Renasterea banateana - Stiri

Castelul Huniazilor începe lupta cu uitarea

Expoziţiile Muzeului Banatului s-au închis pentru public, exponatele suportând pregătirile
pentru conservare

O parte din piese vor ajunge în seifuri, altele, de mare valoare, vor fi mutate în alte spaţii, sub
protecţie militarizată

Conform deciziei adoptate de autorităţile judeţene, Muzeul Banatului din Timişoara a reintrat în
posesia spaţiului pe care l-a deţinut la etajul I şi mansarda aripii stângi a Bastionului Therezia,
înaintea reabilitării acestuia. Evenimentul are loc cu puţin timp înainte de împlinirea unui
cincinal de la lansarea celui de-al doilea mare program de reabilitare a unei clădiri istorice a
Timişoarei, Castelul Huniazilor, cel mai vechi şi mai emblematic edificiu al metropolei
vest-româneşti.În 2006, Ministerul Culturii şi Cultelor de la Bucureşti a alocat prima linie de
80.000 de lei, dintr-un deviz al consolidării care era evaluat, atunci, la aproape 1,5 milioane de
euro. Prima etapă a intervenţiei a fost mai dificilă decât se estimase iniţial, pentru că pilonii de
stejar pe care s-a sprijinit clădirea în vremea lui Iancu de Hunedoara au putrezit, iar masivul
castel a ajuns să stea parţial suspendat deasupra unor caverne, dar a prilejuit şi câteva
descoperiri excepţionale, precum fundaţiile şi donjonul castelului anterior (cel construit din
porunca regelui maghiar Carol Robert de Anjou, în secolul XIV), dar şi a unui strat şi mai vechi,
care probează o locuire şi mai veche. Coordonate multă vreme de arheologul Alexandru
Rădulescu, aceste cercetări au fost preluate în ultimii ani de tânăra cercetătoare Zsuzsanna
Kopeczny, care-şi va continua activitatea şi în acest an, în paralel cu lucrările de reabilitare,
inclusiv (atât cât este tehnic posibil) prin investigaţii sub clădirea castelului.

Spaţiu muzeal tranzitoriu

Fosta secţie de etnografie a celei mai importante instituţii muzeale din vestul ţării nu va găzdui,
în această etapă de tranziţie, decât birourile, biblioteca ştiinţifică şi un spaţiu muzeal
tranzitoriu, a cărui menire va fi – după cum ne-a declarat arheologul Dan Leopold Ciobotaru,
directorul instituţiei – „de a împiedica intrarea muzeului în uitare, pe perioada în care Castelul
Huniazilor se va afla în reabilitare”.Perioada în care corpul principal al Muzeului Banatului va
ieşi din circuitul cultural al Timişoarei se anunţă a fi destul de lungă: conform estimărilor
actuale, procesul de reabilitare se va întinde pe doi ani şi jumătate, „poate chiar trei, dacă vor
apărea probleme tehnice speciale”, după care va mai fi nevoie de încă opt – zece luni pentru
organizarea expoziţiei permanente.

Cercetare la foc continuu

„Şi până acum, expoziţia permanentă de la Timişoara s-a numărat printre primele cinci din ţară
ca dimensiune şi valoare ştiinţifică, iar reorganizarea ei pe principii adaptate începutului de
mileniu III nu va fi deloc simplă, dar se lucrează deja la concepţia de bază şi vă pot spune că
ea va fi focusată pe reflectarea riguroasă a istoriei din această regiune”, a precizat directorul
instituţiei, care a adăugat că, în acest lung răstimp, specialiştii Muzeului Banatului nu-şi vor

1/2
 Renasterea banateana - Stiri
Castelul Huniazilor începe lupta cu uitarea

întrerupe nici activitatea curentă de cercetare, nici pe cea de procesare a informaţiei şi editare
ştiinţifică.De altfel, Muzeul Banatului este, la acest capitol, prizonierul propriului său succes,
instituţia fiind parte în mai multe programe de cercetare transfrontalieră – cel mai recent dintre
acestea, care are ca obiectiv realizarea unui centru de studiere a istoriei Banatului în oraşul
sârbesc Vârşeţ, pe baza unei finanţări europene de un milion de euro, urmând să se
desfăşoare pe o perioadă de un an şi jumătate, suprapusă „epocii de restaurare”.

Cu exponatele la seif

După cum am anunţat cu câteva zile în urmă, expoziţiile Muzeului Banatului s-au închis pentru
public, exponatele suportând acum pregătirile, deloc simple, pentru o conservare mai
îndelungată. O parte importantă a acestor piese vor ajunge în seifuri – fireşte, nu blocurile de
piatră care-l cinstesc pe guvernatorul Turbo şi o nemuresc pe Aelia Primitiva, ci cele clasificate
în categoria „tezaur” –, iar celelalte piese de mare valoare vor fi mutate în câteva spaţii deja
rezervate în alte părţi ale oraşului, operaţiunile de relocare şi de pază urmând să se facă cu
protecţie militarizată.Pentru celelalte piese ale expoziţiei permanente şi pentru depozitele
muzeale propriu-zise a fost rezervat un spaţiu într-o singură aripă a castelului, la care
intervenţiile constructorilor vor fi minimale. Pregătiri speciale pentru starea de „asediu prin
şantier” s-au făcut şi în curtea muzeului, vestigiile descoperite aici (începând cu donjonul
anjounian) fiind acoperite, pentru a limita eventualele accidente.

2/2