Marfuri din lemn

d.

h.

g .:

e.

I.

f.

.1.

k.

Fig. 6.24. Mobilier antic roman

------------------------------------------~

Marfuri din lemn

6.5.3 Clasificarea mobilei

Principalele criterii de clasificarea mobil~i sunt:

a) natura materiei prime

• mobilier din lernn masiv

• mobilier din placi aglomerate

• mobilier din [arne placate (cu placaj, PFL si PAL)

• mobilier din rnateriale lemnoase combinate (lemn masrv, PAL, PFL,

panel, placaj)

b) modul de constructie

• mobilier corp

• mobilier pe schelet

• mobilier din panouri

• mobilier din panouri si schelet

• mobilier curbat

c) modul de asamblare

• mobilier nedemontabil

• mobilier demontabil

• mobilier asamblat mixt

d) modul de finis are

• mobila slefuita

• mobila baituita

• mobila ceruita

• mobila emailata

• mobila lacuita care poate fi finisata: -cu luciu

- eu serniluciu

-sernimata

-rnata

e) felul ornamentelor

• mobila profilata

• mobila sculptata

• mobila incrustata

• mobila mozaicata

• mobila gravata

• mobila pictata

-----------------------------------------~

a.

Marfuri metalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramic a si lemn

b.

c.

f.

Fig. 6.27. Mobilier in stilul Renasterii italiene

~~------~-------------------------------

Marfuri din lemn

cu formele carnoase ale deeorului de tip italian. Stilul mobilierului francez ramane totusi arhitectural, avand piese de mobilier organizate dupa principiui fatetelor,

J8 Jil... t1.. P!l=~

~ b. ~

• f. 00

i.

g. h.

m.

n.

a, b, c ~ scaune, d, e - mese, f - cabinet, g - jilt, h - dulap, i - canapea, j ~ pat cu baldachin,

k - scaun, I,m - bufete, n - comoda .

Fig. 6.28. Mobilier in stilul Renasterii franceze

Mobilierul Renasterii germane (fig. 6.29) este mai abundent deeorat eu sculpturi decat eel francez, supraincarcarea eu omamente fiind echilibrata de aspectul masiv al elementelor structurale. Se executa dupa moda italiana cabinete din lemn de abanos cu incrustatii de baga si mici scene pictate. Principiile arhitecturii clasice s-au integrat destul de greu in formele mobilierului german ca urmare a persistentei traditiei gotice. De-abia secolul al XVII-lea impune constructia intensiva a lazilor si dulapurilor eu elemente ornamentale c1asice preluate din arhitectura (coloane, pilastri, ancadramente de ferestre si usi),

------------------------------------------~

Marfuri rnetalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica ~i lemn

a.

g.

1.

a - bufet, b - taburet, e - masa, d,e - scaune, f - masa, g, h - scaune, i-pat

Fig. 6.29. Mobilier In stilul Renasterii germane

~------------------------------------------

Marfuri din lemn

Mobilierul Renasterii engleze (fig. 6.30) este caracterizat atat de persistenta stilului gotic cat ~i de impruinuturi tarzii de elemente decorative din Germania si ltalia. Mobilierul englez din perioada Renasterii se distinge printr-o ornamentatie mai simplificata si mai austera, exprimata prin compozitii inspirate din motivele Renasterii continentale.

a ..

b.

g.

j.

1Jijff

e.

h.

a, b, C - mese, d, e - mese extensibile, f, g - scaune, h -cabinet, i - bufet, j - pat cu baldachin, k - bufet

Fig. 6.30. Mobilierul in stilul Renasterii engleze

------------------------------------------I~

Marfuri metalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica si lemn

Mobilierul Renasterii spaniole se caracterizeaza prin sobrietatea si conturarea clara a formelor, in contradictie eu gustul pentru desfasurarile de ornamente bogate §i materiale pretioase. Intarsii de lemn exotic, aurarie, eatifele, fier forjat, piele colorata ~i aurita imbraca mobilele. Mobilierul Renasterii spaniole imbina deeorurile gotiee eu motivele maure si decoratia flamanda, influent ate hotarator de Renasterea italiana.

g. Stilurile baroce (sec. XVII ~ XVIII)

F ormele, in general regulate §i masive, sunt supraincarcate eu ornamentatii, Se cauta eurburi si contorsionari, efeete eromatice bazate pe contraste de euloare, jocuri violente de lumina §i umbra, linii §i suprafete framantate. Suprafetele mobilei se imbraca in fumiruri de lemn pretios, iar elementele portante din lemn masiv, cornisele §i soc1urile sunt abundent decorate eu reliefuri, eu motive mai putin riguros echilibrate dedit formele folosite in Renastere,

Mobilierul baroe italian tinde catre mobile luxoase, cu 0 ornamentatie bogata, folosind marchetaria eu toate fanteziile posibile, incrustatiile de pietre colorate si motive putemie relief ate exeeutate in lemn masiv sau in

* .

stuc vopsit,

Mesele si cabinetele (fig. 6.31) au blatul din placi de marmura sau din mozaic de piatra, rezemat pe elemente portante puternice, decorate prin sculptare, cu genii, naiade, lei si vulturi, spirale ample de acant, volute, scoici, balustri proeminenti, Scaunele au scheletul reliefat plastic si aurit. Montantii (barele) scaunelor si ai meselor au eontururi curbate si sunt consolidati eu volute. Pe ramele meselor sau pe spatarele unor scaune se sculpteaza cartuse ** proeminente. Mobilierul venetian se distinge prin aurirea lemnului §i aplicarea unor incrustatii de ceramica si sticla colorata.

Stilul baroc francez se mai numeste si "stilul regilor francezi", deoarece perioada sa coincide cu perioada domniei celor mai vestiti regi. Baroeul francez poate fi impartit in patru perioade distincte:

• baroeul timpuriu in timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea (1610-1643);

• barocul clasic in timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea (1643-1715);

• regence, stil de tranzitie intre barocul clasic si Rococo, in timpul minoratului lui Ludovic al XV-lea (1715-1723);

• stuc - material sub forma de pasta, folosit pentru decoratii care se prepara dintr-un amestec de var stins vechi, praf de marmura si praf de creta

•• cartus - ornament sculptat sau gravat pe care se scriu de obicei inscriptii sau monograme

~-----------------------------------------

Marfuri din Iemn

a.

b.

[(] p~1
'U
~ D ~D t
t
IL .s;
,,~ -<;,;.;r ;;;i'
d.
c. a ~ scaun, b :__ masa, c ~ dulap, d ~ lada, e .: lhasa, f - fotoliu

Fig. 6.31. Mobilier in stilul baroc italian

----------------------------------------~~

Marfuri rnetalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica ~i lemn

• Rococo, in timpul domniei lui Ludovic al XV-lea (1723-1774).

Stilul Ludovic al Xlll-lea. Mobilierul are forme si suprafetes.~hre, delimitate de linii drepte, inspirate din arhitectura, Aspeetul general este de masivitate austera, iar decoratia este dispusa in compozitii geometriee guvernate de legea simetriei.

Se intrebuinteaza foarte mult lemnul masiv, dar se impun si noi tehnici: plaeajul de abanos realizat din foi seulptate in relief, incrustatiile cu lame de lemn colorat sau cu rnarmura, marchetaria din mici bucati de lemn care eompun un decor. Pe ramele planurilor de sedere si ale spatarelor se fixeaza garnituri de piele, catifea sau tapiterie.

In ceea ce priveste decoratia, principalele motive ornament ale sunt: arabescurile, torsadele, colonetele, balustrii, motivele florale, ghirlandele ~i cartusele; pe usile dulapurilor apar ornamente cu taieturi in forma de diamant. Alte motive folosite pentru ornamentarea mobilierului sunt: crucea de Malta, simpla sau fatetata, cornul abundentei, fruete, palmete, masti de heruvimi, botul de leu care tine in gura un inel metalic, ramuri incrucisate de laur si de palmier, fiunze de acant, vulturi cu aripile desfasurate, capete de femeie, rozete etc.

Principalele piese de mobilier erau (fig. 6.32):

• scaunele eu sau rara brate, taburetele, banehetele ~i fotoliile,

• mesele sprijinite pe picioare strunjite in forma de balustri, eoloane

torsionate,

• birourile (care sunt mentionate pentru prima data),

• eabinetele bogat decorate eu marchetarie, incrustatii si reliefuri,

• dulapurile existente in varianta inalta eu doua usi sau in varianta eu doua corpuri suprapuse avand intre ele sertare,

• patul aeoperit cu baldachin.

Stilul Ludovic al XIV-lea. Andre Charles Boulle (1642-1732), eel mai mare creator de mobilier al timpului, introduce in Franta tehnica italians a marchetariei eu baga, cupru ~i eositor. Colturile mobilierului sunt protejate §i decorate eli elemente din bronz aurit. Motivele omamentale, de 0 mare bogatie, exeeutate eu mare grija pentru detalii sunt grupate in compozitii riguros simetrice. Principalele elemente decorative sunt (fig. 6.33): scoica plata sau reliefata, frunza de acant, palmetele, initiala regala (doua litere L inlantuite) si emblema apolinica a regelui (soarele, adesea eu un cap de femeie in eentru), ramuri eu frunze si fructe incolacite, retele de romburi si patrate presarate cu perle si mici motive florale. Se mai folosesc omamente de origine greco-romana, trofee, casti, coroane, sabii, platose, tridente,

~~---------------------------------------

Marfuri din lemn

a. Detalii omamentale

dulap

b. Piese de mobilier

i

.~

I

.

Fig. 6.32. Mobilier stil Ludovic al XIII-lea

-----------------------------------------~

Marfuri rnetalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica ~i lemn

coarne deberbec, draperii, volute In forma de C sau S, delfini, cai de mare

etc. ~',V

Fig. 6.33. Detalii ornamentale ale stilului Ludovic al XIV-lea

Principalele piese de mobilier erau:

• scaunele, fotoliile c1asice ~i cele de odihna, prevazute In partea superioara cu doua elemente proeminente pentru sprijinirea capului,

• mesele, Inc are ate cu deeoruri bogate si pretioase, eonstruite In doua variante: masa consola ~i masa obisnuita,

• masa-birou specifica aeestui stil, fermata din doua eorpuri cu sertare care se sprijina pe 8 picioare in consola,

• masa de seris, aparuta spre sfarsitul secolului al XVII-lea, este prevazuta eu 3 sertare ~i 4 picioare,

• comodele apar pentru prima data, luand locul cuferelor; sunt piese de mobilier scunde avand 2 pana la 4 sertare sprijinite pe pieioare scurte,

• dulapurile, de forma rectangulara, sunt mobile ample terminate In partea superioara eu 0 cornisa proeminenta; se sprijina pe picioare in forma de sfera aplatizata sau de laba de leu,

• paturile acoperite de baldaehine suspendate sau sustinute pe 4 stalpi .

~~----------------------------------------

Marfuri din lemn

Stilul Regence. Aspectul general al mobilei continua sa fie solemn.

Liniile :;;i structurile devin mai elegante (fig. 6.34). Liniile curbe le Inlocuiesc pe cele reetangulare, caracteristice stilului precedent. Mobilele pentru sedere sunt desenate cu suplete, avand rotunjimi si arcuiri continue, care tree fara intreruperi de la un element al structurii la altul. Pieioarele devin mai eambrate, traversele de legaturi tind sa dispara, iar centurile au frecvent un profil in dubla acolada.

Se foloseste lemnul de esenta nobila (trandafir, li1mai etc.) sub forma unor lame le de furnir, dispuse astfel inc at sa urmeze directiile fibrelor de lemn sau sa compuna un joe de fond in forma de romburi, tabla de sah si alte desene geometrice.

Tehnica savanta si complicata a marchetariei este preferata in decoratie. Cu ajutorul ei se creeaza adevarate tablouri din lemn, utilizandu-se pana la 0 suta de esente diferite.

In ceea ce priveste ornamentatia, decorul eehilibrat al stilului evolueaza catre 0 arta mai gratioasa si mai plina de fantezie. Cu toate ca se mai pastreaza unele reguli de simetrie, motivele, eompuse dupa un desen sinuos, devin mai aerisite. Motivele folosite eu predilectie sunt: scoici pentalobate, frunze de acant asimetriee si vrejuri curbe alaturi de eapete de faun sau de femei eu diademe. Se mai folosese si motive inspirate din arta barocului italian (flori, plante, scoici, fruete, animal e) sau motive de provenienta orientala (pagode, mairnute, umbrele, flori exotice).

Bronzurile aurite si eizelate, aplicate mai ales pe mese, eomode si sertare, raman la moda.

Stilul Ludovic al XV-lea (rococo, rocaille). Stilul rococo este definit prin rafinamentul formelor :;;i deeorurilor, prin finetea liniilor ~i jocul curgator, asimetric al ornamentatiei,

Speciile de lemn utilizate ell predilectie la fabricarea mobilierului sunt: nucul, fagul, stejarul, paltinul, mahonul, palisandrul si trandafirul. Mobilierul este fie lacuit eu rosu :;;i negro, fie pietat eu alb, roz, verde si albastru desehis, fie marehetat. Liniile se areuiese In curbe :;;i contracurbe elegante, formele sunt cambrate, iar omamentatia este delicata §i asimetrica,

Motivele omamentale principale sunt: seoica asimetrica, frunza de acant, ramuri inlantuite, caseadele de flori, pasarile, buehetele, fructele. Definitorii sunt motivele denumite de francezi "rocaille", extravagante, framantate :;;i asimetrice, inspirate dupa forma unor seoici. Astfel, cartusul devine 0 compozitie avand ca elemente cochilia inaripata si doua tolbe de sageti incrucisate. Inspiratia de natura orientala este si ea 0 partieularitate a

-----------------------------------------~I

Marfuri rnetalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica si lemn

f) destinatie

• mobilier pentru uz casnic

• mobilier pentru instalatii publice

• mobilier pentru cladiri social-culturale

• mobilier comercial si hotelier

• mo bilier pentru spitale si sanatorii

• mobilier scolar

• mobilier industrial

g) modul de utilizare

• mobilier pentru depozitare

• mobilier pentru lucru $i servit masa

• mobilier pentru odihna si sedere

h) modul de aranjare in spatiul de locuit GIl mobila aparenta

• rnobila inzidita

• mobila camuflata GIl mobila modulara

i) stiJ

• mobila stil antic grec si roman

• rnobila stil gotic

• mobila stil Renastere

• mobila stil baroc

• mobila stil Regence

• mobila stil Rococo

• rnobila stil neoclasic

• mobila stil rustic

• mobila realizata in stiluri modeme

• mobila in stil contemporan

6.5.4 Mobila stil

Mobila, ca obiect de utilizare personala sau colectiva, a fost realizata din cele mai vechi timpuri, in zilele noastre capatand noi atribute in viata oamenilor. In timp, mobila a evoluat ~i a imbracat diferite for~e caracteristice, specifice pentru 0 anumita perioada, numite stiluri.

[§O~---------------------------------------

Marfuri metalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica ~i lemn

a - dulap, b - masa, c - scaun, d - canapea pentru odihna, e, f - detaliu ornamental, g - canapea pentru sedere, h - masa, i -comoda

Fig. 6.34. Mobilier stil Regence

~~---------------------------------------

Marfuri din lemn

a.

e.

h.

A

c.

i.

j.

fig. 6.35. Mobilier stil Ludovic al XV-lea

------------------------------------------~

Marfuri metalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica ~i lernn

decoratiei rococo. Abunda peisaje si personaje exotice, flori, dragoni, p:tsari,

fluturi, stanci, munti, case ~i poduri. .

Piesele de mobilier specifice stilului Ludovic al XV-lea sunt de 0 mare varietate atat ea structura cat ~i ca forma.

• Seaunele (fig. 6.35 a,b) ~i fotoliile (fig. 6.35 c) sunt mai usoare si mai confortabile dedit eele apartinand stilului anterior. Fotoliile au bratele tapitate si spatarele curbate urmarind linia corpului; in aceasta perioada, apare ~i fotoliul de tabinet (fig. 6.35 d).

• Canapelele pentru sedere (fig. 6.35 e) au sezutul ~i spatarul tapitate, eu scheletul vizibil. Sunt realizate eu doua sau trei locuri, fiind prevazute eu peme eilindrice detasabile,

• Canapelele pentru odihna (fig. 6.35 f) si fotoliile eanapea (fig. 6.35 g), independente sau alaturate, formeaza eomplexe de mobila speeifice stilului,

• Mesele (fig. 6.35 h.i) devin usoare si usor de manevrat. Ele se diferentiaza dupa destinatie: mese pentru lucrul de mana, mese de scris cu sertare ~i tablete mobile, mese de cafea cu platou de marmura sau portelan, servante rotunde sau patrate, noptiere, masute de joe, masute de toaleta cu oglinda mobila si tablete rabatabile etc.

• Birourile (fig. 6.35 j.k) sunt disponibile in urmatoarele variante: birou plat de forma rectangulara eu colturi rotunjite si avand 3 sertare, biroul "eapuein" eu ascunzatori, sertare §i resorturi secrete, masuta de scris care dispune in partea superioara de easete ~i sertare mascate de un panou mobil, iar in parte a inferioara de sertare ~i un dulapior, mascate de doua usi culisante, biroul eu eilindru mobil (eu rulouri din lamele articulate).

• Comodele (fig. 6.35 1) devin mobile la rnoda si sunt folosite uneori in locul dulapurilor, Exista in doua variante: cu doua sertare suprapuse ~i eu picioare inalte, cambrate sau masive, cu mai multe sertare si picioare scurte.

• Sifonierul este 0 mobila mica, derivata din comoda, dezvoltata in inaltime.

Mobilierul baroc englez se caracterizeaza prin impletirea stilului Renasterii cu reminiscentele tarzii ale ornamentatiei gotice, dezvoltat In limitele sobrietatii specifice locale. In acest sens se remarca liniile drepte dominante, fara a fi eliminate profilurile, ornamentele si liniile curbe. Mobilierul este decorat cu marchetarii bogate din diferite specii de lemn, fildes sau metal, care figureaza motive de inspiratie florala. Panourile

[illD------------------------------------------

Marfuri din lemn

lacuite incep sa fie folosite si in Anglia. Picioarele mobilelor pentru sedere iau 0 forma caracteristica, evazata, cu partea de jos in forma de laba de

animal. .

Sub denumirea de baroc englez sunt reunite urmatoarele stiluri:

• stilul ; Queen Anne" (Regina Anne) care este corespondentul englez al stilului Ludovic al XIV -lea. Caraeteristic acestui stil sunt suprafetele plane neprofilate, picioarele areuite in S, dulapurile si comodele cu sertare care inloeuiese Iazile traditionale (fig. 6.36);

• stilul Chippendale care reprezinta 0 interpretare engleza a Roeoco-ului, imbinand forme franceze ale stilului Ludovic al XV -lea eu elemente de traditie gotica §i cu unele influente chinezesti (fig. 6.37).

h. stilurile neoclasice (a doua jumatate a sec. al XVIII-lea - prima jumatate a sec. al XIX-lea)

Ca urmare a descoperirilor arheologiee de la Herculanum si Pompei, in Europa ineepe sa se manifeste interesul pentru creatiile echilibrate ale antichitatii greco-romane, determinand inlocuirea formelor agitate ale Rococo-ului cu forme mai concise, dominate de liniile drepte 1?i de principiile simetriei,

Neoclasicismul francez euprinde trei perioade distincte:

• perioada domniei regelui Ludovic al XVI-lea (1774-1792)

• perioada Directoratului (1795-1799)

• perioada imperiului lui Napoleon I (1800-1815).

Stilul Ludovic at XVI-lea (fig. 638). Mobila stil Ludovie al XVI-lea renunta la liniile curbe, revenind la simetrie in constructie si ornamentatie, F ormele geometrice regulate (dreptunghi, prisma, cere, elipsa) si liniile drepte recapata importanta in definirea formelor si ornamentatiei pieselor de mobilier. Liniile fluente, continue, specifice barocului, sunt abandonate, asa rncat noul stil prezinta structura constructiva a mobilei prin zone vizibile de imbinare a elementelor.

Alaturi de motive grecesti, elenistice si pompeiene (meandre, capete de berbec, vulturi romani, comuri ale abundentei, frunze de acant, cariatide), sunt folosite motive rustice 1?i idilice (fluiere, cosulete eu flori, stupi de aIbine, instrumente muzicale, inimi strapunse de sageata, pasari, rozete, impletituri geometrice, coronite si ghirlande de flori, palmete, medalioane, capete de animale). Pentru cornise si cadre se utilizeaza omamente repetitive.

-----------------------------------------l~

i.

Marfuri metalo-chimice, Marfuri din sticla, ceramica si lemn

p.

a - cabinet, b - masa deseris, e - comoda, d - eanapea pentru sedere, e - seaun, f - masuta de toaleta cu oglinda, g - fotoliu, h - masa, i - oglinda, k - sea un, l,m,n - detalii omamentale ale spatarului, 0 - eanapea, p - detalii omamentaJe

Fig. 6.36. Mobilier stil Queen Anne

~~----------------------------------------

Marfuri din lemn

a.

~ -<:.tq: ..

~:' ,

~·-··'"·.i

b. .

e.

e.
m



h. k. t a - seaun, b - canape a, e,l - detalii omamentale al spatarelor, d - birou, e, f - vitrine, g - comoda, h - vitrina, i - fotoliu, j ,k - seaune

Fig. 6.37. Mobilier stil Chippendale

LemnuI de acaju este frecvent intrebuintat.pictat sau ceruit. Abanosul revine la moda, Se practica pietarea si lacuirea mobilei, in eulori slabe, in acord eu culorile tesaturilor. Marchetaria se executa din lemn de palisandru ~i trandafir, defeetele si nodurile lemnului fiind utilizate si ele pentru obtinerea unor efecte decorative. Pe panourile eomodelor ~i ale meselor se practica placarea eu portelan de Sevres ~i incrustatii eu sidef ~i pietre colorate.

Picioarele mobilelor sunt drepte si usoare, mai subtiri in partea de jos si au forma de coloneta dreapta sau de spirala. Ele au terminatii in forma de sabot, de gheara de vultur sau de sfarleaza. Spatarele scaunelor, fotoliilor si eanapelelor sunt ovale, rotunde, dreptunghiulare sau in forma de lira si sunt totdeauna incadrate eu elemente seulptate sau profilate.

Stilul Directoire face tranzitia intre stilurile Ludovic al XVI-lea si Empire. Mobilierul este destul de greoi si de pretentios. Picioarele mobilierului sunt drepte, in forma de colonete rotunjite sau canelate. Motivele decorative principale sunt: palmeta greaca, vasele antice, urnele

------------------------------------------I~

Marfuri metalo-chimice, Marfuri din sticla, cerarnica ~i lemn

sculptate, coloanele, sagetile, leii inaripati, rozetele inscrise in Tomb sau in patrat, dragonii, sirenele, busturile feminine cu aripi de vultur, sfihcsi purtand pe cap un cos eu fructe.

a.

a - masa de scris, b - scaun, C - comoda, d - pat, e - birou, f - comoda

Fig. 6.38. Mobilier stil Ludovie al XVI-lea

Unele piese de mobilier sunt ornate eu motive simbolice, earaeteristice epocii Revolutiei franceze: victorii inaripate, ram uri de stejar, cocosul galie, casti, trofee si lanci etc. Centurile si picioarele mobilelor pentru sedere sunt adesea decorate eu motivul margaretei; rombul apare pe dulapuri, spatare ~i suporturi de brate. Furnirurile, marchetaria si bronzurile se folosese mai putin.

Marfuri din lemn

Stilul Empire. Una din caracteristicile acestui stil somptuos in perioada neoclasica este influenta egipteana: linii drepte, forme masive,

simetrice, bronzurile aurite etc. .

Formele mobilierului sunt in general rectangulare (fig. 6.39). Scaunele au spatar drept, uneori terminat in fronton, picioarele sunt drepte ~i masive, in forme de coloana, balustru sau sabie, adesea terminate in laba de animal. Suporturile bratelor au forma de capete de femeie sau de sfincsi inaripati.

a. Detalii omamentale

b. Piese de mobilier

Fig. 6.39. Mobilier stil Empire

Predomina motivele omamentale de inspiratie clasica: pilastri si eariatide, vietorii inaripate si ineoronate eu lauri, tridentul lui Neptun si eadueeul lui Hermes, centauri, delfini, frunze de aeant stilizate, roze eu patru lobi. Motivele razboinice sunt de asemenea freevente: trofee, sabii, armuri, casti, ca si semnele imperiale: vulturul, albina napoleoniana,

Marfuri metalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica ~i lemn

initiala N. Bronzurile reprezinta zeite ~i dansatoare eline, scene mitologice

si sunt aplicate uneori abuziv. \',

Marchetaria este parasita in favoarea lemnului de acaju mash', uneori incrustat cu abanos, cu lemn de culoare deschisa sau cu metal. Omamentele sunt dispuse riguros geometric, in friza sau in mij locul panourilor.

Stilul neoclasic in Anglia (fig. 6.40) a fost dezvoltat de creatorii de mobila Robert Adams, George Hepplewhite si Thomas Sheraton.

Stilul Adams (fig. 6.40 a,b,c,d,e). Mobilele au forme rigide si un caracter pretentios, Sunt folosite eu predilectie ornamentele de provenienta greco-romana, realizandu-se 0 imbinare intre diferite tehnici de decorare (sculptura, intarsie, pictura) pe aceeasi piesa de mobilier. Materialul de baza este lemnul de mahon (masiv sau in fumire), omamentele fiind realizate in culori deschise, contrastante cu culoarea roscata a fondului.

Influentele stilului Ludovic al XVI-lea sunt vizibile prin forma picioarelor si a spatarelor scaunelor.

Stilul Hepplewhite (fig. 6.40 f,g,h,iJ,k) preia stilul Ludovic al XVI-lea, asociindu-i mai multe linii curbe. Ornamentatia este mai restransa, efectul estetic deosebit fiind obtinut prin forma ovala, rotunda sau parabolica a spatarelor scaunelor, fotoliilor si canapelelor. Frumusetea scaunelor, fotoliilor ~i canapelelor este obtinuta prin forma spatarelor, realizate prin traforare, sculptare sau prin aranjament de baghete strunjite. Corpurile de rnobila sunt dominate de liniile drepte si de figurile geometrice ordonate (dreptunghi, patrat), ornamente eu e1emente sculptate sau obtinute prin marchetarie ~i pictura, U sile eu sticla pastreaza rama fagure eu elemente fatetate. Tapiteria este realizata din stofe eu dungi.

Stilul Sheraton (fig. 6.40 l,m,n). Caracteristic aeestui sti1 sunt liniile drepte. Omamentatia mai mult plana este realizata in special prin lucrari de intarsie, culoarea fondului fiind cea a mahonului, specia eu cea mai larga utilizare.

Stilul neoclasic german este reprezentat de stilul Biedermeier (fig. 6.41). Conceptia si realizarea mobilierului in neoc1asicismul german are in vedere simplificarea formelor ~i ornamentatiei ~i folosirea in constructie a speciilor indigene, acoperite eu specii exotiee, astfel indit sa rezulte un mobilier ieftin. Este folosit lernnul de cires, frasin, par eolorat in nuante maronii, atM sub forma masiva cat ~i sub forma de furnir. Mahonul este folosit eu predilectie sub forma de fumire.

Omamentele dominante sunt cele de natura vegetala, stilizate (flori, frunze, coroane, rozete, crengute cu flori) si mai putin cele de origine

~~ ;:}f .. \';-:,

..,.., .,.

e.

:l!: -.~
f) to>
1.-., . 0
Ir=~~~
r-=Gl · e=:J
~ • 41 I
eli> · Cil .• J
...; "\.. J.

I.

Marfuri din lemn

g.

F1

k.

~

m,

n.

D

o

-----------------------------------------I~

Fig. 6.40. Mobilier in stilurile neoclasice engleze (Stilurile Adams, Hepplewhite ~i Sheraton)

Marfuri din Iemn

Stilul cuprinde mijloacele de expresie comune, aHit In forma cat si In continut, pe care le au arhitectura, deco;atia interioara, mobila, operele de arta si arta industrial a a unei societatiintr-o anumita epoca.

Gusturile oamenilor, finetea si frumusetea omamentelor,

functionalitatea, culorile, alaturi de conditiile socio-istorice au fost elemente care au realizat diferentieri importante

in durata de mentinere a unui stil. Chiar in zilele noastre abordarea stilurilor in proiectarea mobilei se realizeaza diferentiat, in functie de traditiile din tara producatoare si din cea consumatoare, de nivelul de dezvoltare al producatorilor, de puterea de curnparare a consumatorilor.

in cele ce urmeaza sunt prezentate particularitatile stilurilor care au cea mai Iarga utilizare in proiectarea si executia mobilei stil din zilele noastre.

a. Stilul antic egiptean Mobilierul, din lernn de cedru vopsit mai ales in alb, avea, uneori, incrustatii de pietre semipretioase si ceramica, care formau un bogat decor de suprafata. Dintre piesele de mobilier din aceea perioada, merita amintite:

• scaunele-cornode, ell spatarul si planul de sedere inclinate,

• taburetele simple sau pliante,

• tronurile somptuoase cu picioarele In forma labelor de leu,

• paturile amintind silueta unor animale,

• lazile pictate sau incrustate, unele dintre acestea avand patru picioare ~i acoperis boltit sau in doua pante (fig. 6.21).

a.

b.

c.

M d.

'f~ .\

_{,_ e.

c .. _'-- .. .:.:::_· __ .:::-1

a - tron, b,c - masute, d - taburet, e - pat

Fig. 6.21. Mobilier egiptean

-----------------------------------------~

Marfuri metalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica ~i lemn

b.

a.

_-_

0 0
I
... ~
~ '-- ~E
~ .<
~ ~
I o 0
_____, I ,.AI
,j' 11" e.

a - masuta ovala, b, c - scaune, d - masa rotunda, e - duJap, f- comoda

Fig. 6.41. Mobilier stil Biedermeier

~-----------------------------------------

Marfuri din lemn

animala (lebede, grifoni, pasari). Omamentele aplicate din alama se realizeaza din tabla prin ambutisare.

Stilul Biedermeier a influentat mobilierul din Anglia, Austria, Danemarca, tarile baltice, Ungaria, Tarile Romsne si Rusia.

i. Stilurile eclectice (sec. al XIX-lea)

Dupa 1815,stilul neoclasic este indepartat de pe linia modei de catre stilurile eclectice, care marcheaza astfel revenirea la stilurile anterioare (rococo, baroc, renascentist, gotic). .

Stilul Restauration (1815-1830). In aceasta perioada persista stilul Empire, dar eli forme mai supIe, revenindu-se la linia curba, Mobilierul i~i pierde rigiditatea si simetria, devenind mai confortabil. Scaunele si fotoliile au din nou picioarele, spatarele ~i bratele curb ate (fig. 6.42). In locul omamentatiei eu apliee din bronz si alama se prefera incrustatiile, pictarea lemnului in alb si aplicatiile de portelan, Ca motive decorative se folosesc palmete, rozete, flori, stele, lebede, care triumfale, cai de mare, perle, pangliei, de inspiratie antica ca ~i alte elemente mostenite de la stilurile anterioare.

Fig. 6.42. Masa ~i fotolii sti1 Restauration

Fotoliile "in gondola" sunt la moda: ele au pieioarele areuite in forma de sabie, spatarul rotunjit si bratele rasucite in voluta sau sub forma de gat de lebada pana 'in partea din fata a planului de sedere, Apare tipul de fotoliu numit "voltaire", cu planul de sedere scund, spatar inalt si cambrat ~i bratele in forma de gat de lebada. Canapelele sunt foarte joase, centura servind uneori drept soc1u. Caracteristica este eanapeaua denumita "recamier" eu bratele inegale legate printr-un spatar inclinat, Comodele au numeroase sertare si se sprijina pe picioare seurte. Alaturi de patul "in gondola" apar primele paturi din fier pietat si aurit.

------------------------------------------14271

Marfuri metalo-chimice, Marfuri din sticla, ceramica ~i lemn

Stilul Ludovic Filip (1830-1848) se caracterizeaza prin mobile masive ~i greoaie, dar confortabile (fig. 6.43). Sunt copiate toate genurile stilistice din secolele precedente, ca ~i vechile motive omamentale. Mobilierul mult simplificat incepe sa fie produs pe cale industriala. Se dezvolta mobilierul de mare serie lipsit de ornamentatie.

a - dulap, b - canapea, c - mas a de scris, d - fotoliu, e, g - scaune, f - masuta

Fig. 6.43. Mobilier stil Ludovic Filip

~r----------------------------------------

-

Marfuri din lemn

In aceasta perioada se manifesta ~i curentul neogotic: spatarele seaunelor si usile dulapurilor sunt decorate eu motive medievale, rozete si

ogive etc. '"

Canapelele capitonate se fae din ee in ce mai joase, se fabrica fotolii gondola si fotolii in forma de cos, avand spatarul si bratele unite. Apare masa de sufragerie cu blaturi rabatabile sau culisante, eu picioarele arcuite ~i asezate pe rotite care faciliteaza deplasarea mobilei.

Stilul Napoleon al III-lea (1852-1870). Se caracterizeaza printr-o impletire eclectics a stilurilor precedente, dominata insa de eleganta stilului rococo. Se folosesc lemnul inchis la euloare sau lacuit in negru, incrustatiile ~i marchetaria cu sidef, baga, metal, email ~i lemn de specii exotice, pictura aurita, panourile de portelan, bronzurile bogate pe fond de abanos sau palisandru. Motivele decorative cele mai frecvent folosite sunt cele apartinand stilului Ludovic al XV -lea.

Stilul eclectic se raspandeste in majoritatea tarilor europene unde au denumiri specifice (de exemplu, in Anglia se numeste stil victorian).

j. Stilurile rustice

Stilurile artistice create si dezvoltate 1a curtile regale nu au fost accesibile marii mase a populatiei care si-a rezolvat problemele de confort cu piese de mobilier mai simple, mai putin omamentate, la care accentul se punea pe rolul functional si mai putin pe eel estetie.

Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si, mai mult chiar, fiecarei zone sau regiuni geografice eu elemente de interferenta ~i eu influente greu de descifrat si departajat. Formele constructive si modul de omamentare sunt simple ~i speeifice regiunii respective, nefiind agreate ~i acceptate in alte regiuni.

k. Stilul contemporan

Mobilierul contemporan se proiecteaza pe baza unor rnetode care tind din ce in ce rnai mult sa devina stiintifice. Se fabrica pe cale industrial a tinand seama de cerintele practic-utilitare, economice si estetice.

Mobila din elemente tipizate (moduli standard) se produce in serii mari in conditiile mecanizarii ;;i automatizarii proceselor de fabricatie, Se folosesc materiale noi: mase plastice, tesaturi de poliester, placi aglomerate din fibre de lemn, otel cromat, aluminiu etc.

Formele obiectelor sunt concepute in stricta concordanta eu structura lor, elementele portante fiind elar detasate de eele de sustinere, Forma nu

--------------------~---------------------~

Marfuri metalo-chimice, Marfuri din sticla, ceramica ~i lemn

mai este imprumutata din natura sau din stilurile traditionale, Ea nu mai este nici simbolica, nici ornamentala, ci exprirnata prin accentuarea unor. ca'lita!i structurale sau plastice, osciland intre 0 expresie geometrica si una organica,

Mobila, proiectata in forme noi care sa se integreze realitatilor sociale contemporane, respecta exigentele economiei si tehnicii modeme, oferind un maximum de avantaje pentru un pre! minim.

~~---------------------------------------

Editura ASE Bucuresti 2004

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURE$Tl FACUL TATEA COMERT

,

Conf. univ. dr. Doru Alexandru Plesea

MARFuRi METALO-CHIMICE .URI DIN mcLA, CERAMICA ,I LEIN

Marfuri metalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica si lemn

Mobila egipteana a influentat puternic dezvoltarea mobilierului antichitatii greco-romane si a constituit, la inceputul secolului a1 XIX-lea, una din principalele surse de inspiratie ale stilului Empire.

b. Stilul antic asirian

Mobilierul asirian (fig. 6.22) era ornamentat cu capete de lei, rauri ~i berbeci. Mesele, tronurile si paturile erau exeeutate din metal si lemn. Scaunele din perioada timpurie erau lipsite de spatare, iar picioarele se terminau cu labe de leu si copite de tauri din aur, argint sau bronz. Pemele erau somptuos tapitate,

Fig. 6.22. Mobilier asirian

Figurile reprezentate pe mobilierul asirian erau mult mai grosolane si rigide decat cele reprezentate pe mobilierul egiptean. In general, mobilierul asirian era mult mai masiv dedit eel egiptean.

Un motiv ornamental deseori utilizat la tronuri si scaune este reprezentarea conventionala a copacului sfintit Asshur (Jupiter in varianta asiriana); de asemenea, poate fi intalnit destul de des conul de pin, un alt motiv sacru, care este utilizat la decorarea elementelor sau joaca rolul de picior ornamental.

~r------------------------------------------

Marfuri din lemn

c. Stilul antic grec

In perioada Greciei antice, mobilieriil a evoIuat de la forme arhaice mai rigide la forme modelate mai suplu, dupa modelul eorpului omenesc. Prineipalele piese de mobilier erau:

• Iazile eu rol de pastrare (fig. 6.23 a),

• scaunele si jilturile (fig. 6.23 b,c,d),

• taburetele simple sau pliante (fig. 6.23 e,i),

• paturile cu functiuni multiple (fig. 6.23 f,g),

• mesele (fig. 6.23 h).

a.

b.

~~

f.

1.

j.

c.

d.

e:

g.

m.

k.

1.

'''Ui1.r:iUil

n.

Fig. 6.23. Mobilier antic grec

La fabriearea mobilei se folosea lemnul de paltin, cedru, maslin, palmier, nue. In general, lemnul utilizat Ia fabricarea mobilei era colorat, dominante fiind culorile: albastru, galben, rosu, roz si brun desehis.

Ornamentele in relief sunt dominante, dar se utilizau si cele obtinute prin pietare. Motivele vegetale, animale si corpul uman erau utilizate eu predilectie. Frunza de aeant (fig. 6.23 j), de laur, precum si erengile eu frunze de maslin au eonstituit baza ornarnentelor vegetale, realizandu-se 0 reproducere fidela sau stilizata (fig. 6.23 k) ~~ simplificata sub forma palmetelor (fig. 6.23 1). Un a1t motiv prezent in ornamentatia mobilierului

-----------------------------------------10[0

greceso il reprezinta mare a al carei freamat a fost simbolizat prin meandre (fig. 6.23 m) sau forme stilizate ale valurilor (fig. 6.23 n).

Marfuri metaio-chimice, Marfuri din sticla, ceramica si lemn

d Stilul antic roman

Mobilierul roman a fost folosit ca sursa de inspiratie incepand din Renastere ~i pana in secolul al XIX-lea. Principalele piese caracteristice mobilierului roman sunt:

• taburetul (fig. 6.24 f,h) eu patru picioare si scaunul pliant, preluate de la greer,

• jilturile din bronz sau marmura (fig. 6.24 e), avand elemente de sustinere sub forma de animale fantastice,

• paturile pentru citit, sedere sau servire a mesei (fig. 6.24 c, i, k), dotate cu forme corespunzatoare acestor functii, erau turnate din bronz, unele avand capataiul mobil.

• mesele (fig. 6.24 a,b,d), care sunt la romani piese principale ale interiorului, lara a mai avea un caracter mobil. Executate din lemn, marmura sau bronz, in forme variate (dreptunghiulare, rotunde sau trapezoidale), acestea erau sustinute de capre sau de unul, trei sau patru pieioare in forma de animale, sfincsi, himere, satiri, realizate intr-o factura realista.

Ornamentele de pe mobilierul roman sunt preluate de la greci, dezvoltate si imbogatite dupa gustul celor care-l utilizau si adaptate tehnicilor folosite de mesterii executanti. Frunza de acant este preluata ~i transformata, ajungandu-se la un ornament cornplet diferit, specific romanilor (fig. 6.24 j). Elementele strunjite, utilizate ca picioare pentru paturi, taburete, scaune, sunt dominante. De asemenea, sculpturile rondebosse (fig. 6.24 g), care reprezinta animale sau corpul uman, domina in constructia meselor, jilturilor, impunand prin perfectiunea executiei si dimensiuni. Pentru prima data apare piciorul de caprioara in constructia meselor (fig. 6.24 b), forma care va constitui elementul dominant al barocului. In decorarea mobilierului roman sunt prezente si ornamente vegetale sub forma de ghirlande, Iujeri, rozete, corn uri ale abundentei.

e. Stilul gotie (sec. XIII ~ XIV)

Mobilierul in stil gotic are un aspect auster. Decorul este sculptat in relief plat. Elementele de rezistenta ale mobilelor formeaza un sistem de cadre rigide, in campurile carora se monteaza tab Iii usoare, omamentate in relief plat sau in ajur.

~-----------------------------------------

\

I I

I I

Marfuri rnetalo-chimice. Marfuri din sticla, ceramica ~i lemn

Motivele decorative caracteristice mobilierului gotic sunt, pe langa cele arhitecturale (arce frante, profiluri, colonete, grupaje de strapungeri), cele vegetale (frunzisuri, fiori) si cele figurative (himere, capete omenesti, dragoni). Ornamentatia in fier forjat ca: platbande, broaste eu paftale, zavoare grele (la usi si cufere) se practica alaturi de celelalte tehnici decorative (fig. 6.25). In ornamentarea bogata a mobilierului spaniol si a celui venetian se pot distinge ~i unele influente orientale.

Prineipalele piese de mobilier folosite erau:

• scaunele si taburete1e eu spatar (fig. 6.26 a,b),

• mesele prevazute adesea cu un corp sertar (fig. 6.26 c),

• paturile asezate pe estrade si cu baldachin (drept sau boltit),

• bufetul prevazut cu doua usi ~i doua sertare,

• lazile (fig. 6.26 e) si dulapurile (fig. 6.26 d), formate din doua lazi suprapuse, unele avand chiar doua corpuri distincte.

a.

Fig. 6.25. Detalii ornamentale specifice stilului gotic

c.

e.

d.

~r----------------------------------------

Fig. 6.26. Mobilier in stil gotie

Marfuri din Iemn

f Stilul Renasterii (sec. XV-XVI)

Mobilele Renasterii italiene dev{rt piese independente, sistemul constructiv cu rame si tablii ia forme arhitecturale in care se evita scheletul aparent, caracteristie mobilierului gotic. Mobilierul reproduce compartirnentarile fatadelor eu soclu, cu zidul decorat cu pilastri si cornise specifice arhitecturii Renasterii. Studiul atent al proportiilor si al annoniei, cautarea legilor echilibrului, alegand ea dominants linia orizontala, sunt preocupari comune in arhitectura si in arta mobilierului.

Secolul al XVI-lea inseamna triumful sculpturii in mobilier, sculptura realizata cu un relief din ce in ce mai putemic. Sunt utilizate motivele decorative inspirate din antichitatea greco-romana (medalioane, vrejuri ale unor plante, lire, dragoni, himere, grifoni, cariatide), alaturi de alte elemente decorative preluate din sculptura monumental a (coloane, arcaturi, pilastri, arabescuri, volute etc.). Decorul plastic se dezvolta in mod excesiv ascunzand struetura si functiunea mobilei, ale carei suprafete sunt tot mai abundent incarcate eu ornamente sculptate reprezentand scene alegorice si mitologice. Evolutia spre efecte plastice si supraincarcarea decorativa anunta stilul baroc.

Principalele piese de mobilier erau:

• bufetul (fig. 6.27 a) cu rol de pastrare a veselei,

• dulapul (fig. 6.27 b) care inlocuieste treptat lada (fig. 6.27c) eu destinatia de mobila pentru depozitare,

• masa (fig. 6.27 d) avand blatul de forma dreptunghiulara sau rotunda cu 4, 6 sau 8 picioare,

• cabinetul, 0 creatie a Renasterii italiene, care a evoluat de la 0 simpla caseta cu sertare inchisa cu 0 usa la 0 piesa de mobilier eu doua corpuri,

• taburetele, scaunele cu spatar, fotoliile (fig. 6.27 e) si

• paturile asezate pe estrade si aeoperite eu baldachin (fig. 6.27 f).

Mobilierul Renasterii franceze (fig. 6.28) imbina structurile traditionale gotice eu ornamentatia bogata a rno bilierului Renasterii italiene, Principalele piese de mobilier pastreaza inca forme articulate: frontoanele incununeaza bufetele, tabliile cuferelor sunt decorate cu busturi in rnedalioane, paturile sunt acoperite cu baldachin, unele scaune cu montanti in forma de eolonete. Motivele decorative principale (coloane, capiteluri, nise, cariatide, motive florale si arabescuri) sunt preluate din Italia. In seeolul al XVI-lea arcul frant se imbina eu vrejurile vegetale specifice Renasterii. Se poate remarca spre sfarsitul perioadei renascentiste prezenta unei ornamentatii cu motive florale stilizate, care sunt la randul lor inlocuite

--------------------------------------------~