Cutremure Din cand in cind, scoarta tere: tral se pune brusc in mis- suprafata: acest fenomen este cutremurul, unul din cele mai tnspitiman- tdtoare fenomene naturale. In orasele mari, cutremurele sunt cu adevitrat distrugédtoare. care st tst modifica 7 januari, 1995 la ora 5 gt 4 [ercus, gies ce Hote zguduit de un cutremur puternic. Au fos dirimate case, podusl $i autostrai st date, cai aus fost indoite. Inca prabusite sau distus cabluile de curent elec tele de gaz, ceea ce a Tngreunat foarte mult actunile de s sinisratilor Au musit peste 5300 ni; unit at steviti de constructille prabusite, iar ai au piert in incendlile abucnite dupa cutremu Pagubele nu au constat doar in pierderea uunor vieti omenesti: dupa unele estimr, re Ccuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dala americani, Oamenii de stint prevazuserd un mare cutremut in Japonia, dar au stabilitgresit Jocul in care se va declansa: se asteptau st se product in Tokio, capitala tri Forte naturale uriase Cutremueul éxe nul din cele mal p naturale de pe Pamint. Poate a dstrugeri de zece mit de orl mai mar Gecit bomb atomict aruncatd in 1945 peste Hiroshima, Multe cutremure asemindtoare cu leginatul unui vapor tremor ineori tnduirile solului sunt viaibile si supmfatd: martoft ocular sustin cn timpul solul fea valurtinakte de un metra, Pant ka Q In Kobe, in timpul eutremurulul din 1995, 0 portiune de 500 de metri al unei autostrizi suspendate s-a dardmat pe o parte, Drumul fusese construit inainte de Intrarea in vigoare a reglementirilor stricte de constructie din 1971. © In anut 1989 cutremurul a provocat pagube grave in San Francisco: pe un te fen instabi nivelat artifia, din eauza $guduiturilor casele vec de Tern au ‘alunecat de pe fundament vprirea cutzemunilui,locul de declansare al acestuia, linia de refractie Sf. Andrei sa lor dureazt doar pana in San slabe, statu sziduri ‘se pot déréma, Gradul 10: Dezo-Francisco din 1906 de exemplu a dueat doar 40 de secunde, iar cel din Alaska, din 24 ian aie 1964 peste 7 minute. Cutremurul principal este urmat de alee cu intestate din ce in ce mai mic, Acestex sunt provorate de faptul ct rile dislocate cep sl se reageze intro poziie stabil, cee ce poate din now provoea distrugert enorme fn anul 1985, in centrul orasului Mexico, us cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a pprovocat pagube imense Replica din ziua lurmitoure, de intensitatea 10 pe scar Mercalli a distes si ceca ce a mai imas. Cele LINIA DE REFRACTIE sete = . tensiunea este eliberati de-a lungul rupturl Linile de rupere se pot intinde pe distante cde mai mult kilometri, la suprafota sou in profunzimea Paméntului. Cutremurul se produce atunci cénd rocile de pe marginea lintor de refractie sunt indoite sub fresiunea ciocnii plécilor. * - coustei de vest a Statelor Unite, find focul : moana 4 aproximativ 2ece mil de eameni s) ruinarea eladinlor din oma. Formarea cutremurului Cuuemurele sunt dechinsate adine scoanta terest. rvelisul este al Panximlu teste format din plici tecionice mobile, Cele ‘mai puternice cutremure se produc in inte iorul panini, In marginile acestor plac Miscarea placilor nv) este uniform, se acu: mule 0 tensiune dea lungul marginilor pind cind rocile se rup, ite plicie inted in hhalans. Energia acurmalata se elibereazt sub forma onor curremure mat mici sau mai mac Ffectul depinde de imtensitates cutremu ru, de adancimea la care se produce s1 de natura rocilor de ke suprafata, Pamdntul se poate deschide, ridica sat surpa fin munfi se pot produce avalanye, ahune ceri de teren, gi ebiar si pe pantele mai putin bmupte, solul aailoy se poate scurge aseme nea lavei topite. Amestecul aftnat de nisip si angld este supus unei fone atit de mani, init se lichefiat $1 se transforma in nisipuri mig toare, Aceasta sa intimplat la eutremunul din Alaska din 1964, Cutremure subacvatice Cutremurele marine pec provoca niste valust imense, numite funami Acestea pot avansa pe ‘ocean cu viteza de 790 km/h, dar acolo sunt ahia viziblle. Apropiindu-se catre mal, valucile Incetinese dar in acelas inp se 9 ridiea. ‘Gand valuslle se apropsie de mal, marea inal se retrage, apot inunda ermal cu o serie de valurl ‘Valurile care patrund in golfuri inguste, se pot ridica pind Ia Tnalimes de 20 de met, maturiind tor in Ta 1775 dupa un cutremur, deasupm Lisabonet Portugalia) sa abttut un val de 17 mets Tnaljime, lar replica cutremurulul 3 provocat alunecari de teren si incendii, Au fost disuse tre sferturi din elds 60 de mi de oament sau pierdut vi amslacul este in miscare permanenta, dar din fercite, cutemurele catastrofle sunt rae Specialist in cutremuce, seismoiogi,inrewis- tweazi anual in jur de cinci sute de mit de MARGINILE PLACILOR TECTONICE Desi cutremurele se pot produce peste tot in “lume, sunt mai freevente in regiunile opro- ‘Piate de marginileplacitor tectonice. Una din cele mai celebre este linia de refractie _ Sf. Andreis aceasta se intinde de-a lungul de pornire al cutremurelor din California. ‘Malte lini de refractie se intind 3 in impreju- ‘mile Chine’ si Joponiei. Kobe, spre exemply este situat pe linia de refractie Nojima. cutremure, adic un cuttemur pe minut Majoritatea acestor vibratitriman neobservate, find detectate doar de seismologi, cu ajorul lunui aparae sensibil, aumit seismograt Mai demult,seismologi au milsurat inten sitatea cutremurelor — cintitatea de energie cebersit ~ pe seirt Richter. Aceasta a fost rumit dupa cereeimiorul american C.. Richter, flind nrodusa cle cate el in. 193 Asti se foloseste mai mult scara Mercalli aceasta a fost concepula de cate seismologul italian Givseppe Mercalli, in anil 1902 MASURI DE PROTECTIE + Iinorasele in care cutremurele sunt mai {frecvente, de exemply in San Francisco 5 Tokio, se organizeaz’ exerctisistemat- ice, pentru ca fiecare 53 stie ce este de ‘cut in timpul unui cutremur. ‘= Copii sunt invitat s8 tind o lantern’ 51.0 pereche de pantofi rezistenti ling pat, pentru a putea fugi s4 caute un loc Sigur. daca eutremural s-ar produce in ‘impul nopti «= Pentru a evita surpiile, este indicat 8 se stea in casi, sub 0 mobilé mai re- zistenta sau sub tocul usil Usa este una din cele mai rezistente componente ale + Fiecare incendiu trebuie stins imedi- ‘at, ea nu cumva gazul care se scurge din conductele sparte si ia foc si 38 explodeze. a ahr Pn try© dupa cutremur sunt foarte freevente incendile. Daed sunt avariate conductele de api, focul poate arde nestingherit timp de eatevazile. Jn momentul in care se* declanseaza ccuemural, din epicentru,adica din punctul siruat deasupra vase cuemurului, vor pom unde de soc, Primele valu care vor pom, se rumesc unde primare sas unde 2. Acestea sunt valu longitudinale aasemanator cu tndele sonore: produc misc fn sens inainte ~ inapoi, in direc de propa: gare, Undele primare. sunt urate de undele secundare, stb altel zis undele $, Sub efectul acestona, rodle se vor zuudul perpendicula pe directa de mers, al trellet tip, undele de suprafatd, provoact unduitea solulut_ si Accentuesz cfectul distugitor al. undelor secundate care se propaga Zone seismice ‘amen de sine au inceput 82 cartogratiexe locurile in care sunt frecvente cutrermurcle fnainte de a injelege mosivul Gutremuele se pot intlni in orice lo in care rocile se misc dea Iungul lilo, dar mao rtatea cutremurelor mari se produc in anu mite zone, bine determine. Sunt deosebit de frecvente in regiunile vulcanice, de exemplu in cercul de foc din jurul eceanuli Pacific Pe msurd ce metelee de determinate a lo siz cutrenurelor ar devenit mai precise si hargle a fost imbundtite, contin se imagine mult mat cael despre activtatea. sets ‘Ssmologia de fipt sa “mawuizat™ doar pain In care se poate respecta refertoure Ia interzicerea experienilor nucleare. Cerce ttort au fost insircinati sf studiez por detecta mieile explozil nucleare suber ne; e} au stalat citeva sta de seismicd, si au analizat toate vibratile perce pute de aparite, Harta actvitti seismice for mata in acest fel, a artat ct eel mai freevent ‘utremurele se produc in scoaa oceanic’ si anturile oceanice, respect de-a lungul ini: Tor de refractie,lanturllor muntoase tinere si in zonele vuleanice Aceste date au venit in spelinul teoiet ‘conform cieta lnosfers Pamdintul ~ scearia ‘de 100 de km grosime si set superficial Solid ~ ese ormata clin cinsprezece placl tec tonice care phitese deasupra statu intern Semitopit al Pamnulu, nunitastenosfera rile placilor tectonice Acest prods este extrem de lent, si nicide ‘eum uniform, Mul vreme Soar pes cm se © Seismut care a Fovit capital Alaski, Anchorage, jn 1964, ural dintre ‘cle mai puternice ide pnd atunck a produs pagube de Ilioane de dolar. Efectul distrugator 4-2 datorat in mare parte faptului ca Eolul moale 3-9 ‘transformat in nisipuri miscitoare. { fneimpla nimic, datortt faprulul ct frecarea rocllor mentine plicile la locul lor. Atunci ind tensiunea depaseste fora de retistent a ccilor, plicile se mise, producdindu-se ruse ‘ erapatart ‘imeni nu poste pronostica exact momen tol declansaetcutremurult, Pig canto fa si observarea temeinict a activi seis mice, camenii de sina au reusk st ilentfice zonele seismice si Frecventa evenimentelor mai importante printrc) serie de cutemure mai mic, tr ereetitoni rush au observat ‘cutremuele majore se schimba viteza undelor Pale cutremurelor mai mici, Modifctslle fine ale Formelor de supeaata,precum si unk ppulul magnetic al Paminnulul sunt studiate ea posible prevesttoure ale Semnale de avertisment Schimbsrea comportamentulsianimalelor poate semnala apropletea nut cu CCinil scheaun, cai se sperie, pasate devin nelinisite st zhowrd in eee. In 19 ni onis chinezesc as observat ma multe pine care compor tamencul Gudat al animaleor, partsindy-s locungele cu citeva ore inante de cutremi ort stadia si pele Fantnilor in zonele seismice Tinediat Tnainte ci Grstalina devine deschisa, 3 ‘din nou, eliberand radon in apele freatice; San Francisco a fost afectat de doud ‘mari cutremure. In 1989 s-a produs © ‘erapaturd att de mare in podul din imagine, inedt masinile au e&zut prin ‘ea in aps.f CUTREMURE radonul ajunge si in Fantini, Cresteres cor centratiei radonulului in apele de fanting poate fi un seminal de avertizare al cutremu Imediat inainte de seism se pot elibera si lecticd. Acestea sunt slab se aumese “lumini au observat ef inainte de cute ntratia de hidrogen poate fi de zece ori mai mare langd linile de relractie Din pacate, nu toate cutremurele sunt insoyite de asemenea fenomene, Din acest_moti ‘oamenit de stings au dezvolat dferite tehnicl Cercetztori pentru 0 pronostcare exact Sau folosit aparate de masurt pentru detectrea unor cresteri de te deasupralinillor de refactie, Aceste c lmense se pot intinde pe © lungime de kilometri lt suprafata pamdintul sa ia pe Fanzime Aparatele de masurare a inclinit ~ aces tea seaman cu nivela folost de dulghert s1 zidari — urmaresc miscarle produse la aparatele de blurt intinse dea = Detectoare de cutremur Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cuzul unor cutremure, Acest mai miei vibra subterine pe care le tans forma in semnale electrice si le inregstreazt intrun grafie, Din citirea dlapramet, selsmo- loti pot observa imeclat si cea mal mict ce: sune produst in roc. (© altx- metoda de observare a miscirilor pamdintului este trimiterea unor semnale dk pe satelit a eiferice tal de receptie terestre Din reteaua de sernnale prin satelt, oame nil de stint pot si-si dea seama dact sa schimlan poziia una fal de cealalta a sailor de recep. SEISMOGRAFUL Schell transite firul metalic Suspensor — A < | satin in sol —_ 30 RI Psca Pamin 9 in zonele seismice multe clidiri au fost construite s8 reziste Ia cutremure. CGutremurul din 1985 a fost suportat fara ppagube de citeva cladii din oragul Mexico, printre care si aceste blocuri turn. Diminuarea efectului distrugator pai, ele a conta oa mat ei Geren! studs pox de chm cece ‘6a undelor seismice Este format din dous componente: 0 greu- tate suspendata pe tun ore sun lines ‘ctionat de un coos. Scheletul aporatalui este scufundat intr pat de roca. Undele seismice provocate de un posibilcutre- mur, produc © misca- re orizontala imigcénd oparatul Inginte $i napot Penita fxoté a pen- dul se va deplosa in ‘aceeosi directie i va ‘marco pe hartie ‘aceasta schimbare: Fir metalic 1, Greutate mare / Selamograma / te vibeati Migearea de sol - orizontals ‘5a se formeazd seismogroma, MIGRAREA CONT din Armenia din 1988, ‘multe g-au gasit moartea sub dirims: turi. Chiar si dupa o saptamana au fost ‘alsiti supravietuiter. jn citeva loca au injectat ap in linille ds refractie, provocind cutremure mat mic, De nic au tas conchizia ci prin catemire ici use si contolate ancl se pot elibera de-a langullinilor de reractie tensiinle acum Constructoii din America si Japonia stulia 2 metode de constnicte reristent la cut Tn tinpal cutremurelor pereti care se par bugese reprezintd nul din cele mai mar pen > treme decinaile in timpal sesh GIREA FUNDULUI¢