You are on page 1of 388

Deposits of bronze hoards in Romania

C ~ ~ r a r r T i~I P O H ~ O B H X
IIpeMeTOB B P~MT~IH~~

EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC11 SOCIALISTE R O M A N I A


cod poqtal 71021 W e a Victorlei 125, telefon 50.76.80
Cu toat&bogRtia rji vnrietatea de obiecte clin depozitele gi descoperirile izolate de broil-
zuri de la sfirgitul epocii Bronzului gi inceputul Hallst'att-ului din spstiul carpato-dun8reen,
totugi pin5 in prezent exist5 putine studii speciale cu privire la tipologia acestor obiecte. Unele
incerc5ri in aceast5 directie s-au ficut mai demult, inc5 din nltimele decenii ale secolului trecut
gi la inceputul acestni secol, de citre J. Hampel gi slti arheologi msghiari 139.
Cu mult mai tirziu, in 1935, cu prilejul publicirii depozitului de I s Moigrad de &re
I. Nestor au fost studiate de c5tre acesta in mod special cazanele cu atage crvciforme pentru
toarte gi cegtile de tip Fuchsstadt si Icirkendrup, stabilindu-se faza Moigred - Hajdu -Bos-
zormhny, corespunz5toare cu etapa IV, din clasificarea lui P. Reinecke 140.
Origines, evolutia $i r5spindirea acestor tipuri de vase de bronz, ca qi ale altor tipuri
de asemenea vase din spatiul est-central-europesn, s u preocupat in mod deosebit qi pe G.v.
Merhart, intr-un studiu fundamental din 1952 141, precum gi pe alti specialigti.
0 alt5 data important5 pentru studiul tipologiei obiectelor de bronz din spaliul est-
central-european este anul 1938, cind a sp5rut lncrarea lui I. Nestor cu privire la toposrele de
lupt5 cu disc gi spin 142, r5mss%fundsmentali pin5 astszi, in acest domeniu, cu toate comple- .
t5rile gi alte ineerc5ri de clasificare ale acestei categorii de obiecte, f5cute ulterior, indeosebi
de A. Mozsolics 143 ~i A. Vulpe 144.
f n acelagi an M. Roska a studiat celturile dc tip transiIv5nean gi secerile cu cirlig, preocn-
pindu-se mai ales de r5spindirea gi asocierea acestor dou5 tipuri de unelte l".
Dup5 cel de-a1 doilea, rszboi mondial au co~ltinuatcercetgrile in acest domeniu, publicin-
du-se unele lucr5ri de tipologie ~i sltele sint in curs de elaborare. Astfel, in 1948 :%ufost stu-
diate de c5tre K. Horedt acele cu protuberante, urm5rindu-se rzspindirea lor pwralel cu aceea
a cegtilor cu bn€6~-$--creast5de tip Noua 146. i n 1960 autorul volumului de fat5 a cercetat
fibnlelc de tip passementerie de pe teritoriul RomAniei 147. Un studiu am5nuntit asupra pieselor
de harna9ament a fost scris in 1960 de 11. Rusu 14B. I n acest studiu antorul a precizat cadrul
tipologic qi cronologic a1 psuliilor, z&bnlelor gi ;%1altor piese, subliniind c& ptezenta wcestora
in depozjtele din Bronznl tirziu 1,ind in ISallstatt B inclusiv ;%test&iniportanla folosirii
ca,lului in Trtnsi1v:~nia de c5trc populatia Ioc;il8, in aceast.5 vreme dinaintea venirii cimmerie-
nilor 149. I n aceast5 privint5, cu toate rezervele acestui autor privitoare la cadrul istoric gi
npartenenta etnic5 a acestor picse, el are meritul de a fi scos unele din aceste piese (ziibalele
vi psaliile) din cercul mult discutat traco-cimmerian, atribuindu-le populatiei locale ls0. A. Moz-
solics a procedat in acelagi fel in 1966 pentrv piesele de garnituri de roti 151.
Un alt studiu, tot atit de bine documentat, este acela din 1966 a1 lui A,,llex3ndrescu
relativ la s5biile de bronz de pe teritoriul Romgniei 15=.Autoarea, bazindu-se pe materialul
cunoscut, precum gi pe rezultatele obtinute cu privire 1s tipologia gi cronologia acestei cate-
gorii de obiecte, analizeaz5 tipurile de siibii din spatiul carpato-dungrean din Bronzul lnijlociu
:i pin&in Hallstatt-ul tirnpuriu, luind in consideratie gi culturile respective din mediul c5rora
provin obiectele studiste. Precizind tipurile de s5bii rji cronologis lor, autoarea a tinut seama
de cercet5rile in acest domeniu ale lui J. D. Cowen 153 fgi H . Muller-Karpe lS4,esprirnind qi
unele opinii personale, indeosebi relativ la s5biiIe cu antene, precum yi cu cup5 la miner.
13s .J. Hampel, Bronzkor, 111, 1896, p. 5 si urm. menlrrir" de pe teritoriul R . P . R . , Ornayitt lui Conslu~rlin
139 I,. hlarton, A magyarhoni fibulrik o s ~ t d l y o z r i s ~ , Dnicouiciu, Bucurevti, 1960, p. 431 $i urm.
AE, X X X J , 1911, p. 341 si urm. 1 4 8 ST. Rusu, ,,L)okimmeryskie" detali konskoj sbrcti is
140 I. Nestor, E i n Bronzedepot arts iTfoigrad (Rumlinien), Trnnsiluanii, Dacia, N . S . , IV, 1960, p. 161 si urm.
PZ, XX\'I, 112, 1935, p. 24 $i urm. ld9 Ibidem, P. 178 vi urm.
141 G. v. Merhart, Studien uber einige Gattungen uon 150 Ibidem.
Bronzegeftissen, Festschrift R G Z M , 1952, p. 4 $i urm. 151 A . hlozsolics, Aiurnye pouosoinye 11ul:ltrdh.i posdne-
142 I. Nestor, Marb St. 1938, p. 178 $i urm. Cronzouoj ~ p o h i . Acta.4rch - Badcpesto, 7 , 1955, p. 1
1" A . R ~ O Z S O ~ ~ CBronzefunde,
S, p. 34 $i urm. \i urlll.
1" A. \'ulpe, PI*, I S . 2, 1970, p. G6 $i ~ ~ 1 1 1 . ls2 ,\. D. Alesandrescu, Dacia, N.S., 10, 196lj, p. 117

1'"I. Hoska, ~ b e die r Iierliunft, dcr sag. Ilaker~sicl~clrr, ~i urln.


153 J. D. C O \ N ~ ~ Eine
, Einfiihrurtg in rlic (;eschiclrle
ESA, X I I , 1938, p . 153 $i urm.
der bronienen Griffiuny/enschwerter in Siiddeutscl~aland
146 K . Horcdt, Cercetcirile arlleologice din regilrncn find drn nr~[,rcr?:rndcnGrbirtrn, 36. R R G K , 19.55 (18.56),
Ifoghiz-Ugi,n si l'eilrg, nl(lteriule. 1, 1953, p. 80G $i urln.
14' &I. Petrescu-Din~bovita, Fibulelc de t i p ,.passe-
f n comparatie cu depozitele de bronzuri de la sfirgitul epocii Bronzului yi din Hallstatt-ul
timpuriu, acelea din Hallstatt-ul mijlociu sint extrem de putine. Se cunosc, in total, 1 4 depozite
din aceastg vreme pe teritoriul Romhniei dintre care 10 din Transilvania gi 4 din Oltenia 216.
0 bun%parte din depozitele din Transilvania sint incluse in aceleagi cataloage yirepertorii 217,
ca gi celelalte descoperiri de acest fel din epoca bronzului qi Hallstatt-ul timpuriu.
De asemenea, cele mai multe dintre ele sint mentionate si in lucr8rile de sintez8 ale
lui V. PBrvan 218, I. Nestor 219, D. Berciu 2m, precum ~i in studiile gi srticolele altor autori,
dintre care menfiongm in primul rind pe acelea ale lui M. Rusu 221.
Dintre depozitele din Transilvania, au fost publicate in mod special doar acelea de la
Cold%u222, Vaidei 223 qi Vintu de Jos 2u, autorii respectivi fiicind cu acest prilej consideratii
pertinente de ordin chorologic, tipologic gi cronologic relativ la principslele piese din inven-
tarul acestor descoperiri.
La rindul lor, depozitele din Oltenia s-au bucurat gi ele de atentie, indeosebi din partea
lui Al. Bkc&cil8, Al. Oancea vi Corneliu M8rgBrit TBtulea, care s- t in mod special
de depozitele de la Bilvgnegti 225 gi Ghidici 2z6. La acestea se adaugii OCU$une e mentiuni relativ
la depozitele de la Bilv&negti gi Desa din lucrfirile lui C. Moisil "', I. Nestor 22s, D. Berciu 228,
34. Rusu 230 yi Al. Oancea Z 3 l .
f n ceea ce privegte problema rsspindirii depozitelor din Hallstatt-ul mijlociu, din harta
intocmitii de M. Rusu 232 se desprind trei grup8ri de asemenea descoperiri, dintre care dou8,
de pe v8ile Someqului gi ale Muregului Mijlociu, au atras, prin num8rul mai mare de descoperiri,
atentia autorului 233, care a scos in evidcntti in specid importan@ depozitelor de pe Riurevul
Jiijlociu (Alba Iulia - Partoq, Blandiana, Vaidei ~i Vintu de Jos), in direct8 leg8tur8, dup%el,
cu bog5itis in fier din zona respectiv8 234.
Gruparea a treia, din valea Dungrii, in zona Olteniei qi Banatului, cartat8 partial de autor,
s-a completat printr-o descoperire mai veche (Desa), precum si, indeosehi, prin alte douB mai
noi (Ghidici yi Hunia), caracteristice, prin inventarul lor, pentru zona balcano-dunhean&.
Prima din aceste grupBri, cle pe valea Somegului, este atestat%prin patru depozite (Qim-
leu Silvaniei, ColdBu, Arcalia gi Dedrad), csracterizate prin piese de port : coliere torsionate
(Cold8u); brat8ri cu capetele deschise, cu sau f5rB decor, din bar5 de sectiune rotund% sau
oval5 (Dedrad); verigi cu bara de sectiune rotund8 (Dedrad); vase de bronz (Qimleu Silvaniei)
7i roti de care de lupt8 asociate cu br8tBri (Arcalia).

M . RUSUmentioneazi 1 8 depozite din Hallstatt-ul 221 M. RUSII.op. cil., p. 199 ~i urm. ~ip. 210.
mijlociu, npnrtin'lnd seriei sale B'llvgne$ti-Vinf (Dacia, 222 Idem. Depozitul de coliere de la Colddu, A p u l ~ m ,
N.S.,V I l , 1969, p. 210). Dintre acestea, ammentionat fn VI, 1967, p. 85 - 100 (il.).
lucrarea de fat5 numai depozitele de bronzuri care, in 2" D. Berciu, Depozitul de bronz de la Ord~tie,Apulum,
stadiul actual a1 cercetirilor, pot fi considerate ca aparri- I(1939-1942). p. 80 - 97 (il.).
nfnd Hallstatt-ului mijlociu. Al. Popa $i I. Berciu, Conlribulion d 1'Ltude des
B1b 111 cazul fn care se atesth cH piesele depozitelor de ddpdts hallstattiens, Dacia, N.S., 8, 1964, p. 87 - 100 (il.).
la Alba lulia-parto? ~i Blandiana apartin unuisingur 226 A1. BircBcilB, BCMI, 1915, p. 170 - 175 (il.);
depozit, cum se sugereaz5 de chtre Al. Popa $i I. Berciu, idem, AntiquitPs prP- el protohistoriques de Turnu Seuerin,
pe baza informatiilor primite de la K. Horedt (Dacia Dacia, I, 1924, p. 296 - 297 (il.) ; D. Berciu, Apulum, I,
N.S., 8, 1964, p. 94 $i nota 7). atunci In loc d e 10 slnt 9 1939- 1942, p. 85 - 86 (il.).
depozite dill I-lallstatt-ul mijlociu In Transilvania. P'ln5 'ma Al. Oancea. Depozitul de bronzuri de la Ghidiei,
atunci, din lips5 d e dovezi, In volurnul d e fafa s-au prezen- SCIV, 23. 1972, 4, p. 537 - 552 (numai 46 obiecte) ;
tat deosebit aceste d o u i depozite. Al. Oancea $i Corneliu MirgHrit Titulea, Depozilul de
Dintre acestea, acela d e la Desa a fost trecut in bronzuri de la Ghidici - Addenda - ,SCIV, 25, 1974, 2,
categoria depozitelor nesigure, intrucft pe de o partelipsesc p. 255 - 263 (se adaug5 i n c i 59 obiecte).
date certe cu privire la conditiile lui d e gssire, iar pe 227 C. Moisil, BCMI, 4, 1911, p. 84.
de alta nu este sigur5 asocierea dintre cele $apte pandan- 228 I. Nestor, Stand, p. 141 ; idem, Zu den Pferdege-
live circulare ~i fragmentul d e fibula d e tip ochelari. schirrbronzen aus Sfillfried n . March, N . - 0 . . WPZ, 21.
De cxemplu ale lui C. Goos, G. TBglhs, .I. Hampel, 1934, p. 124.
E. Orosz, 1. Jlarfian, M. Roska +a., precum $i In Reper- 2eo D. Bercill, Arheologia preisloried a CJlleniei, p. 176,
toriul arlreologic a l Rombniei (ms.), mentionate mni sus. 180 $i fig. 22114-5 si 22214.
" 0 M. Rlisu, op. cil., p. 199 $i urm.
V I'lrvan, Gelica. 231 Al. Oancea, SCIV, 23, 1973, 4, IJ. 540 si nota.
I. Nestor, Stand. 832 bl. Rusu, op. cit., p. 200.
D. Berciu, Arheologia prerstorica a Olfeniei, Craiova, 233 Ibidem, p. 19'3.
1939. '84 Ibidem.
I

8 - 0 . 48