Вы находитесь на странице: 1из 2

Regasire

de Madalina Corina DIACONU

Cind ma trezeam in zorii zilei, credeam ca soarele nu mai vrea sa iasa sa-mi
zimbeasca!
Credeam ca pomii nu mai vor sa-si intinda frunzele catre mine ca sa ma intimpine
cu vraja diminetii!
Am crezut ca fluturii nu vor sa ma mai salute in zborul lor de peste zi, cum nici
florile nu credeam ca-si mai pot impartasi aroma dulce cu mine!
Am incercat nopti de-a rindul sa citesc in stele si sa te gasesc!
Am incercat, dupa fiecare ploaie, sa patrund razele curcubeului si sa mi te inchipui!
Am traversat oceanele lumii pentru a atinge colturi necunoscute viselor mele,
crezind ca acolo te voi intilni.
Am mers printre lanuri de griu si pe drumuri de fier, zile dupa zile, nopti dupa
nopti atingind linia de orizont cu gindul.
M-am lovit de florile de colt in incercare mea de a atinge piscul cel mai inalt al
muntelui, ca sa te pot zari.
Am plins si am ris.
Am cazut si m-am ridicat!
Am obosit, m-am odihnit si am luat-o de la capt in cautarile mele.

Si in tot acest timp ai fost aici, linga mine, clipa de clipa……….doar ca am avut
nevoie de atingerea aripilor unui inger pentru a-mi intoarce privirea catre tine!