Cap. 3.

4 Asamblările prin filet

DefiniŃie:
Asamblările prin filet reprezintă îmbinarea a două sau mai multe piese,
utilizând organe de asamblare de tip şurub-piuliŃă.
Asamblările filetate sunt cele mai utilizate asamblări demontabile ăn
industria construcŃiilor de maşini, deoarece au avantajul de a permite realizarea
de ansambluri compacte, în forme variate care pot fi montate şi demontate uşor,
pot transmite forŃe mari şi prezintă siguranŃă în funcŃionare.
Asamblările cu filet fac parte din categoria snsamblurilor prin interfaŃă.
Elementele care compun o asamblare filetată de fixare sunt:
- piesele care urmează a fi strânse;
- elementele de legătură (şurub, piuliŃă, prezon);
- accesorii de montaj (şaibe sau rondele de siguranŃă).

SiguranŃa în exploatare a asamblărilor cu şurub, prezon şi piuliŃă
Pentru ca o îmbinare cu şuruburi, prezoane şi piuliŃe să asigure siguranŃa
pe tot timpul exploatării este absolut necesar ca:
piuliŃele să fie strânse până la refuz şi în mod uniform (cu aceeaşi formă de
strângere);
- piuliŃele să fie asigurate cu contrapiuliŃe, şaibe de siguranŃă, cuie
spintecate etc. Asigurarea împotriva autodesfacerii se referă, în special, la
piuliŃele ce lucrează în regim de trepidaŃii (fixarea inelului de fundaŃie la
coloane);
- porŃiunea filetată a şuruburilor sau prezoanelor trebuie să iasă deasupra
piuliŃei cu cel puŃin trei paşi;
- şuruburile sau prezoanele după fixare în corpul piesei trebuie să fie
perpendiculare pe planul îmbinării;
- piuliŃele şi şuruburile trebuie să fie în contact direct cu suprafeŃele
pieselor îmbinate;
- înlocuirea şuruburilor, prezoanelor şi a piuliŃelor a căror filet este uzat;
- este interzisă forŃarea piuliŃei în şurub sau prezon.
Elementul caracteristic al pieselor filetate este filetul.
Elementele caracteristice asamblării filetate sunt:
p - pasul filetului (distanŃa în plan median dintre două puncte omoloage de pe
două flancuri paralele consecutive);
α - unghiul profilului;
β - unghiul de înclinare a spirei;
H, h - înălŃimea filetului;
D, d - diametrul minimal (maxim);
D1, d1 - diametrul minim (intreior);
D2, d2 - diametrul mediu.
Interschimbabilitatea este asigurată prin standardizarea dimensiunilor d,
d1, d2 şi α pentru şuruburile (piuliŃele) de acelaşi fel.
 Clasificarea şuruburilor (şi a filetelor) se poate face în funcŃie de
următoarele criterii:
1) După rolul funcŃional:
a) şuruburi de strângere
- şuruburi de fixare;
- şuruburi de închidere entanşă (dopuri filetate).
b) şuruburi de reglaj (fixează poziŃia relativă sau strângerea ulterioară în
scopul eliminării jocurilor după uzură; de exemplu: şurub de reglaj a
jocului dintre fus şi cuzineŃi la lagărele de alunecare);
c) şuruburi de transmitere a mişcării (transformă mişcarea de rotaŃie în
mişcare de translatie; de exemplu: şurubul de menghină, şurubul
conducător de la strunguri, şurubul de la prese, şurubul de la cricuri etc.);
d) şurubul pentru măsurare (de exemplu: şurubul micrometrului).
2) După forma ăn secŃiune a profilului:
a) trinughiulară;
b) pătrată;
c) fierăstrău;
d) trapezoidală;
e) rotundă.
3) După sensul de înfăşurare a spirei:
- spre dreapta;
- spre stânga.
4) După numărul de începuturi:
- cu un singur început;
- cu două sau mai multe începuturi.
5) După fineŃea pasului:
- cu pas mare;
- cu pas normal;
- cu pas mic.
6) După sistemul de măsurare:
- metric (măsurate în milimetri);
- în inch (în Ńoli; 1 Ńol = 25,4 mm).
7) După forma piesei:
- cilindrice (cele mai răspândite);
- conice (asigură o bună etanşare).
8) După poziŃia pe piesă:
- exterioare;
- interioare.
9) După forma corpului:
- corp hexagonal;
- corp pătrat;
- cu cap înecat;
- cu hexagon interior;
 - cu cap rotund şi nascu cap semiînecat crestat.
10) După forma tijei:
- şurub cu diametrul tijei egal cu diametrul interior al filetului;
- şurub cu diametrul tijei mai mare decât diametrul exterior al filetului –
pentru a putea fixate într-o gaură alezată fără joc;
- şurub cu diametrul tijei mai mic ca diametrul exterior al filetului;
- şurub cu gât de ghidare.
11) După forma vârfului:
- plat;
- bombat;
- cu cap;
- cu cap bombat;
- cu cap interior;
- conic;
- cu cap şi vârf conic.
PiuliŃele şi şaibele se clasifică în special după forma constructivă:
- hexagonală;
- pătrată;
- fluture;
- crenelată;
- cu guler;
- cilindrică striată.
Asamblările filetate pot fi:
- cu şurub şi piuliŃă – a)
- cu şurub fără piuliŃă – b)
- cu prezon şi piuliŃă – c)
Clasificarea şaibelor se face în funcŃie de scopul tehnologic urmărit:
a) de a menŃine forŃele de frecare din filet:
- şaibe Grower;
- şaibe elastice.
b) de a împiedica autodesfacerea:
- şaibe de siguranŃă.
c) de a micşora presiunea din zona de contact a capului şurubului cu piesa
asamblată, prin mărirea suprafeŃei de contact:
- şaibe plate.
Materialele folosite în construcŃia şusuburilor şi piuliŃelor sunt
standardizate şi li se cere o limită de curgere cât mai ridicată, care să permită
realizarea unei tensiuni mari la montaj, dar şi o capacitate bună de deformare la
rece.
Şuruburile destinate întrebuinŃărilor curente se execută din OL37, OL42,
OL50, OLC35, OLC45. Şuruburile puternic solicitate şi suruburile supuse la
eforturi variabile se execută din oŃeluri aliate: 41VmoCr17, 10NiCr180, dar vor
fi mai sensibile la oboseală şi la concentrarea eforturilor unitare.
 PiuliŃele se execută dintr-un oŃel special pentru piuliŃe, denumit oŃel
fosforos laminat la cald (OLP20), sau din oŃel carbon obişnuit OL37, OL50,
OL60 sau oŃel carbon de calitate OLC45.

Asigurarea piuliŃelor împotriva autodesfacerii

Asamblările cu şuruburi, care preiau sarcini variabile cu şoc sau care sunt
supuse la vibraŃii, sunt predispuse la autodesfacere, punând în pericol ansamblul
respectiv.
În continuare sunt prezentate soluŃii pentru asigurarea asamblărilor filetate
împotriva autodeşurubării.
Mijlşoacele folosite pentru asigurarea contra slăbirii piuliŃei se bazează pe
următoarele principii:
a) crearea unei forŃe de frecare suplimentară prin presiune radială sau axială
pentru strângerea suplimentară a filetului:
- cu ajutorul contra piuliŃelor;
- cu şaibe Grower;
-cu piuliŃe şi şuruburi cu inserŃii elastice;
- piuliŃa şi şurubul cu dinŃi (angrenează pe suprafeŃele de contact ale
pieselor);
b) fixarea piuliŃei in raport cu şurubul, cu ajutorul unor elemente de asigurare
speciale:
- cuie spintecate;
- sârmă răsucită;
- şaibe de siguranŃă cu nas;
- şaibe cu margine răsfrântă;
- cheie de fixare.
c) crearea de îmbinări fixe locale;
- prin sudare;
- prin deformare plastică;
- prin lipire cu adezivi (se utilizează un lichid plastic special care se
solidifică între spirele asamblării).
Pe lângă avantajele evidente şi amintite, asamblările cu filet prezintă şi un
dezavantaj important, şi anume: găurile de trecere a şuruburilor introduc
puternici concentratori de tensiune, mărind pericolul ruperii asamblării.
 Instruire practică

Pentru realizarea unei asamblări filetate este necesar să se aplice un cuplu

asupra unuia dintre două elemente prevăzute cu filet. Buna funcŃionare a
asamblărilor filetate este asigurată şi de o strângere corectă.
Sculele folosite la montarea şi demontarea asamblărilor filetate sunt:
- chei fixe - utilizată la montarea şuruburilor, a piuliŃelor, cu partea de
prindere poligonală (hexagon sau pătrat), sau rotundă (cu caneluri, cu
găuri); deschinerea cheii are o dimensiune precisă, marcată pe corpul
cheii;
- chei tubulare;
- chei reglabile - utilizate la montarea şi demontarea şuruburilor şi piuliŃelor
cu partea de prinderre poligonală; deschiderea cheii se poate regla după
necesităŃi;
- chei dinamometrice - chei limitatoare a momentului de strângere;
- şurubelniŃe - destinate montării şi demontării şuruburilor cu crestătură;
- şurubelniŃe cu decuplare automată - asemănătoare cheilor limitatoare şi
utilizate pentru şuruburi cu cap crestat.

Tehnologia de asamblare a îmbinărilor filetate

ActivităŃile prin care se realizează o operaŃie de montaj a îmbinărilor

filetate sutn următoarele:
1. se efectuează un control amănunŃit a pieselor care se asamblează şi a
organelor de asamblare; este necesar să se folosească elemente filetate
fără defecte pentru obŃinerea unei asamblări corecte;
2. se orientează şi se centrează piesele ce urmează a fi asamblate, astfel încât
să ocupe poziŃia reciprocă corectă;
3. se poziŃionează elementele de legătură, introducându-se pe rând toate
şuruburile care se vor înşuruba cu mâna în găurile filetate sau se vor
prinde uşor piuliŃele;
4. se strâng definitiv asamblările prin strângerea şuruburilor şi a piuliŃelor; în
cazul unei asamblări cu mai multe şuruburi, acestea sunt strânse într-o
anumită ordine şi în mai multe etape; strângerea se va face în cruce şi
progresiv.
Montarea şi demontarea prezoanelor constituie o operaŃie diferită datorită
absenŃei capului de strângere la prezon.
Pentru ObŃinerea unei bune asamblări cu prezoane, trebuie acordată o
atenŃie deosebită operaŃiilor de găurire şi filetare a găurilor, astfel încât să se
asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului şi suprafaŃa piesei în care el
este prins. Verificarea poziŃiei corecte a prezonului se poate face utilizând
echerul.
 Pentru fixarea prezoanelor se folosesc diferite metode, dintre care cea mai
simplă este cu ajutorul a două piuliŃe, rotind cu cheia piuliŃa superioară, care
serveşte drept contrapiuliŃă.
O altă metodă constă în folosirea unei piuliŃe hexagonale înalte care se
înşurubează liber pe capătul prezonului şi se blochează cu un şurub de fixare.
Pentru înşurubarea rapidă a prezoanelor se folosesc chei speciale.
Controlul calităŃii asamblărilor filetate se face prin:
- controlul momentului de strângere - prin folosirea cheilor cu moment
prestabilit sau a cheilor dinamometrice cu indicarea continuă a
momentului de strângere;
- controlul unghiului de strângere a piuliŃelor - folosind dispozitive cu
raportor;
- controlul alungirii tijei şurubului sau a prezonului - prin folosirea unor
dispozitive cu comparator.
TEHNOLOGII DE REALIZARE A OPERATIILOR DE LACATUSERIE

FILETAREA MANUALA

profesor ANTOŞICĂ Florina

Colegiul Tehnic Petru Maior, Bucureşti

1
 Cuprins

Definitii: filetare, filet, asamblari filetate.

Elementele geometrice ale filetului.

Clasificarea filetelor.

Scule şi dispozitive folosite la executarea filetelor.

Tehnologia filetării manuale.

Controlul filetelor.

NTSM si PSI.

Test de verificarea cunostintelor

2
 Definitii

Filetarea manuală este operaŃia tehnologică de
executare a unui filet cu ajutorul unei scule de filetat
(filieră sau tarod).

Filetul este un canal elicoidal pe o suprafaŃa de

revoluŃie cilindricei sau conică, la exterior, în cazul
şurubului, sau la interior, în cazul piuliŃei.

Asamblarile filetate sunt imbinari demontabile

formate dintr-o piesa cu filet exterior (surub) si o piesa
cu alezaj filetat (piulita).

3
Elementele geometrice ale filetului

profilul - este forma geometrica a filetului într-o secŃiune axială a piesei;

pasul p - distanŃa dintre două puncte consecutive ale aceleaşi spire
măsurată pe o paralelă la axa şurubului;

unghiul filetului - cuprins între flancurile consecutive ale filetului

masurat in planul axial al filetului. 4

diametrul exterior, d la şurub şi D la piuliŃă
distanŃa, între vârfurile filetului la şurub sau intre fundurile filetului la
piuliŃă, măsurată perpendicular pe axa filetului;

diametrul mediu, d2 la şurub şi D2 la piuliŃa

distanŃa dintre mijloacele flancurilor filetului măsurată perpendicular
pe axa filetului;

diametrul interior, d, la şurub şi D, la piuliŃă

distanŃa între fundurile
filetului la şurub sau între vârfurile
filetului la piuliŃă măsurată perpen-
dicular pe axa filetului;

inaltimea filetului surubului h1 si al piulitei H1 –

distanta masurata perpendicular pe axa asamblarii intre varful si
fundul filetului surubului, respectiv, piulitei

5
 Clasificarea filetelor
1. După rolul funcŃional, filetele pot fi:

de fixare (strângere) - pentru asamblări demontabile sau fixe;

de strângere-etanşare - pentru asamblarea Ńevilor şi filete conice;

de mişcare - pentru transformarea mişcării de rotaŃie în mişcare de
translaŃie (menghine, cricuri, şuruburi conducătoare etc.);

de măsurare - pentru micrometre;

cu destinaŃie specială - filete rotunde.

2. După forma profilului (fig. 2) se cunosc tipurile de filete;

triunghiular, utilizat cel mai frecvent;

pătrat, utilizat la şuruburile conducătoare de la maşinile unelte;

trapezoidal - la micrometre sau la fixarea rulmenŃilor pe arbori;

ferăstrău - la eforturi mari (laminoare, instalaŃii de ridicat etc.);

rotund - la sarcini mari, în condiŃii grele, praf, noroi (cuplele
vagoanelor, armături pentru incendiu, armături hidraulice etc.).

6
3. După forma piesei, pot fi:
 cilindrice - cele mai răspândite;
 conice - asigură o bună etanşare, fiind lipsite de joc la vârf.
4. După fineŃea pasului:
 cu pas mare;
 cu pas normal;
cu pas fin.
5. După poziŃia pe piesă:
 exterioare:
 interioare
6. După sistemul de măsurare:
 metric;
 în inch (în Ńoli). fig.2
7. După sensul de înfăşurare (fig. 3):
filete pe dreapta;
 filete pe stânga
8. După numărul de începuturi, sunt filete:
 cu un început;
 cu două sau mai multe începuturi
fig.3
7
 Scule şi dispozitive folosite la
executarea filetelor
Principalele scule utilizate la filetare sunt:
tarozii si filierele.
1. Tarozii sunt scule aşchietoare utilizate la filetarea interioară, care se
fixeaza in dispozitive numite porttarozi.

Din punct de vedere constructiv, tarodul este compus din: partea de atac sau
aşchietoare, de forma conică; partea de calibrare, care netezeşte filetul; coada;
antrenorul, sub forma unui cap pătrat, utilizat la prinderea tarodului în porttarod
şi canalele, care au rolul de evacuare a aşchiilor metalice şi de formare a
muchiilor aşchietoare. 8



2. Filierele sunt scule aşchietoare utilizate la filetarea exterioară,
care se fixează în timpul filetării în portfiliere (fig. 4).

în funcŃie de forma lor, filierele pot fi; rotunde (au forma unui inel
întreg sau spintecat prevăzut cu un filet interior cu elemente
tăietoare şi canale pentru evacuarea aşchiilor), pătrate, hexagonale,
prismatice (sub formă de bacuri de filetat montate într-o portfilieră
specială numită clupă).

9
 Tehnologia filetării manuale
1. Filetarea exterioara (pentru arbori) – se executa cu filierele.

OperaŃia de filetare exterioara (fig. 5) are următoarele etape:

fixarea tijei (piesei de filetat) în menghină şi ungerea abundentă
cu ulei;

fixarea filierei în portfilieră;

aşezarea filierei pe capătul tijei şi centrarea ei;

rotirea şi apăsarea uniformă a filierei în
sensul acelor de ceasornic, pentru
filetul pe dreapta şi în sens invers
pentru filetul pe stânga.
După câteva rotaŃii
complete, se întrerupe apăsarea axială şi
se roteşte filiera în sens invers cu
jumătate de rotaŃie, în scopul de a sfărâma
aşchiile desprinse în cursa activă
şi a le face sa cadă prin canalele de evacuare ale filierei. Se are în
vedere păstrarea coaxialităŃii.

ştergerea tijei, cu o cârpă sau cu bumbac, de ulei şi de aşchii.
Filetarea se execută complet dintr-o singură trecere;
10
2. Filetarea interioară (pentru alezaje)
 Se utilizează seturi de trei tarozi (tarod de degroşare, mediu şi de
finisare), pentru executarea filetului metric normai şi a filetului în Ńoli, sau
doi tarozi (tarod de degroşare şi de finisare), pentru executarea filetului
metric fin şi a filetului pentru Ńevi.
 Inainte de operaŃia de filetare este necesar să se teşească muchia găurii şi
să se verifice diametrul acesteia. Diametrul găurii pentru filet va fi mai mic
cu 1-1,5 mm decât diametrul exterior al filetului, pentru a nu se produce
griparea sau chiar ruperea tarodului.
OperaŃia de filetare interioară (fig. 6) are următoarele etape:
 fixarea piesei de filetat în menghina şi ungerea cu lubrifiant;
 fixarea tarodului în porttarod;
 introducerea tarodului în gaura
de filetat, în aşa fel încât axa lui să
corespunda cu axa găurii;
 cu ajutorul manivelei se roteste tarodul in
sensul de aschiere si se apasa usor numai
la primele spire;dupa 1-2 rotatii se executa
½ rotatie in sens invers, pentru sfaramarea
aschilor metalice.

Filetul se va executa cu toata seria de tarozi pentru

a se evita ruperea acestora si obtinerea unei calitati
necorespunzatoare a flancurilor filetului.
11

Filetarea interioara si exterioara a tevilor
Se execută cu o clupă specială cu patru fălci care pot fi schimbate
în funcŃie de diametrul Ńevii.
OperaŃia de filetare consta din:
- fixarea Ńevii şi ungerea capătului care trebuie filetat;
- aşezarea clupei pe capătul Ńevii pe o lungime de 2-3 spire şi
apropierea fălcilor între ele până ia o distanŃă stabilită;
- rotirea clupei în jurul Ńevii până se înfiletează lungimea necesară.

Răcirea şi ungerea în timpul filetării sunt necesare pentru a se

obŃine un filet neted şi curat. Se utilizează:
- emulsie, ulei de in, ulei mineral, seu topit (pentru oŃel);
- petrol lampant şi seu (pentru fonta);
- ulei de in fiert (pentru oŃel şi alamă);
- terebentină (pentru cupru).

12
 Controlul filetelor
La controlul filetelor se urmăreşte:
1. respectarea dimensiunilor geometrice principale ale
filetuiui (diametrul mediu, pasul, unghiul flancurilor)
2. calitatea suprafeŃelor prelucrate.

Controlul se efectuează prin doua metode:

A. metoda complexă de control, care se aplică la piesele
executate în serie şi care stabileşte dacă piesele filetate
sunt sau nu corespunzătoare. Se realizează cu calibre care
au doua părŃi: partea trece (T) şi partea nu trece (NT), şi
anume:

calibre tampon filetate, pentru verificarea alezajeior filetate(fig.7)

calibre inel filetate, pentru verificarea arborilor filetaŃi(fig.8);

13
 Fig.8 Calibru inel pentru filete exterioare

Fig.7 Calibre-tampon pentru filete interioare

Calibrele partea „trece" trebuie să se înşurubeze în piuliŃa sau

pe şurubul care se verifică, dar partea „nu trece" nu trebuie
să se înşurubeze decât pe maximum 1-2 spire.

14

B. metoda diferenŃială, care se aplica la
verificarea pieselor filetate de precizie
ridicata, a calibrelor tampon şi a tarozilor.
Se măsoară diametrul mediu, pasul şi
unghiul flancurilor şi se compară cu cele
din documentaŃia tehnica a piesei.
Se utilizează:

micrometrul pentru filete;

şabloanele de filetat;

microscopul de atelier sau universal;

metoda celor trei sârme.

15

Controlul simplu de identificare a filetelor exterioare sau interioare
se face cu ajutorul şabloanelor şi a lerelor.

Şabloanele pot fi: cu crestături si diviziuni

pentru controlul poziŃiei cuŃitelor la
prelucrarea filetelor şi controlul pasului
(fig.9.a) pentru controlul filetelor triunghiular
şi pătrat (fig.9.b), pentru controlul
filetului trapezoidal (fig.9. c).
Fig.9
Lera, care constituie o garnitură de mai
multe şabloane, serveşte la controlul
respectiv determinarea pasului filetului
sau a numărului de paşi pe inch prin
suprapunerea lerei pe filet (fig.10).

Fig.10
16

Micrometrul special pentru filete (fig.11)
Se utilizează pentru controlul diametrului
mediu,interior si exterior ale filetelor
exterioare de precizie înaltă.
Acesta este alcătuit din:
1- potcoava;
2- nicovala;
3- tija şurubului micrometric;
4- braŃ;
5- tambur.
Este prevăzut cu adaosurile 6, 7, 8, 9, 10, care
după caz se introduc în alezajele din nicovală si tija fig.11
şurubului micrometric.
Reglarea periodică a micrometrului se face cu cheia 11.
Micrometrele utilizate pot fi: cu citire pe tambur sau cu citire electronică.
 Controlul diametrului mediu al filetului se realizează şi prin metoda
celor trei sârme, în golurile filetuli se introduc trei sârme de control
cu acelaşi diametru, se controlează cota M peste sârme cu ajutorul
aceste cote se calculează diametrul mediu necunoscut.

Microscopul pentru controlul filetelor asigură o precizie ridicată
pentru controlul celor trei elemente principale ale filetului. 17
 NTSM si PSI

In timpul executarii operatiilor de filetare se vor
respecta normele de tehnica securitatii muncii
specifice locului de munca (atelier, sectie, etc)

In timpul filetarii piesele si sculele trebuie sa fie
corect fixate in dispozitivele de prindere.

Sculele se vor verifica inainte de inceperea
muncii.

Indepartarea aschiilor ramase in urma filetarii nu
se vor face cu mana libera ci cu o maturica sau
o pensula.

18
 Test de verificarea cunostintelor

Indică varianta corectă:

1.1. Care sunt elementele principale ale filetuiui:

a) diametrul exterior d, pasul p, unghiul flancurilor α;
b) diametrul interior d,, pasul p, unghiul flancurilor α;
c) diametrul mediu d2, pasul p, unghiul flancurilor α.

1 punct

1.2. Tarozii sunt scule aşchietoare folosite la:

a) filetarea exterioară;
b) filetarea interioară;
c) filetarea exterioară şi interioară.

1 punct

1.3. Gaura pentru filet trebuie să aibă un diametru:

a) mai mic decât diametrul exterior al filetului cu pana la 1,5 mm;
b) mai mic decât diametrul exterior al filetului cu până la 0,5 mm;
c) mai mic decât diametrul exterior al filetului cu până la 2,5 mm.

1 punct
19

2.Stabileşte corespondenŃa dintre elementele celor două coloane:
a) filet de strângere-etanşare a) şuruburi conducătoare
b) filet de măsurare b) cricuri
c) filet de mişcare c) Ńevi
d) filet pătrat d) micrometre
1 punct

3.Completează spaŃiile libere:
Filetarea manuală este operaŃia ………………………..de executare a
unui…………. cu ajutorul ……………………. . 1 punct
Filetul este un …………………….. pe o suprafaŃă ………….. sau……. , la
exterior, în cazul…………..sau la interior, în cazul…………… . 1 punct

4. MenŃionează:
Clasificarea filetelor după rolul funcŃional. 1 punct
Sculele şi dispozitivele utilizate la filetare. 1 punct
Care sunt asemanarile si deosebirile intre filetul metric si filetul Whitworth?
1 punct

Timpul de lucru este de 30 min.

20
 Verificati-vă rezultatele
împreună cu colegul de bancă,
după grila de evaluare
Grila de evaluare şi baremul de notare

Revenire în Prezentarea de impact

21
Barem de corectare

22
Nume elev: ……………………………………………….
Clasa a X-a M 1
FIŞĂ DE LUCRU 2
- DocumentaŃie tehnică –
Reprezentarea, cotarea şi notarea organelor de asamblare cu filet
– Şuruburi+PiuliŃe+Prezoane –

Temă: Pe un format A4:

1) ReprezentaŃi la scara 2:1, în triplă proiecŃie ortogonală, următoarele organe de maşini, urmărind tabelele cu dimensiuni
extrase din standarde:
a) „Şurub M ….. ×……… STAS 4845-78” (fig. 1)

Fig. 3
Fig. 1

Şurub uzual cu cap hexagonal, cu tija total filetată (Extras din STAS 4845-78)
Filet S D k R
C amax
d nominal min nominal min
M8 13 14,38 5,5 0,4 1,2 3,6
M 10 17 18,90 7 0,4 1,5 4,3
M 12 19 21,10 8 0,6 1,8 5,1
M 16 24 26,75 10 0,6 2,0 5,8
M 20 30 33,53 13 0,8 2,5 7,2

b) „PiuliŃă precisă M …… STAS 4071-80” (fig. 2)

Fig. 2

PiuliŃă precisă – piuliŃă hexagonală – dimensiuni (Extras din STAS 4071-80)

Filet M8 M10 M12 M16 M20 M24
d M8×1 M10×1,25 M12×1,25 M16×1,5 M20×1,5 M24×2,25
S
13 17 19 24 20 36
nominal
D
14,28 18,90 21,20 26,25 33,53 39,98
min
m
6,5 8 10 13 16 19
nominal

2) ReprezentaŃi la scara 2:1 „Prezon B – M ……..×……… STAS 4551-80” (fig. 3)

 Fişă de lucru 1
1.Şuruburi
a)CompletaŃi spaŃiile libere:
şurub cu cap ………….. şuruburi cu cap ………..

b) AsociaŃi figurile cu denumirile corespunzătoare:

Şurub cu cap înecat crestat

Şurub cu cap cilindric crestat

Şurub cu cap bombat şi gât pătrat

2. PiuliŃe
CompletaŃi spaŃiile libere:

PiuliŃe ………….. PiuliŃă ……………………

PiuliŃă …………..
3.Şaibe
Asociati figurile cu denumirile corespunzătoare:

Şaibe elastice "Grower”

Şaibă elastică dintată exterior

Şaibă plată

Şaibă elastică crestată

4.Să se completeze aritmogriful:

1
2

3
4
5
6

7
1.Element component de bază al asamblării filetate. 2.Forma în sectiune a profilului şurubului.
3.Tip de filet (α=60°). 4.Cap de şurub. 5.ForŃe transmise de acest tip de asamblare. 6.OŃeluri folosite la
executia şuruburilor maşinilor de precizie. 7.Tipuri de şaibe care micsoreazş sectiunea din zona de contact.
InvaŃarea bazată pe proiecte-metodă C O M P E T E N Ţ E
de studiu şi evaluare în învăŃământul N E C ES A R E Î N S E C O L U L
liceal tehnic XXI
• Responsabilitate şi
• Proiectele ofera situatii capacitate de adaptare
autentice, din viata reala pentru • CompetenŃe de comunicare
contextualizarea activitatilor • Creativitate şi curiozitate
de invatare si incorporarea intelectuală
capacitatilor de gandire la nivel • Gândire critică şi gândire
superior cu privire la ideile sistemică

importante. • InformaŃii şi abilităŃi media

• Se utilizeaza puterea • CapacităŃi de colaborare şi

interpersonale
tehnologiei informatiei pentru a
stimula imaginatia elevilor si
• Identificarea, formularea şi
soluŃionarea problemelor
pentru a le facilita transferul
achizitiilor invatarii in viata de
• Auto-formare InvaŃarea prin
zi cu zi.
• Responsabilitate socială
proiecte
• ÎnvăŃarea bazată pe proiecte
este un bun prilej de a acorda
într-o societatea
elevilor posibilitatea de a-şi bazată pe cunoaştere
pune în aplicaŃie personalitatea
• Elevii îşi dezvoltăbilităŃi de
gândire superioară, îşi ezvoltă
compeenŃele, îşi dezvoltă
abilităŃile de care au nevoie şi E-mail:
îşi dezvoltă vreativitatea. Colegiul Tehnic Petru Maior Bucureşti florina.antosica@gmail.com
Bd.Timişoara nr.6, sector 6
www.ctpetrumaior.ro 0757703124
Telefon:
Ce vor face elevii?
1. Vor observa lumea naturii
şi lumea oamenilor pentru a
culege date documentare.
2. Vor clasa datele culese.
Vor fi dirijaŃi de profesori
sa descopere criteriile de
ierarhizare şi structurare
a datelor.
3. Vor elabora documente.
Ce va face profesorul?
1. Urmăreşte atingerea
competenŃelor specifice /
obiectivelor de referinŃă
prevăzute în programa
şcolară.
2. Ghidează elevii să
descopere conŃinuturile din
programa şcolară prin
întrebări esenŃiale,
numeroase instrumente de
evaluare, materiale suport
pentru elevi şi mijloace de
facilitare a învăŃării.
3. Asigura feedback
constructiv.
Îi învaŃă pe elevi să înveŃe.
Evaluarea
Se vor folosi instrumente pentru
evaluarea proiectului atât ca
produs cât şi ca proces
Elevii vor cunoaşte de la început
criteriile de evaluare
Elevii pot crea propriile lor
instrumente de evaluare
Elevii sunt implicaŃi activ în
evaluarea proiectului propriu cât
şi al colegilor prin feedback-ul
permanent pe care îl vor furniza
colegilor
Transformarea evaluării într-o
sărbătoare prin prezentarea
proiectelor unor invitaŃi: părinŃi,
alte cadre didactice, etc.