Вы находитесь на странице: 1из 16

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

GEOGRAFIE

Programa pentru examenul de bacalaureat, 2011

Chişinău, 2010
I. Cadrul conceptual
1.1 Nota de prezentare.

Programa este un document reglator şi normativ, menit să contribuie la


desfăşurarea corectă şi eficientă a examenului de bacalaureat şi să stabilească
nivelul de realizare a demersului educaţional la Geografie de către candidaţi la
sfârşitul treptei liceale.
Programa este destinată elevilor şi profesorilor de geografie drept
informaţie despre modalitatea de organizare a examenului de bacalaureat.
Modelele de itemi şi de teste vor direcţiona pregătirea candidaţilor pentru
susţinerea cu succes a examenului de bacalaureat la geografie.

1.2 Statutul disciplinei

Examenul de geografie din cadrul sesiunii de bacalaureat 2011 este susţinut


ca examen obligatoriu de candidaţii profilului umanist şi la solicitare de către
candidaţii profilurilor real, arte, sport.
Proba de examen se va desfăşura în scris, pe parcursul a 180 min.
Variantele de probe vor conţine conţinuturi din Geografia fizică generală,
Geografia umană a lumii şi Geografia mediului.
Fiecare candidat trebuie să dispună de Atlase geografice şcolare pentru
realizarea itemilor din test.
În baza obiectivelor generale privind studiul geografiei au fost elaborate
standarde de evaluare. Ele reflectă competenţele specifice, prevăzute de
Curriculumul modernizat la geografie pentru învăţămîntul liceal, din care reies
obiectivele de evaluare şi sînt elaborate modele de itemi.
Pentru realizarea eficientă a componentei Evaluare a procesului educaţional la
geografie se va lua în consideraţie cadru de interdependenţă dintre Standardele
educaționale la geografie pentru treapta de liceu – Competenţele cheie şi
transdisciplinare pentru treapta de liceu şi Competenţele specifice ale
disciplinei.
Standardele educaţionale, fiind finalităţi ale învăţării, reprezintă o
componentă a calităţii, eficienţei învăţămîntului la nivel de ţară, instituţie şcolară şi
elev în parte.
II. STANDARDE EDUCAŢIONALE LA GEOGRAFIE

I. Cunoaştere şi înţelegere
1.1. Definirea noţiunilor geografice proprii mediului natural şi uman.
1.2. Distingerea şi caracterizarea componentelor naturale şi umane ale
mediului înconjurător (minerale, roci, forme de relief, tipuri de climat, obiecte
hidrografice, vegetaţie, lumea animală, solul, resurse naturale, state, populaţie,
aşezări umane, ramuri ale economiei).
1.3. Descrierea şi explicarea proceselor fizice şi chimice de modelare a suprafeţei
Terrei.
1.4. Observarea, descrierea şi explicarea proceselor şi fenomenelor naturale
(fizice, chimice şi biotice) şi a celor umane (demografice, sociale, politice,
economice).
1.5. Estimarea diferitelor modalităţi de protecţie şi conservare a mediului
geografic.
1.6. Colectarea informaţiei geografice din diverse surse.
II. Aplicare
2.1. Utilizarea diverselor modalităţi de selectare, descriere, interpretare, modelare a
componentelor şi caracteristicilor naturale şi umane ale mediului geografic.

2.2. Compararea caracteristicilor naturale şi umane ale spaţiului geografic la scară


locală şi globală.
2.3. Analizarea şi reprezentarea grafică a caracteristicilor naturale şi umane ale
mediului geografic, în baza aplicaţiilor de teren sau a informaţiei obţinute din
diverse surse.
2. 4. Clasificarea diverselor componente ale mediului natural şi uman.
2.5. Aplicarea unui algoritm pentru caracterizarea obiectelor, proceselor şi
fenomenelor.
2.6. Observarea, explicarea şi argumentarea relaţiilor cauzale dintre componentele
naturale şi umane ale mediului înconjurător.
2.7. Utilizarea procedeelor de analiză, sinteză, explicare şi evaluare pentru
interpretarea şi aprecierea informaţiei geografice.
III. Integrare
3.1. Aplicarea unor modele în analiza, interpretarea şi reprezentarea grafică a
informaţiei geografice.
3.2 Enunţarea şi argumentarea unor idei şi ipoteze în explicarea proceselor şi
fenomenelor din natură şi societate.
3.3. Programarea şi realizarea unui proiect de cercetare/investigaţie asupra
mediului înconjurător.
3.4. Evaluarea valorii şi utilităţii informaţiei geografice.
3.5. Evaluarea interacţiunii şi interdependenţei proceselor naturale şi umane care
condiţionează caracteristicile şi particularităţile specifice ale spaţiului geografic.
3.6. Aprecierea modului în care activitatea umană modifică mediul natural (prin
poluare, defrişare, valorificare de resurse naturale, utilizare de tehnologii, efectuare
de construcţii etc.).
3.7. Luarea de decizii raţionale în soluţionarea unor situaţii–problemă.

În cadrul pregătirii pentru examenul de geografie în sesiunea de bacalaureat - 2011,


au fost elaborate standarde de evaluare şi obiective de evaluare, care au derivat din
standardele educaționale. Enumerăm mai jos o listă de standarde şi obiective de
evaluare ce vor fi testate în cadrul examenului de bacalaureat.

Fiecare obiectiv de evaluare poate fi verificat printr-un şir de itemi de diferite tipuri
(obiectivi, semiobiectivi, cu caracter deschis) şi cu diferit grad de complexitate.

III. STANDARDE DE EVALUARE


/SE/
SE I Explicarea noţiunilor geografice şi utilizarea lor corectă în problemele
abordate;
SE II Identificarea caracteristicilor obiectivelor, proceselor şi fenomenelor
geografice;
SE III Aplicarea organizatorilor grafici şi cartografici, în rezolvarea exerciţiilor;
SE IV Caracterizarea complexă a unor obiecte, procese, fenomene geografice;
SE V Compararea obiectelor, proceselor şi fenomenelor geografice;
SE VI Utilizarea procedeelor de analiză, sinteză, explicare şi evaluare pentru
interpretarea unor hărţi, grafice, diagrame, scheme, texte;
SE VII Deducerea/explicarea relaţiilor cauzale dintre componentele mediului
geografic;
SE VIII Evaluarea cauzelor şi a consecinţelor producerii unui fenomen / proces
geografic;
SE IX Aplicarea unor decizii raţionale în soluţionarea unor probleme cotidiene.

IV. OBIECTIVE DE EVALUARE


/OE/
SE I OE 1. Să identifice principalele noţiuni geografice în baza unor
caracteristici;
2. Să utilizeze corect termenii geografici în explicarea proceselor şi
fenomenelor geografice;
SE II OE 3.Să identifice caracteristicile obiectelor, proceselor şi fenomenelor
geografice , în baza unei liste de teme;
SE III OE 4. Să aplice reţeaua de grade şi scara hărţii în rezolvarea exerciţiilor;
5. Să aplice gradientul termic în rezolvarea exerciţiilor;
SE IV OE 6. Să descrierea obiecte, fenomene şi procese, utilizând algoritmul,
harta geografica şi textul.
SE V OE 7.Să compare obiecte, fenomene şi procese geografice în baza
analizei hărţilor/ a unor criterii.
SE VI OE 8. Să aplice organizatorii grafici şi cartografici în rezolvarea situaţiilor
– problemă/ prelucrarea unor informaţii.
SE VII OE 9. Să distingă/explice relaţiile cauzale între componentele naturii,
fenomene şi procese ale mediului geografic, în baza analizei
comparative a două hărţi/ a unei situaţii-problemă.
SE VIII OE 10. Să argumenteze/ evalueze dependenţa producerii unui proces /
fenomen geografic de anumiţi factori / cauze, .
SE IX OE 11. Să elaboreze măsuri raţionale în soluţionarea unor probleme
cotidiene, în baza analizei unei situaţii – problemă/ a datelor
statistice

V. Conţinuturi pentru evaluare

GEOGRAFIA FIZICĂ GENERALĂ


Noţiuni: univers, sistem solar, galaxie, gravitaţia terestră, globul geografic,
harta, planul.

Universul
 Unitatea materiei în univers: elementele şi structura universului;
 Structura Sistemului Solar;
 Soarele şi influenţa lui asupra Pământului.

Pământul – corp cosmic


 Individualitatea Pământului în Sistemul solar: forma Pământului, dimensiunile
Pământului, importanţa lor geografică;
 Mişcările Pământului: mişcarea de rotaţie (dovezi şi consecinţe);
 Determinarea orei locale pe glob;
 Mişcarea de revoluţie ( consecinţe);
 Proprietăţile fizice ale Pământului: masa şi densitatea, gravitaţia terestră,
căldura internă.
Modalitatea de reprezentare planimetrică a spaţiului terestru
 Globul geografic;
 Planul şi harta: elementele planului şi ale hărţii;
 Clasificarea hărţilor după diferite criterii (după scară, destinaţie, conţinut);
 Determinarea coordonatelor geografice;
 Calcularea distanţelor pe hartă.

Litosfera

Noţiuni: litosferă, mişcări tectonice, crustă, placă litosferică, coliziune,


subducţie, procese endogene, procese exogene.

 Structura internă a Pământului: crusta( continentală şi oceanică ), mantaua


(mantaua superioară, mantaua inferioară), nucleul (extern, intern);
 Compoziţia petrografică a crustei: roci magmatice( intruzive şi efuzive),roci
sedimentare( detritice, chimice, organogene) şi metamorfice;
 Plăcile litosferice şi dinamica lor: plăci majore, curenţi subcrustali, dorsale
medio-oceanice; expansiunea fundului oceanic, coliziunea şi subducţia plăcilor
litosferice, cutremurele de pământ, procesele vulcanice;
 Relieful scoarţei terestre creat de forţele endogene: formele de relief şi
clasificarea lor după criteriul dimensional şi morfogenetic; forme de relief
majore ale continentelor (munţi, podişuri, câmpii), forme de relief ale bazinelor
oceanice (platforma continentală, abruptul continental, platforma oceanică,
dorsalele medio-oceanice, fosele abisale);
 Relieful scoarţei terestre creat de forţele exogene: gravitaţional, torenţial,
fluvial, carstic, eolian, .

Atmosfera

Noţiuni: radiaţie solară, umiditatea aerului, condensare, sublimare, ciclon,


anticiclon, alizee, muson, mase de aer, vreme, harta sinoptică.
 Importanţa atmosferei, compoziţia aerului atmosferic, structura pe verticală a
atmosferei;
 Radiaţia solară (directă, difuză, totală), albedo, radiaţia terestră, radiaţia
atmosferei, bilanţul radiativ;
 Regimul termic al troposferei: variaţia temperaturii aerului pe verticală;
gradientul termic vertical. Repartiţia geografică a temperaturii aerului;
 Umiditatea aerului: condensarea şi sublimarea vaporilor de apă la suprafaţa
terestră (roua, bruma, chiciura, poleiul), condensarea vaporilor în stratul inferior
al atmosferei (ceaţa);
 Precipitaţiile atmosferice: tipurile precipitaţiilor atmosferice conform stării de
agregare (lichide – ploaia, burniţa; solide – zăpada, grindina; mixte – lapoviţă);
tipurile de regim pluviometric, repartiţia geografică a precipitaţiilor,
coeficientul de umiditate;
 Variaţia presiunii atmosferice; cicloni şi anticicloni; vânturile dominante
(alizee, vânturi de vest, vânturi polare), musoni, vânturile locale (brize).Masele
de aer: clasificarea conform originii geografice;
 Vremea: elementele meteorologice; importanţa practică a pronosticului vremii;
 Clima: factorii climatogeni (radiativi, dinamici, fizico-geografici); descrierea
tipurilor geografice de climă.

Hidrosfera
Noţiuni: salinitate, curenţi maritimi, tsunami, maree, debitul rîului, estuar,
liman, deltă.
 Circuitul apei în natură; Oceanul Planetar: părţile componente;
 Proprietăţile fizico-chimice ale apelor oceanice: salinitatea, temperatura;
 Dinamica apelor oceanice: mişcări ondulatorii (valuri, tsunami), mişcări ritmice
(maree), mişcări de translaţie(curenţi maritimi);
 Apele subterane.
 Râurile: reţelele hidrografice, tipurile de alimentare şi importanţa râurilor;
 Lacurile: clasificarea după originea cuvetei lacustre, importanţa lacurilor.

Biosfera
Noţiuni: biosferă, sol, pedogeneză

• Biosfera. Domeniile de viaţă pe Pămînt.


• Interacţiunea biosferei cu celelalte geosfere ale Terrei.
Solul

 • Solul şi caracteristicile lui.


 • Factorii de pedogeneză.
 • Principalele tipuri de sol pe Terra. Repartiţia geografică a solurilor pe glob.
Solul şi activitatea omului.;

Învelişul geografic

Noţiuni: înveliş geografic, zonalitate, azonalitate, ritmicitate, asimetrie

 Legităţile învelişului geografic: unitatea şi integritatea, zonalitatea, azonalitalea,


ritmicitatea (diurnă şi anuală).
GEOGRAFIA UMANĂ A LUMII

Harta politică a lumii

Noţiuni: hartă politică, poziţie economicogeografică, state monarhii, state


federale

• Evoluţia hărţii politicea lumii în perioada contemporană.

• Tipologia statelor lumii.

Resursele naturale
Noţiuni: resurse naturale, condiţii naturale, resurse economice, fond funciar
 • Resursele naturale. Clasificarea resurselor naturale.
 • Resursele climatice
 • Resursele de apă.
 Resursele de substanţe minerale utile.
 Resursele vegetale faunistice şi pedologice

Populaţia
Noţiuni: natalitate, mortalitate, bilanţ natural, explozie demografică, politică
demografică, criză demografică, mişcarea naturală a populaţiei, tranziţie
demografică, exod de intelecte, resurse umane, urbanizare, aglomeraţie urbană,
megalopolis.
• Evoluţia numerică şi mişcarea naturală a populaţiei.
• Migraţia populaţiei.
• Repartiţia şi densitatea populaţiei.
• Structura rasială, etnolingvistică şi religioasă a populaţiei.
• Structura pe grupe de vîrstă şi sexe a populaţiei. Resursele umane de muncă.
• Aşezările umane. Urbanizarea.

Economia mondială
Noţiuni: economie mondială, diviziune geografică internaţională a muncii,
ramură de specializare internaţională, fond funciar, balanţa energetică,
import, export, balanţa comercială, integrare economică, trafic de mărfuri, trafic
de pasageri, nod de transport.

• Structura economiei mondiale. Diviziunea geografică internaţională a muncii.


Agricultura

• Agricultura mondială. Caracterizare generală.

• Cultura plantelor.
• Creşterea animalelor.

Industria

• Industria – ramura de bază a economiei mondiale.

• Industria energetică.

• Industria metalurgică.

• Industria constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor.

• Industria chimică.

• Industria uşoară.

• Industria alimentară.

Sectorul serviciilor

• Sectorul serviciilor.Structura pe ramuri.

• Transporturile şi căile de comunicaţii.

• Relaţiile economice internaţionale. Principalele organizaţii de integrare


economică (UE, NAFTA, ASEAN, OPEC)

Caracterizarea economico-geografică a statelor

Noţiuni: poziţie economico-geografică.

Aprecierea poziţiei economico-geografice (aprecierea hotarelor din punct de


vedere economic, poziţiei faţă de bazinele de resurse naturale, poziţiei faţă de
căile de transport); asigurarea cu diferite tipuri de resurse naturale; populaţia
(tipul de reproducere, politica demografică, structura pe vîrste şi pe sexe,
densitatea şi amplasarea); agricultura (factorii dezvoltării, ramurile de
specializare); industria (ramurile de specializare, factorii de localizare ale
subramurilor); rolul transportului în traficul de mărfuri şi traficul de pasageri.
 State: Germania, Marea Britanie, Franţa, România, Ucraina, Federaţia Rusă,
Japonia, China, India, SUA, Brazilia, Republica Africa de Sud, Uniunea
Australiană.
GEOGRAFIA MEDIULUI

Mediul geografic.

Noţiuni-cheie: mediu geografic, mediu natural, mediu antropic, mediu


antropizat, mediu înconjurător.
 Componentele mediului geografic: biotice, abiotice, umane.
 Tipurile de relaţii în mediul geografic: spaţiale, statice, dinamice, temporale.
Tipurile de mediu

 Mediul pădurilor ecuatoriale.


 Mediul de viaţă subecuatorial.
 Mediul tropical.
 Mediul subtropical.
 Mediul temperat.
 Mediile reci din altitudinile polare.
Domeniile de degradare a mediului. Protecţia mediului
Noţiuni: impact antropic, impact natural, degradarea mediului, poluarea
mediului, smog, aerosoli, gaze de eşapament, efect de seră, epurarea apei,
autoepurare, poluare transfrontalieră, desalinizare, monitorizarea mediului.
• Degradarea mediului aerian.
• Protecţia mediului aerian.
• Degradarea mediului acvatic.
• Protecţia mediului acvatic.
• Degradarea vegetaţiei naturale.
• Măsuri de protecţie a vegetaţiei naturale.
• Degradarea lumii animale.
• Măsuri de protecţie a lumii animale.
• Degradarea solului.Măsuri de protecţie a solului.
• Conservarea sistemelor naturale şi a patrimoniului antropic.
• Ariile protejate.

Problemele actuale ale mediului natural şi ale lumii contemporane


Noţiuni: deşertificare, malnutriţie, criză energetică, hazarduri naturale.
• Despăduririle. Deşertificarea. Modificările climatice globale.
• Problema demografică. Asigurarea populaţiei lumii cu produse alimentare.
Malnutriţia.
• Problema apei.
• Problema energetică Asigurarea omenirii cu resurse naturale.
• Problema lichidării decalajelor economicosociale dintre statele dezvoltate şi cele
slab dezvoltate.
• Problema dezarmării şi menţinerii păcii pe Pămînt.
• Hazardurile naturale şi antropice. Impactul acestora asupra mediului.

VI. Schema de evaluare


Matrice de specificaţii

Nivel taxonomic Total


cognitiv Cunoaştere si Aplicare
înţelegere Integrare

Competenţe

Competenţe
Interpretarea unor documente
geografice (texte ştiinţifice, 3% 7,5 % 4,5 % 15 %
Competenţe
hărţi, diagrame)
specifice

Rezolvarea unor probleme


2% 5% 3% 10%
abordate în temele studiate

Clasificarea unor elemente, 2% 5% 3% 10%


obiecte geografice

Caracterizarea complexă a unor


obiecte, procese, fenomene 4% 10 % 6% 20 %
geografice
Întocmirea unor prognoze ale
evoluţiei unor procese, 6% 15 % 9% 30 %
fenomene geografice.

Manifestarea unui 15%


comportament critic şi
3. % 7,5 % 4,5 %
constructiv faţă de problemele
mediului şi ale societăţii

Total
20% 50% 30% 100%
VII. MODEL DE TEST

I. Pe hartă sunt marcate tipuri de medii, cu litere.


A. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Preria reprezintă vegetaţia specifică din tipul de mediu marcat, pe hartă, cu litera ….
2. Fluviul Amazon străbate mediul marcat, pe hartă, cu litera ...
L/0/1/2
B. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. În mare măsură pădurea a fost înlocuită cu asociaţii numite maquis, gariga, chaparal în mediul
marcat, pe hartă, cu litera:
a. B b. C c. D d. F L/0/1
2. Mediul pădurilor ecuatoriale este marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. D d. F L/0/1
3. Vegetaţia de savană este specifică tipului de mediu marcat, pe hartă, cu litera:
a. A b. B c. C d. E L/0/1

C. Caracterizaţi tipul de mediu marcat, pe hartă, cu litera D, precizând:


a. numele insulei;
b. numele statului căruia îi aparţine acest teritoriu;
c. două caracteristici climatice;
d. două plante specifice;
e. două animale specifice;
f. alte două state care cuprind pe teritoriul lor acest tip de mediu.
L/0/1/2/3/4/5/6/7/8/9/10/12
D. Precizaţi trei deosebiri între clima regiunii marcate, pe hartă, cu litera A şi clima regiunii
marcate, pe hartă, cu litera C.
Nota : Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii
anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică diurnă sau între anotimpuri,
caracteristicile anotimpurilor.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat. L/0/1/2/3/4/5/6

II. În coloana A sunt indicate zone climatice, iar în coloana B- unele caracteristici
ale lor. Scrie pe liniile din coloana A cifrele din coloana B corespunzătoare
fiecărei zone climatice (cifrele pot fi scrise o singură dată şi una dintre opţiuni
este în plus). L/0/1/2/3/4

Coloana A Coloana B

________ Zona ecuatorială 1. Masele de aer se schimbă pe sezoane: vara-


ecuatoriale, iarna tropicale.

__________zona subecuatorială 2. Valorile de temperatură sunt înalte pe


parcursul anului, iar amplitudinea termică
medie este mică.

__________zona arctică 3. Vara domină masele de aer temperate, iar


iarna masele de aer arctice.

__________ zona temperată 4. Pe parcursul anului temperatura aerului este


scăzută.

5. Pe parcursul anului predomină vînturile


vestice.

III. Imaginaţi-vă, că vă aflaţi pe vârful Moldoveanu (2544m) în munţii Carpaţi, unde


temperatura aerului saturat este de - 70C.

a)Determină temperatura aerului saturat, în momentul dat, la poalele munţilor, la


altitudinea de 500m, aplicând gradientul termic. Efectuează toate calculele pe
foaia de test. L/0/1/2

b) Determină coordonatele geografice ale vârfului Moldoveanu. Efectuează toate


calculele pe foaia de test. L/0/1/2

IV. Descrie migraţia denumită „exod de intelecte”, indicînd:


a) ce reprezintă această formă de migraţiune
b) două consecinţe pentru statele din care emigrează resursele umane de muncă
L/0/1/2/3/4/5/6
V. Utilizînd hărţile tematice, compară specializarea creşterii animalelor
( zootehniei) în regiunea de est a Chinei şi regiunea de vest a Uniunii Australiene,
indicînd:
a) subramura principală de specializare;
b) cîte o cauză ce determină specializarea în ramura respectivă a regiunilor date.
L0/1/2/3/4/5/6
VI. Analizînd Harta fizică şi Harta climatică, explică cauza principală ce determină
diferenţa de salinitate în următoarele regiuni:
a) în partea de nord-vest a Oceanului Indian salinitatea este mare decît în partea
de nord-est a lui, deoarece:
b) la latitudinile ecuatoriale salinitatea este mai mică decît la tropice pentru că:
c) la ţărmurile de nord-est ale Americii de Nord salinitatea, la aceeaşi latitudine,
este mai redusă în comparaţie cu ţărmurile de nord-vest ale Europei, deoarece:
L0/1/2/3/4/5/6

VII. Explică trei factori care determină densitatea mare a populaţiei în regiunea de
nord-est a SUA.
L0//1/2/3/4/5/6
VIII. Argumentează cauza ce determină această situaţie: „În ultimele decenii
subramurile industriei mijloacelor de transport se amplasează spre resurse
calificate de muncă şi centre ştiinţifice, minimalizând importanţa apropierii de
materia primă”.
L/0/1/2/3/4
IX. Deşertificarea este un proces cu consecinţe negative pentru mediu. Elaborează
trei măsuri de prevenire sau combatere a acestui proces.
L/0/1/2/3/4/5/6/7/8/9

X. Elaboraţi un text coerent şi corect din punct de vedere geografic în


caracterizarea ROMÂNIEI, urmărind:
- importanţa paralelei 45º latitudine nordică pentru natura României;
- 2 aspecte ale poziţiei economico geografice a României în cadrul Europei;
- Problemele demografice actuale reieşind din:
a. numărul populaţiei - 21462 mii locuitori (2010)
b. deficitul natural - -0,4 ‰
c. mortalitatea infantilă - 23‰
d. densitatea populaţiei – 94,7 loc/km²
e. populaţia urbană 55,1%, populaţia rurală 44,9% .

- Rolul fluviului Dunărea în reţeaua de transport a României


- Avantajele aderării României la UE.
L/0/1/2/3/4/5/6/7/8/9/10

VIII. BAREM DE CORECTARE

Item Barem de corectare Puncte

I. A Se acordă 2 puncte pentru indicarea corectă a mediilor reprezentate


pe hartă
B Se acordă 3 puncte pentru indicarea literei corespunzătoare
răspunsului corect
C a. pentru indicarea numele insulei, se acordă 2 puncte
b. pentru indicarea numele statului căruia îi aparţine acest teritoriu – 2
puncte
c. pentru indicarea a două caracteristici climatice – 2 puncte;
d. pentru indicarea a două plante specifice – 2 puncte;
e. pentru indicarea a două animale specifice – 2 puncte;
f. pentru indicarea altor două state care cuprind pe teritoriul lor acest tip
de mediu – 2 puncte.
D Pentru precizarea fiecărei deosebiri se acordă – 2 puncte 23 puncte
II. Pentru indicarea corectă a unei caracteristici se acordă 1 punct
Notă: Dacă în coloana A se vor indica toate opţiunile, inclusiv şi cea
în plus, nu se va acorda 1 punct. 4 puncte
III. a) pentru determinarea temperatura aerului se acordă 1 punct
pentru aplicarea gradientului termic – 1 punct.
b) pentru determinarea latitudinii geografice – 1 punct
pentru determinarea longitudinii geografice – 1 punct
notă: se admite şi aplicarea gradientului termic 0,64 °C 4 puncte
IV. Se acordă 2 puncte pentru explicarea corectă a noţiunii
Se acordă cîte 2 puncte pentru indicarea unei consecinţe 6 puncte
Notă: Se acceptă toate ideile argumentate ştiinţific
V. Se acordă 1 punct pentru indicarea unei ramuri de specializare
Se acordă cîte 2 puncte pentru indicarea unei cauze. 6 puncte
VI. Se acordă cîte 2 puncte pentru explicarea fiecărei cauze.
Notă: se va acorda 1 punct pentru explicarea parţială 6 puncte
VII. Se acordă cîte 2 puncte pentru explicarea fiecărui factor 6 puncte
Notă: se va acorda 1 punct pentru explicarea parţială
VIII. Se acordă 4 puncte pentru argumentarea profundă a cauzei
Notă: se va acorda 2 puncte pentru argumentarea parţială 4 puncte
IX. Se acordă 1 punct pentru indicarea unei măsuri
Se acordă 2 puncte pentru explicarea unei măsuri 9 puncte
X. Se acordă cîte 2 puncte pentru fiecare criteriu al textului coerent
Notă: se acceptă variante de răspuns ce reflectă atît aspectele fizico-
geografice căt şi economico -geografice 10 puncte
Total 78 puncte
IX. BIBLIOGRAFIE.

1. Atlas geografic şcolar. Geografia continentelor şi oceanelor (diferite ediţii).


2. Atlas geografic şcolar. Geografia umană a lumii (diferite ediţii).
3. Ciubară S., Calanda Z., Primenciuc M. Geografia umană şi economică a
lumii, Chişinău, Lumina, 2007.
4. Codreanu I., Roşcovan S. Geografia mediului, Chişinău, Bons Offices, 2010
5. Curriculum naţional de geografie, colectiv de autori, Ştiinţa, 2010.
6. Programa pentru examenul de bacalaureat. Geografia, sesiunea 2008,
colectiv de autori, UP, Chişinău, 2008.
7. Donisă I., Boboc N., Donisă M. Geografia fizică generală, Chişinău, Ştiinţa,
1998.
8. Lungu N., Volontir N., Boian I. Geografia fizică generală, Chişinău, Litera,
2007.
9. Efros V. Dicţionar de geografie economică şi umană, Editura Universităţii
Suceava, 2002.
10.Ielenicz M., şi alţii. Dicţionar de geografie fizică, Bucureşti, Corint, 2004.
11.Mândruţ O Competenţele în învăţarea Geografiei – ghid metodologic,
Bucureşti, Corint 2010