ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL DE REALŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA: DRIIE
SPECIALIZAREA: ANALIZA ŞI SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea Conflicte uitate, conflicte îngheţate

disciplinei
Anul de studiu II Semestrul * 1 Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) SO
Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Ob Numărul de credite 7
Op-opţională)
Total ore din planul de 28+28 Total ore 119 Total ore pe semestru 175
învăţământ studiu
individual
Titularul disciplinei Prof.univ.dr. Mihail E. Ionescu

* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.

Departamentul Relaţii Munărul total de ore (pe semestru) din

Facultatea Internaţionale şi Integrare planul de învăţământ
Europeană (Ex. 28 la C dacă disciplina are curs
de 14 săptămâni x 2 h curs pe
Catedra Relaţii Internaţionale săptămână)
Total C** S L P S.I.
Domeniul Relaţii Internaţionale şi Studii 175 28 28 - - 119
Europene
Specializarea Analiza şi Soluţionarea
Conflictelor

*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual

Competenţe specifice (competenţe generale sunt menţionate în fişa specializării)

1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecavată a noţiunilor specifice disciplinei)
• Noţiunea de criză, conflict, risc, gestiunea conflictelor
• Caracteristicile diferitelor tipuri de conflicte îngheţate şi uitate, a conflictelor de
generaţia a II-a.
2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a
conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)
• Periodizări şi identificarea generaţiilor de conflicte.
• Influenţa entităţilor internaţionale asupra conflictelor de generaţia a II-a.
• Elemente de comparaţie în vederea soluţionării conflictelor de generaţia a II-a.
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL DE REALŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

3. Instrumental- aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice:

utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)
• Modele de analiză de conflict, de interpretare a evoluţiei conflictelor şi modele de
soluţionare a conflictelor de generaţia a II-a
• Metodologii şi instrumente pentru gestionarea conflictelor internaţionale de generaţia a
doua care au supravieţuit în mediul internaţional contemporan.
• Abordări diferite ale conflictelor de generaţia a II-a
• Evaluarea greşelilor în luarea deciziilor, a limitelor instituţional-funcţionale ale
decidentului în diferite conflicte de generaţia a II-a
• Schimbare, trasformare, reformă pe baza lecţiilor învăţate din mecanismul deciziilor în
situaţii de criză
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul
ştiinţific/centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale
morale şi civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice /
implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii
de parteneriat cu alte persoane- instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria
dezvoltare profesională).
• Aplicarea modelelor de analiza, a metodologiilor şi instrumentelor pentru gestionarea
conflictelor de generaţia a II-a
• Lecţii învăţate şi modele de transformare/reformă a normelor, instituţiilor şi relaţiilor
funcţionale aplicate propriilor instituţii, în urma evaluării deciziilor şi a greşelilor în
luarea deciziilor în diferitele conflicte de generaţia a II-a

La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %

(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 40%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -
- testarea periodică prin lucrări de control -
- testarea continuă pe parcursul semestrului 40%
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc 20%
- alte activităţi (precizaţi)................................................................... -
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) ( de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test
grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc. )

Lucrarea/proiect individual redactat pe un caz specific, convenit, de criză internaţională. Prezentarea în colocviu
în grup, în faţa colegilor şi susţinerea teoriilor, concluziilor şi a lecţiilor învăţate în urma studiului.

Cerinţe minime pentru nota 5 Cerinţe minime pentru nota 10

(sau cum se acordă nota 5) (sau cum se acordă nota 10)
Utilizarea corectă a unei metode de analiză a deciziei în criză, Realizarea unei lucrări care să
cunoaşterea bazei teoretice, prezenţa corectă a referinţelor, notelor şi acopere cerinţele unei analize a
bibliografiei deciziei în criză şi să aducă măcar un
element inedit,de contribuţie proprie,
din evaluarea deciziei.

Bibliografie minimală indicată

Nr. Lucrarea Editura Anul Paginaţia Competenţe
crt. apariţiei specifice realizate
1. Arjen Boin, Paul t’Hart, Cambridge 2005 182 Evaluarea complexităţii
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL DE REALŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

Eric Stern, Bengt University Press relaţiei politic/birocraţiei şi a

Sundelius, The Politics blame game în timpul
of Crisis management gestionarea unui conflict
2. Florence Braunstein, Editura Antet, 1992 287 Cunoaşterea curentelor
Jean Francois Pepin, principale, caracteristicilor, a
Marile doctrine - reprezentanţilor acestora şi a
politice, economice, lurărilor fundamentale
religioase
3. Iulian Chifu, Analiză de Editura Politeia 2004 231 Crearea bazei teoretice
Conflict SNSPA specifice
4. Iulian Chifu, Britta Editura SNDC 2007 387 Cunoştiinţe specifice în cazul
Ramberg, Crisis CRISMART, societăţilor în tranziţie
Management in Stokholm
transitional societies
5. Luciana Alexandra Editura Polirom 2007 326 Elementele de bază a
Ghica, Marian Zulean, soluţionare a conflictelor
Politica de securitate integrată politicilor de
naţională securitate naţională
6. Oliver Ramsbotham, Polity Press, 2005 399 Elementele fundamentale
Tom Woodhouse, Hugh London teoretice ale domeniului
Miall, Contemporary
Conflict Resolution

7. Ionel Nicu Sava, Studii Editura Centrul 2005 301 Rolul şi locul soluţionării
de Securitate Român de Studii conflictelor în cadrul studiilor
Regionale, de securitate
Bucureşti
8. Peter Wallensteen, Sage Publication 2003 320 Fundamente teoretice ale
Understanding Conflict London domeniului
Resolusion,
9. Eric Stern, Crisis Stokholm 2001 299 Elemente legate de decizia în
Decisionmaking University Press criză

Bibliografie specifică
Nr. Lucrarea Editura Anul apariţiei Paginaţia Competenţe
crt. specifice
realizate
1. Ceslav Ciobanu, US Institute for 2004 21 Studiu
Moldova and the Peace, comparativ al
„Frozen and Forgotten” Washington DC modelelor de
Conflicts In Post-Soviet conflicte
States, inghetate,
cunostiinte
despre abordarea
lor
2. Bruno Coppieters, Journal of 2003 345 Modalitatea de
Michael Emerson, Ethnopolitics abordare a
Michel Huysseune, and Minority conflictelor
Tamara Kovziridze, Issues in Europe, uitate si a
Gergana Nutcheva, CEPS, Bruxeles, conflictelor
Nathalie Tocci, Marius inghetate din
Vahl, European conflict perspectiva
resolution europeana
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL DE REALŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

3. Antje Herrberg, Crisis 2007 86 Fundamente de

Conflict resolution in Management legitimitate a
Georgia. A synthesis Initiative, solutionarii
analysis with a legal Bruxelles conflictelor pe
perspective linia raportului
autonomiesi
federalism

Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 5 8. Pregătire prezentări orale 5
2. Studiul după manual, suport de curs 15 9. Pregătire examinare finală 10
3. Studiul bibliografiei minimale indicate 30 2
10. Tutoriat
4.Documentare suplimentară în bibliotecă 15 -
11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire SEMINAR 12 15
şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, traduceri, 10 13. Alte activităţi...................................
etc.
7. Pregătire lucrări de control 5 14. Alte activităţi....................................

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 119

Data completării:............ Semnătura titularului.......................

• „ Fişa disciplinei „ se va completa pentru fiecare nivel de studiu- licenţă, master, doctorat;
• Caseta privind competenţele specifice va fi completată cu aspectele specifice disciplinei analizate ;
casetele privind competenţele specifice se vor completa pe baza recomandărilor generale
menţionate între paranteze ;
• Vă rugăm să indicaţi, de asemenea şi ponderea pe care o au cele patru categorii de competenţe
specifice / abilităţi în cadrul disciplinei respective ( ex. o disciplină introductivă, în anul I de
studiu, va avea o pondere mai mare a competenţelor / abilităţilor de cunoaştere şi de înţelegere în
timp ce, o disciplină de laborator din anul al III-lea va accentua mai mult dimensiunea aplicativă;
la finele procesului de prelucrare a fişelor vor putea reieşi cu claritate statutul fiecărei discipline în
planul specializării şi ponderea acestora la nivelul Planului de învăţământ; compararea fişelor
disciplinelor între ele şi a acestora cu Planul de învăţământ va permite identificarea aspectelor
redundante cât şi a eventualelor omisiuni în raport cu cerinţele generale ale programului de studiu
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL DE REALŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

PPR
ROOG
GRRA
AMMĂ
Ă

Titulatura cursului: Conflicte uitate, conflicte îngheţate

Titular: Prof. univ. dr. Mihai Ionescu

Număr credite Număr de ore pe săptămână Anul II

7 2+2 Semestrul 1

Condiţii obligatorii de participare

Credite obţinute la cursurile-laboratoarele: Nu
Frecvenţa 50%
Alte condiţii – cunoaşterea limbii engleze

Obiectivul general al cursului

Asimilarea cunoştiinţelor şi noţiunilor fundamentale legate de conflicte şi metode de
soluţionare a conflictelor, în cazul special al conflictelor uitate şi al conflictelor îngheţate.

Obiective
- Dobîndirea cunoştiinţelor fundamentale despre noţiunile de criză, conflict, risc şi
soluţionarea conflictelor
- Dobîndirea cunoştiinţelor despre modele de analiză de conflict, de interpretare a
evoluţiei conflictelor şi modele de soluţionare a conflictelor uitate sau îngheţate.
- Dobândirea cunoştinţelor cu privire la caracteristicile diferitelor tipuri de conflicte
îngheţate şi uitate, a conflictelor de generaţia a II-a.
- Asimilarea unor metodologii şi instrumente pentru gestionarea conflictelor
internaţionale de generaţia a doua care au supravieţuit în mediul internaţional
contemporan.
- Elaborarea propriei analize a modului de gestionare a unui conflict uitat sau a
unui conflict îngheţat.

Modalitatea de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar

Expunere cu dezbateri şi participarea masteranzilor
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL DE REALŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

Evaluarea studenţilor
Lucrarea/proiect individual redactat pe un caz specific, convenit, de conflict. Prezentarea în colocviu în
grup şi susţinerea teoriilor, concluziilor şi a lecţiilor învăţate în urma studiului în faţa colegilor.

Tematică
TEME

1. O periodizare a conflictelor contemporane

¾
¾ G Geenneerraaţţiiii ddee ccoonnfflliiccttee,, ppeerriiooddiizzăărrii,, ssttrruuccttuurraa ssiisstteemmuulluuii,, ggeessttiioonnaarruull
ccoonnfflliicctteelloorr iinntteerrnnaaţţiioonnaallee
¾
¾ SSiisstteemmuull rreellaaţţiiiilloorr iinntteerrnnaaţţiioonnaallee dduuppăă 1111 sseepptteem
mbbrriiee
¾ Globalizarea cu geometrie variabilă
¾ Dificultăţile previziunii: discontinuităţi şi catastrofe
¾ Ordinea bipolară abandonată
¾ Geometria variabilă şi noile argumente ale puterii culturale
¾ Conţinutul geometriei variabile
¾ Un challenger global: terorismul
¾ De la pragmatic la sentimental

2. Conflicte uitate. Conflicte de generaţia a doua

¾ Definiţia conflictelor uitate – SIPRI
¾ Conflicte de a doua generaţie ce au supravieţuit timpului
¾ Orientul Mijlociu
¾ Conflictul din Kashmir
¾ Conflictul din Cipru
¾ Conflictele decolonizării africane
¾ Conflictele decolonizării asiatice
¾ Cazul Kurilelor

3. Conflicte îngheţate. Spaţiul post sovietic

¾ Conflictele îngheţate. O definiţie
¾ Caracteristicile conflictelor îngheţate
¾ Menţinerea păcii de facto: trupe de pacificare ruse
¾ Separarea părţilor şi absenţa trupelor multinaţionale
¾ Mediator şi parte în conflict
¾ Tipuri de soluţii ale conflictelor îngheţate
¾ Conflicte îngheţate şi soluţii îngheţate ale conflictelor în spaţiul post-sovietic
¾ Entităţi nerecunoscute
¾ Conflictul din Transnistria
¾ Conflictul din Nagorno Karabah
¾ Conflictul din Osetia de Sud
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL DE REALŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

¾ Conflictul din Abhazia

4. Extinderea NATO şi a UE: Provocări pentru Noile State Independente

¾ procesul extinderii UE şi NATO
¾ Influenţa asupra conflictelor îngheţate
¾ PEV şi Planurile de Acţiuni
¾ IPAP pentru Georgia şi Republica Moldova
¾ Perspectiva statelor independente
¾ Condiţionarea accesului de soluţionarea conflictelor

5. Abordările europeană şi americană a conflictelor îngheţate

¾ Tratatul CFE revizuit
¾ Acordurile de la Istanbul
¾ Legătura Rusiei cu conflictele îngheţate din spaţiul post-sovietic
¾ Dimensiunea economică
¾ Provocările de securitate din regiune
¾ Afacerea conflictelor îngheţate. Cît costă?

6. Europenizarea conflictelor îngheţate. Concepte şi teorii

¾ Soluţii federale de rang doi şi trei
¾ Europenizarea ca metodă de soluţionare a conflictelor îngheţate
¾ Problemele mecanismelor de europenizare
¾ Impunerea soluţiilor federale
¾ Efecte prognozate şi neanticipate ale europenizării ca soluţie pentru conflicte
¾ Organizaţii integraţioniste şi puteri exterioare

7. Cazul Cipru
8. Cazul Serbia şi Muntenegru
9. Republica Moldova şi conflictul nistrean
10. Conflictul georgiano-abhaz
11. Elemente de comparaţie
¾ Conflicte îngheţate, uitate şi europene
¾ Succese şi eşecuri
¾ Procesele de soluţionare a conflictelor
¾ Fenomenul de europenizării
¾ Principiile europenizării
¾ Europenizarea şi soluţionarea conflictelor: efecte pozitive şi eşecuri

12. Europenizare şi nesoluţionarea conflictelor îngheţate

¾ Tipuri de conflicte
¾ Condiţionalitate şi abordarea recosntrucţiei societale
¾ De ce nu a putut UE să soluţioneze conflictele îngheţate
¾ UE şi transformarea conflictelor îngheţate
¾ Influenţe occidentale şi „nerăbdarea revoluţionară”
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL DE REALŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

13. Europenizarea şi soluţionarea conflictelor în Republica Moldova

- Europenizare şi transformarea conflictelor
- Europenizarea oferită Republicii Moldova –PEV
- Mecanismele europenizării
- Europenizare şi Conflict Resolution

14. Securitate funcţională şi Crisis management în UE

- Definiţia unei crize europene
- Capacitatea de management al crizelor în UE
- Modele empirice pentru evaluarea capacităţii de management a crizelor în
UE
- Evaluarea capacităţii UE şi îmbunătăţirea acesteia

Bibliografie

Bibliografie selectivă
1. Arjen Boin, Paul t’Hart, Eric Stern, Bengt Sundelius, The Politics of Crisis
management, Cambridge University Press, 2005
2. Florence Braunstein, Jean Francois Pepin, Marile doctrine - politice, economice,
religioase, Editura Antet, 1992
3. Iulian Chifu, Analiză de Conflict, Editura Politeia SNSPA, 2004
4. Iulian Chifu, Britta Ramberg, Crisis Management in transitional societies, Editura
SNDC CRISMART, Stokholm, 2007
5. Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean, Politica de securitate naţională, Editura
Polirom, 2007
6. Dan Hensen, Crisis and Perspectives on Policy Change, SNDC-CRISMART,
Stokholm, 2007
7. Dan Hensen, Magnus Ranstorp, Cooperating against the terrorism, SNDC
CRISMART, Stokholm, 2007
8. Antje Herrberg, Conflict resolution in Georgia, CMI, 2007
9. Sara Larsson, Eva Karin Olsson, Britta Ramberg, Crisis Decision making in the EU,
SNDC CRISMART, Stokholm, 2005
10. Nicolae Popa, Ion Dogaru, Gheorghe Dănişor, Dan Claudiu Dănişor. Filosofia
dreptului. Marile curente, Editura Alla Beck, Bucureşti, 2002
11. Oliver Ramsbotham, Tom Woodhouse, Hugh Miall, Contemporary Conflict
Resolution, Polity Press, London, 2005
12. Ionel Nicu Sava, Studii de Securitate, editura Centrul Român de Studii Regionale,
Bucureşti, 2005
13. Eric Stern, Crisis Decisiomaking, Stokholm University Press, 2001
14. Peter Wallensteen, Understanding Conflict Resolusion, Sage Publication, London,
2003

Bibliografie specifică
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL DE REALŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

1. Ceslav Ciobanu, Moldova and the “Frozen and Forgotten” Conflicts In Post-
Soviet States, US Institute for Peace, Washington DC, 2004
2. Bruno Coppieters, Michael Emerson, Michel Huysseune, Tamara Kovziridze,
Gergana Nutcheva, Nathalie Tocci, Marius Vahl, European conflict resolution,
Journal of Ethnopolitics and Minority Issues in Europe, CEPS, Bruxeles, 2003
3. Antje Herrberg, Conflict resolution in Georgia. A synthesis analysis with a legal
perspective, Crisis Management Initiative, Bruxelles, 2007

A miinnaarr
Anneexxaa –– sseem
Seminarii:

1. Conflicte uitate, conflicte îngheţate. O agendă

2. Conflictul din Orientul Mijlociu
3. Conflictul din Kashmir
4. Conflictul din Cipru
5. Conflictul din Transnistria
6. Conflictul din Nagorno Karabah
7. Conflictul din Osetia de Sud
8. Conflictul din Abhazia
9. Analiza critică a autodeterminării popoarelor
10. Drepturile popoarelor şi drepturile minorităţilor. Dreptul minorităţilor de a
constitui un stat
11. Obişnuinţe şi abuzuri în dreptul internaţional public: de la autodeterminare la
separatism
12. Peace keeping operations
13. Mecanisme de soluţionare a conflictelor. ONU şi OSCE
14. Rolul celei de a treia părţi.