Conceptul de creativitate

1.1. Introducere
Studierea creativitatii ne-a preocupat înca de pe vremea când eram studenti. Ne doream
sa stim cum putem stimula creativitatea proprie sau a celor din jurul nostru.

Relationat la ceea ce suntem, simtim sau facem, observam ca nu este de ajuns sa fim
creativi. Trebuie sa fim creativi în ceva 131y241b anume. Cineva poate fi creativ în
organizarea propriei gradini, altcineva poate sa aiba aptitudini creative excelente în
cercetarea mediului înconjurator. Si exemplele pot continua.

Creativitatea, pâna la urma, este asociata cu "a face" si mai putin cu "a fi". Si cum nu
facem ceva doar de dragul de a face, vedem ca aptitudinile creative sunt legate de
scopurile noastre. Si nu ne referim aici la "planificarea" obiectivelor, ci la descoperirea lor.
Tot românul este bun la "planificare", nu si la atingerea scopurilor planificate.

Scopurile pe care ni le propunem sunt de multe ori nerealiste. Pentru ca nu sunt

explorate în profunzime. Si în aceasta situatie nu exista o motivatie profunda pentru
atingerea lor.

De aceea, motivatia este, poate, cel mai important element al

creativitatii. Daca suntem foarte motivati în a face ceva, ne vom
surprinde pozitiv cât de creativi putem sa fim.
Imaginati-va ca mergeti pe strada cu un prieten drag dumneavoastra.
La un moment dat, prietenul o ia spre stânga, de unde nu vede ca vine o masina. Va
gânditi imediat ca se poate întâmpla un accident. Veti fi extrem de motivati sa va salvati
prietenul. Si veti fi creativ în efortul dumneavoastra de a atinge scopul propus.

Aceasta este motivatia pe care ar trebui sa o simtiti atunci când aveti de îndeplinit o
sarcina care va implica creativitatea. Este o motivatie profunda care face ca sarcina de
care vorbeam sa aiba o mare importanta pentru dumneavoastra.

1.2. Creativitatea
O persoana creativa "face" lucruri care nu au mai fost facute înainte. În mod particular,
creativitatea faciliteaza descoperirile ce contribuie la dezvoltarea societatii. Unde am fi
acum daca descoperirile din medicina, geografie, muzica sau noile tehnologii nu s-ar fi
facut?

Pentru început va invit sa facem delimitarile conceptuale între trei caracteristici specific
umane: inteligenta, creativitatea si educatia.
Inteligenta este abilitatea de a învata, abilitatea de a gândi.

Creativitatea este abilitatea de a produce lucruri sau cunostinte noi.

Educatia este ceea ce obtinem dupa ce parcurgem ciclurile scolare, absolvim examene.

Comparând prin contrastare aceste caracteristici, putem spune ca:

1. Cei mai multi oameni dintre cei care au creat ceva important sunt inteligenti.

2. Sunt foarte multi oameni cu o educatie de exceptie care nu au avut nici o idee
creativa. Ei sunt inteligenti, au aptitudini deosebite în rezolvarea de probleme, dar
au nevoie de ca altii sa le formuleze problemele. Putem spune ca educatia nu este
un semn al creativitatii.

3. Studentii care sunt deopotriva inteligenti si foarte creativi au cel mai mare succes
în viata personala si în cariera. Ei nu vor fi niciodata etichetati ca "mediocri".

Geniul este un termen vag. Uneori indica o persoana care are un coeficient de inteligenta
(IQ) foarte ridicat, alteori ne arata o persoana foarte creativa. Einstein poate fi considerat
genial, nu prin IQ-ul sau, ci prin ceea ce a creat. Nu vom folosi acest termen în curs
datorita caracterului sau vag si datorita conotatiilor specifice limbii române - o persoana
geniala este "ciudata", "nebuna", "anormala" etc.

Caracteristica definitorie a persoanelor creative este dorinta de a crea ceva:

• un nou aparat electric

• o noua cercetare cu privire la utilizarea fizicii nucleare în viata cotidiana
• o nou design al unui autovehicul
• un nou tablou
• o noua compozitie muzicala
• un nou mod de a conduce o firma
• un nou produs
• o noua forma de prezentare a unor idei
• etc.