Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Material de lucru
I.D.
IA{I 2004
CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………3
Partea 1
PRODUC}IILE P|S|RILOR…………………………………………….…...6
1. Produc]ia de ou\ [i factori de influen]\…………..………………..………...7
1.1. Compozi]ia chimic\ a ou\lor……………………………………………..…..9
1.1.1. Compozi]ia chimic\ a g\lbenu[ului…………...……………….…..9
1.1.2. Compozi]ia chimic\ a albu[ului…………………………………..10
1.1.3. Compozi]ia chimic\ a cojii minerale……….…………………….11
1.2. Factori de varia]ie ai compozi]iei ou\lor……………………………………11
1.3. Factori de influen]\ ai produc]iei de ou\…………………..………………..15
1.3.1. Factori biologici care influen]eaz\ produc]ia numeric\ de ou\….15
1.3.2. Factori biologici care influen]eaz\ greutatea ou\lor……………..20
1.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru ou\………………………24
1.4.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii
hibrizilor ou\tori de g\in\……………………………………...24
1.4.2. Hibrizi comerciali ou\tori de g\in\……………………………....29
2. Produc]ia de carne de pas\re [i factori de influen]\………………………37
2.1. Compozi]ia chimic\ a c\rnii…………………………………………….…..37
2.2. ~nsu[irile organoleptice, fizice [i tehnologice ale c\rnii…………………….38
2.3. Factorii care influen]eaz\ produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de carne………39
2.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru carne………………….…46
2.4.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii
hibrizilor de g\in\ pentru carne…………………………………………46
2.4.2. Hibrizi comerciali de g\in\ pentru carne…………….………...…48
2.5. Producerea hibrizilor comerciali de curc\ pentru carne…………………….53
2.5.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii
hibrizilor de curc\ pentru carne…………………………………………53
2.5.2. Hibrizi comerciali de curc\ pentru carne…………….………...…56
2.6. Producerea hibrizilor comerciali de ra]\ pentru carne………………………58
2.6.1. Selec]ia [i ameliorarea ra]elor……………………………………58
2.6.2. Hibrizi comerciali de ra]\ pentru carne…………….………….…59
2.7. Producerea hibrizilor comerciali de gâsc\ pentru carne…………………….60
2.7.1. Selec]ia [i ameliorarea gâ[telor………………………………..…60
2.7.2. Hibrizi comerciali de gâsc\ pentru carne…………….………..…62
3. Produc]ia de ficat gras [i factori de influen]\……………………………...63
3.1. Ficatul gras de pas\re……………………………………………………….64
3.2. Factori care influen]eaz\ produc]ia de ficat gras……………………………65
3.3. Hibrizi comerciali de ra]\ [i gâsc\ pentru ficat gras……………………...…67
Bibliografie selectiv\……………………………………………………………68
-1-
Partea a 2-a
~NMUL}IREA P|S|RILOR DOMESTICE…………………………………71
1. Reproduc]ia p\s\rilor……………………………………………………….71
1.1 Aparatul reproduc\tor la p\s\ri…………………….……………………..…71
1.2. Formarea oului……………………………………..………………………..75
1.3. Mecanismul neuro-hormonal al regl\rii reproducerii la p\s\ri…….…….…80
1.4. Sisteme (metode) de reproducere la p\s\ri……………………….…………82
1.5. Ou\le pentru incuba]ie………………………………….………………...…85
1.5.1. Factori care influen]eaz\ calitatea ou\lor de incuba]ie…………..85
1.5.2. Indicii de calitate ai ou\lor de incuba]ie…………………..……...91
5.2.2.1. Starea de prospe]ime a ou\lor…………….……………91
5.2.2.2. Indici morfologici de calitate………………………..…93
5.2.2.3. Indici fizico-chimici de calitate………………………100
1.6. Dezvoltarea embrionar\ la p\s\ri……………………………….…………106
2. Incuba]ia artificial\………………………………………………………...111
2.1. Istoricul incuba]iei artificiale………………………………….…………...111
2.2. Regimul de incuba]ie……………………………………………...……….115
2.2.1. Temperatura…………………………………………………..…115
2.2.2. Umiditatea relativ\ a aerului……………………………..……...118
2.2.3. Ventila]ia………………………………………………………..119
2.2.4. ~ntoarcerea ou\lor……………………………………………….121
2.3. Aparate de incuba]ie……………………………………………….………122
2.3.1. Echipamentele de lucru ale aparatelor de incuba]ie……..……...123
2.3.2. Incubatoare de mic\ capacitate……………………..…………...128
2.3.3. Incubatoare de volum …………………..……………………....135
2.3.4. Defec]iuni `n func]ionarea aparatelor de incuba]ie…………..…142
2.3.5. ~ntre]inerea aparatelor de incuba]ie…………………….……….145
2.4. Fluxul tehnologic din sta]iile clasice de incuba]ie………………..……….146
4.1. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de g\in\……………………..149
4.2. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de curc\……………...………151
2.5. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]ie a ou\lor de palmipede……….…152
5.1. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate Bekoto.………154
5.2. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate I.V. – 60….….156
5.3. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate de mic\
capacitate……………………………………………………...156
2.6. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat….………..…158
2.6.1. Principii generale de amplasare [i construc]ie………….……….159
2.6.2. P\r]i [i elemente componente…………………………….…..…160
2.7. Controlul biologic al incuba]iei……………………………………………165
2.7.1. Alegerea ou\lor pentru incuba]ie………………………………..165
2.7.2. Controlul biologic al incuba]iei………………………..……..…166
2.7.3. Analiza procesului de incuba]ie……………………...……….…170
2.7.4. Aprecierea calit\]ii puilor ob]inu]i………………………………171
Bibliografie selectiv\……………………………………………………….....173
.
-2-
INTRODUCERE
-3-
sistem industrial a hibrizilor comerciali; `n marea majoritate a ]\rilor, cre[terea
p\s\rilor, indiferent de direc]ia pentru care sunt exploatate, se face `n complexe
de tip industrial, de mari capacit\]i, utilizându-se hibrizi de o `nalt\ valoare
genetic\.
Cu toate acestea, la ora actual\ exist\ tendin]a, promovat\ [i sprijinit\ de
c\tre asocia]iile de protec]ie a animalelor [i de cele ecologiste, de a se renun]a la
cre[terea p\s\rilor `n aglomer\ri de tip industrial, `n ideea c\ acest tip de
exploatare este un factor deosebit de stresant pentru ele. Exist\ ]\ri `n care a fost
interzis\ cre[terea g\inilor ou\toare `n cu[ti de baterie, `n altele nu se mai permite
aplicarea unor m\suri tehnologice curente, cum ar fi t\ierea ciocului, iar `n altele,
`ndoparea pentru ob]inerea de ficat gras, chiar dac\ sunt ]\ri cu vechi tradi]ii `n
consumul acestui produs.
De aceea, au fost propuse diverse solu]ii tehnologice care s\ asigure un
confort superior p\s\rilor, dar s\ p\streze [i limitele minimei eficien]e economice
pentru acest gen de activitate.
Cuno[tin]ele teoretice despre biologia reproducerii se pot constitui `ntr-un
instrument deosebit de eficient `n practica avicol\, cu ajutorul c\ruia se poate
dirija cu competen]\ activitatea reproductiv\ a p\s\rilor, ce se va finaliza `n ou\
de incuba]ie cu indici de calitate superiori.
Programele de selec]ie [i ameliorare a p\s\rilor prev\d atât sporirea
poten]ialului productiv al hibrizilor existen]i, cât [i crearea altor hibrizi cu
performan]e superioare, adapta]i cre[terii intensive.
Dezvoltarea genotecilor aviare va permite conservarea `n mici popula]ii
panmictice a variabilit\]ii genotipice specifice materialului biologic existent, dar
asigur\ [i condi]iile tehnice pentru identificarea [i izolarea genotipurilor
corespunz\toare obiectivelor selec]iei.
~n aceast\ direc]ie se urm\re[te reducerea greut\]ii corporale a p\s\rilor
adulte prin transferul genei recesive cu sex-linkage “dw”, responsabil\ de
dorfism, la popula]iile dorite; `n acest fel se va m\ri num\rul de p\s\ri ce poate fi
repartizat pe suprafa]a util\ [i mai ales, se va diminua consumul de furaje pe
produsul finit.
O practic\ curent\ a devenit producerea puilor de o zi sexabili dup\
culoarea pufului sau dup\ dezvoltarea remigelor, exploatându-se efectul genelor
`nl\n]uite cu sexul, localizate pe cromozomii sexuali; `n acest fel, se elimin\
cheltuielile suplimentare [i stresul specifice metodei clasice de sexare, cloacal
japonez\.
Este necesar\ m\rirea rezisten]ei genetice la `mboln\vire a p\s\rilor [i
crearea de efective libere de germeni patogeni (S.P.F.-Specific Phatogen Free). La
ora actual\ exist\ linii de p\s\ri rezistente la anumite boli (leucoza, boala lui
Marek, micoplasmoza etc) `ns\, ob]inerea p\s\rilor rezistente la toate bolile
r\mâne o problem\ a viitorului.
Exist\ `ncerc\ri de producere a “p\s\rilor gola[e” prin folosirea unui
fenomen genetic numit “muta]ia p\s\rii gola[e” ce este determinat de gena
recesiv\ “n”, o gen\ cu sex-linkage [i semiletal\; la o astfel de pas\re, energia
din hran\ necesar\ cre[terii penajului s-ar direc]iona c\tre sporirea produc]iei.
-4-
Cercetarea [tiin]ific\ urm\re[te, `n principal, rezolvarea unor probleme de
genetic\, dar exist\ preocup\ri [i pentru `mbun\t\]irea tehnologiilor actuale de
cre[tere [i exploatare, având ca punct de plecare reac]ia adaptativ\ a p\s\rilor la
condi]iile de mediu `n care sunt obligate s\ tr\iasc\; pentru aceasta, au fost
imaginate sistemele alternative de exploatare a p\s\rilor.
Multe necunoscute exist\ `n sfera fiziologiei nutri]iei, dar [i `n
cunoa[terea mecanismului de ac]iune coordonat\ a sistemului endocrin [i a celui
nervos central, asupra produc]iilor avicole [i de aceea, cercetarea de profil va fi
orientat\ [i `n aceste direc]ii.
Prin urmare, chiar dac\ la ora actual\ se ob]in rezultate deosebite `n
sectorul de cre[tere [i exploatare a p\s\rilor, exist\ suficiente disponibilit\]i
pentru `mbun\t\]irea acestor performan]e.
-5-
Partea 1
PRODUC}IILE P|S|RILOR
-6-
c\ nivelul produc]iilor depinde `ntr-o m\sur\ `nsemnat\ de interac]iunile ce se
stabilesc `ntre acestea.
O rezisten]\ sc\zut\ la condi]iile neprielnice de mediu poate produce
moartea p\s\rilor, dar f\r\ a se putea preciza o cauz\ anume.
Slaba rezisten]\ la `mboln\vire poate provoca moartea p\s\rilor, dar
[tiindu-se precis c\ ea a fost cauzat\ de un anume agent patogen.
Experimental, s-a stabilit existen]a de corela]ii pozitive `ntre moartea
coco[eilor [i a puicu]elor `n perioada de vârst\ 2-5 luni [i mortalitatea la p\s\rile
adulte; atunci când este mare la tineret, este mare [i la adulte.
~mperecherile `nrudite diminueaz\ rezisten]a organic\, `n timp ce
heterozisul o m\re[te.
Prin selec]ie, se pot ob]ine p\s\ri cu o mare rezisten]\ organic\, dar care
nu pot fi imune la toate bolile (exist\ linii rezistente la boala lui Marek, dar
nerezistente la leucoz\); cert este faptul c\, dac\ prin selec]ie nu se pot ob]ine
p\s\ri rezistente la toate boli, `n schimb se pot ob]ine p\s\ri rezistente la
condi]iile neprielnice de mediu.
-7-
Valoarea biologic\ a unui ou este estimat\ la un nivel de 96%, ceea ce `l
plaseaz\ `n fruntea tuturor surselor alimentare de aminoacizi, printre care [i
laptele, a c\rui valoare biologic\ este de 90% (tab. 2).
Tabelul 2
Valorile proteice la unele alimente
(dup\ Sauveur, B., 1988)
-8-
Tabelul 4
Con]inutul ou\lor `n vitamine
(dup\ Sauveur, B., 1988)
- Ap\ (42,6–50,0%)
- Substan]e proteice (16,5–18,0%):
- ovoviteline (78% din substan]ele proteice)
- ovolivetine (22% din substan]ele proteice)
- Lipide (32-36%):
- trigliceride (63%)
- fosfatide (33%) - ovolecitina
- ovocefalina
- ovosfingomielina
-9-
- steride (4%) - colesterolul
- Glucide - se g\sesc sub form\ de urme, mai r\spândite fiind manoza, glucoza
[i galactoza
- Vitamine - liposolubile - vit. A (0,96 mg/100g)
- vit. E (2-4 mg/100g)
- vit. D [i K (cantit\]i mici)
- hidrosolubile - vit. B1 (0,32 mg/100g)
- vit. B2 (0,52 mg/100g)
- vit. PP, vit. H [i acidul pantotenic (cantit\]i mici)
- Substan]e minerale (1,2-1,5%) - se `ntâlnesc sub form\ de combina]ii
organo-minerale care includ Ca, P, Fe, S [i mai pu]in Na, Cu, Al, Co, Mg
- Pigmen]i - lutein\, caroten, criptoxantin\, flavoproteine
- Enzime - lipaze, proteinaze, colinesteraze, diastaze
- Substan]e azotate neproteice - creatinina
- Acizi organici - acidul lactic
- 10 -
1.1.3. Compozi]ia chimic\ a cojii minerale
- 11 -
melanj 0,3-0,7%), `n paralel cu cre[terea `ntr-o mic\ propor]ie a substan]ei uscate
din albu[; `n g\lbenu[, substan]a uscat\ r\mâne nemodificat\ (tab. 6).
Tabelul 6
Efectul selec]iei `ndelungate aplicate pentru cre[terea intensit\]ii de ouat,
asupra compozi]iei ou\lor
(dup\ Akbar [i col., cita]i de Sauveur, B., 1988)
Atunci când selec]ia este orientat\ spre cre[terea greut\]ii ou\lor (caracter
cu un determinism genetic mare: h2=0,5), dar f\r\ a se urm\ri [i ponderea
componentelor principale, se ob]in ou\ mai grele, dar cu o propor]ie diminuat\ de
g\lbenu[, ceea ce este total contraindicat `n cazul ou\lor destinate incuba]iei.
Reducerea prin selec]ie a con]inutului ou\lor `n colesterol s-a dovedit a fi
o practic\ ineficient\, fiind mult mai u[or de realizat cre[terea acestuia. Ou\le de
g\in\ au cel mai mic con]inut `n colesterol, comparativ cu alte specii [i anume, de
240-280mg/ou de 60g; ou\le de prepeli]e au cu 6% mai mult colesterol, cele de
ra]\ cu 28%, iar cele de porumbel cu 70%. De[i, colesterolul este implicat `n
apari]ia aterosclerozei [i a bolilor vasculare la om, nu trebuie uitat faptul c\ acesta
este constituientul mai multor lipide complexe vitale [i reprezint\ un nutrient
indispensabil dezvolt\rii embrionare.
Prin selec]ie se pot `nl\tura mirosurile anormale ale ou\lor, ce sunt
datorate trimetilaminei din g\lbenu[, iar p\s\rile nu posed\ enzime hepatice care
s\ metabolizeze substan]a amintit\ `n produ[i inodori; prezen]a trimetilaminei este
controlat\ de o gen\ semidominant\, ce se reg\se[te la peste 50% din g\inile
produc\toare de ou\ colorate [i la mai pu]in de 10% din cele care depun ou\ albe.
Sub aspect genetic, au fost g\site corela]ii pozitive `ntre greutatea ou\lor
[i con]inutul albu[ului `n substan]\ uscat\, `n timp ce `ntre greutatea
componentelor ou\lor [i con]inutul lor `n substan]\ uscat\ nu a fost g\sit un
antagonism de natur\ genetic\. Trebuie men]ionat [i faptul c\ a fost identificat\
existen]a unui anumit polimorfism genetic pentru toate proteinele din albu[, ceea
ce ar permite controlarea genetic\ a proteinelor specifice din albu[ (lisozimele).
3. Efectele sezonului de ouat [i ale temperaturii ambientale. Atunci când
g\inile produc\toare de ou\ pentru consum sunt crescute `n sistem intensiv, la
temperaturi de +20÷+280C, este greu de delimitat efectele induse de vârsta
p\s\rilor asupra produc]iei de ou\, de cele datorate temperaturii ambientale.
Totu[i, temperaturile mai mari de +280C genereaz\ apari]ia stresului termic,
manifestat prin sc\derea greut\]ii ou\lor [i implicit, cu modific\ri ale propor]iei
componentelor; `n aceast\ situa]ie, raportul albu[/g\lbenu[ este mai pu]in afectat,
dar scade semnificativ propor]ia cojii minerale. ~n situa]ia `n care p\s\rile sunt
expuse o perioad\ lung\ de timp la temperaturi ce dep\[esc +280C, raportul
- 12 -
albu[/g\lbenu[ comport\ modific\ri accentuate, prin diminuarea ponderii
g\lbenu[ului fa]\ de cea a albu[ului (tab. 7).
Tabelul 7
Efectul temperaturilor ambientale asupra cotei de participare
a componentelor `n alc\tuirea oului `ntreg
(dup\ Sauveur, B., 1988)
- 13 -
~n ceea ce prive[te calit\]ile organoleptice ale ou\lor, opiniile
speciali[tilor sunt `mp\r]ite; astfel, o parte sus]in c\ acestea sunt superioare la
ou\le provenite de la p\s\rile crescute `n hale “oarbe” (la sol sau `n baterii), `n
timp ce al]ii pledeaz\ pentru sistemul de cre[tere `n libertate, care permite
`mbun\t\]irea calit\]ii g\lbenu[ului. Cert este faptul c\, la cre[terea p\s\rilor `n
libertate, apare un risc mult mai mare de contaminare a cojii minerale cu diverse
microorganisme, patogene sau nu, decât `n cazul altor sisteme de cre[tere; de
asemenea, ou\le ob]inute au [i un grad mai ridicat de contaminare cu bacterii din
genurile Streprococcus, Staphylococcus [i Escherichia coli.
5. Efectele alimenta]iei asigurate. Factorii nutri]ionali joac\ un rol important `n
stabilirea raportului dintre albu[ [i g\lbenu[, dar [i `n modificarea compozi]iei
chimice a ou\lor, influen]ând, mai ales, con]inutul `n oligoelemente, vitamine [i
acizii gra[i ai lipidelor. ~n ou\ se stocheaz\ cantit\]i importante de substan]e
nutritive, astfel c\, anual, o g\in\ elimin\ prin ou\le produse, de 5-6 ori mai mul]i
nutrien]i decât greutatea ei corporal\.
Nivelul proteic sc\zut al furajelor determin\ reducerea num\rului de ou\
produs, dar [i a greut\]ii acestora, mai ales prin sc\derea ponderii g\lbenu[ului [i
mai pu]in a albu[ului (tab. 8).
Tabelul 8
Efectul nivelului proteic al furajelor asupra greut\]ii ou\lor
[i a componentelor acestora
(dup\ Fisher, 1969, citat de Sauveur, B.)
- 14 -
Nivelul glucidelor din hran\ nu afecteaz\ vizibil compozi]ia chimic\ a
ou\lor ob]inute, dar dac\ se administreaz\ zah\r `n ra]ia g\inilor ou\toare se
constat\ cre[terea greut\]ii g\lbenu[ului.
De[i cantitatea de oligoelemente din ou\ depinde semnificativ de natura
nutre]urilor consumate, atunci când g\inile ou\toare primesc un furaj normal
pentru aceast\ categorie, nu se `nregistreaz\ modific\ri majore ale nivelului
oligoelementelor din ou\. Atunci când furajele sunt suplimentate cu Mg, Mn, Zn,
I [i Se, apare o cre[tere a concentra]iei lor `n albu[, aspect ce nu este valabil [i `n
cazul supliment\rii ra]iei cu Fe.
Administrarea de furaje deficitare `n seleniu la puicu]ele de `nlocuire, `n
perioada de vârst\ 13–19 s\pt\mâni, determin\ reducerea activit\]ii peroxidazei
glutamice, cu efecte negative asupra sporului de cre[tere `n greutate.
Factorii nutri]ionali sunt responsabili [i de modific\rile cantitative ale
vitaminelor din ou\. Astfel, chiar dac\ con]inutul unor vitamine hidrosolubile este
puternic determinat genetic (vitamina B1 se g\se[te `ntr-o cantitate dubl\ `n ou\le
ob]inute de la g\inile din rasa Leghorn, decât `n cele de la g\ini de ras\ Rhode-
Island), marea lor majoritate `[i modific\ concentra]ia din ou\ `n func]ie de
nivelul la care sunt asigurate `n furaje.
O situa]ie similar\ se constat\ [i `n cazul vitaminelor liposolubile, a c\ror
nivel `n ou\ este dependent de cel asigurat prin furajele utilizate `n hrana g\inilor
ou\toare. Exist\ o corela]ie pozitiv\ `ntre cantitatea de carotenoizi din furaje [i
cea din g\lbenu[, numai c\, atunci când sunt folosite ingrediente bogate `n
carotenoizi pentru corectarea culorii g\lbenu[ului, scade con]inutul ou\lor `n
vitaminele complexului B.
Nivelul vitaminei D din ou\le provenite de la p\s\rile crescute “`n
libertate” variaz\ func]ie de anotimp, fiind de 25 U.I./ou pe timp de iarn\ [i de 70
U.I./ou, pe cel de var\; m\rirea concentra]iei vitaminei amintite `n ou\ (pân\ la
60.000 U.I./ou) se poate realiza prin `ncorporarea de untur\ de pe[te `n nutre]urile
combinate administrate.
Furajele sunt [i o important\ surs\ de contaminare, putând afecta atât
ou\le destinate consumului public, cât [i carnea rezultat\ `n urma sacrific\rii
g\inilor ou\toare ajunse la sfâr[itul ciclului productiv.
- 15 -
1. Specia, rasa, individul [i linia. Num\rul de ou\ produs de speciile avicole
s\lbatice este redus, iar `n plus, depunerea pontei este sezonier\, legat\ de
perioada de reproduc]ie; la polul opus sunt situate p\s\rile domestice care au o
produc]ie de ou\ mult mai mare [i f\r\ caracter de sezonalitate (tab. 9).
Tabelul 9
Produc]ia de ou\ la diferite specii [i rase avicole
(dup\ Vacaru-Opri[, I., 2000)
Nr.
crt. Specia Rasa Produc]ie de ou\
(buc./an)
1 G|INI Rase u[oare: Leghorn 180-270
La Brésse 140-150
Hamburg 140-160
Rase mixte Rhode Island 170-240
ou\-carne: Sussex 180-200
Wyandotte 140-170
Australorp 190-220
Minorca 150-170
Rase mixte Plymouth Rock 170-215
carne-ou\: New Hampshire 180-200
Orpington 120-160
Gât gola[ de Transilvania 120-170
Rase grele: Cornish 100-130
Cochinchina 120
Brahma 120-140
Langshan 100-120
Dorking 120-130
Faverolles 120-150
2 CURCI Bronzata ameliorat\ 60-75
Neagr\ de Norfolk 60-90
Alb\ de Beltsville 140
3 RA}E Rase grele: Pekin 90-120
Rouen 80-90
Aylesbury 80-130
Barbarie 60-80
Rase u[oare: Alerg\toare indian\ 170-180 (200)
Campbell 250-300
4 GÂ{TE Rase grele: Toulouse 40-60
Emden 25-40
Holmogor 15-30 (40-45)
Rase semigrele: Pomeran\ 15-20
Diepholz 70-80
Landaise 25 (an I); 35-40 (an II)
Olandez\ alb\ de Rin 50-60
Rase u[oare: Chinez\ 60-70 (100)
Frizat\ danubian\ 10-15
5 BIBILICI Bibilica alb\ [i bibilica cenu[ie 60-90 (120)
6 PREPELI}E Prepeli]a japonez\ 250-300
7 POTÂRNICHI Potârnichea cenu[ie 30-40
8 FAZANI Fazanul comun de vân\toare 15-20 (30)
- 16 -
2. Vârsta p\s\rilor. La g\ini, cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ se ob]ine `n
primul an de ouat, dup\ care aceasta scade progresiv, cu atât mai accentuat, cu cât
produc]ia a fost mai mare `n primul an de ouat (tab. 10).
Tabelul 10
Produc]ia anual\ de ou\ la g\ini
(dup\ {tef\nescu, Gh. [i col., 1961)
Anul de
ouat
I II III IV V VI VII VIII IX X
Produc]ia
de ou\ 100 86,37 76,68 64,42 56,55 51,05 38,82 39,72 30,06 24,30
(%)
- 17 -
Momentul `n care este depus primul ou poate fi influen]at [i de sezonul `n
care are loc ecloziunea puilor, aspect ce este valabil numai `n cazul p\s\rilor
crescute `n libertate (extensiv).
4. Intensitatea ouatului [i ciclul de ouat. Intensitatea ouatului reprezint\
num\rul de ou\ depus de o pas\re `ntr-o anumit\ perioad\ de timp [i se
calculeaz\ cu rela]ia:
Px100
I= ,
t
`n care: I – intensitatea de ouat (%);
P – produc]ia de ou\/pas\re (buc.);
t – timpul `n care s-a realizat produc]ia (zile).
~n dinamic\, produc]ia de ou\ se `nscrie pe o anumit\ “curb\ de ouat”, ce
este caracteristic\ fiec\rei rase, linii sau hibrid [i care cuprinde o perioad\
ascendent\ (`nceputul de ouat), un moment de maxim\ produc]ie (vârful de ouat),
o perioad\ de platou [i o perioad\ descendent\ (sfâr[itul de ouat).
Cei mai productivi hibrizi de g\in\ ating foarte repede vârful de ouat (28-
30 s\pt\mâni), produc]ia se men]ine un timp suficient la un nivel ridicat (`n
platou), dup\ care urmeaz\ o descre[tere care trebuie s\ fie cât mai lent\. La 77-
80 s\pt\mâni, când intensitatea de ouat scade, nu mai este rentabil\ cre[terea
hibrizilor ou\tori; totu[i, prin m\suri tehnologice adecvate, este posibil s\ se
prelungeasc\ platoul produc]iei de ou\ [i s\ se asigure o descre[tere lent\ a
acesteia.
O perioad\ de ouat este format\ din mai multe cicluri care, la rândul lor,
sunt alc\tuite dintr-o succesiune de secven]e de ouat [i de pauze; la o bun\
ou\toare, pauzele din timpul ouatului nu trebuie s\ fie mai mari de 10 zile. ~ntre
intervalul dintre dou\ serii de depuneri (pauza de ouat) [i perioada de depunere
(secven]a de ouat) exist\ o corela]ie fenotipic\ negativ\ (rF = - 0,45).
Cu 2–6 ore `nainte de ovula]ie, nivelul de progesteron plasmatic este mai
ridicat, `n timp ce la momentul ovula]iei, acesta `nregistreaz\ un nivel bazal.
~n practic\ sunt preferate p\s\rile care au pu]ine cicluri de ouat, dar foarte
lungi, deziderat ce este `ndeplinit de popula]iile avicole ameliorate; dar [i la
acestea, num\rul de ou\ depus `ntr-un ciclu de ouat este mai mic decât cel ob]inut
`n ciclul anterior.
5. Instinctul de clocit. Este o `nsu[ire ereditar\, legat\ de necesitatea perpetu\rii
speciei [i care poate fi explicat\ fiziologic prin cre[terea secre]iei lobului anterior
al hipofizei `n prolactin\ care, la rândul ei, `mpiedic\ formarea hormonilor
sexuali, deci, cre[terea [i maturarea foliculilor ovarieni.
Instinctul de clocit se manifest\ pregnant la p\s\rile neameliorate, `n timp
ce la multe rase de produc]ie, prin lucr\ri de ameliorare, s-a reu[it diminuarea
intensit\]ii lui de manifestare, sau chiar eliminarea complet\ a acestuia, a[a cum
este cazul rasei Leghorn.
Teoretic, 64% dintr-un efectiv de g\ini clocesc odat\ pe an, 22% de dou\
ori [i 11% de trei ori. La gâ[te, instinctul de clocit se asociaz\ cu sezonalitatea
produc]iei de ou\, `n timp ce la ra]ele crescute `n sistem industrial el este slab
- 18 -
eviden]iat, cu excep]ia rasei Barbarie; numai la curci se constat\ o declan[are `n
mas\ a clocitului atunci când condi]iile de `ntre]inere nu sunt optime.
Instalarea instinctului de clocit determin\ `ncetarea ouatului, cu
repercursiuni negative asupra produc]iei totale de ou\ (`ntre instinctul de clocit [i
produc]ia de ou\ exist\ corela]ii negative). Exist\ [i excep]ii, cum ar fi rasele
mixte de g\ini Rhode-Island [i New-Hampshire, la care produc]ia total\ de ou\ nu
este influen]at\ de manifestarea instinctului de clocit, deoarece, la reluarea
ouatului, intensitatea de ouat este mai mare decât `nainte de clocit.
~n ceea ce prive[te durata [i frecven]a de manifestare a instinctului de
clocit exist\ mari diferen]e `ntre specii [i rase [i chiar `ntre liniile aceleia[i rase,
ceea ce demonstreaz\ c\ acesta este dependent de un num\r mare de factori
ereditari; `n plus, instinctul de clocit mai este influen]at [i de factorii externi, cum
ar fi temperatura mare din ad\posturi sau men]inerea p\s\rilor la `ntuneric, un
timp `ndelungat.
Instinctul de clocit este un caracter legat de sex; astfel, la fiicele ob]inute
din g\ini Leghorn [i coco[i Cornish, instinctul de clocire se manifest\ `ntr-o
propor]ie de 88%, `n timp ce la fiicele rezultate din `ncruci[area coco[ilor
Leghorn cu g\ini Cornish, clocitul apare la numai 37% din efectiv.
~n determinismul genetic al clocitului a fost pus `n eviden]\ [i efectul
complementar al genelor; a[a de exemplu, din `ncruci[area p\s\rilor Rhode-Island
selec]ionate timp de 30 ani pentru suprimarea clocitului cu p\s\ri Leghorn,
rezult\ produ[i la care manifestarea instinctului de clocit este mai puternic\ decât
la formele parentale.
6. N\pârlirea natural\. Reprezint\ un proces fiziologic normal, prin care
p\s\rile `[i schimb\ penajul, de mai multe ori, pe `ntreg parcursul vie]ii; la g\ini,
acest proces are loc o dat\ pe an, iar la palmipede, de 2-3 ori/an.
De regul\, g\inile, curcile [i palmipedele adulte n\pârlesc la sfâr[itul
perioadei de ouat, `n timp ce la tineretul palmiped, n\pârlirea apare dup\ ultima
faz\ de dezvoltare a penelor, respectiv, la vârsta de 11-12 s\pt\mâni. Durata
n\pârlirii este variabil\ `n func]ie de mai mul]i factori (specie, ras\, vârst\ etc) [i
este, `n medie, de 8-10 s\pt\mâni la g\ini [i curci [i de 6-8 s\pt\mâni la
palmipede; la acestea din urm\, dup\ ciclul de ouat din prim\var\ se schimb\ tot
penajul, iar toamna, numai penele mici [i mijlocii.
~ntre vârsta la care se declan[eaz\ n\pârlirea, durata acesteia [i produc]ia
de ou\ realizat\ de pas\rea `n cauz\ exist\ corela]ii fenotipice negative [i care, la
g\ini, sunt de –0,56. Când g\inile sunt crescute `n hale cu mediu controlat, dup\ o
tehnologie adecvat\, n\pârlirea se va instala treptat `n efectiv, pe tot parcursul
anului, f\r\ a influen]a negativ produc]ia total\ de ou\.
La gâ[te, procesul de n\pârlire natural\ este exploatat pentru ob]inerea
produc]iei de pene; `n acest sens, tineretul este supus jumulirii pe viu la vârsta de
11-12 s\pt\mâni [i apoi la 18-19 s\pt\mâni, `n timp ce adultele se jumulesc de
trei ori pe an, `n a doua jum\tate a lunilor mai, iulie [i respectiv, septembrie.
Sporirea produc]iei de ou\ la hibrizii de g\in\ specializa]i `n aceast\
direc]ie se poate realiza prin inducerea “n\pârlirii for]ate”, folosind diverse
metode; la `nceputul n\pârlirii, are loc degenerarea foliculilor ovarieni, dar dup\
- 19 -
cca 30 zile, ace[tia `ncep s\ creasc\ [i s\ se dezvolte, având loc o regenerare
fiziologic\ a organismului p\s\rilor.
7. Greutatea corporal\. Cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ este ob]inut\ de la
p\s\rile a c\ror greutate corporal\ reprezint\ media specific\ popula]iei
respective. Exemplarele cu greutatea corporal\ superioar\ mediei, realizeaz\ o
produc]ie mai sc\zut\ chiar [i decât cele cu greutate mai mic\ decât media
popula]iei; `ntre sub sau supragreutate [i num\rul de ou\ depuse au fost
eviden]iate corela]ii negative.
O alt\ problem\ ce nu trebuie minimalizat\ este greutatea puicu]elor la
momentul decla[\rii ouatului; astfel, dac\ acestea nu au cel pu]in 2/3 din
greutatea de adult, produc]ia de ou\ va fi afectat\, organismul neputând sus]ine
dublul efort impus de cre[terea somatic\ [i de ritmul tot mai ridicat de ouat.
- 20 -
Greutatea ou\lor este o `nsu[ire puternic influen]at\ genetic (h2=0,55) [i
deci variaz\ `n limite largi de la un individ la altul; prin urmare, `ntr-un efectiv
vor exista exemplare care produc ou\ mai grele decât media efectivului, dar [i
indivizi care depun ou\ mai mici. ~n mod practic, 20–30% dintre indivizii unei
popula]ii produc ou\ cu greut\]i diferite, ca urmare a genotipurilor diverse ce
influen]eaz\ durata de cre[tere a ovocitelor.
Pot apare [i cazuri de p\s\ri care depun `ntreaga via]\ productiv\ numai
ou\ mici, ou\ duble, ou\ cu dou\ g\lbenu[uri, ou\ f\r\ coaj\ etc.
Analiza `n dinamic\ a greut\]ii ou\lor produse de o pas\re arat\ c\,
exceptând perioada de `nceput de ouat când ou\le sunt mici, `n rest, acestea au
greut\]i diferite, dar apropiate de media greut\]ii individuale a ou\lor.
2. Vârsta p\s\rilor. Este unul dintre factorii care au o mare influen]\ asupra
greut\]ii ou\lor, `n sensul c\ aceasta cre[te `n paralel cu `naintarea `n vârst\ a
p\s\rilor, chiar dac\ ritmul ini]ial de cre[tere este lent.
Greutatea primului ou depus de o pas\re reprezint\ aproximativ 75% din
greutatea maxim\ realizat\ la vârsta de adult; de[i, urm\toarele ou\ vor avea
greut\]i tot mai mari, ele se vor `ncadra tot `n grupa ou\lor mici, specifice de
altfel `nceputului de ouat [i care reprezint\ 3-5% din produc]ia total\ ob]inut\.
Greutatea primului ou va fi cu atât mai mic\, cu cât p\s\rile sunt mai
precoce, `ntre greutatea primului ou [i cea medie anual\ existând o corela]ie
pozitiv\, mai ales la g\ini [i curci.
La p\s\rile adulte, greutatea ou\lor este mai pu]in variabil\, `ns\ poate fi
afectat\ `n sens negativ de condi]iile de alimenta]ie (neasigurarea la un nivel
optim a aminoacizilor, prezen]a `n furaje a unor factori antinutri]ionali sau a
acidului erusic-`n rapi]\, precum [i a vicinei [i convicinei) sau de mediul
ambiental (programul de lumin\ incorect aplicat sau temperaturile ridicate
cumulate cu un exces de umiditate).
3. Precocitatea ouatului, intensitatea de ouat [i ciclul de ouat. De[i, `n practic\
sunt prefera]i hibrizii ou\tori precoci, atunci când se for]eaz\ decla[area timpurie
a ouatului (prin fotostimulare sau ridicarea temperaturii), ace[tia vor produce ou\
mai mici o perioad\ mai `ndelungat\ de timp (tab. 13).
Tabelul 13
Precocitatea ouatului [i greutatea medie a ou\lor la g\ini Leghorn
(dup\ B\l\[escu, M., 1980)
- 21 -
~n ceea ce prive[te influen]a intensit\]ii de ouat asupra greut\]ii ou\lor
ob]inute exist\ opinii diferite, `ns\ mare majoritate a autorilor sunt de acord c\, la
g\inile aflate `n primul an de ouat, greutatea ou\lor cre[te `n paralel cu sporirea
intensit\]ii ouatului pân\ atinge un anumit nivel, dup\ care r\mâne constant\; `n
anul al II-lea, exist\ o tendin]\ de sc\dere a greut\]ii ou\lor pe m\sura cre[terii
intensit\]ii de ouat.
Dac\, totu[i, la g\inile cu produc]ii foarte mari de ou\ se constat\ o
corela]ie negativ\ `ntre intensitatea de ouat [i greutatea ou\lor, aceasta se
datoreaz\ furaj\rii deficitare. Influen]a negativ\ a condi]iilor de mediu asupra
greut\]ii ou\lor se face resim]it\, mai ales, `n partea a doua a perioadei de ouat,
când datorit\ vârstei, procesele metabolice sunt `ncetinite, iar pas\rea nu mai
produce ou\ multe [i mari.
La g\inile cu produc]ii mici de ou\, greutatea ou\lor se men]ine `ntre
limite relativ apropiate `n primele luni de ouat, dup\ care, aceasta va cre[te `n
paralel cu cre[terea intensit\]ii de ouat (tab. 14).
Tabelul 14
Greutatea ou\lor (g) la g\ini Leghorn cu produc]ii diferite
(dup\ B\l\[escu, M., 1980)
- 22 -
la un ciclu de ouat la altul, dar [i cre[terea valorii indicelui Haugh, consecutiv
m\ririi indicelui albu[ului.
5. Sezonul de ecloziune. Greutatea primelor ou\ depuse de g\ini este diferit\ `n
func]ie de sezonul de ecloziune `n care ele au fost ob]inute; diferen]ele sunt
determinate de precocitatea diferit\ a ouatului, `n raport cu greutatea corporal\.
Astfel, la g\inile eclozionate `n perioada de `nceput a iernii, greutatea medie a
primelor 12 ou\ este de 36,4g, la cele eclozionate la sfâr[itul iernii, de 41,3g, iar
la g\inile ob]inute din ecloziunile de la `nceputul prim\verii, greutatea medie este
de 48,5g.
Ca regul\ general\, puicu]ele eclozionate `n perioada martie-august
produc ou\ mai grele, comparativ cu cele eclozionate `n alte perioade [i aceasta ca
urmare a precocit\]ii mai bune pe care o au.
~n cazul puicu]elor eclozionate prim\vara, greutatea ou\lor cre[te treptat,
atingând un nivel maxim `n luna martie, când ele au vârsta de un an. Pe timpul
verii, greutatea ou\lor scade datorit\ modific\rilor de metabolism cauzate de
temperaturile ridicate, `ns\ c\tre toamn\, greutatea lor cre[te din nou.
Cel mai bun echilibru `ntre precocitate [i greutatea corporal\ se realizeaz\
la p\s\rile provenite din ecloziunile de prim\var\, ceea ce conduce la ob]inerea
unei bune produc]ii de ou\, dar [i la realizarea unor ou\ cu greut\]i superioare.
6. Greutatea corporal\ a p\s\rilor. ~n cadrul raselor [i liniilor, greutatea
corporal\ medie caracteristic\ acestora se coreleaz\ pozitiv cu greutatea ou\lor
ob]inute. ~n situa]ia `n care ouatul se declan[eaz\ atunci când p\s\rile au o
greutate corporal\ corespunz\toare, ou\le depuse vor avea greut\]i normale, `n
timp ce la p\s\rile subponderale `n momentul depunerii primului ou, greutatea
ou\lor ob]inute va fi mai mic\. P\s\rile cu greutate corporal\ mai mare vor
`ncepe ouatul mai devreme [i vor depune ou\ mai mari, dar pe ansamblu,
produc]ia de ou\ va fi inferioar\ celei ob]inute de la g\inile cu greutate medie.
Leg\tura dintre greutatea p\s\rilor [i cea a ou\lor poate fi pus\ pe seama
m\rimii ficatului, care este mai mic la tineret [i mai mare la adulte; ori, tocmai
ficatul este responsabil de sinteza substan]elor ce alc\tuiesc g\lbenu[ul, iar
cre[terea greut\]ii oului se face pe baza cre[terii g\lbenu[ului, a c\rei pondere este
de 22-25% la ou\le de puicu]e [i de 30-35% la cele de adulte.
7. Gradul de ameliorare. Determinismul genetic al greut\]ii ou\lor este asigurat
de un coeficient de heritabilitate de peste 0,5 [i prin urmare, aceast\ caracteristic\
calitativ\ a ou\lor poate fi u[or `mbun\t\]it\ prin lucr\ri de ameliorare; de altfel,
greutatea ou\lor reprezint\ unul dintre criteriile importante utilizate `n selec]ia
liniilor materne destinate ob]inerii hibrizilor ou\tori.
Câ[tiguri genetice semnificative pentru greutatea ou\lor se pot realiza
aplicându-se selec]ia dup\ metoda indicelui familial.
La ora actual\ nu se cunoa[te cu precizie num\rul de gene care
controleaz\ greutatea ou\lor, `ns\ se presupune c\ el ar fi mai mic decât pentru
alte caractere cantitative.
- 23 -
1.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru ou\
- 24 -
Propor]ia de re]ineri pentru fiecare caracter depinde de importan]a lui `n
obiectivele selec]iei, de valoarea heritabilit\]ii care `l caracterizeaz\, dar [i de
corela]ia sa genetic\ cu alte caractere. Performan]ele proprii pe baza c\rora se fac
re]inerile se apreciaz\ prin abaterea de la media contemporanilor (la aceea[i
ecloziune) [i media popula]iilor (la toate ecloziunile). Aprecierea unitar\ a
performan]elor indivizilor proveni]i din ecloziuni diferite, deci ob]inu]i `n condi]ii
de mediu diferite, se face prin transformarea acestora `n probit, care se calculeaz\
cu rela]ia:
P−P
Probit = +5
δ
`n care:
P = performan]a proprie;
P = performan]a medie a contemporanilor;
δ = devia]ia standard.
Probitul reprezint\ abaterea performan]ei de la media contemporanilor,
exprimat\ `n devia]ii standard, la care se adaug\ 5 unit\]i de devia]ie standard
pentru eliminarea valorilor negative.
Criteriile de selec]ie ce se aplic\ liniilor destinate producerii hibrizilor
ou\tori de g\in\ sunt prezentate `n cele ce urmeaz\.
1. Produc]ia de ou\. Este un criteriu de selec]ie foarte complex, considerat de
unii autori ca fiind expresia interac]iunii a 10 caractere diferite, iar de al]ii, drept
rezultanta a numai patru caractere, respectiv: vârsta la primul ou; persisten]a
ouatului (perioada de ouat pân\ la prima n\pârlire); intensitatea ouatului;
frecven]a [i lungimea pauzei de ouat.
~n ]ara noastr\, la g\ini sunt lua]i `n considerare numai trei factori de
influen]\ ai produc]iei de ou\ [i anume:
• vârsta primului ou, coincide cu instalarea maturit\]ii sexuale [i este
controlat\ de un num\r mic de gene sau de un complex poligenic.
Heritabilitatea acestui caracter este variabil\, de la mic\ (h2 estimat=0,09), la
mijlocie (h2 estimat=0,28) [i chiar mare (h2 estimat=0,51).
Vârsta la primul ou este corelat\ negativ cu greutatea oului (rF= -0,17;
rG=-0,41; rM=-0,15) [i cu greutatea specific\ a acestuia, dar este un caracter
aflat [i sub influen]a direct\ a programului de lumin\ aplicat, precum [i a
nivelului cantitativ [i calitativ al hranei administrate;
• intensitatea ouatului. Cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ se ob]ine de la
p\s\rile la care vârful de ouat este atins `n perioada `nscris\ `n obiectivele
selec]iei, iar platoul curbei de ouat are o extindere cât mai mare.
La g\inile cu produc]ii foarte mari de ou\, intervalul de timp dintre dou\
depuneri succesive de ou\ este extrem de redus [i prin urmare, exist\ o
corela]ie negativ\ `ntre m\rimea acestui interval [i num\rul total de ou\
depuse de o pas\re (rG=-0,45; rM=-0,46). Intervalul dintre dou\ depuneri de
ou\ are o heritabilitate mijlocie spre mare (h2 estimat=0,35÷0,59) [i prin
urmare poate fi `mbun\t\]it prin selec]ie. Mc Clung [i col., 1976 (cita]i de
Sandu, Gh.), aplicând selec]ia pentru acest caracter timp de 7 genera]ii
- 25 -
consecutive au mic[orat intervalul dintre depuneri de la 1536 minute, la 1463
minute;
• viabilitatea, este strict dependent\ de rezisten]a p\s\rilor la boli [i are o
heritabilitate sc\zut\. Prin selec]ie pot fi ob]inute, deocamdat\, numai p\s\ri
rezistente la anumite boli.
~n cadrul lucr\rilor de selec]ie aplicate g\inilor ou\toare, produc]ia de ou\
se apreciaz\ pentru fiecare linie `n parte, `n perioada de vârst\ 20-40 s\pt\mâni,
determinându-se num\rul de ou\ pe individ, familie [i pe total lot. Exist\ [i o
variant\ de control rapid\, de numai 4 s\pt\mâni consecutive, aplicat\ `n perioada
de vârst\ 30-40 s\pt\mâni [i a c\rei eficien]\ este de peste 80% din controlul
clasic; aceast\ variant\ de testare permite diminuarea cheltuielilor legate de
testare, dar nu reduce intervalul dintre genera]ii deoarece, lucr\rile de testare se
`ncheie tot la vârsta de 40 s\pt\mâni a p\s\rilor, ca [i `n cazul test\rii clasice.
2. Greutatea ou\lor. Este un criteriu de baz\ `n aprecierea ou\lor, mai ales a
celor pentru incuba]ie [i are o importan]\ mai mare la liniile materne decât la cele
paterne. Greutatea ou\lor este o `nsu[ire legat\ asimptotic cu vârsta [i cu o
heritabilitate ridicat\ (h2 estimat=0,67), dar ea poate fi influen]at\ [i de calitatea
proteinei [i a acizilor gra[i (mai ales acidul linoleic) din hrana ingerat\.
Prin valorificarea capacit\]ii de combinabilitate a liniilor folosite pentru
producerea unui hibrid, i se confer\ acestuia posibilitatea de a produce ou\ cu o
anumit\ greutate.
G\inile cu produc]ii ridicate de ou\ depun ou\ mai mici, cu unele
excep]ii; prin urmare, corela]ia dintre num\rul de ou\ depuse [i greutatea acestora
este negativ\ (rF =-0,01; rG =-0,17).
Prin selec]ie se poate ob]ine cre[terea greut\]ii ou\lor, pe baza m\ririi
propor]iei de g\lbenu[ cu cca. 2%; dac\ se are `n vedere existen]a unei corela]ii
pozitive `ntre greutatea oului [i substan]a uscat\ din componentele sale, rezult\
c\, `mbun\t\]ind greutatea oului, se amelioreaz\ [i calitatea acestuia.
Greutatea ou\lor este un caracter cu o repetabilitate mare [i de aceea, `n
activitatea de selec]ie, ea se stabile[te numai `n intervalul 28-34 s\pt\mâni de
via]\ a p\s\rilor, prin cânt\rirea individual\ a tuturor ou\lor produse.
Un alt element important `n activitatea de selec]ie este masa ou, respectiv
greutatea total\ a ou\lor produse; `n general, o g\in\ bun\ ou\toare trebuie s\
depun\ `ntr-o lun\ echivalentul greut\]ii sale corporale.
3. Calitatea ou\lor, reprezint\ un criteriu de selec]ie dependent de caracteristici
ce vizeaz\:
• con]inutul, respectiv: calitatea albu[ului, calitatea g\lbenu[ului, inciden]a
petelor de sânge sau de carne etc;
• greutatea;
• forma, sau raportul dintre diametrul mare [i cel mic al oului (indicele
formatului);
• `nsu[irile cojii minerale-propriet\]i fizice ale cojii (grosimea, greutatea [i
propor]ia cojii `n structura oului); propriet\]i mecanice (rezisten]a cojii
minerale la impact sau compresiune) [i aspectul cojii minerale (culoare,
porozitate, depunerile anormale de carbonat de calciu etc).
- 26 -
Pe ansamblu, caracterele care ]in de con]inutul ou\lor au heritabilit\]i
moderate spre mari, ceea ce permite `nl\turarea lor prin selec]ie.
~n mod obi[nuit, se studiaz\ fiecare caracter `n parte, `ns\ au fost
imagina]i [i indicatori sintetici de apreciere, care includ mai multe caractere ale
oului; `n acest sens, Brant [i col., 1951 (cita]i de Vacaru-Opri[, I.) au elaborat
indicatorul Q.S. (Quality score):
- 27 -
6. Caracterele de reproduc]ie. Fertilitatea este criteriul de selec]ie utilizat `n
cazul liniilor paterne, iar eclozionabilitatea, `n cel al liniilor materne. Dat fiind
faptul c\ cele dou\ caractere au o heritabilitate sc\zut\, pentru ameliorarea lor
este necesar\ aplicarea selec]iei combinate, atât dup\ performan]ele proprii, cât [i
dup\ cele familiale. ~n ceea ce prive[te sporirea fertilit\]ii, se consider\ c\ aceasta
se poate realiza nu neap\rat prin m\rirea volumului ejaculatului, ci mai ales prin
sporirea concentra]iei spermei `n spermatozoizi [i prin `mbun\t\]irea mobilit\]ii
acestora.
Tehnica de lucru prevede recoltarea ou\lor depuse de p\s\rile `n vârst\ de
28 s\pt\mâni [i apoi incubarea artificial\ a acestora. Performan]a reproductiv\
final\ depinde `ntr-o m\sur\ foarte mare de rezultatele finale ale incuba]iei, multe
dintre caracterele ce pot fi m\surate pe timpul acesteia, fiind caractere heritabile.
Sub aspectul corela]iilor existente `ntre caracterele de reproduc]ie [i cele
de incuba]ie, acestea pot fi: negative- `ntre procentul de ecloziune al ou\lor [i
durata incuba]iei (rF =-0,08) [i `ntre procentul de fertilitate [i volumul ejaculatului
(rF =-0,43), pozitive- `ntre procentul de fertilitate al ou\lor [i concentra]ia spermei
`n spermatozoizi (rF =+0,48) [i intens pozitive- `ntre procentul de fertilitate [i cel
de ecloziune (rF =+0,85).
Liniile cu greutatea oului mare tind s\ eclozioneze mai târziu; la fel,
liniile cu greutate corporal\ mare au nevoie de aproape 24 ore pentru des\vâr[irea
ecloziunii, comparativ cu liniile u[oare, dar care au greutatea oului mare. Prin
urmare, selec]ia pentru greutate corporal\ mare prelunge[te perioada de ecloziune
mai mult decât selec]ia pentru greutatea mare a oului. G\inile care au un timp de
incuba]ie mai scurt, au [i o ecloziune mai bun\.
7. Viabilitatea. Este un caracter cu o heritabilitate redus\ (h2 estimat `n perioada
de ouat=0,14). Pe parcursul lucr\rilor de selec]ie, sunt penalizate acele cupluri [i
familii care au un procent de mortalitate mai mare decât media popula]iei.
Pierderile din efectiv sunt influen]ate destul de mult [i de ac]iunea
diver[ilor factori stresan]i [i de aceea, `n viitor, se va aprecia [i rezisten]a p\s\rilor
la stres, `n func]ie de dezvoltarea glandelor endocrine (tiroida [i suprarenala) [i a
bursei lui Fabricius; p\s\rile cu o dezvoltare mai mare a bursei lui Fabricius au [i
o doz\ mai mare de anticorpi (corela]ia dintre greutatea bursei [i titrul de anticorpi
este: rF = 0,59).
Chiar dac\ au fost create linii de p\s\ri rezistente la anumite boli, selec]ia
g\inilor ou\toare dup\ rezisten]a general\ la `mboln\vire sl\be[te efectele
selec]iei pentru caracterele productive [i din acest considerent, viabilitatea nu
constituie un criteriu de baz\ `n selec]ia acestei categorii de p\s\ri; viabilitatea
dorit\ la o anumit\ popula]ie poate fi asigurat\ prin folosirea metodelor
profilactice de prevenire a `mboln\virilor.
~n ultimul timp, lucr\rile de selec]ie specifice g\inilor includ [i elemente
referitoare la comportamentul social al acestora, deoarece, tendin]a de a practica
densit\]i mari pe unitatea de suprafa]\ face ca selec]ia pentru produc]ii ridicate s\
fie `nso]it\ de o cre[tere a gradului de dominan]\ social\, urmat\ de accentuarea
stresului `n cadrul popula]iei, mai ales atunci când se introduc noi indivizi.
P\s\rile agresive ocup\ o treapt\ mai `nalt\ `n ierarhia social\ [i aparent,
au o mai bun\ produc]ie de ou\; acest aspect este valabil numai `n cazul când ele
- 28 -
sunt crescute al\turi de p\s\rile submisive (cele de pe treptele inferioare ale
ierarhiei sociale) pentru c\, atunci când sunt crescute numai p\s\ri agresive cu
acela[i grad de dominan]\, produc]ia lor este mai sc\zut\.
La masculi, ocuparea unui loc inferior `n ierarhia social\ a grupului din
care fac parte se soldeaz\ cu reducerea num\rului de `mperecheri, pân\ la
dispari]ia total\ a lor.
Comportamentul social al p\s\rilor, care poate fi agresiv sau submisiv, se
poate determina prin stabilirea raportului dominan]ei (num\rul de ac]iuni
agonistice dominante/total conflicte) sau prin cel al indicelui `ncord\rii sociale
(num\rul actelor agresive – num\rul actelor submisive).
- 29 -
Producerea hibrizilor sexabili la vârsta de o zi dup\ culoarea pufului
Programul de creare [i perfec]ionare a liniilor genitoare de hibrizi
produc\tori de ou\, sexabili la o zi dup\ culoarea pufului, s-a materializat `n ]ara
noastr\ prin ob]inerea hibridului “ROSO-SL”, pe baza variet\]ilor albe [i ro[ii ale
rasei Rhode Island.
Varietatea ro[ie a rasei Rhode Island produce ou\ cu coaja pigmentat\ `n
brun, are pielea [i picioarele galbene, creasta simpl\, penajul ro[u-`nchis (s), `n
timp ce varietatea alb\ are acelea[i caracteristici, mai pu]in culoarea penajului
care este alb\ (S).
Gena silver (S), legat\ de sex, inhib\ produc]ia pigmentului ro[u, dar nu
[i pe a celui negru. Gena golden (s) este recesiv\, fiind a doua alel\ de culoare la
locusul “s” [i este necesar\ pentru producerea de pigment complex ro[u-buff.
Pentru formarea hibrizilor sexabili dup\ culoarea pufului este necesar ca
linia patern\ s\ aib\ gena recesiv\, iar cea matern\ pe cea dominant\.
Crearea st\rii de homozigo]ie pentru gena silver (SS) la masculii de
Rhode Island-alb [i pentru gena silver “ss” la masculii Rhode Island-ro[u, s-a
realizat prin teste de culoare, `ncruci[ându-se Rhode ro[u cu linii de Sussex alb
(posed\ gena silver), astfel: mascul golden Rhode ro[u cu femele Sussex alb [i
respectiv, femele silver Rhode alb cu masculi Rhode ro[u, puri pentru gena “s”.
La vârsta de o zi, pui “ROSO-SL” se prezint\, astfel:
• masculul-este: alb; aproape alb; alb cu pete ro[ii pe cap; alb cu dungi negre pe
cap [i spate;
• femela-este: complet ro[ie; ro[ie deschis\ cu o pat\ alb\ pe cap [i trei dungi
albe pe spate; ro[ie deschis\ cu o pat\ alb\ pe cap; alb\ cu o tent\ ro[iatic\ pe
cap [i `n jurul ochilor.
~n urm\toarele s\pt\mâni de via]\, penajul devine ro[u total la femele [i
alb complet la masculi, `n aproximativ 89% din cazuri.
Hibridul “ALBO–67”
Este un hibrid creat `n dou\ variante, fiind format din linii pure de
Leghorn importate de la firma Ghostley, din S.U.A.; ambele variante sunt scoase
din circuitul productiv.
Prima variant\ a hibridului a fost ob]inut\ `n anul 1967, la Avicola
Mih\ile[ti-jude]ul Giurgiu, pe baza liniilor pure: 7 [i 8 (♀L7 [i ♂L8) din rasa
Leghorn.
Varianta a doua a hibridului “Albo-67” a fost produs\ tot la Avicola
Mih\ile[ti, dar din liniile pure 7, 9 [i 10 ale rasei Leghorn.
Liniile 9 [i 7 se selec]ionau pentru greutate corporal\, maturitate sexual\,
produc]ie de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor [i pentru fertilitate.
Linia 10 era selec]ionat\ pentru acelea[i criterii, cu excep]ia fertilit\]ii care era
`nlocuit\ de eclozionabilitate.
Caracteristicile morfo-productive ale formelor parentale:
- poten]ial genetic………………………………….. 286 ou\;
- produc]ie medie/g\in\ furajat\, `n perioada:
20-64 s\pt\mâni………………………. 240 buc.;
- 30 -
20-72 s\pt\mâni………………………. 270 buc.;
- maturitate sexual\………………………………… 21 s\pt\mâni;
- vârsta la 50% ouat………………………………... 24-25 s\pt\mâni;
- vârsta la procent maxim de ouat…………………. 28 s\pt\mâni.
Pentru ob]inerea acestui hibrid triliniar, se utilizau masculi din linia 9 [i
femele hibride ob]inute din masculi ai liniei 7 `ncruci[a]i cu femele din linia 10.
Caracteristicile morfo-productive ale hibridului “Albo-67”:
-produc]ia de ou\/g\in\ furajat\ (20-77 s\pt\mâni)… 280-286 ou\;
- greutatea ou\lor………………………………….… 59-60g;
- consum specific…………………………….………. 152 g n.c./ou;
- viabilitate, la: -tineret………………………………. 95-97%;
-adulte……………………………….. 93-95%.
Hibridul “ALBO–70”
A fost omologat `n anul 1987 [i are la baz\ liniile pure G, J [i D de ras\
Leghorn, importate din Canada, de la firma “Shaver”. Acest hibrid a fost creat `n
cadrul fostelor unit\]i avicole de la Bac\u, Bra[ov [i Arad, dar la ora actual\, el
este scos din circuitul productiv.
Selec]ia liniilor utilizate s-a f\cut dup\ urm\toarele criterii:
• liniile G [i J- pentru produc]ia de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor [i
fertilitate;
• linia D - pentru produc]ia de ou\, greutatea ou\lor [i eclozionabilitate.
Caracteristicile morfo-productive ale formelor parentale:
- poten]ial genetic………………………………….. 286 ou\;
- produc]ie medie/g\in\ furajat\, `n perioada:
20-64 s\pt\mâni…………….………… 240 buc.;
20-72 s\pt\mâni…………….………… 280 buc.;
- maturitate sexual\………………………………… 21 s\pt\mâni;
- vârsta la 50% ouat………………………………... 24-25 s\pt\mâni;
- vârsta la procent maxim de ouat…………………. 28 s\pt\mâni.
- 31 -
Hibridul “ALBO SL-2000”
Este o pas\re cu un temperament vioi, adaptat\ condi]iilor de baterie,
rezistent\ la boli, precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional.
“Albo SL-2000” are ca baz\ genetic\ liniile 4Z, 2G, 4C [i 4X, apar]inând
rasei Leghorn.
Liniile 4Z [i 2G sunt homozigote pentru gena “fast feathering”, fiind
selec]ionate pentru produc]ia de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor [i fertilitate.
Linia 4C este homozigot\ pentru gena “fast feathering”, iar linia 4X este
homozigot\ pentru gena “slow feathering” [i sunt selec]ionate pentru produc]ia de
ou\, greutatea [i calitatea ou\lor; `n plus, linia 4X se mai selec]ioneaz\ pentru
fertilitate, iar linia 4C pentru eclozionabilitate.
La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i hibrizi (4Z x 2G) `ncruci[a]i
cu g\ini hibride (4X x 4C). Identificarea sexelor la vârsta de o zi se face dup\
dezvoltarea remigelor primare, care sunt normal dezvoltate la puicu]e [i mai pu]in
dezvoltate la coco[ei.
Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni):
viabilitate………………………………………… 96-97%;
consum total de furaje…………………………… 5,7-6,2 kg;
greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)……….……. 1275 g.
Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-80 s\pt\mâni):
vârsta la 50% ouat………………………….…… 22 s\pt\mâni;
vârf de produc]ie………………………………… 93%;
produc]ie de ou\/efectiv mediu:
condi]ii optime……………………… 326 buc.;
condi]ii medii………………….……. 314 buc.;
produc]ie de ou\/g\in\ transferat\:
condi]ii optime………………………. 320 buc.;
condi]ii medii……………………….. 308 buc.;
viabilitate (19-77 s\pt\mâni)……………………. 95%;
greutatea medie a ou\lor………………………… 62,7g;
total mas\ ou (19-77 s\pt\mâni)………………... 20,4 kg;
greutate vie la 77 s\pt\mâni…………………….. 1600 g;
consum mediu zilnic de furaje…………………... 98-102 g;
consum de furaje/kg mas\ ou…………………… 2020 g.
Hibridul “SAFIR”
Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni):
viabilitate………………………………………… 95-96%;
consum total de furaje…………………………… 6,6 kg;
greutate corporal\, la:
- 6 s\pt\mâni…………………………… 410g;
- 12 s\pt\mâni……………………….…… 860g;
- 18 s\pt\mâni……………………………. 1260 g.
Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-77 s\pt\mâni):
vârsta la 50% ouat………………………….…… 160 zile;
vârf de produc]ie………………………………… 90-93%;
- 32 -
produc]ie de ou\/efectiv mediu:-condi]ii optime… 333 buc.;
-condi]ii medii….. 318 buc.;
produc]ie de ou\/ciclu…………………………… 290-300 buc.;
greutate medie a ou\lor, la-34 s\pt\mâni……….. 57g;
-70 s\pt\mâni………... 64g;
calitatea ou\lor-unit\]i Haugh (34 s\pt\mâni)…. 91 U.H.;
-grosimea cojii (34 s\pt\mâni)….. 360 µm;
greutate corporal\, la:-34 s\pt\mâni……………. 1.570g;
-77 s\pt\mâni……………. 1.710g;
consum de nutre]uri combinate-pe zi……………. 110g;
-pe ou……………. 155g.
Hibridul “ROSO-70”
A fost ob]inut la “Avicola” Codlea-Bra[ov, pe baza liniilor H, M [i P ale
rasei Rhode-Island, varietatea ro[ie, ce au fost importate din Canada; la ora
actual\, hibridul este scos din circuitul productiv.
Selec]ia liniilor participante s-a f\cut dup\ urm\toarele criterii:
• linia H - pentru produc]ia de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor, fertilitate [i
greutate corporal\ mic\; este o linie pur\ pentru gena “auriu’, fiind folosit\ [i
ca “tester” pentru identificarea genelor “argintiu” [i “barat”;
• linia M - pentru produc]ia de ou\, intensitatea culorii ou\lor [i fertilitate;
• linia P - pentru produc]ia de ou\, greutatea ou\lor [i eclozionabilitate.
Caracteristicile morfo-productive ale formelor parentale:
- poten]ial genetic…………………………………. 274 ou\;
- produc]ie medie/g\in\ furajat\, `n perioada:
20-64 s\pt\mâni…………….………… 226-236 buc.;
20-72 s\pt\mâni…………….………… 260 buc.;
- maturitate sexual\……………………………….. 22 s\pt\mâni;
- vârsta la 50% ouat………………………….……. 25-26 s\pt\mâni;
- vârsta la procent maxim de ouat…………………. 28 s\pt\mâni.
Hibridul “Roso-70” se ob]ine `n urma `ncruci[\rii coco[ilor H cu g\ini
hibride provenite din coco[i M x femele P [i are urm\toarele caracteristici morfo-
productive:
- poten]ial genetic…………………………………. 290-300 ou\;
- produc]ia de ou\/g\in\ furajat\…………………. 280-290 ou\;
- vârf de ouat………………………………………. 94%
- furaje consumate:-pe ou………………….……… 158 g n.c.;
-pe kg ou………………………. 2,3 kg n.c.;
- vârsta la primul ou………………………….……. 142-154 zile;
- vârsta la procent maxim de ouat………………….. 28-29 s\pt\mâni;
- greutatea ou\lor, la:-32 s\pt\mâni……………….. 58-60g;
-70 s\pt\mâni………….……. 65-67g;
- viabilitate, la:-tineret…………………………….. 95-97%;
-adulte……………………………… 93-95%;
- greutate corporal\, la:-20 s\pt\mâni……….……. 1500-1600 g;
-70 s\pt\mâni……………... 2100-2300 g.
- 33 -
Hibridul “ROSO-SL”
Este o pas\re calm\, adaptat\ condi]iilor de baterie, rezistent\ la boli,
precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional.
Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni):
viabilitate………………………………………… 96-97%;
consum de furaje………………………………… 6,3-6,7 kg;
greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)……….……. 1560 g.
Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-80 s\pt\mâni)
vârsta la 50% ouat………………………….……. 21 s\pt\mâni;
vârf de produc]ie………………………………… 95%;
produc]ie de ou\/efectiv mediu, la:
60 s\pt\mâni………………….……. 249 buc.;
74 s\pt\mâni………………….……. 323 buc.;
80 s\pt\mâni………………….……. 351 buc.;
produc]ie de ou\/g\in\ transferat\, la:
60 s\pt\mâni……………………….. 242 buc.;
74 s\pt\mâni……………………….. 313 buc.;
80 s\pt\mâni………………………... 340 buc.;
viabilitate (19-80 s\pt\mâni)……………………. 94,6%;
total mas\ ou, `n perioada:
19-60 s\pt\mâni…………………….. 15,5 kg;
19-74 s\pt\mâni…………………….. 20,4 kg;
19-80 s\pt\mâni…………………….. 22,2 kg;
greutate vie la 80 s\pt\mâni…………………….. 2240 g;
consum mediu zilnic de furaje………………….. 114-119 g;
consum de furaje/kg mas\ ou…………………… 2160 g.
Hibridul “ROSO SL-2000”
Este o pas\re calm\, adaptat\ condi]iilor de baterie, rezistent\ la boli,
precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional.
Hibridul are la baz\ liniile 5K [i 3H apar]inând rasei Rhode Island,
varietatea ro[ie [i liniile 5M [i 5F ale rasei Rhode Island, varietatea alb\.
Liniile 5K [i 3H sunt homozigote pentru gena “golden”, fiind selec]ionate
pentru produc]ia de ou\, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii
oului, calitatea ou\lor, fertilitate [i greutate corporal\.
Liniile 5M [i 5F sunt homozigote pentru gena “silver” fiind selec]ionate
pentru produc]ia de ou\, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii
oului [i calitatea oului; `n plus, linia 5M se mai selec]ioneaz\ pentru fertilitate, iar
linia 5F pentru eclozionabilitate.
Hibridul se ob]ine din coco[i hibrizi (5K x 3H) [i g\ini hibride (5M x 5F).
La vârsta de o zi, puicu]ele au puful de culoare ro[ie, iar coco[eii de culoare alb\.
Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni):
viabilitate………………………………………… 96-97%;
consum de furaje………………………………… 6,3-6,8 kg;
greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)……………... 1550 g.
- 34 -
Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-77 s\pt\mâni):
vârsta la 50% ouat………………………….……. 21½ s\pt\mâni;
vârf de produc]ie………………………………… 94-95%;
produc]ie de ou\/efectiv mediu:
condi]ii optime……………………… 333 buc.;
condi]ii medii………………….……. 318 buc.;
produc]ie de ou\/g\in\ transferat\:
condi]ii optime……………………… 326 buc.;
condi]ii medii……………………….. 312 buc.;
viabilitate (19-77 s\pt\mâni)……………………. 94%;
greutatea medie a ou\lor………………………… 64g;
total mas\ ou (19-77 s\pt\mâni)………………... 21,3 kg;
greutate vie (la 77 s\pt\mâni)………………….. 2150-2240 g;
consum mediu zilnic de furaje…………………... 114-118 g;
consum de furaje/kg mas\ ou……………………. 2200 g.
- 35 -
consum specific de furaje……………………….. 142 g/ou.
- 36 -
consum pe ou pân\ la 78 s\pt\mâni……………. 137g;
mortalitate pe o perioad\ de 4 s\pt\mâni………………… 0,5%;
greutate corporal\ (la 78 s\pt\mâni)……………………... 2060g.
Carnea face parte dintre produc]iile principale ale p\s\rilor [i este unul
dintre alimentele de baz\ pentru om, având un rol plastic [i energetic bine definit
pentru organismul uman.
Valoarea nutritiv\ a c\rnii este dat\ de bog\]ia ei `n proteine [i, deci, `n
aminoacizi; coeficientul de utilizare digestiv\ a substan]elor nutritive din carnea
de pas\re este foarte mare, de 96-98%.
Carnea de pas\re este superioar\ c\rnurilor provenite de la alte specii de
animale domestice prin faptul c\ are sarcolema fibrelor musculare mai sub]ire,
“bobul” mai fin, o cantitate mai redus\ de ]esuturi conjunctive, dar mai multe
proteine [i gr\simi de calitate superioar\.
- 37 -
Tabelul 15
Compozi]ia chimic\ a c\rnii de pas\re
(dup\ O]el, I. [i col., 1969, cita]i de Vacaru-Opri[, I., 2000)
- 38 -
1. Culoarea-are `n vedere culoarea carcaselor [i culoarea pe sec]iune:
• culoarea carcaselor-poate fi alb\, galben\ de diferite nuan]e [i chiar neagr\;
• culoarea pe sec]iune-poate fi alb\, `n cazul mu[chilor pectorali, sau ro[ie-
rozie, la pulpe.
2. Fr\gezimea-reprezint\ u[urin]a cu care se las\ masticat\ carnea [i depinde de
con]inutul c\rnii `n ]esut conjunctiv, de cantitatea [i calitatea ]esutului adipos, de
calitatea fibrei musculare [i este strict legat\ de ras\ (p\s\rile din rasa Plymouth
Rock au carnea mai fraged\ decât cele din rasa Cornish).
3. Suculen]a-depinde de cantitatea de sucuri intercelulare, intracelulare [i
interfasciculare, de ras\ [i mai ales de vârsta p\s\rilor.
4. Mirosul [i gustul-sunt specifice diferitelor specii de p\s\ri, fiind vizibil
influen]ate de alimenta]ie. La palmipedele crescute pe ap\, carnea are un gust de
pe[te sau de mâl, `n timp ce la puii de carne hr\ni]i pân\ la sacrificare cu furaje
care con]in f\in\ de pe[te, carnea are gustul acestui furaj.
Carnea de pas\re se preteaz\ foarte bine la ob]inerea unei game largi de
semipreparate [i preparate, dar `n procesul de fabricare a lor este necesar ca
aceasta s\ `ndeplineasc\ dou\ `nsu[iri tehnologice [i anume:
• capacitatea de hidratare- reprezint\ proprietatea c\rnii de a absorbi un lichid,
atunci când este imersat\ `n acesta; prin hidratare, carnea cre[te `n volum [i
greutate, `mbun\t\]indu-[i fr\gezimea [i suculen]a, datorit\ sl\birii for]ei de
coeziune a fibrelor musculare componente;
• capacitatea de re]inere a apei- reprezint\ for]a cu care proteinele din carne
re]in o parte din apa proprie, cât [i o parte din apa ad\ugat\ `n procesul de
prelucrare, sub ac]iunea unor for]e externe (presare, t\iere etc).
Cele dou\ `nsu[iri sunt bine eviden]iate la carnea de pas\re, dar nu `n
aceea[i m\sur\ ca la cea de mamifere.
- 39 -
Hibrizii pot fi specializa]i pentru produc]ia de ou\ sau pentru cea de
carne; `n acest sens, hibrizii ou\tori realizeaz\ greut\]i de 1,5-2,0 kg la vârsta de
adult, pe când cei de carne ating greut\]i de peste 2,0 kg la vârsta de numai 42
zile.
~n cadrul fiec\rei popula]ii exist\ indivizi cu o vitez\ mare de cre[tere,
precum [i exemplare cu o vitez\ mic\, ceea ce permite ca prin selec]ie s\ se
aleag\ p\s\rile cu o vitez\ convenabil\ de cre[tere.
2. Sexul [i vârsta. ~n func]ie de sex, puii au o reac]ie diferit\ fa]\ de factorii
tehnologici asigura]i [i de aceea exist\ diferen]ieri `n ceea ce prive[te produc]ia de
carne ob]inut\, atât din punct de vedere cantitativ (greutate corporal\, greutatea
organelor interne, ponderea por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea carcaselor etc), cât [i
calitativ (compozi]ie chimic\, `nsu[iri organoleptice etc), de[i, la ecloziune, cele
dou\ sexe au greut\]i aproximativ egale. A[a de exemplu, coco[ii au cu 45-60%
mai mult decât g\inile de aceea[i vârst\, pe când curcanii sunt de aproape trei ori
mai grei decât curcile; excep]ie face prepeli]a japonez\, la care femelele au peste
160g, iar masculii numai 130g.
Greutatea corporal\ cre[te `n paralel cu `naintarea `n vârst\, atingând
standardul rasei numai atunci când se asigur\ condi]iile specifice unei `ntre]ineri
corespunz\toare. Dac\ puii se sacrific\ dup\ vârsta de 8 s\pt\mâni, propor]ia de
substan]\ uscat\ din carne cre[te, iar valoarea raportului carne/oase scade; `n
acela[i timp, se constat\ apari]ia, `n propor]ie ridicat\, a veziculelor [i
hematoamelor pectorale, mai ales la puii crescu]i `n baterii.
3. Prolificitatea. Cel mai important factor biologic care influen]eaz\ `n ansamblu
produc]iile p\s\rilor este prolificitatea, `nsu[ire ereditar\ ce este condi]ionat\ de
fertilitate, fecunditate [i capacitatea de ecloziune.
• Fertilitatea reprezint\ capacitatea celulei sexuale de a-[i reduce la jum\tate
num\rul de cromozomi [i de a forma gametul, `n cadrul procesului de
gametogenez\.
• Fecunditatea este procesul de unire a celor doi game]i de sex opus, cu
refacerea garniturii cromozomale specifice speciei, proces `n urma c\ruia
rezult\ celula ou sau zigotul, care `[i `ncepe procesul de segmentare par]ial\ [i
inegal\.
• Capacitatea de ecloziune exprim\ num\rul de pui viabili ecloziona]i dintr-o
sut\ de ou\ fecundate.
Cercet\rile efectuate `n acest\ direc]ie au demonstrat c\ fertilitatea,
fecunditatea [i capacitatea de ecloziune sunt determinate de gene diferite [i c\
`ntre cele trei `nsu[iri nu exist\ o rela]ie direct\. Fecunditatea [i capacitatea de
ecloziune sunt caracteristice pentru fiecare specie, ras\, linie, familie [i individ `n
parte; a[a de exemplu, la rasele de g\ini mixte, cele dou\ `nsu[iri sunt ceva mai
mici decât la rasele specializate pentru produc]ia de ou\. La p\s\rile din aceea[i
ras\, fecunditatea poate s\ varieze de la 0 la 100%.
~n ultimii ani, pentru cre[terea fertilit\]ii s-a introdus analiza [i controlul
materialului seminal la masculii candida]i pentru reproducerea liniilor `n noua
genera]ie, fiind analizat\ concentra]ia de spermatozoizi, precum [i gradul lor de
mobilitate [i viabilitate.
- 40 -
Pentru aprecierea rezisten]ei la `mboln\vire exist\ un program de lung\
durat\, `n cadrul c\ruia familiile cu mortalitate ridicat\ se penalizeaz\; o familie
presupune existen]a unui raport `ntre sexe de 1 mascul/10 femele.
4. Capacitatea de valorificare a hranei. P\s\rile crescute `n sistem industrial nu
fac fa]\ situa]iilor de caren]\ energetic\ prelungit\ [i nici abaterilor de la zona de
confort tehnologic.
Cerin]ele de energie ale p\s\rilor crescute `ntr-un astfel de sistem pot fi
`mp\r]ite `n cerin]e de `ntre]inere ale metabolismului bazal, termogenezei
adaptative, termogenezei de alimentare [i activit\]ii fizice [i `n cerin]e de
produc]ie pentru energia produselor [i termogeneza legat\ de sinteze.
Utilizarea de nutre]uri combinate cu niveluri energetice mai mici decât
cerin]ele specifice puilor de carne, duce la utilizarea neeconomic\ a proteinei, la
afectarea s\n\t\]ii puilor, la un consum specific ridicat, la sporuri mici de cre[tere
[i la sporirea propor]iei carcaselor de calitate inferioar\, `n timp ce furajele cu
niveluri energetice prea ridicate determin\ depunerea exagerat\ de gr\sime `n
carcase, modificarea gustului specific al c\rnii etc.
~ntre con]inutul proteic al furajului [i nivelul energetic al acestuia trebuie
s\ existe un anumit raport, a c\rui valoare se reflect\ direct `n sporul de greutate
al puilor, `n consumul specific de furaje, `n calitatea carcaselor sub aspectul
form\rii ]esutului muscular, `n con]inutul de gr\sime, fr\gezimea [i calit\]ile
gustative ale c\rnii.
Forma de prezentare a furajelor (f\in\, brizur\ sau granule) are o
influen]\ direct\ asupra cre[terii puilor de carne, determinând o valorificare
diferit\ a hranei ingerate `n produc]ia de carne.
5. Capacitatea de formare a c\rnii [i de depunere a gr\simii, variaz\
semnificativ `ntre rase, dar cu deosebiri `n interiorul acestora. Astfel, `n acelea[i
condi]ii de cre[tere, se constat\ mari diferen]e `ntre rase, dup\ cum exist\ [i
indivizi la care aptitudinile pentru `ngr\[are sunt mult mai evidente decât la al]ii.
Carnea de pas\re poate fi de culoare alb\ (pieptul) [i ro[ie (pulpele).
Pentru stabilirea culorii pieptului exist\ o scar\ etalon, pentru apreciere folosindu-
se un cromatometru Minolta CR 300.
Dintre `nsu[irile fizice ale c\rnii, un interes aparte `l prezint\ duritatea
fibrei musculare, indicator ce poate fi apreciat cu ajutorul dispozitivului Warner-
Bratzler, ce permite testarea rezisten]ei la forfecare a mu[chiului.
Capacitatea de depunere a gr\simii la broiler este influen]at\ de mai mul]i
factori, cum ar fi: rasa, calitatea [i cantitatea furajului administrat, sistemul de
cre[tere, temperatura ambiental\, vârsta [i sexul etc.
La indivizii cu vitez\ mare de cre[tere s-a pus `n eviden]\ o intensificare a
depunerilor de gr\sime intern\, dar a c\rui ritm scade dup\ vârsta de 19 zile, când
se intensific\ formarea maselor musculare.
Grosimea stratului de gr\sime de pe cele dou\ extreme ale abdomenului
este diferit\, dar `ntre media extremelor [i cantitatea de gr\sime abdominal\
exist\ corela]ii directe, ceea ce permite aplicarea selec]iei `n vederea reducerii
cantit\]ii de gr\sime din carcas\. Cantitatea de gr\sime abdominal\ este corelat\
moderat (0,54) cu lipidele con]inute [i negativ (-0,13) cu activitatea lipazelor
lipoproteice.
- 41 -
Selec]ionarea indivizilor f\r\ predispozi]ie pentru depunerile de gr\sime
intern\ se face la nivel de linie pur\, prin determinarea concentra]iei de
trigliceride serice, deoarece exist\ corela]ii pozitive `ntre acestea [i depunerile de
gr\sime intern\.
Corela]ii pozitive sunt [i `ntre m\rimea stratului de gr\sime abdominal\ [i
compozi]ia chimic\ a carcaselor. Prin `ncruci[area liniilor de p\s\ri cu un procent
ridicat de gr\sime abdominal\ cu linii având un procent redus, se ob]in
descenden]i la care regresia cantit\]ii de gr\sime abdominal\ raportat\ la
greutatea vie se manifest\ semnificativ.
6. Randamentul la sacrificare [i ponderea por]iunilor tran[ate din carcase.
Atât randamentul de sacrificare, cât [i ponderea por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea
carcaselor sunt `nsu[iri importante, condi]ionate de raportul dintre biomas\ [i
dezvoltarea diferitelor regiuni corporale; exemplarele la care mu[chii pectorali [i
cei ai coapselor [i gambelor sunt mai bine dezvolta]i, `nregistreaz\ [i un
randament superior la sacrificare, iar carnea acestora este de bun\ calitate.
Randamentul la sacrificare "la cald" [i randamentul comercial
(carcas\+organe comestibile) se stabilesc imediat dup\ sacrificare; greutatea
carcaselor [i a por]iunilor componente se determin\ prin cânt\rire, iar func]ie de
valorile `nregistrate, ele sunt clasate pe grupe de calitate (A, B, C). Exprimarea se
face `n valori absolute (g) sau `n valori relative (%), raportate la greutatea vie [i la
greutatea carcasei.
Randamentul la sacrificare stabilit `n condi]ii de produc]ie, depinde `n
mare m\sur\ de calitatea puilor livra]i, dar [i de fluxul tehnologic de sacrificare;
formula sa de calcul, este:
Greutatea carcasei (kg)
Randament la sacrificare (%)= X 100
Greutate vie (kg)
- 42 -
Tabelul 17
Randamentul la sacrificare [i propor]ia regiunilor anatomice din carcas\ (%)
(dup\ B\l\[escu M. [i col., 1980)
Specificare Rasa:
Leghorn Rhode Plymouth Cornish
Island Rock
Randament comercial 78,35 80,30 79,35 79,79
♦ Cap 7,2 6,6 5,4 4,7
♦ Gât 8,2 8,0 7,3 7,0
♦ Fluiere 6,6 6,8 7,4 7,5
Total 22,0 21,4 20,1 19,2
♦ Aripi 12,5 11,9 11,2 11,7
♦ Spinare 20,0 19,9 19,9 19,6
Total 32,5 31,8 31,1 31,1
♦ Coaps\, gamb\ 25,0 27,1 28,3 28,9
♦ Piept 20,5 19,7 20,5 20,6
Total 45,5 46,8 48,8 49,5
Raport carne/oase 1/3,69 1/4,78 1/4,31 1/4,28
- 43 -
Tabelul 19
Componentele principale ale carcaselor de pas\re, `n raport de calitate
(dup\ Cironeanu I. [i col., 1975)
P\r]i componente Propor]iile diferitelor componente (%)
Calitatea Calitatea Calitatea
I a II-a a III-a
Musculatur\ 42,7 41,2 43,6
Gr\sime intern\ 4,4 2,1 0,9
Piele [i gr\sime subcutanat\ 12,4 10,2 8,4
Organele comestibile 7,4 9,0 9,4
Total 66,9 62,5 62,3
- 44 -
a[ternut, care sunt [i mai apreciate de c\tre consumatori, care prefer\ `n special
carcasele de culoare galben-intens.
Carcasele se `mpart `n trei clase de calitate, `n conformitate cu
nomenclatorul oficial (tab. 20).
Tabelul 20
Caracteristicile specifice de calitate la puii de g\in\ (STAS 7031/74)
Clasa de
I II III
calitate
Masa
tip 1, g min 650 550 450
tip 6, g min 800 700 500
Conforma]ia Normal\, pieptul bine `mbr\cat Normal\, pieptul cu Normal\, carena
corporal\ cu mu[chi pe toate lungimea mu[chi, carena sternal\ sternal\
sternului; carena flexibil\, iar flexibil\, cu marginea proeminent\.
marginea ei se simte la palpare. vizibil\.
Starea de Strat de gr\sime accentuat de-a Strat sub]ire de gr\sime Strat sub]ire de
`ngr\[are lungul coloanei vertebrale [i a sub form\ de fâ[ii, pe gr\sime `n
pieptului, mai abundent `n lungimea coloanei regiunea târti]ei.
regiunea târti]ei pe care o vertebrale,mai accentuat
acoper\ `n `ntregime. `n regiunea târti]ei.
Culoarea Galben\ sau cu nuan]e `ntre galben [i alb sidefiu.
pielii cu o tent\ u[or violacee. cu tent\ violacee.
Defecte Maximum dou\ rupturi ale Maximum trei rupturi ale pielii, de cel mult:
admise pielii, de cel mult 1 cm fiecare. 2 cm fiecare. 3 cm fiecare.
Pe carcas\,`nro[iri nepronun]ate ~nro[iri ale pielii la nivelul epidermei, f\r\ a
ale pielii la nivelul epidermei, se extinde `n profunzime.
f\r\ a se extinde `n profunzime. Puncte ro[ii pe vârfurile aripilor.
Un num\r redus de tulee pe Un num\r redus de Tulee
spate, aripi [i gât. tulee neproeminente pe neproeminente pe
spate, aripi, pulpe [i gât. spate, aripi, pulpe
[i gât.
Descuam\ri ale pielii provenite prin op\rire.
- 45 -
8. Culoarea penajului. La toate speciile, rasele [i hibrizii de p\s\ri care se cresc
pentru produc]ia de carne, este preferat penajul de culoare alb\, care pe lâng\
faptul c\ asigur\ ob]inerea unor carcase aspectuoase, poate fi folosit `n scopuri
artizanale. Curcile bronzate ameliorate au pierdut suprema]ia pe care o de]ineau
pe pia]a broilerului de curc\ datorit\ tuleelor de culoare neagr\ care r\mâneau pe
carcase, locul lor fiind ocupat de curcile cu penajul alb.
9. Gradul de ameliorare. ~n ]ara noastr\, ca de altfel `n `ntreaga lume,
programele de selec]ie [i hibridare dirijeaz\ ac]iunile de ob]inere a materialului
biologic destinat producerii de carne. Valoarea produc]iei este determinat\ de
gradul de ameliorare asigurat, coroborat fiind cu condi]iile de mediu create;
performan]a productiv\ reprezint\ baza genetic\ exploatat\ `n condi]ii de mediu
date, `n timp ce programul genetic reprezint\ maturizarea efectului selec]iei,
exprimat\ prin modificarea frecven]ei (cazul caracterelor calitative) sau prin
modificarea mediei de la o genera]ie la alta (cazul caracterelor cantitative).
Unele dintre caracterele fenotipice ale p\s\rilor (culoarea penajului, a
ciocului, a fluierelor, a urechiu[elor etc) nu sunt influen]ate de condi]iile de
mediu, `n timp ce altele (greutatea ou\lor, capacitatea de ecloziune, procentul de
eclozabilitate, vârsta de producere a primului ou, greutatea corporal\ a p\s\rilor
etc), sunt pu]in influen]ate de mediu.
Atunci când influen]a mediului asupra unui genotip `n exteriorizarea sa
fenotipic\ este mic\, caracterul poate fi mai u[or reprodus `n descenden]\ [i poate
fi `mbun\t\]it prin selec]ia dup\ performan]ele individuale, `n genera]ii succesive,
aducându-l aproape de valoarea lui genotipic\. Cu cât un caracter este mai pu]in
influen]at de condi]iile de mediu, cu atât acesta are o heritabilitate mai mare.
10. Prolificitatea. Cu cât o pas\re are mai mul]i produ[i, cu atât cre[te produc]ia
de carne. A[a de exemplu, la g\inile de reproduc]ie din rasele grele se ob]in 140-
145 pui/ciclu productiv [i care, la o greutate medie la sacrificare de 2,0 kg,
reprezint\ 280-290 kg carne/g\in\ de reproduc]ie.
- 46 -
Selec]ia pe mai multe caractere are drept scop ob]inerea unui progres
genetic global maxim.
Cunoscându-se valoarea heritabilit\]ii fiec\rui caracter, precum [i
corela]iile genetice dintre diferitele caractere, se stabile[te pentru fiecare dintre
acestea, independent de celelalte, o performan]\ minim\, pe baza c\reia indivizii
care `ntrunesc condi]iile sunt re]inu]i pentru urm\toarea etap\ de selec]ie; este
vorba de selec]ia pe niveluri independente.
Propor]ia de re]ineri la fiecare caracter depinde de importan]a acestuia, de
heritabilitatea lui [i de corela]ia genetic\ cu alte criterii. Performan]ele proprii se
apreciaz\ prin abaterea de la media contemporanilor.
Liniile materne se selec]ioneaz\ dup\ performan]ele proprii la vârsta de 5
s\pt\mâni, cele de Rock [i de 7 s\pt\mâni, cele de Mini Rock [i dup\
performan]ele proprii [i familiale la vârsta de 40 s\pt\mâni; intervalul dintre
genera]ii este de 52 s\pt\mâni.
Liniile paterne (de Cornish) se selec]ioneaz\ numai la vârsta de 5
s\pt\mâni, atât dup\ performan]ele proprii cât [i dup\ cele familiale, cu
posililitatea de scurtare a intervalului dintre genera]ii la 34 s\pt\mâni.
Presiunea de selec]ie este mare, fiind de 1,5% la masculi [i 15% la femele
Cornish [i respectiv, de 0,7% la masculi [i 8% la femele de Plymouth Rock.
Principalele criterii de selec]ie ale liniilor pure genitoare de hibrizi de
g\in\ pentru carne sunt prezenta]i `n cele ce urmeaz\.
1. Viteza de cre[tere. Se apreciaz\ pe baza greut\]ilor corporale determinate la
vârsta de 5 s\pt\mâni. Acest criteriu se coreleaz\ intens pozitiv cu lungimea
fluierului (r=+0,78), dar [i cu greutatea puiului de o zi [i cu unghiul pieptului.
Selec]ia pentru greutate corporal\ mare induce [i efecte nedorite, cum ar
fi defectele de aplomb, curbura unuia sau mai multor degete [i de aceea, la
cântarul de la 5 s\pt\mâni se elimin\ to]i indivizii necorespunz\tori fenotipic. De
asemenea, `ntre greutatea corporal\ mare [i inciden]a higroamelor pectorale a fost
pus\ `n eviden]\ o corela]ie pozitiv\ (r=+0,48). La indivizii cu vitez\ mare de
cre[tere se constat\ [i o predispozi]ie pentru depunerile de gr\sime intern\,
situa]ie `n care trebuie s\ se ac]ioneze la nivel de linii pure, prin determinarea
concentra]iei de trigliceride serice; puii care au o cantitate mare de astfel de
trigliceride sunt sco[i de la lucr\rile de selec]ie.
2. Produc]ia de ou\. Este un criteriu de selec]ie foarte important, dar numei
pentru liniile materne. Tehnica de lucru const\ `n num\rarea tuturor ou\lor
depuse de o g\in\ `n perioada de control a produc]iei de ou\, care dureaz\ de la
declan[area ouatului [i pân\ la vârsta de 40 s\pt\mâni. G\inile supuse acestui
control reprezint\ produ[ii rezulta]i din prima ecloziune.
3. Conforma]ia corporal\. Se apreciaz\ `n func]ie de m\rimea unghiului
pieptului, care se m\soar\ cu un compas special [i se exprim\ `n grade. Valoarea
lui h2 pentru unghiul pieptului este de 033-0,37.
La unele linii de Cornish, pentru o mai bun\ apreciere a conforma]iei, se
determin\ [i lungimea carenei sternale, pentru care h2 estimat este de 0,43.
4. Calitatea carcasei. Este dat\ de mai mul]i indicatori, cum ar fi: raportul
carne/oase; participarea procentual\ a por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea carcaselor
etc.
- 47 -
5. Conversia furajului (consumul de furaje pe unitatea de produs finit). Este
un criteriu de selec]ie de baz\ pentru to]i masculii de Cornish re]inu]i pentru
greutatea corporal\ determinat\ la vârsta de 5 s\pt\mâni. Durata controlului este
fix\, de 14 zile, efectuându-se `n s\pt\mânile 6 [i 7 de via]\ a puilor; consumul de
hran\ se stabile[te individual.
Indicele de conversie a furajului are o heritabilitate moderat\, de 0,25.
~ns\mân]\rile artificiale cu material seminal congelat permit utilizarea la
maximum a masculilor re]inu]i pentru acest caracter; `n ultimul timp, exist\
tendin]a de a se extinde [i la femele acest criteriu de selec]ie.
6. Greutatea ou\lor. Influen]eaz\ direct calitatea puilor de o zi. Pentru o
genera]ie studiat\ `n anul 1987, h2 realizat a fost de 0,48-0,53 la liniile autohtone
de Rock [i de 0,23 la cele de Cornish.
Tehnica de lucru const\ `n stabilirea greut\]ii tuturor ou\lor produse `n
s\pt\mânile 30 [i 31 de via]\ a g\inilor ce se afl\ `n controlul produc]iei numerice
de ou\.
7. Caracterele de reproduc]ie. Sunt reprezentate de fertilitate, pentru liniile
paterne [i de eclozionabilitate, pentru cele materne. Heritabilitatea estimat\ este
moderat\, atât pentru eclozionabilitate (0,29), cât [i pentru fertilitate (0,28).
Controlul se face tot `n s\pt\mânile 30 [i 31 de via]\ a p\s\rilor intrate `n
programul de selec]ie.
Pentru sporirea fertilit\]ii, `n ultimul timp s-a introdus [i controlul calit\]ii
spermei (concentra]ia spermei `n spermatozoizi, mobilitatea [i viabilitatea
spermatozoizilor etc) la masculii candida]i pentru reproducerea liniilor `n noua
genera]ie.
8. Viabilitatea [i rezisten]a la `mboln\viri. Se apreciaz\ `n cadrul unui program
de selec]ie de lung\ durat\, pe parcursul c\ruia, familiile (1 mascul/10 femele) cu
mortalitate ridicat\ sunt penalizate.
- 48 -
“silver” [i selec]ionarea acestora pentru caractere cantitative [i calitative; gena
“silver” (S) este legat\ de sex [i inhib\ producerea pigmentului ro[u.
Caracteristicile Cornish-lui ro[u-prezen]a genei recesive “s” legat\ de
sex; ou\ cu coaja brun\; pielea [i fluierele galbene; creasta b\tut\ sau simpl\;
penajul ro[u uniform la femele [i cu concentr\ri de culoare pe cap, gât, aripi,
coad\ [i piept, la masculi.
Caracteristicile Rock-lui silver-sunt identice cu ale Rock-lui normal, dar
prezint\ gena “S”, legat\ de sex [i care este dominant\.
Prin teste de culoare s-a ob]inut homozigo]ia pentru genele golden “ss” la
masculii Cornish-ro[u [i respectiv, pentru gena silver “SS”, la masculii Rock-
silver. Aceste teste s-au f\cut prin `ncruci[area cu Sussex alb, `n cazul Cornish-lui
ro[u [i cu Rhode Island ro[u, `n cel al Rock-lui silver. La ora actual\, efectivele
sunt 100% pure pentru genele auriu [i argintiu.
Puii de o zi sexabili la aceast\ vârst\ dup\ culoarea penajului, se prezint\
astfel:
• masculii-au puful alb pe tot corpul;
• femelele-pot avea: puf de culoare ro[u intens sau diluat pe tot corpul; puf de
culoare alb\ cu dou\ dungi ro[ii pe spate; puf de culoare alb\ cu excep]ia
capului care este ro[u; puf de culoare alb\ cu excep]ia celui din jurul ochilor
care este ro[u etc.
- 49 -
La noi `n ]ar\, pentru ob]inerea c\rnii de g\in\ sunt produ[i doi hibrizi [i
anume, “Robro-70” [i “Mini Robro”, ob]inu]i prin hibridarea unor linii pure ale
raselor Cornish [i Plymouth Rock.
Caracteristicile rasei Cornish (din care se extrag liniile paterne):
culoarea penajului………………………. alb\;
produc]ie de ou\/g\in\ furajat\………… 80-130 buc.;
greutatea medie a ou\lor………………… 60-65g;
culoarea cojii ou\lor…………………….. pigmentat\ `n brun;
vârsta maturit\]ii sexuale……………….. 200-210 zile;
greutatea corporal\, la -femele………….. 3,5-4,0 kg;
-masculi………….. 4,5-5,5 kg.
Caracteristicile rasei Plymouth Rock (din care se extrag liniile materne):
culoarea penajului………………………. alb\;
produc]ie de ou\/g\in\ furajat\………… 190-200 buc.;
greutatea medie a ou\lor………………… 59-60g;
culoarea cojii ou\lor…………………….. pigmentat\ `n brun;
vârsta maturit\]ii sexuale……………….. 200-210 zile;
greutatea corporal\, la -femele………….. 2,5-3,0 kg;
-masculi…………. 3,5-4,0 kg.
Hibridul “ROBRO-70”
S-a formnat pe baza liniilor pure C [i W ale rasei Cornish [i respectiv, S
[i F ale rasei Plymouth Rock, importate `n anul 1970 de la firma Shaver din
Canada; el a fost omologat `n anul 1987.
Selec]ia liniilor participante la formarea hibridului se face dup\
urm\toarele criterii:
• liniile C [i W de Cornish: vitez\ de cre[tere; conforma]ie [i fertilitate;
• linia S de Plymouth Rock: vitez\ de cre[tere [i fertilitate;
• linia F de Plymouth Rock: produc]ie de ou\ [i eclozionabilitate.
La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i hibrizi Cornish (masculi C x
femele W) [i femele hibride Rock (masculi S x femele F).
P\rintele mascul este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Cornish, cu
urm\toarea formul\ genetic\: II, cc, Ee, ss, Bb. Are culoarea alb\ dominant\,
creasta b\tut\ sau simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ mare de
`mbr\care cu pene [i puful alb-g\lbui la puii de o zi.
P\rintele femel este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Plymouth Rock,
cu urm\toarea formul\ genetic\: Ii, Cc, Ee, SS, K-, Bb. Are culoarea alb\
recesiv\, creasta simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ redus\ de
cre[tere a remigelor primare, dar vitez\ mare de `mbr\care cu pene pe restul
corpului [i puful alb-g\lbui la puii de o zi.
Caracteristicile morfo-productive ale p\rin]ilor:
mortalitate medie, `n perioada: 0-24 s\pt\mâni……… 5-6%;
25-64 s\pt\mâni…….. 0,6-0,9%/lun\;
greutate corporal\ la 20 s\pt\mâni…………………… 1950-2050g;
greutate corporal\ la 64 s\pt\mâni: -masculi…………. 4000-5000g;
- 50 -
-femele…………... 3100-3300g;
produc]ie de ou\/g\in\ introdus\…………………….. 165-180 buc.;
produc]ie de ou\ bune de incubat…………………….. 162-174 buc.;
eclozionabilitate medie……………………………….. 84-85%;
pui ob]inu]i/g\in\ introdus\………………………….. 140-146 cap.;
vârf de produc]ie la 28-31 s\pt\mâni………………… 82-84%.
Caracteristicile morfo-productive ale hibrizilor:
greutate medie, la: - 7 s\pt\mâni……………………... 2,1-2,2 kg;
- 8 s\pt\mâni……………………… 2,4-2,5 kg;
consum specific, la: - 7 s\pt\mâni……………………. 2,0-2,1 kg/kg spor;
- 8 s\pt\mâni…………………….. 2,1-2,2 kg/kg spor;
viabilitate, la: - 7 s\pt\mâni…………………….……. 97%;
- 8 s\pt\mâni…………………………… 95%.
- 51 -
vârf de produc]ie la 28-31 s\pt\mâni………………… 82-84%.
Hibridul “STARBRO”
Este produs de c\tre firma Shaver din Canada, caracterizat fiind printr-o
foarte bun\ vitez\ de cre[tere, un indice superior de conversie a hranei, rusticitate,
carne de calitate superioar\ [i o viabilitate excelent\.
- 52 -
Performan]ele pe care le `nregistreaz\ la vârsta de 42 zile, sunt:
greutate corporal\: - masculi………………….. 2237-2307g;
- femele…………………... 1898-1973g;
consum cumulat de furaje: -masculi…………. 4,09-4,15 kg;
-femele…………... 3,55-3,63 kg;
indice de conversie a hranei: -masculi……….. 1 : 1,80-1,83;
-femele………… 1 : 1,84-1,87.
Hibridul “HYBRO G”
Este produs de firma cu acela[i nume, din Olanda [i are urm\toarele
performan]e (la 42 zile):
greutate corporal\: - masculi………………….. 2582g;
- femele…………………... 2375g;
consum cumulat de furaje: -masculi…………. 4,320 kg;
-femele…………... 4,055 kg;
indice de conversie a hranei: -masculi……….. 1 : 1,67;
-femele………… 1 : 1,71.
- 53 -
Pentru reducerea acestui interval, unii amelioratori diminuează perioada
de control a producţiei numerice de ouă, la 6-8 săptămâni. Procedeul prezintă
dezavantajul că se pierde din precizia selecţiei, mai ales prin intermediul
informaţiilor furnizate de performanţele proprii; în acelaşi timp, precizia selecţiei
bazată pe media familiei se reduce, întrucât mărimea unei familii pentru lucrările
de selecţie este de numai 5 indivizi (1 mascul şi 4 femele), iar numărul mai mic de
candidaţi pe familie afectează atât precizia selecţiei, cât şi intensitatea ei.
Studiile de ereditate ale unor caractere cantitative şi calitative efectuate la
curci au oferit soluţii eficiente pentru sporirea producţiei la această specie.
La curci, care au 41 perechi de cromozomi, multe din genele care
caracterizează penajul influenţează negativ producţiile lor. De exemplu, gena “sp”
(responsabilă pentru penajul alb cu pete negre la homozigoţi), gena “r”
(responsabilă pentru penajul roşu-Bourbon) şi gena “e” (responsabilă pentru
penajul brun-închis) reduc creşterea în greutate; gena “r” reduce şi producţia de
ouă, iar gena “b” (responsabilă pentru penajul bronzat, cu aripi negre)
diminuează cantitatea de spermă.
Viteza îmbrăcării cu penaj se află sub controlul unui locus înlănţuit cu
sexul; gena sălbatică “k” determină o îmbrăcare rapidă cu penaj, iar gena
dominanată “K”, o îmbrăcare târzie.
Prezintă interes şi ereditatea unor sisteme biochimice. De exemplu,
fenotipurile unor fenogrupe determină fluiere mai lungi (purtătorii genei “aAlD”),
iar altele o greutate corporală mai mare (purtătorii genei “aB2”) etc.
Relevante pentru ereditatea unor caracteristici cantitative la curcă sunt
valorile lui h2, ca de exemplu, pentru:
• greutatea la 24 săptămâni (h2 estimat=0,38 şi h2 realizat=0,41);
• lungimea fluierului (h2 estimat=0,44);
• lungimea sternului (h2 estimat=0,32);
• adâncimea corporală (h2 estimat=0,42);
• vârsta primului ou (h2 estimat=0,81);
• numărul ouă pe 84 zile (h2 estimat=0,61);
• greutatea oului (h2 estimat=0,56) etc.
În plus, între foarte multe caractere implicate atât în producţia de carne,
cât şi în funcţia de reproducţie există anumite corelaţii fenotipice (rF), genotipice
(rG) şi de mediu (rM), de care trebuie să se ţină cont în munca de selecţie. În mod
deosebit, reliefăm corelaţiile pozitive existente între:
• greutatea la 24 săptămâni x lungimea fluierului (rG =+0,73; rM=+0,23;
rF=+0,479);
• greutatea la 24 săptămâni x lărgimea pieptului (rG=+0,77; rM=+0,23;
rF=+0.29);
• greutatea la 24 săptămâni x adâncimea corpului (rG=+0,66; rM=+0,42;
rF=+0,51);
• numărul de ouă/6 săptămâni x numărul de ouă/an (rG=+0,69);
• numărul de ouă x lungimea perioadei de ouat (rG=+0,74; rF=+0,74);
- 54 -
• numărul pauzelor de clocit x lungimea pauzelor de clocit (rG=+0,89;
rF=+0,60) etc.
De asemenea, există şi o serie de corelaţii negative, stabilite între:
• numărul de ouă x numărul de pauze de clocit (rG=-0,58; rF=-0,47);
• numărul de ouă x greutatea ouălor (rG=-0,78; rF=-0,52);
• numărul de ouă x vârsta primului ou (rG=-0,42; rF=-0,20) etc.
Criteriile de selecţie pentru liniile materne de curcă se referă la producţia
numerică de ouă, lungimea perioadelor de ouat, lungimea pauzelor de clocit etc.
În vederea selecţiei pentru producţia numerică de ouă se întocmeşte un
plan de selecţie combinată, la curci şi pe colaterali, la curcani, plecându-se de la o
matcă de 20 masculi + 80 femele, ceea ce corespunde unui număr de 20 familii,
fiecare dintre acestea fiind alcătuite dintr-un mascul şi 4 femele.
Fiecare din cele 4 curci care revin unui curcan, trebuie să producă 5
femele (total=400 femele) şi un mascul (total= 80 masculi), sexarea făcându-se la
vârsta de 2-3 luni, după caracterele de exterior. Din cele 400 de candidate se vor
alege 80 de curci cu ajutorul unui index de selecţie combinată, iar din cei 80 de
candidaţi se vor alege 20 de curcani, pe baza performanţei medii a surorilor şi
semisurorilor aflate în testare.
Durata testării este condiţionată de durata controlului producţiei numerice
de ouă, de 20 săptămâni sau de 6-8 săptămâni, a doua variantă fiind cea mai
convenabilă, mai ales că între numărul de ouă/6 săptămâni şi numărul de ouă/an
este o corelaţie pozitivă (rG=+0,69).
Pentru selecţia liniei paterne care produce hibridul simplu, se foloseşte o
tehnică de selecţie asemănătoare şi care are la bază un index de selecţie simultană
a vitezei de creştere şi a numărului de ouă.
Există şi posibilitatea practicării unei selecţii pe niveluri independente, cu
două momente selective, unul la 24 săptămâni, pentru greutate vie şi altul, la
aproximativ 40 săptămâni, pentru numărul de ouă. Conform tehnologiei specifice
acestei metode de selecţie, pentru fiecare din cele două caractere (greutatea
corporală la 24 săptămâni şi producţia numerică de ouă la 40 săptămâni) se
stabileşte o performanţă minimă care trebuie îndeplinită de către candidat pentru a
fi reţinut; candidaţii reţinuţi la primul caracter devin candidaţi la cel de al doilea
caracter.
Proporţia de reţineri pentru fiecare caracter în parte se calculează pe baza
importanţei celor două caractere, a heritabilităţii lor şi a corelaţiilor care există
între ele.
Linia paternă din a doua treaptă de încrucişare se selecţionează, în
principal, pentru greutate vie, dar şi pentru unghiul pieptului, practicându-se fie
selecţia pe un index, fie selecţia pe niveluri independente. Deoarece, la selecţia
liniei paterne, numărul de indivizi care o compun este relativ mic, pentru a se
evita consangvinizarea, se recomandă să se facă o selecţie intrafamilială, urmată
de o încrucişare interfamilială.
- 55 -
2.5.2. Hibrizi comerciali de curc\ pentru carne
În România, creşterea pe baze intensive a curcilor pentru producţia de
carne a debutat în anul 1974, când la S.C. ’’Avicola’’ S.A. Bacău au fost aduse 4
linii pure de la firma ’’Studler’’ din Franţa, respectiv: linia 33, de tip uşor; linia
11, de tip mediu; linia 66, de tip mediu-greu şi linia 69, de tip greu. Aceste linii
au stat la baza formării hibridului comercial de curcă românesc pentru carne,
denumit “Prima”. Ca origine, materialul biologic importat a derivat din suşele
canadiene Wiliams ale rasei de curci Beltsville alb.
Pe baza altor linii pure importate şi indigene de curci albe şi bronzate s-a
creat un al doilea hibrid comercial pentru carne, denumit “Diamant”.
Caracteristicile morfo-fiziologice ale curcilor albe, formă maternă, din
care au fost extrase liniile de tip mediu, mediu-greu şi uşor, utilizate în hibridări:
-culoarea penajului………………………………….albă;
-producţia medie de ouă/curcă furajată……………..140 buc.;
-greutatea ouălor…………………………………….60-80 g.;
-greutatea corporală medie, la:-femele……………...5,0kg;
-masculi……………..9,0kg;
-eclozabilitatea ouălor……………………………….85%
- 56 -
Hibridul comercial “Diamant”
Are la bază liniile:
-Alba mare- tip greu, selecţionată pentru viteza de creştere şi fertilitate.
-Bronzata mare- tip greu, cu pieptul larg, selecţionată pentru viteza de
creştere şi fertilitate.
-Alba de Ruşeţu- tip mediu, selecţionată pentru producţia de ouă şi viteza de
creştere.
-Alba de Braşov- tip mediu, selecţionată pentru producţia de ouă şi viteza de
creştere.
-Alba mică- tip uşor, selecţionată pentru producţia de ouă şi eclozabilitate.
La producerea variantelor de hibrizi “Diamant” s-au utilizat liniile grele:
Alba mare sau Bronzata mare, ca formă paternă şi hibrizii simpli: Alba mică x
Alba de Ruşeţu sau Alba de Braşov x Alba de Ruşeţu, ca formă maternă.
Hibridul comercial “Diamant” a fost creditat cu următoarele performanţe:
• greutate corporală la vârsta de 14 săptămâni: 5,2-5,5 kg;
• consum specific de hrană: 2,6-2,9 kg nutreţuri combinate/kg spor de greutate;
• viabilitate: 93-95%.
- 57 -
greutate medie la 16 s\pt\mâni: - masculi…………….. 10,89 kg;
- femele……………… 7,90 kg;
indicele conversiei, la: - masculi……………………….. 2,35;
- femele…………………………. 2,56.
- 58 -
greutatea pieptului la indivizii testa]i din fiecare familie, se face o ierarhizare a
familiilor existente; `n continuare, se procedeaz\ la alegerea propriu-zis\ a
indivizilor (masculi [i femele), care vor constitui noile familii.
~n cazul alegerii masculilor se vor re]ine câte 4 indivizi (progeni masculi)
de la fiecare mam\ ce intr\ `n componen]a primelor 6% familii existente din cele
64 familii, ce alc\tuiesc o linie (total, 64 boboci de sex mascul).
Pentru alegerea femelelor necesare form\rii noilor familii, se re]in câte 4
boboci de sex femel (progeni femele) de la fiecare mam\ ce intr\ `n alc\tuirea
primelor 25% familii existente, al c\ror num\r este de 64 (total, 256 boboci de sex
femel).
~n final, linia reprodus\ va avea un num\r de 320 indivizi (64 masculi [i
256 femele), repartiza]i `n 64 de familii (câte un mascul [i 4 femele pe familie).
Lucr\rile de alegere a bobocilor pentru alc\tuirea viitoarelor familii
debuteaz\ când ace[tia sunt `n perioada de vârst\ 18-22 s\pt\mâni.
~n munca de selec]ie [i ameliorare a ra]elor, lucr\rile efectuate sunt mult
u[urate de faptul c\ majoritatea caracterelor urm\rite au un pronun]at determinism
ereditar. De exemplu, h2 pentru greutatea pieptului este de 0,88; h2 pentru
greutatea pulpelor [i a pieptului, de 0,67; h2 pentru greutatea ou\lor, de 0,47; h2
pentru produc]ia de ou\, de 0,32 etc.
Hibridul “RORA”
Este un hibrid românesc, biliniar, omologat `n anul 1988, fiind format pe
baza liniilor pure 005 [i 001 ale rasei Pekin; la formarea sa, se utilizeaz\ masculi
din linia 005 [i femele hibride (masculi 005 x femele 001).
Caracteristicile liniei 005:
culoarea penajului………………………….. alb\;
indicele pieptului…………………………… 14-15%;
produc]ia medie de ou\/ra]\ introdus\……… 150 buc. `n 40 s\pt. de ouat;
fertilitatea…………………………………… 85-90%;
capacitatea de ecloziune……………………. 75-85%;
greutatea p\s\rilor adulte…………………… 3,5-4,0 kg.
Caracteristicile liniei 001:
culoarea penajului………………………….. alb\;
viteza de cre[tere…………………………… mare;
indicele pieptului…………………………… 13-14%;
produc]ia medie de ou\/ra]\ introdus\……… 150 buc. `n 40 s\pt. de ouat;
fertilitatea…………………………………… 90-95%;
capacitatea de ecloziune……………………. 80-90%;
greutatea p\s\rilor adulte…………………… 3,0-3,5 kg.
Caracteristicile p\rin]ilor:
• tat\l hibridului-fiind format din linia 005 are caracteristicile liniei respective;
• mama hibridului (005 x 001): penaj alb; produc]ie medie de ou\-175 buc./ra]\
introdus\, `n 40 s\pt\mâni de ouat; fertilitatea-95%; eclozionabilitatea-85%;
- 59 -
num\r de boboci viabili/femel\ introdus\-148 cap.; greutatea corporal\ a
adul]ilor: 3,0-3,5 kg.
Caracteristicile hibridului comercial “RORA”:
penaj………………………………………… alb;
greutate corporal\ la 8 s\pt\mâni…………… 2,5-2,7 kg;
consum specific……………………………... 2,8-3,0 kg n.c./kg spor;
propor]ia de p\strare a efectivului…………... 95%.
- 60 -
dintre linii pure apar]inând rasei Landaise cu linii pure ale rasei Alb\ Olandez\ de
Rin.
Centrele de selec]ie au fost organizate pe lâng\ unit\]ile avicole
Voluntari, Arad [i Mih\ile[ti, ele func]ionând [i ca centre de `nmul]ire bunici;
obiectivul lor este acela de producere a p\rin]ilor de o zi, livrabili unit\]ilor de
cre[tere a p\rin]ilor [i de producere a hibrizilor comerciali.
Lucr\rile de selec]ie la gâ[te vizeaz\ ameliorarea produc]iei de ou\,
precum [i a celor de carne [i ficat gras.
Selec]ia liniilor pure pentru produc]ia de ou\, este foarte dificil\, datorit\
num\rului mic de ou\ produse de aceast\ specie, ca [i de caracterul pregnant
sezonier al depunerii.
Pentru a se putea p\stra un interval mic `ntre genera]ii, de cca. un an, este
necesar ca testarea pentru produc]ia de ou\ s\ se limiteze la depunerile din
sezonul de prim\var\. Gâ[tele selec]ionate pentru acest obiectiv (la femele
selec]ia combinat\=performan]e proprii+performana]e familiale, iar la masculi,
selec]ia pe colaterali=pe baza rudelor colaterale de sex femel din liniile de mam\
[i de tat\) vor reproduce linia respectiv\ prin ou\le depuse `n sezonul de toamn\.
Dar, num\rul de ou\ depuse toamna este mic [i nu permite realizarea unei
propor]ii de re]ineri suficient de mari [i de aceea, este obligatoriu ca lucr\rile de
selec]ie s\ se continuie [i `n sezonul urm\tor de ouat, respectiv cel de prim\var\,
ceea ce prelunge[te intervalul dintre genera]ii cu cel pu]in jum\tate de an.
~n practica curent\ `ns\, controlul pentru produc]ia de ou\ se face numai
`n primul an de ouat, pentru c\ `ntre produc]ia de ou\ din acest an [i cea din anii
urm\tori exist\ o corela]ie pozitiv\.
Pentru depistarea femelelor cu produc]ii mici de ou\ se poate recurge [i la
testul bazat pe aprecierea deschiderii ischiilor. Astfel, `n luna aprilie, când curba
de ouat este `n descre[tere, se procedeaz\ la aprecierea gradului de deschidere a
ischiilor, ocazie cu care se elimin\ toate femelele care au un grad redus de
deschidere; acest caracter este transmis ereditar.
Selec]ia pentru vitez\ de cre[tere [i greutate, se efectueaz\ la vârsta de 8
s\pt\mâni a bobocilor [i se realizeaz\ prin metoda selec]iei combinate clasice;
selec]ia pentru ficat gras are la baz\ metoda selec]iei pe colaterali.
~n ]ara noastr\, programul de selec]ie aplicat gâ[telor implic\ folosirea
selec]iei individuale, cu formele ei specifice (selec]ia combinat\, selec]ia pe
colaterali, etc) [i are drept scop `mbun\t\]irea unor indici productivi, cum ar fi:
produc]ia de ou\; viteza de cre[tere; fecunditatea; eclozionabilitatea; ecloziunea [i
capacitatea de producere a ficatului gras.
~n general, se lucreaz\ cu câte 60 familii pe linie (60 masculi+240
femele/linie), iar lucr\rile de selec]ie se fac `n primul an de ouat [i se finalizeaz\
prin alc\tuirea noilor familii; aceste lucr\ri au o succesiune calendaristic\ impus\
de sezonalitatea produc]iei de ou\.
~n unit\]ile de selec]ie a gâ[telor `n care s-a ajuns la un grad ridicat de
productivitate [i de homozigo]ie, se poate aplica selec]ia masal\, urm\rindu-se
selec]ionarea indivizilor dup\ anumite caractere de exterior observabile direct [i
care sunt corelate cu productivitatea [i starea de s\n\tate a p\s\rilor intrate `n
selec]ie.
- 61 -
2.7.2. Hibrizi comerciali de gâsc\ pentru carne
- 62 -
exclusiv\ cu nutre] combinat);
=2,5-3,0 kg/kg spor (la furajare
suplimentar\ cu mas\ verde sau alte
suculente);
viabilitate………………………………. 95%.
- 63 -
3.1. Ficatul gras de pas\re
Ficatul gras se ob]ine de la palmipede (ra]e [i gâ[te) prin `ndopare,
determinându-se steatoza hepatic\. ~n urma acestui procedeu tehnologic se
realizeaz\ o cre[tere de pân\ la 10 ori a ficatului fa]\ de greutatea ini]ial\,
consecutiv dubl\rii greut\]ii corporale a p\s\rilor, fenomen facilitat de trei grupe
de nutrien]i: glucidele, proteinele [i lipidele.
Glucidele din hrana ingerat\ constituie o surs\ de baz\ pentru cre[terea
acumul\rilor de gr\sime din ficat, ca de altfel [i proteinele, influen]ând
semnificativ steatoza hepatic\; formarea `n ficatul p\s\rilor de gr\simi din glucide
[i proteine se realizeaz\ prin ciclul acizilor tricarboxilici al lui Krebs. Bineân]eles
c\ [i lipidele care intr\ `n nutre]urile utilizate la p\s\ri, se depoziteaz\ tot `n
ficatul acestora, dup\ metabolizare.
Nutrien]ii sunt absorbi]i la nivelul intestinului sub]ire, trec `n circula]ia
]esutului mezenteric, iar apoi, prin vena port\, ajung la ficat unde, dup\ o serie de
alte transform\ri, fie c\ sunt depozita]i la acest nivel, fie c\ sunt redistribui]i spre
]esuturile periferice. }esutul adipos se formeaz\ mai `ntâi `n zona celulelor de
leg\tur\, dup\ care cuprinde [i celelalte celule ale paremchimului hepatic.
Slaba activitate a sistemului limfatic de la pamipede favorizeaz\
depozitarea `n ficat a acizilor gra[i rezulta]i din digestie, comparativ cu
mamiferele unde distribu]ia acizilor gra[i este realizat\ pe dou\ c\i: cea a
sistemului limfatic, pentru acizii gra[i cu lan]uri carbonice lungi [i calea
sistemului sanguin, pentru acizii gra[i cu lan]uri carbonice scurte.
Prin urmare, p\s\rile, dar mai ales palmipedele, sunt predispuse pentru
steatoza hepatic\, care este favorizat\ [i de compozi]ia chimic\ a furajului de
`ndopare, respectiv porumbul, care are un con]inut redus `n proteine, dar mai ales
`n colin\; migrarea acizilor gra[i din ficat spre ]esuturi este favorizat\ de gruparea
metil (-CH3), ori colina are 3 astfel de grup\ri.
~n consecin]\, `ndoparea palmipedelor pentru ficat gras se face exclusiv
pe baz\ de porumb, datorit\ celor dou\ propriet\]i men]ionate anterior; de
asemenea, trebuie evitat\ administrarea de vit. B12 care are rol `n protec]ia
ficatului, dar se recomand\ ca `ndoparea s\ nu dureze mai mult de 3 s\pt\mâni,
deoarece exist\ riscul ca vacuolele lipidice s\ sparg\ pere]ii celulari, ducând la
degradarea calit\]ii produsului.
Sub aspect chimic, ]esutul gras al ficatului este alc\tuit din lipide, ap\,
proteine [i substan]e minerale. Lipidele sunt reprezentate, `n special, de gliceride
(99%), steride (0,24%) [i fosfolipide, al\turi de care se mai g\sesc pigmen]i
carotenoidici [i vitamine liposolubile (tab. 21).
Tabelul 21
Modificarea con]inutului chimic al ficatului la gâ[te, dup\ `ndopare
(dup\ Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000)
Nr. Specificare Con]inutul chimic (%):
crt. `nainte de `ndopare dup\ `ndopare
1 Lipide 3 60
2 Proteine 7 7
3 Glucide 8 1
- 64 -
Modific\rile de natur\ chimic\ din ficatul palmipedelor supuse `ndop\rii,
dau [i clasa de calitate a produsului (tab. 22).
Tabelul 22
Compozi]ia chimic\ a ficatului gras de gâsc\, pe clase de calitate
(dup\ Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000)
Nr. Calitatea ficatului Con]inutul chimic (%):
crt. gras Ap\ Proteine Lipide Substan]e
minerale
1 I 36-41 8.5-9.5 40-50 0.6-0.8
2 a II-a 40-50 11.0-13.0 35-42 0.8-0.9
3 a III-a 50-60 13.0-15.0 20-35 1.0-1.1
4 Ficat foarte gras 35-40 7.5-8.5 50-58 0.5-0.7
- 65 -
corporal\ s\ fie de 4,0-4,5 kg. Mularzii de ra]\ pot fi supu[i `ndop\rii, `ncepând
cu vârsta de 12 s\pt\mâni.
O condi]ie de baz\ pentru `nceperea `ndop\rii la ambele specii este
terminarea acoperirii cu penaj a p\s\rilor.
Vârsta maxim\ la care gâ[tele pot fi supuse `ndop\rii este de 180-200
zile, deci `nainte de `nceperea sezonului de reproduc]ie, pentru c\ dup\ aceast\
vârst\, calit\]ile ficatului ob]inut sunt mult diminuate; `n plus, consumul specific
este mai mare [i apar dificult\]i legate de conten]ionarea [i manevrarea p\s\rilor,
care sunt mai grele.
~n general, culoarea ficatului ob]inut de la p\s\rile tinere este mai
deschis\ decât la cele adulte.
4. Greutatea p\s\rilor la `nceputul `ndop\rii. Momentul optim pentru
`nceperea `ndop\rii este legat de realizarea, la vârsta de 8-13 s\pt\mâni, a 70-75%
din greutatea specific\ adul]ilor.
La gâ[te, se consider\ ca fiind optim\ pentru `nceperea `ndop\rii o
greutate de 4,0-4,5 kg, deoarece, `n perioada 9-12 s\pt\mâni bobocii au cel mai
redus necesar pentru `ntre]inere; dup\ vârsta de 12 s\pt\mâni, bobocii consum\ o
cantitate mai mare de porumb/kg ficat gras. Astfel, gâ[tele tinere, de[i au o
greutate ini]ial\ mai mic\ (3,8 kg), `[i dubleaz\ greutatea `n timpul `ndop\rii, la o
conversiune superioar\ a porumbului (6,5 kg/kg spor), comparativ cu cele mai `n
vârst\, cu o greutate ini]ial\ mai mare (5,5 kg) care `[i m\resc greutatea
consecutiv `ndop\rii doar cu 75%, iar consumul specific de porumb este de 7,2
kg/kg spor `n greutate.
5. Sexul. La femele, ]esutul adipos are un ritm de dezvoltare mai rapid decât la
masculi, favorizând cre[terea `n greutate a ficatului pe seama lipidelor
`nmagazinate (tab. 24).
Tabelul 24
Greutatea ficatului gras de gâsc\, `n func]ie de sex*
(dup\ Vancea, I. cit. de Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000)
- 66 -
~n general, durata `ndop\rii este de 18 zile la ra]e [i de 20-30 zile la gâ[te,
cu o medie de 26 zile.
~n pratic\, `ndoparea se consider\ ca fiind `ncheiat\ atunci când pas\rea
nu mai diger\, respira]ia este greoaie [i zgomotoas\, fecalele au o culoare verzuie
[i con]in boabe de porumb nedigerate, ficatul este palpabil `n cavitatea
abdominal\, privirea este tulbure, penele cozii se desfac `n evantai, ciocul [i
fluierele cap\t\ o tent\ de culoare mai deschis\, iar p\s\rile au tendin]a de a
c\dea pe spate.
- 67 -
suplimentar\ cu mas\ verde sau
alte suculente);
viabilitate………………………………… 95%.
- 68 -
Bibliografie selectiv\
- 69 -
{tef\nescu, Gh. [i col., 1961-Avicultura. Vol. I [i II, Editura Agro-Silvic\,
Bucure[ti.
Tipuri]\, D. [i col., 1986-Cre[terea intensiv\ a palmipedelor. Editura Ceres,
Bucure[ti.
Usturoi, M.,G., 2004-Producerea ou\lor de consum. Editura Ion Ionescu de la
Brad, Ia[i
Vacaru-Opri[, I., 1993-Tehnologia cre[terii p\s\rilor. Vol. I [i II, Centrul de
multiplicare al I.A.I..
Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000-Tratat de Avicultur\. Editura Ceres, Bucure[ti.
Van, I. [i col., 1999-Cre[terea p\s\rilor `n gospod\riile popula]iei. Editura
Corvin, Deva.
Vancea, I., 1978-Tehnologia cre[terii intensive a p\s\rilor. Editura Ceres,
Bucure[ti.
Washburn, K.,W., 1979–Genetic variation in the chemical composition of the
egg. Poultry Science, no. 58, pg. 529-535.
****Anuarul Statistic al României (2000)
****Ghidul tehnologic al hibridului “Albo SL-2000”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Safir”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Roso SL”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Roso SL-2000”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Hisex Brown”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Shaver Starcross 579”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Lohmann Brown”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Robro-70”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Mini Robro”
****Ghidul tehnologic al hibrizilor de tip “Ross”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Cobb 500”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Lohmann Meat”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Starbro”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Arbor Acres”
****Ghidul tehnologic al hibridului “Hybro G”
- 70 -
Partea a 2-a
~NMUL}IREA P|S|RILOR DOMESTICE
1. REPRODUC}IA P|S|RILOR
- 71 -
Raportate la dimensiunile p\s\rilor, testiculele sunt foarte voluminoase,
m\rimea lor variind `n func]ie de specie [i ras\, de la m\rimea unui bob de fasole,
la cea a unui ou de porumbel (coco[ii [i r\]oii au testiculele de dou\ ori mai mari
decât curcanii), dar `ntotdeauna, masculii din rasele u[oare au testiculele mai mari
decât cei din rasele mixte sau grele (la coco[ii Leghorn de 20 s\pt\mâni, greutatea
medie este de 16,7 g, `n timp ce la masculii Plymouth Rock, aceasta este de numai
9,11 g).
Testiculul este `nconjurat de o capsul\ fibroas\ alc\tuit\ din lame
conjunctive de culoare alb\ [i care se nume[te “albuginee”. ~n structura lui intr\
tubii seminiferi sub forma unei re]ele testiculare, o re]ea de tuburi [i vasele
eferente, puternic r\sucite sub forma unui cornet; la p\s\ri lipsesc septumurile [i
lobii care sunt prezen]i `n testiculul mamiferelor.
Tubii seminiferi p\r\sesc tunica albuginee pentru a se combina sub forma
unui cordon lung [i `ncol\cit, numit “epididim”, `n lumenul c\ruia se g\sesc
spermatozoizii `n diferite stadii de dezvoltare [i unde sufer\ un proces de
maturare. Din punct de vedere structural, spermatozoizii proveni]i de la diferite
specii de p\s\ri se aseam\n\ cu cei de la mamifere, având, totu[i, un aspect
particular.
La instalarea maturit\]ii sexuale, epididimul se atrofiaz\, dar celulele
epiteliului s\u secret\ fluidul seminal. Sperma nu r\mâne la acest nivel, ci
`nainteaz\ `ntr-un canal muscular numit “canal deferent” ce se deschide `n
urodaeumul cloacei; `n timpul sezonului de reproduc]ie, aceste canale `[i m\resc
de 30-40 ori greutatea ini]ial\ datorit\ acumul\rii de spermatozoizi. ~n por]iunea
sa terminal\, fiecare canal deferent se l\rge[te [i se destinde, formând sacul
seminal numit “ampula canalului deferent”, de unde, prin intermediul canalului
ejaculator sperma ajunge la organul de copula]ie.
Coco[ii [i curcanii nu au un organ copulator propriu-zis, ci numai o
papil\ copulatoare, care este de fapt o cut\ diferen]iat\ a peretelui cloacal,
alc\tuit\ din ]esut erectil; la coco[ ea este mic\, de form\ conic\ [i u[or
proeminent\. ~n timpul `mperecherii, papila prime[te limf\ din corpul vascular al
arterei puddenda pentru diluarea spermei care este foarte concentrat\, iar printr-o
prolobare (proces asem\n\tor `ntoarcerii pe dos a degetului unei m\nu[i) asigur\
proiectarea spermei direct `n oviduct, prin orificiul extern al acestuia.
La palmipede, organul copulator are o structur\ asem\n\toare penisului [i
este situat pe peretele ventral al cloacei, de unde este `mpins `n afar\ de c\tre un
mu[chi [i retractat de un ligament. Are forma unui apendice c\rnos, de culoare
alb-murdar, lung de 5-8cm la r\]oi [i ceva mai scurt la gâscani; la suprafa]\ are un
canal spiralat prin care sperma se scurge pân\ `n vârful acestuia (fig. 2).
Femelele apar]inând speciilor la care masculii posed\ penis, au o
structur\ omoloag\, dar mult mai redus\ ca dimensiune, numit\ “clitoris”.
Cunoa[terea por]iunii terminale a aparatului genital mascul prezint\
interes deoarece, identificarea sexului la puii de o zi se poate realiza prin metoda
cloacal-japonez\, care const\ `n eviden]ierea acestui segment anatomic de la
pas\re [i exteriorizarea papilei copulatoare.
- 72 -
Crearea hibrizilor autosexabili la vârsta de o zi dup\ dezvoltarea
remigelor sau culoarea pufului a rezolvat aceast\ opera]ie tehnic\ care este
deosebit de stresant\ atât pentru pui, cât [i pentru lucr\torii care o efectueaz\.
- 73 -
Oviductul `ncepe s\ se structureze din ziua a 8-a de incuba]ie din canalul
Müller stâng, care deriv\, la rândul s\u, din canalele primitive ale rinichilor; la
p\s\rile adulte, el se prezint\ sub forma unui tub glandular, foarte elastic [i
flexuos, ce leag\ ovarul de cloac\, suspendat fiind de un ligament elastic numit
“mezosalpinx”.
Dimensiunile oviductului sunt dependente de starea fiziologic\ a
p\s\rilor. Astfel, la cele aflate `n repaus, el are o lungime de 15-18 cm [i un
diametru de 0,2-0,5 cm, `n timp ce la p\s\rile aflate `n activitate, lungimea cre[te
la 65-80 cm, iar diametrul la 1,5-2 cm (tab. 25); de[i oviductul este strâmt,
trecerea oului nu este absolut de loc `mpiedicat\ datorit\ elasticit\]ii sale ridicate.
Tabelul 25
Lungimea [i greutatea oviductului func]ional de g\in\
(dup\ Bunaciu, P., 1982)
Segmentul Lungimea (cm) Greutatea (g)
Infundibulum 9,0 1,0
Magnum 32,0 17,6
Istm 10,0 4,4
Uterus 11,0 13,5
Vagin 10,0 5,0
- 74 -
1. Infundibulum (tromp\), este situat la cap\tul proximal al oviductului, având
forma unei pâlnii alungite cu marginile r\sfrânte [i o lungime de 9-10 cm la g\ini.
~n momentul dehiscen]ei, marginile trompei se plaseaz\ sub ovar, captând ovulul;
cele care nu sunt preluate de tromp\ cad `n cavitatea abdominal\ unde se resorb `n
maxim 24 ore. Atunci când nu sunt resorbite, ovulele se acumuleaz\ `n abdomen,
determinând apari]ia peritonitelor.
2. Magnum (camera albuminogen\), este segmentul cel mai lung al oviductului,
fiind de 30-40 cm la g\in\ [i de 35-45 cm la curc\. Delimitarea fa]\ de
infundibulum este neclar\, singurul element de separare fiind plierea mucoasei;
`ntre magnum [i istm exist\ o zon\ clar\ de delimitare, sub forma unei benzi
transparente. Celulele specializate de la acest nivel secret\ o parte din albu[ul
oului, din care se vor forma [i [alazele.
3. Istmul, are lungimea de 8-12 cm la g\in\ [i 15-17 cm la curc\ [i reprezint\
zona `n care sunt elaborate cele dou\ membrane cochiliere; prezint\ pliuri
longitudinale la nivelul mucoasei, delimitarea fa]\ de urm\torul segment fiind
marcat\ doar de dispari]ia structurii cu pliuri.
4. Uterus (camera cochilier\), este compartimentul cel mai larg al oviductului;
are pere]ii puternic `ngro[a]i [i o lungime de 7-8 cm la g\in\ [i 8-9 cm la curc\. ~n
aceast\ por]iune are loc definitivarea straturilor de albu[ [i a [alazelor, precum [i
formarea cojii minerale.
5. Vagina, are lungimea de 10-12 cm [i este c\ptu[it\ cu o mucoas\ cutat\
longitudinal; la nivelul ei, oul complet format stagneaz\ pân\ `n momentul
expulz\rii.
- 75 -
diametru de 3mm. ~n etapa urm\toare, `n folicul se acumuleaz\ “vitelus” alc\tuit
din incluziuni granulare galbene bogate `n lipide [i incluziuni albe, bogate `n
protide; acesta este momentul `n care foliculul primar trece `n “folicul secundar”.
Formarea vitelusului debuteaz\ cu depunerea `n centrul foliculului a unei mici
cantit\]i de vitelus alb din care se va structura “latebra Purkinje”, `n jurul c\reia se
vor distribui straturi concentrice [i alternative de vitelus galben [i vitelus alb (`n
24 ore se depune câte un strat din fiecare: cel galben `n timpul zilei [i a primei
jum\t\]i a nop]ii, iar cel alb `n jum\tatea a doua a nop]ii). Odat\ cu acumularea de
vitelus, nucleul este deplasat spre periferia celulei (fig. 4).
Fig. 4 Ovocita
(dup\ Vacaru-Opri[, I., 1993)
1- nucleu; 2- disc germinativ; 3- membran\; 4- gâtul latebrei Purkinje;
5- latebra Purkinje; 6- vitelus alb; 7- vitelus galben.
- 76 -
de ovar, dar r\mâne suspendat printr-un “peduncul”, imprimând ovarului aspectul
de “ciorchine”.
La suprafa]a foliculului se g\se[te o re]ea deas\ de vase de sânge ce este
`ntrerupt\ `n zona central\ a acestuia, opus pedunculului; zona respectiv\ se
nume[te “stigm\” [i reprezint\ locul pe unde are loc dehiscen]a folicular\ (fig. 5).
- 77 -
proprii [i a chimiotropismului; viteza de `naintare este de 1-3 mm/min. La acest
nivel are loc fecundarea, la 15 minute dup\ ovula]ie, `ns\ fecunditatea maxim\ se
instaleaz\ `n a 3-a zi de la `mperechere.
Din num\rul imens de spermatozoizi care ajung `n preajma ovulei, doar
câ]iva (3-12 la g\in\ sau 12-15 la porumbel) p\trund `n discul germinativ,
p\s\rile fiind caracterizate printr-o polispermie normal\; de fapt, este vorba de o
pseudopolispermie, doar un singur spermatozoid realizând fecundarea, ceilal]i
formeaz\ `n plasm\ o serie de nuclei (meroci]i) care se resorb ulterior.
Puicu]ele eclozioneaz\ cu ovogoniile deja formate, `n timpul vie]ii
postembrionare nemaifiind produse altele; galinaceele au la ecloziune 900-3.000
ovogonii macroscopice, iar palmipedele cca. 1.300, dar [i câteva milioane de
ovogonii microscopice. De regul\, num\rul ovocitelor maturate corespunde cu
num\rul de ou\ produse de pas\re de-a lungul vie]ii productive.
Formarea membranelor ter]iare. Celula ou sau zigotul, care este de fapt
g\lbenu[ul oului, este deplasat\ pe traiectul oviductului de c\tre mi[c\rile
peristaltice ale acestuia, timp `n care se acoper\ cu o serie de membrane ter]iare,
respectiv: 4 straturi de albu[, 2 membrane cochiliere, coaja mineral\ [i cuticula.
Formarea albu[ului. Ovula, fecundat\ sau nu, str\bate trompa `n 15-30 minute
ajungând `n magnum (camera albuminogen\) unde sta]ioneaz\ `n jur de 3 ore.
Aici, glandele tubulare secret\ ovalbumin\ `n care predomin\ fibrele de mucin\
(constituientul principal al albu[ului dens) `ntr-o propor]ie de 40-50% (dup\ al]i
autori 50-60%) din `ntreaga cantitate de albu[. Ini]ial, pe suprafa]a g\lbenu[ului se
depune strâns un strat sub]ire [i foarte dens de albu[ (stratul intern de albu[ dens),
l\sând liber spre fiecare pol, pe axa longitudinal\, câte un filament lung [i gros;
datorit\ mi[c\rii de rota]ie a ovulei (este imprimat\ de musculatura longitudinal\
a oviductului), cele 2 filamente se `ntind [i se r\sucesc puternic, transformându-se
`n a[a numitele “[alaze” (retinacule) care au rolul de a men]ine g\lbenu[ul `ntr-o
pozi]ie central\ `n interiorul oului.
~n continuare este secretat un al doilea strat de albu[ dens (stratul extern
de albu[ dens) format din fibre de mucin\ [i din albu[ fluid; datorit\ mi[c\rii de
rota]ie a ovulei, albu[ul fluid se diferen]iaz\ [i se interpune `ntre cele dou\ straturi
dense ca un strat aparte, numit “stratul intern de albu[ fluid”.
Formarea membranelor cochiliere, are loc `n istm, `n decurs de o or\, prin
inter]eserea unor fibre elastice secretate de c\tre glandele de la acest nivel. Fibrele
constituiente sunt alc\tuite din substan]e albuminoide `nrudite cu chitina [i au o
structur\ biochimic\ complex\: 20% ap\, iar `n rest proteine (predomin\ cistina,
histidina [i prolina) [i carbona]i hidra]i (hexozamine [i manoz\).
Membrana cochilier\ intern\ are o grosime de 63,7 µm, este aderent\ la
albu[, iar pe ea se fixeaz\ cele dou\ [alaze; pe membrana cochilier\ extern\, care
este mai sub]ire (17,8 µm), se va forma coaja oului. Cele dou\ membrane sunt
strâns lipite una de alta, cu excep]ia vârfului rotunjit al oului unde se va forma
camera cu aer, zon\ `n care [i grosimea lor este mai mare decât la vârful ascu]it al
oului. Din punct de vedere fizic, membranele cochiliere reprezint\ ni[te ultrafiltre
care, `n stare umed\, sunt permeabile pentru gaze [i vapori de ap\.
Tot la nivelul istmului este secretat\ o anumit\ cantitate de albu[ fluid
care difuzeaz\ prin cele dou\ membrane, alc\tuind “stratul extern de albu[ fluid”.
- 78 -
Formarea cojii minerale, are loc `n uterus, `ntr-o perioad\ de aproximativ 19 ore;
`nainte de `nceperea form\rii cochiliei, uterusul secret\ ultima cantitate de albu[,
care completeaz\ stratul extern fluid [i definitiveaz\ formarea [alazelor.
Ini]ial, procesul de formare a cojii se desf\[oar\ lent, prin depunerea pe
membrana cochilier\ extern\ a unor aglomer\ri mici [i izolate de s\ruri de calciu;
`ntre acestea se interfereaz\ insule de natur\ proteic\ cu rol de matrice, ce sunt
secretate de c\tre glandele din partea proximal\ a uterusului. ~n timp, depunerile
de calciu cresc `n dimensiune [i cap\t\ o form\ mamelonar\, cu vârful implantat
`n membrana cochilier\ extern\; de[i mameloanele sunt strâns lipite `ntre ele, mai
r\mân mici spa]ii care se continu\ pân\ la suprafa]a cojii [i care nu sunt altceva
decât porii cochiliei.
Peste acest prim strat, numit “stratul mamelonar” se depune o nou\ re]ea
din fibre proteice, tot cu rol de matrice, `ntre care p\trund cristale ale s\rurilor de
calciu (97% carbonat de calciu, 2% fosfat tricalcic [i 1% diferi]i compu[i de
magneziu, fier etc.) formându-se un nou strat, mai gros (2/3 din grosimea cojii),
numit “stratul spongios”. ~n continuare, este depus un alt strat format din s\ruri de
calciu, doar cu o dispunere regulat\ a cristalelor, alc\tuind “stratul extern al
cojii”; el este cel mai sub]ire strat [i con]ine pigmen]ii care imprim\ diferite culori
cojii ou\lor la unele specii sau rase (fig. 6).
- 79 -
con]ine sau nu pigmen]i, `n cuticul\ se g\se[te pigmentul “porfirin\” care, la
lumin\ ultraviolet\, d\ o fluorescen]\ ro[ie.
M\rimea porilor, num\rul [i repartizarea lor pe coaja mineral\ difer\ `n
func]ie de specie, de ras\ sau linie [i chiar de la ou la ou; `n general, ou\le de
g\in\ au un num\r de 5.000-9.000 pori, mai mul]i la cele albe decât la ou\le
pigmentate.
Expulzarea oului. Oul complet format ajunge `n vagin\ unde sta]ioneaz\
aproximativ 40 minute, pân\ `n momentul “pontei” (ovipozi]ie) care este facilitat\
de apropierea orificiului extern al oviductului de anus, oul fiind expulzat direct `n
exterior (fig. 7).
- 80 -
de comand\”, neurosecre]iile hipotalamusului [i hormonii gonadotropi hipofizari
sunt “purt\torii" ”mesajului de comand\” c\tre organele ]int\ (ovar [i oviduct)
care sunt “executorii” [i care, la rândul lor, vor informa permanent centrul de
comand\ prin mesaje de reac]ie (feed-back) despre starea func]ional\ a aparatului
genital (fig. 8).
- 81 -
Foliculul ovulat se resoarbe `n decurs de câteva zile, timp `n care `[i
continu\ activitatea endocrin\ ac]ionând asupra hipotalamusului, iar prin
mecanisme de feed-back determin\ eliberarea hormonilor hipotalamici pentru
F.S.H. [i L.H., adic\ maturarea unei noi ovule [i dehiscen]a acesteia. Ovula din
oviduct inhib\ secre]ia de L.H. [i amân\ o nou\ ovula]ie, care se produce, totu[i,
la 10-90 min. dup\ expulzarea oului precedent.
Func]ia oviductului `n complexitatea sa este controlat\ tot endocrin.
Hormonii estrogeni influen]eaz\ greutatea [i dimensiunile oului, stimulând
totodat\ [i intrarea `n activitate a glandelor secretorii. Hormonii hipotalamici
(vasopresina [i oxitocina) controleaz\ circula]ia sângelui `n oviduct [i aportul de
substan]e nutritive (vasopresina), dar [i contrac]iile uterusului [i expulzarea oului
(oxitocina).
1.4. Sisteme (metode) de reproducere la p\s\ri
~mperecherea natural\. Actul sexual la p\s\ri este cunoscut sub denumirea de
“c\lcat” [i se desf\[oar\ `ntr-o succesiune de faze asem\n\toare cu cele de la
mamiferele domestice. C\lcatul debuteaz\ cu o faz\ premerg\toare, `n timpul
c\reia cei doi parteneri au o atitudine de provocare sexual\ printr-un anumit “joc”
al mi[c\rilor [i al sunetelor, ceea ce atrage dup\ sine excitarea zonei sexuale de la
nivelul scoar]ei cerebrale. Partenerii astfel preg\ti]i prin stimuli fono [i
optosexuali vor intra `n a doua faz\ [i anume, cea a c\lcatului propriu-zis; aceast\
faz\ este foarte scurt\ (cca. 3-5 sec.) [i se `ncheie cu a[a numita faz\ de sa]ietate,
`n care cei doi parteneri efectueaz\ mi[c\ri caracteristice.
Comportamentul p\s\rilor `n timpul `mperecherii naturale poate fi
reprezentat, teoretic, prin “etograma sexual\” (tab. 26).
Tabelul 26
Etograma sexual\ la coco[ii [i g\inile din rasele grele
Etograma sexual\ a coco[ului Etograma sexual\ a g\inii
2. Reflexul de apropiere - se apropie de 1. Reflexul de c\utare - se deplaseaz\ `n
g\in\ cu pa[i rari [i o cheam\ clonc\nind perimetrul grupului [i r\mâne pe loc `n
[i arcuindu-[i gâtul cu capul aplecat `n apropierea coco[ului, semn c\ este `n
jos (stimuli fono [i opto-sexuali). c\utarea acestuia.
4. Reflexul de erec]ie - `[i `nal]\ coada [i 3. Reflexul de acceptare - se apropie la
se `ntinde, ridicând câte un picior. clonc\itul coco[ului, semn c\ `l accept\.
6. Reflexul de `mbr\]i[are - abordeaz\ 5. Reflexul de imobilitate - adopt\ pozi]ia
lateral g\ina [i sare pe ea, apoi o prinde de supunere, nemi[cat\, indispensabil\
cu ciocul de creast\ [i se ]ine `n echilibru c\lcatului (stimuli opto sexuali).
cu ajutorul aripilor.
8. Reflexul de intromisiune [i ejaculare - 7. Reflexul vagino-clocal - ridic\ coada [i
are loc intromisiunea prin balansarea proiecteaz\ cloca spre exterior.
corpului de câteva ori; ejacularea se
termin\ atunci când `[i ridic\ coada.
9. Reflexul de sa]ietate-se ridic\, `[i
scutur\ energic corpul cu penajul
horiplumat [i p\r\se[te locul unde s-a
produs c\lcatul cu un comportament
caracteristic.
- 82 -
Cunoa[terea elementelor ce alc\tuiesc un astfel de tablou sexual prezint\
importan]\ practic\ deoarece, prin observarea direct\ a cuplurilor, se poate
aprecia dac\ acestea au o activitate reproductiv\ normal\.
~n practica avicol\ sunt utilizate 4 metode de `mperechere natural\ [i
anume: liber\, `n harem, individual\ [i alternativ\.
1. ~mperecherea liber\ (`n clan sau `n cârd), este cea mai r\spândit\ metod\ [i
const\ `n introducerea unui anumit num\r de masculi `n lotul de femele; metoda
este utilizat\ pe scar\ larg\ `n fermele de reproduc]ie pentru ob]inerea ou\lor
destinate incuba]iei.
Caracterizat\ prin ob]inerea unui foarte bun procent de fertilitate,
`mperecherea liber\ prezint\ dezavantajul c\ nu permite cunoa[terea originii
puiului decât dup\ mam\ [i aceasta numai `n condi]iile practic\rii controlului
individual al produc]iei de ou\.
2. ~mperecherea `n harem (`n familie), se practic\ numai `n fermele de selec]ie [i
`n unit\]ile de testare, fiind la origine tot o `mperechere liber\, dar care presupune
`ntre]inerea fiec\rui mascul `mpreun\ cu lotul de femele repartizat, pe o suprafa]\
de cre[tere bine delimitat\.
Avantajul metodei const\ `n aceea c\, se poate cunoa[te cu precizie
originea puilor, evitându-se totodat\ diminuarea activit\]ii de reproduc]ie care ar
fi fost cauzat\ de stresul provocat de luptele dintre masculi.
3. ~mperecherea individual\ (la mân\), se practic\ numai `n fermele de selec]ie,
`n scopul utiliz\rii cât mai intense a reproduc\torilor masculi valoro[i. Se
folose[te cu bune rezultate la g\ini [i curci, `n schimb la palmipede, indicii de
reproduc]ie realiza]i sunt mai pu]in satisf\c\tori.
Masculii se cresc `n cu[ti individuale cu padoc, unde se introduc e[alonat
femelele, dup\ ce acestea au ouat; trebuie avut\ `n vedere furajarea
corespunz\toare a masculilor pentru prevenirea epuiz\rii sexuale a acestora.
La g\ini este necesar\ o frecven]\ de o `mperechere pe s\pt\mân\, iar la
curci una la dou\ s\pt\mâni; respectându-se aceast\ frecven]\ [i repartizând zilnic
unui mascul câte 5-6 femele, acesta poate s\ fecundeze 30 g\ini [i respectiv, 50
de curci.
~mperecherea "la mân\" este o metod\ greoaie [i costisitoare, ce necesit\
un volum mare de munc\ [i cheltuieli suplimentare pentru confec]ionarea cu[tilor.
4. ~mperecherea alternativ\, este folosit\ rar, mai ales pentru femelele cu
produc]ii de ou\ foarte ridicate, dar cu fertilitatea cu mult sub normal. Ea poate fi
aplicat\ `n dou\ variante: `n prima se `mperecheaz\ doi masculi cu acela[i lot de
femele, ei fiind schimba]i zilnic sau la 2-3 zile, iar `n a doua variant\ se utilizeaz\
un num\r crescut de masculi, rotindu-se pân\ la 6 exemplare pentru o singur\
femel\.
~ns\mân]area artificial\. Presupune parcurgerea a dou\ etape distincte [i
anume: preg\tirea masculilor `n vederea recolt\rii spermei [i `ns\mân]area
propriu-zis\; cea de-a doua etap\ are, la rândul ei, dou\ faze: recoltarea spermei [i
respectiv, inocularea acesteia `n oviductul femelelor.
Preg\tirea masculilor pentru recoltarea materialului seminal demareaz\
cu un program de fotostimulare cu dou\ s\pt\mâni `nainte de intrarea femelelor `n
- 83 -
ouat [i const\ `n cre[terea duratei de iluminare de la 8 la 14 ore pe zi; ini]ial, se
realizeaz\ toaletarea regiunii cloacale a masculilor.
Masajul propriu-zis se efectueaz\ dup\ `nceperea programului de
fotostimulare [i are drept scop crearea reflexului de ejaculare; el se execut\
periodic, cu pauz\ de 1-2 zile `ntre [edin]e pentru a preveni epuizarea masculilor.
Sperma recoltat\ se analizeaz\ sub aspectul volumului, concentra]iei `n
spermatozoizi [i a procentului de spermatozoizi mor]i [i anormali; masculii la
care materialul seminal este necorespunz\tor sunt elimina]i de la reproduc]ie.
Inocularea spermei trebuie s\ `nceap\ dup\ ce 60% din femele au depus
ponta; mi[c\rile contractile ale oviductului deplaseaz\ oul spre por]iunea final\ a
acestui segment, dar `mpiedic\, `n acela[i timp, deplasarea spermatozoizilor,
materialul seminal fiind eliminat odat\ cu oul.
~ns\mân]area artificial\ la g\ini. Dup\ conten]ionare, masculii se maseaz\ la
nivelul simfizei ischiopubiene [i a protuberan]elor ischiatice pân\ la apari]ia st\rii
de excitare, moment `n care se plaseaz\ paharul colector sub cloac\, presându-se
pere]ii laterali ai acesteia `n vederea vid\rii canalelor deferente.
Inocularea spermei se face f\r\ a scoate femelele din cu[c\; dup\
eviden]ierea oviductului prin exercitarea unei u[oare presiuni pericloacale, se
introduce tubul seringii de `ns\mân]are 3-4 cm `n oviduct, opera]iune urmat\ de
injectarea unei doze de 0,025 ml sperm\. Recoltarea materialului seminal [i
inocularea lui trebuie efectuate `n cel mult 30 minute.
~ns\mân]area artificial\ la g\ini se execut\ dup\ urm\toarea schem\: are
loc prima `ns\mân]are care se repet\ dup\ 24 ore, iar apoi, intervalul dintre dou\
`ns\mân]\ri consecutive va cre[te la 5-7 zile. Dac\ metoda se aplic\ cu
rigurozitate, se poate ob]ine o fecunditate de peste 90%.
~ns\mân]area artificial\ la curci. Curcanii se imobilizeaz\ pe un suport special,
dup\ care sunt supu[i unui masaj ritmic `n jurul orificiului anal [i a regiunii
abdominale, imediat sub oasele pubiene. Dup\ exteriorizarea papilei copulatoare
se trece la mulgerea propriu-zis\, care se repet\ de 2-3 ori pentru recoltarea
`ntregii cantit\]i de sperm\.
Inocularea materialului seminal `n oviductul femelelor se execut\ pe un
stand special, dup\ o tehnic\ asem\n\toare cu cea prezentat\ la g\ini, utilizându-
se aceia[i doz\ de 0,025 ml. Programul de `ns\mân]are este urm\torul: se
efectueaz\ prima inoculare care se repet\ la 24 ore, dup\ care, intervalul dintre
inocul\ri cre[te la 10 zile; la sfâr[itul sezonului de reproduc]ie `ns\mân]\rile se
execut\ s\pt\mânal.
~ns\mân]area artificial\ la palmipede. Programul de preg\tire a masculilor
`ncepe la vârsta de 26 s\pt\mâni `n cazul r\]oilor [i de 28 s\pt\mâni la gâscani.
Instalarea reflexului de ejaculare `ncepe `n paralel cu declan[area programului de
fotostimulare [i se realizeaz\ prin efectuarea zilnic\ a masajului dorso-abdominal,
parcurgându-se urm\toarelor etape:
- conten]ionarea masculului;
- excitarea sexual\- masarea simultan\, cu ambele mâini, a regiunii dorsale [i a
celei abdominale, `n sens antero-posterior;
- 84 -
- eviden]ierea penisului- ap\sarea cu mâna dreapt\ a regiunii abdominale `n
dreptul sternului, `n timp ce cu mâna stâng\ se preseaz\ puternic inelul
pericloacal, pân\ la prolobarea penisului;
- recoltarea spermei- cu mâna stâng\ se ]ine coada, iar cu degetele de la mâna
dreapt\ se execut\ mi[c\ri ritmice de ap\sare, de la baza spre vârful
penisului; `n scurt timp, acesta va intra `n erec]ie, iar dup\ câteva mi[c\ri de
masaj se va produce [i ejacularea. ~n mod normal, sperma este eliberat\ pe la
baza organului copulator, dar sunt frecvente cazurile `n care aceasta se scurge
peste marginile canalului spiralat format de cele dou\ cute ale penisului, ceea
ce `ngreuneaz\ recoltarea.
Atunci când programul de preg\tire este aplicat corespunz\tor, masculul
va intra `n erec]ie la simpla vedere a operatorului sau chiar `n momentul
conten]ion\rii, iar ejacularea va fi foarte u[oar\.
Masculii la care materialul seminal este necorespunz\tor sau cei care,
dup\ trei recolt\ri consecutive, nu dau o cantitate minim\ de 0,2ml sperm\, sunt
elimina]i de la reproduc]ie.
Pentru ca sperma s\ poat\ fi depus\ `n oviduct, este necesar ca orificiul
extern al acestuia (este amplasat `n partea stâng\ a cloacei) s\ fie orientat pe
direc]ia orificiului anal; pentru aceasta, dup\ conten]ionarea femelei, se introduce
degetul prin anus pân\ la nivelul orificiului extern, dup\ care se direc]ioneaz\
tubul de sticl\ al seringii pe lâng\ deget, pân\ `n oviduct, pe o distan]\ de 3-4 cm.
Urmeaz\ inocularea propriu-zis\ prin ac]ionarea seringii, utilizându-se o doz\ de
0,05 ml sperm\ la gâ[te [i 0,03 ml la ra]\; num\rul optim de spermatozoizi `n
doza de `ns\mân]are este de cca. 50 milioane, concentra]ia lor influen]ând direct
procentul de fertilitate al ou\lor.
Inocularea materialului seminal la femele se execut\ s\pt\mânal, iar
frecven]a de utilizare a masculilor va fi de 2-3 ori pe s\pt\mân\, timp de 6
sezoane, dar cu condi]ia ca la `nceputul fiec\rui sezon efectivul s\ fie
reânprosp\tat `n propor]ie de 15-20%.
- 85 -
1. Baza ereditar\ a reproduc\torilor. Propor]ia `n care fertilitatea se transmite
`n descenden]\ este `n insuficient\ m\sur\ cunoscut\, unii autori punând chiar sub
semnul `ntreb\rii selec]ionarea masculilor dup\ fertilitate. ~n acest sens s-a stabilit
faptul c\, selec]ionarea pentru cre[terea greut\]ii corporale la curcile cu pieptul
larg [i coco[ii Cornish, a atras dup\ sine sc\derea fertilit\]ii.
Fertilitatea este dependent\ de ambele sexe, iar cu cât game]ii provin de
la indivizi mai `ndep\rta]i genetic, cu atât aceasta are [anse s\ fie mai ridicat\, iar
procentul de ecloziune mai bun. Atunci când exist\ o consangvinitate strâns\ `n
rândul p\s\rilor de reproduc]ie, indicii de incuba]ie se reduc foarte mult la toate
speciile de p\s\ri, dar mai ales la g\ini [i curci; acest fenomen se manifest\ prin
cre[terea mortalit\]ii embrionare, mai ales `n ultimile [apte zile de incuba]ie.
2. Vârsta reproduc\torilor [i produc]ia de ou\. Vârsta p\s\rilor de reproduc]ie
influen]eaz\ `ntr-o m\sur\ semnificativ\ num\rul de pui ob]inu]i, atât prin
num\rul de ou\ depuse, cât [i prin fecunditatea [i capacitatea lor de ecloziune.
Produc]ia de ou\ este corelat\ negativ cu vârsta; astfel, cea ob]inut\ `n
anul al II-lea este mai mic\ cu 15-20% fa]\ de produc]ia primului an, iar `n
urm\torul cu 20-35%. Ou\le ob]inute de la loturile de reproduc]ie tinere au un
procent de ecloziune mai redus fa]\ de cele ob]inute de la p\s\rile adulte; la
g\inile imature (sub 25-28 s\pt\mâni) fecunditatea ou\lor este mai sc\zut\ cu
cca. 4%, iar inciden]a mortalit\]ii embrionare este mai mare cu 6,5% fa]\ de ou\le
recoltate de la p\s\ri mature din punct de vedere sexual. Trebuie men]ionat [i
faptul c\, la alegerea ou\lor de incuba]ie se resping de la g\inile tinere cu 5-10%
mai multe ou\ decât la cele `n vârst\ de 11-12 luni. La palmipede [i `n special la
gâ[te, fecunditatea [i ecloziunea cresc odat\ cu vârsta, ajungând la valori maxime
dup\ 2-3 ani de ouat.
Fecunditatea ou\lor de incuba]ie este dependent\ [i de vârsta masculilor,
iar `n plus, se pare c\ la coco[i ar exista o corela]ie pozitiv\ direct\ `ntre m\rimea
crestei [i procentul de fertilitate. Coco[ii din liniile u[oare sunt ap]i pentru
reproduc]ie dup\ vârsta de 24-28 s\pt\mâni, iar cei din liniile grele ating
maximum de fecunditate la 32-40 s\pt\mâni.
Dup\ o perioad\ de exploatare de 28-30 s\pt\mâni, datorit\ manifest\rii
fenomenului de epuizare sexual\, masculii b\trâni trebuie `nlocui]i cu al]ii tineri
din loturile de rezerv\; o metod\ utilizat\ frecvent `n condi]ii de produc]ie este
introducerea a 2-3 coco[i la un lot de 100 g\ini, consecutiv elimin\rii unui num\r
egal de masculi necorespunz\tori. Pentru diminuarea stresului cauzat de luptele
dintre masculi, este indicat ca introducerea masculilor noi s\ se fac\ cu 1-2 ore
`nainte de terminarea programului de lumin\.
Sperma masculilor din clasa AVES se caracterizeaz\ printr-o concentra]ie
uria[\ `n spermatozoizi (tab. 27); la `nceputul zilei se elimin\ cea mai mare
cantitate de sperm\, iar spre sfâr[itul acesteia, volumul ejaculatului scade la
jum\tate sau chiar la mai pu]in de jum\tate.
De[i num\rul de spermatozoizi depu[i `n oviductul femelei `n urma
`mperecherii naturale este impresionant de mare, s-a demonstrat c\, la g\ini,
pentru realizarea unei fertilit\]i normale a ou\lor sunt suficien]i doar 100.000
spermatozoizi; prin urmare, sunt foarte pu]ine cazurile când sc\derea fertilit\]ii
poate fi atribuit\ masculilor datorit\ num\rului mic de spermatozoizi.
- 86 -
Tabelul 27
Volumul ejaculatelor [i concentra]ia `n spermatozoizi la p\s\ri
(dup\ Morrison, R. cit. de Bunaciu, P., 1982)
Specia Volum ejaculat (ml) Concentra]ie
Mediu Limite (miliarde/ml ejaculat)
Coco[i Cornish 0,35 1,00-0,90 5,0
Coco[i rase mixte 0,20 0,08-0,50 5,0
Coco[i Leghorn 0,15 0,05-0,30 5,0
Curcani-u[ori 0,15 0,08-0,33 9,0
-grei 0,20 0,10-0,33 9,0
Gâscani 0,52 0,20-1,50 0,25
R\]oi 0,23 0,10-1,00 4,0
- 87 -
practica a demonstrat c\, num\rul de coco[i ce trebuie re]inut este de 12,5-13,0%,
dintre care numai 10% se introduc `n loturile de femele, restul fiind p\stra]i `n
boxele de rezerv\.
Problema privind propor]ia sexelor `ntr-un efectiv de reproduc]ie este
pu]in mai complex\, deoarece, ea este ajustat\ de `nsu[i p\s\rile `n cauz\, dup\
stabilirea ierarhiei sociale care se instaureaz\ atât `n rândul masculilor, cât [i al
femelelor. Astfel, un coco[ matur [i cu o pozi]ie superioar\ `n clasa social\ `[i
alege un grup de femele de pân\ la 15 capete, pe când unul tân\r, doar 6-8 g\ini.
Un coco[ calc\ de 15-100 ori pe zi, func]ie de condi]ia sa fizic\, de
num\rul de g\ini din grup, dar [i de locul social pe care `l ocup\ `n grupul de
reproduc]ie; cei viguro[i calc\ aceea[i g\in\ de mai multe ori pe zi. Ca regul\
general\, masculii prefer\ femelele din categoria de mijloc a ierarhiei, cele din
vârf fiind prea agresive, iar cele aflate `n partea inferioar\ nu stimuleaz\ apetitul
sexual al masculului.
Când se recurge la `ns\mân]\rile artificiale, nivelul de fecunditate este
asigurat prin concentra]ia `n spermatozoizi a dozei de `ns\mân]are.
4. Alimenta]ia p\s\rilor de reproduc]ie. Alimenta]ia necorespunz\toare
influen]eaz\ fertilitatea ambelor sexe, atât prin nivelul cantitativ al hranei
administrate, cât [i prin calitatea acesteia. Astfel, sc\derea greut\]ii masculilor cu
10-15% datorit\ furaj\rii insuficiente, determin\ reducerea fertilit\]ii ou\lor cu
20-30%, iar la sc\deri ale greut\]ii peste 15%, fertilitatea poate ajunge la zero.
Atunci când la coco[ii de reproduc]ie nu se face furajarea suplimentar\ `n
hr\nitori suspendate, se constat\ sl\birea acestora, deoarece ei a[teapt\
`ntotdeauna s\ m\nânce mai `ntâi g\inile; este vorba de una dintre laturile
comportamentului reproductiv [i anume, aceea care este responsabil\ de
protejarea partenerei care asigur\ perpetuarea speciei.
Marea majoritate a p\s\rilor `[i regleaz\ consumul cantitativ zilnic de
furaje `n func]ie de nivelul energetic al acestora; excep]ie fac g\inile de
reproduc]ie din rasele grele care au un apetit mai pronun]at [i de aceea ele trebuie
supuse unui program de furajare restric]ionat\. La ra]ele Pekin, `n perioada de
preg\tire pentru ouat se face trecerea de la furajarea restric]ionat\, care este
specific\ tineretului, la cea "ad libitum", condi]ie indispensabil\, al\turi de
cre[terea programului de lumin\, pentru a se putea ob]ine o bun\ produc]ie de
ou\.
O deosebit\ importan]\ o prezint\ caren]a sau excesul `n vitamine [i
s\ruri minerale, elemente care influen]eaz\ atât activitatea de reproduc]ie cât [i
calitatea ou\lor de incuba]ie. Astfel, caren]a `n vitamina E genereaz\ azoospermie
la coco[i; vitamina B2 sus]ine curba de ouat [i cre[te procentul de eclozabilitate al
ou\lor, dar caren]a duce la cre[terea mortalit\]ii embrionare, mai ales `ntre zilele
7-14, precum [i la un demaraj necorespunz\tor al puilor ecloziona]i; un efect
asem\n\tor se manifest\ [i la caren]a `n vitamina D3. Vitamina A condi]ioneaz\
ecloziunea `ntr-o m\sur\ a[a de mare, `ncât dac\ un ou nu con]ine minim 80-100
U.I. axeroftol, puiul nu poate ecloziona; la o hipovitaminoz\ A mai pu]in
accentuat\, cre[te doar mortalitatea embrionar\, mai ales `n primele patru zile de
incuba]ie [i spre sfâr[itul ecloziunii, iar puii ob]inu]i sunt molateci, receptivi la
infec]ii [i ajung mai u[or la avitaminoza respectiv\ `n cazul unui regim caren]at.
- 88 -
Caren]a `n unele microelemente influen]eaz\ negativ fecunditatea (Mn,
K), ecloziunea (Mg, Mn, Co, I), dar [i viabilitatea [i viteza de cre[tere a puilor
(Mn, Mg, I etc); fosforul `n exces inhib\ ouatul, iar `n cantit\]i prea mici altereaz\
calitatea cojii minerale a ou\lor; sub sau supradozarea de mangan deterioreaz\
coaja, iar caren]a scade [i procentul de ecloziune.
5. Condi]iile de `ntre]inere asigurate reproduc\torilor. Cre[terea p\s\rilor de
reproduc]ie `n baterii poate determina reducerea procentului de fertilitate al ou\lor
ob]inute, deoarece masculii efectueaz\ mai rar sau chiar de loc c\lcatul, ca urmare
a afec]iunilor podale cauzate de contactul permanent cu pardoseala dur\ a cu[tilor
de cre[tere.
Gr\birea instal\rii maturit\]ii sexuale prin utilizarea unor temperaturi [i
programe de lumin\ mai mari este `n detrimentul produc]iei de ou\ [i a fertilit\]ii
acestora. Temperaturile crescute din halele de reproduc]ie sunt chiar mai
periculoase decât cele sc\zute, pentru c\ ele duc la reducerea volumului
ejaculatelor la masculi, a mobilit\]ii spermatozoizilor [i a calit\]ii generale a
spermei.
Umiditatea prea ridicat\ `n asociere cu temperaturile extreme, duce la
reducerea produc]iei de ou\, concomitent cu deprecierea calit\]ii cojii minerale,
care devine mai friabil\.
~n cazul cre[terii extensive a p\s\rilor de reproduc]ie, cele mai bune ou\
pentru incuba]ie se ob]in `n perioada martie-aprilie, deoarece produc]ia
spermatic\ la masculi `ncepe s\ creasc\ `n lunile de iarn\, atingând un nivel
maxim `n cele de prim\var\.
Durata zilei lumin\ influen]eaz\ direct fertilitatea. Astfel, dac\ `n
perioada de cre[tere a p\s\rilor de reproduc]ie se utilizeaz\ un program cu mai
mult de 11 ore lumin\/zi, este stimulat\ dezvoltarea testiculelor [i deci maturitatea
sexual\ se instaleaz\ mai timpuriu, dar f\r\ a fi `n concordan]\ cu dezvoltarea
somatic\; prin urmare, masculii `[i `ncep via]a reproductiv\ mai devreme, `ns\
materialul seminal va fi inferior calitativ, iar apari]ia fenomenului de epuizare
sexual\ se va declan[a mai devreme.
~n practica avicol\ se recurge la o serie de opera]iuni tehnologice
specifice coco[ilor de reproduc]ie [i care, de[i nu ]in strict de factorii de
`ntre]inere, au o importan]\ mare `n asigurarea condi]iilor optime desf\[ur\rii unei
reproduc]ii normale:
- debecarea (t\ierea ciocului). Se face complet, la vârsta de 6-7 zile, cu
ajutorul unui foarfece special; diminueaz\ duritatea loviturilor din timpul
luptelor [i reduce risipa de furaje;
- retezarea degetelor. Se face la nivelul articula]iilor, deasupra unghiilor, `n
sta]ia de incuba]ie sau la vârsta de 6-9 zile; previne r\nirea spatelui puicu]elor
`n timpul c\lcatului;
- t\ierea crestei. Se realizeaz\ `n sta]ia de incuba]ie, pentru ca masculii din
acela[i lot s\ se recunoasc\ mai greu `ntre ei; se reduce astfel inciden]a
luptelor [i deci o mai bun\ p\strare a ordinii sociale;
- t\ierea b\rbi]elor. Se face la 8-12 s\pt\mâni, din acelea[i considerente ca [i
t\ierea crestei;
- 89 -
- reforma masculilor necorespunz\tori. La vârsta de 8 s\pt\mâni se realizeaz\
prima reform\, ocazie cu care sunt elimina]i masculii prea mici, precum [i cei
cu probleme la nivelul membrelor posterioare; trebuie avut `n vedere c\,
fertilitatea la masculii supraponderali este foarte mult diminuat\. La atingerea
maturit\]ii sexuale (vârsta de 24 s\pt\mâni) se aplic\ a doua reform\, selec]ia
f\cându-se dup\ urm\toarele criterii: vigoare, stare de s\n\tate, conforma]ie
[i calit\]i generale.
6. Starea de s\n\tate. Dezvoltarea embrionar\ poate fi afectat\, mai mult sau
mai pu]in, de integritatea sanitar\ a ou\lor de incuba]ie, dar [i de starea de
s\n\tate a p\s\rilor care le-au produs; `n primul caz apare riscul contamin\rii pe
orizontal\ (de la ou infestat la ou indemn), iar `n a doua situa]ie, boala se poate
transmite pe vertical\ (pas\re-ou).
Un grad de periculozitate ridicat\ `l prezint\ bolile infec]ioase care se
transmit direct de la pas\re la ou. Astfel, salmonelozele determin\ sc\derea
produc]iei de ou\, deprecierea sever\ a calit\]ii ou\lor [i reducerea procentului de
ecloziune cu 70-80%. Colibaciloza afecteaz\ dezvoltarea embrionilor la toate
speciile de p\s\ri, dar `ndeosebi pe cea a ra]elor. Micoplasmoza respiratorie scade
produc]ia de ou\ cu 10-20% iar `n asociere cu colibaciloza gr\be[te moartea
embrionilor etc.
Practic, orice perturbare `n desf\[urarea normal\ a activit\]ii cotidiene a
p\s\rilor de reproduc]ie constituie un factor de stres ce se r\sfrânge negativ
asupra produc]iei numerice de ou\, asupra calit\]ii de incuba]ie ale acestora [i mai
grav, asupra fecundit\]ii lor.
7. Condi]iile de recoltare a ou\lor. ~nc\rc\tura microbian\ din halele de cre[tere
a p\s\rilor este deosebit de mare, atât la nivelul suprafe]elor, cât [i `n aer, iar
contactul direct al ou\lor cu un astfel de mediu permite p\trunderea germenilor
microbieni prin barierele lor naturale de protec]ie, `n intimitatea acestora,
generând apari]ia de boli care perturb\ procesul de dezvoltare embrionar\ sau duc
chiar la moartea embrionilor.
Modific\rile produse de microorganismele nepatogene au caractere
specifice [i se pot observa prin ovoscopie, dup\ o anumit\ perioad\ de incuba]ie:
- putrefac]ia verde (contaminarea cu Pseudomonas)-albu[ul este apos [i de
culoare verzuie, iar mai târziu se amestec\ cu g\lbenu[ul;
- putrefac]ia neagr\ (contaminare cu Proteus melangenes, Escherichia coli,
Aerobacter aerogenes etc.)-albu[ul [i g\lbenu[ul se fluidific\ [i se amestec\,
c\p\tând o culoare brun negricioas\;
- putrefac]ie gazoas\ fecaloid\ (contaminare cu Bacillus mezentericus)-
con]inutul oului are o culoare galben-c\r\mizie;
- putrefac]ie ro[ie-contaminare cu specii de Sarcina sau Pseudomonas.
Astfel de modific\ri pot apare [i dup\ o perioad\ de stocaj mai mare
(peste 30 zile), mai ales la ou\le cu coaja murdar\.
~n mod obi[nuit, recoltarea ou\lor din halele de reproduc]ie se face de trei
ori pe zi, dar este necesar ca `n perioadele prea reci sau prea calde ale anului
aceast\ opera]iune s\ se efectueze de 5-6 ori `n decursul unei zile. La cel mult
dou\ ore de la recoltare, ou\le trebuie supuse unei decontamin\ri prin formolizare
`n dulapurile speciale din camerele tampon ale halelor; ou\le recoltate de pe
- 90 -
a[ternut, precum [i cele murdare de dejec]ii se recolteaz\ separat, procedându-se
la cur\]irea lor mecanic\.
Evitarea apari]iei de ou\ cu coaja murdar\ se realizeaz\ prin men]inerea
`n ad\post a unui a[ternut curat [i cu o umiditate redus\ (maxim 30%); `n caz
contrar, p\s\rile p\trund `n cuibare cu degetele pline de dejec]ii, murd\rind
a[ternutul din ele, precum [i ou\le produse. Când a[ternutul din cuibare este prea
sub]ire, cre[te propor]ia ou\lor cu coaja fisurat\.
O m\sur\ foarte eficient\ de reducere a inciden]ei bolilor ce se transmit
prin ou\ este cea a deeping-ului (inocularea de antibiotice `n intimitatea oului),
tratament ce se aplic\ `n sta]ia de incuba]ie, `nainte de preincubarea ou\lor.
8. Transportul [i manipularea ou\lor. Manipularea brutal\ a ou\lor sau
transportul cu mijloace inadecvate poate duce la spargerea cojii acestora (astfel de
ou\ se exclud necondi]ionat de la incuba]ie) sau chiar la distrugerea integrit\]ii
morfologice a componentelor. Una dintre cele mai frecvente situa]ii este ruperea
[alazelor, care nu mai sus]in g\lbenu[ul, iar acesta se va deplasa spre zona
periferic\ unde, datorit\ c\ldurii radiate de c\tre coaj\, se va lipi de aceasta,
provocând moartea embrionului.
Utilizarea vehiculelor neacoperite (c\ru]e, electrostivuitoare etc) pentru
transport poate duce la contaminarea cojii ou\lor cu diferi]i germeni afla]i `n aerul
atmosferic [i prin urmare, se impune o nou\ gazare cu formol `n sta]ia de
incuba]ie, imediat dup\ recep]ia cantitativ\; din acelea[i considerente este
recomandat\ [i opera]iunea de tratare a ou\lor, cu diferite substan]e dezinfectante.
~n practic\, se folosesc vehicule speciale, izoterme, cu un regim strict de
sanita]ie, `n care ou\le de g\in\, curc\ [i ra]\ se a[eaz\ pe grupe de câte 5 cofraje
din material plastic, iar cele de gâsc\ `n maxim 3 cofraje de tip special.
- 91 -
Fig. 9 Influen]a vechimii ou\lor asupra ecloziunii
(dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980)
- 92 -
ou\lor timp de 14 zile la +26oC sau de 7 zile la +30÷+33oC, duce ecloziunea pân\
aproape de zero.
~n sta]iile de incuba]ie care nu sunt dotate cu spa]ii adecvate de depozitare
a ou\lor, o mare parte din cele eliminate la mirajul I sunt, de fapt, ou\ cu
embrioni mor]i `nc\ din primele ore de incuba]ie (`n faza de blastul\), fiind
numite ou\ fecundate condi]ionat.
Pe timpul stoc\rii ou\lor `n depozitele de p\strare trebuie asigurat\ o
umiditate relativ\ de 70-80%, deoarece umiditatea sc\zut\ duce la evaporarea
masiv\ a apei de con]inut din ou\, `n timp ce umiditatea excesiv\ favorizeaz\
dezvoltarea mucegaiurilor.
Exist\ speciali[ti care au o alt\ optic\ referitoare la condi]iile de
microclimat ce trebuie asigurate pe parcursul depozit\rii ou\lor `n s\lile de
stocare; `n acest sens, `n tab. 28 sunt prezentate condi]iile de depozitare a ou\lor
de incuba]ie utilizate `n unele ]\ri din C.S.I..
Tabelul 28
Condi]iile de p\strare ale ou\lor de incuba]ie
(dup\ Bessarabov, B.,F., 1985)
- 93 -
Fig. 10 M\surarea dimensiunilor camerei cu aer
(dup\ St\nciulescu, M. [i Sârbulescu, V., 1981)
- 94 -
Incubarea unor astfel de ou\ duce la ob]inerea de pui mon[tri, la
mortalitate `n diferite stadii de dezvoltare embrionar\ [i extrem de rar, la
ob]inerea de pui viabili. Aceast\ categorie de ou\ se exclude `ntotdeauna de la
incuba]ie, iar femelele care produc frecvent asemenea ou\ se elimin\ de la
reproduc]ie. Dintre p\s\rile domestice, gâ[tele depun cel mai des ou\ cu dou\
g\lbenu[uri.
Ou\ f\r\ coaj\, au g\lbenu[ul [i albu[ul `nvelite numai `n membranele
cochiliere, fenomen datorat imposibilit\]ii organismului femelelor de a sintetiza
calciu `ntr-o m\sur\ suficient\, a prezen]ei unor leziuni pe pere]ii istmului, dar
mai frecvent, datorit\ unor ra]ii caren]ate `n s\ruri minerale.
Puse `n condi]ii speciale de incuba]ie, astfel de ou\ pot ecloziona, dar cu
rezultate foarte slabe (max. 34% procent de ecloziune); p\s\rile care produc
asemenea ou\ se elimin\ de la reproduc]ie.
Ou\ f\r\ g\lbenu[, se caracterizeaz\ prin dimensiuni [i greut\]i mici (15-30g) [i
apar `n urma excit\rii pere]ilor oviductului de c\tre resturi de albu[, cheaguri de
sânge, corpi str\ini etc., `n jurul c\rora se depune o anumit\ cantitate de albu[,
apoi se formeaz\ membranele cochiliere, coaja [i cuticula. Inciden]a apari]iei
acestor ou\ este mai mare la sfâr[itul ciclului de ouat, când, de[i ovula]ia
`nceteaz\, glandele secretoare ale oviductului `[i continu\ activitatea.
Ou\ f\r\ albu[ sau cu foarte pu]in albu[, apar destul de rar [i sunt datorate
nefunc]ion\rii glandelor secretoare de albu[.
Ou\ duble, au dimensiuni foarte mari [i sunt constituite dintr-un ou (de regul\,
f\r\ g\lbenu[) peste care se depune un nou albu[ [i o alt\ coaj\ mineral\.
Producerea acestor ou\ este datorat\ unor [ocuri care, transformând pentru scurt
timp mi[c\rile peristaltice ale oviductului `n mi[c\ri antiperistaltice, fac ca oul
gata format s\ se `ntoarc\ din uterus `n istm sau chiar `n magnum, unde este
acoperit de noi straturi de albu[ [i reluându-[i drumul normal, se `mbrac\ cu o
nou\ coaj\.
Ou\ cu cheaguri de sânge, (`n albu[ sau `n g\lbenu[), la fel ca [i celelalte ou\ cu
defecte nu se supun procesului de incuba]ie, deoarece au o capacitate de ecloziune
de numai 45-55%. Petele de pe g\lbenu[ apar atunci când ruperea membranei
vasculare a ovulei se face pe o `ntindere care dep\[e[te lungimea stigmei,
lezându-se unul sau mai multe vase sanguine ale membranei. Petele de sânge din
albu[ apar când pere]ii oviductului sângereaz\ datorit\ unor r\niri.
Ou\ cu coaja r\u format\, apar ca urmare a disfunc]ionalit\]ilor uterusului, dar [i
a caren]elor nutri]ionale, mai ales `n substan]e minerale [i vitamine. Mai frecvente
sunt ou\le cu coaja prea sub]ire sau prea groas\, cele cu coaja aspr\, cu rugozit\]i,
cu `ngro[\ri sub form\ de cute, cu zone de grosimi diferite etc. Aceste defecte
scad procentul de ecloziune cu pân\ la 35-45%, datorit\ problemelor ce apar la
utilizarea de c\tre embrioni a s\rurilor minerale din coaj\, a dificult\]ilor la
ciocnirea de c\tre pui a ou\lor cu coaja prea groas\ sau prin spargerea ou\lor pe
timpul manipul\rii sau al transportului la cele cu coaja prea sub]ire.
Greutatea ou\lor, se stabile[te prin cânt\rire [i trebuie s\ fie specific\ speciei,
rasei sau hibridului (tab. 29), fiind un caracter puternic determinat genetic
(h2=0,64).
- 95 -
Tabelul 29
Greutatea ou\lor la diferite specii de p\s\ri
(dup\ Vacaru-Opri[, I., 1993)
Practica incuba]iei a demonstrat c\, cele mai bune rezultate ale dezvolt\rii
embrionare [i ale ecloziunii se ob]in atunci când se folosesc ou\ a c\ror greutate
se `ncadreaz\ `n media caracteristic\ rasei sau liniei de la care provin, datorit\
faptului c\ ou\le situate la limitele greut\]ii (prea mari sau prea mici) au o
capacitate de ecloziune mult diminuat\, de numai 35-40% (fig. 12).
- 96 -
`ntotdeauna o ecloziune redus\. Astfel, ou\le prea alungite sau prea rotunjite,
bombate sau ascu]ite la ambele capete, precum [i cele care prezint\ sugrum\ri sau
deform\ri evidente au o ecloziune de numai 30%, ele fiind de fapt o expresie a
unor deficien]e ap\rute `n formarea ou\lor.
Forma ou\lor poate fi exprimat\ riguros matematic cu ajutorul unor
ecua]ii specifice diferitelor specii [i rase, pornindu-se de la ovalul Cartesian. Se
pot utiliza [i aparate speciale de apreciere numite indexometre, dar forma ou\lor
se determin\ simplu [i rapid cu ajutorul unei rela]ii de calcul care are la baz\ cele
dou\ diametre m\surate cu ajutorul unui [ubler (fig. 13).
d
Rela]ia de calcul este: If = x 100;
D
unde: If - indicele formatului;
d- diametrul mic m\surat `n zona median\ a oului;
D- diametrul mare m\surat `ntre cele dou\ vârfuri ale oului.
Indicele formatului depinde de specie [i poate fi exprimat procentual sau
`n valori relative (tab. 30).
Tabelul 30
Indicele formatului ou\lor
(dup\ Bessarabov, B.,F., 1985)
- 97 -
Volumul [i greutatea specific\, sunt indicatori afla]i `ntr-o strâns\
interdependen]\ cu m\rimea [i greutatea acestora, precum [i cu raportul existent
`ntre coaj\, albu[ [i g\lbenu[; la o vechime identic\ a ou\lor [i la acelea[i condi]ii
de p\strare, cei doi indicatori reu[esc s\ exprime, `ntr-o oarecare m\sur\, calitatea
de incuba]ie a ou\lor.
Volumul ou\lor, poate fi determinat prin mai multe procedee:
a) Cu ajutorul rela]iei: V = 0,519 x l x d2 ,
unde: V - volumul oului (cu o eroare de ± 5 cm3 ) `n cm3;
l - diametrul mare al oului (cm);
d - diametrul mic al oului (cm).
b) Cu volumetrul pentru ou\ (fig. 14 a). Acest aparat este alc\tuit dintr-un
vas terminat cu un gât `ngust, marcat [i dintr-un capac demontabil, care etan[eaz\
vasul prin `nfiletare. Se umple vasul pân\ la semnul marcat pe gât cu ajutorul unei
biurete pentru a se cunoa[te volumul de ap\ introdus, apoi se gole[te vasul de ap\
[i se introduce oul pe la partea sa inferioar\. Se adaug\ ap\ din biuret\ pân\ la
semnul marcat; diferen]a dintre cele dou\ cantit\]i de ap\ exprim\ volumul oului.
c) Cu balan]a Mohr-Westfall (fig. 14 b). Se stabile[te greutatea oului `n
aer, apoi se determin\ greutatea lui scufundat `n ap\ la +4ºC; diferen]a dintre cele
dou\ determin\ri reprezint\ volumul oului `n cm3. Dac\ temperatura este mai
mare de +4ºC, diferen]a ob]inut\ se corecteaz\, `nmul]ind-o cu unul din factorii
din tab. 31.
Tabelul 31
Factori de corec]ie pentru stabilirea volumului ou\lor
(dup\ St\nciulescu, M. [i Sârbulescu, V., 1981)
Temperatura apei
10 15 20 25
(ºC)
Factori
1,00027 1,00087 1,00177 1,00294
de corec]ie
- 98 -
Greutatea specific\, poate fi exprimat\ ca fiind raportul dintre volumul [i
greutatea oului, sau se determin\ prin metoda solu]iilor saline; la ou\le proaspete
de g\in\, acest indicator are valoarea de 1,078-1,097, dar scade pe m\sura
`nvechirii lor (tab. 32).
Tabelul 32
Varia]ia greut\]ii specifice a ou\lor `n func]ie de vechime
(dup\ Sauveur, B., 1988)
- 99 -
Fig. 15 Determinarea densit\]ii ou\lor
(dup\ Vacaru-Opri[, I., 1994)
a)- `n ap\ simpl\; b)- `n ap\ s\rat\.
- 100 -
pe 1cm2 de coaj\, f\r\ resturi de membrane cochiliere [i care a fost `n prealabil
badijonat\ cu o solu]ie de albastru de metilen 5% `n alcool 60°; solu]ia trece prin
porii oului colorându-i, permi]ând num\rarea lor deasupra unei surse de lumin\.
Porozitatea cojii minerale poate fi apreciat\ [i indirect prin stabilirea
diferen]ei dintre greutatea oului `nainte de a fi introdus `ntr-un incubator la o
temperatur\ de +32,5°C [i o umiditate relativ\ de 88% [i cea determinat\ dup\
dou\ s\pt\mâni.
Num\rul de pori depinde de specie, ras\, vârsta p\s\rilor [i de zona oului
unde se face determinarea (tab. 34).
Tabelul 34
Num\rul de pori pe 1 cm2 de coaj\ mineral\ la ou\le de g\in\
(dup\ Vacaru-Opri[, I., 1993)
F = m x 2xg x h ;
unde: m = masa bilei;
g = accelera]ia gravita]ional\ (980 cm/s);
h = `n\l]imea de c\dere a bilei.
- 101 -
Fig. 16 Dispozitiv pentru m\surarea rezisten]ei cojii la lovire
Pendulul este l\sat s\ cad\ de la diferite `n\l]imi pentru a lovi oul `n zona
sa median\, pân\ la spargerea acestuia; grada]ia de pe scara gradat\ indic\ for]a
de lovire `n grame [i care, la oul de g\in\, este egal\, de regul\, cu greutatea sa.
Estimarea rezisten]ei la spargere a cojii minerale se poate stabili [i
indirect, utilizând urm\toarea rela]ie de calcul:
R = cy x 230,
unde: R - rezisten]a la spargere;
cy - grosimea cojii;
230 - constant\ ob]inut\ din raportul procentul `ntre
densitatea cojii [i suprafa]a acesteia.
Valoarea pH a albu[ului [i g\lbenu[ului. Concentra]ia ionilor de hidrogen este
diferit\ `ntre albu[ [i g\lbenu[, dar dependent\ de specie. Stabilirea valorii pH se
poate realiza cu ajutorul poten]iometrelor sau cu hârtie indicator; ini]ial, trebuie
preg\tit un extract apos ob]inut prin omogenizarea a 10 g amestec albu[ cu
g\lbenu[ sau fiecare separat, `n 100ml ap\ distilat\, ce se las\ la temperatura
camerei 20 de minute, dup\ care se filtreaz\.
La ou\le de g\in\, valoarea pH a albu[ului este de 8,0-8,5, iar la
g\lbenu[, de 5,8-6,2; la oul de ra]\, albu[ul are valoarea pH de 9,3 iar g\lbenu[ul
de 6,24.
Indicele albu[ului. Aprecierea dimensional\ a albu[ului unui ou poate oferi
rela]ii asupra st\rii de prospe]ime. La ou\le proaspete, albu[ul are o `n\l]ime de
maxim 5 mm [i este consistent, dar pe m\sura `nvechirii, el se lichefiaz\, iar
straturile dense [i fluide devin tot mai pu]in delimitate. Prin urmare, la oul vechi,
spart pe o suprafa]\ plan\, albu[ul va fi aplatizat, `ntins pe o arie mai mare decât
la cel proasp\t [i cu o `n\l]ime sub 2 mm.
Indicele albu[ului reprezint\ raportul dintre `n\l]imea [i diametrul
acestuia [i se calculeaz\ cu rela]ia:
h
Ia = ,
D
- 102 -
unde: Ia - indicele albu[ului;
h - `n\l]imea albu[ului;
D - diametrul albu[ului.
Pentru m\surarea celor dou\ dimensiuni, oul se sparge pe o plac\ de
sticl\, dup\ care se m\soar\ `n\l]imea cu ajutorul unui dispozitiv cu micrometru,
`n imediata apropiere a g\lbenu[ului; diametrul reprezint\ media celor 4
m\sur\tori (dou\ `n zona median\ [i dou\ `n zona cea mai decliv\ a albu[ului)
(fig. 17 [i 18). La ou\le proaspete, indicele albu[ului este de 0,106, la cele vechi
de 0,039, iar la cele foarte vechi de 0,032.
- 103 -
Indicele g\lbenu[ului, permite aprecierea vechimii ou\lor prin prisma st\rii
membranei viteline care asigur\ integritatea [i forma g\lbenu[ului, [tiindu-se
faptul c\, la ou\le proaspete, membrana vitelin\ este rezistent\ [i elastic\,
men]inând g\lbenu[ul `ntr-o form\ globuloas\; la cele vechi, membrana este
sl\bit\, cu aspect ridat, determinând aplatizarea g\lbenu[ului când este a[ezat pe o
plac\ de sticl\. Indicele g\lbenu[ului poate fi stabilit cu ajutorul rela]iei:
h
Ig = ,
D
unde: Ig - indicele g\lbenu[ului;
h - `n\l]imea g\lbenu[ului;
D - diametrul g\lbenu[ului.
Aparatura necesar\ determin\rii celor dou\ dimensiuni este identic\ cu
cea de la albu[, iar tehnica de lucru este asem\n\toare. Valorile indicelui
g\lbenu[ului depind de vechimea ou\lor [i este de 0,442-0,361 la ou\le proaspete;
la cele foarte vechi, cu un indice sub 0,250, membrana vitelin\ se rupe,
g\lbenu[ul amestecându-se cu albu[ul.
Indicele Haugh, permite caracterizarea valorii totale a calit\]ii ou\lor de
incuba]ie [i are la baz\ corela]ia dintre `n\l]imea albu[ului dens [i greutatea oului,
[i se determin\ cu rela]ia:
U.H. = 100 log. (h-1,7 x G0,37 + 7,57),
`n care: U.H. - unit\]i Haugh;
h - `n\l]imea albu[ului (mm);
G - greutatea oului (g).
~n practic\ se folosesc tabele speciale `n care, la intersec]ia valorilor
pentru greutatea oului analizat cu cea a `n\l]imii albu[ului, se cite[te num\rul de
unit\]i Haugh corespunz\tor (tab. 35).
Tabelul 35
Calitatea ou\lor de incuba]ie exprimat\ `n unit\]i Haugh
(dup\ St\ncioiu, M., 1979)
~n\l]ime
albu[ Greutatea oului (g)
(mm) 54 55 56 57 58 59 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70
5,0 71 71 70 70 69 69 68 68 67 67 67 66 66 65 65 64
5,4 74 74 73 73 73 72 71 71 71 70 70 70 69 69 69 69
5,8 77 77 76 76 75 75 75 74 74 74 73 73 73 72 72 70
6,2 80 80 79 79 78 78 78 77 77 77 76 76 76 75 75 72
6,6 83 82 82 82 81 81 81 80 80 80 79 79 79 78 78 78
7,0 85 85 85 84 84 84 83 83 83 82 82 82 81 81 81 80
7,4 88 87 87 87 86 86 86 85 85 85 85 84 84 84 84 83
7,8 90 90 89 89 89 89 88 88 88 87 87 87 86 86 86 86
8,2 92 92 92 91 91 91 90 90 90 89 89 89 89 88 88 88
8,6 94 94 94 93 93 93 93 92 92 92 92 91 91 91 91 90
9,0 96 96 96 96 95 95 95 94 94 94 94 93 93 93 93 92
9,4 98 98 98 97 97 97 96 96 96 96 96 95 95 95 95 94
9,8 100 100 99 99 99 99 98 98 98 98 97 97 97 97 97 96
- 104 -
Compozi]ia chimic\ a albu[ului, g\lbenu[ului [i a cojii minerale. ~n vederea
efectu\rii unei aprecieri de fine]e a calit\]ii ou\lor destinate incuba]iei este
necesar\ determinarea compozi]iei chimice a componentelor acestora, f\cându-se
evaluarea con]inutului `n ap\, proteine, lipide, vitamine, substan]e minerale etc.
din albu[ [i g\lbenu[, a lizozimelor din albu[ [i a substan]elor minerale din coaj\.
Un accent deosebit este pus `n ultimul timp pe con]inutul ou\lor `n
vitamine [i pigmen]i carotenoizi, datorit\ influen]ei pe care o au asupra
dezvolt\rii embrionare (tab. 36 [i 37).
Tabelul 36
Con]inutul `n vitamine al oului de g\in\ (micrograme/g)
(dup\ Bessarabov, B.,F., 1985)
Vitamine G\lbenu[ Albu[ Oul `ntreg
A (retinol) 6,0-12,5 0 3,6-8,0
D (calciferol) 0,03-0,09 0 0,01-0,03
E (tocoferol) 15,4-40,0 0 12,0-24,0
K (filohinon) 2,4 0 0,8
B1 (tiamina) 3,5-6,8 0 0,7-2,6
B2 (riboflavina) 4,0-7,8 2,0-5,0 2,2-5,0
B3 (ac.pantotenic) 30-65 3,0-27,0 11,0-14,0
B4 (colin\) 14,9-17,0 12,1 3.200
B5 (ac. nicotinic) 0,04-3,4 0,02-4,3 0,7-3,9
B6 (piridoxina) 0,22-3,7 0,1-0,3 0,2-1,4
B7 (biotina) 0,15-0,50 0,02-0,07 0,21
B12 (ciancobalanina) 0,02-0,06 0 0,01-0,02
Bc (acid folic) 0,23-0,45 0,01-0,02 0,02-0,08
Inozitolul - - 46,0-73,0
Tabelul 37
Con]inutul `n vitamina A [i B2 [i suma carotenoizilor
la ou\le diferitelor specii de p\s\ri (micrograme/g)
(dup\ Bessarabov, B.F., 1985)
Specia Con]inut/g de g\lbenu[: Con]inut/g de albu[:
Vitamina A Carotenoizix Vit. B2 Vitamina B2
G\ini 6,0-12,5 sub 18,0 4,0-7,8 2,0-5,0
Curci 7,0-10,0 sub 18,0 4,0-5,0 2,0-3,0
Ra]e 8,0-12,0 20,0 6,0-7,0 1,0-2,0
Gâ[te 10,0-13,0 20,0 6,0-7,0 1,0-2,0
x) α caroten (urme) +β caroten + ovoflavine + protoporfirine etc.
- 105 -
g\lbenu[ului este determinat\ de acumularea `n organismul p\s\rilor a
carotenoizilor con]inu]i de furaje. Uneori, tentele mai `nchise de culoare sunt
datorate unor substan]e colorante sintetice, f\r\ valoare vitaminic\, care se
introduc `n ra]iile furajere numai pentru `mbun\t\]irea aspectului g\lbenu[ului.
Aprecierea culorii g\lbenu[ului se face prin compararea acestuia cu
diferite sc\ri etalon, cum ar fi: scara La Roche [i scara Haimann Carver.
Scara La Roche, cuprinde 15 e[antioane de culoare numerotate de la 1 la
15. La primele dou\ e[antioane, culoarea este galben\ foarte deschis\, `ntre 2 [i 7
culoarea este galben\ cu nuan]e din ce `n ce mai `nchise, iar dup\ 7 culoarea
vireaz\ spre orange. Con]inutul `n caroten (micrograme/gram) este dat de dublul
gradelor La Roche plus 1.
Scara Haiman Carver, este compus\ din 20 e[antioane de culoare.
Bessarabov, B.,F. (1985) a elaborat tabele speciale care cuprind cerin]ele
ce trebuiesc `ndeplinite de c\tre ou\le care se supun procesului de incuba]ie, `n
vederea ob]inerii unor procente de ecloziune ridicate [i a unor pui de calitate
superioar\ (tab. 38).
Tabelul 38
Cerin]e pentru ou\le de g\in\ destinate incuba]iei
(dup\ Bessarabov, B.F., 1985)
Indicele de calitate Rase de ou\ Rase de carne
Greutatea medie a ou\lor (g)
- la g\ini `n vârst\ de peste 12 luni 54,0 54,0
- la g\ini `n vârst\ de pân\ la 12 luni 52,0 52,0
Diametrul camerei cu aer (cm) 1,8 1,8
Con]inut `n vit. A (µg/g g\lbenu[) 6,0 6,0
Con]inut `n carotenoizi (µg/g g\lbenu[) 18,0 18,0
Con]inut `n vit. B2 (µg/g albu[) 4,0 4,0
Fecunditatea ou\lor (%) 95,0 90,0
Ecloziunea (%) 80,0 70,0
Indicele formatului 1,32-1,36 1,32-1,36
Densitatea oului (g/cm3) 1,075-1,095 1,075-1,095
Indicele albu[ului 0,07-0,10 0,07-0,10
Raport: mas\ albu[/mas\ g\lbenu[ 2:1 2:1
- 106 -
O alt\ categorie este reprezentat\ de speciile nidicole (ordinul
Columbiformes [i Passeriformes) la care puii nu pot p\r\si cuibul dup\ ecloziune,
fiind dependen]i de p\rin]i o anumit\ perioad\ de timp; de la ace[tia primesc
hran\, care comport\ `n unele cazuri o serie de transform\ri (ex.: laptele de
porumbel).
Dezvoltarea embrionar\ `ncepe din momentul fecund\rii [i presupune
parcurgerea a trei faze clasice, respectiv: segmentarea ovulului fecundat,
gastrularea sau perioada de formare a celor trei foi]e germinative [i
organogeneza, adic\ perioada `n care se formeaz\ organele [i sistemele viitorului
pui sau boboc de o zi.
Segmentarea - reprezint\ etapa dezvolt\rii embrionare care se declan[eaz\
imediat dup\ fecundarea ovulei [i const\ `n `mp\r]irea acesteia `ntr-o mas\ de
celule numite blastomere; dup\ patru ore de la fecundare se ajunge `n stadiul de
opt celule, iar dup\ [apte ore `n stadiul de 152 celule (fig. 19).
- 107 -
Fig. 20 Gastrularea la embrionul de g\in\
(dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980)
A-~nceputul gastrul\rii: 1-extremitate cefalic\; 2-extremitate caudal\; 3-ectoderm;
4- endoderm `n cre[tere; 5-blastocel; 6-intestin primitiv; 7-vitelus; 8-migrarea celulelor spre interior.
B-Sec]iune prin linia primitiv\ a embrionului: 1-viitoarea plac\ neural\; 2-prelungire cefalic\; 3-
nodulul lui Hensen; 4-linia primitiv\; 5-ectoderm; 6-mezoderm; 7-endoderm; 8-intestin primitiv;9-
vitelus; 10-migrarea celulelor; 11-[an] primitiv; 12-primordiul coardei dorsale.
- 108 -
Anexele embrionare. ~nc\ de la `nceputul ontogenezei `[i fac apari]ia o serie de
anexe embrionare, care sunt considerate ca fiind adapt\ri proprii embrionului, `n
leg\tur\ cu dezvoltarea sa `n mediul aerian [i care au rolul de a asigura nutri]ia,
excre]ia, respira]ia [i protec]ia embrionului (fig. 21).
Amniosul. Este anexa care se formeaz\ imediat dup\ gastrulare [i anume, atunci
când embrionul are doar câteva perechi de somite la suprafa]a lui [i apare [an]ul
marginal ca prim indiciu al delimit\rii corpului.
Aminosul deriv\ din patru cute (plici amniotice) care, la rândul lor,
provin din ectoderm [i somatopleura extraembrionar\; cuta anterioar\
(proamniosul) este lipsit\ de mezoderm [i se dezvolt\ mai repede, comparativ cu
celelalte trei cute care con]in nu numai ectoderm, ci [i o foi]\ extern\ din
mezodermul celomic. Prin fuzionarea celor patru plici amniotice se formeaz\
amniosul (spre interior) [i seroasa Von Baer-corionul (spre exterior); amniosul
devine contractil [i `n cavitatea sa apare un lichid amniotic bogat `n albumin\ [i
s\ruri minerale.
Rolul amniosului este acela de protec]ie a embrionului `mpotriva
ac]iunilor mecanice, dar exist\ opinia c\ ar `ndeplini [i func]ii nutritive, `ntrucât el
este unit prin canalul seroamniotic cu sacul albuminoid rezultat din `nconjurarea
masei dense a albu[ului de c\tre membrana seroas\; prin acest canal, `ntreaga
mas\ de albu[ se deplaseaz\ treptat c\tre amnios, fiind "`nghi]it\" de embrion.
Amniosul se dezvolt\ `n primele 11 zile de incuba]ie, dup\ care `ncepe s\
se atrofieze [i dispare `n cele din urm\; seroasa Von Baer r\mâne pân\ la
ecloziune când este spart\ de puiul care ciocne[te coaja.
Vezicula vitelin\ (sacul vitelin). Se formeaz\ odat\ cu separarea zonei embrionare
de cea extraembrionar\. Intestinul r\mâne `n embrion, separându-se de sacul
vitelin care se g\se[te la exterior, dar cu care comunic\ printr-un pedicul de care
- 109 -
sacul r\mâne atârnat c\tre peretele ventral al embrionului; canalul vitelin ce trece
prin pedicul face leg\tura `ntre con]inutul sacului [i intestinul definitiv.
Rolul principal al sacului vitelin este de a asigura nutri]ia embrionului
prin intermediul vitelusului con]inut, dar serve[te [i ca organ hematopoetic [i
vasculogen; `n acela[i timp, este [i locul de formare a gonocitelor primare. ~n
primele zile de incuba]ie, sacul vitelin `ndepline[te `n exclusivitate [i func]ia de
respira]ie; astfel, la embrionul de g\in\, re]eaua vascular\ a sacului vitelin
func]ioneaz\ ca organ de respira]ie pân\ `n ziua a [asea de incuba]ie, când
alantoida `ncepe s\ asigure respira]ia, dup\ ce a intrat `n leg\tur\ cu membrana
seroas\.
C\tre sfâr[itul incuba]iei, vezicula ombilical\ este retractat\ `n cavitatea
abdominal\.
Alantoida. Se dezvolt\ la nivelul extremit\]ii caudale a intestinului, prin
evaginarea endodermului intestinului posterior; ea p\trunde `ntre sacul vitelin [i
seroasa Von Baer. ~n timp, alantoida `nconjoar\ `ntreg amniosul, sacul vitelin [i
albu[ul, ajungând s\ cuprind\ `ntreg con]inutul oului. Lama alantoidei fuzioneaz\
cu seroasa Von Baer `n zona unde vin `n contact, dând na[tere unei singure
forma]iuni numite alanto-corionul. Vasele alantoidiene formeaz\ o bogat\ re]ea
vascular\ `ntre alantoid\ [i corion. La p\s\ri, alantoida apare `ntr-un stadiu de
dezvoltare mai `naintat decât la mamifere. La embrionul de g\in\ alantoida se
diferen]iaz\ la sfâr[itul zilei a treia de incuba]ie, când embrionul are, deja, o
structur\ destul de complex\ (primordiul creierului complet diferen]iat, aparatul
visceral complet format etc.); acest lucru este permis de faptul c\, sacul vitelin
poate `ndeplini un timp mai `ndelungat decât la mamifere rolul de organ de
respira]ie.
Alantoida are implica]ii majore `n respira]ia embrionului (prin camera cu
aer [i coaj\) [i acumularea produselor de excre]ie; totodat\, alantoida `ndepline[te
[i func]ie de protec]ie fa]\ de traumatisme [i uscare, deoarece se interpune `ntre
embrion [i coaja mineral\ ca un strat plin cu lichide.
Fiziologia dezvolt\rii embrionare. ~n primele stadii ale dezvolt\rii embrionare
(de la fecundarea ovulei [i primele 30-33 ore de incuba]ie) procesele fiziologice
au o complexitate redus\, interesând mai ales nutri]ia, respira]ia [i metabolismul.
Necesarul de substan]e plastice este asigurat prin digerarea sferulelor
viteline de c\tre enzimele elaborate de sinci]iul vitelin, iar oxigenul rezult\ `n
urma descompunerii glucidelor din g\lbenu[ (substan]ele nutritive p\trund `n
cavitatea subembrionar\ din latebr\).
Rolul albu[ului `n aceast\ perioad\ este destul de important, `ns\ nu ca
surs\ de hran\, ci pentru protec]ie [i asigurarea necesarului de ap\, care ajunge la
embrion prin vitelus. Datorit\ trecerii apei din albu[ `n g\lbenu[, acesta din urm\
se lichefiaz\, m\rindu-[i volumul, astfel `ncât, dup\ trei zile de incuba]ie el se
divide `n dou\ straturi: unul emulsionar superior (coaguleaz\ par]ial la fierbere) [i
un strat inferior, format `n urma sediment\rii sferulelor viteline (coaguleaz\
integral la fierbere); nutri]ia embrionului este asigurat\ de substan]ele nutritive
furnizate de g\lbenu[ul lichefiat.
Imediat dup\ intrarea `n func]iune a circula]iei viteline are loc [i o
intensificare a metabolismului, marcat\ de cre[terea metabolismului lipidelor [i
- 110 -
protidelor care sunt preluate tot din g\lbenu[, dar prin intermediul circula]iei
viteline. Odat\ cu `nceperea activit\]ii ficatului [i a rinichilor embrionari,
amoniacul rezultat `n urma descompunerii aminoacizilor din proteinele
g\lbenu[ului este transformat `n uree; la acest proces particip\ [i eritrocitele
embrionare.
~n ziua a [aptea de incuba]ie, albu[ul reprezint\ numai 19% din masa
oului, iar la sfâr[itul acestei zile, frac]iunea lichid\ din albu[ `nceteaz\ s\ mai
p\trund\ `n g\lbenu[, astfel `ncât, embrionul se va hr\ni `n urm\toarele cinci zile
numai cu substan]ele din sacul vitelin. La sistemul circulator al embrionului se
ata[eaz\ [i sistemul circulator alantoidian (realizeaz\ respira]ia tisular\ cu oxigen
atmosferic) care completeaz\ la `nceput respira]ia vitelin\, pentru ca mai târziu
(dup\ 10-11 zile de incuba]ie), s\ r\mân\ singurul organ de respira]ie; `n acest
moment, alantoida `nglobeaz\ `ntreg con]inutul oului, a c\rui ap\ din compozi]ie
se evapor\ numai prin lichidul alantoidian.
~ntre zilele a 7-a [i a 12-a de incuba]ie, embrionul se hr\ne[te numai cu
substan]ele existente `n sacul vitelin, dar are asigurate [i condi]ii de trecere la
hr\nirea dintr-o alt\ surs\. Din ziua a 13-a, albu[ul este complet desp\r]it de
vezicula vitelin\, datorit\ `nglob\rii sale `ntr-o vezicul\ format\ din seroas\, dar
comunic\ cu amniosul prin canalul sero-amniotic; presiunea datorat\ cre[terii
cantit\]ii de lichid din alantoid\ va favoriza trecerea masei de albu[ prin canalul
sero-amniotic, direct `n vezicula amniotic\. Drept efect, din ziua a 13-a de
incuba]ie, hrana de baz\ a embrionului va fi albu[ul, preluat odat\ cu lichidul
amniotic. Totodat\, `n vezicula alantoidian\ `ncepe acumularea acidului uric
(rezultat din metabolismul protidic) sub forma unor particule tot mai mari.
Procesul de trecere a masei de albu[ `n vezicula amniotic\ se termin\ la
sfâr[itul zilei a 18-a de dezvoltare embrionar\; `n timpul cât embrionul se hr\ne[te
cu albu[ul "`nghi]it" din amnios, vezicula vitelin\ [i con]inutul s\u `[i mic[oreaz\
foarte pu]in greutatea (aproximativ 28-29% din greutatea oului). Imediat dup\ ce
`ntreg albu[ul a fost consumat, are loc o sc\dere brusc\ a greut\]ii vitelusului
(ajunge la 11% din masa oului) ca urmare a trecerii unei p\r]i din con]inutul lui `n
intestin; aceast\ sc\dere favorizeaz\ retractarea ulterioar\ a vezicii viteline `n
cavitatea abdominal\.
Dup\ 18-19 zile de incuba]ie, embrionului nu-i mai este suficient
oxigenul adus de vasele alantoidiene, a[a `ncât, `n ziua a 20-a el trece la respira]ia
pulmonar\ prin camera cu aer, odat\ cu ruperea membranelor cochiliere cu
ajutorul diamantului de pe cioc. Acest nou tip de respira]ie permite p\trunderea
sângelui arterial `n ]esuturi, intensificând metabolismul, dar [i cre[terea brusc\ a
c\ldurii degajate; `n paralel, are loc regresia sistemului circulator alantoidian.
~ntr-un timp foarte scurt [i aerul ajuns `n camera cu aer prin porii cojii
devine insuficient, producând simptome de sufocare ce vor obliga embrionul s\
ciocnesc\ coaja mineral\ [i s\ preia aerul din exterior; `n paralel, cea mai mare
parte a sângelui din vasele alantoidiene se retrage `n corpul embrionului,
`ntrerupându-se, definitiv, circula]ia alantoidian\. Tot acum are loc [i retractarea
complet\ a sacului vitelin `n cavitatea abdominal\ (prin orificiul ombilical), iar
puiul eclozioneaz\, l\sând aderente la coaj\ membranele cochiliere.
- 111 -
2. INCUBA}IA ARTIFICIAL|
- 112 -
~n co[uri, ou\le erau p\strate 11-16 zile (11 zile ou\le de g\in\, 13 zile
ou\le de ra]\ [i 16 zile ou\le de gâsc\), dup\ care erau trecute pe sertare, `n
vederea eclozion\rii. Din ziua a 4-a de incuba]ie, se proceda la `ntoarcerea ou\lor
de 5 ori `n 24 ore, opera]iune ce se `ntrerupea `nainte de ciocnirea cojii minerale.
Controlul temperaturii se realiza `n mod empiric, prin atingerea câtorva ou\ luate
la `ntâmplare din co[uri, de pleoapa operatorului, aceasta având o temperatur\
apropiat\ de cea specific\ incuba]iei.
Preocup\ri pentru ob]inerea puilor prin incuba]ie artificial\ au existat [i `n
vechiul Egipt. Astfel, Aristotel aminte[te `n scrierile sale c\ egiptenii, cu 400 de
ani `.e.n., practicau incuba]ia artificial\ a ou\lor `n gr\mezi de b\legar; ulterior,
tehnica a fost perfec]ionat\, `n sensul c\, ou\le erau puse la incubat `n vase de lut,
care la rândul lor se `ngropau `n b\legar (Pliniu cel B\trân).
Incubarea artificial\ a ou\lor `n Egipt nu s-a oprit la acest nivel de
dezvoltare, ci s-au c\utat diferite solu]ii tehnice, pân\ s-a ajuns la construirea unor
adev\rate sta]ii de incuba]ie, cu capacit\]i de 100.000 de ou\ pe serie, `n care
incubatoarele se prezentau sub forma unor cuptoare speciale (fig. 23).
- 113 -
compartimentele de clocit (câte dou\ de fiecare parte, suprapuse); `n
compartimentul de jos se puneau ou\le la clocit, iar `n cel de sus se f\cea focul,
astfel `ncât c\ldura radia de sus `n jos, solu]ie tehnic\ preluat\ [i la incubatoarele
moderne.
Egiptenii cuno[teau importan]a `ntoarcerii ou\lor [i practicau mirajul.
Verificarea temperaturii se f\cea, mai ales, cu ajutorul sim]urilor, dar [i prin
intermediul unui “termometru”, la care partea activ\ era alc\tuit\ dintr-un
amestec de untdelemn [i seu, `ntr-o anumit\ propor]ie.
Grecii [i romanii au avut [i ei `ncerc\ri de `nmul]ire a p\s\rilor pe cale
artificial\, preluând metodele egiptene de incuba]ie a ou\lor `n b\legar;
rezultatele ob]inute nu au fost `ns\ cele scontate, dat fiind diferen]ele climatice
dintre aceste ]\ri [i Egipt. Din considerentele amintite, aceast\ `ndeletnicire a fost
neglijat\ o perioad\ `ndelungat\ de timp, `ncât abia `n secolul al XVII-lea au fost
reluate preocup\rile `n aceast\ direc]ie. Astfel, Frederic al II-lea, duce de
Toscana, a adus la Floren]a `n anul 1644, me[teri din Cairo pentru a construi
cuptoare de incuba]ie, care `ns\ nu s-au impus, deoarece func]ionarea lor se baza
pe c\ldura rezultat\ din fermenta]ia b\legarului, practic\ dovedit\ a fi ineficient\,
`nc\ din vremea romanilor.
La jum\tatea secolului al XVIII-lea, fizicianul francez Réaumur public\
lucrarea intitulat\ “Arta de incuba]ie [i cre[tere a p\s\rilor domestice de toate
felurile [i `n orice anotimp al anului, fie cu ajutorul paturilor calde, fie cu
ajutorul focului obi[nuit”, din care rezult\ c\ agentul termic folosit pentru
incuba]ia ou\lor provenea fie din fermentarea b\legarului, fie era utilizat focul
produs `n cuptoare speciale.
~ncerc\rile de folosire a dejec]iilor animale `n fermentare ca surs\ de
c\ldur\ `n incuba]ie au continuat f\r\ prea mari succese pân\ aproape de sfâr[itul
secolului al XIX-lea. ~n paralel, pe o scar\ mai restrâns\, s-au experimentat [i alte
posibilit\]i de incuba]ie artificial\ a ou\lor. Astfel, fizicianul Porta din Italia, a
construit `n anul 1750 un incubator portativ cu aer cald, dar despre care nu mai
exist\ nici un fel de detaliu constructiv sau func]ional. Relativ `n aceea[i perioad\,
dar de data aceasta `n Fran]a, R. Huzard a realizat un incubator ce folosea apa
cald\, atât ca agent termic, cât [i pentru umidifierea mediului.
Adev\rata revolu]ie tehnic\ `n construc]ia aparatelor de incuba]ie a fost
marcat\ de descoperirea termoregulatorului cu band\ bimetalic\ de c\tre
Bounemain `n 1873, dar mai ales a capsulei termostatice `n 1881, de c\tre
Hearson. Aceste descoperiri au stat la baza fabric\rii incubatorului lui Voitellier
`n 1877, dar [i a unei serii `ntregi de incubatoare de suprafa]\, cu capacit\]i de
pân\ la 200 ou\ pe serie.
~nceputul secolului al XX-lea marcat o cre[tere substan]ial\ a cererii pie]ii
pentru puii de o zi, situa]ie care impunea construirea unor incubatoare de mai
mare capacitate; aceasta este perioada apari]iei incubatoarelor de suprafa]\, cu
mai multe sec]iuni. ~n anul 1911, Hasting a realizat primul incubator de volum-tip
camer\, dar aceste tipuri de aparate s-au impus `n practica avicol\ abia dup\ anul
1925.
Pân\ la `nceputul celui de-al doilea r\zboi mondial, `n ]ara noastr\ se
importau numai incubatoare de suprafa]\, de mic\ capacitate. ~ncepând cu anul
- 114 -
1949 s-a trecut la importul masiv de incubatoare de volum, din tipurile Nickerl,
Petersime, Gergely, Bismark de mare capacitate, dar `n paralel, a fost demarat\
construc]ia pe plan local a unor incubatoare originale, precum: B-36, B-60, B-30,
D-3, C.M.O. etc.
Trecerea la sistemul industrial de cre[tere a p\s\rilor a necesitat importul,
dup\ anul 1965, a unor aparate de volum de mare capacitate; este vorba de
incubatoarele Buckeye 140 [i Nowa Buckeye 360, cu eclozionatoarele aferente:
Buckeye 141 [i Nowa Buckeye 60, aparate destinate incuba]iei ou\lor de g\in\ [i
realizate `n Anglia, de c\tre firma cu acela[i nume. Ulterior, a fost importat
incubatorul Buckeye Mark I (cu eclozionatorul aferent), pentru incubarea ou\lor
de g\in\, de curc\ [i de palmipede [i care era prev\zut cu agregat de umidifiere a
aerului (P.E.P.), situat `n exteriorul aparatelor respective. ~n aceea[i perioad\, dar
pentru incubarea ou\lor de g\in\ provenite din fermele de selec]ie [i hibridare, a
fost importat din Danemarca incubatorul Big John-Petersime, iar pentru ou\le de
palmipede (de ra]\ [i `n special de gâsc\), incubatorul M-12-11 Bekoto, de
construc]ie japonez\; [i aceste aparate erau prev\zute cu eclozionatoare aferente.
La ora actual\, `n ]ara noastr\ exist\ un sector industrial destul de bine
pus la punct, `n care sunt produse aparate de incuba]ie cu capacit\]i variabile, de
la cele destinate uzului familial [i pân\ la incubatoare specifice unit\]ilor avicole
de tip industrial. Multe dintre aceste incubatoare sunt realizate sub licen]\
Buckeye, având la origine tipul Buckeye Mark I: I.V.-60-1973, I.V.-60-1974 [i
eclozionatoarele aferente, E.V.-60-1973 [i respectiv, E.V.-60-1974; ele sunt
destinate atât incub\rii ou\lor de galinaceae (g\in\ [i curc\), cât [i a celor de
palmipede (ra]\ [i gâsc\).
~n practica avicol\, majoritatea sta]iilor de incuba]ie func]ioneaz\ dup\
principiul seriilor de incuba]ie, respectiv, introducerea `n acela[i aparat a unor
[arje succesive de ou\, dar exist\ [i sta]ii unde se aplic\ sistemul de lucru “all in -
all out” (totul plin, totul gol), potrivit c\ruia fiecare incubator se `ncarc\ de la
`nceput la capacitatea proiectat\, urmând ca la momentul transferului s\ se fac\
trecerea ou\lor cu embrionii normal dezvolta]i `n eclozionatoarele aferente.
2.2.1. Temperatura
C\ldura reprezint\ principalul factorul fizic de microclimat care
determin\ reluarea dezvolt\rii embrionare ce este `ncetinit\ imediat dup\
expulzarea oului. Astfel, `ntr-un ou fecundat [i men]inut la o temperatur\ ce
dep\[e[te +270C, cre[terea embrionului se desf\[oar\ `ntr-un ritm normal;
- 115 -
sc\derea temperaturii la o valoare sub +210C determin\ `ncetarea dezvolt\rii
embrionare, care este reluat\ numai atunci când temperatura ajunge la +26,50C.
Prin urmare, varia]iile `n plus sau `n minus ale temperaturii fa]\ de cea
normal\, duc la diminuarea indicilor de incuba]ie, dar [i la scurtarea sau
prelungirea duratei normale de dezvoltare embrionar\.
Temperatura `n incuba]ia natural\. Temperatura corporal\ a clo[tilor
(m\surat\ rectal) este de +40,8÷+40,50C la `nceputul incuba]iei, dar scade
progresiv c\tre sfâr[itul acesteia, ajungând la valori de +40,3÷+40,10C.
C\ldura produs\ de clo[c\ este cedat\ [i men]inut\ `n cuib prin conduc]ie
(contactul direct dintre ou\ [i pielea din regiunea abdominal\ a p\s\rilor), prin
radia]ie (`n zona central\ [i cea intermediar\ a cuibului) [i prin convec]ie (`n zona
de cuib unde ou\le sunt bine acoperite de pene). C\ldura de la clo[c\ ajungând nu
numai la partea superioar\ a oului ci pe toate punctele acestuia, inclusiv la partea
acestuia care se afl\ pe cuibar, ca urmare a acumul\rii c\ldurii `n `ntreg cuibul,
datorit\ propriet\]ilor termoizolante ale acestuia asigurate de pene [i a[ternutul
utilizat.
Atunci când pas\rea `ntoarce ou\le, le schimb\ [i locul `n cuib, trecându-
le (cu ajutorul ciocului) dinspre centrul acestuia spre periferie [i invers; `n acest
timp ea se ridic\ de pe ou\, schimbându-[i pozi]ia pe cuibar. ~n plus, o dat\ sau de
dou\ ori pe zi, pas\rea p\r\se[te cuibul timp de 10-60 minute pentru hr\nire [i
ad\pare, ceea ce duce la o r\cire destul de pronun]at\ a ou\lor, astfel `ncât
temperatura ini]ial\ se restabile[te abia dup\ 40-60 minute de la `ntoarcerea
p\s\rii clo[ti pe cuib.
Toate aceste modific\ri de pozi]ie ale ou\lor [i ale clo[tii fa]\ de cuibar
duc la varia]ii de temperatur\ `ntre diferitele zone de pe suprafa]a unui ou,
diferen]e care sunt, totu[i, `n concordan]\ cu cerin]ele fiziologice ale embrionilor.
Astfel, sc\derea progresiv\ a temperaturii de sub clo[c\ c\tre sfâr[itul
perioadei de incuba]ie este `n leg\tur\ direct\ cu produc]ia caloric\ a embrionilor
care este foarte redus\ la `nceputul dezvolt\rii, dup\ care aceasta cre[te vertiginos
(tab. 40).
A fost dovedit pe cale experimental\ c\, varia]iile zilnice de temperatur\
la care sunt supuse ou\le influen]eaz\ pozitiv metabolismul gazos, ca urmare a
modific\rii presiunii interne. Explica]ia fiziologic\ pentru acest fenomen este
aceea c\, r\cirea ou\lor produce sc\derea rapid\ a temperaturii `n stratul vascular
alantoidian, `n paralel cu excitarea nervilor periferici [i diminuarea presiunii din
camera cu aer, ceea ce permite p\trunderea unei noi cantit\]i de aer `n aceast\
zon\.
~nc\lzirea ou\lor imediat dup\ r\cire are o ac]iune invers\: cre[te
temperatura organelor anexe ale embrionului, vasele se dilat\, presiunea din
camera cu aer cre[te [i prin urmare, o parte din aerul con]inut va fi eliminat;
modific\rile respective duc la schimb\ri ale compozi]iei aerului din camera cu
aer, asigurându-se o mai bun\ aprovizionare cu oxigen. Totodat\, se intensific\
umplerea vaselor alantoidiene cu sânge, crescând viteza lui de circula]ie,
intensificându-se schimbul de gaze din ]esuturi. Datorit\ excit\rii nervilor
periferici se accelereaz\ mi[c\rile embrionului, `mbun\t\]indu-se circula]ia limfei
din ]esuturi [i deci, nutri]ia organelor.
- 116 -
Tabelul 40
Valoarea zilnic\ a produc]iei de c\ldur\, consumul de oxigen, a produc]iei de
bioxid de carbon [i ap\, la ou\le de g\in\
(dup\ Romanoff A.L., 1967)
- 117 -
superioar\ a oului (considerat\ temperatur\ de lucru) va fi mai ridicat\
(+38÷+39,50C) decât media indicat\ anterior.
Incubatoarele de volum-repartizarea c\ldurii se face artificial, prin ventila]ie
mecanic\, ou\le primind acela[i nivel de temperatur\ pe toat\ suprafa]a lor [i de
aceea, temperatura va fi ceva mai redus\ +37,5÷+37,70C, dar cu condi]ia
asigur\rii anumitor valori pentru ceilal]i parametri de incuba]ie, respectiv: 60%
umiditate relativ\, 21% oxigen, maxim 0,5% bioxid de carbon [i o vitez\ de
circula]ie a aerului de 3-5 m/min.; dac\ ace[ti parametri r\mân constan]i, dar se
modific\ temperatura `n plus sau `n minus, se reduc mult indicii de incuba]ie, mai
ales la valori ce se apropie de +35,50C sau +39,70C.
Temperatura maxim\ mortal\ pentru embrioni (m\surat\ `n centrul oului)
este de +41,1÷+43,30C. Efectul supraânc\lzirii se manifest\ prin accentuarea
ritmului de dezvoltare al embrionilor, `nso]it\ de cre[terea cantit\]ii de CO2
degajat, sc\derea capacit\]ii de ecloziune [i m\rirea frecven]ei de apari]ie a
embrionilor anormali `nc\ din primele zile de incuba]ie.
Reac]ia embrionului fa]\ de cre[terea temperaturii este diferit\ de la o
etap\ de dezvoltare la alta: `n primele 19 zile reac]ioneaz\ asem\n\tor animalelor
cu sânge rece, m\rind eliminarea de CO2; din ziua a 19-a [i pân\ la ecloziune este
neutru (cre[terea temperaturii externe nu influen]eaz\ produc]ia de CO2); dup\
ecloziune, puiul reac]ioneaz\ la temperaturi ridicate ca [i animalele cu sânge cald,
adic\ `[i reduce produc]ia de CO2.
Sc\derea temperaturii este suportat\ mai bine de c\tre embrioni, care `[i
`ncetinesc ritmul de dezvoltare; dac\ este `ntrerupt\ accidental func]ionarea
sistemului de `nc\lzire, embrionii pot rezista 10-12 ore la o temperatur\ de
+20÷+210C, cu o reducere a capacit\]ii de ecloziune de numai 3-3,5%.
Temperatura minim\ mortal\ pentru embrioni este de +1÷+50C, când mor
50% din embrioni [i se pericliteaz\ ecloziunea la ceilal]i, dup\ 95 minute (la
vârsta de o s\pt\mân\) [i dup\ 70-80 minute la vârste mai mari.
- 118 -
perioad\ de incuba]ie 16-17% sau chiar 19-22% din greutatea lor ini]ial\; aceste
pierderi sunt normale [i asigur\ o bun\ ecloziune. Pierderile de ap\ peste limitele
amintite sunt d\un\toare [i de aceea, `n sezoanele secetoase, se impune cl\direa
cuibului pe o brazd\ de p\mânt (sau umezirea p\mântului de sub cuib) sau peste
un snop de verdea]\, care s\ cedeze treptat a[ternutului o parte din apa con]inut\.
Umiditatea `n incuba]ia artificial\. A[a cum a fost amintit, `n incuba]ia
artificial\ nivelul temperaturii este mai sc\zut decât cel din incuba]ia natural\ [i
mult mai constant, mai ales f\r\ abateri `n plan superior. Prin urmare, cantitatea
de vapori rezulta]i din pierderile de ap\ ale albu[ului sunt mult mai mici [i de
aceea, valoarea umidit\]ii din aparate trebuie s\ fie cât mai uniform\.
Atunci când se respect\ [i ceilal]i factori fizici de incuba]ie, cea mai bun\
dezvoltare embrionar\ se realizeaz\ la umiditatea relativ\ de 61% cu limite
cuprinse `ntre 56% [i 66%, func]ie de etapa de incuba]ie; `n perioada de
ecloziune, umiditatea trebuie ridicat\ la valori de 65-70%.
Excesul de umiditate `n asociere cu supraânc\lzirea `ndelungat\ este una
dintre cele mai grave gre[eli de incuba]ie, determinând mortalitatea `n mas\ a
embrionilor `n perioada de ecloziune, cât [i sc\derea viabilit\]ii puilor ecloziona]i,
ca urmare a activ\rii germenilor specifici diferitelor boli.
Puii ob]inu]i din ou\ incubate la supraumiditate au o greutate mai mare,
dar [i un con]inut `n calciu exagerat, mul]i dintre ei murind asfixia]i `n coaj\
`nainte de ciocnire, din cauza lichidelor de excre]ie care, neputându-se evapora, s-
au acumulat `n ou\.
La dep\[iri nu prea exagerate ale umidit\]ii se poate constata o aparent\
`mbun\t\]ire a ecloziunii, `ns\ viabilitatea puilor este mult diminuat\,
`nregistrându-se [i o rat\ crescut\ a mortalit\]ii pe timpul cre[terii lor.
Evaporarea masiv\ a apei din ou duce la concentrarea substan]elor
nutritive, iar nutri]ia embrionului cu elementele con]inute de albu[ este
nesatisf\c\toare. Puii ciocnesc mai greu coaja [i mul]i nu au puterea s\
eclozioneze datorit\ usc\rii membranelor cochiliere; cei care eclozioneaz\ au o
greutate subnormal\.
Nivelul umidit\]ii dintr-un incubator este dependent de cel al temperaturii
asigurate, dar [i de valoarea umidit\]ii din sala incubatoarelor. Ou\le vechi (au
pierdut ap\ pe timpul p\str\rii), cele sp\late, precum [i ou\le de palmipede au
nevoie de un regim de umiditate cu cel pu]in 5% mai ridicat decât cel normal.
2.2.3. Ventila]ia
Chiar de la `nceputul dezvolt\rii, `ntre embrioni [i mediul de incuba]ie are
loc un schimb de gaze, `n sensul c\, absorb oxigen [i elimin\ bioxid de carbon;
acest schimb este redus la `nceput, dar se intensific\ treptat, mai ales din
momentul `nchiderii alantoidei [i ajunge maxim `n ultima zi de incuba]ie, odat\
cu trecerea la respira]ia pulmonar\.
Ventila]ia `n incuba]ia natural\. Pe cuib, clo[ca st\ cea mai mare parte din timp
cu penajul `nfoiat, realizând `n jurul ou\lor un spa]iu restrâns [i destul de bine
izolat fa]\ de mediul extern. Totu[i, compozi]ia aerului din cuib difer\ de cea a
- 119 -
aerului atmosferic, `n sensul c\ bioxidul de carbon variaz\ `ntre 0,2-0,7% (cu
limite de 0,15-1,43%), fa]\ de 0,03-0,04% cât este acest gaz `n aerul atmosferic.
Ventila]ia `n incuba]ia artificial\. Rolul ventila]iei este mai complex, deoarece,
pe lâng\ asigurarea unei propor]ii optime a aerului `n aparat, trebuie s\ realizeze
[i o distribu]ie uniform\ a temperaturii [i umidit\]ii la nivelul tuturor ou\lor din
incubator. Prin urmare, de[i se dep\[esc cerin]ele pentru purificarea aerului, cu cât
capacitatea unui incubator este mai mare, cu atât va cre[te rata ventila]iei `n
scopul condi]ion\rii termice [i higroscopice a aerului.
Con]inutul `n oxigen al aerului din incubator trebuie s\ fie acela[i cu cel
al aerului atmosferic (21%), orice abatere influen]ând negativ ecloziunea.
Bioxidul de carbon este necesar embrionului `ntr-o propor]ie ceva mai
mare decât cea din aerul atmosferic, deoarece ac]ioneaz\ favorabil asupra
metabolismului protidelor [i al calciului. Sub ac]iunea cumulativ\ a umidit\]ii [i a
bioxidului de carbon din incubator, carbonatul de Ca din coaj\ se transform\ `n
bicarbonat, form\ sub care este mai u[or folosit de c\tre embrion, iar `n plus,
coaja se sub]iaz\ facilitând schimburile de gaze, dar [i ciocnirea ei la ecloziune.
Când concentra]ia bioxidului de carbon din incubator este apropiat\ de
cea a aerului atmosferic, ciocnirea ou\lor este anevoioas\, mul]i pui murind `n
coaj\ sau au o calitate inferioar\ (cei ecloziona]i). La concentra]ii de 0,9%,
bioxidul de carbon devine nociv, la 1% mortalitatea embrionar\ se accentueaz\, la
1,5 % mortalitatea este evident\, iar la 5% este total\.
Cea mai bun\ dezvoltare a embrionilor se ob]ine atunci când mediul din
incubator con]ine 0,5% CO2, cu limite de 0,3-0,8%.
Incubatoarele de suprafa]\, sunt prev\zute cu orificii de admisie [i de evacuare
judicios amplasate [i dimensionate; mi[carea aerului este imprimat\ de diferen]a
de temperatur\ din interiorul lor (+38÷+390C) [i sala incubatoarelor (+18÷+220C);
cu cât aceast\ diferen]\ este mai mare, cu atât ventila]ia va fi mai activ\.
Cum sursa de c\ldur\ este amplasat\ la partea superioar\ a incubatorului,
iar c\ldura trebuie dirijat\ `n jos, este necesar ca orificiile de admisie s\ fie
dispuse deasupra sau lateral sursei de c\ldur\, iar cele de evacuare, `n partea
inferioar\ a aparatului.
Incubatoarele de volum, sunt prev\zute cu ventilatoare de diferite puteri, `n
func]ie de capacitatea aparatelor [i pot fi amplasate `n partea superioar\ a
acestora, pe peretele din spate, pe cei laterali sau chiar `n mijloc; indiferent de
amplasament, traseul aerului este identic: aerul proasp\t (precondi]ionat sau nu)
este absorbit de ventilatoare din galeriile de admisie, trecut apoi peste sursa de
`nc\lzire [i dup\ caz, peste cea de umidifiere, iar dup\ aceea este direc]ionat spre
pardoseal\ sau pere]ii laterali. Masa de aer proasp\t va trece printre sitele cu ou\
cedând c\ldur\, umiditate [i oxigen, preluând `n acela[i timp bioxidul de carbon
rezultat din respira]ia embrionilor; o parte din aerul ajuns `n dreptul
ventilatoarelor reintr\ `n circuit, iar restul este eliminat prin orificiile de evacuare
plasate `n tavanul incubatorului.
Viteza de circula]ie a aerului se recomand\ s\ fie de 0,1-1,8 m/sec.
~n sta]iile de incuba]ie clasice, f\r\ mediu controlat, volumul de ventila]ie
trebuie s\ fie de 475 m3/or\ la incubatoarele IV-60 [i de 130 m3/or\ la
- 120 -
eclozionatoarele EV-60; din aerul introdus, incubatorul folose[te numai 40%, iar
eclozionatorul 24%, restul fiind aer de circula]ie [i de “sp\lare” a mediului.
La sta]iile cu mediu controlat, volumul de ventila]ie poate fi redus cu
50% pentru sala de incuba]ie [i cu 30% pentru sala eclozionatoarelor, deoarece nu
mai este necesar\ sp\larea aerului din fa]a aparatelor.
- 121 -
ciocnirii oului (cu ciocul `ndreptat `n sus, spre camera cu aer); dac\ oul se
`ntoarce [i dup\ ce puiul [i-a fixat pozi]ia de ecloziune, el nu mai are timpul
necesar [i nici posibilitatea de a-[i alege direc]ia normal\ de ciocnire a oului.
Scurtarea intervalului de timp dintre dou\ `ntoarceri spore[te procentul de
ecloziune (tab. 41).
Tabelul 41
Influen]a frecven]ei `ntoarcerii ou\lor asupra ecloziunii
(Moreng, R.,F., 1990)
Nr. zilnic de Fecunditatea Ecloziune:
`ntoarceri ou\lor din ou\ introduse din ou\ fecunde
(%) (%) (%)
2 87,1 58,7 67,4
4 88,0 62,0 70,4
6 86,2 63,6 73,7
8 85,2 66,5 78,1
- 122 -
(2.500-4.000 ou\), mari (6.000-10.000 ou\) [i foarte mari (12.000-80.000-
150.000 ou\); dup\ modelul constructiv, dar `n corela]ie cu capacitatea total\,
aceste incubatoare pot fi:
• incubatoare tip dulap, cu capacit\]i pân\ la 10.000 ou\;
• incubatoare tip camer\, cu capacit\]i peste 10.000 ou\.
- 123 -
`nclinat, mercurul se deplaseaz\ lateral, `ntrerupând trecerea curentului electric
c\tre rezisten]a de `nc\lzire.
- 124 -
Pentru facilitarea transform\rii au fost elaborate [i tabele speciale (tab.
42).
Tabelul 42
Tabel pentru transformarea gradelor Fahrenheit `n grade Celsius
Grade Grade Grade Grade Grade Grade Grade Grade
Fahrenheit Celsius Fahrenheit Celsius Fahrenheit Celsius Fahrenheit Celsius
95,00 35,0 97,88 36,6 100,76 38,2 103,64 39,8
95,18 35,1 98,06 36,7 100,94 38,3 103,82 39,9
95,36 35,2 98,24 36,8 101,12 38,4 104,00 40,0
95,54 35,3 98,42 36,9 101,30 38,5 104,18 40,1
95,72 35,4 98,60 37,0 101,48 38,6 104,36 40,2
95,90 35,5 98,70 37,1 101,66 38,7 104,54 40,3
96,08 35,6 98,96 37,2 101,84 38,8 104,72 40,4
96,26 35,7 99,14 37,3 102,02 38,9 104,90 40,5
96,44 35,8 99,32 37,4 102,20 39,0 105,08 40,6
96,62 35,9 99,50 37,5 102,38 39,1 105,26 40,7
96,80 36,0 99,62 37,6 102,56 39,2 105,44 40,8
96,98 36,1 99,86 37,7 102,74 39,3 105,62 40,9
97,17 36,2 100,04 37,8 102,92 39,4 105,80 41,0
97,34 36,3 100,22 37,9 103,10 39,5 105,98 41,1
97,52 36,4 100,40 38,0 103,28 39,6 106,16 41,2
97,70 36,5 100,58 38,1 103,46 39,7 106,34 41,3
- 125 -
situa]ii [i anume, atunci când temperatura din aparat este mai mare decât cea
comandat\, iar umiditatea aerului se afl\ sub valoarea de lucru.
Incubatoarele de mic\ capacitate nu sunt prev\zute cu instala]ie de r\cire,
p\strarea temperaturii fiind dependent\ de toleran]a termostatului ce comand\
func]ionarea sursei de `nc\lzire [i care nu trebuie s\ fie mai mare de ± 0,2oC.
Instala]ia de umidifiere a aerului, trebuie s\ asigure un anumit nivel de
higroscopicitate `n aparatele de incuba]ie.
La incubatoarele de mic\ sau chiar medie capacitate, umidifierea aerului
se realizeaz\ pasiv, prin evaporarea apei din recipientele dispuse la partea
inferioar\ a aparatelor; suprafa]a lor de evaporare este calculat\ `n a[a fel `ncât s\
fie corelat\ cu volumul incubatorului.
~n cazul incubatoarelor de volum, dar de genera]ie mai veche, umidifierea
aerului se asigura prin pulverizarea direct\ a apei `n interior de c\tre duze
speciale; la aparatele moderne, umectarea aerului se face `n exterior, `n a[a
numitul agregat de umidifiere a aerului (P.E.P.) ce este amplasat pe plan[eul
superior al incubatorului sau al eclozionatorului.
P.E.P.-ul are pe peretele frontal un ventilator auxiliar, un termometru
electric cu contacte pentru umiditate [i un ampermetru; la interior con]ine un
bazin inox cu nivel constant pentru ap\, pe fundul c\ruia sunt dou\ rezisten]e
electrice sumersibile, iar deasupra bazinului dou\ duze de pulverizare a apei. De
la P.E.P. pleac\ o tubulatur\ din material plastic care face leg\tura cu aparatul; la
locul de `mbinare dintre P.E.P. [i tubulatur\ exist\ o clapet\ a c\rei pozi]ie este
comandat\ automat (fig. 25).
- 126 -
Atunci când umiditatea din aparatul de incuba]ie scade sub valoarea
programat\, termometrul umed al acestuia va trimite o comand\ electric\ c\tre
P.E.P., moment `n care clapeta optureaz\ orificiul de ie[ire a aerului, iar
rezisten]ele sumersibile `ncep s\ func]ioneze, `nc\lzind apa din bazinul cu nivel
constant; vaporii rezulta]i sunt `nregistra]i, termic, de c\tre termometrul umed al
P.E.P.-lui, iar când ace[tia ating o anumit\ valoare, termometrul va comanda,
simultan, `ncetarea func]ion\rii rezisten]elor sumersibile, deschiderea clapetei [i
pornirea ventilatorului auxiliar care va `mpinge masa de aer umidifiat\ `n aparat,
prin tubulatura de leg\tur\.
Instala]ia de ventila]ie. La incubatoarele de suprafa]\ ventila]ia este pasiv\,
circula]ia aerului fiind imprimat\ de diferen]a dintre temperatura intern\ de la
partea superioar\ a aparatului [i cea de la partea inferioar\, precum [i de diferen]a
dintre temperatura din interiorul incubatorului [i cea a s\lii `n care acesta se
g\se[te amplasat.
Aparatele de volum sunt prev\zute cu unul sau mai multe ventilatoare, `n
func]ie de capacitate, ce pot fi amplasate `n plan vertical sau orizontal; ele preiau
aerul proasp\t [i umidifiat din tubulatura de admisie, `l trec peste rezisten]ele de
`nc\lzire [i `l distribuie `n aparat sub forma a dou\ coloane paralele de aer.
~n timpul deplas\rii sale, aerul cedeaz\ fiec\rui ou aceea[i cantitate de
c\ldur\, de umiditate [i de oxigen, preluând `n acela[i timp bioxidul de carbon
rezultat din respira]ia embrionilor; o anumit\ parte din acest aer, considerat viciat,
va fi eliminat prin orificiile de evacuare, `n timp ce diferen]a (aerul de sp\lare) va
fi reintrodus\ `n cele dou\ circuite datorit\ depresiunii create `n spatele
ventilatoarelor.
Pentru ca sistemul de ventila]ie s\ poat\ realiza cele dou\ deziderate
amintite anterior, este obligatoriu ca ventilatoarele s\ func]ioneze "non stop", din
momentul `n care s-a f\cut `nc\rcarea cu ou\ [i pân\ la transferul lor sau pân\ la
ecloziunea complet\.
Instala]ia de `ntoarcere a ou\lor. ~n incubatoarele de suprafa]\ ou\le sunt
a[ezate pe site `n pozi]ie orizontal\, `ntoarcerea fiec\ruia dintre ele efectuându-se
manual, sub un unghi de 180o. Incubatoarele de mic\ capacitate sunt prev\zute cu
un sistem mecanic de `ntoarcere a ou\lor; la acestea, sitele cu ou\ sunt dispuse pe
un cadru metalic articulat, cu posibilitate de `nclinare dreapta-stânga, dar mi[carea
ca atare se execut\ tot manual, prin intermediul unui levier amplasat pe peretele
exterior al aparatului.
La incubatoarele de volum, sitele cu ou\ se introduc pe stelaje metalice
care sunt montate, articulat, pe câte dou\ picioare. Mi[carea de rota]ie a unui
moto-reductor este transformat\ `n mi[care rectilinie [i alternativ\ de c\tre un
sistem biel\-manivel\ [i imprimat\ stelajelor pe care se afl\ sitele cu ou\. Un ceas
programator comand\, la anumite intervale de timp, intrarea `n func]iune a
`ntregului ansamblu, care va `nclina stelajele sub un unghi de 42o dreapta [i 42o
stânga; unghiul de `nclinare al sitelor nu poate fi dep\[it deoarece exist\ limitatori
de curs\ pentru ambele sensuri. Automatizarea `ntoarcerii poate fi adaptat\ [i la
incubatoarele de mic\ capacitate.
Instala]ia de alarm\. Func]ionarea unui aparat de incuba]ie poate fi perturbat\
de cauze care ]in de aparatul ca atare sau de factori externi (`ntreruperea
- 127 -
aliment\rii cu energie electric\) [i de aceea, incubatoarele de mare capacitate sunt
dotate cu echipamente de avertizare acustic\ [i optic\ care semnalizeaz\ unele
deficien]e de func]ionare cum ar fi: oprirea unuia dintre ventilatoare (exclusiv cel
auxiliar), temperatura prea ridicat\ (la eclozionatoare [i temperatura prea
sc\zut\), lipsa tensiunii electrice `n circuit etc; instala]ia ca atare include becuri de
semnalizare [i sonerie, alimentate de o baterie de 12v.
Instala]ia de `nregistrare a parametrilor de incuba]ie. Temperatura [i
umiditatea dintr-un aparat de incuba]ie nu au o evolu]ie liniar\, conform\ cu
valorile comandate de sistemul de men]inere constant\ a celor doi factori de
incuba]ie. Aparatele de volum sunt prev\zute cu `nregistratoare Zeall ce au dou\
termometre manometrice ce comand\ peni]ele de `nregistrare a temperaturii [i
umidit\]ii [i un electromagnet cu peni]\ pentru `ntoarcere; diagrama din carton
pentru `nregistrare este ac]ionat\ de un servomotor care efectueaz\ o rota]ie
complet\ `n 7 zile.
Caracteristici constructive:
Este alc\tuit din dou\ compartimente suprapuse (corp [i capac) realizate
din material plastic.
Prin construc]ie, compartimentul inferior este prev\zut cu dou\ alveole
pentru ap\ (A [i B), deasupra c\rora se g\se[te gr\tarul pe care se a[eaz\ ou\le. ~n
interiorul compartimentului superior (capacul) este amplasat ventilatorul [i
rezisten]a de `nc\lzire; pentru a preveni contactul direct dintre puii ecloziona]i [i
paletele ventilatorului sau rezisten]a electric\, cele dou\ componente sunt
protejate cu o plas\ din sârm\.
Pe capacul aparatului se afl\ dispus\ cutia modulului electronic de reglare
a temperaturii, care este prev\zut [i cu un led de semnalizare ce indic\ prezen]a
sau lipsa tensiunii `n aparat, precum [i un buton de reglare a termostatului (fig.
26).
- 128 -
Fig. 26 Incubatorul electric CLEO-5
1-modul electronic; 2- led de semnalizare; 3- [urub reglaj termostat; 4- rezisten]\
electric\; 5- ventilator capsulat; 6- sit\ protec]ie; 7- sit\ pentru ou\; 8- alveola A;
9- alveola B; 10- corp incubator; 11- capac incubator; 12- cablu alimentare.
Caracteristici tehnice:
- Capacitate maxim\ - 60 ou\ de g\in\;
- 50 ou\ de ra]\;
- 42 ou\ de curc\;
- 30 ou\ de gâsc\.
- Temperatur\ reglabil\: +35÷+45oC ± 0,1oC.
- Umiditate relativ\: - 60-65% cu ap\ numai `n alveola A (din mijloc);
- 70-80% cu ap\ numai `n alveola B (din margine);
- 80-85% cu ap\ `n alveolele A [i B.
- Tensiune de lucru: 220v / 50Hz.
- Consum de energie electric\: maxim 1,8 kW/24 ore (la o temperatur\
ambiental\ de +20oC).
Mod de utilizare:
Incubatorul se amplaseaz\ pe o suprafa]\ plan\, departe de surse de
c\ldur\ [i ferit de curen]i de aer, `ntr-o `nc\pere suficient de spa]ioas\, `n care s\
se asigure temperatura de +20÷+25oC [i umiditatea relativ\ de 45-65%; sub aparat
se pune un material termoizolant, iar dac\ temperatura din `nc\pere este prea
sc\zut\, el se acoper\ cu husa de protec]ie sau cu o p\tur\, f\r\ a obtura orificiile
de admisie [i evacuare.
~nainte de introducerea ou\lor este bine ca aparatul s\ fie l\sat s\
func]ioneze 24 de ore, pentru a se observa modul `n care se comport\
echipamentele sale (de `nc\lzire [i de ventila]ie); chiar de la `nceputul acestei
perioade de verificare se va regla (din butonul modulului electronic) temperatura
de lucru.
Pe timpul incuba]iei se `ntorc ou\le de dou\ ori pe zi, cu excep]ia
primelor [i ultimilor trei zile de dezvoltare embrionar\; ou\le se rotesc sub un
unghi de 180o, iar pentru a u[ura opera]iunea este indicat ca, pe latura
longitudinal\ a fiec\rui ou s\ se traseze o linie cu un creion moale.
- 129 -
Pentru uniformizarea c\ldurii pe care o prime[te fiecare ou, este necesar
ca, la fiecare `ntoarcere, s\ se schimbe [i pozi]ia ou\lor `n aparat (cele din mijloc
se trec pe extreme [i invers).
Umiditatea este asigurat\ prin evaporarea pasiv\ a apei din alveole, care
se umplu diferen]iat, `n func]ie de perioada de dezvoltare
embrionar\, dar [i de specie (tab. 43).
Tabelul 43
Umiditatea relativ\ a aerului din incubatorul CLEO-5
Specia Umiditatea relativ\ a aerului (%):
prima perioad\ ultimile dou\ zile
alveola A alveola B alveola A alveola A+B
G\in\ 60 - 75 -
Curc\ 60 - 75 -
Ra]\ - 75 - 80-85
Gâsc\ - 75 - 80-85
Bibilic\ 60 - - 80-85
Prepeli]\ 60 - - 80-85
Fazan 60 - 75 -
Ra]\ Barbarie - 75 - 80-85
- 130 -
Ventila]ia este asigurat\ de un ventilator cu dou\ trepte de tura]ie, montat
pe capacul incubatorului [i care este prev\zut cu o carcas\ special\, pentru
protec]ia `mpotriva prafului [i a umidit\]ii; prima treapt\ de tura]ie este folosit\ `n
perioada 1-18 zile de incuba]ie, iar cea de-a doua treapt\, `n ultimile 3 zile (la
ecloziune). Aerul viciat se elimin\ prin orificiile practicate `n pere]ii laterali ai
incubatorului.
Umidifierea aerului din aparat este pasiv\, realizat\ fiind prin evaporarea
apei introduse `n cele dou\ t\vi]e din incubator. ~ntoarcerea ou\lor se face
manual, cu ajutorul unei rozete care rote[te cadrul metalic pe care sunt puse sitele
cu ou\ (fig. 27).
Caracteristici tehnice:
- capacitate: 132 ou\ de g\in\;
- site pentru ou\: 2 buc.;
- sertare de ecloziune: 3 buc.;
- rezisten]e de `nc\lzire: 2 x 120W;
- ventilator: p=120W; n=2200 rot./min.;
- putere electric\ instalat\: cca. 150W;
- mas\ net\: 33Kg;
- dimensiuni de gabarit - lungime: 525mm;
- l\]ime: 400mm;
- `n\l]ime: 715mm.
Instalarea incubatorului:
Amplasamentul optim este `n `nc\peri cu temperatura de +18÷+25oC [i
care sunt prev\zute cu prize de 220v, cu `mp\mântare. Pentru instalare se
recomand\ `n mod deosebit pivni]ele, deoarece, aici temperatura oscileaz\ mai
pu]in, iar umiditatea aerului este de aproximativ 70-80%.
Incubatorul trebuie ferit de lumina soarelui, de curen]i de aer [i de c\ldura
iradiat\ de sursele de `nc\lzire (sobe, calorifere etc.). Se mai cere s\ fie respectat\
distan]a minim\ de 40cm fa]\ de perete, pentru a se realiza o bun\ aerisire;
- 131 -
totodat\, trebuie cunoscut volumul de aer al `nc\perii `n care s-a instalat
incubatorul, ]in`nd cont c\, pentru num\rul de ou\ din incubator (132 buc.) sunt
necesari minim 4 m3 aer - `n caz contrar, se va ventila `nc\perea.
Mod de utilizare:
~nainte de `nc\rcarea cu ou\, incubatorul se conecteaz\ la re]eaua
electric\ [i se regleaz\ termostatul astfel `ncât s\ cupleze rezisten]ele electrice la
temperaturi sub +37,5oC [i s\ le decupleze `ntre +37,5oC [i +37,8oC; opera]ia de
reglare se execut\ de la [urubul termostatului (tab. 44).
Tabelul 44
Tehnica incub\rii ou\lor de g\in\ `n aparatul I.V. 120
- 132 -
`ncap pe dou\ sertare de ecloziune, cel de al treilea servind drept capac de
protec]ie.
~n func]ionarea incubatorului I.V. 120 pot apare o serie de deranjamente,
relativ simple, dar care trebuie remediate de c\tre o persoan\ calificat\ (tab. 45).
Tabelul 45
Deranjamente `n func]ionarea incubatorului I.V. 120
Deranjamente Cauze probabile Mod de remediere
Incubatorul nu 1. Rezisten]a de `nc\lzire ars\. -Se `nlocuie[te rezisten]a.
se `nc\lze[te. 2. ~ntreruperi la circuitul electric. -Se regleaz\ circuitul electric.
3. Termostatul nu cupleaz\ -Se repar\ termostatul.
rezisten]ele. -Se asigur\ temperatura de
4. ~nc\perea `n care se afl\ +18÷+25oC `n interiorul
incubatorul are temperatura camerei.
interioar\ sub +15oC.
Incubatorul se 1. Defec]iuni la termostat. - Se repar\ sau se `nlocuie[te.
supra`nc\lze[t 2. Reglaj necorespunz\tor al - Se regleaz\ termostatul
e (temperatura termostatului. pentru decuplarea rezisten]ei
dep\[e[te la temperatura de
+37,8oC). +37,5÷+37,8oC.
- 133 -
- l\]ime 1.000mm;
- `n\l]ime 1.600mm;
- puterea rezisten]ei de `nc\lzire: 1,2kW;
- tura]ia motorului electric: 1.400 rot/min.;
- reglajul temperaturii din incubator: +36÷+40oC;
- precizia termoregulatorului: ±0,2oC;
- tensiunea normal\ a re]elei: 220V.
- 134 -
La interior sunt dispuse stelajele articulate pentru sitele cu ou\, dou\
grupuri ventilator-rezisten]\ de `nc\lzire [i t\vile pentru ap\.
- capacitatea incubatorului: 10.000 ou\ g\in\;
- dimensiuni de gabarit: - lungime: 1.735mm;
- l\]ime: 1.795mm;
- `n\l]ime: 2.675mm;
- putere rezisten]\ electric\: 1,2 kW;
- putere motor electric: 0,75 kW;
- tura]ia motorului electric: 1.000 rot/min;
- reglajul temperaturii `n incubator: +36÷40oC;
- precizia termostatului: ±0,2oC.
Aspectele referitoare la modul de exploatare a aparatelor I.V. 1,2 [i I.V.-5
M, schema de incuba]ie [i opera]iunile de `ntre]inere, sunt identice cu cele
prezentate la incubatorul I.V. 120. La toate cele trei aparate de tip I.V.,
`ntoarcerea ou\lor se face manual, din exteriorul aparatului, dar exist\
posibilitatea ca aceast\ opera]iune s\ fie automatizat\ de c\tre unitatea
produc\toare, la comanda beneficiarului.
- 135 -
Fig. 30 Incubatorul de volum I.V.-60
- 136 -
Pentru prevenirea disfunc]ionalit\]ilor care pot apare `n men]inerea
constant\ a temperaturii, aceste aparate au fost `mp\r]ite, din punct de vedere
func]ional, `n dou\ sec]iuni (fa]\ [i spate), ambele putând lucra independent
pentru `nc\lzirea sau r\cirea aerului.
1 Sistemul de men]inere constant\ a temperaturii. Fiecare din cele dou\ sec]iuni
func]ionale ale incubatorului tip I.V.-60 au `n componen]a lor urm\toarele
elemente de comand\ [i deservire:
• un termometru cu contacte pentru temperaturile de: +99,75oF, +100oF [i
+100,3oF (+37,64oC, +37,77oC [i +37,94oC);
• dou\ serpentine de r\cire;
• electrovalv\;
• dou\ ventilatoare cu rezisten]e de `nc\lzire de 1.200w;
• releu de `nc\lzire, releu de r\cire, releu de alarm\, contactori [i becuri de
semnalizare.
Ambele sec]iuni folosesc ventilatorul auxiliar din P.E.P. [i acela[i sistem
de alarm\; un termometru este amplasat la mijlocul sec]iunii din fa]\ (`n partea
dreapt\), iar al doilea termometru la mijlocul sec]iunii din spate (`n partea st`ng\ a
aparatului).
Func]ionarea sistemului de men]inere constant\ a temperaturii se
desf\[oar\ `n felul urm\tor:
• sub temperatura de +99,75oF (temperatur\ de lucru) func]ioneaz\ cele dou\
rezisten]e ale sec]iunii din fa]\ sau cele dou\ rezisten]e ale sec]iunii din spate;
se poate `ntâmpla ca ambele grupe s\ func]ioneze simultan. Când la una din
sec]iuni se atinge temperatura de +99,75oF, se opre[te `nc\lzirea sec]iunii
respective.
• Lan]ul de automatizare pentru temperatura de lucru: termometru electric cu
contacte - releul termometrului de temperatur\ - contactor - rezisten]e
electrice - bec de semnalizare galben;
• atunci când se atinge temperatura de +100oF (temperatur\ de r\cire) la una
din sec]iuni, se porne[te r\cirea; `n acel moment, electrovalva permite accesul
apei `n cele dou\ serpentine ale sec]iunii, iar simultan, este pus `n func]iune [i
ventilatorul auxiliar din P.E.P..
Lan]ul de automatizare pentru temperatura de r\cire: termometru electric
cu contacte - releu pentru r\cire - contactor - electrovalv\ - ventilator auxiliar
- bec de semnalizare verde [i albastru;
• când pe termometrul uneia din sec]iuni se `nregistreaz\ valoarea de +100,3oF
(temperatur\ de alarm\) se declan[eaz\ automat sistemul de avertizare sonor\
[i luminoas\.
Lan]ul de automatizare pentru temperatura de alarm\: termometru electric
cu contacte - releu pentru alarm\ - contactor - sonerie [i bec ro[u.
2. Sistemul de men]inere constant\ a umidit\]ii. Umidifierea aerului se realizeaz\
`n agregatul de preparare a aerului (P.E.P.) care este alc\tuit din:
• termometru umed cu contacte pentru temperaturile de: 74oF, 76oF [i 78oF;
• relee, contactori [i becuri indicatoare;
- 137 -
• bazin cu nivel constant, prev\zut cu dou\ rezisten]e electrice
• sumersibile [i dou\ duze de pulverizare a apei;
• un ventilator auxiliar montat la intrarea aerului `n bazin; la modelul I.V. 60-
1974, la ie[irea aerului din bazin s-a montat (pe tubulatura din plastic) o
clapet\ automat\ ce serve[te la reglarea debitului de aer;
• ampermetru.
Termometrul umed are rolul de a men]ine umiditatea aerului din P.E.P. la
o valoare selectat\ anterior (de exemplu 74oF); sub aceast\ valoare el comand\
func]ionarea rezisten]elor sumersibile pentru `nc\lzirea-evaporarea apei din bazin.
Func]ionarea rezisten]elor este indicat\ de ampermetru: valoarea de 4,5 A când
func]ioneaz\ o singur\ rezisten]\ [i respectiv, 8,9 A când func]ioneaz\ ambele.
Circuitul de automatizare al P.E.P.-lui: termometru umed - releul
termometrului - contactor de putere [i bec de semnalizare galben - ampermetru -
rezisten]e sumersibile.
Cooperarea cu incubatorul
Incubatorul este prev\zut cu un termometru umed cu contacte pentru
valorile de 82oF, 84oF [i 86oF; `n func]ie de valoarea selectat\, sistemul lucreaz\
automat, astfel:
• când umiditatea din aparat este sub cea fixat\ (de exemplu 840F), termometrul
umed cu contacte comand\ `nchiderea clapetei din tubulatura de admisie;
când aceasta s-a `nchis complet, comanda pleac\ la P.E.P. unde se suprapune
peste comanda dat\ de termometrul P.E.P.-ului: dac\ agregatul de umidifiere
este oprit se comand\, `n continuare, `nc\lzirea apei cu ajutorul rezisten]elor
sumersibile;
• la realizarea `n incubator a umidit\]ii dorite (84oF), termometrul umed al
acestuia comand\, simultan, `ntreruperea func]ion\rii rezisten]elor
sumersibile, deschiderea complet\ a clapetei [i pornirea ventilatorului auxiliar
care introduce `n incubator masa de aer umidifiat\ la valoarea comandat\.
Lan]ul de automatizare care asigur\ cooperarea dintre incubator [i P.E.P.
are o traiectorie diferit\, `n func]ie de valoarea umidit\]ii din aparat:
• când umiditatea este mic\: termometru umed - selector - releul termometrului
umed - clapet\ P.E.P. - termostat P.E.P. - contactor din P.E.P. [i bec de
semnalizare galben - ampermetru - rezisten]e sumersibile;
• când umiditatea este mare: termometru umed - selector - releul termometrului
umed - clapet\ P.E.P. - ventilator auxiliar [i bec de semnalizare verde.
Func]ionarea duzelor din P.E.P.
Cele dou\ duze ale P.E.P.-lui au rolul de accelerare, `n anumite situa]ii, a
r\cirii [i umidifierii aerului din incubator. Ele intr\ `n func]iune atunci c`nd
umiditatea din aparat este sub cea fixat\ (de exemplu 84oF), clapeta este total
`nchis\, iar temperatura din incubator a atins la una sau chiar ambele sec]iuni
valoarea de +100oF (temperatur\ de r\cire); `n acel moment func]ioneaz\, `n
paralel, serpentinele de r\cire, ventilatorul auxiliar, duzele de pulverizare [i
rezisten]ele sumersibile ale P.E.P.-ului.
3. Sistemul de ventila]ie. Aerul condi]ionat (filtrat, `nc\lzit [i umidifiat) ajuns `n
sala cu volum redus din fa]a incubatoarelor este preluat de ventilatorul auxiliar al
- 138 -
P.E.P.-ului [i trimis prin tubulatura de admisie la cele patru ventilatoare axiale
care `l vor direc]iona spre pardoseal\. Masa de aer se va ridica pe p\r]ile laterale
ale incubatorului (trec`nd printre sitele cu ou\), fiind reintrodus\ `n circuit datorit\
depresiunii create `n spatele ventilatoarelor; o cantitate de aer egal\ cu cea admis\
va fi eliminat\ pasiv prin cele opt orificii de evacuare. Cele patru ventilatoare
trebuie s\ func]ioneze `n regim non stop.
Ventilatoarele monofazate ale sistemului sunt prev\zute cu câte un
contactor centrifugal care activeaz\ lan]ul de automatizare atunci când ele
func]ioneaz\; `n situa]ia opririi unui ventilator, contactorii declan[eaz\ alarma [i
scot `ntreg sistemul de automatizare din func]iune deoarece, rezisten]a electric\ a
ventilatorului poate ajunge la temperaturi de +800÷+900oC, ducând la aprinderea
p\r]ilor combustibile ale incubatorului.
4. Sistemul de `ntoarcere a ou\lor. Are `n componen]\ sa urm\toarele elemente:
• motoreductor;
• releu de schimbare a sensului de rotire al motorului;
• releu termic [i contactor de protec]ie;
• mecanism biel\-manivel\;
• limitatori de curs\ pentru pozi]iile: `nclinat dreapta, `nclinat stânga [i
orizontal;
• ceas programator;
• `ntrerup\tor pentru trecerea sistemului de pe comanda automat pe cea manual;
`n acest fel, sitele ajung pe pozi]ie orizontal\ `n vederea efectu\rii lucr\rilor
curente (introducere de site, miraj, transfer).
~ntrega opera]iune se afl\ sub controlul ceasului programator. La trecerea
sistemului pe comanda automat, stelajele cu site vor fi `nclinate spre una din p\r]i
(de exemplu dreapta) la un unghi de 42o; dup\ o or\ de men]inere `n aceast\
pozi]ie, stelajele sunt rotite spre partea stâng\ la un unghi tot de 42o, unde vor
r\mâne o alt\ or\. Rotirea stelajelor spre dreapta sau stânga presupune [i trecerea
prin pozi]ia orizontal\, când sistemul face o pauz\ de 1-3 minute pentru a permite
ou\lor s\ se rea[eze pe site.
Dup\ fiecare opera]iune de introducere sau de scoatere a sitelor cu ou\
din incubator este obligatorie trecerea de pe comanda manual pe cea automat; `n
caz contrar, circuitul de automatizare va declan[a avertizarea sonor\.
Lan]ul de automatizare:
• pentru `ntoarcerea sitelor: comutatorul pe pozi]ia automat - ceas programare -
releu de `ntoarcere - limitatori de curs\ lateral\ - electromotor de `ntoarcere;
• pentru trecerea pe orizontal\: comutatorul pe pozi]ia orizontal - releu de
`ntoarcere - limitatori de curs\ lateral\ - electromotor de `ntoarcere [i bec de
semnalizare ro[u.
5. Sistemul de alarm\. Intr\ `n func]iune atunci când temperatura este prea
ridicat\ (+100,3oF), când se opre[te unul din cele patru ventilatoare (exclusiv cel
auxiliar) [i când lipse[te tensiunea de la re]ea.
Avertizarea sonor\ se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul
electric al incubatorului, r\mânând totu[i aprins becul ro[u de semnalizare pân\ la
remedierea cauzelor ce au declan[at alarma. Sistemul de alarm\ mai are
- 139 -
posibilitatea de a transmite la distan]\ semnalul, `n oricare `nc\pere a sta]iei,
pentru avertizarea [efului sta]iei sau a personalului de serviciu (operatoare,
electricieni sau mecanici).
6. Sistemul de `nregistrare a parametrilor. Este deservit de un `nregistrator Zeall
care transpune pe o dischet\ din carton valorile temperaturii, umidit\]ii [i
`ntoarcerea ou\lor pe parcursul a [apte zile; peni]ele pentru temperatur\ [i
umiditate primesc comanda de la senzori independen]i de echipamentele
aparatului, ce `nregistreaz\ valorile reale din aparat.
Eclozionatorul de volum E.V.- 60 (variantele 1973 [i 1974). Este aferent
incubatoarelor I.V.-60, fiind construite din materiale similare, respectiv, panouri
din lemn de mesteac\n sau P.A.L. melaminat, consolidate cu profile din o]el
inoxidabil [i duraluminiu.
Ele se prezint\ sub forma unui compartiment cu dou\ u[i dispuse `n plan
frontal, `ntre care se g\se[te tabloul electric de comand\; tot pe peretele frontal,
dar la nivelul plan[eului (tavanului), este amplasat agregatul de preparare a
aerului (P.E.P.-ul). ~n interior, pe peretele din spate, este montat\ placa de r\cire
[i un dispozitiv de tip ''sanie'' pe care este fixat ventilatorul cu rezisten]a de
`nc\lzire de 1.500w; la nivelul plan[eului superior exist\ un orificiu continuat cu
o tubulatur\ de evacuare a aerului viciat, pe care este montat\ o clapet\ automat\
ce regleaz\ debitul de aer eliminat, `n func]ie de umiditatea din aparat (fig. 31).
- 140 -
x 132 ou\/sit\). C\rucioarele se introduc `n aparat la transfer [i se scot la
`ncheierea complet\ a ecloziunii.
Sistemele de automatizare func]ioneaz\ dup\ acelea[i principii cu cele ale
incubatorului, cu foarte mici excep]ii, la eclozionator lipsind sistemul de
`ntoarcere a ou\lor.
1. Sistemul de men]inere constant\ a temperaturii. Are urm\toarele componente:
• dou\ termometre electrice cu contacte: unul comand\ `nc\lzirea [i r\cirea
aerului, având contacte pentru valorile de +99oF (+37,22oC) [i +99,25oF
(+37,36oC), iar cel\lalt comand\ sistemul de alarm\, cu contacte pentru
grada]iile de +96oF (+35,55oC) - temperatur\ minim\ [i +101oF (+38,33oC) -
temperatur\ maxim\;
• ventilator cu rezisten]\ de `nc\lzire de 1.500 wa]i;
• ventilatorul auxiliar din P.E.P.;
• plac\ de r\cire cu electrovalv\;
• relee de `nc\lzire, r\cire [i alarm\, contactori [i becuri de semnalizare.
Modalitatea `n care cele dou\ termometre men]in `ntre limite constante
temperatura din eclozionator este urm\toarea:
• atunci când temperatura este mai mic\ de +99oF (temperatur\ de lucru),
termometrul cu contacte comand\ func]ionarea rezisten]ei de `nc\lzire, care
este decuplat\ la atingerea valorii men]ionate; lan]ul de automatizare:
termometru electric cu contacte - releu de `nc\lzire - contactor - rezisten]\
electric\ - bec galben de semnalizare;
• la atingerea temperaturii de +99,25oF (temperatur\ de r\cire), termometrul
comand\ func]ionarea electrovalvei (permite accesul apei `n placa de r\cire)
[i a ventilatorului auxiliar (aduce `n interior aer mai rece din sala
eclozionatoarelor); dac\ umiditatea este sc\zut\, se pun `n func]iune [i duzele
de pulverizare a apei din P.E.P.. Lan]ul de automatizare: termometru electric
cu contacte - releu de r\cire - contactori - electrovalv\ - ventilator auxiliar -
bec de semnalizare albastru [i verde;
• dac\ termometrul de alarm\ ajunge la valoarea de +96oF sau la cea de
+101oF, se declan[eaz\ avertizarea sonor\ [i luminoas\ pentru temperatur\ de
minim\ [i respectiv, de maxim\. Lan]ul de automatizare: termometrul electric
cu contacte - releu de minim\ sau de maxim\ - contactori - sonerie - bec ro[u
de avertizare.
2. Sistemul de men]inere constant\ a umidit\]ii. Eclozionatoarele sunt prev\zute
cu termometre umede cu contacte electrice pentru valorile de 80oF, 85oF [i
respectiv, de 90oF. ~n primele opt ore de la introducerea ou\lor se lucreaz\ cu
80oF, `n urm\toarele opt ore cu 85oF, iar pân\ la sfâr[itul ecloziunii cu 90oF;
aceste valori sunt selectate automat de c\tre un dispozitiv de tip cam\. Umiditatea
sc\zut\ din primele 16 ore de ecloziune faciliteaz\ consumul de c\tre embrioni a
`ntregii cantit\]i de vitelusul.
Func]ionarea sistemului de umidifiere a aerului din eclozionator este
identic\ cu cea prezentat\ la incubatorul I.V.-60, numai c\, pornirea ceasului
selector se face cu ajutorul unei chei, pentru a se preveni trecerea accidental\ pe o
treapt\ inferioar\ de umiditate; duzele intr\ `n func]iune atunci când termometrul
- 141 -
umed indic\ o valoare sub cea reglat\, dar numai la atingerea temperaturii de
r\cire `n eclozionator (+99,25oF).
Lan]ul de automatizare a sistemului de men]inere constant\ a umidit\]ii:
• pentru umiditate mic\: termometru umed-selector pozi]ie automat-ceas de
programare-releu de umiditate-contactor-clapeta se `nchide (la r\cire, se
deschid [i duzele)-rezisten]e sumersibile-ampermetru-bec semnalizare;
• pentru umiditate mare - termometru umed - selector pozi]ie manual - releu de
umiditate - se deschide clapeta - ventilator auxiliar - bec de semnalizare.
3. Sistemul de ventila]ie. Aerul proasp\t p\trunde `n eclozionator prin tubulatura
corespunz\toare P.E.P.-ului; `nc\lzit, el este proiectat din spate spre fa]\, iar la
revenire trece printre sitele cu ou\. Aerul viciat [i puful rezultat `n urma usc\rii
puilor este evacuat prin orificiul din tavanul eclozionatorului, orificiu ce este
prev\zut cu o clapet\ reglabil\; pentru men]inerea umidit\]ii, clapeta se deschide
la jum\tate la `nceputul ecloziunii [i apoi la maxim când to]i puii au eclozionat.
4. Sistemul de alarm\. Instala]ia de avertizare a eclozionatorului intr\ `n func]iune
la temperatur\ minim\ (+96oF) sau maxim\ (+101oF), când se opre[te ventilatorul
sau când lipse[te tensiunea de la re]ea.
2.3.4. Defec]iuni `n func]ionarea aparatelor de incuba]ie
~n timpul desf\[ur\rii incuba]iei pot apare anumite inadverten]e
func]ionale la sistemele de lucru ale aparatelor, a c\ror efect se r\sfrânge negativ
asupra procesului de dezvoltare embrionar\ (tab. 47÷52).
Tabelul 47
Defec]iuni la sistemul de men]inere constant\ a temperaturii
Defec]iunea Cauze [i remedieri
- Lipsa tensiunii la releul de `nc\lzire: se verific\ siguran]ele.
- Releul are contactele defecte: se `nlocuie[te.
- Contactorul nu func]ioneaz\: se verific\ bobina.
- Contactorul func]ioneaz\, dar nu apare tensiune la rezisten]\: se
Incubatorul nu verific\ contactele contactorului sau continuitatea leg\turilor pân\ la
se `nc\lze[te. rezisten]\.
- Rezisten]ele au tensiune de func]ionare dar nu `nc\lzesc:
rezisten]ele sunt arse [i se `nlocuiesc.
- Electrovalvele sistemului de r\cire sunt blocate pe deschis,
producând r\cire `n acela[i timp cu `nc\lzirea.
- Termometrul scos din priz\: se bran[eaz\ corespunz\tor.
- Termometrul spart: se `nlocuie[te.
- Sec]ionarea mercurului din termometru: se remediaz\ sau se
`nlocuie[te termometrul.
- Releul de temperatur\ are contactele lipite [i nu opre[te rezisten]a:
Incubatorul se se va `nlocui.
`nc\lze[te - Lipsa apei la re]ea sau debite mici de ap\: se va verifica.
excesiv. - Electrovalve blocate pe `nchis: se deblocheaz\ sau se `nlocuiesc.
- Serpentine `nfundate: se vor cur\]a.
- Releu de r\cire defect: se `nlocuie[te.
- Ventilatorul auxiliar nu func]ioneaz\ (condensatori str\pun[i, motor
ars, lips\ tensiune): se remediaz\ defec]iunile sau se schimb\
componenta defect\.
- 142 -
Tabelul 48
Defec]iuni la agregatul de umidifiere a aerului (P.E.P.)
Defec]iunea Cauze [i remedieri
- Termometrul are fitilul uscat: se `nlocuie[te fitilul.
Umiditatea nu - Releul termometrului defect: se va `nlocui.
cre[te `n - Contactor defect (bobin\ ars\ sau contactori perla]i): se `nlocuie[te.
aparat. - Prizele s\rite de pe rezisten]e: se vor reconecta.
- Rezisten]ele sumersibile arse.
Umiditate - Termometrul ars sau cu mercurul sec]ionat (agregatul
crescut\ `n func]ioneaz\ continuu): se remediaz\ sau se `nlocuie[te.
aparat. - Releul sau contactorul au contactele lipite: se `nlocuiesc.
Tabelul 49
Defec]iuni la sistemul de `ntoarcere
Defec]iunea Cauze [i remedieri
- Lips\ tensiune: se verific\ siguran]ele.
- Comutatorul defect (tensiunea nu ajunge la ceasul de programare):
se `nlocuie[te.
- Ceasul de programare defect sau nu se transmite mi[carea la axul cu
came (servomotor ars, [uruburile cuplajului sl\bite, micro-
`ntrerup\toarele camelor defecte): se `nl\tur\ defectele.
- Releul de `ntoarcere defect: se schimb\.
Mecanismul
- Limitatorii de curs\ bloca]i: se `nlocuiesc.
nu efectueaz\
- Electromotorul mecanismului ars: se va `nlocui.
`ntoarcerea.
- Cuplajul electromotor-reductor este sl\bit: se strânge.
- Cuplajul reductor-mecanism de `ntoarcere nu are [uruburi:se
monteaz\ altele [i se va urm\ri cauza.
- Pana bielei este s\rit\ de pe ax: se monteaz\ alta.
- Dac\ se rotesc numai stelajele de pe o singur\ parte a incubatorului,
`nseamn\ c\ `n partea care nu se mi[c\ este s\rit\ pana: se monteaz\
alta.
Mecanismul - Lipsa tensiunii, blocarea limitatorilor centrali sau unul din defectele
nu aduce prezentate anterior: se depisteaz\ cauza [i se remediaz\.
ou\le pe
orizontal\.
Sitele nu revin - Oprirea necorespunz\toare a mecanismului de c\tre limitatorul
la orizontal\ central.
perfect.
La aducerea - Montaj gre[it al sitelor: se reface montajul.
pe orizontal\,
`ntre site apar
diferen]e
Diferen]\ la - Reglaj incorect la piesele speciale ale mecanismului axului central
aducerea pe sau pozi]ionarea incorect\ a rulmen]ilor acestuia: se face un reglaj
orizontal\ a corespunz\tor.
celor dou\
jum\t\]i ale
incubatorului
- 143 -
Tabelul 50
Defec]iuni la sistemul de umidifiere
Defec]iunea Cauze [i remedieri
- Termometrul din incubator are fitilul uscat: se va `nlocui.
- Releul de umiditate defect: se `nlocuie[te.
Umiditatea nu - Clapeta nu se `nchide (servomotor ars sau mi[carea nu ajunge la
cre[te `n clapet\): se `nlocuiesc piesele defecte.
incubator. - Termostatul nu permite trecerea comenzii c\tre rezisten]ele
sumersibile datorit\ unui reglaj necorespunz\tor.
- Electrovalva duzelor blocat\ pe pozi]ia `nchis.
-Termometrul incubatorului sec]ionat sau spart: se remediaz\ sau se
`nlocuie[te.
Umiditate -Releul de umiditate are contactele lipite: se `nlocuie[te.
mare `n -Clapeta nu se deschide: se greseaz\ [i se repar\.
incubator. -Ventilatorul auxiliar nu func]ioneaz\: se verific\ [i se repar\.
-Ap\ `n incubator (serpentine sau racorduri sparte): se `nlocuiesc.
-Electrovalva duzelor blocat\ pe pozi]ia deschis.
Tabelul 51
Defec]iuni la sistemul de ventila]ie
Defec]iunea Cauze [i remedieri
- Ventilatoare cu palete incomplete: se completeaz\.
Temperatur\
- Rotorul cu palete motat gre[it (`n loc s\ sufle aer, `l
neuniform\ `n
absoarbe): se schimb\.
incubator.
- Tura]ie necorespunz\toare a ventilatoarelor.
Temperaturi diferite - Panourile cu ventilatoare sunt `nclinate [i direc]ioneaz\
`ntre sectoarele din masa de aer cald numai spre unul din sectoare: se regleaz\
dreapta [i din stânga. planeitatea panourilor din dispozitivele de fixare.
Cre[terea con]inutului - Sunt obturate orificiile de admisie ale aerului proasp\t sau
de CO2 peste 0,5%. cele de evacuare: se cur\]\.
- Electromotor ars sau condensator str\puns: se `nlocuiesc.
Oprirea unui ventilator
- Lipsa tensiunii: se verific\ contactorii [i releul termic.
Tabelul 52
Defec]iuni la sistemul de umidifiere al eclozionatorului
- 144 -
Defec]iunile enumerate reprezint\ numai o parte din realitatea practic\ a
incuba]iei artificiale, iar modalit\]ile de remediere a lor nu acoper\ integral latura
tehnic\ a opera]iunii ca atare.
- 145 -
• verificarea etan[eit\]ii panourilor, `n special la nivelul pardoselii; unde este
cazul se remediaz\ izola]ia, iar cr\p\turile melaminei se l\cuiesc;
• se greseaz\ motoarele ventilatoarelor [i rulmen]ii sistemului de `ntoarcere;
• se cur\]\ foarte bine bazinele de umezire a fitilelor [i se verific\ robine]ii cu
flotor ai acestora;
• se cur\]\ filtrele prin care intr\ apa la electrovalve;
• se verific\ furtunurile din cauciuc ce leag\ instala]ia de ap\ la re]ea [i la
canalizare; dac\ prezint\ fisuri, se `nlocuiesc;
• se verific\ toate sistemele de automatizare; p\r]ile uzate se scot pentru
recondi]ionare, iar cele defecte se `nlocuiesc;
• se verific\ sistemul de `ntoarcere a ou\lor;
• se verific\ dac\ nu exist\ joc la ventilatoare (`ntre rotorul cu palete [i axul
motorului, la lag\re etc.);
• se sudeaz\ supor]ii de sit\ dezlipi]i [i se `ndreapt\ sitele `ndoite;
• se greseaz\ rolele c\rucioarelor de la eclozionator;
• se verific\ etan[eitatea u[ilor [i dac\ balamalele sunt for]ate `n momentul
`nchiderii; [uruburile sau hol[uruburile ruginite se `nlocuiesc sau se
grunduiesc [i se vopsesc cu bronz alb.
Repara]iile capitale. Se execut\ dup\ 34.883 ore de func]ionare `n cazul
incubatoarelor [i dup\ 29.920 ore `n cazul eclozionatoarelor, dar avându-se `n
vedere ca timpul de imobilizare s\ nu dep\[easc\ 14 zile.
- 146 -
3. Sortarea [i a[ezarea ou\lor pe sitele de incuba]ie. Mobilierul `nc\perii de
sortare este alc\tuit din: mese, c\rucioare mobile de transport a cofrajelor cu ou\
[i c\rucioare mobile pentru sitele de incuba]ie.
La sortare se exclud ou\le fisurate, deformate, poroase [i cele foarte mici,
iar ou\le murdare se supun unei cur\]iri mecanice. Pe site, ou\le se a[eaz\ grupat
pe hale de provenien]\, dar `n func]ie de m\rimea acestora; `ntreaga produc]ie de
ou\ se grupeaz\ pe vârste, `n concordan]\ cu num\rul de ecloziuni pe s\pt\mân\
(tab. 53).
Tabelul 53
Gruparea produc]iei de ou\ pe vârste, `n func]ie de ecloziunile
pe s\pt\mân\
- 147 -
Tabelul 54
Programul s\pt\mânal de lucru `n sta]iile f\r\ preincubare
- 148 -
Sortarea puilor trebuie f\cut\ corect [i cu exigen]\, dup\ criteriile de
bonitare specifice fiec\rei categorii de p\s\ri; puii vor fi manipula]i cu blânde]e,
evitându-se bruscarea sau aruncarea lor `n cutiile de transport.
9 Depozitarea [i livrarea puilor. Navetele cu puii sorta]i sunt transportate pe
c\rucioare `n depozitul pentru pui, unde trebuie asigurat\ o temperatur\ de +30oC.
Livrarea se face prin sala de livrare, `n ma[ini speciale de transport,
corespunz\tor preg\tite sub aspect igienic, al dezinfec]iei [i al temperaturii; `n
prealabil, beneficiarul va face recep]ia cantitativ\ [i calitativ\ a puilor prelua]i.
- 149 -
ecloziune [i de aceea este bine ca ele s\ fie preincubate, `n prealabil, `ntr-o
`nc\pere special amenajat\, care s\ asigure o temperatur\ de +28,5÷+320C [i o
umiditate relativ\ a aerului de 75%; preincubarea trebuie s\ `nceap\ cu 12 ore
`nainte de introducerea ou\lor `n aparate.
La ou\le de g\in\, perioada de dezvoltare embrionar\ cuprinde patru
faze, fiecare dintre acestea fiind caracterizate prin anumite cerin]e ale embrionilor
fa]\ de factorii fizici de incuba]ie (tab. 56).
Tabelul 56
Schema general\ de incuba]ie pentru ou\le de g\in\
Etapa de Zilele de Temperatura Umiditatea din ~ntoarcerea ou\lor
incuba]ie incuba]ie (0F) incubator (%) din or\ `n or\
I 1-6 99,5-99,7 56-60 da
II 7-12 99,5-99,7 45-50 da
III 13-18 99,5-99,7 45-50 da
IV 19-21 99,0-99,25 70-75 nu
- 150 -
Temperatura `n sala eclozionatoarelor va fi de +20÷+240C, iar umiditatea
relativ\ a aerului, de 60%.
La sfâr[itul ecloziunii, c\rucioarele cu pui vor fi transferate `n sala de
sortare, unde se cere a fi o temperatur\ de +300C [i o umiditate relativ\ a aerului
de maxim 60%.
~n opera]iunea de sortare se va urm\ri:
- dac\ puii se men]in `n echilibru, eliminându-se cei care stau `n decubit
sternoabdominal;
- dac\ puii au picioarele drepte, `ndep\rtându-se cei cu anomalii;
- dac\ tonicitatea sau m\rimea abdomenului puilor este normal\, excluzându-se
cei cu ombilicul contractat;
- dac\ ombilicul este uscat, cu plaga `nchis\;
- dac\ puii au puful uscat, neaglutinat, f\r\ resturi de coaj\.
Dup\ sortare, se execut\ sexarea (dac\ este cazul) [i vaccinarea anti
Marek; concomitent cu sortarea, se num\r\ puii [i se distribuie pe cutii (navete)
de transport (câte 100 pui pe cutie sau navet\).
~n sala de p\strare a puilor pân\ la livrare va fi asigurat\ o temperatur\ de
+300C. Transportul puilor de o zi la ferme trebuie f\cut cu ma[ini izoterme care,
`n prealabil, au fost sp\late [i dezinfectate.
Cele mai bune rezultate la incuba]ie se ob]in atunci când durata perioadei
de stocaj nu dep\[e[te 3-4 zile.
- 151 -
Preincubarea ou\lor de curc\ se face la temperatura de +280C [i
umiditatea relativ\ a aerului de 75%, timp de 10-12 ore; `n prealabil, sunt tratate
cu antibiotice (deeping), prin metoda diferen]ei de presiune sau prin injectare.
~n incubator trebuie asigurat\ o temperatur\ de +99,5÷+99,70F
(+37,5÷+37,61oC) [i o umiditate relativ\ a aerului de 82oF, 84oF [i respectiv, de
86oF; ou\le se `ntorc din dou\ `n dou\ ore, sub un unghi de 450.
~n ziua a 26-a de incuba]ie se efectueaz\ transferul ou\lor `n eclozionator,
unde temperatura trebuie s\ fie de +98÷+98,250F (+36,6÷+36,8oC), iar umiditatea
relativ\ a aerului de 82oF `n primele opt ore, de 870F `n urm\toarele opt ore [i de
920F `n restul perioadei, adic\ pân\ la terminarea ecloziunii; ou\le nu se mai
`ntorc.
S\pt\mânal, `n fiecare aparat I.V.-60 se introduc câte 9.000 ou\,
capacitatea total\ a acestui tip de incubator fiind de aproximativ 36.000 ou\. Au
loc ecloziuni s\pt\mânale, `nsumând `n jur de 6.000 pui de o zi pe aparat.
~n situa]ia `n care incubarea ou\lor de curc\ se face `n incubatoare de
suprafa]\, deci la nivelul fermelor de selec]ie [i hibridare, schema de lucru este
modificat\ fa]\ de cea utilizat\ `n aparatele de volum (tab. 59).
Tabelul 59
Schema incub\rii ou\lor de curc\ `n incubatoare de suprafa]\
(dup\ {tef\nescu, Gh. [i col., 1961)
Perioada Zile de Temperatur\ Umiditate Ventila]ie ~ntoarcere
incuba]ie (oC) (%) (deschiderea ou\
orificiilor-mm)
I 1-8 39,0-39,5 60-65 1-2 8 ori/zi
II 9-17 39,0 55 3-10 8 ori/zi
III 18-25 38,5 50 10-15 8 ori/zi
IV 26-ecloz 38,0-38,5 60 complet -
- 152 -
ou\le se freac\ cu o perie moale. Cl\tirea se realizeaz\ `ntr-un alt bazin, `n care se
g\se[te ap\ curat\, la temperatura de +38oC.
Sp\larea ou\lor se poate efectua [i cu ajutorul unor ma[ini speciale, `n
componen]a c\rora intr\ un bazin de sp\lare dotat cu rezisten]e electrice
sumersibile [i un agitator cu palete care faciliteaz\ sp\larea; productivitatea unei
astfel de ma[ini este de 6.000-8.000 ou\/or\, la un timp de sp\lare de 2-5
minute/[arj\.
~n cazul ou\lor foarte murdare se procedeaz\ la o dezinfec]ie
suplimentar\, care const\ `n introducerea cofrajelor cu ou\ `ntr-un bazin umplut
cu o solu]ie de cloramin\ 1-2%, la +40oC, dup\ care sunt trecute `ntr-un alt bazin
`n care se g\se[te o solu]ie de iosan 0,06% sau de Dimanin 2/10.000 la
temperatura de +42oC.
Imediat dup\ sp\lare, cofrajele cu ou\ sunt trecute `ntr-o alt\ `nc\pere,
unde se realizeaz\ uscarea lor `ntr-un curent de aer cald, la o temperatur\ de cel
pu]in +22oC.
3. Decontaminarea prin iradiere. Ou\le considerate curate nu se spal\, dar `n
schimb sunt decontaminate prin iradiere cu raze ultraviolete. Tratamentul se face
`ntr-o `nc\pere special\, pe o durat\ de 20 minute [i cu o distan]\ de 20 cm `ntre
sursa de iradiere (lamp\ de ultraviolete de 30 w, cu radia]ia de 2.537 Å) [i
cofrajele cu ou\.
4. Stocarea ou\lor. Pân\ `n momentul introducerii `n aparatele de incuba]ie,
ou\le sunt p\strate `n depozite reci, unde temperatura trebuie s\ fie de +13oC,
umiditatea relativ\ de 70-75%, iar ventila]ia s\ asigure cca. 2 m3 aer/or\/1.000
ou\ (tab. 60).
Tabelul 60
Condi]ii de depozitare pentru ou\le de palmipede
Perioad\ de Parametri fizici de stocaj
stocaj Temperatur\ Umiditate ~ntoarcere ou\
(zile) (oC) (%)
3-4 11-12 70-75 nu
7 10-11 80 nu
peste 7 7-10 80 2-4 ori/zi
- 153 -
~n practic\, se mai recurge [i la urm\rirea propor]iei de evaporare a apei
din ou\, care poate fi stabilit\ prin: testul pierderii `n greutate a ou\lor [i testul de
flota]ie.
7. Sortarea, sexarea [i preg\tirea bobocilor pentru livrare. La sfâr[itul
ecloziunii se procedeaz\ la sortarea bobocilor, direct pe sitele de ecloziune,
eliminându-se cei mor]i, bobocii mor]i `n coaj\, cei cu ombilicul necicatrizat, cu
defecte de aplomb etc.
Atunci când se impune sexarea bobocilor, se procedeaz\ astfel: fiecare
exemplar se conten]ioneaz\ `n palma stâng\ cuprinzând spinarea, `n timp ce
abdomenul este ]inut spre exterior, iar capul bobocului `n jos; coada este prins\
`ntre degetul mijlociu [i cel ar\t\tor. Cu degetul mare [i cel ar\t\tor de la ambele
mâini se trage `n jos pielea de sub cloac\, se apas\ u[or regiunea de deasupra
cloacei, tr\gând totodat\ pielea din dreapta [i stânga acesteia; prin ap\sare, la
mascul se eviden]iaz\ penisul.
~n vederea expedierii, bobocii se a[eaz\ `n cutii de carton `n care se pune
rumegu[, sau `n cutii de plastic tapetate cu hârtie, câte 40 capete/cutie;
procedându-se astfel, bobocii pot fi p\stra]i câteva ore `n depozit, pân\ `n
momentul livr\rii.
Este recomandat ca imediat dup\ ecloziune, deci `n sta]ia de incuba]ie, s\
se fac\ hidratarea individual\ a bobocilor cu o solu]ie de vitamine AD3E [i
gluconat de Ca.
Tabelul 61
Capacitatea incubatorului Bekoto
Specia Nr. de site pe Nr. de ou\ pe Total ou\ pe Total ou\ pe
serie sit\ serie incubator
132 40 5.280 21.120
132 44 5.800 23.232
Gâsc\
132 48 6.336 25.344
132 54 7.128 28.512
Ra]\ 132 72 9.504 38.016
132 76 10.032 40.128
132 80 10.560 42.240
132 84 11.088 44.352
- 154 -
~n vederea asigur\rii unor condi]ii uniforme de temperatur\ [i umiditate
pentru ou\le din cele patru serii, sitele se vor a[eza `n urm\toarea ordine
(num\r\toarea se face de sus `n jos):
- seria I: nivelele 4, 8 [i 12;
- seria a II-a: nivelele 3, 7 [i 11;
- seria a III-a: nivelele 2, 6 [i 10;
- seria a IV-a: nivelele: 1, 5 [i 9.
a) Incubarea ou\lor de gâsc\. Ou\le se a[eaz\ pe site `n pozi]ie orizontal\, iar
`ntoarcerea lor se realizeaz\ automat, din or\ `n or\, la un unghi de 90o (45o
dreapta [i 45o stânga).
Termostatul este fixat pe u[a aparatului [i asigur\ men]inerea unei
temperaturi de +370C; umiditatea relativ\ a aerului se p\streaz\ la valoarea de 58-
60%.
R\cirea mediului din aparat se face dup\ urm\toarea tehnic\: la
aprinderea becului de semnalizare a r\cirii se aduce ventilatorul mobil `n fa]a
incubatorului, iar la aprinderea becurilor ce semnalizeaz\ func]ionarea
serpentinelor de r\cire se deschide u[a [i se pune `n func]iune ventilatorul care
antreneaz\ aerul mai rece din sala incubatoarelor, introducându-l `n aparat; `n
acest moment sunt oprite ventilatoarele de condi]ionare a aerului.
Dup\ 10 minute de r\cire, ou\le se stropesc timp de alte 10 minute cu
ajutorul unui vermorel manual, utilizându-se ap\ cu o temperatur\ apropiat\ de
cea a ou\lor; imediat dup\ stropire se pornesc toate ventilatoarele, men]inându-se
u[a aparatului deschis\ `nc\ 10 minute.
Dup\ cele 30 min. de r\cire-stropire-pauz\, se `ndep\rteaz\ ventilatorul
mobil din dreptul aparatului, iar u[a acestuia se `nchide; este momentul când
`nceteaz\ func]ionarea sistemului de r\cire (se sting becurile verzi) [i de intrare `n
func]iune a sistemului de `nc\lzire suplimentar\ care lucreaz\ timp de 30 min.;
opera]iunea de r\cire-stropire se face zilnic, la aceea[i or\.
Orificiile de aerare se deschid treptat, `n concordan]\ cu num\rul de serii
existente `n aparat: `n prima s\pt\mân\ 1/4, `n s\pt\mâna a 2-a 1/2, `n s\pt\mâna
a 3-a 3/4, iar `n s\pt\mâna a 4-a se deschid complet.
~n ziua a 28-a de dezvoltare embrionar\, ou\le cu embrioni normal
dezvolta]i se trec pe sitele de ecloziune (50 ou\/sit\), iar acestea se introduc `n
c\rucioarele de ecloziune (c\rucioarele mari au o capacitate de 24 site, iar cele
mici de 12 site). ~n eclozionator `ncap 4 c\rucioare mari [i 2 mici, deci un total de
120 site.
Pe timpul ecloziunii se asigur\ urm\torii factori de microclimat:
- temperatura: +37,20C;
- umiditatea relativ\: 70% `n prima zi, dup\ care cre[te la 80%;
- ventila]ia: se face automat.
Cu 6 ore `nainte de scoaterea bobocilor, se sisteaz\ pulverizarea de ap\
pentru a da posibilitatea usc\rii pufului cu care sunt acoperi]i bobocii.
b) Incubarea ou\lor de ra]\. Procedura de lucru este asem\n\toare cu cea
specific\ ou\lor de gâsc\, cu mici excep]ii:
- ou\le se a[eaz\ vertical pe site, cu vârful rotunjit `n sus;
- capacitatea unei site de ecloziune este de aproximativ 80 ou\;
- 155 -
- transferul ou\lor `n eclozionator se face atunci când cca. 80-90% dintre ele
sunt ciocnite, ceea ce corespunde zilei a 26-a de dezvoltare embrionar\;
- temperatura `n eclozionator va fi de +37,40C cu excep]ia ultimelor trei ore
când scade la +360C;
- umiditatea ini]ial\ va fi de 68%, dup\ care, pe m\sur\ ce bobocii `ncep s\
eclozioneze, se va ridica la 80%; `n ultimele 8-10 ore, când to]i bobocii au
eclozionat, umiditatea se reduce la 78%.
- 156 -
face manual, din or\ `n or\, la un unghi de 450, iar o dat\ pe s\pt\mân\ se face
`ntoarcerea la 1800 (tab. 62).
Tabelul 62
Schema de incuba]ie a ou\lor de gâsc\ `n incubatoare mici
(dup\ Monachon, G.,H., cit. de Tipuri]\, D. [i col., 1986)
Temperatur\ (0C): ~ntoarcere:
Nr. U.R
din or\ Miraj R\cire Stropire Pozi]ie
crt. aparat ambiental\ (%) cu 1800
`n or\
1 37,7 18-25 60 da - - - - orizontal
2 37,7 18-25 60 da - - - - “
3 37,7 18-25 60 da - - - - “
4 37,7 18-25 60 da - - - - “
5 37,7 18-25 da da - - - - “
6 37,7 18-25 60 da - - - - “
7 37,7 18-25 60 da - - - - “
8 37,7 18-25 60 da da - 5’ - “
9 37,7 18-25 60 da - - 10’ - “
10 37,7 18-25 60 da - - 15’ - “
11 37,7 18-25 60 da - I 20’ - “
12 37,7 18-25 60 da - - 25’ - “
13 37,7 18-25 60 da - - 30’ - “
14 37,7 18-25 60 da - - 35’ - “
15 37,7 18-25 60 da da - 40’ da “
16 37,7 18-25 60 da - - 45’ da “
17 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “
18 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “
19 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “
20 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “
21 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “
22 37,7 18-25 60 da da - 50’ da “
23 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “
24 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “
25 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “
26 37,7 18-25 60 da - - 50’ da “
27 37,5 18-25 80 nu - II - - “
28 37,5 18-25 80 nu - - - - “
29 37,5 18-25 80 nu - - - - “
30 37,5 18-25 80 nu - - - - “
- 157 -
`nc\ 2-3 minute pentru intensificarea r\cirii, dup\ care se decupleaz\ [i acesta. ~n
continuare, aparatul se las\ `n repaus pân\ când temperatura la nivelul ou\lor
scade la +340C (cca. 10-15 minute), moment `n care se efectueaz\ [i stropirea,
`ncepând tot cu ziua a 15-a de incuba]ie.
Pentru ou\le de gâsc\ se pot utiliza [i alte scheme de lucru (tab. 63 [i 64).
Tabelul 63
Schem\ de incubare a ou\lor de gâsc\
(dup\ Tardatian, G. cit. de Tipuri]\, D. [i col., 1986)
Ziua Temperatur\ Umiditate relativ\ R\cire Stropire
(0C) (%)
1-3 37,8-38,0 70 - -
4-15 37,4-37,6 60 din ziua din ziua
16-26 37,1-37,5 50-55 a 8-a a 15-a
27-28 37,1-37,5 70 nu nu
29-30 37,0 70 nu nu
~ntoarcere din or\ `n or\ la 45o, pân\ `n ziua a 27-a.
Tabelul 64
Schem\ de incubare a ou\lor de gâsc\
(dup\ Dorohin, L. cit. de Tipuri]\, D. [i col., 1986)
- 158 -
~n acest sens, s-a constatat faptul c\, prin introducerea `n acela[i aparat a
unei noi serii de ou\ provenite de la p\s\ri bolnave, devine posibil\ infestarea pe
orizontal\ (de la ou la ou) cu diferi]i agen]i patogeni care pot afecta `ntr-o m\sur\
mai mic\ sau mai mare dezvoltarea embrionar\, precum [i calitatea puilor
ob]inu]i. Func]ionarea permanent\ a incubatoarelor `ntr-un astfel de regim nu
permite decontaminarea riguroas\ a lor [i nu d\ posibilitatea asigur\rii unui
repaus suficient pentru ruperea lan]ului microbian. Totodat\, parametrii normali
de incuba]ie dintr-un aparat `n care se introduc serii succesive de ou\ nu pot fi
alinia]i cerin]elor biologice ale embrionilor [i care variaz\ `n func]ie de vârsta
acestora.
Solu]ia tehnologic\ care elimin\ inconvenientele amintite apar]ine
avicultorilor români, care au adaptat metoda de lucru “all in-all out” (totul plin,
totul gol) la sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat, sta]ie care a fost proiectat\ [i
realizat\ pentru prima oar\ `n lume la S.C. “AVICOLA” S.A. Bac\u, dup\ un
proiect elaborat de inginerul Petre Pl\cint\ [i speciali[tii din aceast\ unitate.
Principiul care a stat la baza proiect\rii unei astfel de sta]ii a fost acela c\, p\s\rile
S.P.F. (Specific pathogen free - libere de boli) crescute `n mediu protejat, dau
produc]ii superioare din punct de vedere cantitativ [i calitativ celor care nu
`ndeplinesc o astfel de condi]ie.
- 159 -
2.6.2. P\r]i [i elemente componente
Pentru ca sta]ia cu mediu controlat s\ fie indemn\ din punct de vedere
sanitar-veterinar, este necesar ca func]ionalitatea acesteia s\ fie `mp\r]it\ pe dou\
mari zone, separate `ntre ele [i anume: o zon\ curat\ sau indemn\ [i alta murdar\
sau contaminat\.
Zona curat\, cuprinde:
- sala de dezinfec]ie a ou\lor;
- sala de sortare;
- sala de depozitare-stocare;
- sala de deeping;
- sala de preânc\lzire;
- sala incubatoarelor;
- s\lile eclozionatoarelor;
- sala de sexare [i depozitare a puilor.
Zona murdar\, este alc\tuit\ din:
- culoarul tehnic;
- sala de primire [i recep]ie a ou\lor;
- grupul electrogen;
- postul trafo;
- filtrul sanitar [i sp\l\toria de materiale;
- sala de expedi]ie.
Toate componentele electro-mecanice ale aparatelor sunt dispuse `n
exteriorul zonei curate, opera]iunile de `ntre]inere [i interven]ie `n caz de avarie
fiind executate prin culoarul tehnic.
S\lile, instala]iile [i aparatele din sta]ie sunt controlate sub aspectul
temperaturii, umidit\]ii [i a presiunii aerului printr-o re]ea de securitate care
comunic\ cu biroul [efului sta]iei; `n plus, orice deficien]\ `n func]ionarea
aparatelor este monitorizat\ [i `n sala echipei de interven]ie (mecanici [i
electricieni).
Spre deosebire de sta]iile clasice de incuba]ie, cea cu mediu controlat
prezint\ câteva elemente noi ale fluxului tehnologic, care au drept scop asigurarea
unei protec]ii sporite pe timpul dezvolt\rii embrionilor, cât [i garan]ia ob]inerii
unor produ[i indemni de boli.
Sanita]ia ou\lor. Aceast\ opera]iune const\ `n cur\]irea chimic\ a suprafe]ei
cojii ou\lor de posibile depuneri [i tratarea lor cu preparate pe baz\ de iod, a c\ror
remanen]\ asigur\ protec]ia contra fungilor pe tot timpul incuba]iei.
Tehnica de lucru presupune trecerea ou\lor fumigate, `n timp de 8-10
minute, prin patru bazine ce con]in solu]ii de sp\lare [i dezinfec]ie, dar care au
temperatura `n cre[tere de la un bazin la altul; ridicarea treptat\ a temperaturii
provoac\ dilatarea cojii ou\lor [i implicit `nchiderea porilor, `mpiedicându-se `n
acest fel p\trunderea solu]iilor folosite `n interiorul ou\lor.
Sta]ia de incuba]ie de la Bac\u este dotat\ cu o instala]ie importat\ din
Anglia, care realizeaz\ automat opera]iunea de sanita]ie, prin du[area ou\lor cu
solu]ii de sp\lare-dezinfec]ie [i cl\tire (fig. 32).
- 160 -
Fig. 32. Instala]ie automat\ pentru sanita]ia ou\lor.
~n ]ara noastr\ sunt folosite dou\ scheme de sanita]ie, una pentru ou\le de
g\in\, iar cealalt\ pentru ou\le de curc\.
- 161 -
Fig. 33 Schema de condi]ionare a aerului admis `n sta]ia de incuba]ie
cu mediu controlat
1-carcas\ de protec]ie; 2- filtru grosier; 3- filtru fin; 4- ventilator; 5- agitator; 6- bazin cu
nivel constant; 7- rezisten]\ sumersibil\; 8- tavan fals; 9- P.E.P.; 10-ventilator+rezisten]\;
11- co[ de evacuare; 12- zon\ tampon; 13- rezisten]e de `nc\lzire.
- 162 -
La stabilirea concentra]iei de aldehid\ formic\ ce urmeaz\ a fi utilizat\
trebuie s\ se ]in\ seama de faptul c\, `ntre concentra]ia necesar\ distrugerii
eficiente a microorganismelor [i pragul letal pentru embrioni este o diferen]\
foarte mic\. Este cunoscut c\, rezisten]a embrionilor fa]\ de substan]ele
dezinfectante depinde de vârsta lor, dar [i c\ `nc\rc\tura microbian\ din aparate
cre[te `n paralel cu vârsta, devenind maxim\ dup\ ciocnirea ou\lor.
~n practic\, se utilizeaz\ aldehid\ formic\ (concentra]ie industrial\) `n
doz\ de 155cm3 pentru un incubator I.V.-60 `n 24 de ore [i de 510cm3 pentru un
eclozionator E.V.-60 `n timpul celor trei zile de ecloziune.
Decontaminarea automat\ a `nc\perilor sta]iei. Protec]ia mediului din
interiorul sta]iei, excluzând `nc\perile unde se practic\ formolizarea, se realizeaz\
printr-o decontaminare de securitate, periodic\ [i simultan\ `n toate celelalte
compartimente.
Instala]ia presupune existen]a unei re]ele de conducte pe care sunt fixate
recipiente ce con]in un amestec de dou\ substan]e dezinfectante [i care sunt
racordate la un compresor. ~ntreg sistemul este controlat de un ceas programator
care, la intervale prestabilite de timp, comand\ aerosolizarea `nc\perilor timp de
30 sec. la fiecare intrare `n func]iune; `nainte cu câteva secunde de declan[area
aerosoliz\rii, sistemul va avertiza sonor personalul din sta]ie.
Deeping-ul ou\lor de incuba]ie. Tratarea ou\lor cu antibiotice reprezint\ o
metod\ modern\ [i eficient\ de eradicare a unor boli sau de reducere a gradului de
infestare la ou\le hibride; deeping-ul se poate realiza prin mai multe procedee:
- metoda diferen]ei de presiune;
- metoda diferen]ei de temperatur\;
- metoda prin ultrasonare;
- metoda prin injectare.
a) Metoda diferen]ei de presiune, a fost elaborat\ de Voeten A.C., fiind
comb\tut\ ini]ial, deoarece: reduce fertilitatea ou\lor, distruge mecanismele
naturale de protec]ie ale acestora, favorizeaz\ apari]ia antibiorezisten]ei, apare
riscul introducerii de microorganisme `n ou\ odat\ cu solu]ia de antibiotice [i nu
se cunoa[te cu exactitate cantitatea de antibiotice care este preluat\ de ou\. Totu[i,
`n ultimul timp a reintrat `n actualitate, la noi fiind folosit\ cu succes pentru
eradicarea micoplasmozei la curci.
Echipamentul de lucru este prev\zut cu un tanc (fig. 34) (con]ine solu]ia
de antibiotice) `n care se introduc sitele cu ou\; el permite modificarea presiunii,
astfel:
- sc\derea presiunii la -0,4 atmosfere `n timp de 2 minute;
- sta]ionarea timp de10 minute la presiunea de -0,4 atmosfere;
- revenirea la presiunea normal\ `n 2,5 minute (este perioada când se absoarbe
o parte din solu]ia de antibiotice);
- men]inerea ou\lor timp de 8 minute la presiune normal\.
Solu]ia de antibiotice utilizat\ la S.C. “AVICOLA” S.A.-Bac\u pentru
ou\le de curc\ este alc\tuit\ din 3.000 p.p.m. Tylosine, 1.000 p.p.m. Gentamicine
[i 600 p.p.m. Amoniu cuaternar.
Temperatura solu]iei de lucru trebuie s\ fie de minim +4°C, iar dup\
tratare, ou\le se introduc la incubat `n maxim 48 ore.
- 163 -
Fig. 34 Echipament pentru tratarea ou\lor cu antibiotice prin metoda diferen]ei de
presiune.
- 164 -
g/m3), timp de o or\; introducerea echipamentului de lucru [i tratarea s\lii cu
ultraviolete timp de 4-5 ore.
- Inocularea propriu-zis\:
- pigmentarea camerei de aer cu tinctur\ de iod;
- perforarea cojii la nivelul camerei de aer cu ajutorul unei freze;
- injectarea solu]iei de antibiotice (0,1 ml/ou) cu o sering\
automat\ de tip“Cornwall” (dup\ fiecare 10-20 ou\ injectate se
flambeaz\ acul seringii);
- parafinarea locului de injectare cu un ciocan de lipit.
~naintea fiec\rei inocul\ri se aprinde lampa de ultraviolete, care se opre[te
pe timpul inocul\rii propriu-zise; dup\ fiecare 24 site cu ou\ injectate, se aprinde
lampa de ultraviolete, timp de 10-15 minute.
Imediat dup\ tratare, ou\le se vor preincuba la temperatura de +28°C [i
umiditatea de 75%.
- 165 -
ovoscopic este necesar, deoarece, `n ou\le ce au fisuri nedetectabile cu ochiul
liber, `n cele cu [alazele rupte sau cu camera de aer dispus\ `n alt\ zon\ decât
vârful rotunjit, dezvoltarea embrionar\ este afectat\ foarte mult, ajungându-se
chiar la moartea embrionilor.
Un examen de fine]e a calit\]ii ou\lor alese pentru incuba]ie presupune
spargerea unui num\r oarecare de ou\ din `ntreaga [arj\ [i efectuarea de analize
fizico-chimice complete pe cele trei componente: g\lbenu[, albu[ [i coaja
mineral\.
- 166 -
este situat `n zona central\ a p\r]ii mai `nchise, sub forma a dou\ pete: una cu
contur precis-capul [i alta cu contur mai pu]in clar-corpul, de la care pleac\
vasele de sânge ca o pânz\ de p\ianjen. ~n acest stadiu se pot percepe mi[c\ri
ale embrionului;
- ou\ cu embrioni mor]i, prezint\ aspecte diferite `n func]ie de vârsta la care a
survenit moartea. ~n termeni generali, la un ou cu embrionul mort, se observ\
un inel ro[u, uneori incomplet (inelul mor]ii), `n mijlocul c\ruia este
embrionul sub forma unei pete; dar embrionul mort poate s\ apar\ [i ca un
punct mobil sau chiar lipit de coaj\, `n jurul c\ruia lipsesc vasele de sânge;
- ou\le nefecundate, sunt complet limpezi (clare) la lumina ovoscopului.
Ou\le cu embrioni mor]i [i cele limpezi se `ndep\rteaz\ de pe site,
locurile libere completându-se cu ou\ având embrioni normali dezvolta]i, luate de
pe o sit\ incomplet\.
Mirajul al II-lea - se face `naintea transferului ou\lor `n eclozionator.
- ou\ cu embrioni normal dezvolta]i, au camera cu aer mult m\rit\, ajungând
s\ ocupe aproape 1/3 din volumul lor; `n rest, se observ\ o pat\ `ntunecoas\
(embrionul aproape complet format), cu excep]ia unei mici zone mai clare din
zona vârfului ascu]it (un rest de albu[). Prin ovoscopie, zona de demarcare
dintre camera cu aer [i masa embrionului apare ca o linie sinuoas\;
- ou\ cu embrioni mor]i, au `n interior o pat\ neagr\ fluctuant\, f\r\ contur
clar, dar semnul specific al mor]ii este lipsa vaselor de sânge. Cu cât vârsta
embrionilor `n momentul mor]ii este mai mic\, cu atât cantit\]ile de albu[ [i
g\lbenu[ din ou sunt mai mari. Apoi, camera cu aer la aceast\ categorie de
ou\ este, de regul\, mai mic\ decât la ou\le cu embrioni normal dezvolta]i.
La ou\le cu embrioni mor]i [i intra]i `n putrefac]ie, con]inutul lor se
lichefiaz\;
- ou\ nefecundate, de[i sunt foarte u[or de depistat [i prin urmare pot fi
eliminate `n totalitate la primul miraj, ele apar accidental la mirajul al II-lea,
datorit\ neaten]iei operatoarelor sau a situa]iei incerte de la primul control
(sunt sau nu sunt limpezi?).
Pe timpul incuba]iei se modific\ dimensiunile camerei cu aer, interesând
mai mult `n\l]imea acesteia care, la oul de g\in\, trebuie s\ fie de 6mm `n ziua a
5-a, de 10mm `n ziua a 10-a, de 16mm `n ziua a 15-a [i de 20mm `n zilele 19-20
de incuba]ie. ~n zilele 19-20 la ou\le de g\in\, 25-26 la ou\le de curc\ [i ra]\ [i
27-28 la cele de gâsc\, linia de contur a camerei cu aer trebuie s\ fie sinuoas\ [i
nu dreapt\.
~n ziua a 4-a la g\ini [i a 5-a la celelalte specii, alantoida acoper\
embrionul, punga amniotic\ [i o parte din g\lbenu[. ~n zilele 8-9 la g\ini, 10-11 la
ra]e [i 11-12 la curci [i gâ[te, alantoida acoper\ integral embrionul, sacul amniotic
[i tot g\lbenu[ul. La 11 zile (g\ini), la 13 (curci [i ra]e) [i la 14 zile (gâ[te),
alantoida acoper\ `ntreaga suprafa]\ intern\ a oului, observându-se [i alantoida
anastomozat\ la vârful ascu]it al lui.
Uneori, cu toate c\ au fost eliminate cauzele externe care sunt implicate
`n perturbarea dezvolt\rii embrionilor (p\s\ri de reproduc]ie bolnave, ou\
necorespunz\toare etc.), pe timpul incuba]iei pot apare unele abera]ii reversibile [i
dac\ se intervine `n timp util, dezvoltarea embrionar\ reintr\ `n normal; un
- 167 -
exemplu este `ntârzierea anastamozei alantoidei datorat\ temperaturii prea sc\zute
- remediul const\ `n cre[terea temperaturii la valoarea normal\.
Prin urmare, este absolut obligatoriu ca pe un num\r restrâns de ou\ s\ se
efectueze miraje suplimentare, urm\rindu-se zilnic dac\ dezvoltarea embrionilor
se `ncadreaz\ `n "tiparele" specifice fiec\rei specii `n parte. ~n acest sens, exist\
tabele cu evolu]ia embriogenezei `n fiecare zi de incuba]ie (tab. 66 [i 67).
Tabelul 66
Dezvoltarea embrionului de g\in\
Vârsta (zile) Semnele exterioare
1 (12-14 ore) Câmpul alb al discului embrionar `n form\ de 8; se disting primele 7 perechi de somite.
2 (25-45 ore) Sistemul circulator vitelin format. Se vede bine cordul pulsând. Capul se separ\ de vezicula
vitelin\. Exist\ 27 perechi de somite.
3 (48-72 ore) Amniosul `mbrac\ embrionul. ~ncepe pigmentarea retinei [i se schi]eaz\ membrele. Apar
primordiile celor cinci vezicule cerebrale.
4 Alantoida se observ\ cu ochiul liber `n oul spart.
5 Ochii complet pigmenta]i.
6 Alantoida ajunge la nivelul cojii oului. La examenul ovoscopic se observ\ vasele de sânge.
~n primordiile aripilor se disting segmentele corespunz\toare bra]ului [i antebra]ului. Apar
primordiile ciocului [i se diferen]iaz\ gâtul. Re]eaua vitelin\ cuprinde mai mult de jum\tate
din suprafa]a vitelusului.
7 Primordiile picioarelor `ntrec `n dimensiune pe cele ale aripilor.
8 Alantoida se extinde pe jum\tate din suprafa]a intern\ a oului. Apare corpul clignotant [i
primordiile pufului pe fa]a dorsal\. Albu[ul are aspectul unei mase gelatinoase [i reprezint\
numai 19% din masa oului.
9 Aripa devine tipic\ prin articula]iile sale. Alantoida se `ntinde pe `ntreaga suprafa]\ a oului.
10 Alantoida se anastomozeaz\ la vârful ascu]it, unde se pot vedea vasele alantoidiene prin
ovoscopie.
11 Apar gheare la degete.
12 Tot corpul acoperit cu foliculi plumiferi.
13 Puf pe cap. Albu[ `n amnios. Pleoapa superioar\ atinge nivelul pupilei.
14 Tot embrionul acoperit cu puf. Apar urechiu[ele.
15 Pleoapele aproape complet `nchise. Se observ\ b\rbi]ele. Pe fluiere se v\d primordiile
solzilor.
16 Solzi pe degete. Ochii bine `nchi[i.
17 Cre[tere somatic\ intens\. Albu[ul trece `n `ntregime `n sacul amniotic.
18 Cre[tere somatic\ intens\. Nu se mai g\se[te albu[ `n amnios.
19 Cre[tere somatic\ intens\. ~ncepe retractarea veziculei viteline `n cavitatea abdominal\. Se
declan[eaz\ ciocnirea [i ecloziunea.
20 Continu\ retractarea veziculei viteline. Toiul ciocnirii.
21 Se `ncheie ecloziunea.
Tabelul 67
Dezvoltarea embrionului de ra]\ (rasa Pekin)
Vârst\ Semne exterioare Date biometrice
(zile)
1 ~ncepe formarea primordiilor generale. Discul Disc germinativ cu diametrul de 2,6-3,2 mm
germinativ are stuctur\ zonat\ concentric.
2 Se formeaz\ linia primitiv\ [i prelungirea Câmpul vascular evident (diametrul de 8-14
cefalic\. ~ncepe dep\rtarea capului de vezicula mm).
vitelin\. Vasele sangvine sunt formate.
3 Embrionul are pozi]ie perpendicular\ pe axul Câmpul vascular cu diametrul de 23-27 mm.
lung al oului. Amniosul `nglobeaz\ embrionul. Embrionul are lungimea de 7-9 mm.
4 ~ncepe pigmentarea ochilor. Apare curbura Câmpul vascular cu diametrul de 30-33 mm.
gâtului. Embrionul are lungimea de 9-10 mm.
5 Apar excrescen]ele aripilor. Se poate observa Ochi mari, u[or de observat.
alantoida (`n oul spart).
- 168 -
6 Se schi]eaz\ orificiul bucal. Câmpul vascular ocup\ mai mult de 50% din
suprafa]a g\lbenu[ului. Embrionul are
lungimea de 13-14 mm.
7 Picioarele sunt de dou\ ori mai lungi decât Câmpul vascular ocup\ 3/4 din suprafa]a
aripile. g\lbenu[ului.
8 Se schi]eaz\ ciocul [i se diferen]iaz\ gâtul. Embrionul are lungimea de 16-17 mm.
Alantoida ajunge la nivelul cojii (se constat\ la
ovoscop).
9-10 Se observ\ orificiul auditiv. Apar primordiile Câmpul vascular cuprinde tot g\lbenu[ul.
pufului pe spinare. La vârful ascu]it al oului se Embrionul are lungimea de 18-20 mm [i
observ\ albu[ foarte concentrat. greutatea de 1,5 g.
11 Se schi]eaz\ degetele. Pleoapele acoper\ pe Coastele, ficatul [i stomacul muscular apar
jum\tate ochii. Excrescen]a cornoas\ de la vârful bine conturate.
ciocului este evident\. Embrionul are pozi]ie
perpendicular\ pe axul lung al oului, cu fa]a
dorsal\ spre vârful rotunjit.
12 Apar primordiile pufului pe cap. Embrionul are greutatea de 6,6 g.
13 Ciocul apare bine conturat. Apar primordiile Alantoida se anastomozeaz\ la vârful ascu]it
pufului pe aripi. Se observ\ ghearele la picioare. al oului.
Alantoida cuprinde albu[ul concentrat la vârful
oului.
14 Pleoapele ajung la pupil\. Apar primordiile Embrionul are greutatea de 8,5 g.
pufului pe abdomen.
15-17 Embrionul are pozi]ie paralel\ cu axul lung al Embrionul are 23,5-25 g.
oului. Apar primordiile pufului pe gât.
18-19 Embrionul acoperit `n `ntregime de puf (papile Embrionul cre[te mult, este curbat, cu capul
plumifere). Pleoapele acoper\ `n `ntregime ochii. sub aripa dreapt\ [i cu picioarele `ndoite.
20 Fluierele apar pigmentate. Embrionul are 27-29 g.
21 Sacul vitelin se apropie de orificiul ombilical. Nu se mai g\se[te albu[ la vârful ascu]it al
Albu[ul este folosit integral. oului.
22-23 ~ncepe retractarea sacului vitelin. Scade cantitatea de vitelus din vezicula
ombilical\.
24 Embrionul `ncepe s\ deschid\ ochii. Sacul vitelin Sc\derea evident\ a con]inutului de vitelus
par]ial retractat. din sacul vitelin
25-26 Boboc complet format, `n pozi]ie de eloziune. La Bobocul are 45-50 g.
ovoscop se vede linia sinuoas\ a membranelor
cochiliere `n camera de aer.
27-28 Ecloziunea. Ecloziunea.
- 169 -
La ou\le de ra]\ se aplic\ testul de flota]ie, care se execut\ dup\
urm\toarea tehnic\: `n ziua a 24-a de dezvoltare embrionar\, se introduc 100 ou\
cu embrioni vii `ntr-un vas cu ap\ la +37oC. Dac\ umiditatea aerului din incubator
a fost corect\, cel pu]in 98 ou\ vor pluti cu jum\tate din camera cu aer deasupra
apei; dac\ mai mult de dou\ ou\ se vor scufunda, `nseamn\ c\ umiditatea a fost
prea ridicat\, iar dac\ toate ou\le vor pluti cu mai mult de jum\tate din camera cu
aer deasupra apei, umiditatea a fost prea sc\zut\.
- 170 -
- pui mor]i `n coaj\ max. 7%
- pui neviabili max. 1%
- procent de ecloziune min. 72%
- procent de eclozabilitate min. 75-80%
Tabelul 69
Criterii de bonitare [i clasare a puilor de g\in\ de o zi
Nr Clasa de calitate
crt I a II-a a III-a a IV-a a V-a***
1 Pui ecloziona]i `n Acelea[i Acelea[i criterii Pui ecloziona]i Pui cu
primele 8 ore, `n criterii ca la ca la clasa I, `ntre 16 [i 24 vezica
greutate de cel pu]in clasa I, aplicate la pui ore, cu greutate vitelin\
36g*, vioi, mobili, aplicate la pui ecloziona]i `ntre de 30-36 g. incomplet
cu ochii rotunzi, ecloziona]i 16-24 ore. Celelalte retractat\
bomba]i [i `ntre 8-16 ore. condi]ii ca la
str\lucitori clasa I
2 Luat `n mân\, puiul Pui eclozio- Pui ecloziona]i Pui `ncadra]i la Puii au
se zbate energic, na]i `n primele `ntre 8-16 ore, punctele 1 [i 2 greutate
trunchiul se simte 8 ore, cu cu greutatea ale clasei a III-a, sub 30g
compact, lung, larg greutatea cuprins\ `ntre `ns\ au
[i adânc; oasele bine cuprins\ `ntre 30 [i 36 g. abdomenul
calci-fiate. Capul 30 [i 36 g. Celelalte mare, l\sat,
este scurt, adânc [i Celelalte condi]ii ca la permi]ând
larg, cu ciocul scurt condi]ii ca la clasa I palparea vezicii
[i gros, de culoare clasa I viteline.
galben\. Fluierele [i
ciocul sunt slab
pigmentate
3 Puiul se ]ine bine pe Pui `ncadra]i `n Pui cu orificiul Pui debili
picioare, are clasa I [i a II-a, ombilical sau care
fluierele de culoare dar cu incomplet nu se ]in
galben intens. abdomenul cicatrizat. bine pe
mare, l\sat, picioare
lipsit de elasti-
citate (se
poate palpa
vezicula viteli-
n\); fluierele [i
ciocul slab
pigmentate
- 171 -
4 Vezicula vitelin\ Puii cu
retras\ `n cavita-tea picioarele,
abdominal\. aripile sau
Orificiul ombilical ciocul
cicatrizat. strâmbe;
Abdomenul este pui cu
mic [i elastic, diferite
nesim]indu-se prin monstru-
peretele s\u ozit\]i
vezicula vitelin\.
Cloaca curat\, de
culoare roz.
5 Puf `nfoiat,
m\t\sos, lins pe
cre[tet [i bronzat
(culoare `nchis\) pe
cap [i picioare la
rasele la care puii au
puful galben**
*- La celelalte specii, puii [i bobocii se claseaz\ dup\ greutate `n trei clase:
-pui de curc\: - clasa I (peste 52g);
- clasa a II-a (`ntre 45 [i 52g);
- clasa a III-a (sub 45g);
- boboci de ra]\: - clasa I (peste 50g);
- clasa a II-a (`ntre 42 [i 50g);
- clasa a III-a (sub 42g);
- boboci de ra]\ Campbell - clasa I (peste 43g);
- clasa a II-a (`ntre 37 [i 43g);
- clasa a III-a (sub 37g);
- boboci de gâsc\ din rase u[oare - clasa I (peste 100g);
- clasa a II-a (`ntre 90 [i 100g);
- clasa a III-a (sub 90g).
**- La celelalte specii, puful bronzat nu reprezint\ un criteriu de bonitare.
***- Puii [i bobocii din ultima clas\ se sacrific\ obligatoriu.
- 172 -
Bibliografie selectiv\
B\l\[escu, M. [i col., 1980-Avicultur\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\,
Bucure[ti.
Bessarabov, B., 1985-Practicum po incuba]ii iai] i embriologhii
seliskohozesistvennoi pti]`. Agropromizdat, Moskva.
Bogdan, A.,T. [i col., 1981-Reproduc]ia animalelor de ferm\. Editura “Scrisul
Românesc”, Craiova.
Cotea, C., 1992-Biologie celular\, histologie [i embriologie. Curs lito, vol. I [i II,
Universitatea Agronomic\ Ia[i.
Cunningham, F.,J., 1987-Ovulation in the hen: neuroendocrine control. Oxf.
Rev. Reprod. Biol., 9, pg. 96-136.
Dumitrescu, I. [i col., 1982-Reproduc]ie animal\. Editura Didactic\ [i
Pedagogic\, Bucure[ti.
Kortlang, C.,F., 1986-The incubation of duck eggs. In Duck Production. Science
and World Practice, D.J. Farell Ed., Elsevier, Amsterdam.
Lemonnier, Y., 1980-Incubateur. Nr. 7905319, France.
Moreng, R.,F., 1990-Evaluating incubation practices. Proceedings of the
Australian Poultry Science Symposium, pg. 62-68.
Romanoff, A.,L., 1960-The avian embryo. Mac Millan, New-York.
Romanoff, A.,L., 1967-Biochemistry of the avian embryo. Wiley, New-York.
Sandu, Gh., 1983-Genetica [i ameliorarea p\s\rilor. Editura Ceres, Bucure[ti.
Sauveur, B., 1988-Reproduction des volailles et production d’oeufs. Institut
National de la Recherche Agronomique, Paris.
Scholtyssek, S., 1993-Methods to measure egg quality. 5-th European
Symposium on the Quality of Eggs an Egg Products, Tours, France.
Sturkie, P.,D., 1974-Avian physiology. Cornell University Press, New York.
{tef\nescu, Gh. [i col., 1961-Avicultura. Vol. I [i II, Editura Agro-Silvic\,
Bucure[ti.
Tipuri]\, D. [i col., 1986-Cre[terea intensiv\ a palmipedelor. Editura Ceres,
Bucure[ti.
Usturoi, M.,G., 1999-Incuba]ia la p\s\rile domestice. Editura Ion Ionescu de la
Brad, Ia[i.
Vacaru-Opri[, I., 1993-Tehnologia cre[terii p\s\rilor. Vol. I [i II, Centrul de
multiplicare al I.A.I..
Vacaru-Opri[, I. [i col., 1994-Preocup\ri actuale [i de perspectiv\ `n domeniul
incuba]iei artificiale a ou\lor. Revista “Cercet\ri Agronomice `n
Moldova”, vol. 1-2, (101), Ia[i.
Vacaru-Opri[, I. [i Usturoi, M.,G., 1994-Tehnologia industrializ\rii produselor
de origine animal\. Caiet de lucr\ri practice, Ia[i.
Vacaru-Opri[, I. [i col., 2002-Tratat de Avicultur\ (II). Editura Ceres, Bucure[ti.
Vancea, I., 1978-Tehnologia cre[terii p\s\rilor. Editura Ceres, Bucure[ti.
Vancea, I., Driha, ANA, 1987-Incuba]ia [i incubatoare de mic\ capacitate.
Editura Ceres, Bucure[ti.
- 173 -