Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
sericiculturii).
Începând din cele mai vechi timpuri și până în epoca modernă, baza de materii prime
textile a fost formată practic numai din fibre naturale, ca cele din lână, bumbac, in, cânepă și
altele. Din aceste fibre filabile s-au obținut, mai întâi prin toarcere și mai târziu prin filare,
utilizând mașini adecvate, fire alcătuite din fibre de lungimi relativ mici.
Paralel cu fibrele filabile, menționate mai sus, omul a găsit în natura o alta materie primă
textilă, care nu necesita o filare propriu-zisă; aceasta este mătasea naturala sau borangicul.
Caracterizată prin mare finețe, rezistență mecanică bună și o strălucire deosebită, această materie
primă face parte din seria fibrelor proteice naturale, alături de lână, păruri etc.
Mătasea naturală este elaborată sub forma filamentară de larvele unor fluturi, capabile
de a ,,fila" fibre foarte fine din filamente deosebit de lungi. Acestea sunt transformate prin
asamblare și răsucire, în fire de mătase, care constituie materie prima pentru secțiile de tricotaje
și țesătorii de mătase naturală. Aceste fire filamentare se diferențiază de firele rezultate prin filari
mecanice are fibrelor relativ scurte, prin aceea ca în alcătuirea lor intră filamente de lungimi
foarte mari, ajungând practic până la 600-800 m sau mai mult.
După părerea dr. ing. Paul Rochas, mătasea naturala a existat înaintea existenței omului și
înaintea apariției oilor. Părerea se bazează pe faptul ca fluturele de mătase de dud, din specia
Bombyx mori, face parte din clasa mare a insectelor, avându-și originea în timpuri preistorice.
Arta creșterii viermelui de mătase și utilizarea mătăsii este atribuită tinerei prințese
chineze Si-Ling-Schi. Există părerea că viermele de mătase a fost observat prima dată de prințesa
Lai-Tsu. Aceasta, la sugestia unui sfetnic bătrân s-a culcat lângă tulpina unui dud bătrân, cu
coroana bogata, unde foșnete deosebite i-au atras atenția. Ea zări o omidă neobișnuită, cenușie,
care mânca frunze de dud. La lumina razelor solare ea observă și un fir neobișnuit de subțire și
strălucitor, care venea chiar din gura omizii; era firul viermelui de mătase. Prințesa Si-Ling-Schi
a depanat pentru prima dată firul minunat al unui cocon sălbatic, găsit sub un dud. Ea a introdus
cultivarea duzilor, creșterea viermilor de mătase din specia Bombyx mori și depanarea mătăsii pe
mosoare. Tot ea a inventat vârtelnița pentru mătase. Ea a observat că în apă clocotită, gogoșile
viermilor de mătase se desfac în filamente, transformabile în fire.
Mătasea naturala însa se folosea de către chinezi nu numai pentru îmbrăcăminte, ci în
scurtă vreme ea a devenit utilă pentru fabricarea covoarelor de perete, decoruri religioase,
ornamentări interioare, picturi etc.
În antichitate, grecii și romanii foloseau mătasea naturală, mai ales pentru articole de
îmbrăcăminte destinate împăraților și nobililor. Această provenea însă tot din țările Asiei și era
cumpărată la preț deosebit de ridicat, fiind plătită cu greutatea ei în aur. În anul 165, la curtea
împăratului chinez Huan-Ti sosește prima misiune din partea împăratului roman Marc Aureliu,
pentru tratative de cumpărare a unor cantități mari de mătăsuri, prețurile însă erau greu
accesibile.
După aproximativ 3000 de ani, acest secret al creșterii și exploatării viermilor de mătase,
așa precum era firesc, s-a răspândit treptat, mai întâi la câteva țări asiatice ca: Japonia, India,
Persia și mai târziu în Imperiul Roman.
Ingogosarea larvelor
Dupa parcurgerea varstei a V-a, larva atinge lungimea de 6-7 cm si greutatea de 4-5
grame. Larvele devin transparente, si la sa in urma lor fir de matase.
Nu trebuie ca larvele sa fie deranjate, deoarece intrerup urzirea, cauta alt loc pentru
ingogosare si pierd matasea.
Ca material de ingogosare pot fi folosite graterele de lemn, arici din plastic sau paie si in
completare, ramuri de stejar, maturica, talas, paie. Materiale de ingogosare se aduna cu 7 zile
de ingogosare pentru a se usca. Prin folosirea in stare verde se ajunge la patarea gogosilor.
Gratarele duble din lemn se confectioneaza din resturi de sipci cu distante egale intre
ele. Gratarul are doua sipci parale de 55 cm lungime si 3 cm latime, peste care se bat sipci mai
subtiri, la distante egale de 3 cm. Sipcile din randul al doilea trebuie sa se intercaleze intre
spatiile dintre sipcile primului rand. Pentru larvele rezultate dintr-un gram de oua viermi de
matase se vor calcula minim 5 gratare.
In timpul ingogosarii, unul dintre factorii care influenteaza calitatea gogosilor este lumina.
Nu este indicat nici o lumina prea puternica si nici intuneric prea dens. La lumina puterica
lungimea firului va fi mai mica si rezulta multa scama, iar la intuneric gogoasa este urzita rar.
Lumina difuza trebuie sa cada uniform pe toate partile tufelor.
Larvele ramase in urma se muta separat pe stelaje si sunt hranite in continuare.
Schimbarea sternutului se face zilnic, pentru a mentine conditii bune de curatenie si aerisire
permanenta.
Daca s-au folosit la ingogosare tufe, maracini, talas, paie, acestea se ard imediat iar
gratarele se trec prin flacara.
Crisalidele care se obţin dupa filarea gogosilor sunt considerate furaje foarte valoroase
pentru pesti, porci , pasari datorita continutului mare de grasime 20- 22% si proteine. In
industrie, crisalidele se folosesc la obtinerea sapunurilor de lux si a produselor cosmetice. Din
crisalidele vii se obtine o substanta citostatica utilizata in medicină.
Sarcina (cleiul matasii) care rezulta in urma filarii gogosilor serveste la prepararea unor
cleiuri speciale, a peliculei cinematografice si la prepararea unor solutii pentru protejarea
obiectelor de arta în special a picturilor.
Asigurarea unui ciclu rapid a fondurilor banesti, prin ciclu scurt 32-35 zile pentru producerea
unei serii de gogosi de matase;
Intercalarea lucrarilor pentru cresterea viermilor de matase in perioade mai putin aglomerate ale
muncilor agricole.
Sericicultura poate deveni in gospodariiile taranesti ca o sursa de venit atat din vanzarea
gogosilor cat si din prelucrarea in gospodarie a firelor de matase prin dezvoltarea unui comert
artizanal cu produse din matase naturala ca: ii, costume traditionale romanesti, macrame.
BAZA LEGALA
Sunt reglementarile comunitare si nationale specifice domeniului:
• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 922/1972 din 2 mai 1972 de stabilire a normelor
generale de acordare a sprijinului pentru crescatorii de viermi de matase;
• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 668/1974 din 28 martie 1974 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 922/1972;
• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1544/2006 privind masurile speciale de incurajare a
cresterii viermilor de matase;
• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1744/2006 privind regulile detaliate pentru sprijinul
acordat crescatorilor de viermi de matase;
• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1496/1977 din 4 iulie 1977 privind comunicarile intre
Statele Membre si Comisia Europeana in sectorul viermilor de matase;
• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 822/1976 din 7 aprilie 1976 privind conditiile si
procedura de recunoastere a gruparilor producatorilor de viermi de matase;
• Regulamentul Consiliului (CE) nr.707/1976 din 25 martie privind recunosterea gruparilor
producatorilor de viermi de matase.
BENEFICIARI
Sprijinului este acordat crescătorilor de viermi de mătase care
îndeplinesc următoarele condiţii:
PRODUSE ELIGIBILE:
• Cutia cu oua de viermi de matase care contine o cantitate minima de 20.000 de oua bune
pentru incubat, iar in urma cresterii viermilor de matase se obtine o cantitate minim
acceptată de 20 kilograme gogosi;
• cand cererea pentru sprijin a fost depusa pana la 31 decembrie, in anul de crestere, aceasta
cerere incepe sa fie pusa in aplicare, dar sprijinul este redus la 2/3 din totalul specificat in
cererea pentru sprijin;
• cand cerea pentru sprijin a fost depusa pana la 31 ianuarie, in anul de crestere, aceasta cerere
incepe sa fie pusa in aplicare, dar sprijinul este redus la 1/3 din totalul specificat in cererea
pentru sprijin.
Fiecare crescator de viermi de matase poate inainta o singura cerere pentru sprijin, intr-un
an de crestere.
Plata sprijinului trebuie sa fie facuta, in termen de patru luni, incepand de la data aprobarii
cererii pentru sprijin.
Cu o incapere bine aerisita cu geamurile orientate catre nord-est, doua hectare de teren
cultivate cu duzi si un kilogram de oua de viermi de matase se poate porni o afacere profitabila
avand in vedere ca un hectar de plantatie de dud este suficient pentru cresterea a 100 grame
de oua/serie.
Afacerea poate porni cumparand un kilogram de oua, adica 1.000 cutii a 10 grame, pe
care sa le creasca si sa distribuie larvele altor 50-100 de crescatori. Avand in vedere ca o cutie
de oua costa 6 euro si contine 20.000 larve viabile, se poate spune ca este o afacere foarte
buna". Pentru o cutie de 10 grame de oua este necesar un spatiu de 30 de metri patrati, iar pe
un hectar de teren pot fi plantati circa 8.000 de puieti de dud.
Dintr-un gram de oua se pot obtine aproximativ doua kilograme de gogosi, iar pentru
cresterea unui gram de oua de viermi de matase sunt necesare 35-40 kilograme de frunze de
dud.
O posibilitate pentru investitori este accesarea Programului National de Dezvoltare
Rurala Se pot elabora proiecte in euro pentru construirea, modernizarea si extinderea cladirilor
operationale si a utilitatilor pentru procesarea produselor de matase, dar si pentru infiintarea de
plantatii de duzi.
O unitate care a solicitat fonduri europene este firma, Sericulum Ideea Bacau, cu un
proiect Sapard de 30.000 euro. Dupa un singur an de activate unitatea a avut profit.
Preturile practicate pe piata romaneasca sunt de 600 euro/kg pentru ouale de viermi de
matase, si de maxim 30 euro/kg pentru gogosile de matase, iar pentru firul de matase naturala -
30 dolari pe kilogram.
Durata unui ciclu complet de productie este de 55-60 de zile, iar pe parcursul unui
an se pot realiza 2 serii de crestere de viermi de matase.
Succesiune activitatilor
Succesiune activitatilor dintru ciclu este urmatoarea:
Sucesiunea activitatiilor in seria II, care detine 30% din productia anuala:
"Modulul sericicol familial" este constituit din totalitatea dispozitivelor mobile si inmobile
in cresterea viermilor de matase, pe intreaga perioada de intretinere (de la incubatie pana la
ingogosare). Dispozitivele (paturile de crestere) sunt constituite conform normativelor, din
material lemnos, dar se pot face si din materiale metalice sau plastice. Paturile de crestere
pentru "modulul sericicol familial" sunt usor de asamblat, prezinta elemente mobile adaptabile la
orice tip de constructie, sunt usoare, se pot depozita in spatii restranse oferind posibilitate
crescatorului de a utiliza si in alte scopuri incaperea dupa aceea.
Spatiile de crestere mai intai sunt pregatite prin dezinfectare cu formol 4%, sulfat de
cupru 5%, varuire si dotarea cu stelaje de crestere dezinfectate sicuratate.
Ingrijirea larvelor pe timpul somnurilor. In decursul celor cinci faze de larva sunt trei
somnuri cu o durata de 20-24 de ore. In aceste somnuri are loc naparlirea. Pe perioada
somnului larvele nu se hranesc si nu se deranjeaza.
Este interzis stocarea frunzelor mai mult de o jumatate de ora dupa recoltarea din
plantatie.
Administrarea hranei se face de cel putin patru ori pe zi. Asezarea frunzelor peste larve,
se face cu multa atentie si sa le acopere bine. Lastarii se aseaza perpendicular la masa
urmatoare, pentru a aerisi straturile si a rarii larvele pe verticala.
Consumul cel mai mare se realizeaza din ziua a cincea a varstei V, cand larvele
mananca cu lacomie si acumuleaza matasa in organism.
Rarirea larvelor se face asigurandu-se 3 metri cubi de spatiu pentru larvele rezultate
dintr-un gram de viermi de matase.
Hranirea dupa iesirea din somn se efectueaza cand 90% din larve au naparlit.
Viermele de matase este singura insecta domisticita pana acum. Numele stiintific este
Bombyx mori. Face parte din ordinul Lepidopterelor (fluturi). Toate speciile care produc matase
au o metamorfoza completa compus din patru stadii: ou, larva, crisalida (pupa) si fluture.
Oul
O femela depune aproximativ 680 de oua.
Larva
Larva denumita uzual, dar impropriu, viermele de matase,
iese din ouale fecundate dupa o scurta perioada de incubatie
(clocire).
Corpul larvei are o forma cilindrica, cu aspect inelat, iar lungimea corpului atinge 6-8 cm.
Secretia matasii se realizeaza cu ajutorul unui aparatulului sericigen format din glande
sericigene, presa si filiera. Fibra de matase este lichida si se intareste doar dupa iesirea ei prin
filiere in mediul exterior. Presa si filiera au rolul de a regla grosimea fibrei de matase.
Sericina reprezinta 20-30 % din greutatea fibrelor si constituie substanta care lipeste
fibrele de matase.
Fluture
Fluturele este ultimul stadiu din ciclul evolutiv al viermelui
de matase si are ca unica functie perpetuarea speciei. Acesta
elimina prin orificiul bucal o saliva alcalina care inmoaie peretele
gogosii la unul din capetele ei si facandu-si loc cu piciorele si cu
capul, formeaza un orificiu princare iese afara. In primele zile
apar in mod obisnuit masculii.
“Incet, incet, incepe sa se miste ceva. Pana in 2003 nu mai pomenea nimeni de
sericicultura. Pentru anul viitor se prevede marirea fondurilor alocate cercetarii si,
pentru prima oara, se vor da subventii pentru cultivarea unei plantatii de dud de
minimum jumatate de hectar“, a mai spus Dumitru Dogaru.
PARAMETRII AFACERII
Conform datelor oferite de Dumitru Dogaru, pentru infiintarea unei crescatorii e
nevoie de o cladire sau o incapere care sa poata fi aerisita si care sa nu fie umeda,
sa aiba ferestrele orientate spre nord-est. Pentru o cutie de 10 grame de oua este
necesar un spatiu de 30 de metri patrati. Pe un hectar de teren pot fi plantati circa
8.000 de puieti de dud, care se comercializeaza intre 35.000 si 50.000 lei bucata.
Un hectar de plantatie de dud este suficient pentru cresterea a 100 de grame de
oua/serie. Perioada de crestere se desfasoara intre lunile mai-august si pot fi
crescute doua serii de viermi de matase. De la iesirea din ou pana la urzirea gogosii
viermele are nevoie de 35-40 de zile, dupa care urmeaza un timp optim de recoltare
de aproximativ trei zile. Urzirea gogosii este facuta in 72 de ore, dupa care urmeaza
alte patru zile pentru intarirea acestora. In total sunt cinci faze de crestere,
despartite prin patru perioade de somn.
Dintr-un gram de oua se pot obtine aproximativ 2 kilograme de gogosi, iar pentru
cresterea unui gram de oua de viermi de matase sunt necesare 35-40 kilograme de
frunze. Matasea naturala, ca si produsele obtinute din ea au in prezent aplicabilitate
nu numai in domeniul textil, firul de matase folosindu-se in electronica, in industria
de panificatie, in aeronautica si in chirurgie.
Bibliografie: http://www.gazetadeagricultura.info/index.php?
option=com_content&view=category&layout=blog&id=74&Itemid=129
http://www.phg.ro/stire.php?cat_id=13&id=6981