Drept comercial - Faptele, operatiunile si actele de comert, Faptele

de comert obiective, Operatiuni de mijlocire in afacerile comerciale

DREPT COMERCIAL

Dreptul comercial este un ansamblu de norme privind comertul.

"Comert" vine din limba latina "comercium", o juxtapunere a cuvintelor “cum” si “merx” ceea ce
inseamna “cu marfa”.
Comertul inseamna operatiuni cu marfuri. In sens economic comertul se defineste ca o activitate avand
ca scop schimburi si prin aceasta circulatia marfurilor de la producator la consumator.

Aceste operatiuni sunt realizate de comercianti, comercianti care sint agenti economici si care sunt
diferiti de producatorii marfurilor.

Obiectul dreptului comercial nu il reprezinta doar operatiunile cu marfuri ci si activitati industriale

producatoare de marfuri sau prestatoare de servicii. De aceea unii autori folosesc pentru aceasta
ramura a dreptului denumirea de "Dreptul afacerilor".

Codul comercial roman apare in anul 1887 avand la baza modelul codului comercial italian; o parte din
legile din prevederile initiale sint in prezent abrogate, in principal in ceea ce priveste infiintarea si
functionarea societatilor comerciale, acestea fiind incluse in prezent in Legea 31/90 privind societatile
comerciale.

Faptele, operatiunile si actele de comert.

Faptele juridice sunt actiuni fara intentia de a produce efecte juridice (ex. moartea, nasterea...)

Operatiunile juridice sunt mijloacele prin care se intocmeste concret un act juridic.

Actul juridic - manifestare de vointa a unuia sau mai multor persoane, savarsite in scopul de a crea sau
de a stinge raporturi juridice.

Faptele de comert pot fi obiective, reglementate de art. 3 c.c., sau subiective, reglementate de art. 4
c.c..

Faptele de comert obiective

Faptele de comert subiective sunt determinate si produc efecte in temeiul legii, independent de calitatea
persoanei de comerciant sau necomerciant care le savarseste.

Faptele de comert obiective au fost impartite in 3 grupe:

1. operatiuni de interpunere in schimb sau circulatie:

 vanzarea - cumpararea comerciala

specific - intentia de revanzare sau inchiriere a marfurilor cumparate;

- nu e neaparat necesar ca produsul sa fie vandut cum a fost cumparat, poate suferi transformari pana
la momentul vanzarii.

ex. problema meseriasului:

croitor: - daca prelucreaza materialul clientului intra in raporturi juridice civile;

- daca prelucreaza materialul cumparat de el intra in raporturi juridice comerciale.

artist: - daca realizeaza o opera de arta fara intentia de a scoate profit

intra in raporturi juridice civile;

- daca realizeaza o opera de arta cu intentia de a scoate profit

intra in raporturi juridice comerciale.

 operatiunile de banca si schimb

Ex. de operatii de banca:

 depozitul bancar
 acordarea de credite

Operatiile de schimb, cele privind regimul monitor si al celor privind biletele de banca, sunt operatii de
intrepunere in circulatie, guvernate de principiul circulatiei marfurilor si produselor.

2. operatiuni care privesc organizarea si desfasurarea activitatii de productie:

Cod comercial art.3 pct. 5, 6, 7, 8, 9.

 furnituri (intreprinderile de furnituri) (intr. de prestari servicii)

 comisioane, agentii, oficii de afaceri

 spectacole publice

 constructii

 fabrici, manufactura si imprimerie

 editura, librarie si obiecte de arta

3. operatiuni conexe sau accesorii

Sunt calificate astfel, datorita strinsei lor legaturi cu anumite acte sau operatiuni comerciale.

ex: - contractul de report asupra obligatiilor de stat sau a altor titluri de credit care circula in comert.

1. contractul report:

 cumpararea unor titluri cu bani lichizi si revinzarea simultana cu termen si cu

pret determinat catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie.

ex.: cumparare si vinzare a actiunilor sau partilor sociale ale soc. comerciale.
 sunt acte de comert chiar daca nu exista intentia de revinzare a lor; de aceea
sunt prevazute distinct de c.c. ca fapte de comert obiective.

 contractul de mandat:

 este acea conventie prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa

incheie acte juridice in numele si pe seama altei persoane, numita mandant,
de la care primeste imputernicire.

 daca actele incheiate de mandatar sunt cu caracter comecial mandatul devine

comercial.

3. contractul de comision:

 este contractul prin care o persoana, numita comisionar, se obliga din

insarcinarea altei persoane, numita comitent, sa incheie acte juridice in
numele sau dar pe seama comitentului.

 contractul de consignatie:

 este contractul prin care o persoana, consignantul, incredinteaza unei

alte persoane anumite bunuri mobile spre a le vinde in nume propriu,
dar pe socoteala consignantului.

 pe durata bunurilor existente in consignatie cel care le primeste

devine proprietarul lor.

Operatiuni de mijlocire in afacerile comerciale (samsarie)

 consta intr-o actiune de intermediere intre doua pers. in scopul de a

inlesni incheierea unui act juridic.
 samsarul - nu e reprezentantul vreuneia dintre parti.

 contractul care se incheie intre cele doua parti este rezultatul

acordului de vointa dintre acestia, iar mijlocitorul este indreptatit sa
primeasca o remuneratie pentru munca depusa in temeiul contractului
de mijlocire.

Se poate considera ca are doua componente:

1. - contractul dintre cele doua parti si intermediar

2. - contractul propriu-zis

Cambia: titlu de credit prin care o persoana, numita tragator, da dispozitie

altei persoane, numita tras, sa plateasca o suma de bani unei a treia persoane,
numita beneficiar, la scadenta sau la ordinul acesteia (beneficiarului).

Biletul de ordin: este un titlu prin care o persoana numita emitent se obliga sa
plateasca la scadenta o suma de bani unei alte persoane, care se numeste
beneficiar, sau la ordinul acesteia.
Diferenta intre canbie si biletul la ordin …

Operatiuni cu privire la navigatie, transport, credite

Depozitele pentru cauzele de comert: se fac in docuri si antrepozite - sunt

fapte de comert numai daca sunt efectuate in cadrul unei intreprinderi.

Cec-ul: titlu negociabil prin care o persoana, numita tragatorul, da ordin unei
banci la care are disponibil banesc, trasul, sa plateasca o suma de bani
beneficiarului sau la ordinul acestuia.

Contractul de cont curent: cel prin care partile convin ca in loc sa-si lichideze
separat si imediat creantele lor reciproce. Lichidarea va avea loc la un anumit
termen prin achitarea soldului de catre partea care va fi debitoare.

Contractul de gaj: contract in temeiul careia debitorul unei obligatii remite

creditorului sau un bun mobil pentru garantarea obligatiei sale.

Fapte de comert subiective

Faptele de comert subiective dobandesc caracter comercial datorita savarsirii

lor de catre o persoana care are calitatea de comerciant.

Reprezinta contracte si obligatiuni ale unui comerciant daca nu sunt de natura

civila, sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul. art. 4 cod comercial;
astfel se instituie o prezumtie de comercialitate pentru toate actele
comerciantului tinindu-se seama de textul ca:

 sunt socotite a fi comerciale actele si faptele unui comerciant datorita

calitatii de comerciant ale persoanei care le savirseste.
 contractele cit si faptele licite sau ilicite ale unui comerciant intra in
fapte de comert subiective.

Prezumtia de comercialitate e o prezumtie relativa care poate fi rasturnata

prin proba contrarie prin orice mijloace de proba dar numai pentru a dovedi
caracterul civil al obligatiei sau caracterul necomercial care ar rezulta din
actul comerciantului

Faptele de comert unilaterale sau mixte.

 sunt acelea care au caracter comercial numai pentru una din partile
contractante
 in conformitate cu art. 56 din codul comercial, daca actul este
comercial numai pentru una dintre parti, toti contractantii sunt supusi
- in ceea ce priveste acel act - legii comerciale.

Calitatea de comerciant

Codul Comercial defineste comerciantii ca fiind acele persoane care fac fapte
de comert, avind comertul ca o profesiune obisnuita. Savirsirea unor acte de
comert constituie prima conditie pentru dobindirea calitatii de comerciant.
 Cea de a doua conditie este aceea ca actele de comert sa fie savirsite avind
caracterul unei profesiuni.

 Proba calitatii de comerciant

Dovada calitatii de comerciant sau a lipsei acestei calitati se poate face cu

orice mijloc de proba admis de legea comerciala.

Incetarea calitatii de comerciant, are loc - in cazul persoanei fizice - in

momentul in care nu se mai savarsesc fapte de comert ca profesiune
obisnuita. Incetarea savirsirii faptelor de comert trebuie sa fie efectiva si din
ea sa rezulte intentia de a renunta la calitatea de comerciant. ex: radierea din
registrul comertului.

In cadrul societatilor comerciale dobindirea calitatii de comerciant se

realizeaza in momentul constituirii lor ca persoane juridice. Dobindirea
calitatii de comerciant de catre persoana juridica (soc.com.) se realizeaza in
momentul autorizarii acesteia de catre instanta.

Incetarea calitatii de comerciant persoana juridica are loc cu prilejul

dizolvarii si lichidarii societatii comerciale. Dizolvarea poate avea loc prin
expirarea termenului stabilit pentru durata societatii, imposibilitatea realizarii
obiectului societatii sau realizarea acestuia, hotarirea adunarii generale,
faliment, reducerea capitalului social sub limita prevazuta de lege.

Dizolvarea societatii nu atrage pierderea personalitatii juridice, aceasta

realizandu-se doar odata cu ultima operatiune de lichidare. Intre momentul
dizolvarii si al lichidarii societatii aceasta nu mai poate face operatiuni noi,
dar poate face operatii necesare lichidarii.

Comerciantul persoana fizica

Regula este aceea ca accesul la profesiunile comerciale e libera, orice

persoana putind dobindi calitatea de comerciant.

Incompabilitati cu functia de comerciant:

 nu poate fi comerciant judecatorul sau procurorul

 persoanele condamnate, sau cei declarati in stare de faliment

Incapacitati:

 cel care nu are capacitate deplina de exercitiu.

In anumite cazuri exercitarea profesiei de comerciant este supusa unor

interdictii, sau poate necesita eliberarea unei autorizatii.

Art. 1 hot. 201/90 a Guvernului Romaniei se statueaza ca unele activitati nu

pot fi exercitate pe baza liberei initiative.
 Ex. - prospectarea si extractia carbunelui, a mineralelor feroase, a sarii si a
minereului de metale rare, extractia si prelucrarea petrolului si a gazelor,
prelucrarea tutunului, fabricarea spirtului, fabricarea si comercializarea de
echipament militar, de munitii si armament, fabricarea si comercializarea de
droguri si narcotice, infiintarea caselor de toleranta.

Societatea comerciala subiect colectiv de drepturi si obligatii

Subiectele raportului juridic de drept comercial pot fi atit persoane fizice cat
si persoane juridice, asa cum rezulta din art. 7 cod comercial.

Persoanele juridice subiecte ale raportului de drept comercial sunt subiecte

colective de drepturi si obligatii, legea 31/90 prevazind posibilitatea
constituirii de societati comerciale ca regula cu mai multi asociati si ca o
exceptie unica cu asociat unic (SRL).

Societatea comerciala este o intreprindere pe care una sau mai multe persoane
o organizeaza prin actul constitutiv in vederea realizarii de beneficii,
afectindu-i bunurile necesare pentru indeplinirea de fapte de comert,
corespunzator obiectului de activitate.

Contractul de societate

Acord de vointa prin care doua sau mai multe persoane consimt sa constituie
prin aporturi individuale un fond comun destinat unei activitati lucrative prin
indeplinirea de fapte de comert in scopul de a imparti foloasele realizate.
Contractul de societate e actul de infiintare a societatii.

Caracterele contractului de societate

Este un contract consensual formindu-se prin simplul acord de vointa al

partilor.

Este oneros, fiecare asociat urmareste scopul vadit patrimonial de a obtine

foloase.

Este comutativ in sensul ca intinderea drepturilor si obligatiilor pe care si le

asuma fiecare asociat sunt cunoscute de la inceput.

Caracterul comercial al contextului de societate deriva din aceea ca societatea

comerciala se infiinteaza in vederea efectuarii de acte de comert.

Elementele de validitate ale cotractului de societate sunt de doua feluri.

1. cerute de dreptul comun:

 capacitatea, consimtamintul, obiectul, cauza.

 elemente care privesc exclusiv societatile comerciale

 obligatia asociatiilor de a contribui prin aporturi la formarea

patrimoniului societar.

 exercitarea in comun a activitatii

 participarea la beneficii si la pierderi

Lipsa unor elemente de fond ale contractelor de societate se

sanctioneaza cu nulitatea absoluta.

Tipuri de organizare asociativa

Legea 31/90 consacra 5 tipuri de organizare asociativa:

1. Societate in nume colectiv. SNC

2. Societate in comandita simpla. SCS

3. Societate in comandita pe actiuni. SCA

4. Societate cu raspundere limitata. SRL

5. Societate pe actiuni. SA

(comanditati - cei cu munca; comanditari - cei cu bani)

Criteriul de delimitare al celor 5 tipuri de societati il constituie

intinderea obligatiilor pe care asociatii si le asuma in legatura cu
datoriile contractate de societate in cursul activitatii sale.

Din punct de vedere societatile comerciale se impart in doua

categorii.

6. cele ai caror asociati raspund nemarginit pentru pasivul

comun - se mai numesc si societati de persoane.
7. cele ai caror asociati pot fi urmariti pentru datoriile societatii
numai in limitele aportului fiecaruia dintre ei - societati de
capital.

8. societatea mixta de capital si de persoane.

Ex. SRL este de ambele feluri.

Societate in nume colectiv - SNC

Cel mai vechi tip de societate comerciala cunoscut. Fiecare asociat

raspunde integral si solidar cu intregul sau patrimoniu personal
pentru datoriile societatii.

(solitar - singur; solidar - asociat cu cineva)

Contractul de societate in nume colectiv poate fi incheiat intre
persoane fizice, persoane fizice si juridice sau numai intre persoane
juridice. Creditorii societatii in nume colectiv sunt platiti in special
din bunurile societatii dar au si un drept de gaj asupra averii oricarui
asociat, chiar daca asupra acestor averi vin in concurs si creditorii
proprii ai asociatilor

E o societate de persoane, fiind constituita in considerarea calitatilor

personale a celor 2 sau mai multi asociati.

SNC se infiinteaza prin incheierea unui contract si a unui statut intre

asociati.

Societatea in comandita simpla - SCS

reuneste doua categorii de asociati:

 comanditatii
 comanditarii

comanditatii - au aceeasi pozitie in societate ca asociatii in nume

colectiv, ei raspund nelimitat si solidar pentru intregul pasiv.

comanditarii - furnizeaza capital care formeaza capitalul social,

marginindu-si riscurile la aportul lor la capitalul social.

Situatia comanditarului poate fi confundata cu a unei persoane care

imprumuta comanditatului bani.

Diferente :

9. imprumutatorul isi recupereaza intotdeauna banii pe cind

aportul comanditarului constituie aport la capitalul social
devenind proprietatea societatii.
10. imprumutatorul nu poate interveni in refacerea (modul de
desfasurare) societatii, pe cind comanditarul fiind asociat, are
drepturi provenind din aceasta calitate intervenind chiar si in
activitatea societatii.

Se constituie prin contract si statut.

Societatea pe actiuni - SA

Se caracterizeaza prin aceea ca toti asociatii au calitatea de actionari.

23113xpu18ulc4g

Exista societati care pot avea doar aceasta forma de organizare.

ex: banci, societatile de asigurare.

Pot fi infiintate atat timp cat au capital social minim 1.000.000,
numar minim de asociati 5, cel maxim nelimitat.

Avantajul pe care-l reprezinta aceste societati e acela ca actiunile sunt

facil de transmis, in cazul actiunilor la purtator neintocmindu-se nici
un act.

Dezavantajul societatilor pe actiuni, in general au un numar mare de

asociati care nu sunt comercianti toti.

Hotararile SA se iau cu votul majoritatii capitalului social.

Societatea in comandita pe actiuni - SCA

Ca si in cazul SCS exista doua feluri de asociati:

 comanditatii
 comanditarii

comanditatii - raspund solidar si nelimitat de datoriile societatii

comanditarii - au doar calitatea de actionari

Societatea cu raspundere limitata - SRL

E societatea in care partile nu sunt reprezentate prin titluri

negociabile si care nu pot fi cedate altor persoane decat daca acestea
din urma sunt agreate de majoritatea celorlalti asociati. Din acest
punct de vedere SRL e o asociatie de persoane. SRL e si o asociatie
de capital deoarece asociatii raspund numai in limita aportului lor la
existenta societatii, astfel fiecare asociat v-a fi obligat pentru datoriile
societatii numai in limita capitalului subscris.

Intreprindere de comert si fondul de comert

In sens uzual intreprinderea reprezinta unitate economica de

productie. Intreprinderea privita si din alt punct de vedere, fiind atit
un mecanism productiv, dar si un grup uman coordonat de un
organizator.

Fondul de comert

Legea nu defineste fondul de comert dar face referire la acesta in

situatia in care el este gajat, inchiriat sau instrainat. Fondul de comert
a fost definit initial ca fiind un ansamblu al bunurilor pe care
comerciantul le grupeaza afectindu-le propriului sau comert.

In practica s-a statuat ca fondul de comert e o universalitate de fapt,

de bunuri corporale si incorporale, active si pasive.
"Deci fondul de comert poate fi definit ca un ansamblu de bunuri
mobile si imobile, corporale si incorporale pe care un comerciant le
afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, in scopul atragerii
clienteli si, implicit, obtinerii de profit." - Prof. dr. Stanciu D.
Carpenaru.

Bunuri materiale: imobilul in care se exercita comertul daca e

proprietate al comerciantului, masini unelte, instalatii, marfuri,
ambalaje, mobilier, materii prime, stocuri de combustibil.

Bunuri incorporale: dreptul asupra numelui comercial, asupra

emblemei, asupra marcilor de fabrica, a brevetelor de inventii,
dreptul de autor, dreptul asupra clientelei.

Caracteristicile fondului de comert pl113x3218ullc

Este o universalitate de fapt pentru ca reuneste un complex de bunuri

eterogene, iar aceasta reunire este rezultatul exclusiv al vointei
titularului.

Fondul de comert e un bun mobil, deoarece, desi cuprinde in

componenta sa si bunuri imobile, elementele care precumpanesc sunt
bunuri mobile. Este un bun incorporal, deoarece in componenta sa
precumpanesc bunurile cu caracter incorporale, care au, in cadrul
fondului de comert, o vocatie de statornicie mai pronuntata.

Din ultimele 3 caracteristici se desprind mai multe consecinte pe plan

juridic:

 Datorita obiectului lor, actele juridice privind fondul de

comert sint fapte de comert obiective conexe (accesorii), si,
deci, supuse regimului faptelor de comert;
 Din caracterul de universalitate de fapt decurge
aplicabilitatea regulilor subrogatiunii;

 Pentru ca e un bun mobil, executarea silita asupra fondului

de comert urmeaza regulile prevazute de Codul de procedura
civila pentru bunurile mobile; se admite ca, in absenta unor
dispopzitii legale, daca fondul de comert contine si bunuri
imobile, urmarirea lor are loc in conditiile prevazute de lege
pentru executarea silita a bunurilor imobile;

 nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fara deposedare;

 poate fi instrainat cu acte cu titlu oneros si prin mostenire;

 poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.

Obiectul activitatii societatii

Societatea comerciala poate avea ca obiect numai efectuarea actelor

de comert.
 Determinarea obiectului societatii prezinta importanta deoarece:

11. in obiectul activitatii pot fi incluse numai acte de comert.

12. anumite activitati pot fi efectuate numai de unele forme de
societate:

 activitatea de asigurari poate fi efectuata numai de SA sau

SRL;

 activitatea bancara numai de SA.

3. denumirea SRL trebuie sa arate obiectul de activitate.

4. unele societati comerciale trebuie sa aiba un singur obiect de

activitate, respectiv societati bancare, societati de asigurari si
casele de schimb valutar.

Determinarea obiectului de activitate trebuie sa fie explicita si clara.

Un sprijin in acest sens il constituie “Clasificarea activitatilor
economiei nationale” (CAEN), acestea cuprind in ciuda denumirii
sale, pe langa activitatea de economia nationala si alte activitati:

ex.: activitati juridice, de asistenta sociala, activitati ale organizatiilor

de presa, ale bibliotecilor, muzeelor, care nu fac parte din activitatile
desfasurate in economia nationala.

Cerinta ca obiectul activitatii societatilor comerciale sa cuprinda

numai acte de comert impune interdictia constituirii unor societati
avand ca obiect activitati ce nu sint considerate de Codul Comercial
ca acte de comert (avocatura, medicina, invatamintul sI arta).

Activitatea inclusa in obiectul societatii trebuie sa fie posibila, sub

aspectul realizarii ei practice; de asemenea activitatea trebuie sa fie
licita.

Nu pot face obiectul activitatii unei societati comerciale :

3. activitati care potrivit legii constituie infractiuni sau care sunt contrare altor dispozitii
legale cu caracter imperativ. (ex.: prostitutia, proxenetismul, asocierea pentru savarsirea de
infractiuni).
4. activitati care constituie monopol de stat.

5. fabricarea si comercializarea de narcotice sau droguri in alte scopuri decit cele

medicale.

6. remediile secrete (vrajitorii, ghicitul in carti).

7. imprimarea hartilor cu caracter militar.

8. fabricarea si comercializarea de aparatura utilizata in activitatea de interceptarea

convorbirilor telefonice ori de codificare fara aprobarea MI sau cu incalcarea avizului
acestuia.
9. activitati care incalca norme de protectia mediului inconjurator.

10. activitati care aduc atingere intereselor de securitate si aparare nationala a Romaniei.

11. activitati care dauneaza ordinii publice, sanatatii si moralei.

Unele activitati comerciale sunt supuse unor autorizari sau avize

administrative.

 societatile farmaceutice se infiinteaza cu autorizarea

ministerului sanatatii
 societatile bancare se infiinteaza cu autorizarea Bancii
Nationale.

 comerciantii persoane fizice trebuie sa obtina autorizatia

prefecturii

Sanctiuni in cadrul neregularitatii obiectului activitatii soc.

comerciale.

 orice persoana poate cere radierea inmatricularii societatii.

 imposibilitatea realizarii obiectului de activitate are ca efect
dizolvarea si lichidarea societatii.

Constituirea societatii in nume colectiv - SNC

SNC se constituie prin contract de societate incheiat in forma

autentica. Contractul trebuie sa cuprinda:

0. numele, prenumele, domiciliul si cetatenia, asociatilor persoane fizice si dupa caz

denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor pers. juridice;
1. denumirea si sediul societatii;

2. obiectul de activitate al societatii;

3. capitolul subscris si cel varsat cu mentionarea fiecarui asociat. Aportul poate consta
in numerar sau bunuri; daca aportul nu se varsa integral la data semnarii contractului se va
mentiona in contract data calendaristica la care se va varsa integral capitalul social;

4. numele si prenumele asociatilor care administreaza si reprezinta societatea, cu

stabilirea limitei puterilor lor;

5. partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;

6. localitatile in tara sau strainatate unde societatea isi infiinteaza filiale si sucursale:

 filiala - are personalitate juridica proprie;

  sucursala - nu are personalitate juridica proprie;

8. durata societatii;

9. modul de dezvoltare si lichidare a societatii.

Partile contractului pot fi persoane fizice sau juridice.

Modificarea contractului in privinta asociatiilor unui SNC.

8. moartea unui asociat

SNC cu 2 asociati se dizolva prin efectul legii, daca nu exista clauza de continuare cu
mostenitorii. In lipsa unei astfel de clauze, e posibila incheierea unui contract de continuare a
societatii, care consimte aceasta. In situatia in care societatea are mai multi asociati ea
continua cu asociatii supravietuitori, iar mostenitorilor asociatului decedat, in lipsa clauzei de
continuare cu acestia, li se vor plati cele cuvenite dupa ultimul bilant aprobat in termen de 3
luni de la notificarea decesului.
9. excluderea unui asociat.
Excluderea are loc in temeiul unei hotarari a asociatilor cu exceptia celui exclus si e
pronuntata printr-o hotarare judecatoreasca. Are loc excluderea pentru cauza expres prevazuta
de lege. In cazul SNC cu 3 sau mai multi asociati excluderea unuia duce la continuarea
activitatii cu ceilalti asociati, in cazul SNC cu 2 asociati excluderea unuia duce la dizolvarea
societatii.

10. retragerea unuia dintre asociati.

Nu e reglementata de lege si reprezinta manifestarea de vointa a unui asociat de a primi din
partea societatii echivalentul banesc al aportului sau.
Situatia e identica cu cea de la excluderea unui asociat privind continuarea activitatii sau
dizolvarii acesteia in functie de numarul asociatilor ce au constituit initial societatea.

11. cesiunea aportului de capital (cedarea).

Reprezinta o retragere cu un inlocuitor, care transmite si calitatea de asociat impreuna cu
aportul de capital si e posibila numai daca a fost permisa prin contractul de asociere. Asociatii
pot consimti insa la cesiune si printr-o manifestare de vointa ulterioara.

Denumirea, sediul, filialele si sucursalele SNC-ului

8. FIRMA SNC trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati cu
mentiunea SOCIETATE IN NUME COLECTIV scrisa in intregime.
Pentru evitarea confuziilor datorita numelor mai raspandite se poate adauga denumirii o alta
mentiune care sa indice persoana comerciantului sau felul comertului.
In situatia in care asociatul al carui nume se retrage sau e exclus se va opera schimbarea
corespunzatoare a denumirii societatii, in caz contrar acesta va ramane raspunzator, solidar si
nemarginit de toate datoriile societatii.
9. SEDIUL poate fi ales de asociati dupa preferinte, singurul criteriu fiind asigurarea
primirii comunicarilor oficiale.

10. SUCURSALELE si FILIALELE trebuie infiintate prin contractul de societate.

Simpla mentiune ca societatea isi infiinteaza sucursale sau filiale fara indicarea localitatilor
nu reprezinta o infiintare a acestora.

 
 Aportul la constituirea capitalului social

In cadrul SNC capitalul social poate fi constituit din numerar, bunuri

sau drepturi de creanta. Dreptul de creanta poate consta din
locatiunea (inchirierea) unui spatiu, sau dintr-o suma pe care o alta
persoana o datoreaza unui asociat. In aceste situatii se produce o
cesiune de creanta in favoarea societatii. Asociatul care a adus ca
aport una sau mai multe creante nu e liberat fata de societate cit timp
societatea nu a obtinut plata sumei.

Daca plata nu se poate obtine, asociatul raspunde fata de societate cu

suma datorata cu dobinda legala din ziua scadentei si cu daune.

Functionarea SNC

a) Protectia capitalului social

8. este dator sa se abtina de la luarea hotararilor asociatul care are asupra unei operatii
comerciale interese contrare cu ale societatii.
9. asociatul care fara consimtamantul scris al celorlalti intrebuinteaza capitalul sau
creditele societatii in folosul sau e obligat sa restituie beneficii ce au rezultat si sa plateasca
despagubiri pentru daune.

10. e permisa reglementarea prin contract a conditiilor in care asociatii pot lua din casa
societatii anumite sume de bani pentru cheltuielile lor particulare.

11. asociatii SNC nu pot lua parte ca asociati cu raspundere nelimitata in alte societati
concurente sau avand acelasi obiect fara consimtamantul celorlalti asociati.

b) Impartirea beneficiilor si a pierderilor.

In lipsa unor stipulatii contractuale contrare, dividendele se vor plati
in proportie cu cota de participare la capitalul social.

c) Raspunderea asociatilor pentru pierderi.

Creditorii societatii sunt tinuti in primul rind sa urmareasca
patrimoniul social, raspunderea solidara si nemarginita a asociatiilor
fiind subsiliara (secundara) primeia.

Societatea in comandita simpla - SCS

Comanditarii:

0. aportul comanditarului la constituirea societatii.

Acesta e obligat sa verse aportul subscris la constituirea
societatii, neindeplinirea obligatiei facand sa curga dobanzile
de la data stabilita ca termen al varsarii.
Poate fi constituita din numerar, bunuri si creante, varsarea
aportului la constituirea societatii e singura obligatie a
comanditarului.
a. participarea comanditarilor la administrarea societatii.
In afara de dreptul de a participa la impartirea beneficiilor,
comanditarul poate incheia operatii in contul societatii dar
 numai in conditiile unei procuri speciale date de catre
asociatii comanditati.

b. participarea la conducere.
Comanditarul participa la numirea si revocarea
administratorilor, el poate acorda autorizarea comanditatilor
pentru operatiile ce depasesc limitele puterii acestora.

Comanditatii

Le sunt aplicabile dispozitiile legale prevazute pentru asociatii SNC-

urilor.

Moartea unicului comanditat atrage dizolvarea societatii daca nu

exista clauza de continuare cu mostenitorii. Aceasta clauza nu e
aplicabila daca toti mostenitorii sunt minori, intrucat minorii nu se
pot obliga solidar si nemarginit pentru nici un fel de datorie.

Administrarea SCS

Potrivit art. 3 din Legea nr. 31/1990, in contractul de societate trebuie

sa se prevada "asociatii care administreaza si reprezinta socitatea, cu
stabilirea puterilor lor."

In cazul societatii in comandita simpla, calitatea de administrator o

pot avea numai asociatii comanditati (art. 58 din Legea nr. 31/1990).
Excluderea asociatilor comanditari se explica prin caracterul limitat
al raspunderii lor pentru obligatiile sociale.

Astfel, in contractul de societate vor fi desemnati, ca administratori si

reprezentanti ai societatii, numai asociatii comanditati.

Cu toate ca asociatii comanditari nu pot avea calitatea de

administrator, totusi, legea le recunoaste posibilitatea de a incheia
anumite operatii. Potrivit art. 59 din Legea nr. 31/1990, comanditarul
poate incheia operatii in contul societatii numai in baza unei procuri
speciale pentru operatiile determinate, data de la reprezentantii
societatii si inscrisa in registrul comertului. In cazul in care
actioneaza fara o astfel de procura, comanditarul devine raspunzator
fata de terti, nelimitat si solidar, pentru toate obligatiile societatii
contractate de la data operatiei incheiate de el.

Constituirea societati cu raspundere limitata - SRL

SRL se constituie prin contract si statut in cazul in care e constituita

din 2 sau mai multi asociati sau numai prin statut in cazul asociatului
unic.

Contractul si statutul se incheie in forma autentica, numarul

asociatilor maxim fiind de 50.
 Societatea ia hotarari cu votul majoritatii absolute a asociatilor si a
partilor sociale cu exceptia hotararii de modificare a contractului si
statutului care se pot efectua numai cu acordul tuturor asociatilor.

Aportul in natura la constituirea capitalului social.

Capitalul social al societatii nu poate fi mai mic de 300.000 lei si el

se constituie din aportul asociatilor; aceste aporturi pot fi in natura
sau in numerar.

Valoarea aportului in natura nu poate depasi 60% din valoarea

capitalului social.

In cazul societatii cu mai multi asociati expertizarea valorii bunului e

facultativa, in cazul asociatului unic e obligatorie.

Reducerea capitalului social nu se va putea opera sub nivelul minim

legal; majorarea capitalului social se va realiza prin varsarea imediata
a aportului.

Drepturile asociatilor asupra partilor sociale

Capitalul social al societatii se divide in parti sociale egale care nu

pot fi mai mici de 5ooo lei. Repartizarea partilor sociale intre asociati
se face prin contractul de societate.

Caracteristic SRL este:

0. intregul capital e divizat in parti egale;

1. toate partile sociale sunt distribuite asociatilor;

2. toate partile sociale sunt acoperite de varsaminte, in bunuri sau numerar.

Cesiunea partilor sociale

3. intre asociati pot fi transmise liber si neconditionat

4. transmiterea catre persoane din afara grupului asociatilor e permisa numai daca e
hotarata de asociati reprezentand 3/4 din capitalul social.

Administrarea societatii

Societatea e administrata de unul sau mai multi administratori numiti

prin contractul de societate sau prin hotararea adunarii generale.

Spre deosebire de SNC administratorii societatii pot fi si neasociati.

 Modul de conlucrare al asociatilor va fi stabilit prin contractul de
societate sau prin hotararea adunarii generale.

Daca este instituita regula unanimitatii, divergentele ivite intre

administratori vor fi solutionate de asociatii care reprezinta
majoritatea absoluta a capitalului social.

Atributiile administratorilor

5. tinerea registrului asociatilor, care cuprinde identitatea acestora precum si

participarea acestora la capitalul social.
6. intocmirea, supunerea sub aprobare adunarii generale si depunerea bilantului spre
inregistrare la registrul comertului.

7. constituirea si conservarea fondurilor de rezerva. Din beneficiul anual se va prelua

5% in fiecare an pina cind cuantumul fondului de rezerva va atinge cel putin a 5-a parte din
capitalul social.

8. inscrierea la registrul comertului a reducerii capitalului social.

9. convocarea adunarii generale ordinare cel putin odata pe an si ori de cite ori e
necesar, a adunarii extraordinare prin instiintarea asociatilor cu cel putin 10 zile inainte de
tinerea acesteia prin aratarea ordinii de zi.

10. loialitatea fata de societate - administratorii nu pot avea o astfel de calitate in societati
concurente sau avand acelasi obiect nici sa faca acelasi comert ori altul concurent in nume
propriu sau pe seama altei persoane, sub sanctiunea revocarii si a raspunderii pentru daune.

Raspunderea administratorilor fata de societate

Raspund pentru :

11. realitatea varsamintelor efectuate de asociati;

12. existenta reala a dividendelor platite;

13. existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

14. exacta indeplinire a hotararii adunarii generale;

15. stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, statutul si contractul le impun;

Actiunea pentru stabilirea raspunderii administratorilor apartine

societatii si se exercita de catre persoane care o reprezinta in baza
imputernicirii adunarii generale; poate apartine si creditorilor
societatii, dar numai in caz de faliment al societatii.

Conducerea activitatii societatii.

 Adunarea generala.

Convocata in modul aratat mai sus, in cadrul ei se iau toate hotararile

asociatilor care devin actele societatii.

Asociatii care nu au primit convocarea cu cel putin 10 zile inaintea

adunarii pot cere reprogramarea acesteia.

Adunarile generale extraordinare se convoaca din initiativa

administratorilor sau la cererea motivata a asociatilor ce reprezinta
1/4 din capitalul social.

Atributiile adunarii generale

16. aproba bilantul;

17. repartizeaza beneficiul net;

18. desemneaza si revoca administratorii si cenzorii;

19. hotaraste urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru pagubele pricinuite

societatii si desemneaza persoana care sa execute hotararea;

20. hotaraste modificarea contractului si a statutului cu unanimitate.

Hotararea adunarii generale se ia prin votul reprezentantilor prezenti,

fiecare parte sociala dand dreptul la un vot.

Statutul poate stabili ca votul sa se faca si prin corespondenta.

La prima convocare a adunarii generale hotararile se iau cu votul a

51% din capitalul social si din numarul asociatilor. In situatia in care
aceasta majoritate nu se poate intruni se procedeaza la o noua
convocare a adunarii generale prilej cu care hotararea se va lua cu
votul majoritatii partilor sociale prezente la adunare.

E dator sa se obtina de la vot asociatul care are un interes ca la SNC

situatia in care se va considera legal constituita adunarea fara asociati
care se obtin si fara partile sociale pe care le reprezinta.

Hotararile adunarii generale pot fi atacate, contestate de catre asociati

care nu au luat parte la adunarea generala, de catre cei care au votat
impotriva hotararii, fiind nominalizati in acest sens in procesul verbal
al adunarii precum si administratorii neasociati. Pot fi atacate
hotararile care sunt contrare legii, statutului si contractului.

Termenul de atacare a acestor hotarari e de 15 zile de la data

publicarii in Monitorul Oficial.

Competenta apartine judecatoriei pe raza careia se afla sediul

societatii.

 
 Cenzorii SRL-ului

Statutul poate prevedea alegerea unuia sau mai multor cenzori, dar si
in lipsa acestei prevederi hotararile adunarii generale poate desemna
unul sau mai multi cenzori.

Numirea cenzorilor este obligatorie cand nr. asociatilor este mai mare
de 15.

Numarul cenzorilor trebuie sa fie impar si nu mai mic decat 3; pe

langa cenzorii in functiune exista un numar egal de cenzori supleanti.

Cenzorii trebuie sa fie asociati cu exceptia cenzorilor contabili care

pot fi angajati cu contract de munca, si trebuie sa aiba autorizatie de
contabil sau expert contabil autorizat.

Majoritatea cenzorilor trebuie sa fie cetateni romani.

Conditii legale de a fi desemnat si mentinut in calitatea de cenzor :

21. calitatea de asociat sau contabil (trebuie sa existe cel putin un contabil autorizat);
22. varsta majoratului;

23. cetatenie romana pentru majoritatea lor;

24. sa nu fie ruda sau afin pina la al 4-lea grad inclusiv ori sot al unuia dintre
administratori;

25. sa nu primeasca de la societate un salariu pentru alta functie decat aceea de cenzor;

26. sa nu fi fost pus sub interdictie;

27. sa nu fi suferit condamnari pentru :

 gestiune frauduloasa;

 abuz de incredere;

 fals, inselaciuni, marturie mincinoasa;

 dare sau luare de mita, etc.

Mandatul cenzorilor are o durata de 3 ani, dupa care pot fi realesi.

Obligatii

0. de a exercita personal mandatul;

1. de a supraveghea gestiunea;
 2. de a aduce la cunostinta administratorilor neregulile
constatate in administratie sau gestiune;

3. obligatia de a participa fara drept de vot la adunarile

administratorilor;

4. de a convoca adunarea generala (ordinara si extraordinara)

cind nu a fost convocata de administratori;

5. obligatia de a participa la adunarea generala, ordinara si

extraordinara;

6. de a prezenta adunarii generale raport asupra constatarilor

facute in executarea obligatiilor de supraveghere a gestiunii;

7. obligatia de a consemna in registrul special constatarile

facute in exercitiul mandatului lor;

8. obligatia de a pastra secretul;

9. obligatia de a nu indeplini functia de cenzor in mai mult de 3

societati concomitent.

Drepturile cenzorilor

10. dreptul de a primi o indemnizatie fixa, determinata prin statut

sau in baza hotararii adunarii generale;
11. dreptul de a primi in fiecare luna de la administratori o
situatie despre mersul operatiunilor.

Mod de lucru

Cenzorii lucreaza fiecare separat; pentru redactarea raportului

prezentat adunarii generale, cenzorii lucreaza impreuna consemnand
deliberarile intr-un registru special.

Daca se ivesc divergente vor intocmi raporturi separate.

Impartirea beneficiilor si a pierderilor se face proportional cu

aportul fiecarui asociat la capitalul social.

Dizolvarea si lichidarea societatii

SRL de dizolva in urmatoarele cazuri:

12. expirarea duratei societatii;

 13. imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau
realizarea obiectivului propus;

14. hotararea adunarii generale;

15. falimentul societatii;

16. micsorarea capitalului social sub limita legala, daca asociatii

nu hotarasc completarea lui;

17. incapacitatea, excluderea, retragerea sau moartea unuia dintre

asociati cind datorita acestor cauze numarul asociatilor s-a
redus la unul si nu exista clauza de continuare cu
mostenitorii nici de continuare cu un singur asociat.

Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru

durata societatii nu are efect fata de terti numai dupa trecerea unui
termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a
hotararii.

Tertii pot face opozitie la dizolvarea in termen de 30 de zile aratat

mai sus care se adreseaza instantei de la sediul societatii.

Societatea pe actiuni - SA

SA - societate comerciala ale carei obligatii sociale sunt garantate cu

patrimoniul social, iar actionarii sunt obligati numai la plata
actiunilor lor.

Fondatorii - persoanele care iau initiativa actelor ce vor produce

efectul constituirii si dobindirii personalitatii juridice .................
societate. Ei sunt primii actionari ai societatii si se afla in situatia
unor intreprinzatori raspunzatori de initiativa si actele lor.

Moduri de constituire

18. Constituirea simultana - consta in redactarea si semnarea

contractului si a statutului in forma autentica; subscrierea
integrala si varsarea in proportie de cel putin 30% a
capitalului social de catre fondatori; numirea prin contract si
statut a administratorilor si cenzorilor; autorizarea
functionarii societatii de catre instanta; publicarea in
Monitorul Oficial al actelor de constituire; inmatricularea la
registrul comertului, inregistrarea la administratia financiara.

b. Constituirea prin subscriptie publica are 2 faze :

0. subscrierea publica a actiunilor pe prospectele de emisiune semnate in forma
autentica de catre fondatori si autorizate de catre judecatorul delegat la registrul comertului.

a. varsarea in cota de 30 % a actiunilor subscrise, iar dupa inchiderea subscrierii si

varsarea capitalului social in proportia aratata se desfasoara adunarea constitutiva (la 15 zile
dupa incheierea subscrierii), care numeste administratorii si cenzorii si urmeaza aceeasi
procedura de autentificare, autorizare, publicare si inmatriculare ca in prima varianta
(constituirea simultana).

Numarul minim de membri fondatori este de cinci, iar capitalul social

trebuie sa fie de minim 1.000.000 lei.

Adunarea constitutiva : redactarea si solicitarea publicarii

instiintarii trebuie efectuata in termen de 15 zile de la data inchiderii
subscriptiei. Instiintarea se publica in Monitorul Oficial. Data
adunarii nu poate fi stabilita mai tirziu de doua luni de la data
inchiderii subscriptiei. Aparitia instiintarii trebuie sa preceada cu cel
putin 15 zile data fixata pentru adunarea generala.

Desfasurarea adunarii constitutive:

0. alegerea presedintelui si a secretarilor prin vot deschis cu majoritatea simpla a

voturilor exprimate.
1. constatarea prezentei actionarilor. Dreptul de reprezentare este dat prin procura
speciala autentificata de notar.

2. constatarea legalei constituiri a adunarii (jumatate + 1 din numarul actionarilor.)

3. sistemul de votare : fiecare actionar are drepul la un singur vot, indiferent de numarul
actiunilor subscrise. Toate hotaririle se iau cu numarul majoritatii simple a celor prezenti.

Problemele asupra carora adunarea constitutiva este obligata sa

hotarasca :

4. sa verifice existenta varsamintelor.

5. sa determine valoarea aportului in natura. Cei care au adus aportul in natura sunt
obligati sa se abtina.

6. sa aprobe cota de participare la beneficii a fondatorilor.

7. sa aprobe operatiile incheiate in beneficiul societatii de catre fondatori.

8. sa discute si sa aprobe contractul si statutul de societate.

9. sa numeasca administratorii si cenzorii - hotarirea pentru desemnarea membrilor

consiliului de administratie si al cenzorilor se adopta in mod obligatoriu prin vot secret,
celelalte prin vot deschis.

 
 Actiunile

Prin actiuni se intelege :

10. o fractiune a capitalului social - egale valoric;

11. titlul de credit constatator al drepturilor si obligatiilor de actionar.

Valoarea actiunilor

12. Valoarea nominala este stabilita prin contractul de societate si statut, exprimind suma
pe care acceptantul trebuie sa o verse pentru o actiune subscrisa. Aceasta valoare nu poate fi
mai mica de 1000 lei.
13. Valoarea de bursa exprima pentru actiunile cotate la bursa, valoarea de schimb pe
care o actiune o poseda la un moment dat. Pentru actiunile necotate la bursa se calculeaza
valoarea de bilant si care poate fi mai mare sau mai mica decit valoarea nominala.

Functionarea societatii:

Adunarea generala :

0. ordinara
a. extraordinara

Convocarea adunarilor se face de administratori prin publicarea

instiintarii in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele raspindite in
localitatea in care se afla sediul societatii. Va cuprinde locul si data
tinerii si ordinea de zi.

Dreptul de vot : fiecare actiune da dreptul la 1 vot in adunarile

generale. Dreptul de vot nu poate fi cedat. Actionarii absenti pot vota
prin reprezentant in temeiul unei procuri autentice si speciale.

Hotaririle A.G. vor fi depuse in copie la registrul comertului in care

vot fi mentionate in extras. De asemenea vor fi publicate in
Monitorul Oficial.

Pot fi atacate hotaririle A.G. care sunt contrare contractului de

societate, statutului si legii, de catre actionarii care au votat impotriva
acestora, sau de catre cei care au lipsit la adunare.

Hotaririle pot fi atacate in termen de 15 zile de la data publicarii lor

in Monitorul Oficial.

Adunarea generala extraordinara poate adopta urmatoarele hotariri :

0. prelungirea duratei societatii;

1. marirea capitalului;

2. schimbarea obiectului societatii;

3. mutarea sediului;
4. fuziunea cu alte societati;

5. reducerea capitalului social sau reintregirea acestuia prin emisiune de noi actiuni;