestibulare [i dorsal de membrana bazilar\. Este format din 3 pere]i:
♦ dorsal (sau vestibular)-este denumit membran\ Reissner, se orienteaz\ oblic de la baza
lamei spirale pe peretele lateral al melcului [i separ\ canalul cochlear de rampa vestibular\
[i endolimfa melcului membranos de perilimfa rampei vestibulare;
♦ ventral (sau timpanic)-este cel mai complex [i sus]ine organul spiral al lui Corti `mpreun\ cu
celule senzoriale auditive. Este format dintr-o membran\ bazilar\ (care porne[te de pe vârful
lamei spirale spre peretele lateral) ce se inser\ pe ligamentul spiral (separ\ canalul cochlear
de rampa timpanic\). Fibrele membranei bazilare sunt c\ptu[ite, pe fa]a timpanic\, de celule
conjunctive;
♦ extern-este alc\tuit dintr-un ligament spiral ]esut intim cu periostul melcului osos [i o
`ngro[are bazilar\ (orientat\ centripet). Epiteliul de pe fa]a intern\ a ligamentului spiral
este `nso]it de o bogat\ re]ea vascular\ ce alc\tuie[te „stria vascular\“ (specializat\ `n
secre]ia endolimfei).

Organul spiral al lui Corti este alc\tuit din:

♦ Celulele de sus]inere se dispun central, sunt consolidate [i men]inute, `n
pozi]ie, de tonofibrile. Aceste celule sunt foarte mari [i formeaz\ pilierii (sau
stâlpii) care, prin extremitatea apical\, se sprijin\ reciproc [i delimiteaz\
tunelul lui Corti (`n care se afl\ o limf\ cu compozi]ia asem\n\toare cu a
perilimfei). De o parte [i de alta a tunelului Corti, `n plan lateral [i medial, se
g\sesc celulele auditive sprijinite de celulele de sus]inere. ~n partea intern\ se
afl\ un singur rând de celule, iar `n partea extern\ sunt 3-5 rânduri de celule
senzoriale dispuse pe celule de sus]inere (interne [i externe). Polul apical al
pilierilor [i a celulelor de sus]inere formeaz\ membrana reticular\ prin
care cilii senzoriali trec, din polul apical al celulelor auditive. Peste polul
apical al celulelor auditive se dispune o forma]iune cuticular\ gelatinoas\
denumit\ membran\ tectoria.
♦ Celulele senzoriale auditive sunt protejate de dendritele neuronilor senzitivi
bipolari din ganglionul spiral de la baza lamei spirale. Neuritele neuronilor
acustici intr\ `n structura perechii a VIII-a de nervi cranieni (acustico-
vestibular), ajung la nivelul corpului trapezoid unde realizeaz\ o sinaps\ `n

- 170 -
 nucleii acustici din bulb [i, de aici, prin coliculii cvadrigemeni caudali [i
capsula alb\ intern\ ajung la cortexul lobului temporal (coliculii
cvadrigemeni caudali sunt cei mai importan]i centri reflec[i ai auzului).
La p\s\ri, urechea este format\ din 3 componente:
♦ urechea extern\-este lipsit\ de pavilion, are forma unei cute a pielii ce `nconjur\
orificiul conductului auditiv extern (tapetat de o coroan\ fin\ de pene) (este foarte
scurt, prev\zut cu glande ceruminoase [i cu un pliu cavernos, erectil.
¾ urechea medie-con]ine o cavitate timpanic\ neregulat\ ce comunic\ cu faringele prin
tuba auditiv\ [i se deschide, `mpreun\ cu simetrica, pe plafonul faringelui. Peretele
medial este perforat de 2 ferestre: oval\ [i rotund\. ~n cavitatea timpanic\ se afl\ un
singur oscior denumit columel\ ce asigur\ leg\tura dintre timpan [i fereastra
vestibular\;
¾ urechea intern\-include vestibulul membranos `n care se deschid 3 canale
semicirculare voluminoase.
Canalul cochlear (sau melcul membranos) este scurt, are forma unei sfere
aplatizate [i se termin\ cu o extremitate spa]ioas\ denumit\ lagen\ care `ns\ nu formeaz\
un tur coplet de spire. Epiteliul membranei bazale formeaz\ o papil\ acustic\ (este
lipsit\ de tunelul lui Corti). Celulele senzoriale sunt interne [i externe, astfel `ncât perii
acestora sunt `ngloba]i `n membrana tectoria. La p\s\ri exist\, `n afar\ de sacul\ [i
macula utricular\ o forma]iune cu rol static denumit\ macul\ a lagenei.

Test de evaluare XI
(Pentru toate `ntreb\rile ce urmeaz\ se cere s\ men]iona]i r\spunsul corect)

1. Ce sunt analizatorii ?
2. Care sunt componentele unui analizator ?
3. Ce func]ii `ndeplinesc receptorii tegumentari ?
4. Care sunt principalele tipuri de senza]ii gustative ?
5. Cum sunt repartiza]i mugurii gustativi pentru principalele tipuri de senza]ii
gustative ?
6. Ce importan]\ prezint\, pentru organismul animal, analizatorul olfactiv ?
7. Care sunt membranele ochiului ? dar mediile refringente ?
8. Din ce este format\ retina ochiului ?
9. Care este compozi]ia lichidului lacrimal [i ce rol are ?
10. Preciza]i care sunt func]iile componentelor analizatorului acustico-vestibular.

Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu r\spunsul corect) se acord\ 1.00 punct
3. Evaluarea rezolv\rii sarcinilor de la Capitolul 6.1-6.5
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.4 Punctajul realizat:
3.5 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

URMEAZ| PLAN{ELE 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41 {I 42

- 171 -
 6.6 Glandele cu secre]ie intern\
Sistemul endocrin este format din:
¾ sistemul endocrin clasic-este reprezentat de glandele endocrine specializate-cu structuri bine
individualizate-hipofiz\, epifiz\, tiroid\, paratiroide, suprarenale [i timus sau ca [i structuri
integrate `n parenchimul unor organe sub form\ de aglomer\ri celulare: insulele
Langherhans (din pancreas), glandele intersti]iale Leydig (testicular\ [i ovarian\)-din
testicul [i ovar [i celulele tecale, corpul galben, placenta [i hormonii tisulari;
¾ sistemul endocrin difuz (sau paracrin)-prezent `n diferite ]esuturi din organism.
Glandele endocrine nu au canale de excre]ie, `ns\ au o bogat\ re]ea vascular\ fapt ce
determin\ ca produ[ii de secre]ie-denumi]i hormoni- s\ ajung\ direct `n sânge care, circulând
prin sistemul `nchis de vase s\ fie transporta]i la ]esuturile [i organele „]int\“ (situate la o
distan]\ de ]esutul secretor glandular). Sistemul endocrin influen]eaz\ `n sens stimulator sau
inhibitor diferite func]ii ale organismului determinând reglarea umoral\ a acestora.

Rolul sistemului endocrin:

¾ coordoneaz\ [i realizeaz\ adaptarea func]iilor la necesit\]ile organismului,
intervenind `n men]inerea homeostazei mediului intern;
¾ intervine `n procesele de cre[tere, dezvoltare [i reproducere, prin interven]ia `n
procesele biochimice, metabolice [i fiziologice din diferite organe, ]esuturi [i celule;
¾ produce r\spunsuri mai lente [i de mare specificitate.
~ntre sistemul nervos [i sistemul endocrin exist\ str`nse leg\turi-morfologice, func]ionale
[i de interdependen]\ care `mpreun\, realizeaz\, coordonarea [i integrarea func]iilor
organismului. De fapt, cele 2 sisteme-nervos [i endocrin-formeaz\ un sistem unic neuro-
endocrin. Aceast\ concep]ie are la baz\ interrela]iile multiple dintre sistemul nervos [i glandele
endocrine.
Sistemul nervos controleaz\ activitatea glandelor endocrine (de ex: hipotalamusul
controleaz\ func]ia adenohipofizei prin liberinele [i statinele hipotalamice, influen]ând, `n mod
indirect, activitatea celorlalte glande endocrine (liberinele [i statinele sunt factori de eliberare [i
respectiv de inhibare ai ariei hipofizotrope a hipotalamusului).
Structurile nervoase au rol endocrin (de ex: neuronii magnocelulari [i parvocelulari din
hipotalamus; ganglionul simpatic medulo-suprarenalian etc) (neuronii magnocelulari sunt
neuronii din nucleii supraoptic [i paraventricululari; neuroni parvocelulari sunt neuronii din
regiunea azal\ a hipotalamusului median).
Hormonii influen]eaz\ activitatea sistemului nervos (de ex.: efectul hormonilor
tiroidieni, conticosuprarenalieni [i/sau sexuali asupra adenohipofizei-prin intermediul
hipotalamusului).

Hipofiza (sau corpul pituitar) este o forma]iune elipsoidal\ de culoare

brun-ro[cat\ sau g\lbuie, aplatizat\ dorso-ventral dispus\ deasupra fosei
hipofizare, legat\ de tuberculul cenu[iu al diencefalului printr-o tij\ hipofizar\
scurt\ [i protejat\ de loja hipofizar\.. Este cea mai important\ gland\ endocrin\
datorit\ conexiunilor morfo-fiziologice intime cu hipotalamusul formând,
`mpreun\ cu acesta, sistemul unic hipotalamo-hipofizar (sau ,,creierul
endocrin“).Glanda prezint\ 2 fe]e: dorsal\ (vine `n contact indirect cu tuberculul
mamilar [i partea anterioar\ a pedunculilor cerebrali) [i ventral\ (se sprijin\ pe
fa]a endocranian\ a bazisfenoidului) [i o circumferin]\ (vine `n contact cu peretele
lojei hipofizare (peretele este str\b\tut de sinusul venos cavernos). Este format\
din 3 por]iuni distincte:
¾ nervoas\ (cerebral\, lobul posterior sau neurohipofiza);
¾ intermediar\ (sau lobul intermediar);
¾ glandular\ (lobul anterior sau adenohipofiz\
Adenohipofiza (sau hipofiza anterioar\)-are culoare g\lbuie [i prezint\ 3
por]iuni:
¾ masiv\-reprezint\ por]iunea distal\ sau glandular\ a hipofizei;
¾ aderent\ la neurohipofiz\-reprezint\ por]iunea intermediar\ a hipofizei,
rezultat\ dintr-un rest al pungii Rathke;
¾ por]iunea tuberal\-se prelunge[te pe pedicul.

- 172 -
 Adenohipofiza reprezint\ circa 75% din volumul hipofizei [i con]ine cel
pu]in 5 tipuri diferite de celule secretoare specializate pentru secre]ia unui anumit
tip de hormon cu excep]ia hormonilor gonadotropi (FSH [i LH sunt secreta]i de
celulele Gayton).
Neurohipofiza apare ca o `ngro[are a tijei hipofizare. Por]iunea `ngro[at\
este dispus\ distal iar tija-proximal. Prezint\ o r\d\cin\, o por]iune scobit\ de o
cavitate central\ [i o por]iune compact\. La majoritatea speciilor domestice, `ntre
por]iunea intermediar\ a adenohipofizei [i adenohipofaza glandular\ se g\se[te
cavitatea hipofizar\ ce con]ine o mas\ de galben-ro[ietic\. La unele specii este
prezent\ o prelungire a ventriculului III [i a tijei hipofizar\ (reprezint\ recesus-ul
hipofizar).
Sistemul hipotalamo-hipofizar este reprezentat de leg\turile morfo-
func]ionale dintre hipofiz\ [i hipotalamus, exprimate prin tractusurile:
supraoptico-hipofizar, paraventriculo-hipofizar [i tubero-infundibular. Primele
dou\ se dispun `ntre nucleii supraoptic [i paraventricular al hipotalamusului [i
neurohipofiz\, iar cel de-al 3-lea, `ntre nucleii parvocelulari ai tuberculului
cenu[iu [i adenohipofiz\.
La unele specii de mamifere domestice (de ex. pisic\ [i rumeg\toare) [i
uneori la câine, s-au g\sit hipofize accesorii. Acestea reprezint\ resturile
germinative ale pungii faringiene embrionare situate pe dura mater, spre faringe.
Adenohipofiza produce hormonii: somatotrop (STH); adrenocorticotrop
(ACTH); tireotrop (TSH); gonadotrop (GHT); luteotrop (LTH sau prolactina); luteinic
(LTH); foliculo-stimulant (FSH) [i melanotrop (MSH).

♦ Hormonul somatotrop (sau de cre[tere-STH) este secretat de celulele α (eozinofile)

ale adenohipofizei. Are rolul de a:
¾ stimula cre[terea [i dezvoltarea somatic\ post-natal\;
¾ intensifica mitozele, odat\ cu cre[terea num\rului de celule;
¾ determina cre[terea general\ a organismului prin cre[terea oaselor (`n lungime [i
grosime datorit\ stimul\rii activit\]ii osteoblastelor), mu[chilor, viscerelor,
]esutului adipos [i conjunctiv;
¾ stimula eritropoeza;
¾ men]ine secre]ia lactat\ (galactopoeza).
Excesul de STH `n perioada de tinere]e produce gigantismul `ns\ cu p\strarea
propor]iilor [i, `n perioada de maturitate, produce acromegalia.
Hiposecre]ia de STH produce nanismul hipofizar (sau piticismul armonic). La
animalul matur, produce ca[exie (sl\birea exagerat\ a organismului) [i reducerea
organelor genitale.

♦ Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) este secretat de celulele bazofile ale hipofizei

anterioare. Ac]ioneaz\ asupra zonei fasciculate a cortico-suprarenalei (sediul secre]iei
hormonilor glucocorticorzi-cortizol [i corticosteron). Stimuleaz\ `n mod direct
activitatea glandei cortico-suprarenal\, ac]ionând `n stare de stres determinând
m\rirea rezisten]ei organismului (stimuleaz\ sinteza [i eliberarea hormonilor
glucocorticoizi). Are efecte metabolice asupra metabolismului glucidic (determin\
cre[terea glicemiei prin gluconeogenez\), lipidic (stimuleaz\ lipoliza `n ]esutul
adipos) [i proteic (are ac]iune catabolic\) determinând sc\derea num\rului de
eozinofile din sângele circulant.

♦ Hormonul tireotrop (TSH) este secretat de celulele β (bazofile) din hipofiza

anterioar\. TSH are efecte fiziologice similare cu cele ale hormonilor tiroidieni, prin
intermediul c\rora ac]ioneaz\. Are rolul de a:
¾ stimula dezvoltarea celulelor foliculare tiroidiene, sinteza [i eliberarea
hormonilor tiroidieni ioda]i;
¾ elibera acizii gra[i din ]esutul adipos.

- 173 -
 Excesul de TSH produce hipertrofia tiroidei (sau gu[a proliferativ\) [i
hipertiroidismul.
Deficitul de TSH determin\ atrofia tiroidei [i manifest\ri de hipotiroidism.

♦ Hormonii gonadotropi (sau gonadotrofinele) (GHT) regleaz\ func]iile sexuale,

activitatea exocrin\ (gametogeneza) [i endocrin\ a gonadelor [i comportamentul
sexual, la ambele sexe. La masculi, GHT influen]eaz\ spermatogeneza, activitatea
tuburilor seminiferi [i manifestarea caracterelor sexuale secundare. La femele,
stimuleaz\ maturarea foliculilor ovarieni, dezvoltarea corpului galben [i a glandei
mamare.

♦ Hormonul luteotrop (prolactina sau hormonul lactogen-LTH) este secretat de

celulele acidofile adenohipofizare. Denumirea de ,,hormon luteotrop“ este improprie
[i se bazeaz\ pe stimularea dezvolt\rii [i secre]iei corpului galben la unele specii
(roz\toare). ~n general, are un rol lactogen-prin ac]iunea direct\ asupra ]esutului
acinar al glandei mamare-preg\tit `n prealabil de hormonii estogeni [i progesteron.
Are rolul de a:
¾ determina proliferarea epiteliului mamar;
¾ stimula dezvoltarea canalelor galactofore;
¾ ini]ia [i men]ine secre]ia lactat\ (lactogeneza [i galactopoeza).
¾ declan[a secre]ia de progesteron a corpului galben,
¾ facilita manifestarea comportamentului matern la mamifere [i p\s\ri [i secre]ia de
,,lapte ingluvial“ la porumbel (de ambele sexe).

♦ Hormonul luteinizant (LH) este secretat de celulele ∆ (delta-bazofile) ale

adenohipofizei. La femele, LH determin\ maturarea foliculului de Graaf [i a oocitei;
stimuleaz\ ovula]ia, dezvoltarea ]esutului intersti]ial ovarian [i a corpului galben [i
secre]ia de hormoni estrogeni [i progesteron. La masculi, LH stimuleaz\ dezvoltarea
]esutului intersti]ial a testiculului [i a celulelor Leydig care secret\ hormonii
androgeni. LH este denumit hormol stimulator pentru celulele intersti]iale-CSH).
Prin ac]iunea indirect\ a hormonilor androgeni, determin\ dezvoltarea testiculelor [i
apari]ia caracterelor sexuale secundare [i exprimarea comportamentului genezic.

♦ Hormonul foliculo-stimulant (FSH) este secretat de celulele ∆ (delta-bazofile) ale

adenohipoizei sub influen]a radia]iilor luminoase [i calorice, care reduc sinteza FSH-
RF-din hipotalamus (secre]ia de FSH prezint\ varia]ii sezoniere, fiind maxim\, la
majoritatea speciilor `n sezonul de prim\var\). Este un hormon gametogen ce
determin\, la masculi, dezvoltarea tubilor seminiferi [i spermatogeneza. La femele,
FSH determin\ dezvoltarea foliculilor ovarieni primordiali, proliferarea granuloasei
foliculare `ns\ f\r\ a influen]a volumul foliculilor de Graaf [i a oocitei (cre[terea
foliculilor primordiali, nu este complet\ sub influen]a FSH). Administrarea de FSH,
la femela hipofizectomizat\, determin\ maturarea incomplet\ a folicului ovarian (care
nu mai secret\ hormoni estrogeni, astfel c\ nu mai are loc fenomenul de ovula]ie).

♦ Hormonul melanotrop (MSH) este secretat, la vertebratele inferioare, de lobul

intermediar al hipofizei [i, la mamiferele superioare, de hipofiza anterioar\; la
p\s\ri-lipse[te. Are rolul de a stimula sinteza de melanin\ de la nivelul
melanozomilor intracitoplasmatici din piele (pigmentarea tegumentului) [i
steroidogeneza corticosuprarenale.
Hormonii produ[i de hipofiza posterioar\ sunt denumi]i impropriu
retrohipofizari fiind elabora]i de hipotalamus.

♦ Hormonul antidiuretic (sau vasopresina-ADH) este secretat de nucleii supraoptici.

Are efect vasoconstrictor [i hipertensiv m\rind presiunea sanguin\. Absen]a sau
insuficien]a acestui hormon determin\ eliminarea unei cantit\]i mari de urin\ [i
apari]ia bolii denumit\ diabet insipid. Hormonul intensific\ reabsorbi]ia apei la
nivelul tubilor contor]i distali [i a canalelor colectoare, determin\ sc\derea volumului
diurezei [i cre[terea concentra]iei urinei.

- 174 -
♦ Hormonul ocitocin\ (OT) este stocat [i eliberat de nucleii paraventriculari dup\
necesit\]i `n perioada parturi]iei. Are efecte fiziologice asupra musculaturii uterului,
determin\ contrac]ia celulelor mioepiteliale din pere]ii acinilor glandei mamare [i a
mu[chilor netezi din canalele galactofore stimuleaz\ ejec]ia laptelui, produce
vasodilata]ie periferic\ la nivelul pielii, stimuleaz\ musculatura neted\ din intestin,
vezica biliar\, uretere, vezic\ urinar\ [i oviduct (la p\s\ri). Acest fapt explic\
ascensiunea spermatozoizilor `n conductele genitale femele [i ovipozi]ia (sau ouatul).
Epifiza (sau organul pineal) este o gland\ relativ redus\, de forma unui
,,fruct de pin“ (de aici [i denumirea de gland\ pineal\) sau ,,bob de orez“ dispus\
`n zona epitalamic\, `ntre tuberculii rostrali ai talamusului [i `naintea coliculilor
rostrali, deasupra g\urii comune posterioare fiind `nvelit\ de pânzele coroidiene
(sau de platforma ventriculului III, `n [an]ul dintre tuberculii cvadrigemeni
anteriori). Este alc\tuit\ din: corpul conoid (de forma unui con de pin), peduncul
(format din 2 cordoane nervoase scurte) [i habenul\ (dispus\ `n prelungirea
pedunculului, orientare rostal\ sub forma a 2 bandelete fine [i paralele ce ajung la
deschiderea comun\ intraventricular\ unde se unesc cu stâlpii anteriori ai fornix-
ului). }esutul parenchimatos glandular este alc\tuit din celule secretoare de
origine neuroepitelial\ denumite pinealocite (sau pinocite) `n care sunt sintetiza]i
hormonii hipofizari.
Hormonul secretat de glanda epifiz\ este denumit melatonin\. Producerea
acestui hormon are un ritm nictemeral [i sezonier, fiind influen]at\ de diver[i
factori externi (lumin\, `ntuneric, temperatur\, stres) pe cale predominant
simpatic\.
Epifiza adapteaz\ secre]iile neuro-endocrine la condi]iile mediului
`nconjur\tor, `ndeplinind func]ia de ceas biologic. ~n timpul nop]ii, cre[te
biosinteza de melatonin\ (decoloreaz\ pielea la `ntuneric `n timp ce ziua scade).
Secre]ia ritmic\ endogen\ de melatonin\ asigur\ adaptarea func]iilor de reproducere [i
termoreglare la condi]iile climatice [i fotoperiodice [i la realizarea ciclului fiziologice somn-
veghe. Astfel, unele specii de mamifere, de ex. hamsterul, prezint\ bioritmuri sezoniere de
reproducere-prim\vara [i vara are loc reproducerea, `n timp ce, iarna, sunt `n repaus sexual.
Aceast\ adaptare a func]iei gonadelor la condi]iile de mediu se realizeaz\ prin intermediul
complexului hipotalamo-hipofizar.

Exist\ [i al]i hormoni epifizari cu un rol important `n procesele

metabolice: angiotensina epifizar\-stimuleaz\ senza]ia de sete, secre]ia de ADH
hipotalamic [i aldosteron cu ac]iune lipolitic\ `n metabolismul lipidic,
hiperglicemiant\ `n metabolismul glucidic, `n anabolismul proteic [i cre[terea
organismului.
Epifiza are ac]iune antiandrogenic\, `mpiedicând dezvoltarea aparatului
sexual pân\ `n apropierea pubert\]ii.
Hiperplazia epifizar\ determin\ infantilism sexual prelungit, iar lezarea
epifizei `n perioada tân\r\, determin\ dezvoltarea exagerat\ [i precoce a organelor
genitale.
Tiroida este cea mai voluminoas\ gland\ endocrin\, are o vasculariza]ie
dezvoltat\, se dispune `n partea antero-lateral\ a conductului laringo-traheal [i are
un aspect variat cu specia. Este o gland\ unic\ alc\tuit\ din 2 lobi: stâng [i drept,
uni]i printr-un istm situat pe fa]a ventral\ a traheii, are culoare cenu[ie [i/sau este
dependent\ de starea fiziologic\.
Fa]a superficial\ a tiroidei este convex\ [i acoperit\ de extremitatea
proximal\ a mu[chilor sterno-tiroidieni. Fa]a profund\ este concav\ [i se muleaz\
pe trahee. Vasculariza]ia este asigurat\ de arterele tiroidiene (cranial\ [i caudal\)
deta[ate din artera carotid\ comun\. Venele satelite aflueaz\ spre vena jugular\.
Inerva]ia este reprezentat\ de fibrele vegetative din plexul carotic [i/sau primele 2
perechi de nervi cervicali.

- 175 -
 La cal, sunt prezente dou\ glande tiroide simetrice, ovoide, de culoare brun-violacee [i
unite printr-un istm.
La vac\, glandele tiroide sunt aplatizate, sub]iri, de culoare cenu[iu-brun\ cu nuan]\
alb\struie la vi]el [i ro[iatic\ la bovinele adulte. Istmul glandei formeaz\ o band\ de 0.5-1.0 cm
l\]ime ce cuprinde traheea, `n dreptul inelelor traheale 1-2.
La oaie [i capr\, lobii glandulari au culoare ro[ie-castanie, alungi]i [i fusiformi la ovine,
cilindroizi la caprine [i plasa]i `n dreptul primelor inele traheale.
La porc, glanda are aspectul unui trident aplatizat, a c\rui margine anterioar\ prezint\
trei vârfuri ascu]ite din care cel median formeaz\ un veritabil lob piramidal. Suprafa]a glandei
este boselat\, cu desenul lobular colorat `n ro[u castaniu. Este situat\ pe fa]a ventral\ a traheii,
vârfurile lobilor glandulari vin `n contact cu cartilajul tiroid al laringelui [i cu extremitatea
caudal\, glanda ajunge la baza gâtului.
La c`ine, lobii glandei au form\ elipsoidal\ [i aplatizat\, culoare brun-ro[cat\,
suprafa]\ neted\, sunt plasa]i, `n partea dorso-lateral\ a primelor inele traheale (1-8) [i lega]i,
`ntre ei, printr-un istm glandular. Greutatea absolut\ a glandei variaz\ larg `ntre 0.55 - 2.5 g.
La pisic\, lobii glandei sunt fusiformi, aplatiza]i, situa]i `n planul inelelor 7-10, au
culoare ro[ie-castanie [i un fin desen lobular. Polul caudal sub]iat prezint\ un istm inconstant.
Greutatea absolut\ variaz\ `ntre 0.19-1.45 g.
La leporide, tiroidele sunt mici, aplatizate, au aspect u[or boselat [i desen lobular. Sunt
acoperite, aproape `n totalitate, de extremitatea cranial\ a mu[chiului sterno-tiroidian, pe fa]a
lateral\ a primelor 4 inele traheale. Glanda are un istm redus [i o structur\ glandular\.
La p\s\ri, glandele sunt reduse, aspect ovoid, culoare maronie-ro[cat\ [i sunt dispuse la
baza gâtului, caudal de clavicul\, la originea arterei carotide comune. Sunt 2 glande distincte cu
o lungime de 7-12 mm. Prezint\ la polul caudal glanda paratiroid\.

Dimensiunile [i greutatea glandei tiroide variaz\ `n func]ie de specie, ras\,

vârst\, sex, anotimp etc. Rasele de talie mare au o gland\ tiroid\ mai mic\ `n
raport cu greutatea animalului. Rasele de la munte [i cele u[oare prezint\ o gland\
tiroid\ mai mare. La femelele cu gesta]ii multiple, glanda tiroid\ este mai mare
decât la masculi. Greutatea glandei cre[te pân\ la maturitate [i scade la animalele
b\trâne. ~n sezonul r\coros, toamna [i iarna, tiroida are dimensiuni mai mari.
Tiroida are o structur\ specific glandular\, cu lobuli care con]in grup\ri de
foliculi. Foliculul tiroidian reprezint\ unitatea morfo-func]ional\ a tiroidei. Are
un diametru de 30-150 µm. Epiteliul folicular este format dintr-un singur strat de
celule cubice dispuse pe membrana bazal\. La partea apical\, celulele foliculare
prezint\ microvili care p\trund `n coloidul din interiorul foliculului. Coloidul
tiroidian con]ine un complex molecular iod-proteic denumit tireoglobulin\ .
~n hipofunc]ie tiroidian\, celulele foliculare se aplatizeaz\ iar coloidul este
abundent, `n timp ce, `n hiperfunc]ie tiroidian\, celulele sunt `nalte [i coloidul mai
pu]in dens. La exteriorul foliculului, lâng\ membrana bazal\, se g\sesc celule
parafoliculare care secret\ calcitonina, un hormon neiodat tiroidian.
Calcitonina este un hormon hipocalcemiant [i hipofosforemiant cu ac]iune inhibitorie
asupra absorb]iei intestinale a ionilor de Ca+2 [i P+, stimulatorie asupra elimin\rii renale a celor
2 ioni, diminueaz\ activitatea osteoclastelor [i intensific\ metabolizarea vitaminei D `n ficat.
Tiroxina (T4-tetraiodtironina 3, 5, 3’, 5’) [i triiodtironina (T3-3, 3’, 5’) intervin `n
procesele de cre[tere, dezvoltare, reproduc]ie [i lacta]ie. Animalele cu insuficien]\ tiroidian\ (sau
tiroidectomizate) `n perioada de cre[tere r\mân infantile din punct de vedere al dezvolt\rii
somatice (piticism) [i au loc perturb\ri `n dezvoltarea scheletului [i a tegumentelor.
Hormonii tiroidieni intervin `n:
¾ procesele de ap\rare a organismului prin cre[terea rezisten]ei la temperaturi sc\zute;
¾ stimularea reac]iilor metabolice; consumul de O2 are efect calorigen (termogenez\),
hipertermia determinând vasodilata]ie periferic\ [i intensificarea termolizei;
¾ `n metabolismul proteic au efect anabolizant, asigurând cre[terea [i dezvoltarea organismului
tân\r;
¾ stimularea absob]iei intestinale de glucoz\;
¾ intensificarea mobiliz\rii lipidelor din ]esutul adipos [i oxidarea acizilor gra[i, asigurând
energia necesar\ anabolismului proteic;
¾ intensificarea elimin\rii apei celulare (animalele hipertiroidiene sunt slabe [i usc\]ive iar
cele hipotiroidiene prezentând mixedem-infiltrarea cu ap\ a dermului);
¾ func]ia de reproducere, dezvoltarea [i diferen]ierea glandelor sexuale, gametogenez\,
gesta]ie [i lacta]ie.

- 176 -
 Hipofunc]ia tiroidian\ este asociat\ cu infantilism sexual, iar la
organismele adulte, cu dispari]ia gametogenezei, a comportamentului sexual [i
deficien]e `n evolu]ia gesta]iei.
Excesul hormonilor tiroidieni determin\ apari]ia bolii Basedow-
caracterizat\ prin exoftalmie, orbire, transpira]ie, nelini[te, excitabilitate crescut\,
metabolism bazal crescut, tahicardie [i gu[\.
Deficitul de hormoni tiroidieni determin\ infiltrarea cu ap\ [i substan]e
mucoide a ]esuturilor (mixedem) , cretinism ireversibil [i gu[\ endemic\.
Glandele paratiroide (sau corpusculii epiteliali) sunt organe glandulare
de dimensiuni reduse dar indispensabile vie]ii. Denumirea provine de la faptul c\,
la mamifere, sunt dispuse `n vecin\tatea glandei tiroide, pe laturile sau pe fa]a
dorsal\ a acesteia. Paratirodele deriv\ din epiteliul endoblastic al pungilor
branhiale 3 [i 4 (au forma unor muguri epiteliali plini). Mugurele epitelial din cea
de-a 4-a pung\ branhial\ d\ na[tere paratiroidelor interne incluse, de obicei, `n
interiorul glandei tiroide, iar mugurii deriva]i din punga a 3-a formeaz\
paratiroidele externe (au o topografie diferit\). ~n general, la toate speciile se
`ntâlnesc câte 2 paratiroide dispuse pe fiecare parte a regiunii cervicale. Absen]a
acestor forma]iuni este destul de frecvent\ dup\ cum pot exista [i paratiroide
accesorii.
La cal, paratiroida intern\ este rar inclus\ `n parenchimul tiroidian. Are o form\ ovoid\
(6-7 mm), o consisten]\ moale [i o culoare mai deschis\. Sunt plasate pe fa]a traheal\ a polului
dorso-cranial al glandei tiroide sau rar pe fa]a lateral\.
La taurine, paratiroida intern\ are dimensiunea unui bob de maz\re u[or alungit [i este
inclus\ `n treimea mijlocie a tiroidei, spre fa]a traheal\. Paratiroida extern\ este deplasat\
cranial, `n vecin\tatea termin\rii arterei carotide comune pe fa]a extern\ a mu[chiului
cricofaringian.
La oaie [i capr\, paratiroidele interne sunt `ncrustate `n marginea dorsal\ a tiroidei `n
timp ce paratiroida extern\ este plasat\ la marginea cranio-dorsal\ (la oaie) [i caudo-dorsal\ (la
capr\) a glandei mandibulare, sub aripa atlasului.
La porc, paratiroidele sunt foarte mici [i greu de identificat. Are m\rimea unui bob de
linte sau a unui bob de maz\re (2-4 mm), culoare roz cenu[ie [i aspect granular.
La c`ine [i la alte specii de carnasiere, paratiroidele sunt alipite de fa]a medial\ a
tiroidei, `n timp ce paratiroida extern\ este inclus\ `n marginea dorso-lateral\, are o form\
ovoid\, de 4-7 mm [i culoare cenu[ie-ro[ietic\.
La pisic\, paratiroidele externe sunt dispuse la polul caudal al tiroidei.
La leporide, paratiroida extern\ este plasat\ la polul cranial al glandei tiroide, are un
aspect fusiform [i este u[or alungit\. Paratiroida intern\ este situat\ pe fa]a traheal\ a lobului
tiroidian.
La p\s\ri exist\ câte 3 glande paratiroide de fiecare parte dispuse la polul caudal al
tiroidei, foarte aproape una de cealalt\ (corpusculii epiteliali III, IV [i V). Corpusculul epitelial
accesoriu este inclus `n ultimul corpuscul branhial. Corpusculii epiteliali accesorii sunt plasa]i `n
]esutul conjunctiv peri-tiroidian de-a lungul regiunii cervicale, lateral de trahee `n mediastinul
precardiac sau la nivelul pericardului, au dimensiuni microscopice, astfel `ncât, paratiroidele
accesorii se dezvolt\ `n cazul disfuc]iei paratiroidelor obi[nuite. Vasculariza]ia corpusculilor
epiteliali este asigurat\ de ramurle arteriale desprinse din artera carotid\ comun\ sau din
arterele tiroidiene craniale. Venele sunt afluente ale venei jugulare. Inerva]ia corpusculilor
epiteliali este asigurat\ de plexurile perivasculare orto-simpatice [i fibrele parasimpatice
provenite din nervul laringian caudal.

Glandele paratiroide con]in histo-fiziologic 2 tipuri de celule: principale-

cromofobe [i cu nuclei mari [i secundare-oxifile, cu nuclei mici [i granula]ii
eozinofile intracitoplasmatice.
Parathormonul (PTH) este factorul activ al paratiroidelor secretat de
celulele principale ale glandelor. Are un rol important `n men]inerea concentra]iei
normale a Ca+2 [i P `n diferite ]esuturi [i mediul intern (homeostazia fosfo-calcic\)
[i ac]ioneaz\ lent [i pe termen lung. Principala ac]iune este reprezentat\ de
cre[terea Ca+2 [i sc\derea fosfa]ilor din lichidele extracelulare.

- 177 -
 Ac]iunea PTH se exercit\ asupra:
¾ oaselor-determin\ mobilizarea Ca+2 din schelet ca urmare a stimul\rii
osteoclastelor [i inhib\rii tranzitorii a osteoblastelor, realizându-se
decalcefierea osoas\ [i cre[terea calcemiei;
¾ rinichilor-este activat\ reabsob]ia Ca+2 `n tubii contor]i distali, determinând
hipercalcemie [i reducerea calciuriei;
¾ intestinului-ac]iunea este indirect\, intervenind `n formarea ergocalciferolului
(vitamina D2) [i colecalciferolului (vitamina D3). Ace[ti 2 metaboli]i ai
vitaminei D m\resc absob]ia intestinal\ a Ca+2.
~n metabolismul fosforului, PTH ac]ioneaz\ sinegic cu tireocalcitonina [i
are un efect hipofosforemiant determinând reducerea reabsob]iei renale a ionilor
fosfa]i. Hipocalcemia stimuleaz\ secre]ia de PTH, iar hipercalcemia-o inhib\.
Extirparea paratiroidelor este incompatibil\ cu via]a. Extirparea par]ial\ a
acestora [i/sau alimenta]ia dezechilibrat\ (raportul Ca/P de 2/1) duce la hipo-
paratiroidism-manifestat prin hipocalcemie [i hiperfunc]ie. Dup\ câtea zile se
produce „tetania paratireopriv\“ manifestat\ prin excitabilitate neuro-muscular\,
contrac]ii tetanice ale musculaturii striate, hipertermie, tahicardie [i polipnee.
Contrac]ia spastic\ a mu[chilor respiratori [i ai laringelui determin\ moartea
animalului. Crizele de tetanie sunt mai grave la animalele tinere. Aceste
modific\ri pot fi anihilate prin injec]ii intravenoase de Ca+2 [i/sau administrarea de
extracte paratiroidiene.
Hiperfunc]ia paratiroidelor produce osteita fibrochistic\ manifestat\ prin
hipercalcemie, hipofosforemie, sc\derea excitabilit\]ii neuro-musculare,
mobilizarea Ca+2 din oase [i calcefierea altor ]esuturi. }esutul osos demineralizat
este `nlocuit de ]esutul fibrochistic care determin\ deform\ri ale scheletului [i
fracturi osoase.
Tiroidele accesorii s-au identificat la majoritatea speciilor fiind
reprezentate de corpusculi foarte mici de culoare brun-ro[cat\ [i topografie
diferit\.
Timusul este denumit „glanda tinere]ii“. Este un organ limfoid dispus `n
partea anterioar\ a cavit\]ii toracice `ntre osul sternal [i trahee ajungând uneori
aproape de trahee, `n compartimentul ventral al mediastinului precardiac, unde
este sus]inut de septul fibros al fasciei endotoracice. Are o structur\ limfo-
epitelial\ ce atinge gradul maxim de dezvoltare `n preajma f\t\rii. Se dezvolt\
rapid `n primii ani de via]\, apoi lent spre pubertate-când atinge dimensiunea
maxim\ [i, la maturitate, degenereaz\ treptat pân\ la dispari]ie.
La tineret, timectomia frâneaz\ cre[terea, care `ns\ poate fi corectat\ prin
administrarea extractelor timice.
~n perioada func]ional\, glanda este alc\tuit\ din grup\ri de celule
omogene, piriforme sau poliedrice de culoare galben-lutoas\ sau rozie, separate de
]esutul conjunctiv, `n lobuli timici. Histologic, `n partea cortical\ a lobulilor
timici, se g\sesc celulele limfoide denumite timocite [i, `n partea medular\ se
g\sesc forma]iuni epitelio-glandulare denumite corpusculi Hassal. La vertebrate,
se disting 3 categorii de timus:
¾ timus complet cervical-la p\s\ri [i cobai;
¾ timus complet toracic-la carnasiere;
¾ timus cervical [i toracic-la rumeg\toare, ecvine [i suine.

La p\s\rile domestice, timusul cervical este asimetric, `n sensul c\, cel

stâng este mai dezvoltat format din 7 lobi simetrici (de dimensiunea unui bob de
fasole) din care primii se dispun `n treimea superioar\ a gâtului, dorsal de
cordonul jugular, iar ultimul atinge, `n partea caudal\, glanda tiroid\.

- 178 -
 La carnasiere, timusul este toracal, are aspectul a 2 mase glandulare
piriforme, de culoare rozie dispus `naintea sacului pericardic.
Administrarea de extracte din timus la vi]ei, stimuleaz\ cre[terea [i
dezvoltarea datorit\ intensific\rii anabolismului proteic [i mineraliz\rii oaselor.
~n 1958, Metcalf, a izolat, din timusul de [oarece tân\r, un hormon de stimulare limfocitar\
(Lymfocyte Stimulating Factor-LSF) care stimuleaz\ formarea limfocitelor, anticorpilor [i
activitatea sistemului reticulo-endotelial.

Timusul are un rol important `n procesele de ap\rare imunitar\ [i

fagocitar\ la animalele tinere.
La p\s\ri, este prezent un organ asem\n\tor timusului denumit bursa lui
Fabricius.
Glandele suprarenale sunt organe simetrice, alungite, de m\rimea unui
bob de fasole, culoare maronie sau galben-lutoas\, u[or aplatizate, suprafa]a
extern\ neregulat\ [i situate `n cavitatea abdominal\ la polul cranial al rinichilor.
Dimensiunile [i forma variaz\ `n func]ie de specie [i starea fiziologic\ a
individului. Sunt legate de rinichi-prin ]esutul conjunctiv adipos perirenal [i de
marile vase sanguine (artera aort\ [i vena cav\ caudal\) printr-un pedicul
vascular. Au consisten]\ elastic\ [i ferm\. Pe suprafa]a de sec]iune proasp\t\ se
observ\ subcapsular un parenchimul glandular format din 2 zone: cortical\ [i
medular\.
La p\s\ri, cele 2 p\r]i ale glandelor se `ntrep\trund [i formeaz\ un mozaic
tisular.
Cortexul (sau organul interrenal) are o culoare mai deschis\, galben-
maronie [i striuri radiare.
Zona central\ (medular\ sau paraganglionul suprarenal) are aspect
omogen [i culoare mai `nchis\, brun-ro[cat\ sau cafenie.
La exterior, glandele sunt `nconjurate de un plex reno-suprarenal `n care se
ramific\ nervul micul splanchnic abdominal. Fiecare gland\ este irigat\ de mai
multe ramuri suprarenale desprinse din arterele suprarenale [i ramurile corticale
ale arterelor renale. Dup\ ce str\bat capsula conjunctiv\, vasele se divid, se
ramific\ `ntr-o re]ea vascular\ foarte fin\ ce traverseaz\ corticala spre medular\.
Drenarea sângelui se face, ini]ial, prin capilarele sinusoide cu pere]ii sub]iri ce
converg spre centrul medularei `ntr-o ven\ central\, orientat\ longitudinal. Din
vena central\, prin venele suprarenale, sângele se dreneaz\ `n vena cav\ (`n
dreapta) [i/sau `n vena renal\ stâng\.
La cal, fiecare gland\ apare alungit\, de culoare brun-ro[cat\ [i lipit\ de marginea
medial\ a rinichiului, `ntre polul renal cranial [i hil. Glanda dreapt\ are marginea medial\ u[or
excavat\, are aspectul unei virgule, fiind pu]in mai voluminoas\; Glanda suprarenal\ stâng\ este
ami regulat\, mai rectilinie [i mai u[or l\]it\ caudal.
La vac\, suprarenala dreapt\ prezint\ polul cranial bombat, `n timp ce suprarenala
stâng\ are aspectul unui cârlig; glanda suprarenal\ stâng\ este situat\ la o distan]\ de polul
cranial al rinichiului.
La oaie, suprarenalele au suprafa]a neted\, de culoare castaniu-ro[cat\ [iforma unui
bob de fasole u[or neregulat. Dimensiunea este propor]ional mai mic\ decât la taurine.
La suine, glandele suprarenale sunt voluminoase, mult alungite, relativ prismatice; sunt
a[ezate `n acela[i plan sau uneori glanda dreapt\ este a[ezat\ mai anterior decât cea stâng\.
La carnasiere, glandele suprarenale au culoare alb-g\lbuie. La câine, se dispun `n
planul cranio-medial al rinichilor `n vecin\tatea marilor vase abdominale. Peste ambele glande
trec, [i las\ amprente pe fa]a lor dorsal\, venele lombare. Glanda suprarenal\ dreapt\ seam\n\
cu un cârlig sau cu cifra „1“, iar cea stâng\, cu cifra „8“. M\rimea variaz\ `n func]ie de ras\ [i
starea fiziologic\: lungime de 2.2-2.3 cm, l\]ime de 1 cm [i grosime de 0.4 cm. Greutatea
absolut\ este de 0.6 g. La pisic\, glandele au aspect discoidal, culoare g\lbuie [i sunt plasate
`naintea arterelor renale. Au dimensiuni de 1 cm lungime, 0.7 cm l\]ime, 0.3 cm grosime [i o
greutate medie de 0.15-0.16 g.

- 179 -
 La iepure, glandele suprarenale sunt, `n general, asem\n\toare cu cele de la pisic\, dar
sunt propor]ional mai reduse.
La p\s\ri, glandele suprarenale sunt relativ globuloase, situate la extremitatea cranial\
a rinichilor, au culoare galben-portocalie sau brun-aurie. La p\s\rile adulte sunt situate, ventral
de testicule (la masculi) [i de ovare (la femele).
Forma glandelor variaz\ `n func]ie de specie [i individ, de la o piramid\ trifaciat\ la o
form\ oval-aplatizat\. ~n timpul dezvolt\rii lor, ]esutul interrenal se `ntre]ese cu paraganglionul
suprarenal, motiv pentru care, la p\s\ri, nu se poate diferen]ia o cortical\ care `nconjoar\, la
periferie, medulara. Glandele au dimensiuni de 13 mm lungime, 8 mm l\]ime [i greutate medie de
0.08-0.46 g.

Corticosuprarenalele sunt 2 forma]iuni individualizate (embriologic,

structural [i fiziologic) de natur\ mezodermic\ ce reprezint\ 80 % din volumul
suprarenalelor. Prin hormonii steroizi secreta]i, este indispensabil\ supravie]uirii.
Histo-fiziologic, glanda este format\ din 3 straturi de celule (de la exterior spre
interior): glomerular, fasciculat [i reticulat.
Hormonii produ[i de glandele cortico-suprarenale sunt denumi]i cortico-
steroizi (sau corticoizi) [i deriv\ din colesterol.
Dup\ efectele fiziologice dominante, hormonii corticosteroizi sunt:
♦ mineralo-corticoizi-sunt secreta]i de celulele stratului glomerular [i `[i
exercit\ ac]iunea asupra metabolismului hidroelectric [i acido-bazic. Cel mai
activ hormon mineralo-corticoid este aldosteronul (acoper\ 90 % din
activitatea mineralo-corticoid\) la care se adaug\: corticosteronul [i
dezoxicorticosteronul-cu ac]iune predominant glucocorticoid\. Ace[ti
hormoni intervin `n:
¾ homeostazia hidro-mineral\ [i acido-bazic\;
¾ asigurarea volumului lichidelor extracelulare prin conservarea Na+ `n organism;
¾ stimularea elimin\rii K+ [i H-;
¾ cre[terea reabsob]iei Na+, Cl¯, HCO3¯ [i a apei de la nivelul tubilor contor]i distali [i
colectori.

♦ gluco-corticoizi-sunt secreta]i de celulele stratului intermediar fasciculat al

cortico-suprarenalei [i `[i exercit\ ac]iunea `n metabolismul substan]elor
organice (glucide, proteine [i lipide), reac]ii inflamatorii [i stres. Secre]ia
acestor hormoni este influen]at\ de ACTH-prin mecanismele de feed-back.
Principalul hormon gluco-corticoid, izolat [i identificat este cortizolul sau
hidrocortizolul care particip\ la efectele metabolice produse de hormonii
gluco-corticoizi (95 %):
¾ `n metabolismul glucidelor, cre[te glicemia prin stimularea gluconeogenezei hepatice din
aminoacizi, asigurând glucoza necesar\ ]esutului nervos `n starea de inani]ie;
¾ `n metabolismul proteic, mobilizeaz\ aminoacizii din ]esuturi [i stimuleaz\ p\trunderea
acestora `n hepatocit (conversia aminoacizilor `n glicogen se face `n ficat);
¾ ~n metabolismul lipidic, intensific\ lipoliza `n ]esuturile de depozit, redistribuind lipidele [i
utilizarea lor `n scopuri energetice;
¾ `n sânge, cortizolul stimuleaz\ eritropoeza [i leucocitopoeza, determinând cre[terea num\rului
de trombocite [i coagularea sângelui.
Au rol `n:
¾ cre[terea rezisten]ei organismului;
¾ stimularea excitabilit\]ii ssitemului nervos `n timpul fazei de contra[oc [i adaptarea propriu-
zis\ la sindromul general de adaptare sau stres (Selye).

♦ sexo-corticoizi (sau androgeni)-au ac]iune predominant sexual\ la ambele

sexe, cu efecte evidente `n etapa intrauterin\ a dezvolt\rii individuale. Sunt
reprezenta]i de androstenedion (are rol `n dezvoltarea organelor sexuale
mascule la tineret, influen]ând cre[terea organismului [i ac]iune trofic\
general\. La femele sunt reprezen]i hormonii estrogeni [i progesteronici ce
au func]ii identice cu ale hormonilor similari secreta]i de ovar.

- 180 -
 Medulosuprarenalele deriv\ din ectoderm (este un ganglion simpatic mai
dezvoltat `n care, neuronii post-ganglionari [i-au pierdut axonii [i s-au transformat
`n celule cromafine secretoare. Glandele secret\ 3 neuro-hormoni denumi]i
catecolamine deoarece con]in nucleul catecholic: adrenalina (epinefrina–
predomin\ la toate mamiferele), noradrenalina (norepinefrina–predomin\ la
tineret [i p\s\ri) [i dopamina.
Adrenalina produce vasoconstric]ie periferic\; hipertensiune arterial\,
accelereaz\ ritmul cardiac [i dilat\ vasele coronare. ~n situa]ii deosebite-de fric\,
atac sau ap\rare-cre[te brusc secre]ia de adrenalin\ [i noradrenalin\ din sânge,
adaptând organismul la condi]iile corespunz\toare.
♦ Pancreasul endocrin este reprezentat de Insulele Langherhans-forma]iuni
cu diametrul de 100-200 µm sunt r\spândite printre acinii secretori (cu rol
exocrin). Insulele Langherhans sunt formate din celule a[ezate `n cordoane
`ntre care se g\sesc numeroase capilare sinusoide. Pe baza caracteristicilor
de structur\, s-au identificat mai multe tipuri celulare: α (secret\
glucagonul), β (secret\ insulina) [i ∆ (secret\ somatostatina).
¾ Glucagonul este hormonul secretat de celulele α din pancreasul endocrin, are rol
hiperglicemiant, efecte metabolice la nivelul ficatului, stimuleaz\ glicogenoliza
hepatic\ (nu [i cea muscular\) [i gluconeogeneza din aminoacizi. ~n interac]iune cu
insulina, se realizeaz\ homeostazia glicemic\, asigurându-se necesarul de glucoz\
pentru ]esutul nervos [i pentru eritrocite.
¾ Insulina are un rol important `n reglarea metabolismului intermediar, absen]a
acestuia fiind incompatibil\ cu supravie]uirea. Este sintetizat\ de celulele β [i este
eliminat (prin exocitoz\) la interven]ia Ca+2 `n capilarele fenestrate din pancreasul
endocrin. Are ac]iune asupra ]esuturilor insulino-dependente, se fixeaz\ pe receptorii
specifici, cu excep]ia ]esutului nervos [i a eritrocitelor care nu au receptori pentru
insulin\. Sinteza [i eliberarea de insulin\ este condi]ionat\ de nivelul glicemiei.
Cre[terea glicemiei intensific\ secre]ia de insulin\. Hormonul ac]ioneaz\ asupra
ficatului, ]esutului muscular [i adipos, intervenind `n reglarea metabolismului
glucidic, proteic [i lipidic.
¾ Somatostatina (STH) este un hormon hipotalamic de natur\ proteic\ care inhib\
secre]ia de hormon somatotrop. Este sintetizat\ de celulele ∆ ale Insulelor
Langherhans [i are rolul de a inhiba secre]ia de insulin\ [i glucagon, fiind un
modulator al metabolismului glucidic.
Gonadele (sau glandele sexuale-testiculul [i ovarul) au func]ie
gametogen\ [i endocrin\, prin secre]ia de hormoni sexuali.
♦ Func]ia endocrin\ a testiculelor. Hormonii sexuali masculini (sau
androgeni) sun secreta]i de celulele intersti]iale Leydig din testicule (sau
glanda intersti]ial\) localizate `n grupuri sau izolate `n jurul tubilor seminiferi.
Dezvoltarea ]esutului intersti]ial este determinat\ de hormonul luteinizant
anterohipofizar (LH) denumit la mascul-hormon de stimulare a celulelor
intersti]iale (ICSH). Hipofizectomia la animale determin\ atrofia testicular\).
Hormonii androgeni reprezenta]i de substan]e active de natur\ sterolic\:
¾ testosteron (la om, câine, iepure, taur, arm\sar [i vier);
¾ androstenedion (la alte specii domestice);
¾ dehidroepiandrosteron;
¾ epiandrosteron.
au drept precursor-colesterolul [i sunt elimina]i, prin urin\, sub form\ de
androsteron.
Efectele biologice ale hormonilor androgeni se manifest\ `n diverse etape
ale dezvolt\rii individuale. ~n timpul dezvolt\rii embrionare, determin\:
¾ diferen]ierea organelor genitale masculine (testiculele) [i exprimarea
caracterelor sexuale primare;

- 181 -
¾ dezvoltarea organelor sexuale accesorii (epididim, vezicule seminale, prostat\,
glande bulbo-uretrale, penis [i scrotum);
¾ coborârea testiculelor `n scrotum.
Secre]ia hormonilor androgeni se intensific\ progresiv pân\ la pubertate,
simultan cu proliferarea intens\ a celulelor Leydig. Se dezvolt\ `n aceast\
perioad\, organele genitale externe, se manifest\ caracterele sexuale secundare,
conforma]ia masculin\ a corpului, reparti]ia depozitelor de gr\sime,
temperamentul, pilozitatea etc.
La adult, hormonii androgeni condi]ioneaz\ instinctul genezic [i
comportamentul sexual [i, indirect, intervin `n spermatogenez\, poten]ând
ac]iunea FSH (hormonul foliculostimulant).
Func]ia endocrin\ a ovarelor. Ovarele secret\ 2 categorii de hormoni
sexuali:
¾ estrogeni (sau foliculari)-sunt hormonii steroizi secreta]i-`n lichidul folicular-
de teaca intern\ [i stratul granular al foliculului ovarian de Graaf, sub
dependen]a FSH [i LH. Ace[ti hormoni circul\, `n plasma sanguin\ `mpreun\
cu proteinele transportoare, sunt inactiva]i (prin oxidare) la nivelul ficatului [i
elimina]i-pe cale renal\. Efectele acestor hormoni sunt multiple:
- determin\ dezvoltarea organelor genitale interne [i externe feminine [i a glandei
mamare;
- determin\ depunerea selectiv\ de gr\sime;
- la nivelul ovarelor, determin\ cre[terea foliculilor ovarieni;
- stimuleaz\ sinteza prostaglandinelor `n foliculii ovarieni, influen]ând ovula]ia [i
luteoliza;
- stimuleaz\ activitatea spontan\ a musculaturii uterine (miometru);
- sensibilizeaz\ uterul la ac]iunea ocitocinei (`n preajma parturi]iei).

La femelele impubere, ace[ti hormoni determin\ apari]ia ciclului sexual,

dezvoltarea organelor sexuale accesorii (uter, vulv\ [i vagin), formarea [i
men]inerea caracterelor sexuale secundare.
La femelele pubere, estrogenii sunt secreta]i `n proestru [i estru (perioada
de c\lduri), determinând:
- cre[terea `n volum a ovarului [i a foliculului ovarian de Graaf;
- proliferarea [i hipertrofia miometrului [i a endometrului, preg\tind uterul pentru
fecunda]ie [i nida]ie;
- cre[terea [i dezvoltarea ]esutului acinar al glandei mamare, a sistemului canalicular
(canalele galactofore) [i a ]esutului adipos din glanda mamar\.

¾ Progesteronici (sau luteinici)-sunt secreta]i de corpul galben periodic al

ovarului `n metestru [i `n prima parte a gesta]iei (`n partea a 2-a a gesta]iei,
func]ia progesteronului este preluat\ de placent\).
La p\s\ri (lipse[te corpul galben ovarian) astfel `ncât progesteronul este
secretat de celulele foliculului ovarian rupt.
Ac]iunile fiziologice ale progesteronului se exercit\ asupra aparatului
genital femel [i a glandei mamare:
- stimuleaz\ proliferarea mucoasei uterine la femelele `n metestru, astfel `ncât,
mucoasa uterin\ are un aspect dantelat;
- stimuleaz\ secre]ia glandelor uterine (denumit\ „lapte uterin“) cu rol nutritiv
pentru zigot [i embrion, pân\ la nida]ie;
- diminueaz\ contractilitatea miometrului [i sensibilitatea acestuia la ocitocin\, prin
care se evit\ expulzarea oului implantat;
- stimuleaz\ cre[terea [i dezvoltarea glandei mamare;
- blocheaz\ dezvoltarea unor noi foliculi ovarieni [i ovula]ia;
- men]ine gesta]ia prin blocarea ac]iunii ocitocinei asupra contractilit\]ii
miometrului;
- determin\ formarea placentei.

- 182 -
 ~n timpul parturi]iei, sc\derea brusc\ a concentra]iei de progesteron este
`nso]it\ de cre[terea secre]iei de prolactin\. Aceast\ schimbare brusc\ a
concentra]iei de progesteron [i prolactin\ realizeaz\ contextul hormonal al
declan[\rii lactogenezei [i sinteza componentelor laptelui (cazein\, lactoz\ etc).
~n preajma parturi]iei, corpul galben de gesta]ie, uterul [i placenta secret\,
pe lâng\ progesteron, hormonul denumit relaxin\ (acesta determin\ `n timpul
parturi]iei dilatarea cervixului, relaxarea ligamentelor [i a musculaturii ce
`nconjur\ canalul pelvin, facilitând f\tarea).
Func]ia endocrin\ a placentei este `ndeplinit\ de hormonii denumi]i:
¾ gonadotropine placentare (sau coriale)-au o structur\ [i activitate biologic\
asem\n\toare gonadotropinelor anterohipofizare (FSH [i LH [i secreta]i de
vilozit\]ile coriale ale placentei;
¾ lactogeni;
¾ estrogeni;
¾ progesteronici (`n a 2-a jum\tate a gesta]iei);
¾ relaxin\ (sau mobilizin\).
Elementele endocrine organice sunt reprezentate de grupurile de celule
endocrine incluse `n structura diverselor organe.
♦ insulele Langherhans-sunt forma]iunile endocrine pancreatice dispuse printre
acinii glandulari exocrini ce secret\ 2 hormoni: insulina [i glucagonul (cu rol
`n metabolismul glucidic);
♦ elementele endocrine sexuale sunt reprezentate de:
¾ glanda intersti]ial\ testicular\ (este dispus\ `ntre tubii seminiferi ai gonadei
mascule);
¾ glanda tecal\ folicular\ intern\ (este reprezentat\ de elementele intersti]iale
endocrine ovariene);
¾ corpul galben (impropriu denumit astfel deoarece, pe toat\ durata evolu]iei lui,
are culoare alburie) (sau corpul progestativ ap\rut dup\ dehiscen]a folicular\).
Prin castrarea animalelor `nainte de pubertate, organele genitale nu se mai
dezvolt\, dispare instinctul genezic [i agresivitatea masculilor, oasele cresc `n lungime;
musculatura se `ncarc\ cu gr\sime, se diminueaz\ dimorfismul sexual [i se `nregistreaz\
un spor `n greutate.
Hormonul secretat de celulele tecii interne a foliculului de Graaf se nume[te
foliculin\ [i determin\: apari]ia ciclului sexual, dezvoltarea organelor sexuale [i
manifestarea caracterelor sexuale secundare [i a comportamentului caracteristic din
perioada de c\lduri.
Hiperfunc]ia estrogenic\ determin\ apari]ia precoce a pubert\]ii, `mpiedic\
nidarea oului, produce avortul, femela manifestând, `n permanen]\, dorin]a de
`mpreunare. Hipofunc]ia estrogenic\ produce infantilism genital, cre[terea `n `n\l]ime [i
`ngr\[area animalului.
Foliculina [i progesteronul determin\ desf\[urarea normal\ a ciclului estral,
nidarea oului [i formarea placentei.
Placenta are un rol endocrin important prin cei 3 hormoni elabora]i: estrogeni,
progesteroni [i gonadotrofine.

Sistemul endocrin difuz (sau aglandular) este larg r\spândit `n aproape

toate organele corpului [i, `mpreun\ cu sistemul nervos vegetativ [i sistemul
endocrin glandular, reprezint\ o alt\ cale efectoare din organism. Hormonii locali
secreta]i de sistemul endocrin aglandular (paracrin) au propriet\]i stimulatoare
sau inhibitoare asupra celulelor din jur [i a contrac]iei fibrelor musculare netede
(gastro-intestinale, uterine [i vasculare) [i trofic-stimuleaz\ proliferarea celular\
(`n general).

- 183 -
 Histamina este sintetizat\, stocat\, eliberat\ dup\ necesit\]i de mastocite,
mucoasa gastro-intestinal\ [i neuronii cerebrali [i are rol `n :
¾ stimularea musculaturii neted\ (gastro-intestinal\, bronhic\ [i uterin\);
¾ fenomenele adaptative de tip hiperemiant: inflama]ii, efort fizic, hipertermie;
¾ medierea chimi\ [i modularea activi]ii [i metabolismului cerebral;
¾ declan[area st\rii de trezire.

Serotonina este secretat\ de celulele enterocromafine (din mucoasa

gastro-intestinal\, mastocite [i neuronii cerebrali), transportat\ de trombocite [i
absorbit\ pe suprafa]a lor. Are rolul de a:
¾ intensifica motilitatea gastro-intestinal\, bronhic\ (bronho-constric]ie) [i uterin\;
¾ determina vasoconstric]ia arterelor [i a venelor din teritoriul pelvin;
¾ produce vasodilata]ie `n ]esuturile muscular striat, cutanat [i segmentul cefalic.

Exist\ `n organism o serie de hormonii gastro-intestinali de tipul: gastrin\

(stimuleaz\ glandele fundice), secretin\ (stimuleaz\ secre]ia pancreasului),
colecistokinin\, motilin\, enterocrinin\ [i vilikinin\ care regleaz\ procesele motorii [i
secretorii digestive.
La ace[tia se adaug\ [i al]i hormoni: angiotensin\ (determin\ vasoconstric]ie),
bradikinin\ (produce arterio-dilata]ie intens\), renin\ (are func]ie hipertensoare),
eritropoetin\ (activeaz\ func]ia eritropoetic\ a m\duvei osoase [i a splinei),
prostaglandinele (au rol `n sincronizarea c\ldurilor [i favorizând fecunda]ia [i nida]ia)
care `ndeplinesc func]ii esen]iale pentru organismul animalelor.
~n organismul animal sunt prezente [i alte elemente endocrine reprezentate de
forma]iunile nestructurate `n grup care au capacitatea de a elabora o serie de substan]e
vehiculate pe cale sanguin\ ce influen]eaz\ func]iile diferitelor organe (intestin, rinichi).

Test de evaluare XII

(Pentru toate `ntreb\rile ce urmeaz\ se cere s\ men]iona]i r\spunsul corect)
1. Ce sunt glandele endocrine ?
2. Care sunt glandele endocrine la animale ?
3. Preciza]i de ce hipofiza se nume[te [i creier endocrin .
4. Cum v\ explica]i cazurile de piticism [i de gigantism care apar uneori ?
5. Care este cauza exoftalmiei [i a enoftalmiei ? Prin ce se caracterizeaz\ ?
6. Care sunt principalii gormoni care asigur\ echilibrul fosfo-calcic ?
7. Care sunt principalii hormoni secreta]i de glandele suprarenale ?
8. Da]i câteva am\nunte despre glandele amficrine.
9. Ce rol au rinichii `n reglarea echilibrului hidromineral ?
10. Cum v\ explica]i leg\tura dintre glanda hipofiz\ [i homeostazie ?

Not\
1. Solu]ionarea problemelor se face pe coli A4.
2. Pentru fiecare `ntrebare (cu r\spunsul corect) se acord\ 1.00 punct
3. Evaluarea rezolv\rii sarcinilor de la Capitolul 6.6
3.1 Scala de punctaj recomandat\: 10.00 puncte
3.2 Punctaj total: 10.00 puncte
3.3 Punctajul optim preconizat: 8.00 puncte
3.4 Punctajul realizat:
3.6 Standardul de evaluare: calitativ (min. 7.00 puncte)

URMEAZ| PLAN{ELE 43 [i 44

- 184 -
 PLAN{A I

a b c

a
Fig. 3.11 Celule cubice

Fig. 3.13 Fig. 3.12 Celule pavimentoase

Fig. 3.14 Celule caliciforme Fig. 3.15 Celule prismatice cu cili

Fig. 3.16 Acin seros Fig. 3.17 Acin mucos Fig. 3.18 Acin mucos

Fig. 3.19 Fig. 3.20

 PLAN{A II

Fig. 3.21 Epiteliul stratificat pavimentos de tip cornos

1-stratul generator; 2-stratul Malpighi; 3-stratul granular;
4-stratul lucidum; 5-stratul cornos; 6-stratul descuamant

Fig. 3.22 Epiteliul pseudostratificat

Fig. 3.23 Epiteliul stratificat prismatic
prismatic de tip ciliat

Fig. 3.24 Epiteliul stratificat Fig. 3.25 Epiteliul stratificat pavimentos

pavimentos necheratinizat de tip cornean
(de tip mucos) a-epiteliul anterior; b-membrana Bowmann;
c-]esutul propriu cornean; d-membrana
Descement-Demours; e-epiteliul posterior
 PLAN{A XII

Fig. 4.6 Diametrele intr\rii `n cavitatea pelvin\ la vac\

1-promontoriu; 2-aripa osului sacrum; 3-creasta iliac\; 4-tuberculul coxal; 5-tuberculul mu[chiului psoas
mic; 6-fosa muscular\; 7-cavitatea acetabular\; 8-gaura obturat\; 9-tuberculul pubian dorsal;
10-tuberculul pubian ventral; 11-eminen]a ilio-pectinee
 PLAN{A XIII

Fig. 4.7 Bazipodiul pelvin

1-astragal; 2-calcaneu; 3-scafoid; 4-cuboid; 3+4-scafo-cuboid; 5-cuneiform lateral;
6-cuneiform intermediar; 5+6-cuneiform intermedio-lateral; 7-cuneiform medial;
6+7-cuneiform medio-intermediar
 PLAN{A XIV

Fig. 4.7 Reprezentarea schematic\ a vertebrei tip

apendice traheal

manubriu sternal

sincondroze cartilaj costal

sternale
mezostern

apendice xifoid

Fig. 4.8 Coast\ de cal

1-suprafa]a articular\ a capului coastei; arcada
2-capul articular; 3-gâtul coastei; 4-tuberculul hipocondrului
costal; 5-tuberozitatea mu[chiului longissimus;
6-tuberozitatea mu[chiului ilio-costal; 7-[an]ul
costal; 8-corpul coastei Fig. 4.9 Sternul la porc
 PLAN{A XV
Fig. 4.10 Atlas de la cal
a-tubercul dorsal; b-tubercul ventral; c-aripa
atlasului; d-gaura alar\; e-gaura vertebral\ lateral\;
f-fa]a articular\ caudal\; g-gaura transvers\
Fig. 4.11 Axis de la cal
a-apofiza spinoas\; b-gaura vertebral\;
c-gaura transvers\; d-apofiza transvers\;
e-apofiza articular\ caudal\; f-fa]a
terminal\ caudal\; g-apofiza articular\
cranial\; h-apofiza odontoid\
 PLAN{A XVI

Fig. 4.13 Capul osos cu mandibula de la cal

1-osul incisiv; 2-osul nazal; 3-maxila; 4-gaura infraorbitar\; 5-creasta facial\; 6-osul lacrimal; 7-osul zigomatic;
8-osul frontal; 9-apofiza zigomatic\ a osului frontal; 10-apofiza coronoid\; 11-condilul mandibulei;
12-fosa temporal\; 13-conductul auditiv extern; 14-creasta sagital\ extern\; 15-apofiza paracondilian\;
16-incizura vascular\ facial\; 17-marginea interalveolar\; 18-gaura mental\; 19-incizura mandibular\
 PLAN{A XVII

Fig. 4.14 Hioidul la cal

a-bazihioidul; a’-procesul lingual;
b-tireohioidul; b’-por]iunea cartilaginoas\;
c-keratohioidul; d-epihioidul;
e-stilohioidul; e’-unghiul stilohioidului;
f-timpano-hioidul

Fig. 4.15 Sec]iune prin capul osos de cal

a-meatul nazal dorsal; b-meatul nazal mijlociu; c-meatul nazal ventral
1-cornetul nazal dorsal; 2-cornetul nazal ventral; 3-cornetul nazal mijlociu; 4-sinus nazo-frontal;5-osul vomer;
6-meatul nazo-faringian; 7-sinus sfeno-palatin; 8-apofiza crista galli; 9-por]iunea cerebral\; 10-amprente cerebrale;
11-cavitatea cranian\ (por]iunea cerebral\); 12-cavitatea cranian\ (por]iunea cerebelar\); 13-gaura occipital\
 PLAN{A XVIII

Fig. 4.16 Articula]iile bazinului la porc (aspect lateral)

1-tubercul coxal; 2-osul sacrum; 3-cavitatea acetabular\; 4-tubercul ischiatic; 5-gaura ischiatic\ mic\;
6+7-ligamentul sacrospinotuberal; 8-gaura ischiatic\ mare; 9-ligamentul sacroiliac dorsal lung

Fig. 4.17 Articula]iile sacro-iliac\ [i coxo-femural\ la porc (aspect ventral)

1-ligamentul sacroiliac ventral; 2+3-ligamentul sacro-sciatic; 4-capsula articular\ a articula]iei coxale;
5-ligamentul capului femural
 PLAN{A XIX

a b

Fig. 4.18 Articula]iile tibio-tarso-metatarsiene la cal

a-aspect dorsal
1-lig. colateral medial, por]. tibio-astragalian\ profund\;
2-lig. colateral medial, por]. tibio-astragalian\;
3-lig. colateral medial, por]. tibio-metatarsian\;
4-lig. astragalo-scafo-metatarsian;
5-lig. colateral lateral, por]. tibio-astragalian\;
6-lig. colateral lateral, por]. tibio-metatarsian\;
7-lig. cubo-scafoidian dorsal;
8-lig. cuneo-cuboidian dorsal
b-aspect ventral
1-lig.plantar lung;
2-lig. colateral medial, por]. tibio-astragalian\;
3-lig. colateral medial, por]. tibio-calcanean\;
4-lig. colateral medial, por]. tibio-metatarsian\;
5-lig. calcaneo-scafoidian plantar;
6-lig. accesoriu tendonului mu[chiului flexor
profund al degetelor piciorului (brida tarsian\);
7-mu[chiul interosos
 PLAN{A XX

Fig. 4.19 Fundurile de sac ale articula]iei jaretului (aspect medial)

1-fundul de sac medio-plantar; 1’-fundul de sac latero-plantar; 2-fundul de sac dorso-medial;
3-lig. colateral medial, por]. tibio-metatarsian\; 4-lig. colateral medial, por]. tibio-calcanean\;
5-lig. calcaneo-scafoidian plantar; 6-lig. metatarsian dorsal; 7-lig. plantar lung; 8-lig. accesoriu
al tendonului mu[chiului flexor profund al degetului piciorului (brida tarsian\);
9-mu[chiul interosos
 PLAN{A XXI

Fig. 4.21 Musculatura superficial\ la cal (por]iunea caudal\)

1-m. biceps femural, por]. cranial\; 2-m. biceps femural, por]. caudal\; 3-m. semitendinos;
4-m. semimembranos; 5-m. gra]ios; 6-m. gastrocnemian; 7-m. solear; 8-m. flrxor lung al halucelui;
9-m. extensor digital lateral al degetelor piciorului; 10-m. flexor lung al degetelor piciorului
 PLAN{A XXII

Fig. 4.22 Musculatura superficial\ la vac\ (por]iunea caudal\)

1-m. biceps femural; 2-m. semitendinos; 3-m. semimembranos; 4-m. gra]ios; 5-m. coccigian
 PLAN{A XXIII

Fig. 4.23 Musculatura superficial\ a trunchiului la cal

1-m. romboid cervical; 2-m.splenius; 3-m. din]at ventral cervical; 4-m. trapez, por]. cervical\; 5-trapez, por]. toracic\;
6-m. latissimus dorsi; 7-m. din]at ventral caudal; 8-m. tensor al fasciei lata; 9-m. gluteu superficial; 10-m. biceps femural,
por]. cranial\; 11-m. semitendinos; 12-m. biceps femural, por]. caudal\; 13-m. extensor lung al degetelor piciorului;
14- m. extensor digital lateral al degetelor piciorului; 15-m. flexor lung al halucelui; 16-m. popliteu; 17-m. flexor digital
lateral al degetelor piciorului; 18-m. tibial caudal; 19-m. din]at ventral toracal; 20-m. pectoral scendent; 21-m. oblicul
extern al abdomenului; 22-m. omohioidian; 23-vena jugular\; 24-m. sterno-mandibular; 25-m. cleido-mastoidian; 26-m.
pielos al gâtului; 27-m. cleido-brahial; 28-m. deltoid; 29-m. triceps brahial, por]. lung\; 30-m. brahial; 31-m. triceps
brahial, por]. lateral\; 32-m. extensor carpo-radial; 33-m. extensor digital comun; 34-m. extensor digital lateral; 35-m.
abductor lung al policelui; 36-m. extensor carpo-ulnar; 37-m. flexor carpo-radial; 38-m. flexor carpo-ulnar
 PLAN{A XXIV

Fig. 4.23 Musculatura superficial\ la vac\

1-m. trapez. por]. cervical\; 2-m. trapez, por]. toracic\; 3-m. omo-transvers; 4-m. latissimus dorsi; 5-m. din]at dorsal
caudal; 6-m. oblicul extern al abdomenului; 7-m. pectoral ascendent; 8-m. din]at ventral toracal; 9-m. triceps brahial,
por]. lateral\; 10-m. brahial; 11-m. deltoid; 12-m. triceps brahial, por]. lung\; 13-m. subclavicular; 14-vena jugular\;
15-m. sterno-mandibular; 16-m. sterno-mastoidian; 17-m. cleido-mastoidian; 18-m. cleido-occipital; 19-m. tensor al
fasciei lata; 20-m. gluteu mediu; 21-m. gluteu superficial; 22-m. biceps femural, por]. cranial\ [i caudal\; 21+22-m.
gluteo-biceps; 23-m. semitendinos; 24-m. coccigian
 PLAN{A XXV

Fig. 4.25 Musculatura superficial\ la porc

1-m. trapez. por]. cervical\; 2-m. trapez, por]. toracic\; 3-m. latissimus dorsi; 4-m. din]at dorsal caudal; 5-m. lung al
lombelor; 6-m. gluteu mediu; 7-m. gluteu superficial; 8-biceps femural, por]. cranial\; 9-m. semitendinos; 10-biceps
femural, por]. caudal\; 11- m. tensor al fasciei lata; 12-oblicul extern al abdomenului; 13-m din]at ventral toracal;
14-m. pectoral ascendent; 15-m. triceps brahial, por]. lateral\; 16-m. brahial; 17-m. deltoid; 18-m. cleido-brahial;
19-m. cleido-occipital; 20-m. sterno-hioidian
 PLAN{A XXVI

Fig. 4.26 Musculatura superficial\ a capului la cal (aspect dorsal)

1-m. ridic\tor nazo-labial; 2-ridic\tor al buzei superioare; 3-m. canin; 4-m. lateral al nasului, por]. ventral\;
5-m. lateral al nasului, por]. aboral\; 6-m. lateral al nasului, por]. dorsal\; 7-m. buccinator; 8-m. dilatator apical
al narinelor; 9-m. orbicular al gurii; 10-m. malar; 11-m. supraciliar; 12-m. orbicular al pleoapelor;
13+14-m. fronto-scutular; 15-m. zigomato-auricular; 16-m. cervico-scutular; 17-m. parieto-auricular;
18-m. cervico-auricular superficial; 19-m. cervico-auricular mediu; 20-m. scutulo-auricular superficial dorsal;
20’-m. scutulo-auricular superficial mediu; 20’’-m. scutulo-auricular superficial ventral; 20’’’m. scutulo-auricular
superficial accesoriu; 21-m. temporal; 22-m. scutulo-auricular profund mare; 22’-m. scutulo-auriculaR profund mic;
23-cartilajul scutiform; 24-ostium lacrimal
 PLAN{A XXVII

Fig. 4.27 Delimitarea regiunilor corporale la cal

1-reg. capului; 2-5 reg. gâtului (2-3-reg. dorsal\ a gâtului: 2-reg. coamei; 3-reg. lateral\ a gâtului;
(4-5-reg. ventral\ a gâtului: 4-reg. jgheabului jugular; 5-reg. traheal\); 6-8-reg. spatelui (6-reg.
greb\nului; 7-reg. dorsal\; 8-reg. lombar\); 9-reg. crupei; 10-reg. spetei; 11-reg. um\rului;
12-reg. bra]ului; 13-reg. pieptului; 14-reg. cotului; 15-reg. antebra]ului; 16-reg. carpului; 17-reg.
metacarpului (a fluierului); 18-reg. buletului; 19-reg. chi[i]ei; 20-reg. copitei; 21-reg. coroanei; 22-reg.
costal\; 23-25-reg. abdomenului (25-reg. lateral\ a abdomenului); 26-reg. tuberculului coxal; 27-reg.
lateral\ a coapsei; 28-reg. genunchiului; 29-reg. rotulian\; 30-reg. poplitee; 31-reg. femural\ caudal\;
32-reg. tuberculului ischiatic; 33-reg. articula]iei coxale; 34-reg. gambei; 35-reg. tarsului; 36-reg.
metatarsului; 37-reg. corzii jaretului; 38-reg. calcanean\
 PLAN{A XXVIII

Fig. 4.28 Regiunile de m\cel\rie la porc

1-cap; 2-gu[\; 3-ceaf\; 4-cap de piept; 5-spat\; 6-rasol din fa]\; 7-cotlet; 8-piept; 9-cotletul filetului;
10-filet; 11-fleic\ (sau burt\); 12-pulpa; 13-rasolul din spate

14 10 9
4
1
8
5 11
13

2 12
7
6
15

Fig. 4.29 Regiunile de m\cel\rie la vac\

1-reg. gâtului; 2-cap de piep cu mugure; 3-reg. greb\nului; 4-spat\; 5-blet f\r\ fa]\; 6-rasol cu chei din fa]\;
7- rasol cu chei din spate; 8-pulp\; 9-filet (mu[chiule]); 10-vr\bioar\; 11-fleic\; 12-piept; 13-blet cu fa]\;
14-antricot; 15-uger
 PLAN{A XXIX

Fig. 4.32 Dezvoltarea encefalului

(dup\ V. Co]ofan [i colab., 2000)
A-prozencefal; B-mezencefal; C-rombencefal;
a-telencefal; a’-diencefal; b-mezencefal; c-metencefal; c’-mielencefal; d-lobul frontal;
e-ventriculul lateral; f-gaura interventricular\; g-lobul temporal;
1-telencefal; 2-diencefal; 3-mezencefal; 4-metencefal; 5-mielencefal
 PLAN{A XXX

Fig. 4.33 Fa]a dorsal\ a trunchiului cerebral la cal

(dup\ V. Co]ofan [i colab., 2002)
Tp-trigonul pontin al fosei romboide; Tb-trigonul bulbar al fosei romboide; A-aria senzitiv\; A’-aria motorie
a-v\lul medular anterior; b-locus coeruleus; c-fosa rostral\; d-tuberculul rotund; e-eminen]a medial\;
f-[an]ul limitant; g-aripa alb\ extern\; h-aripa alb\ intern\; i-fosa caudal\ a [an]ului limitant; j-aripa
cenu[ie; l-calamus scriptorius; 1-talamus optic; 2-ventriculul III; 3-epifiza; 4-corpul geniculat lateral;
5-corpul geniculat medial; 6-tuberculul patrugemen rostral; 7-tuberculul patrugemen caudal; 8-pedunculul
cerebelos rostral; 9-peduncul cerebelos mediu; 10-peduncul cerebelos caudal; 11-corpul restiform;
12-tuberculul Rolando; IV-orig. aparent\ a n. trochlear
 PLAN{A III

Fig. 3.26 }esut conjunctiv lax Fig. 3.27 }esut mezenchimal Fig. 3.28 }esut adipos

1-fibre colagene; 2-fibre elastice; 1-celule mezenchimale 1-adipocite univacuolare

3-adipocit; 4-fibrocit; 5-mastocit;
6-plasmocit; 7-histiocit.

granule de
pigment
melanic

Fig. 3.31 }esut tendinos

Fig. 3.30 }esut aponevrotic
Fig. 3.29 }esut pigmentar
1-tenocite;
1-fibre colagene; 2-fibre tendinoase;
2-celule conjunctive
3-fibre colagene

Fig. 3.32 }esut cartilaginos elastic

1-fibre elastice Fig. 3.34 }esut osos compact

2-condrocite
Fig. 3.33 }esut cartilaginos hialin 1-canal Havers;
2-lamele concentrice;
1-condrocit; celule osoase;
2-condroplast; 4-substan]\ fundamental\
3-sfer\ condroid\
 PLAN{A XXXI

Fig. 4.34 Fa]a lateral\ a trunchiului cerebral la cal

(dup\ V. Co]ofan [i colab., 2002)

1-piramida bulbar\; 2-tuberculul facial; 3-corpul trapezoid; 4-puntea lui Varoli; 5-pedunculul cerebelos mijlociu;
6-pedunculul cerebelos rostral; 7-peduncul cerebral; 8-tuberculul acustic; 9-tuberculul cvadrigemen caudal;
10-tuberculul cvadrigemen rostral; 11-corpul geniculat medial; 12-tractusul optic; 13-corpul geniculat lateral;
14-epifiza; 15-corpul striat; III-XII-originile aparente ale nervilor capita;i omonimi

Fig. 4.35 Sec]iune sagital\ prin encefalul de cal

(dup\ V. Co]ofan [i colab., 2000)
1-bulbul olfactiv; 2-[an] ascendent; 3-[an] suprasilvian; 4-[an] endogenial; 5-strie longitudinal\; 6-corpul calos;
7-ventriculul lateral; 8-trigonul cerebral; 9-plexul coroid al ventriculului III; 10-recesus-ul supraepifizar; 11-epifiza;
12-gaura interventricular\; 13-comisura rostral\; 14-chiasma optic\; 15-recesus-ul optic; 16-recesus-ul infundibuli;
17-corpul mamilar; 18-hipofiza; 19-masa intermediar\; 20-apeductul mezencefalic; 21-pedunculul cerebral; 22-[an]ul
ponto-peduncular; 23-puntea lui Varoli; 24-corpul trapezoid; 25-bulb; 26-v\lul medular rostral; 27-v\lul medular
caudal; 31-39 lobii cerebelului (31-culmen, 32-tuber vermis; 33-piramis; 34-uvula; 35-nodulus; 36-lingula; 37-central;
38-ascendent, 39-corpul medular central); V.III-ventriculul III; V.IV-ventriculul IV.
 PLAN{A XXXII

Fig. 4.36 Encefalul de la cal (dup\ V. Co]ofan [i colab., 2000).

A-fisura longitudinal\ interemisferic\; A’-[an] median dorsal; B-fisur\ transvers\ encefalic\;
C-[an] paramedian cerebral; C’-[an] lateral dorsal;
1-[an] coronal; 2- [an] cruciat; 3-[an] suprasylvian; 4-[an] marginal; 5-[an] ectomarginal;
6-[an] endomarginal; 7-emisfer\ cerebelar\; 8-vermis
 PLAN{A XXXIII

Fig. 4.38 Schema originii aparente [i distribu]ia nervilor cranieni

I-n. olfactiv; II-n. optic; III-n. oculo-motor comun; IV-patetic; V-n. trigemen; VI-n. oculo-motor extern;
VII-n. facial; VIII-n. acustico-vestibular; IX-n. gloso-faringian; X-n. vag; XI-n. spinal; XII-n. hipoglos
linie continu\-componenta motorie; linie `ntrerupt\-componenta senzitiv\; linie punctat\-componenta parasimpatic\
 PLAN{A XXXIV

Fig. 4.37 Structura sistemului nervos vegetativ autonom

(dup\ Tatiana }iplic, 2002)
 PLAN{A XXXV

Fig. 6.1 Structura pielii (1) [i a firului de p\r (2)

Fig. 6.2 Copita la cal (dup\ Co]ofan, V. [i colab., 2000)

a-marginea solear\; b-corpul solear; c-zona alb\; d-vârful furcu]ei;
e-barele furcu]ei; f-[an]ul cuneal al furcu]ei; g-[an]ul paracuneal; h-cuzinetul palmar
 PLAN{A XXXVI

Fig. 6.3 Perini]ele palmare la câine

(dup\ Co]ofan, V. [i colab., 2000)
a-perini]\ carpian\; b-perini]\ metacarpian\; c-perini]e digitale

Fig. 6.4 Piciorul la pas\re

(dup\ Co]ofan, V. [i colab., 2000)
A-aspectul medial al piciorului de la ra]\; B-aspectul medial al piciorului de la g\in\;
C- aspectul palmar al piciorului de la g\in\
a-solzii corno[i tarso-metatarsali; b-degetul I; b’-degetul IV; c-membrana interdigital\;
d-gheara; e-perinu]a metatarsal\; f-perinu]e digitale; g-pintenul
 PLAN{A XXXVII

Fig. 6.5 Tipuri de pene la g\in\

A, B-rectrice; C-remige primar\; D-remige secundar\; E-lan]et\; F, G-tectrice;
H-fulg; I-pan\ pufoas\; J-puf propriu-zis

Fig. 6.6 Distribu]ia foliculilor plumiferi la g\in\

(dup\ Co]ofan, V. [i colab., 2000)
1-pterile cefalice; 2-pterile cervicale; 3-pterile dorsale; 4-pterile alare;
5-pterile ventrale (pectorale [i abdominale); 6-pterile femurale; 7-pterile crurale;
8-pterile caudale; 9-glanda uropigean\
 PLAN{A XXXVIII

Fig. 6.7 Penajul la coco[

(dup\ Co]ofan, V. [i colab., 2000)
A-aspectul general; 1-remige primare; 2-remige secundare; 3-remige axiale; 4-alul\; 5-tectrice alar\;
6-seceri mari; 6’-seceri mici; 7-rectrice caudale; 8-lan]ete de crupion; 9-lan]ete cervicale
B-reparti]ia remigelor; a-remige primare; b-remige secundare; c-remige axiale; d-alul\
 PLAN{A XXXIX

Fig. 6.8 Analizatorul olfactiv (la om)

A-cavitatea nazal\ c\ptu[it\ de mucoasa olfactiv\; 1-bulb olfactiv; 2-cornet nazal superior; 3-cornet mazal mijlociu;
4-cornet nazal inferior; 5-orificiul trompei lui Eustachius; 6-oasele nazale; 7-etmoid;
B-sec]iune prin mucoasa olfactiv\, etmoid [i bulbul olfactiv; 1-celule epiteliale; 2-receptori olfactivi; 3-lama ciuruit\ a
etmoidului; 4-bulb olfactiv; 5-neuroni multipolari;
C-c\ile [i segmentul central al analizatorului olfactiv; 1-mucoasa olfactiv\; 2-lam\ ciuruit\; 3-bulb olfactiv; 4-tractus
olfactiv; 5+6-teritorii ale segmentului central al analizatorului olfactiv
por gustativ

epiteliu lingual

celule receptoare

celul\ de sus]inere

fibre nervoase senzitive

Fig. 6.9 Mugure gustativ

 PLAN{A IV

sarcolem\
nucleu
a b

sec]iune trasnversal\ prin fibre musculare netede

Fig. 3.35 }esutul muscular neted

1-sarcolem\; 2-sarcoplasm\;
3-leiofibrile; 4-nucleu; 5-nucleoli c

a b sarcolem\ rabdofibrile
sarcoplasm\
nucleu

sec]iune transversal\ prin fibre musculare striate

de tip scheletic
Fig. 3.37 }esutul muscular striat de tip scheletic

1-sarcolem\; 2-sarcoplasm\; 3-nucleu; 4-rabdofibrile

sarcolem\
sarcoplasm\ rabdofibrile
nucleu

sec]iune transversal\ prin fibre

musculare striate de tip cardiac
Fig. 3.37 }esutul muscular striat de tip cardiac

1-sarcolem\; 2-sarcoplasm\; 3-nucleu; 4-rabdofibrile;

4-discuri intercalare

Fig. 3.38 Schema componentelor unei miofibrile

1-miozin\; 2-actin\; 3-discuri `ntunecate; 4-discuri clare
 PLAN{A XXXX

Fig. 6.10 Structura globului ocular

 coroid\

stratul pigmentar

celule cu bastona[e

celule cu conuri

Fig. 6.11 Structura retinei

stratul neuronilor
bipolar

Fig. 6.11 Structura retinei

stratul
neuronilor
multipolar

nerv optic

Fig. 6.11 Structura microscopic\ a retinei

 PLAN{A XXXXI

Fig. 6.12 Schema general\ a urechii la mamifere

(dup\ Co]ofan, V. [i colab., 2000)
A-urechea extern\; B-urechea medie; C-urechea intern\
1-cartilajul conchiei auriculare; 2-cartilajul inelar; 3-cartilajul scutular; 4-conductul auditiv extern; 5-tegumentul cu
glandele ceruminoase; 6-timpanul; 7-mucoasa faringian\; 8-ciocanul; 9-nicovala; 10-sc\ri]a; 11-mu[chii sc\ri]ei;
11’-mu[chiul tensor al timpanului; 12-fereastra rotund\; 13-canale semicirculare osoase; 14-canale semicirculare
membranoase; 15-utricula; 16-sacula; 17-lama spiral\; 18-melcul osos; 19-melcul membranos; 20-nervul vestibular;
21-nervul acustic; 22-conductul endolimfatic

Fig. 6.13 Urechea-vedere de ansamblu

(dup\ }iplic Tatiana, 2002)
 PLAN{A XXXXII

Fig. 6.14 Structura organului Corti

(dup\ }iplic Tatiana, 2002)

Fig. 6.15 Receptori vestibulari

(dup\ Andronescu A., 1998)
a-macula; b-creasta ampular\
 PLAN{A XXXXIII

Fig. 6.16 Leg\turile vasculare [i nervoase dintre hipotalamus [i hipofiz\

(dup\ H. Netter, 1988)
 PLAN{A XXXXIV

vacuole `n coloid

folicul tiroidian

celule cubice

Fig. 6.17 Structura tiroidei

zona glomerular\ (secret\ aldosteron)

corticala

zona fascicular\
(secret\ cortizon [i androgeni)

medulara
(secret\
epinefrin\ [i
norepinefrin\) zona reticular\

Fig. 6.18 Structura glandei suprarenale

acin seros

Insul\ Langherhans

celul\β
(secret\ insul\)

celul\ α
(secret\ glucagon)

Fig. 6.19 Structura histologic\ a pancreasului

 PLAN{A V

Fig. 3.39 Neuron multipolar stelat

Fig. 3.40 Neuron piramidal Betz

PLAN{A VI

Fig. 3.41 Neuron piriform Purkinje

 PLAN{A VI

Fig. 3.42
 PLAN{A VII

a b

Fig. 3.42 Hematii de la mamifere Fig. 3.43 Eritrocit de la pas\re

neutrofile eozinofile
bazofile
Fig. 3.44 Leucocite granulare

Fig. 3.45 Limfocite

mic (6-8 µm) mijlociu (8-12 µm) mare (12-18 µm)

Fig. 3.46 Leucocit agranular

(monocit-15-25 µm)

Fig. 3.47 Plachet sanguin de la mamifere Fig. 3.48 Trombocit de la pas\re

 PLAN{A VIII

Fig. 4.1 Scheletul la cal

a-e regiunile coloanei vertebrale: a-cervical\; b-dorsal\; c-lombar\; d-sacral\; e-caudal\
1-atlas; 2-axis; 3-vertebre cervicale; 4-spata; 5-humerus; 6-uln\; 7-radius; 8-oasele carpiene; 9-oasele
metacarpiene; 10-falanga proximal\; 11-falanga mijlocie; 12-falanga distal\; 13-coxal; 14-femur; 15-patel\;
16-fibul\; 17-tibie; 18-oasele tarsiene; 19-oasele metatarsiene; 20-stern; 21-coaste; 22-hipocondru
 PLAN{A IX

Fig. 4.2 Scheletul la vac\

a-e regiunile coloanei vertebrale: a-cervical\; b-dorsal\; c-lombar\; d-sacral\; e-caudal\
1-atlas; 2-axis; 3-vertebre cervicale; 4-spata; 5-humerus; 6-uln\; 7-radius; 8-oasele carpiene;
9-oasele metacarpiene; 10-falanga proximal\; 11-falanga mijlocie; 12-falanga distal\; 13-coxal;
14-femur; 15-patel\; 16-fibul\; 17-tibie; 18-oasele tarsiene; 19-oasele metatarsiene; 20-stern;
21-coaste; 22-hipocondru
 PLAN{A X

Fig. 4.3 Scheletul la porc

a-e regiunile coloanei vertebrale: a-cervical\; b-dorsal\; c-lombar\; d-sacral\; e-caudal\
1-atlas; 2-axis; 3-vertebre cervicale; 4-spata; 5-humerus; 6-uln\; 7-radius; 8-oasele carpiene;
9-oasele metacarpiene; 10-falanga proximal\; 11-falanga mijlocie; 12-falanga distal\; 13-coxal;
14-femur; 15-patel\; 16-fibul\; 17-tibie; 18-oasele tarsiene; 19-oasele metatarsiene; 20-stern;
21-coaste; 22-hipocondru
 PLAN{A XI

Fig. 4.4 Scheletul de g\in\

1-osul incisiv; 2-n\ri; 3-osul nazal; 4-osul lacrimal; 5-osul dental; 6-osul palatin; 7-p\tratojugal;
8-osul pterigoid; 9-osul p\trat; 10-osul articular; 11-atlas; 12-axis; 13-vertebre cervicale;
14-clavicul\; 15-coracoid; 16-spat\; 17-humerus; 18-radius; 19-uln\; 20-osul carpo-radial;
21-osul carpo-ulnar; 22-degetul II; 23-osul metacarpal III; 24-osul metacarpal IV; 25-degetul III;
26-degetul IV; 27-vertebre dorsale; 28-coast\ vertebral\; 29-coast\ sternal\; 30-apofiz\ uncinee;
31-stern; 32-apofiz\ costal\; 33-apofiz\ toracic\; 34-apofiz\ abdominal\; 35-ilium; 36-ischium;
37-pubis; 38-gaura ischiatic\; 39-gaura obturat\; 40-vertebre caudale; 41-pygostil; 42-femur;
43-patel\; 44-tibio-tars; 45-fibul\; 46-tarso-metatars; 47-metatarsul I; 48-52-falangele degetului IV
 BIBLIOGRAFIE

ANDRONESCU, A. (1998)-Anatomia func]ional\ a sistemului nervos. Ed. Informatic\,

Bucure[ti.
RANGA, V.I. [i TEODORESCU-EXARCU, I. (1969)-Anatomia [i fiziologia omului,
Bucure[ti.
CONFEDERAT, Margareta (2000)-Biologie celular\. Histologie. Embriologie general\.
~ndrumar practic, pp. 160. Ed. „Ion Ionescu de la Brad“, Ia[i.
CORNIL|, N. [i MANOLESCU, N. (1995)-Structura [i ultrastructura organelor la animalele
domestice. Ed. Ceres, Bucure[ti.
CO}OFAN, V. [i colab. (2000)-Anatomia animalelor domestice, 348 pp. Ed. Orizonturi
Universitare, Timi[oara.
ELISEEV, V.G., AFANASIEV, V.I. [i KOTOVSKI, E.F. (1961)-Atlas al structurii
microscopice a ]esuturilor [i organelor. pp. 200, Ed. Medical\, Bucure[ti (traducere din
lb. rus\).
GHE}IE, V. (1963)-Atlas de anatomia animalelor domestice, vol. I, AMD, I.A. Bucure[ti.
GHE}IE, V. (1968)-Atlas de anatomia animalelor domestice, vol. II, AMD, I.A. Bucure[ti.
GHE}IE, V., CHINTESCU, {t., CO}OFAN, V. [i HILLEBRAND, A. (1976)-Atlas de
anatomia p\s\rilor domestice. Ed. Academiei, Bucure[ti.
MUIC|, Ileana, MUIC|, Cristina [i NI}U, Florentina-Cristina (1999)-Dic]ionar de
Biologie (traducere din limba englez\). Oxford, Ed. Univers Enciclopedic, Bucure[ti.
NETTER, Fr. H. (1988)-Nervous System Anatomy and Physiology, Raven Press,
New York.
}IPLIC Tatiana (2002)-Anatomia [i fiziologia omului, 142 pp., Ed. Niculescu, Bucure[ti.