Академический Документы
Профессиональный Документы
Культура Документы
Clasele experimentale sunt clasele in care se va preda pe nou (metode, continuri, mijloace
noi) pe care vrem sa le validam cu ajutorul experimentului
Clasele martor sunt clasele in care se preda ca de obicei.
La aceasta etapa este important ca in ambele clase sa fie elevi cu aproximativ acelasi nivel
de dezvoltare a abilitatilor.
C.N .e.
C.N .m
Valori numerice utilizate la predarea datelor experimentului
pedagogic
Coeficientul de pletitudine al indeplinirii unei activitati al conostintelor din
domeniul fizicii
1 N
k ni
nN i 1
Unde N este numarul de elevi testati
n i
este numarul de operatii efectuate corect de catre elevii i
reprezinta numarul operatiilor efectuate corect de catre toti N elevii
Coeficientul de eficace.
e
m
4
Tema 2.
Structura si continutul cursului de fizica.
5
La treapta doua erau studiate fenomene si legi mai complicate, dar care se bazau de regula
pe aceea ce sa studiat la prima treapta
De exemplu:
La prima treapta elevii invata legea lui Ohm pentru o portiune de circuit, iar la treapta doua
invata legea lui Ohm pentru circuitul intreg, care nu poate fi inteleasa fara a repeata legea lui
Ohm pentru o portiune de circuit.
Astfel in cazul cursurilor radiale se omite studiul repetat al materiei de la treapta precedenta
fapt care permite sa facem economie de ore si astfel spus, structura radiala a luat cei mai bun de
la structurile precedente, si anume: de la structura concentrica a luat corespunderea
particularitatilor de virsta, de la structura liniara caracterul compact sistematic si economia de
ore.
Structura continutului cursului de fizica scolar in Republica Moldova
In Republica Moldova structura si continutul cursului de fizica este reflectat in urmatoatele
documentatii (legea invatamintului)
1. Conceptia predari-invatarii fizicii in invatamintul scolar (1995-1996):
In conformitate cu acest document fizica urma a fi studiata din clasa V pina in a XII, in
clasele V-VI se propunea studiul unui curs propedeutic (pregatitor) care avea scopul sa
motiveze elevii in studiul fizicii, se propunea sa se puna accentul pe experiment.
In claselele VII-IX se propunea studiul sistematic de fizica care cuprindea toate fenomenile
si legile din majoritatea compartimentelor fizicii.
Tot conform acestui document in clasele X-XII urma sa fie studiat un curs mai aprofundat
de fizica (bazat pe teoriile principale ale fizicii: mecanica, moleculara, electrodinamica, optica
geometrica, elemente de fizica cuantica, elemente de fizica umanistica, fizica atomului si
nucleului. Cu utilizarea unui aparat matematic mai sofisticat).
Acest curs urma a fi predat in functie de profil: umanist, biologie- chimie, fiz-mat, e.c.t.
La profilul umanist urma a fi predat un curs care sa asigure un nivel anumit de cultura
generala
La celelalte profiluri fizica urma sa asigure o pregatire buna pentru facultate.
2. Curriculum scolar de fizica:
In acest document se contine repere conceptuale obectivele generale si cele de referinta,
continuturile, activitatile de predare-invatare si sugestii metodologice si sugestii de evaluare
3. Planul cadru:
Numarul de ore la fiecare clasa de invatamint in timpul unei saptamini, luna, simestru.
4. Continutul cursului scolar de fizica este operationalizat in manualele scolare:
Inafara de manualul elevului mai este si manualul prafesorului.
Prin urmare in conformitate cu curriculum scolar de fizica in clasa VI este studiat un curs
propedeutic cu menirea de a motiva elevii, bazata pe experiment. In clasele VII-VIII se preda
un curs sistematic ce contine studiul fenomenilor mecanice, termice, electromagnetice si
optice, iar in clasea IX se invata un curs de generalizare care contine studiul echilibrului
mecanic, interactiunile prin cimpuri si undele electromagnetice.
In clasele liceale este studiat un curs aprofundat de fizica ce are la baza principalele teorii
fizice. Acest curs este studiat la profil real si umanist care se deosebesc nu numai prin
complexitatea materiei, dar si dupa logica expunerii, la profilul umanist se pune mai putin
accent pe profunziunea cunostintelor in schimb se atrage atentia la aspectul istoric al dezvoltarii
fizicii, unde la profil real mai multa atentie se acorda aplicatiilor tehnice.
6
Tema 3.
Formele de organizare a activitatii didactice la fizica
Planul seminarului:
11
Tema 4.
Metode didactice utilizate in predarea fizicii
1. Conceptul de metoda didactica. Clasificarea metodelor.
2. Metode didactice in care predomina actiunea de comunicare.
3. Metode didactice de explorare (investigatie).
4. Metode didactice in actiunea practica.
5. Metode didactice in actiunea de programare speciala a
instruirii.
a) Orala expozitiva:
Expunerea
Conversatia Problematizarea
Conversatia Dezbaterea 12
euristica (discutia)
c) Scrisa:
Lectura Activitatea
explicativa cu manualul
a) In mod direct:
Observatia Experimentul
(demonstratia imaginilor
sau de laborator)
b) In mod indirect:
Demonstratia Modelarea
b) Semireala:
13
Conversatia euristica ofera elevului posibilitatea de a descoperi si intelege singur
cunostintele pe care trebuie sa le invete.
Profesorul adreseaza asa un sistem de intrebari raspunzind la care elevul parca descopera
singur cunostintele pe care trebuie sa le invete.
Exemplu:
La studiul Fortei lui Arhimede, profesorul demonstreaza actiunea fortei Arhimede asupra
corpurilor scufundate in lichid.
Profesorul scufunda in apa o masa marcata legata cu un fir.
Da cum putem verifica daca asupra acestui corp actioneaza forta Arhimede?
Da cu ce este egala forta Arhimede?
F G1G 2
Dezbaterea:
Problematizarea:
Este metoda didactica care prevede relatarea obectelor prin crearea si solutionarea
problemelor.
Solutionarea unei situatii problema se deosebeste prin solutionarea unei probleme prin faptul
ca la rezolvarea problemei elevul utilizeaza o cale deja cunoscuta, la solutionarea situatie-
problema elevul parcurge o cale nu numai decit cunoscuta dar si in contradictie cu ceea ce
cunoaste el.
La baza problematizarii se afla contradictia la ceea ce cunoaste elevul si ceea ce e
necunoscut.
Brainstormingul:
14
Tema 5.
Proiectarea activitatii didactice a profesorului de fizica.
1. Proiectarea de lunga durata;
2. Alcatuirea proiectului didactic al profesorului de fizica.
Proiectarea de lunga durata
Proiectarea activitatii profesorului de fizica este o conticipare a demersului educational.
Proiectul didactic de lunga durata este un document, proiectul caruia se discuta la sedinta
catedrei, apoi se aproba de catre directia scolii.
(Nu exista o formula unica a proiectului de lunga durata insa exista un minimum de
informatie fara de care proiectul didactic nu poate fi considerat proiect).
I.Foaia de titlu: (se indica: institutia, aprobarea, titlu.)
L.T. <Aprob>
Dir. …………
Septembrie 2009
Proiectarea:
Clasa a X-a profil real
2 ore in timpul saptaminii (68 ore total)
Proiectul a fost aprobat la sedinta catedrei din 13 septembrie, procesul verbal Nr. …
Profesor:
Chisinau 2009.
II. Tabela:
Bibleografia:
Ghid de Implimentare a curicumului modernizat in invatamintul liceal “Mircea Calpajiu,
Svetlana Munteanu, Victor Pinginu, Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova.
“Proiectul:” Educatia de calitate mediul rural din Moldova: Chisinau I.E.P. Stiinta, 2007
(combinatul Poligrafic)-84 pagini:
Fizica: metodica predarii.
Botgros Ion, Bcancea Viorel, Constantinov Nicolae: fizica clasa a VII-a
15
Ghidul profesorului: Editia I, Cartier, 2003, 64 pagini: (colectia Cartier
Educational(10pagini)).
Alcatuirea proiectului didactic al profesorului de fizica
Nu exista o forma unica a proiectului didactic la lectie insa exista unele cerinte si anume:
1. Proiectu didactic trebuie sa fie functional (trebuie sa contina informatia suficienta
despre fiecare etapa a lectiei);
2. Proiectul trebuie sa fie util, citet aspect estetic.
Este alcatuit din:
a) Foaia de titlu: (unde se indica informatii generale: data, clasa, proiectul didactic la
fiecare lectie);
b) Tema (subiectul);
c) Tipul lectiei
d) Obectivul de referinta;
e) Obiectivele operationale (elevul va fi capabil …);
f) Tehnologii didactice (strategii):
1. metode si procedee didactice (explicatia, conversatia, etc.);
2. forme de organizare a actiunii didactice (lucru in grup, individual, frontal);
3. mijloace didactice (creta, tabla, manualul, amperimetrul, bec, sursa, etc.).
g) Bibleografia (ghidul profesorului, manualul, problemar, etc.).
Anexe:
In anexe se includ fisele sarcinile pentru lucru individual, teste de scurta durata.
Iar in proiect se face referinta la fisa (anexe).
16
Tema 6.
Activitatile extradidactice (extracuriculare).
1. Cerintele inaintate fata de activitatea extradidactica;
2. Conferintele stiintifice;
3. Expozitii;
4. Saptamina fizicii;
5. Alte forme de organizatie a activitatii extradidactice
Cerintele inaintate fata de activitatea extradidactica
Activitatile extradidactice sunt destinate pentru formarea interesului fata de fizica, la aceste
activitati sunt aprofundate cunostintele obtinute la orele de fizica.
Profesorul are posibilitate sa cunoasca mai bine elevii si sa depisteze printre acestea pe cei
ce manifesta interesul fata de fizica.
Pot fi formulate urmatoarele cerinte fata de aceste activitati:
1. Activitatile extradidactice nu trebuie sa destraga atentia de la continutul de baza
studiat la orele de fizica;
2. Activitatile extradidactice trebuie sa fie in strinsa legatura cu ceea ce sa predat la
lectie;
3. Materia propusa pentru activitatile extradidactice trebuie sa corespunda
particularitatilor de virsta a elevilor;
4. Continutul si formulele activitatii extradidactice trebuie sa prezinte interes la elevi,
insa nu este corect sa ne axam doar pe momentul destractiv;
5. Se recomanda activitatea individuala a elevului inclusiv cea experimentala;
6. Trebuie imbinate reusit formele individuale frontale si in grupuri mici;
7. Se recomanda imbinarea lucrului voluntar cu cel obligatoriu si o evidenta stricta a
tot cea facut fiecare elev.
Conferintele stiintifice
La aceste activitati pot fi efectuate totalurile studiului unui compartiment.
Se impun niste cerinte:
1. Toate comunicarile la conferinta sa fie ilustrate, insotite de experimente, demonstrari,
tablouri, secvente de film, e.t.c.
2. Se recomanda aceasta activitate sa fie sub forma: simpozionala, masa rotunda, disput
(dezbatere);
3. Comunicarile trebuie sa fie interesante si emotionale
Conferintele pot fi de doua tipuri:
I.Traditionale:- care reprezinrta ascultarea si discutia unor comunicari preferate.
II. Conferinta organizata:- sub forma de masa rotunda.
Exemplu:
Fizicienii lauriati ai “Premiului Nobil”;
1. Din istoria deducerii “Premiului Nobil”;
2. Roenghen- primul lauriat al “Premiului Nobil”;
3. Fizicienii cu renume ai “Premiului Nobil” (Capita);
4. Deducerile recente ai “Premiului Nobil”;
17
5. Lauriati ai “Premiului Nobil” pentru pece.
Conferintele stiintifice
Seratele se bucura de o imensa populatie.
Despre serata care va avea loc se anunta prin intermediul unui aviz.
In programa seratei se include experimente distractive, imagini, fel de fel de concursuri:
scenete, cintece, poiezii, e.t.c..
Expozitia
Una din cele mai rare forme de regula in cadrul expozitiei se cerceteaza un inspectru larg de
probleme, ceea ce permite vizitatorilor si organizatorilor sa afle unele lucruri noi si interesante.
Tot la aceasta expozitie se poate recapitula materia studiata si se poate sistematiza cunostintele.
Excursiile pot fi tematice sau complexe: pot fi excursii cu asa generice:
Fizica la noi acasa;
Fizica si programul tehnic;
Fizica si sportul.
Este necesar ca expozitia sa fie insotita de un ghid din rindul elevilor, ajutat de un asistent
care sa prezinte exponatele, aparatele, sa se demonstreze experimentul.
Saptamina fizicii
18
Matineu.
(clasa V-VI) este preconizat ca un concurs intre elevi de la diferite clase.
Concursuri care necesita o pregatire prevenita:
Exemplu:
Cel mai bun cintec despre fizica, cea mai vesela povestire memoristica, demonstrarea celui
mai interesant experiment, cea mai interesanta povestire din viata fizicii, cel mai comic desen.
Concursurile organizate expromt-gasirea celor mai multe fenomene fizice, concurs muzical
analog, gasirea inscriptiei unui tablou.
Excursia la fizica.
Excursiile au functia de stabile legaturi dintre teoria studiata la lectie si practica cotidiana.
Pentru a obtine reprezentari despre obectele reale si fenomenale studiate este necesar sa
organizam regulat excursii (vizite) in locurile unde putem observa aceste fenomene.
Excursiile la fizica pot fi clasificate dupa continut, dupa obectivele educationale, dupa
caracterul obectivelor.
Astfel dupa continut deosebim excursii tematice (la o singura tema) si complexe.
Primele se organizeaza in legatura cu studiul unui termen sau compartiment.
Exemplu:
Studiind legea lui Pascal la centrale: transformatorul-statia de transformare.
Excursiile complexe cuprind un spectru mare, larg de teme, excursiile la uzina de zahar.
Dupa obectivele didactice si locul acestora in procesul acestora in procesul de invatamint
deosebim: excursii prevenite (inainte de a studia un compartiment) la aceste excursii se
acumuleaza niste reprezentari la care se face apel pe parcursul studierii compartimentului,
excursii finale (dupa ce sa terminat compartimentul) in acest caz se face apel la ce sa studiat la
lectie.
In functie de obiectul vizat excursiile pot fi la intreprinderi in productie, excursii la fabrica
de sticla, excursii in natura, excursii la muzeu (otnografic) la expozitii in laboratoarele
stintifice.
La treapta gimnaziala se recomanda studiul obiecteler relativ simple: ateliere de reparatie,
santiere de constructie, excursii la expozitii (Mold-Expo).
Fiecare excursie trebuie sa fie in strinsa legatura cu materia studiata la lectie. Se recomanda
alcatuirea planului excursiilor pe citi-va ani.
Efectuarea unei excursii prevede parcurgerea urmatoarelor trei etape:
1. Etapa de pregatire;
2. Vizita obiectului;
3. Totalurile excursiei.
Pregatirea de excursie incepe cu studiul de examinare de catre profesor a obectivului ce
urmeaza a fi vizitat, se stabileste succesiunea observarilor se pregatesc mijloace intuitive si
continutul discutiilor, se intocmeste proiectul vizitei.
Cel mai ideal caz este profesorul, in alt caz trebuie de instructat persoana care va fi ghid, tot
la aceasta etapa se pregatesc si elevii. Elevii trebuie sa repete cunostintele, li se explica
obectivele excursiei, planul, regulile de comportare si regulile tehnicii securitatii.
Nu trebuie sa uitam timpul pentru explicatii este limitat.
19
Desfasurare vitezei.
In clasele VI-VIII nu mai mult de o ora jumate, clasele IX-XII doua ore. Sunt vizitate numai
obiectele care reprezinta interes fizicii.
In timpul explicatiei se recomanda pauze.
Totalurile excursiei:
Sunt organizate la ora urmatoare ce urmeaza dupa excursie se recomanda descutii la
intrebarile aparute, o generalizare.
Tot excursiile mai pot fi si in cadru unei conferinte la care elevii prezinta comunicari despre
ceea ce am vazut.
Printre formele de organizare a activitatii didactice (FOAD) printre alternativele lectiei mai
sunt consultanti si orele facultative.
Orele facultative mai rar sunt intrebuintate deoarece sunt probleme cu finantarea.
Iar cele facultative sunt de doua tipuri:
“studiul aprofundat al compartimentului din cursul de baza sau ore facultative la care se
studiaza diverse aplicatii practice (instrumente optice, bazele microelectronice, radiotehnice,
s.a.)”.
In prezent functia orelor facultative teoretice o indeplinesc asa numitele cursuri optionale (la
alegere), aceasta se deosebeste de cele facultative prin faptul ca elevul este obligat sa aleaga
unul.
Capitol: II
Probleme speciale ale didacticii fizicii.
Tema 7.
Primele doua lectii de fizica in clasa VI.
Cursul de fizica din clasaVI are scop de a forma interes fata de fizica, si scop de a incepe a
realiza chiar de la prima lectie.
In conformitate cu curiculum scolar la primele doua lectii se raspunde la doua intrebari:
1. Ce studiaza fizica?
2. Cum se studiaza fizica?
Studiind prima lectie ne axam pe cunostintele elevilor obtinute la desciplina “Stiinte” din
clasa II pina in clasa V.
Elevii au deja format conceptul de natura prin care se intelege tot ce ne inconjoara: aerul,
riurile, padurile, cladirile, dar trebuie luat in consideratie ca din viata cotidiana la elevi mai
persista eronarea acestui concept, cel despre natura ca ceva aflat inafara orasului.
Fizica provine de la grecesc: phusis (natura).
La urmatoarea etapa se mentioneaza ca natura este in permanenta schimbare (ploua, ninge,
anotimp).
Fizica studiaza fenomene fizice si acestea sunt: mecanice, termice, electro-magnetice si
optice.
Aici se recomanda citeva experimente simple dar efective.
20
La fenomenele termice se poate demonstra delatarea corpurilor, la cele electromagnetice-
scinteia electrica, la optica-curcubeul.
La urmatoarea etapa se analizeaza interactiunea dintre om si natura sub diferite aspecte, ce
poate avea efec benefic (constructia drumurilor), dar si negative.
Sa mentionam ca fizica sta la baza progresului tehnic.
In rezultat dupa prima lectie am facut cunostinta cu obictul de studiu al fizicii.
La a doua lectie elevii fac cunostinta cu metodica de investigatie in fizica. Elevii fac
cunostinta cu observarea experimentului si rationalmentului.
Observarea este urmarirea atenta a desfasurarii fenomenului, se recomanda sa propunem
elevilor sa efectuieze o observatie (sa observe apusul Soarelui).
La ce ora Soarele ajunge la orizont. In cite minute dispare discul Soarelui. Se mentioneaza
ca in timpul observatiei se inregistreaza se descrie cele observate, uneori observatiile sunt
insotite de masurari.
Rezultatul observatiilor se interpreteaza, dupa aceea se formuleaza concluzii.
Concluzia nu trebuie sa fie ceea ce observam, ele trebuie sa confere un rationalment despre
cele observate.
O metoda mai activa decit observatia este experimentul, aceasta include observarea dar nu
se reduce numai la urmarirea fenomenelor. In cazul experimentului, experimentatorul creaza
conditii speciale in care fenomenul cercetat poate fi repetat de cite ori avem nevoie.
Este binevenit sa propunem elevilor un plan de efectuare a unui experiment.
1. Stabilirea scopului experimentului;
2. Crearea conditiilor (selectarea materialui);
3. Alcatuirea unui ptrogram de actiuni, ce voi face pentru a observa fenomenul;
4. Realizarea acestui plan;
5. Colectarea datelor;
6. Prelucrarea datelor;
7. Interpretarea datelor;
8. Formularea concluziilor.
Se poate propune elevilor sa efectuieze un experiment simplu conform acestui plan,
obective, de stabilit dependenta a unuei oscilatii, a unui pendul gravitational de lungimea
firului.
In afara de observare si experiment fizicienii formuleaza unele concluzii prin rationament
(inlantuirea logica de judecati care conduc la o concluzie).
Tema 8.
Studiul fenomenelor mecanice la treapta gimnaziala.
Consideratii generale:
Fenomenele mecanice sunt cele mai studiate fenomene la treapta compartimentelor
gimnaziale. Acestor fenomene li se consacra o ora in clasa V, cinci in clasa VII, si unul intreg
si o treime inrest.
Fenomenele mecanice sunt cele mai accesibile deoarece elevii observa corpuri macroscopice
si nu microscopice.
21
Pentru a intelege fenomenele notiunilor cinematice elevii au nevoie de o gindire abstracta,
care in clasa VI-VII inca nu este devoltata. Pentru a nu se plictisi de la primele lectii se
recomanda de creat un fon emotional la formarea acestor notiuni.
Nu trebuie de grabit trecerea la rezolvarea problemelor, accentul trebuie plasat pe discutii si
experimente in caz contrar elevii nu vor patrunde in esenta fenomenelor mecanice.
Trebuie educat just fata de efectuarea observarilor si fenomenelor, concluziilor, pentru a
descoperi fenomenile din jurul sau.
Nu se recomanda sa facem generalizarea la aceasta treapta.
Exemplu:
Nu este cazul sa cerem o definitie stricta a vitezei. E mai util sa comparam miscarea a doua
corpuri cu viteze diferite.
N A
d 100m
A160 0
Se demonstreaza ca pozitia corpului se poate schimba.
Definitie:
Schimbarea pozitiei corpului in timp in raport cu alte corpuri se numeste miscare mecanica.
Miscarea are caracter relativ.
Pentru a introduce notiunea de punct material, demonstram ca in unele cazuri putem neglija
dimensiunele corpului.
Exemplu:
Parcurgerea distantei dintrun port in altul.
22
Se introduc pentru descrierea miscarii mecanice asa notiuni ca: traiectorie.
Definitie:
Linia de-a lungul careia se misca corpul se numeste traiectorie.
Se atrage atentia dupa forma traiectoriei care descrie miscare rectilinie sau miscare
curbilinie.
Drum parcurs
Deplasare
d
v
t
v si d si 1m m
1
t si 1s s
Se recomanda lucru cu tabelul vitezei.
Transformari km h in m s
Exemplu:
km 72100 0m m
72 20
h 3600
s s
m 800.001km
80 800.0013600 803.6 288
s 1
h
3600
23
In varianta initiala a curicumului reprezentarea grafica a miscarii era la optional, in varianta
noua este obligatorie si aici vom repeta ceea ceau studiat elevii la matematica si anume sistemul
cartizian de coordonate.
2 A(3;2)
1 2 3 4 x
Le explicam ca in fizica pentru a reprezenta graficul miscarii unui corp, tot putem utiliza axe
de coordonate numai cu o singura diferenta.
Tema 9.
Studiul fortei la treapta gimnaziala.
P
P
Forta de greutate este acea forta cu care pamintul atrage corpul dat.
G
G
Tot in clasa VII se mai studiaza doua tipuri de forte: forta elastica si forta de frecare.
Cu deformarile elastice si plastice elevii sunt cunoscuti din clasa VI:
Exemplu:
O rigla metalica o deformam elastic.
Fe
P
Asupra riglei actioneaza inca o forta orientata in sus, opus fortei deformatoare.
Definitie:
25
Forta sub actiunea careia corpul deformat elastic revine la forma initiala se numeste forta
elastica.
Ea este orientata in sens opus fortei deformatoare si este egala in modul cu forta
deformatoare.
Tot in clasa VII se efectuiaza lucrarea de laborator “Legea deformarii elastice” unde elevii
demonstreaza ca alungirea (deformarea) corpurilor.
l l
l l l 0
l F
Concluzie:
Elevii demonstreaza ca l F sau F kl k constanta elastica, ca o aplicatie
a legii deformarii elastice, se cerceteaza principiul de functionare a diamometrilor cu arc se
efectuiaza lucru de laborator “Gradarea dinamometrului”.
In cazul fortei de frecare se demonstreaza ca la miscarea unui corp pe suprafata altuia,
asupra corpului actioneaza o forta orientata in sens opus miscarii.
Definitie:
Forta ce se opune miscarii unui corp pe suprafata altuia se numeste forta de frecare.
Ca si in cazul fortei elastice indicam directia:
F fr
F fr
In clasa VII mai este studiata inca un tip de forta numita forta de tractiune dar aceasta se
studiaza in alt compartiment.
Tema 10.
Studiul lucrului mecanic si energiei mecanice in clasa VII.
1. Formarea notiunilor lucrului mecanic si putere mecanica;
2. Studiul energiei mecanice.
26
In baza citorva exemple se ajunge la concluzia ca pentru a mentine sterea de miscare a unui
corp trebuie sa depunem o forta care sa compenseze forta de frecare, aceasta forta se numeste
forta de tractiune.
In clasa VII se cerceteaza cel mai simplu caz de efectuare a lucrului mecanic. Cazul cind
forta de tractiune este constanta, sensul acesteia coiencide cu sensul miscarii si miscarea are loc
pe traiectorie rectilinie.
F F
d
L F d
Definitia lucrului mecanic este una dificila, simplificarea unor definitii mai ales la treapta
gimnaziala nu trebuie privita ca o degradare a continuturilor, ci ca o necesitate constructiva.
Unitatea de masura este [Joule “ J ”]
Sa cercetam cazurile cind L 0
Dupa ce sa studiat lucru mecanic se mentioneaza un punct important “timpul”.
Definitie:
Marimea fizica ce caracterizeaza rapiditatea efectuării lucrului o numim putere.
L
P L
t
Se masoara in Watt P t
m 2
c
2
27
In continuare se trage atentia la faptul ca corpurile care se afla la careva inaltime deasupra
pamintului deasemenea au proprietati de a efectua lucru, astfel de corpuri poseda energie
potentiala sau de pozitie.
p mgh
c p
Transformam c in p si invers se poate demonstra prin mai multe experimente.
Dupa demonstrarea transformarii energiei mecanice se demonstreaza prin intermediul unui
proiect de cercetare conservarea energiei mecanice.
p max
c 0
p c max
In clasa VIII se introduce asa notiune fundamentala cum ar fi energia interna si cantitatea de
caldura. Mai intii se aminteste ca moleculele se misca si interactioneaza, iar din clasa VII
energia cinetica si energia potentiala.
Prin urmare deoarece particulele se misca poseda energie cinetica, iar din cauza ca ele
interactioneaza acestea poseda energie potentiala.
Suma acestor doua energii este energia interna.
Definitie:
Energia de miscare si interactiunea a particulelor din care consta corpul se numeste energie
interna.
Definitie:
29
Procesul variatiei energiei termice a corpului care numai insotit de efectuarea corpului se
numeste transfer de caldura.
Definitie:
Iar marimea fizica ce caracterizeaza variatia energiei interne la transferul de caldura se
numeste cantitate de caldura si se noteaza prin Q
Q U U 2 U 1
In continuare se studiaza modurile de transfer a caldurii: conductia termica, convectia si
radiatia.
Aspoi transformarile reciproce a lucrului mecanic si a caldurii, dupa aceasta se introduce
notiunea de caldura specifica.
E bine venit sa demonstram elevilor urmatoare clasificatie:
Moduri de variatie a
energiei interne
Conductia termica se demonstreaza cu incalzirea unei tije metalice la spirtiera pe tija fixam
cu plastilina niste chibrite, observam ca cade primul chibrit apoi al doilea si asa mai departe.
Definitie:
Transformarea de energie de la partile mai incalzite ale corpului spre cele mai reci datorita
miscarii si interactiunii particulelor se numeste conductie termica.
Convectia transferului de caldura care se efectuiaza prin curenti de lichid sau gaz.
Mai intii se demonstreaza convectia in gaze.
Din clasa VII elevii stiu ca corpurile cu densitatea mai mica decit a apei plutesc la suprafata
apei.
Radiatia se studiaza mai interesant. Elevii cunosc ca caldura de la Soare ajunge la Pamint.
Mecanismul de transfer a energiei in cazul radiatiei nu este studiat in clasa VIII fiindca nu
conosc.
Corpurile albe reflecta caldura, iar cele negre atrag caldura.
30
Studiul modulilor de variatie a energiei termice si a motoarelor
termice in clasa VIII.
Inafara de caldura primita sau cedata de corp mai sunt necesara cantitatea de caldura pentru
a transforma corpul dintr-o stare de agregare in alta.
Acest fapt se demonstreaza cu ajutorul experimentului. Se ia gheata intr-o eprubeta la
0
t 5 in eprubeta se pune termometrul si eprubeta se incalzeste intr-un vas cu apa.
0 Q2 t min
5 Q1
Definitie:
Cantitatea de caldura a fost cheltuita la transformarea ghetii in apa la temperatura de topire,
aceasta caldura se numeste caldura latenta.
Definitie:
Cantitatea de caldura necesara unitatii de masa a corpului solid pentru a se topi la
temperatura de topire se numeste caldura latenta specifica de topire si se noteaza:
Q
m
31
Acelasi lucru se intimpla la transformarea lichidului in gaz, acest proces se numeste
vaporizare v
Exemplu:
t 1 5
0
C
t 2 120 0C
m 1 kg
Q ?
Q Q1 Q 2 Q 4 Q 5
Q ghetii m
Combustibilul:
Definitie:
Substantele prin arderea carora se obtine caldura se numeste caldura.
Definitie:
Marimea fizica ce caracterizeaza caldura degajata la arderea unei unitati de masa completa
se numeste putere calorimetrica.
Q
q
m
In calitate de combustibil se alege acele substante ce au o putere calorimetrica mai mare, se
afla in cantitati mari pe glob si sunt mai usor de dobindit.
Motor termic:
Definitie:
Motorul termic este un dispozitiv in care caldura degajata se transforma in lucru mecanic.
Se mentioneaza ca nu toata caldura produsa la ardere se foloseste in lucru mecanic.
Definitie:
Caldura folosita in lucru se numeste caldura totala in rest este numita caldura utila, atunci
raportul dintre aceste doua parti de caldura intr-o anumita instalatie reprezinta randamentul
termic.
32
Qu Qu
sau
Q mq
Tema 12.
Studiul fenomenelor electromagnetice.
1. Studiul fenomenilor electromagnetice in clasa VI;
2. Studiul curentului continuu in clasa VIII;
3. Studiul fenomenilor electromagnetice in clasa VIII.
33
Definitie:
Miscarea ordonata a particulelor incarcate se numeste curent electric.
Pentru mentinerea curentului electric trebuie creat un cimp electric.
Se mentioneaza ca cel mai simplu circuit este alcatuit din sursa, conductoare si consumator
Definitie:
Marimea fizica ce caracterizeaza sarcina electrica ce trece prin sectiunea transfersala a unui
conductor se numeste intensitate.
Se noteazaI
Se masoara in A -(Amperi); I A
si
q
I
t
Tensiunea:
Formarea tensiunii este una din cele mai neintelese de catre elevi.
Definitie:
Lucru fortelor electrice care creaza curent prin deplasarea orientata sarcinilor se numeste
lucru curentului sau lucru cimpului
Definitie:
Marimea fizica ce exprima lucru curentului la transportarea unei sarcini de 1C intre doua
puncte ale unui corp se numeste tensiune electrica
Se noteaza U
Se efectuiaza lucrarea de laborator: “Determinarea tensiunii”
V V
+ -
34
U U 1U 2
Se formuleaza notiunea de rezistenta:
Se demonstreaza ca conductoarele opun rezistenta curentului electric.
+ -
V
U U 1U 2
Definitie:
Marimea fizica ce caracterizeaza opunerea manifestata de conductor se numeste rezistenta
Se noteaza: R
l
R
S
Dependenta dintre aceste trei notiuni I ; U ; R este data de legea lui Ohm pe o
portiune de circuit.
U
R
Studiind efectul termic al curentuli electric se studiaza legea lui Joule
Q 2 Rt
Efectul magnetic.
Studiul fenomenelor electromagnetice:
Cu studiul fenomenelor magnetice incepe prima tema din acest compartiment. Se
demonstreaza efectul magnetic, cu ajutorul unui conductor izolat infasurat cu sirma conectat la
o sursa de curent electric.
35
In continuare se demonstreaza experienta lui Oersted in 1820. Se introduce notiunea de cimp
magnetic, analog cum sa procedat in cazul cimpului electric.
Definitie:
Forma de existenta a materiei care se manifesta prin actiunea asupra acului magnetic sunt
cimpurile magnetice.
Una din intrebarile cele mai deficile a acestui compartiment este determinarea sensului
liniilor de cimp magnetic.
Spre deosebire de liniile cimpului electric care apareau de la sarcina pozitiva si erau
deschise, liniile cimpului magnetic sunt inchise.
Exista doua procedee de determinare a sensului liniilor curentului elctric.
Regula burghiului cu fileu de dreapta
Regula miinii drepte.
Mai accesibila pentru elevi este regula miinii drepte.
Se studiaza una din aplicatiile practice a efectului magnetic si anume electromagnetii.
Electromagnetul este o bobina parcursa de curent cu mez de fier, se utilizeaza la difuzoare,
la sonerie electrica, e.c.t.. In continuare se studiaza forta electromagnetica.
Definitie:
Forta cu care cimpul magnetic actioneaza asupra unui conductor parcurs de curent electric se
numeste forta electromagnetica.
Sensul este dat de regula miini stingi.
Definitie:
Regula miini stingi: asezam palma miini stingi astfel incit cele patru degete intinse sa
indice sensul curentului, iar liniile cimpului magnetic sa intre in palma, In acest caz degetul
mare intins lateral indica sensul fortei electromagnetice.
Se introduce notiunea de inductie magnetica.
F BIl
Cind liniile de cimp sunt perpendicular pe conductor.
Aplicatia principala a interactiunii electromagnetice este motorul eletric.
Tema 13.
Studiul fenomenelor optice la treapta gimnaziala.
1. Studiul fenomenilor optice in clasa VI;
2. Studiul fenomenilor optice geometrice in clasa VIII.
36
Un om aflat in umbra unui corp nu vede sursa de lumina. In regiunea penumbrei ajunge
numai o parte din lumina de la sursa, omul aflat in penumbra vede o parte din sursa.
Din clasele primare de la stiinte elevii cunosc ca o parte a globului Pamintesc intodeauna se
afla in umbra.
Cind in aceasta umbra nimereste Luna se formeaza “Eclipsa de Luna”.
Reflexia luminii
aer
punct de referinta
sticla
Prima raza care ajunge la suprafata este incidenta care se abate este reflectata.
Legea I:
Raza incidenta: raza reflectata si normala coborita din punctul de incidenta se afla in acelasi
plan.
Unghiul format dintre raza de incidenta si normala sunt unghiuri de incidenta.
Legea II:
Refractia este fenomenul de schimbare a directiei de propagare la suprafata ei de separatie a
doua medii transparente
Legea I:
Raza incidenta, raza reflectata si normala coborita in punctul de incidenta se afla in acelasi
plan
Legea II:
Este studiat relativ.
37