cir[ilor Vechiu-

Seria de tAlcuiri verset cu verset ale

lui Testament inaugurati prin volumul de fa(d gi
realtzatd.de preotul loan Sorin Usca, se intemeiazl
cu precddere pe marele tezaur exegetic al patristicii
rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazul, gi pre-
cizdriistorice qi filologice de datd recenti. Autorul
imbinl rigorile teologiei cu exigenlele culturii
actuale, oferind un valoros instrument de lucru
adresat mai ales seminarigtilor gi studen[ilor in
Teologie, dar qi intelectualitdlii cregtine in general.

in curdnd, in aceea$i serie:

.:)-)

91
 Preot Ioan Sorin Usca

VECH tlJ L'TESTAM ENT iN rAlCrnnE.A, SFINTILOR PARINTI

FACEREA
 Preot IOAN SORIN USCA

VECHIUL TESTAMEN1I
iN rAr,curREA sFINTILoR PARTNTT
I
FACEREA

@ Asoclalia Fllanfiopicd Medicsld rChristiana>

pentru prezenta edilie - BucureSli, 2 002

Editura Christiana - $os. Pantelimon 27, sector 2, BucureSli

Tel./fax : 0 I I 2 520 5 17 ; e-mail: chr@mediasat.ro

Redactor-gef: Rlzvan Cod rescu

Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu

Editura Christiana
rsBN 973-8125-38-3 Bucuregti -2002
 cuvANT iNarNrB

Dacd azi Sffinta Scripturl este cartea cea mai citita gi

rdsp6ndit6, infelegerea ei ne rimdne dificill, din pricina tim-
pului indepdrtat qi spaliului diferit de al nostru in care au luat
nagtere ce{ile ei, din pricina limbii in care acestea au fost scrise
(ori limbilor, socotind gi traducerile timpurii) qi, nu in ultimul
rtnd, din pricina sllbiciunii firii omenegti. De aceea ne-a plrut
necesar un comentariu la cd(ile Scripturii, bazatin mod predi-
loct pe tilcuirile Sfinfilor Pirin{i ai Bisericii gi ale scriitorilor
hiecriceqti, adlugind gi unele precizdri fin0nd de arheologia
biblici ori de diferitele versiuni ale textului biblic. Iar daci
uneori am incercat gi solufii personale in explicarea Scripturii,
tpcrfin cd o vom fi ftcut tot in spiritul scrierilor patristice.
Din motive de spafiu, socotind c[ lucrdrile trebuie si
rlbl o intindere rezonabilS, precizdrile istorice, geografice ori
do alte natur[ sunt sumare, accentul cLzdnd pe tdlcul mistic al
Soripturii.
Nnddjduim ca in urmltorii doi-trei ani, cu ajutorul lui
Dumnezeu qi cu bunivoinp Editurii "Christiana", si putem pu-
blloa comentarii la toate c6rfile canonice ale Vechiului Testa-
ment (urmdnd s[ ne ocuplm apoi, daci vremile o vor ingidui,
;l do Noul Testament).
Ca text biblic de bazd, am folosit, pentru primele patru
vr)lume, edifia Sfintei Scripturi din 1982, comparati, de c6te ori
l-a sirn(it nevoia, cu alte traduceri rominegti ori cu textele
orlginale: ebraic, grec Ai latin (daclJ includem gi pe acesta din
urnrl la "originale"). Pe viitor, ins6, incep6nd cu volumul al
olttcilca, vom,prefera versiunea alc[tuit[ de L P. S. Bartolomeu
Vnloriu Anania, apropiati de <Septuaginto.
 in incheiere, rug[m pe bunul Dumnezeu si trimitii harul
SEu asupra noastr6, ca si sporim in dreapta infelegere a Scrip-
turii gi, de nu ne vom lenevi, in ftptuirea celor ce le-am infeles.

COMENTARII
LA
CARTEA FACERII
 for"r"o este prima dintre cele cinci c[(i ale lui Moise
(f,tntateuh1. Evreii o numesc BereSit (: la inceput), dupi pri-
mul cuvdnt al c[r[ii. <Septuaginta> numegte cartea Genesis (:
orlgine; naptere), dupi confinut' <<Vulgata> redd ambele denu-
ffHt: Liber Beresith id est Genesis. Traducerile romineqti
pffor6 denumirea Facerea, mai rar Geneza.
Cartea Facerii descrie evenimentele cre[rii cerului 9i a

fiLtoultarea protoplrinfilor, pentru a rdspunde chemdrii dintdi,

Sdet omului va fi de acum calea dureroas[, 9i pentru el 9i
n-a p[r6sit lumea. Pronia dum-
pentru mflntuire, int0i Pe calea
Hnlvorsald, apoi pe cale familie 9i apgi
ioporut niscut din acea
mod special. in
ir[g oo urmeazl, vom ensul mistic al
€lrtll Facerii, aga cum ne apare in lumina scrierilor Noului
Tutament 9i ale Sfinfilor P[rinfi ai Bisericii.

1, Facerea lumii (l , 1 - 31)

Cap. 1, li ,,Ld inceput o fdcut Dumnezeu cerul Si pd-
ildnlul,"
Spre deosebire de credinfele religioase ale vremii, care
lndumnezeiau natura, Moise face inci de la inceput distincfia
eler! intre Creator gi crea{ie. ,,Prin aceast[ deosebire, a deosebit
IJ
pe Lucretor de lucrarea Sa..',l
Creafia apare la inceput, dincolo de ea fiind Creatorul
Cel ftr[ de inceput. ,,A spus mai int6i intru inceput, ca si,nu so_
coteasc[ unii c[ lumea este f[rI inceput.,,2 Curgerea timpului
pornegte odatii cu creafia, timpul fiind, de asemene4 creat
de
Dumnezeu, Cel ce existd dinaintea gi deasupra timpului.
,,Tre_
buje, deci, neaplrat ca cele ce au inceput in iimp sa se
sfrrgeasc[ tot in timp."3 Spaliul gi timpul sunt date ca un cadru
in care creafia s[ se desivdrgeascd, urmdnd a sui dincolo de
acestea, prin indumnezeire.,,Iar expresia la incepul vrea s6
spunl c[ toate au fost create indatd, ftr6 nici o am6nare, cd.ci
cuvintele la inceput nu suferd s6 ne gdndim la vreo trecere de
vreme. Aga cum punctul formeazd inceputul liniei, iar atomul
p[rticic[ dintr-un intreg, tot aga 9i .clipa este inceputul tim_
pului.'/
existentl, cdci nu e slab Dumnezeu.,,s tn acelagi ton, Sfrntul
vasile cel Mare aratd cd, ar fi necuviincios sr socotim materia
coeternd cu Dumnezeu, cici ar trebui atunci sd-i aducem ace-
eagi cinstire ca gi divinitAfli6. ,,Unii, pentru a explica facerea lu_
mii, au alergat la ipoteze materiale, atribuind elementelor lumii
cauza credrii universului."T
Pirn cerul frcut la inceput nu trebuie infeles cerul cel vd_
zut, numit de Scriptur[ tdrie. ,,Shnta Scripturd n_a vorbit des-
pre tlria aceasta, ci de alt cer,nevdzutde noi, dup[ care este
ce_
t
Sfantnl Ambrozie al Milanului, Scrisori,XLIV, I
' Sfentul
3
Vasile cel Mare, Omilii la Hexaimeron,I,2
tbtd.
t Sfannrl
Grigorie de Nyssa, Cuvdnt apologetic la Hexaimeron
' Sfantul Atanasie cel Mare, Tratat despre fntruparea Cuvdntului,I,3
u
Cf. op. cit.,II,2
' Ibid.,r,2
10
rul acesta vdzut de noi, numit tirie."8 lar cerul nevdzut nu poate
li dec6t lumea ingerilor, creatd inaintea lumii materiale. Altfel,
ntAt garpele (3,1) c6t gi heruvimii ce plzesc drumul citre pomul
vio[ii (3, 24) ar r[m0ne fird explicafie. ,,DupI cum se pare, a
lbst gi inainte de lumea aceasta ceva, care se poate contempla
0u mintea noastr[, dar n-a fost consemnat de istorie, pentru cd
accst lucru era nepotrivit celor incepltori gi inc[ prunci cu
ounogtinla. Era o stare mai veche decdt facerea lumii, potriviti
pul,crilor celor mai presus de lume, o stare mai presus de timp,
vepnicl, pururea fiitoare; in ea, Ziditorul 9i Creatorul tuturor a
llout creaturi: lumin[ spirituald, potrivitl fericirii celor ce-L
lubosc pe Domnul, firile rafionale gi nevlzute 9i toatl podoaba
0olor spirituale, cdte depdqesc mintea noastrl, ale ciror nume
hlol nu este cu putin(i sE le descoperim."e
Apdrut[ in timp, lumea existl din veci, in planul divin:
r,Dumnezeu, inainte de a fi cele ce se v[d acum, a gdndit gi a
pomit cele ce nu erau; in acelagi timp, a
5Arrdit umea 9i ce formd s6-i dea materiei,
err[l
Verbul ebraic bara,tradtsprinaface, este folosit intot-
deeutra in Scripturi pentu a exprima ac{iunea creatoare a lui
DHntnozou. Mai menfionlm c[ lumea aceasta nu e singura posi-
bll5, ,,Creatorul acestui univers nu are putere creatoare numai
Ei lnEuura credrii unei singure lumi, ci puterea Lui este nesfhr-
ilu,""
2z ,,$i pdmdntul era netocmit si gol. intuneric era deasu-
Htt cttldncului si Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra
Welun"
actiunea Duhului, apele ar rimdne simple stihii.
lrllr[
,,C'uv0nlul se purta (...) se interpreteazi prin incdlzea si dddea
| 'lerrlil rrl Antiohiei, Trei cdrli cdtre Autolic, II,
13
I Htttrt,,l Vtrsile cel Mare, op. cit.,l,5
fi thnt,,tt,z
tt lht,l,.t,z
11
 viald apelor (...). Duhul Se purta, adici pregitea apele pentru
nagterea viefii. inc6t din acest text se po"t" u.d"u i...; ni"i
Duhul cel Sfrnt nu este lipsit de puterea creatoare.,,t2 "e
Prin netocmit Si gol sa.u nedesluSit Si ne-plinit, cum tra-
duce Bartolomeu V. Anania, se redl ebraicul tohu va bohu, ce
sugereazi o materie inform[, inci neorganizat[. ,,Din ceea
zice Scriptura, ci plmintul era nevdzut, se dovedegte totod
cd nici nu avea in el vreo alti calitate. Iar atunci cdnd zice
era netocmil ne di s[ infelegem ci inc[ nu se statornicise in el
nici o calitate trupeasc[."r3
3-5: ,,^fi a zis Dumnezeu: Sdfie lumind! $i afost lumind.
$i a vdzut Dumnezeu cd este bund lumina Si a despdrlit
zeu lumina de tntuneric. Lumina a numit-o Dumnezeu ziud,
intunericul l-a numit noapte. $i afost seard Si afost dimi,
ziua intdi. "
,,Vefi infelege ci in timp ce lumea a izvordt din poru
lui Dumnezeu cind a zis: sdfie lumind, intunericul a existat
ri porunca Lui."r4 Dacd lumina este creafia lui Dumnezeu,
nericul Lpare ca absenfa sau ca nega{ia Sa. Astfel, intunericul
indeplrtare de Dumnezeu, fiind introdus de p6cat. inseamnd
in alt plan, pdcatul fusese s[virgit inaintea creirii lumii
Dar Dumnezeu desparte lumina de intuneric, desp[rfire ce
mdne definitivd. ,,Cel dint6i cuvdnt al lui Dumnezeu a creat
mina, a risipit intunericul, a pus caplt tristefii, a veselit lumea,
adus dintr-odat5, peste tofi gi peste toate, priveligte veseli
pllcutl,"Is Aceasta pentru cd insugi ,,Cuvdntul dumnezei<
este lucrarea luminii care intrece orice cugetare omeneasci.
Cum astrele nu au fost incl create, aici pare a fi vorba
lumina necreat[, care pitrunde in oarecare fel in lumea
" rbid.,rr,6
'3 Sfantul
to
Grigorie de Nyssa, op. cit.
lbid.
'5 Sfentul Vasile cel Mare, op. cit.,Il,7
16
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cir.
12
put0nd fi experiatd de c[tre creaturi. Lumina natural[ e icoani
loGstei lumini, manifestatd pe Tabor (cf. Matei 17,2).
Biblia 1914,wmdnd Septuaginta, traduce diferit: ,,,fi a
vdzut Dumnezeu cd lumina este frumoasd. $i a fost seard Si a
fixl dimineald, zi una." E subliniat[ astfel frumuselea (kal6s)
iau armonia crea{iei, reflex al frumusefii Creatorului, cdt qi acea
il una, irepetabill, cuprinzflnd in sine veacurile. ,,Sau mai ade-
Vlrat[ este explicafia transmisl in cuvintele cele de tain[, cd
Dumnezeu, Cel Ce a fEcut timpul, a pus timpului m[suri 9i
Jfnnc: durata zilelor; 9i m6surdnd timpul cu slptim0na, porun-
0alto oa siptimdna sd se invirteasci mereu in ea inslgi, pentru
I num6ra migcarea timpului; iar pe sdptdm0ni sE o implineasc[
dlta cea una, intorcindu-se spre ea ins69i de gapte ori; 9i
lCCitt[ lntoarcere este in formi de cerc, cd incepe dintr-un
lUngt ti se sfdrgegte in acelagi punct. Aceeaqi insugire o are
qi
tfeull se intoarce spre el insuqi gi niciodat[ nu se sfhrqeqte'
*$uta este pricina cd inceputul timpului n-a fost numit de
krlpturl ziua intdia, ci zi una, ca gi din numirea ei sI i se vadi
huitroa cu veacul."l7
tt" G8: ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfie o tdrie prin mijlocul ape'
Lf ll ta despartd ape de ape! $i a fost asa. A fdcut Dumnezeu
gl a despdrlit Dumnezeu apele cele de deasupra tdriei-
a numit-o Dumnezeu cer. $i o vdzut Dumnezeu cd este
$l a.fosl seard $i afost dimineald: ziua a doua."
, 8-a spus adesea, pornind de la denumirea de tdrie, c[ve-
Emlfi socoteau bolta cereasci drept o cupoll solidl. Dar
obraic raqia desemna o intindere inconsistenti. ,,Scrip-
tlU numegte tdrie substan(a rezistentii 9i tare, care are greu-
fl olto solid6; cd p6mdntul ar fi meritat mai potrivit o astfel
Cmumire; dar din pricini cd substanfa celor care stau deasu-
lntului este fini qi rarefiatd gi nu-i perceputi de nici
tlln rirnturile noastre, substan(a aceasta s-a numit tdrie,in
Ialio ou substanlele foafte fine, care nu pot fi sesizate de
lfutut Verilo cel Mare, op. cit.,lI,8
13
 eimfirea noastr6."r8 Tdriaare un dublu in{eles: acela de atmosfe-
rd lerestrd, ca gi cel mai larg, de cer vdzut. ,,Ptopriu vorbind,
numirea de cer se potrivegte altcuiva, dar, prin asemlnare, are
parte gi tdria de aceastl numire. (...) in multe locuri, Scriptura
nume$te cer locul care se vede deasupra noastr6."le
Biblia 1914 traduce gi aici prin: ,,pi a vdzut Dumnezeu cd
este frumos ". ,,Prin aceste cuvinte, Scriptura nu vrea s6 spun6
c[ cele ftcute de Dumnezeu I-au incdntat ochii lui Dumnezeu,
nici cd Dumnezeu priveqte frumusefile ftpturilor cum le privim
noi; ci frumosul, in infelesul dat aici de Scriptur[, este ceea ce-i
frcut in chip deslvArgit gi servegte bine scopului pentru care a
fost frcut."2o
Toate vin la existenfd ori se rflnduiesc odatd cu primirea
poruncii. ,,implinirea operelor s-a infrptuit odati cu rosiirea cu-
vintelor, f[r[ nici o intArziere care ar fi ardtat, cum spun (ereticii),
pe mijlocitorul lucrdnd ca slujitor, migcdndu-se ca o unealti. C6ci
Cuvdnful era ca un ipostas al faptei, gi nu o simpll aprobare a
ceea ce nu era."21
9-13: ,, ^fi q zis Dumnezeu: Sd se adtme apele cele de sub
cer la un loc Si sd se arate uscqtul! $i afost aSa. $i s-au adunat
opele cele de sub cer la locurile lor Si s-a ardtat uscatul.
Uscatul l-a numit Dumnezeu pdmdnt, iar adunarea apelor a
numit-o mdri. $i a vdzut Dumnezeu cd este bine. Apoi a zis
Dumnezeu: Sd dea pdmdntul din sine verdeald: iarbd, cu sd-
mAnfi intr-insa, dupd felul Si asemdnarea ei, Si pomi roditori,
care sd dea rod cu sdmdnld in sine, dupd fel, pe pdmdnt! gi a
fost aSa. Pdmdntul a dat din sine verdeald: iarbd, care face sd-
mdnld, dupd felul Si dupd asemdnarea ei, Si pomi roditori, cu
sdmdnld, dupd fel, pe pdmdnt. gi a vdzut Dumnezeu cd este bi-
ne. $i afost seard Si afost dimineald: ziua a treia."
'8 lbid.,rrr,7
te
lbid.,rrr,g
'o lbid.,rrr,ro
2'
Smntul Chiril al Alexandriei, Despre SJilnta Treime,Iy
l4
ln cea de-a treia perioadl a creafiei se aratii uscatul 9i a-
paro vegetatia. ,,Gdndegte-mi-te c[ aceste pu{ine cuvinte 9i aceas-
tI porunci scurti au frcut ca p[mdntul cel neroditor sI odrls-
loasc[ dintr-o dati gi si se porneascl spre nagtere de roade. P[-
mAntul gi-a aruncat haina lui trist[ 9i de doliu; a imbricat o alt6
hain[ strdlucitoare; se veselegte de podoabele pe care le-a pri-
mit; arati mii gi mii de felurite plante."zz
14-l9z ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfie lumindtori pe tdria ce-
rului, ca sd lumineze pe pdmdnt, sd despartd ziua de noapte Si
tdfie semne care sd deosebeascd anotimpurile, zilele si anii si
td slujeascd drept lumindtori pe tdria cerului, ca sd lumineze
pdmdntul. $i a fost asa. A fdcut Dumnezeu cei doi lumindtori
mari: lumindtorul cel mai mare pentru cdrmuirea zilei, lumind-
lorul cel mai mic pentru cdrmuirea nopfii, si stelele. $i le'a pus
Dumnezeu pe tdria cerului, ca sd lumineze pdmdntul, sd cdrmu-
lascd ziua Si noaptea Si sd despartd lumina de tntuneric. $i a
vdzut Dumnezeu cd este bine. $i afost seard Si afost diminea-
ld: ziua a patra."
Apari{ia astrelor in cea de-a patra zi arutd cd zilele creafi-
oi sunt perioade sau etape, a clror lungime nu o putem cunoaqte.
Dar Moise pare a intenfiona si sublinieze cd astrele sunt doar
creaturi, intr-o epoc[ in caie acestea erau divinizate de majori-
tatea popoarelor. ,J''lu erau inc[ nici soarele, nici luna, ca s[ nu
spun[ oamenii c[ soarele este cauza 9i tat[l luminii 9i nici cei
care nu-L cunosc pe Dumnezeu s6-l socoteasc[ (soarele) crea-
tor al celor rdsdrite pe p[mAnt."23
,,Aceste semne ale lumindtorilor sunt de neaplrat[ trebu-
in[6 pentru viafa omeneasc[. Daci nu vei iscodi peste m[suri
wmnele date de acegti luminltori, vei afla,pe temeiulobservafii-
lor unei indelungate experien,te, folosul lor. Datoriti lor pofi afla
multe despre ploile mari, multe despre secetil 9i migcarea vdntu-
r2
Sfantul Vasile cel Mare, op. cit.,Y,2
n lbid.,Yr,2 ,
15
 Apoi,
rilor."2a vremi, socot c[ vor- vli, tlupdfelul lor: animale, tdrdtoare sifiare sdlbatice dupdfe-
s
begte despre Anii sunt marcafi de lul lor. $i a fost aSa. A fdcut Dumnezeu fiarele sdlbatice dupd
migcarea corp e indeplinegte de do-
,felul lor, si animalele domestice dupdfelul lor, si toate tdrdtoa-
gte durata unui an; numai ci rele pdmdntului dupd felul lor. $i a vdzut Dumnezeu cd este
unei luni pentru a se ajunge hlne."
rilor, aqa cum calculau anul Pin tdrdtoare stnt infelese reptilele, ca qi insectele. Ani-
in timpurile vechi evreii gi grecii. Anul solar, la rAndul lui, este
male domestice xxfi numite, cel mai probabil, acelea ce ulterior
timpul cet il face soarele, prin migcarea sq intorcdndu-se la
vcrr fi socotite curate, putdnd fi aduse jertfh. Sunt aduse la exis-
acelagi semn de la care aplecat.,'26
ton[[, la incepuful celei de-a gasea perioade, viefuitoarele usca-
Aparilia ulterioar[ a soarelui nu contrazice crearea lumi_
tului, despre care se spune ci le-a scos pdmdntul.,,Este, oare,
nii primordiale. ,,Cuvintele acestea nu sunt contrare celor ce tnsuflefit pdmflntul? (...) Plmintul a scos la iveald ceea ce se
s-au spus despre luminl. Atunci, la inceput, s-a adus la existen_
afla in el, nu pentru cI Dumnezeu a spus: Sd scoatd, ci pentru
fE natura luminii; acum, corpul acesta ceresc a fost fbcut ca sd
fie vehicul al acelei lumini prim-nlscute.,,27 e[ Dumnezeu, Care i-a dat ponrnca, i-a d[ruit plmflntului gi pu-
20-23: ,,Apo tcrea de a scoate din e1."29 ,,Ai, aqadar, cerul infrumusefa! pd-
tdli, fiinle cu viald mAntul impodobit, marea imboglfitd cu vie{uitoarele n[scute in
tinsul tdriei cerului oa, v[zduhul plin de plsdrile care zboard prin el. Toate au fost
cele aduse de la nefiinli la fiinfd prin porunca lui Dumnezeu."3o
vii, care
ele s tuate pds
262 ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfacem om dupd chipul si ase-

felul estu bine. mdnarea Noastrd, ca sd stdpdneascd peStii mdrii, pdsdrile ce-
Dumnezeu Si a zis inmulyili Si umpleli apele rului, animalele domestice, toate vietdlile ce se tdrdsc pe pd-
mdrilor Si pdsdrile pe pdmdnt! gi afost siard mdnt Si tot pdmdntul."
Si afos^t dimineald: Pluralul Noastrd, ca gi cuvintele sdfacem, indicS un sfat
In cea de-a cincea perioad[ au apdrut vietdfile acvatice gi ln sdnul Sfintei Treimi. Dac[ Vechiul Testament nu afirm[ des-
pIs[rile. ,,Acum, pentru int6ia oar[, a fost creat[ o fiinf5 vie, in_ eoperit taina Treimii, o face, inviluit, chiar de la primele verse-
zestratd cu simfire. Cd plantele gi arborii, chiar daci se zice c6 tc. Astfel, toate sunt aduse la existenfl prin Cuvdntul, identifi-
triiesc, pentru cI particip[ la facultatea de hrdnire qi de cregte_ cat in prologul Evangheliei dupl Ioan cu Dumnezeu Fiul, iar
re, totugi nu sunt nici vietifi, nici insufleflte."28 l)uhul Sffint dldea apelor puterea Sa de viatl frcdtoare. ,,Este,
24-25: ,,Apoi o zis Dumnezeu: sd scoatd pdmdntulfiinle oare, gi acum vorba de o singurd persoanl? Nu! C[ nu este
soris: Sd sefacd om! Atdta vreme c6t nu se ar[tase omul, omul
oare avea s[ fie instruit, predica teologiei era ascuns[ in ad6nc;
24
lbid., vr,4 dur acum, la facerea omului, credinfa se descoper[ gi dogma
2s
lbid.,vr,g
2u
lbid.
'7lbid.,vr,2 7e
lbid.,vl[, l
" Ibid.,yrr,l 10
tbitl.,vIII, ?

l6 t7
 adevlrului se aratl clar."3r Pirerea cI Dumnezeu S-ar sfttui cu
ingerii este ereticd: ,,Nu se va spune, socotesc, cn @l vorbegte
cu) unii dinhe sfinfii ingeri, sau c6 a avut nevoie de o m6nd de
ajutor a lor, sau in general de consimfirea gi contribufia vreune-
ia din creafuri spre int[rirea lui Dumnezeu ca si ispriveascd ce-
ea ce gdndea. Clci dumnezeirea este atotputernic[ pentru orice
gi are in sine bogdfia pentru a slvdrqi cu ugurintd tot ce voiegte
gi in ea este toat[ puterea existen1elor.,,32
Omul e dupd chipul qi asemdnarea lui Dumnezeu. ,,Cu-
Persoane, tot astfel sufletul omului este d[ruit cu trei facultili:
rafiune, voinfi gi afectivitate. Cdnd tot acest chip allui Dumne-
zeu in om I contempli pe Creator, putem vorbi gi despre ase_
mlnare, aceasta insemndnd statornicirea ln Bine. ,,Ceea ce im_
primi in noi chipul dumnezeiesc este fIr[ indoialI sfin(enia, adi-
c[ implrtlqirea de Fiul in Duhul. De aceea, c6nd firea omului a
se,tea chipului a fost desfiguratii,
inceput; am fost remodela{i prin
adicd,al Fiului, prin care vin toa-
272 ,,gi a Jdcut Dumnezeu pe om dupd chipul Sdu; dupd
3t
lbid.,lx,6
" Sfint l Chiril al Alexandriei,
33
op. cit.,III
34
e, XII, l0
35
18
chlpul lui Dumnezeu l-aJdcut; afdcut bdrbat sifemeie."
Pare a fi o contradic{ie aici, cici omul, la singular, a fost
t[cut bdrbat gi femeie. ,,Spune blrbat gi femeie nu pentru cd (fe-
meia) era deja fbcutl, ci pentru cd se afla impreund cu Adam in
Ooaeta lui."36 Sau am putea spune cd femeia era frcut[, dar inci
nu fusese despdrfitii de bSrbat; dupl cum s-ar mai putea in{elege
ol omul deplin este birbat gi femeie.
Vorbind despre lucrarea lui Dumnezeu, Scriptura revine
lr folosirea singularului: ,,Scriptura nu spune: Au frcut. A evi-
tat aici pluralul persoanelor. Instruind pe iudei prin primele cu-
vinte, iar prin ultimele excluz6nd p[gdnismul, Scriptura revine
su tlrie la monad6, ca sI in,telegi pe Fiul impreuni cu Tatll gi
rI fugi de primejdia politeismului."3T
282 ,,$i Dumnezeu i-a binecuvdntat zicdnd: CreSteli Si vd
lnmullili gi umpleli pdmdntul Si-l supuneli; Si stdpdnili peste
peglii mdrii, peste pdsdrile cerului, peste toate animalele, peste
loute vietdlile ce se miScd pe pdmdnt Si peste tot pdmdntul!"
Omul e creat ultimul, cdnd toate cele peste care urma sI
rtlp6neascl erau fdcute. ,,Era deci necesar sE se plismuiasc[ o
fllnfd cuvdntitoare (ralional6), aritdndu-se inaintea ei cele ce ii
toryesc spre intrefinere gi care sd se arate ca ftcute pentru un
bine. De aceea, arltdnd mai ihainte in podoaba cuvenitd cerul gi
p[m6ntul $i cele din ele, a purces la alcltuirea omului, avdnd
lnainte de facerea lui gdndul despre el, precum gi toat[ cealaltd
zidire a cugetat-o gi intemeiat-o prin Cuvintul Sdu ca Dumne-
,0u."38 Clement Alexandrinul atenfioneazi c[: ,,nu ni s-a porun-
cit atat doar sI stdpdnim numai fiarele din afari, ci gi patimile
cElbatice care sunt in noi".3e E o anticipare, patimile fiind doar
virtuale pentru primul om, zidit nepltimitor. Oricum, cdnd Dum-
nczeu cere omului si stdp6neascd tot pdmdntul, aratl c[ spiritul
l0
t7
Sfentul Simeon Noul Teolog, Cuvdnldri mor ale, l, I
Sfentul Vasile cel Mare, op. cit.,lX,6
r8
Sfentul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere,I
to
op. cit.,Vl, l15, 2
t9
!ry

trebuie s[ domine materia, pentru ca elementele

acesteia s[ nu elo altor filosofi, ci dup[ forma gi imp[(irea harului duhovni-
redevinl stihii pustiitoare.
o€ic, $apte sunt virtufile principale ale Sfhntului Puh,pe care
lo.a cupiins cu mintea sa profetul Isaia (1 1,2-3).-40
De remarcat cilziua a gaptea se continu[ pdn6,azi, c[ci ea
nu are sear[. Dar aceasta inseamnd cd gi odihna lui Dumnezeu
oontinu[, ftrd ca El si ne fi abandonat. Odihna lui Dumnezeu
,,tnseamni ce @l) a poruncit s[ se pistreze ftrd, schimbare, in
toat[ vremea, ordinea pe care a pus-o in cele pe care le-a ftcut
fl fiecare din ftpturi sd se odihneasci, si puni cap5t adic[ ve-
ohii lor neordnduieli"ar. fn ziua a gaptea Dumnezeu nu Se mai
uattr in ipostaza de Creator, ci ca Proniator, purtAnd de griji celor
oreate, nefiind, agadar, lipsit de anume lucrare (cf. Ioan 5,17).
Oamenii au fost creafi la sf6rgitul zilei a gasea, urmdnd ca
In ziua a gaptea sI participe la odihna lui Dumnezeu. Dar ei au
ratat aceast[ odihn6. De aceea, in citatul de mai sus se aratd cL
2. Facerea omului e,I _25) omul este chemat la odihnd ca unul care a pierdut-o, odihni ce
Cap. 2,1: ,,ASa s-oufdcut cerul pdmdntul ro va lmplini in ziua a opta, ziua invierii Domnului. Chiar inau-
Si Si toatd oS_
tirea lor. " grrat[ fiind, aceast[ zi incepe pentru fiecare om in parte doar
E o concluzie a celor spuse in capitolul anterior. Bibtia odat[ cu mutarea vegnic[ la Flristos.
I9I4 traduce diferit: ,,gi s-ou s;dvdrSit cerul si pdmdnt"t tioii Sffintul Mo<im Mirturisitorul tdlcuiegte astfel zilele 6,7
podoaba lor. " Podoabd redd greceicul kosmos _ * qi 8: ,,Ziua a $asea indicl ideea existenfei simple a frpturilor; a
armonie, Ji,u_
musele, podoabd, univers _ care traduce ebraicul paptea inseamn[ modul existenfei fericite a lor; iar a opta indicd
saba _ ciatd,
ostire - desemn6nd metaforic murfimea astrelor, iar
in cazul de taina negrditi a vegnicei existenfe fericite a f[pturilor.'f' Aceasti
fala 9i. mulfimea podoabelor pim6n illui. Vulga ia pdstreazd. lmp[(ire amintegte de cele trei trepte ale urcugului duhovni-
nn_
anfa din Septuaginta: et omnis ornatus eorum. oesc: purificarea, iluminarea gi indumnezeirea.
2-32 ,,$i a sfiArSit Dumnezeu in ziua a 4-62 ,,Iatd obdrsia cerului Si a pdmdntului de la facerea
$asea lucrarea Sa,
pe cqre a fdcut-o; iar in ziua a lor, din ziua cdnd Domnul Dumnezeu afacut cerul si pdmdntul.
$aptea s-a odihnit de toate lu-
crurile Sale, pe care le-afdcut. $i; binecuvdntat Dumnezeu Pe cdmp nu se a/la nici un copdcel, iar iarba de pe el nu tncepu-
zi_
ua
_a
sapteo si a sfinlit-o, pentru cd intr-insa s-a odihnit de toa- tte a odrdsli, pentru cd Domnul Dumnezeu nu trimisese tncd
te lucrurile Sale, pe care le-aficut ploaie pe pdmdnt Si nu era nimeni ca sd hmeze pdmdntul. Ci nu-
Si le_a pus in rdnduiald.,,
Dumnezeu instituie odihna in ziti a gaptea, ddnd
un mai un abur ieSea din pdmdnt Si umezea toatdfala pdmdntului. "
exemplu ce va trebui urmat de om; deocamdat5, insi,-nu
," fu""
amintire despre Sabat, care se va impune abia in
wemea lui a0
Moise, pe Muntele Sinai (Ieg. 31, 12_17).,,Este bun Sfantol Ambrozie, Scrisori,XLIV, 3
numdrul ar
$apte, pe care noi nu-l socotim dupd obiceiurile pitagoreilor sau Clement Alexandrinul , Stromate,Yl, 142, I
az
Capete despie cunoslinla de Dumnezeu,56

20 21
!ru
^ ._. El1" totodatr,
fertilitl1ii;
evocatii ploaia, ca semn al binecuvdntlrii divine qi al
se cere intervenfia omului, care s6 lucreze
ln Aibtia 1688, Biblia l9t4 Biblia Anania,traducerea
Si
este: suflet viu, reddtd
grecescul psihi zosa. Daci fiinp nu
poate fi dec0t vie, sufletele pot fi gi moarte, c6nd se cufundi
intr-o fjlsi existenfd, indepirtdndu-se de Creator.
Inc[ de la facerea sa, omul se bucuri de o atenfie specia_
Id: ,,Pe toate le-a frcut Dumnezeu cu Cuvdntul, ci pe toaie le_a
socotit secundare; numai facerea o-mului, oper[ vegnicl, o soco_
tegte vrednicd de mdinile Lui.,/3 C6t privegte
.mdinile,, lui
Dumnezeu, vom spune, in aco: cu Sfin1ii n-arinji, ci acestea
desemneazl pe Fiul gi pe Duhul Sffint gi un mod al Lor de a lu_
cra diferit de toat[ lucrarea de p6n[ acum.
Referatul biblic afirmr cr trupur omului e alcltuit din
pimdnt fapt susfinut de cele mai murte dintre tradiliile lumii. gi
numele primului om, Adam, derivd din ebraicul adamah care
inseamn[ pdmdnt. Nu numai in limba ebraicr intdrnim aceast[
filiafie: ,,Dumnezeu a ftcut pe om din humi, de unde ii vine gi
numele: homo : om. Poefii grecilor afirmi gi ei acelagi lucru
c6nd spun cd omul a fost frcut din lut de citre prometeu: faotul
in sine este exact, numai numele creatorului diferd.',aa
Dar ce folos are Dumnezeu de pe urma omului, dacd l_a
creat pentru Sine? ,,Divinitatea a ftcut pe om pentru ca sd fie
cineva care si-i infeleagi opera, adic6 rdnduiala providenfei, ra-
fiunea creafiunii, puterea rearizdrii, pe care s[ re qi admire cu
a3
Teofil al Antiohiei, op. cit.,ll, lg
4 Lactanliu, DumnezeieStile institufii,
II, 10, 3-5; apud I.G. Coman,
Patrologie II, p. 226
22
tlmflrca gi s[ gi exprime aceastl admirafie."a5
Omul este o indoit[ realitate: el e trup material gi suflet
Vlu, Prin trup apa(ine lumii materiale vdzute, iar prin suflet, celei
rplrituale gi nevIzute. ,,Ce.este omul, decdt o fiin{l ralionali al-
oituit[ din suflet gi trup?"46 ,,De vreme ce avem trupul din p6-
mtnt $i sufletul din cer, suntem in acelagi timp pim0nt gi cer 9i
dc aceea ne rug6m s[ se fac[ voia lui Dumnezeu gi-ntr-o parte
;l.n cealaltl, adicl in corp gi in spirit."aT Chiar daci sufletul e
dln insuflare divin6, acesta nu e parte din divinitate qi nici pre-
txlfltont trupului: ,,Sufletul nu e din fiin,ta, ci din vointa lui
Dumnezeu. El este agadar creat gi devine nemuritor prin voinla
lulDumnezeu."a8
Create de Dumnezeu, sufletul gi trupul au amdndoud o
valoare pozitivi. ,,Fiinfa uman[ alc[tuit[ din trup gi suflet este in-
doetructibil uniti. Aceasti fiinfi care suferd toate patimile sufle-
tului gi ale trupului, care activeazd Si realizeazdtoate cAte sunt
logate de simfuri qi de judecata rafionall, are, prin aceastd in-
llnluire, perspectiva unui singur +.1."0',,Scopul viefii umane es-
te trlirea in fericire gi in contemplarea lui Dumnezeu. Fericirea
iparfine nu numai sufletului, ci gi trupului. Amdndou[ au triit
lmpreunI, amdndou[ ating acelagi scop impreun[."5o,,L[untric,
6ste omul nostru fhcut dup6 chipul gi asemlnarea lui Dumne-
t6u, iar cel din afard este cel ftcut din fir6n[. (...) Agadar, pre-
oum sunt doi oameni, la fel gi viala este dubll: una a omului l[-
Untric Ai alta a celui din afarl. Cele mai multe fapte ale omului
Itruntric ajung la omul din afard, aga cum neprihana omului ld-
$ Ihid.,vII, 5, 3-s; p. 229
ar
Sf6ntol Justin Martirul, Despre inviere,8; apud I. G. Comau, Pqtro-
logiel,p.30L
{7
Sfentul Ciprian al Cartaginei, Despre rugdciunea domneascd,XY
't{0 Sfentol Justin Martirul, Dialog cu iudeul Trifun,Y
Atenagora Atenianul, Despre invierea morlilor, XV; apud I. G..
Coman, Patrologie, I, p.351
to
lbid. ,
23
F
unJric trece gi la neprihana trupeasc6.,,5, Dumnezeu
,,a unit pe
cele despdrfite gi a impreunat lutul cu duhul, alcltuind omul,
vdzltl gi nevdzutd, vremelnicl gi nemuritoare, pd_
cereascd, care se atinge de Dumnezeu gi nu_L cu_
cu cdt se apropie de Dumnezeu, cu at0t se depdr_
n-a preexistat gi nu a presubzistat una inaintea alteia, fiind o
singur[ fiinta gi fire, tot aga nici in Sffinta Treime cea de-o-fiin-
{[ gi de-o-cinstire n-a preexistat o persoanl inaintea alteia.,,s3
8z ,,Apoi Domnul Dumnezeu a sddit o grddind tn Eden,
spre Rdsdrit, Si a pus acolo pe omul pe care_l zidise.,'
uB [u ora potrivit sd o numere pe aceasta impreunl cu ciclul
rcottor zile, in care una gi a doua gi celelalte gapte revenind in
0Crri alc[tuiesc sdptlmdnile, in care sunt tot atdtea prime zile,
oAtc slptirndni sunt, ci trebuia ca aceea sd fie in afara acestora,
ee una ce nu are inceput sau sfdrgit. Fiindcd nici nu este o zi
g8re aoum nu este, dar are sd fie qi si primeascd un inceput in
vlltor; ci ea a fost inainte de veacuri, este gi acum gi va fi in ve-
sll vccilor; despre ea se spune c[ va primi un inceput atunci
oAnd pur gi simplu va veni gi se va descoperi, la sf6rgit,_ca o zi
nolnseratl qi frr[ de sfdrgit prin faptul cd ajunge la noi."'o
9: ,,^fi a fdcut Domnul Dumnezeu sd rdsard din pdmdnt
lol ttoiul de pomi, pldculi la vedere gi cu roade bune de mdncat;
lar ln mijlocul raiului era pomul vielii si pomul cunostinlei
hlnelui $ rdului."
,,ln multe tradilii religioase este consemnati existenla ar-
borelui lumii, ce iqi are r[d[cinile in finuturile subplmflntene,
lrr vArful siu atinge cerul. Agezat in centrul lumii, unegte cele
trei zone cosmice - cerul, pdmdntul gi str[fundurile. El este o
lmugo mundi, un simbol al innoirii permanente, al regeneririi
ooimice, gi, dec!, al fertilit{ii universale, al realitdfii absolute gi
rl imortalitSfii. In tradi{iile indice gi iraniene, strdmogul mitic s-
a hr[nit cu fructele sale sau datorit[ lui a cipdtat nemurirea. In
lsacohiel 3l pi Daniel 4,7-9 arborele viefii poartd intreg univer-
rul gi hrdnegte toate creaturile. Datorite unei vechi tradilii iudai-
gs, care apropia arborele vietii de crearea lui Adam gi mdntuirea
ntcsianici, autorii cregtini au vdzut in arborele vie{ii prefigurarea
Llrucii. Astfel lignum sau arbor vitae devine un simbol important
a doud teme cregtine eserrfiale - Paradisul gi Crucea. Anumite
oredinfe, cu mare rlspdndire gi audienfd in popor, au fEcut s[ se
lveascd convingerea provenienfei_crucii pe care a fost rdstignit
lisus din lemnul arborelui vie[ii."5) ,,To[i agazi in rai pomul rid6-
r:inf, a vielii gi pomul gtiinfei care deosebegte binele de rdu gi cei-
lalgi pomi plini de vigoare, plini de viafi, cu respira.tie 9i g6ndire.

t'sfantul
1a
ld., Discursuri etice,l, I
s2
sfrntul , Lxxv GEN - Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688,Parsl,
s3
Sfantul logice,l
"
Gcnesis, Iagi, 1988, p. 330

24 25
 Din acestea se infelege c[ raiul nu poate p[rea p[m6ntesc, nu l'lgru 7= sdgeatl) Si Eufrat (: apl dulce; rAul rodniciei)
in gfara noastr6, ci in noi, in ceva viu, care trdiegte din put
![flt cuttoscute. Fiind vorba despre patru rduri, numir al ele-
sufletului gi din insuflarea Sffintului buh.,,s6 I-a raiui il;ili ffifftelor gi al punctelor cardinale, se sugereazd cd intreg p6-
putem ajunge doar descoperind raiul l[untric.
mlntul (intreaga creafie) poate fi o grddinl a bucuriei.
10-12: ,,$i din Eden ieSea un rdu, care uda raiul, iar de
acolo se impdrlea in patru brale. Numele unuia era Fison. ," 15: ,,$i a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l fd-
e$td t'i l-a pus in grddina cea din Eden, ca s-o lucreze si s-o
Acesta inconjoard toatd lara Havila, in care se afld aur. Au
pdteascd."
din lara aceea este bun; tot qcolo se gdseSte bdeliu piatra
Si Sfinfii Pdrinfi sunt de acord ci e vorba de raiul lluntric;
onix."
Intenfia autorului nu e ,raceea de alocalingrEdina Raiu_
tl trcbuia lucrat gi pdzit prin ascultarea poruncilor dumneze-
lepti, laude gi ruglciune contemplativi. Cer6ndu-i omului sd p[-
lui, ci de a arita ci toate marile fluvii, arterele vitale ale celor
Eoasc[ grldina raiului (cea lduntric[), Dumnezenil avertizeazd
patru regiuni ale plmAntului
0l are un vrljmag, care se va dovedi a fi nu diavolul, in primul
fiind, printre ele, gi origine
t{nd, ci propria-i neascultare.
aceea nu este de mirare cl
16-17z ,,A dat apoi Domnul Dumnezeuporuncd lui Adam
confuzil's7.
Fison (: sdltdtor) inconjoarl lara Havila (: cerc; nisip ll a zis: Din toli pomii din rai poli sd mdndnci, iar din pomul
eunoglinlei binelui Si rdului sd nu mdndnci, cdci, in ziua in care
aurifer), bogat[ in aur, bdeliu gi onix. Aurul d.ugort"u gi Vcl mdnca din el, vei muri negresit!"
"uo"e gi roarte
lumina divina. Bdeliul e un fer de r6gin[, strIvezie
mi- Sfinfii P6rin[i vld aici inceputul Postului. Avertizat c[
rositoare, provenind de la un arbore care cre$te in Arabia.
RIgi_ ffo un vrijmag, omul e invifat in ce chip s6-l biruie, prin ascul-
na simbolize azd, puritatea gi nemurire4 iar arborii care o produc
trre de porunci gi post. O alti traducere a versetului 16 sunl
sunt, uneori, luafi drept simbol al lui Hristos. Onixul e o piatri
latfel: ,,^li a sfttuit Domnul Dumnezeu pe Adam." ,,Yezi cdtd
prefioas[, compusi din straturi de diferite culori; i se atribuie
oinste ii di omului, chiar de la inceput? N-a spus: I-a poruncit,
puteri benefice. Se poate presupune c[ autorul biblic a dorit
sl )au I-a dat ordin."s8 Mai existl un motiv al interdic(iei: ,,deoa-
descrie, prin toate acestea, realiiali spirituale, pohivite sterii pa-
roce cel r6nduit s[ se ridice la atAta slavd gi desfttare trebuia sI
radisiace.
rtrdvad[ cd are pe Dumnezeu deasupra lui ca impdrat gi Domn,
132 ,,Numele rdului al doilea este Gihon. Acesta incon_ 0a nu cumva prin atdtea bundtdfi date de-a gata si lunece in p[-
joard toatd lara CuS."
rerea ci e liber de stdpdnirea gi de sub puterea Celui ce stdp6-
Gihon (= izvorul apei; valea harului) inconjoar[ fara Cus
negte peste toate, i-a dat indatl o lege gi a unit cu cllcarea ei
(l I".l fefelor arse), numele ebraic al Etiopiei. inlelesul mistic umeninfarea pedepsei"5e.
alfepelor arse e acela al primirii luminii dumnezeiigti.
Chiar dacd vom reveni asupra pomului cunogtinfei bine-
14: ,,Numele rdului al treilea este Tigru. icesta curge
lui gi rdului, credem c[ e potrivitl aici o primd analizl a acestu-
prinfala Asiriei; iar rdul al patrulea este Eufratul.
ia: ,,pomul din care culegem o cunoagtere amestecatd faceparte

56
Sfantul Ambrozie, Scrisori,Xlv, 3 l' Sfantul Ioan Gur6te Aur, Omilii la Facere,XIV, 3
" GEN, p.331 r" smntul Chiril.al Alexandriei, op. cit.,l

26 27
 din num[ru] pomilor oprili. in schimb, rodul
lui, al cirui apiri lnol un aot excepfional de care se bucuri omul, dupi prima bi-
t9r frcut garpele, e un amestec de contradictii, pout"
1-a
cind c6, potrivit firii sale, rdul nu ni se oferi
aii p, iFfaeoro, care a fost aducerea sa la existenfd.
diiect qi pe Adam e chemat sd pund nume tuturor vietifilor. ,,in g0n-
Cdci dacd, intr-adevlr, r[ul nu ldsa urme at0t
de nenon dlroa popoarelor vechi, numele era ca o imagine sau umbrd a
,-T fi fost impodobit cu etichet[ bun[ pentru ca si trezeasci
poft_a in cei pe care i-a ingelat.
oelui ce-l purta, un simbol al personalit[fii acestuia, pe care o
Aga se face ca rdul a fost infrti pUtoa reprezenta. $i in Israel era rlspAnditd credinta in leg[tura
$at in chip invlluit, sub doud asplcte, pe de o parlre ascunzi
in taind, printr-o cursl vicleane, pieirea omului,
Itrlns[ dintre nume qi purtitorul slu. Pronunfarea unui nume
in *"*" trunspune energia potenfial[ in forf[ operantd; Adam denumegte
de alte parte, el poarti laardtarctniput "",
binelui. (...) Aceasta' fllnlele instaur6nd astfel dominafia sa asupra 10r."6r
inseamn[ ci rodul din pomul oprit e ceva
cu totul ilu, pentru 2l-222 ,,Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui
e-?nf,ligat ca podoabd infloriti a binelui,
ci doar nil;i;;, Adam somn greu; Si, dacd a adormit, u luat una din coastele lui
cd, in sinea lui, el e ceva compus din amdndoui,
din care cei gl a plinit locul ei cu carne. Iar coasta luatd din Adam afdcut-o
re nu
]/or asculta gi vor gusta _ a zis Domnul _ cu moarte vor Domnul Dumnezeufemeie Si a adus-o la Adam."
muri' Prin aceasta s-a statornicit r[spicat invrfitura
c[, dupi fi- Scriptura a ardtat cd Dumnezeu a frcut pe om birbat gi
rea lui, binele este simplu gi unitar ji .t
ei, de orice arpfi"i fomeie. Astfel se explicl gi absen(a oriclrei indicafii privind in-
gi de. orice dezbinare,
le c6nd, dimpotrivl, rdul apare ca c
neunitar gi ispititor ra infrfigare,
tuflefirea femeii. Aceasta primise deja, la sffirgitul zilei a gasea,
intrucAt ai crede cd e vorba de luflarea lui Dumnezeu.
altceva dec6t confirm il mai tdrziu experienfa,
inc6t, cum confi r_ Asupra lui Adam a fost trimis sotnn greu sau soriln a-
md experienfa, cunoagterea lui devine temei qi
pritel ae.;;; ddnc. Septuagirla folosegte ekstasis, extaz, ceeace ar l6sa s[ se
gi pieire."6o
lnfeleagd ci omul nu este pasiv ci, prin iegirea din sine citre
18-20: ,,gi a zis Domnul Dumnezeu: Nu este
bine sdfie Creator, conhibuie gi el la aceastd lucrare. Somnul lui Adam e
o-mul singur; sd-i facem aju qi o prefigurare a morfii, pentru calatrezire din coasta sa sE se
Dumnezeu, Care ficuse din
fl ivit femeia. ,,Dac[ invefi cele de la Dumnezeu, acel izvor al
toate pdsdrile cerului, le-a
neamului omenesc, anume Adam, care a sorbit somnul inainte
numi; aSa ca toate fiinlete vii sd se numeascd precum
le va de a fi ingelat de odihn[, a adormit inainte de a fi muncit, ba
n1m.i Adam. gi a pus Adam nume tuturor
animalilor Si tuturor fnainte de a fi gi m0ncat, sau de a fi vorbit, ca s[ se vadd. cd"
pdsdrilor cerului si tuturorfiareror sdrbatice,. gomnul este un indice natural mai de frunte decdt toate cele na-
dor pen-tru Adam
nu s-a gdsit ajutor pe potriva lui.,,
turale. De aceea suntem determinafi si-l socotim ca fiind chiar
Se pregdtegte despirfirea femeii de b[rbat.
Aceasta s-a de atunci imaginea morfii. lar dacd, Adam prefigura pe Hristos,
petrecut in-ziua a gaptea sau, cum s_a aritat
mai sus, intr_o anti_ somnul lui Adam era moartea lui Hristos, care avea sd adoarmi
cipare a zilei a opta. Dovad[ cd omul e chemat
inc6 de la ince_ in moarte, pentru ca de la v[tdmarea coastei Lui, Biserica sd fie
put la odihna vegnicd. petrecutd inziuaodihnei
rea femeii de birbat, chiar dacl nu adaugd
dtrt;.,;;il;;j inchipuitd ca mami adevirat[ a celor vii."62
ceva nou creafiei, e
t"
60 GEN, p.331
Sftntul Grigorie de Nyssa, Desprefacerea omului,XX 62
Terhrlian, Desple suflet, XLIII, 9 -10

28 29
-
O apropiere se poate face gi intre modul in care
luold din bdrbatul (iq) sriz. De aceea va ldsa omul pe tatdl sdu Si
rya luat trupul din Adam gi cel in care Adam cel Nou, J
pd mumq sa Si se va uni cufemeia sa Si vor fi amdndoi un trup. "
$i-a luat tmpul din Fecioara: ,,Dumnezeu a luat din adam perti
cica trupului siu gi a umplut locul cu alt[ carne, iar E uimitoare profelia lui Adam, privind o ordine in care
trupul pr nU 6vea nici un antecedent! Cunoagtem de aici puterea de pene-
care l-a luat l-a zidit intr-un om intreg, dar nu i'_a
adeugat i
Adam un suflet in locul celui pe care l_a luat impreuni tlare a minfii nerobite plcatului. Se mai poate observa, in plus,
cu"coa
ta sa, nici iarigi nu l-a sporit pe acesta in Eva; ci era 3l altceva: ,,Adam nu zice suflet din suJletul meu (...). Ceea ce
ca gi
trupul cel luat in locul coas ei avea plinire a, dar sufletul vlno de la pimdnt ii apa(ine lui, ins5 el nu indrlzneqte sl
nu. l)ar ascultd acest lucru incd gi mai limpede. Dumnezeu Eclame ca al siu ceea ce nu se nagte din pdmdnt."il O altd
a
at din Fecioard un trup inzestrat cu minte insufletit, Fomarcl deosebit de interesantd, vizeazd, ereticii din orice
$i p; ;
l-a luat de la Adam gi a umplut locul lui cualtd vrome: ,,Toati Sfdnta Scripturd a intrebuinfat cuvdntul/emeie Si
trZ
din ea acest trup i-a dat lui Duhul Siu cel Sfhnt "u-"j91 6u scns defecioard, dupd exemplul Evei celei incl nenuntite."65
ceea ce nu avea sufletul lui (Adam), cu via{a
9i f_" *rpf"i 25: ,,Adam Si femeia lui erau omdndoi goi Si nu se ru-
vegnicd. C6lci
nea plinitd in locul coastei lui Adam in trupul s6u,
aceasta f,lnau. "
Propriul trup era suficient veqmflnt primilor oameni, cici
arvuna gi chezlgia Iconomiei lui Dumnezeu, ca ia.agi
.t i;;;
din coastii gi s[-i dea in locul ei nu iarlgi trup, cdci
acesta a llava dumnezeiascd iradia din el. ,,Adam, inainte de picat, era
plinit mai dinainte, ci in chip fiinfial fiuhuf iui Dumnez"r, fol, dar nu se gtia gol, fiindc[ era imbr[cat in virtu1i."66
a$a cum femeia s-a frcut din coasta lui Adam gi
,, Ajungi la sfhrgitul capitolului referitor la facerea omului,
toli oarneni
muritori s-au ndscut din ea, aga gi din trupul femeii .i vom concluziona impreund cu Metodiu de Olimp: ,,Omul este in
," ru
birbatul, Hristos Dumnezeu, gi din El toti s[ se faci nemuri lumc ceva excep{ional de valoros, pentru c[ Fiul lui Dumnezeu
gi si plineascd ceea ce Adam avea mai mult I luat trupul acestuia la venirea Sa pe pdmdnt. Dar coroana omu-
dec6t femeia.
ce anume aveamai mult acela? Carnea care fusese lui o formeazi sufletul s[u, ftcut dupl chipul gi asemlnarea lui
plinitI in
cul-coastei din trupul sdu. Fiindci ludnd, ca si spun Dumnezeu."67
din r
aceleagi lucruri, din Fecioarl trupul, Hristos trebuia
sI plinr
c5_din nou locul s5u, aga cum a plinit odinioard gi 3. Pdcatul strdmogesc (3, I - 24)
coasta
Adam. Dar fiindcd acest lucru trebuia s6 se fac[ nu
spre stri Urmeazd relatarea cdlcirii poruncii divine de citre primii
ciune, ci spre nestricdciune, plinirea s-a ftcut prin Duilul,
iar 06meni, cunoscut[ sub numele de pdcat strdmoSesc. Acesta se
prin carne, ca firea lui Adam si se plismuiasci
din nou gi cei c
aveau si se facd copii ai lui Dumnezeu prin Duhul trmsmite tuturor oamenilor, putdnd fi cur6fit prin Taina Bote-
Sffint si i
nagtere din nou, gi aga-tofi cei care cred in El si rului. ,,Cdt timp purt[m chipul lui Adam; neapirat purtim gi
se fac[ rude a
Lui gi un singur trup."6'3 pntimile lui. C[ci e cu neputin(i ca p[m6ntul si inceteze s[ dea
23-242 ,,$i a zis Adam: Iatd, acesta_i os din oasele
mele
carne din carnea mea; ea se va numifemeie (iqa), pentru M
cd es t)rigeo, Omitii la Carteq lesirii,l,3
fi t'l'crtulian, Despre rugdciune, XXII
m
u'
Sfantul Simeon Noul Teolog, Discursuri etice,Il, 7 Stentul Ambrozie, Scrisori,Lvm, l2
67
npud I.G. Coman, Patrologie II, p. 455

30 31
 o odrasli potrivit firii 1ui.,,68
Omul primordial putea s6 nu moard, dar uull,liucte din pomii raiului? "
nu ii era im Surprinde viclenia qarpelui. ,,Este vorba de un garpe, nu-
bil s[ moar[. Totul depinde Oe fegatuia sa'cu
Creatorul: ..1
cu1.n tlup nestricncio{ aar materiat gi ffini c[ sub aceastd forml de apari{ie se ascunde un spirit r6u,
i,P:l,idi, inc[ n, Sntnrr. (...1 Mdiestria cu care garpele face pe Eva s[ cad[ in ispi-
a fost a;ezat de Ficitorul ca unimpErat
:::-"f:"*.gi
ritor in aceasti lume nestricIcioasd; nu spun tl prosupune o fiin{d dotati cu rafiune. Eva e incredinfatl c[ cel
numai in rai, ci
toatl lumea de sub cer.,'6e eero vorbegte cu ea e o fiinfd superioari unui animal. $arpele
Posibilitatea cdderii st[ in voin{a liberd ounoogte bine porunca datd. de Dumnezeu. Acel s_pirit ingeldtor
a omului. llu putea fi decat un inger cdzut, adicd diavolul."Ta Aceeagi ex-
nezeu nu-l silegte s6 aleagd fericirea
vegnicd, o fericire i
pllcafie o dd pi Noul Testament: ,,Sarpele cel vechi de zile, nu-
", ua",a#ffi
nemainind
incredin,tdndu-i-se frAnele_voinlei "il ffi;;T'[,iJll,T 1T,fl:
lui 9i migcarea spre ceea mll diavolul Si satana, acela care insald intreaga lume, care a
sd aleagd. Numai fiind aia r;ulti;l;,;;;;X ftnt aruncat pe pdmdnt Si, impreund cu el, aufost aruncali toli
$i
"91"$1"
udd. CSci se vede s[ s lusl;+^* ^..'-.^,^ ^;,. . ... tngttrii lui" (Apocalipsa 12, 9). E vorb4 agadar, despre ingeri
rri elzuti, existen{i dinaintea lumii materiale (vechi de zile)' O idee
ca ii, nu ca
nu ecum sl doupre diavol ne d[ gi traducerea numelor sale: grecescul diavo-
ar lo,r (= calomniator; pdr6g; clevetitor) gi ebraicul satan (: potriv-
ceea ce
G,
a rnrreoumlat rdu voinfa sa liberi qi a murit nlo; vrajmag).
T "o di, p.i:; Pdnd azi, garpele are o anume putere de fascinafie, astfel
Cu c6t se departa de viafi, pe at6t se
11::1,11*
moarte. Cd Dumnezeu este via[d,, iar tipsavielii,
apropia gll putem bdnui de ce a ales diavolul acest chip. ,,$arpele era
Urmarea
;;;.# prietenul omului; se apropia de el mai mult decdt toate celelalte
pdcatului este moaltea, sufleteasci
$i trupe vle[uitoare gi vorbea cu el prin miqclri pl[cute. PenEu aceea,
chiar dacd moaftea trupului pare s6 inihri".,,Nu
zicem priri el, diavolul, autorul rluiui, a sfrtuit pe strdmoqi."Ts
(At ) a pierdut totul, ci a murit qi a Oisfarut. El a murit fl
de Dumnezeu, dar trai-elje dupn firea 2-32 ,,Iar femeia a zis cdne $arpe: Roade din pomii grd-
."..,,;i ,,O"iiffi;";
mdncat-din rodul pomului Adam a mai tllnli raiului putem sd mdncdm; numai din rodul pomului celui
trdit murtr vreme, er e
socotit intre cei mo4i pentru cd incilcase dln mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: Sd nu mdncali din el,
po.rn"r,;rl ttle:i sd vd atingeli de el, ca sd nu murili!"
Sd revenim, insd, la textul Scripfurii:
3, l: ,,$arpele era insd cel mai Nu gtim ce fel de pom a fost acela. Tradilia il socotegte fie
tJtarerc, C,"r.
ae pe pdmdnt, pe core le/dcuse
siret dinlre toa Intochin, fie, mai tArziu, mir, pomi cu simbolism arnbivalent.
Domnul Dumnrrru. 5i
zis Sarpele cdtre femeie: DumnLzeu R[rndnem la opinia cd e vorba mai degrabd despre un ,,pom"
a zis El, oare, sd nu mdt httcrior prin care omul, ca implrat pus peste zidite, putea extin-
do armonia in intreg cosmosul. Aceasta nu exclude, ins6, 9i exis-
e despre nevoinfd,LxXv
tonla unui pom sensibil.
Cuvdntdri morale,I,2
op. cit.,I
ilii Si cuvdntdri,IX,T
'{ Athanase Negoi{6, Teologie biblicd a Vechiului
Teslament, Ed. Cre-
l, Omilii,Xll,2
tariu la Evanghelie tlinfa noastr6, Bucureqti, 1992, p. 98
'! Stentul Ioan Damaschin, Dogmatica,ll, l0
32
33
F
Dar cuprindea acel pom in sine moartea? Sau
cunogtin(a? Este cunogtinfa aducdtoare de moarte? ,,Cdt pri
pomul cunogtin{ei, era bun gi pomul gi era bun gi rodul lui.
nu-i aga, precum socot unii, c[ pomul acesta cuprindea in
moartea, ci neascultarea. in rodul lui nu era altceva
cunogtinfi. Iar cunogtinfa este bund, dacl este folositd cum
buie. In ce privegte vdrsta, Adam era inci copil; de aceea A
nu putea cuprinde dupi vrednicie cunogtin{a."76
4-5'. ,,Atunci Sarpele a zis cdtre femeie: Nu, nu veli muri
Dar Dumnezeu Stie cd in ziua tn care veli mdnca din el vi
vor deschide ochii Si veli fi ca Dumnezeu, cunoscdnd binele
rdul."
,,Pe Eva, cdnd i-a dat n[dejdi mai mari, atunci a
t-o gi a adus peste ea cele mai mari nenorociri. Ci dugman
moarte ne este diavolul gi a pornit ?mpotriva noastrl rinboi
impicat. Nu ne sArguim noi atdt pentru mdntuirea noastr6,
se s0rguiegte el pentru pierderea noastrd."77 Diavolul, cel
,,cdnd grdieSte minciuna, grdieSle dintru ale sale, cdci este
cinos Si tatdl minciunii" (Ioan&,44), rostegte, in pufine cuvin
trei minciuni: c[ oamenii nu vor muri; cd Dumnezeu cel
bun ar cunoa$te r[ul; cd oamenii vor fi ca Dumnezeu (se
subinfelege gi o team[ a lui Dumnezeu fatfr de om). Cuv6ntu
garyelui cuprinde gi o jumitate de adevir, aceeacd. omului i
vor deschide ochii mdncdnd din pom. intr-un fel, ochii s[i
deschis, cunoscind pe datd ceea ce a pierdut...
6: ,,$i chibzuind femeia cd rodul pomului este bun de
mdncat gi pldcut ochilor de privit Si ili mai dd Si puterea cu-
noStinlei, ludnd unfruct din el a mdncat Si i-a dat Si
Si a mdncat Si el. "
Este o taini cum de omul, creat bun de cltre Dumnezeu,
ales neascultarea. ,,Si spunem deci ci omul a fost fEcut de la
ceput avAnd cugetarea mai presus de pdcat gi de patimi, dar nu
76
Teofil al Antiohiei, op. cit.,Il,25
" Sfantul Ioan Gur6 de Aur, Omilii la Matei,XIII,4
34
t:utotul incapabil sd se abatl spre ceea ce ar fi voit. Cdci Dum-
nczeu a socotit c[ e drept s6-i incredinfeze omului frdnele pro-
priilor voiri gi sd ingiduie pornirilor lui libere si fac[ ceea ce le
place. Pentru c[ virtuteatrebuie s[ fie liber aleasd gi sI nu fie
iru.tut necesit[1ii, nici si fie {inuti s[ nu cad[ de legile firii."78
'fertulian vede a fi vorba aici despre virtutea rdbddrii: Femeia
irn-ar fi p[cituit deloc dacl ar fi respectat cu neclintit[ rlbdare
lnterdiclia divin6"7e. Vom apela qi la o tdlcuire mai subfire, in-
ocrcdnd sd p[trundem taina c6derii: ,,Cdnd se rdspunde ci prici-
na cdderii omului a fost mdndria, nu s-a dat un rdspuns la intre-
barea despre prima catzd a rdului, pentru cd mdndria este deja
un reu, o patimd. Ciut6nd s[ pdtrundd in acest ultim finut miste-
rios in care s-a z[mislit prima migcare p[cdtoasi a fiin1ei umane
pi unde igi are ea peflnanent motorul ei, Sfrntul Maxim (Mdrru-
risitorul) se opregte la o influenld a duhului satanic, care a arun-
oat o adiere de confuzie in mintea omului. Sub ispita lui, omul a
Bvut o scurtd intunecare a inteligen{ei, uitdnd care este cauza lui
adevdrati qi deci (inta lui, intorc6ndu-gi deci dorin{a dinspre ea,
apre lume. Aceasti scutti amdgire a fost uguratd de atraclia ce o
oxercitau formele frumoase qi promisiunile dulci ale lumii asu-
pra simfurilor sale. Lumea era aci, in imediat[ apropiere, cu toate
ohemdrile qi frgdduin(ele ei; Dumnezev era gi El aci, dar mai
greu de sesizat 9i cu frgiduieli de bucurii mai spiritualizate gi
mai indepdrtate."8o
Comentind acest verset, Smntul Chfuil al Alexandriei ara-
t[ modul in care mintea noastrl e atrasi cltre plcat: ,,Chipul (ti-
pul) pl[cerii e femeia. $i prin mdngiierile plIcerilor luneci min-
toa adeseori spre ceea ce nu voiegte. Deci intdmplarea care se
observd in Adam in mod sensibil, ca intr-un chip ingrogat al lu-
orurilor, o poate vedea cineva in mod spiritual gi ascuns intdm-
pldndu-se in fiecare dintre noi. Cici r[sirind mai int6i pldcerea,
g
il Sfrrtul Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea in duh adevdr,l
si
'tu
Durpr" rdbdare,Y
r0
D. Staniloae , Teologia morald ortodoxd, vol. IIl, Bucuregti, I 981 , p. 66
35
--
farmec[ mintea gi o atrage pe incetul spre socotinfa c[ nu
nicidecum o incdlcare a legii dumnezeiegti."sl
7z ,,Atunci li s-au deschis ochii la amdndoi si au
noscut cd erau goi., Si au cusutfrunze de smochin Si Si-aufic
acoperdminte."
Omul a crezut cd va fi ca Dumnezeu 9i cunoagte doar
este gol! tn locul celor n[ddjduite, el ,,s-a acoperit cu aspri
viefii plin[ de dureri - cdci aceasta simbolizeaz[ frunzele
smochin"82. ,,Agadar, acest om plm6ntesc, amlgit cu
indumnezeirii qi gustdnd din aceasta, s-a lipsit de toate
file spirituale (inteligibile) 9i ceregti 9i a clzut in simfirea
maq[ a fipturilor plmdnteqti gi vlzute; $i (...) s-a fEcut su
orb, gol, nesimfitor fa[d de cele din care clzuse, precum 9i
ritor, striclcios qi irafional, asemlndndu-se dobitoacelor
fdr[ de minte."83
8-92 ,,Iar cdnd au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Ca
re umbla prin rai in'rdcoarea serii, s-au ascuns Adam si
lui de fala Domnului Dumnezeu printre pomii raiului. $i a stri-
gat Domnul Dumnezeu pe Adam Si i-a zis: Adame, unde eSti? "
,,Cel ce qtie toate nu ciuta si afle, ci voia ca Adam sd
feleag[ ce a ajuns din ce era. Unde esti ?^,inloc de: in ce
ai ajins, de la o atdt de ruare tndlpime!84 intrebarea lui I
zeu inseamnl: ,,Cine erai inainte gi unde ai inceput s[ fii acum
Unde te agezasem? $i unde ai ajuns? $tii ce eqti gol, fiindcd [i
ai pierdut imbr[cimintea bunei credinfe. Frunze sunt astea
care caufi s[ te acoperi. Ai respins roada, voieqti si te ascunzi
sub frunzele legii, dar te dai pe fa@. Ai dorit, din pricina so
si te deplrtezi de Domnul Dumnezeul tiu qi de aceea fugi
Cel pe Care cdutai s[-L vezi."8s ,,Adam gi Eva, cdnd au ajuns
81
op. cit.,I
8'
Sfrrrtol Ioan Damaschn, Dogmatica,Ill, I
8'
Sfantul Simeon Noul Teolog, Discursuri etice,Xlll
Smntul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, XIV, 3
8a
85
Sfrntul Ambrozie, Scrisori,xx, 17
36
cunoascd, gi-au acoperit pedati ceea ce au cunoscut."86 De
remarcat comportarea irafional[ a primilor oameni, cdnd in-
cearcd s[ se ascundd de Cel Atotprezent. Urmirile pdcatului sunt
imediate. Totodatii, observdm Si gnja pe care o aratl Dumnezzu,
chemflnd omul la poclinfa. El nu abandoneazd. creatura cdzatd.
Rdcoarea serii sauindesard (Biblia 1688) ar putea indica
seara zilei a qaptea gi cdderea omului in intuneric, pAnS va do-
bAndi zorii celei de-a optazile.
l0-l2z ,,Rdspuns-a acesta: Am auzit glasul Tdu in rai Si
m-am temut, cdci sunt gol, Si m-am qscuns. $i i-a zis Dumne-
zeu: Cine !i-a spus cd eSti gol ? Nu cumva ai mdncat din pomul
din care li-am poruncit sd nu mdndnci ? Zis-a Adam: Ferneia
(pe) care mi-ai dat-o sdfie cu mine, aceea mi-a dat din pom Si
dtn mdncat. "
Adam evit[ rispunsul direct, vorbind despre altceva, dar
Dumnezeu il aduce la subiect, aritdndu-i, totodat[, c[ fapta ii e
cunoscut[. Adam, in loc sd-gi recunoascd gregeala, aruncb vina
asupra femeii gi, indirect, asupra lui Dumnezeu.
13: ,,$i a zis Domnul Dumnezeu cdtre femeie: Pentru ce
aificut aceasta ? Iarfemeia a zis: $arpele m-a amdgit si eu qm
mdncat. "
Atitudinea femeii e similari cu a blrbatului: ea invinovI-
fegte garpele, ca gi pe Cel Care a inglduit garpelui s-o ingele.
Dar omul fusese avertizat sd pdzeascd grldina!
l4z ,,Zis-a Domnul Dumnezeu cdtre Sarpe: Pentru cd ai
,fdcut aceasta, blestemat sdfii intre toate animalele Si intre toa-
te fiarele cdmpului; pe pdntecele tdu sd te tdrdSti Si ldrdnd sd
mdndnci in toate zilele vielii tale!"
Biblia 1914 sptne: ,,pe piept gi pe pdntece sd te td-
rdsti". Dumnezeu nu-l intreabi nimic pe garpe, gtiind cd e
pururi vr[jmag, ci ii anun(6 pe loc pedeapsa: starea sa va fi mai
.ioasd decdt cea a animalelor dupi c[dere, cdutdnd mereu sI se
gerpuiasc[, deturnAnd afectele omului (pieptul) 9i tragdnduJ
8t'
Terhrlian, Despre rugdciine, XXII
37
-
spre phceri (pdntecele). Rafiunea, de regul[, e ultima atrasd la
consimfirea cu picatul. ,,Foarte potrivit s-a adiugat apoi la cu-
vintele pe piept gi pe pdntece ctydntul vei umbla. Cici pldcerea
nu stlp0negte asupra celor ce stau pe loc qi sunt linigtili, ci asu-
pra celor ce sunt mereu in migcare qi plini de tulburare."87
,,Urzitorul riut[fii, garpele, se tdrSgte gi se incoldcegte in jurul
viefii de pe plmdnt, dupl cum vorbeqte despre el in pilde Smnta
Scripturfl, cd, pe piept Si pe pdntece se tdrdste gi din pdmint
muScd toatd viala lui. De aici infelegem - din modul migcdrii gi
din felul mdnclrii - cL viala, de aici e plmAnteascd gi josnicl,
intrucAt se admite sI fie incolicitd de tot felul de r[utdli gi p6nd
la urmd s-ajungd hrand acestei fiare tdrAtoare. Tot aga, cel ce ne
indeamni sd urm[m Tatilui ceresc, ne indeamnd gi s[ ne curd-
fim de patimile cele pimdntegti, in care nu distanfarea spafi
conteazl, ci in primul r6nd alegerea liberd a cugetului nostru."88
l5z ,,Dugmdnie voi pune intre tine qi femeie, intre sd-
mdnla ta Si sdmdnla ei; aceasta i1i va zdrobi capul, iar tu ii vei
crdpa cdlcdiul."
in traducerea Anania: ,,... intre seminfia ta 9i semin{ia ei;
Acela...".
Sfinfii Pdrinfi al vhzut in acest loc prima vestire a venirii
Mdntuitorului, Cel Ce va zdrobi capul garpelui gi Care va fi s6-
mdn{d a femeii, n[sc0ndu-Se din Fecioard, frrd a avea un tatii
lumesc. Dar cuvdntul ne privegte gi pe noi: ,,Fiindci s-a spus de
garpe cd este foarte viclean, plzegte totdeauna capul lui, ca nu
cumva s[ afle in tine cuib gi prin el locuint[ gi si lucreze in tine
pustiirea."8e Iar cdlcdiul inseamnl sfhrgituleo. ,,Precum garpele
poate fi tras afar[ de coad6, pentru cd solzii de pe gdt se opun
celor care vor sl-l tragd afard, tot aga nu se poate incepe de la
sfdrgit alungarea pldcerii din casa sufletului. Iati de ce inv[,tito-
87
Nil AscetuT, Cuvdnt ascetic, LYIII
tt Sfantul Grigorie de Nyssa, Despre
inlelesul numelui de creStin
o'
Smntul Varsanufie, Scrisori duhovniceSli, 124
eo
lbid.,44g
38
rul virtutii ne porunce$te sa pdndim capul garpelui. [ar cap numeqte
ol inceputul r[utifii. Dac[ nu primim in suflet acest inceput,
atunci qi urrnarea rlmine nelucrdtoare. Cici cine este cu totul
vrljmag al pl[cerii nu va fi infrdnt nici de momelile pa(iale ale
pntimii; dar dacl cineva a primit in suflet inceputul patimii,
odatd cu aceasta a primit in sine gi sdlbiticiunea intreagi."er
Dar de ce se rdzboiegte diavolul cu noi? El ,,n-a fost frcut
dugman al nostru; dar din pricina invidiei a ajuns in duEmdnie
e u noi. Vdzdndu-se aruncat jos dintre ingeri, n-a suferit s[ vadi
po pimdntean indl[at, prin proplgirea in virtute, la vrednicia in-
gerilor"e2.
16z ,,Iarfemeii i-a zis: Voi inmulpi mereu necazurile tale,
mai ales in vremea sarcinii tale; tn dureri vei naste copii;
slrasdveifi cdtre bdrbatul tdu si el te va stdpdni."
E anun{atI pedeapsa femeii. Atras6 de promisiunile pl[-
ocrilor lumii, femeiava avea palte de durere, cSci durerea ur-
meazd intotdeauna cufund[rii in pl5ceri. Dar durerea nu va in-
rofi nagterea lui Iisus din Fecioara, c[ci acesteia nu i-au pre-
mers pdcatul gi pldcerea. ,,A$a cum necazul a cuprins pe Eva gi
ilmdnfa ei pdn6 azi, aSa bucuria a cuprins pe Maria pi pe bunii
oregtini in veci. Deci altfel suntem fii ai Evei qi am cunoscut
hlestemul ei peste noi pentru gdndurile noastre cele rele; gi alt-
t'ol trebuie s[ inlelegem cE suntem fii ai lui Dumnezeu pentru
gdndurile bune ale Sfdntului Duh gi pentru patimile lui Hristos,
dac[ le avem cu adevdrat in trupul nostru."e3
R6ndui6 in aceeaqi cinste cu birbatul, femeia ii devine
lupus[. Cu alte cuvinte, Dumnezeu i-a spus: ,,Pentru cd, ai pdrd-
rit pe cel de aceeagi cinste cu tine, pe cel care e de aceeagi fire
ou tine gi pentru care ai fost creat6, pentru ci ai voit sd stai de
vorbd cu garpele, frara cea vicleani, qi sd primegti sfat de la el,
de aceea supune-te b[rbatului t[u qi hot[risc s6-fi fie el stdpdn,
'lu) Sfantul Grigoriede Nyssa, Omilii la Ecclesiast,IY
Smntul Vasile cel Mare, Omilii Si cuvdntdri,lX, S
ur
Isaia Pustnicul, 29 de cuvinte, XIX, I
39
-
ca s[ cuno$ti st[p6nia lui! gi pentru ci n-ai qtiut s[ conduci, in-
vafi sd fii condusd bine!"ea
l7-l9z ,,Iar lui Adam i-a zis: pentru cd ai ascultat vorba
femeii tale Si ai mdncat din pomul din care fi-am poruncit: Sd
nu mdndnci, blestemat vafi pdmdntul pentru tine! Cu osleneald
,,Pe drept cuvdnt trebuie caacelace se coborAse prin cll-
carea poruncii spre striciciune qi moarte si locuiascd un pimdnt
curgitor gi striclcios gi s[ guste dupd vrednicie o astfel de hra-
nd. Fiindcl desfttarea imbelgugatd, viefuirea nestriclcioasl qi
frri ostenealI l-au adus la uitarea bundtdfilor frcute de Dumne-
zeu gi la disprefuirea poruncii date de El, pe bunl dreptate a fost
osdndit sd lucreze pimdntul in osteneal[ gi sudoare, gi aga s[ i
se dea cdte pu(in dinrel hrand, ca (una implr{itn cu zgdrcenie)
de cltre un iconom."e
Biblia 1688 tradtce: ,,blestemat pdmdntul tntru lucrurile
cu intristare mult5, bucurdndu-se doar de pufina dulceafi ce i-o
dd el. Din trup ii rSsar omului, pe deasupra pldcerii stric[cioase,
grijile gi gdndurile,-ca nigte spini, 9i marile ispite gi primejdii,
ca nigte mdricini."e6 Cit despie pdinea m0ncatd in sudoarea fe-
fei, Sfrntul Varsanufie aratd, cd, sudoarea frunfii omului din afa-
rd obfine pdine materialS, iar sudoarea omului dinl5untru (asce-
za, rugdciunea) dobdndegte p6ine cereascd.'
eu
es
Sfantul Ioan XVII, g
sfrntul sime
%
e7
Sfentul Maxi dtre Talasie,y
Cf. op. cit., I t'xt
40
Am face aici observafia c[ Dumnezeu nu a pedepsit, pro-
priu-zis, oamenii, mai degrab[ anunfdnd.urmlrile ce decurg fie-
oare din indepdrtarea lor de El. DimpohivE, Dumnezeu cautii sd-i
aduc[ pe oameni la ciin[6, pentru a redob6ndi starea pierduti.
Pdcatul a avut un efect cosmic, omul fiind zidit ca stdpdn
pcste intreaga creafie. Cdderea este doar a omului, dar suferinfa
lo extinde gi asupra celor ce-i erau supuse. ,,Toate creaturile au
pltns pentru moartea gi c6derea lui (Adam), pentru ci vedeau
pe acela care le fusese dat ca impiral f[cdndu-se rob al puterii
potrivnice qi viclene."e8 ,,Dupe cdlcarea poruncii (...), c0nd pof-
ta iralionald a omului a condus in el ra{iunea, c6nd a nesocotit
porunca Stipdnului, atunci gi zidirea supus[ lui s-a revoltat con-
tra stdpdnului pus de Creator."ee
20: ,,$i a pus Adamfemeii sale numele Eva, adicd viafd,
pentru cd ea era sdfie mama tuturor celor vii."
Abia acum, dup[ cidere, primegte femeia numele Evq chiar
dacd noi am numit-o astfel qi pdnd aici. Eva (ebr. Chawah)
derivd din chay (= viu) sa:u chayah (: a trii), avdnd infelesul de
uea care dd via[d.
2lz ,,Apoi afdcut Domnul Dumnezeu lui Adqm Sifemeii
lui imbrdcdminte de piele Si i-a imbrdcat."
Putem fi tentafi si credem cI omul capdtd doar acum un
corp. Dar materialitatea trupului a fost clar afrmatd, in capitolul
nnterior. tns6, dupl cldere, omul,,s-a imbrlcat cu murirea, adi-
o[ cu mortabilitatea gi grosolinia corpului - cdci aceasta simbo-
lizeazdimbr6carea cu piei"l00. ,,in infelesul povestirii nu-i vorba
numai de piei obignuite. C[ci ce fel de animale au putut fi su-
grumate gi despuiate pentru a li se da o astfel de intrebuin[are?
Or, intrucdt orice piele luatd de pe animal e moart6, sunt absolut
rigur cI prin aceastl condi{ie muritoare rezervatA doar ani-
malelor necuvdnt5toare, a fost datil mai t6rziu omului, din grijl
ur
Sffintul Macarie Egipteanul, Omilii,XXX, 7
u"
Smntul Ioan Damaschrn, Dogmatica,II, l0
lbid.,rr, r
4t
gi prevedere, capabilitatea de a muri. Sigur insi cd moartea nu
fost datl omului pentru vecie, c[ci doar haina se imbraci numai
pe dinafarS" aducdnd, la nevoie, folos trupului, dar nefii
inerentl firii sale."101 Un alt infeles al imbr[cdrii oamenilor
piele ar fi acela cd Dumnezeu le-a consolidat trupurile, spre
face fali, viefii pline de greut[(i ce va urma.
222 ,,$i a zis Domnul Dumnezeu: Iatd, Adam s-afdcut
unul dintre Noi, cunoscdnd binele Si rdul. $i acum nu
sd-gi intindd mdna Si sd ia roade din pomul vielii, sd
si sd trdiascd in veci. "
Omul cdzut e departe de a fi ca Dumnezeu. Aici e, in
evident, un mod ironic de a vorbi: ,,Dumnezeu intrebuinfeaz[
chip ironic Ai osdnditor pluralul: s-afdcut ca unul din Noi,
corespunde cu ideea despre Dumnezeu siditl in Adam de ami-
girea garpelui."lo2
Un soi de mister pilstreazd Scriptura in jurul pomului v
[ii. Deducem doar cd acel pom avea capacitatea de a d[rui viafE
vegnic6. Dumnezeu nu i-a spus lui Adam nimic despre
viefii, ceea ce ar insemna c[, p6n[ la cldere, omul a putut m0n
ca din roadele sale. Abia dup[ cddere e despirfit omul de
pom, clci viafa veqnicd in stare de cddere ar insemna ca
sI se afunde intr-o existenfd lipsitd de sens gi plinl de suferi
,,Agadar, scoaterea lui Adam din rai este mai degrabl o fapti
purtare de grijl decdt de mdnie."r03
23-242 ,,De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din
dina cea din Eden, ca sd lucreze pdmdntul, din care.fusese luat:
$i izgonind pe Adam, l-a asezat in preajma grddinii celei
Eden gi a pus heruvimi Si sabie de flacdrd vdlvditoare, sd
zeascd drumul cdtre pomul vielii."
Adam aSezat in preajma grddinii aratd, grija Creatorului
de a menfine in inima celor clzufi nostalgia stirii primordialej
'0' Sm.ttul Grigorie de Nyssa, Marele cuvdnt catehetic,Ylll
to'
Sfantul Maxim MarturisitoruI, op. cit.,XLIY
to'
Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,XV[I, 3
42
,,Aceasta nu inseamni cd ei vor fi readugi iar[gi, dupd refacerea
lor, in acelagi rai supus simfurilor gi material- Nu in acest scop a
lbst pdstrat el pdnd acum; nu pentru aceasffI-'a blestemat pe el
l)umnezeu. Ci pentru c[ e tipul vie{ii viitoare qi chipul veqnicei
lmpiratii a cerurilor."roa
Heruvimii ce pdzesc drumul cdtre pomul viefii sunt ingeri
slujitori ai Creatorului. Nu cunoagtem originea exact[ a cuvdn-
lglui heruvim. sensurile propuse frind: mare; putemic; mare cu-
rug[tor; apari{ie strdlucitd.
nogtin{d; slujitor apropiat; cel
Pomul vielii preinchipuie sfdnta Cruce: ,,Pentru ci prin
pom a venit moartea, trebuia ca prin lemn si se diruiascl viafa
gi invierea."ros Daca pomul viefii este sfhnta Cruce, sabia de foc
are rol de a opri pe cei care se apropie cu newednicie de roa-
dele Jertfei celei mdntuitoare: ,,sabie infricogitoare gi arz[toare
pentru cei necredinciogi, iar pentru credinciogi prietenoasd gi cu
dulce strdlucire"lo6.
4. Cain giAbel (4, L -26)
Dupd cidere, raiul a incetat sd mai existe pentru om. El
$e simte, deopotriv[, izgonit, dar gi atras citre redobdndirea std-
rii primordiale. Ca o ming6iere, Dumnezeu rinduiegte acum
primilor oameni s[ aibd copii.
Crp. 4r lz ,,Dupd oceea a cunoscut Adant pe Eva, femeia
tta, Si ea, zdmislind, a ndscut pe Cain Si a zis: Am dobdndit om
de la Dumnezeu."
Sfhntul Ioan Guri de Aur descoperl aici doul in{elesuri:
un inceput de intelepciune la femeie, care cunoa$te acum cI tot
ce avem vine de la Dumnezeul0T; gi inceputul relafiei trupegti ba
urmare a ciderii, in rai st[p6nind feciorialos. ,,Dupd ce prin ne-
loa
Sfantul Simeon Noul Teolog, Cuvdntdri morale,l,2
105
Sfrntul Ioan Damaschtn, Dogmatica,lY,ll
r0o
Sfantul Vasile cel Marc, Omilii Si cuvdntdri,Xlll,2
tu'
cf. op. cit.,xvllr,4
tu'
Ibid.
43
 ascultare a intrat pdcatul gi dup[ ce sentinfa lui Dumnezeu
fdcut muritori, infeleptul Dumnezeu, deci, rdnduind, potri
infelepciunii Lui, dlinuirea neamului omenesc, a ing[duit
neamul omenesc s[ se inmulfeasc[ prin unire trupeasc6.,,l0e N
putem spune cum s-ar fi inmullit oamenii pLzind, fecioria, ci
doar sI presupunem cd, rela(ia lor ar fi fost una predomi
spiritual[.
Numele primului ndscut, Cain, se traduce prin dobdndit,
primit (de la verbul ebr. qanah: a dobflndi); dup6 o alti etimo
logie, Cain arputea insemnafierar, metalurg.
2t: ,,Apoi a mai ndscut pe Abel, fratele lui Cain."
Abel (ebr. Hebet) inseamnl trecere, abur, suflare,
nicie, taduceri care ar indica scurtimea vie{ii sale; sau rdu,
cd, pdstor S. a.
2bz ,,Abel a fost pdstor de oi, iar Cain lucrdtor de
rndnt. " tim lui Dumnezeu cu zgdrcenie (cu micime de suflet) laudele qi
Sunt arltate cele mai vechi indeletniciri umane gi, totoda-
tI, observlm prioritatea pe care Scriptura o acordi lui Abel,
gi el era cel de-al doilea n[scut. Din chiar indeletnicirile
doi putem vedea in Abel un tip al lui Hristos, P[storul cel bun,
iar in Cain pe cel ce se ingrijegte de trup (lucrdtor de pdmdnt) gi
culege roadele firegti ale preocup[rii sale (pllcerea, durerea,
Srija Si patimile).
3-5az ,,Dar dupd un timp, Cain a adus jerffi lui Dumne-
zeu din roadele pdmdntului. gi a adus Si Abel din cele intdi-
ndscute ale oilor sale qi din grdsimea lor. $i a cdutat
spre Abel Si spre darurile lui, iar spre Cain Si spre darurile lui
n-a cdutat. "
Chiar in stare de cddere gi frrl a-L fi cunoscut p9 Creator
in chip nemijlocit, asemeni protopflrinfilor, oamenii gtiau c6
cuvine s6-I inchine o parte din roadele muncii lor, ca Aceluia
de la care vine tot binele. ,,Vezi cum Creatorul firii a pus in
congtiin{a omului cunogtin{a de Dumnezeu! Spune-mi, cine l-a
toe
lbid.
44
adus pe Cain la aceast[ idee? Nimeni altul decdt cunogtinfa de
Dumnezeu din congtiinla lui."llo
Existd tendin{a de a socoti plrtinitoare atitudinea lui Dum-
nczertfall de jertfele aduse. Dar vedem c[ Abel alege cu grijl
jert-
Jortfa sa (cele intAi-ndscute ale oilor lui), in vreme ce Cain
fegte la int6mplare (din roadele p[mdntului). ,,Aduce deci sfinfi-
tul gi preainfeleptul Abel pe cele socotite mai alese gi mai bune
din turma sa. (...) $i neignordnd modul sfintei slujiri, a allturat
grlsimea. Iar Cain nu face aga, fiind foarte nepis[tor. Cele mai
alese dintre rodurile pdm6ntului gi le-a ddruit pldcerilor sale, gi
a osp[tat pe Dumnezeul tuturor cu cele de calitatea a doua."lll
Apoi, ,,una este pdrga gi alta este dijma. Pdrga este de un har
tnai mare, de o sfinfenie cu totul deosebiti. De aceea a c[utat
Domnul spre Abel, fiindcl acesta n-aintArziat cu darul slu gi I-a
pd- dlruit dinpdrga oilor sale."l12 ,,Deci ni se porunceqte s[ nu jert-
rugiciunile, nici s6-I aducem Stipdnului orice, la nimereal[, ci
il-l inchin[m ceea ce este de clpetenie in suflet, mai bine zis
tnsugi sufletul intreg, cu toati dragostea gi hotiirdrea."l13 Smntul
Maxim Mdrturisitorul explicd jertfa lui Abel, comparindu-l pe
acesta cu Smntul Ioan Botezltorul gi inaintemergdtorul: ,,Glas
rl lui Dumnezeu care strigd de la inceput in pustie, adici in
firea oamenilor, sau in lumea aceasta, este desigur orice sfhnt,
(,..) (cand) inchind lui Dumnezeu cu sinceritate, ca Abel, cele
dintdi miqclri ale contemplafiei sufletului, ingrl;ate prin
virtu1i."114 Orice gdnd curat niscut in noi trebuie inchinat lui
J)umnezeu de indati, spre a nu fi sfdrtecat de vrljmaq. Jertfa lui
Abel preinchipuie lucrarea Mdntuitorului: ,,Abel cel drep,
ndicd Hristos, aduce lui Dumnezeu ca dar primele n[scute ale
t$ lh.d.
lrl Sffintul Chiril al Alexandriei, Glafira la Facere,I
l'' Sfentol Ambrozie, Scrisori,xxxv, 9
llt Smntul Grigorie de Nyssa, Despre nevoinld
lta
op. cit.,47
45
7
turmelor, adicl pe cei fragezi la iniml 9i purt[tori ai slavei Lui
in chipul lor de intdi nisculi. Iar aceasta e Biserica, care e
mit[ de dumnezeiescul Pavel mul(imea celor intdi ndscufi, in-
scriqi in ceruri, a celor chemafi spre sfinfirea prin credin1i."rrs
Nu qtim in ce fel a fbcut vlditl Dumnezeu alegerea Sa. O
tradilie explicd alegerea prin cdderea unui foc din cer, care a
mistuit jertfa lui Abel 9i nu pe a lui Cain; dup[ o alte tradilie,
fumul jertfei lui Abel a suit citre cer, iar al celei a lui Cain s-a
risipit. Oricum, din textul biblic reiese cu claritate ci respinge-
rea jertfei sale i-a fost bine cunoscuti lui Cain.
5b: ,,^Ii s-a intristat Cain tare Si fala lui era posomo-,
rdtd."
Inima lui Cain se videgte inc[ de pe acum. Dumnezeu,
insi, i-a cunoscut gdndurile inaintea oriclrei manifestiri vdzute:
,,La Cain, r[utatea n-a inceput s[ se manifeste cAnd qi-a ucis
fratele, cici inci inainte Dumnezeu cel cunoscitor al inimilor
nu privise spre Cain Si spre iertfa ly.i, ci rlutatea lui a ieqit
(doar) la iveall cdnd l-a ucis pe Abel"o. ,,Sup6rarea lui Cain a
fost indoit6; s-a supirat nu numai cI a fost respins, ci qi pentru
cd a fost primit darul fratelui s[u."rr7 Invidia e un plcat capital.
Dar aici se manifesti chiar un p[cat mai grav, impotriva Duhu-
lui Sfhnt, Cain pizmuind harul de care s-a implrtl;it fratele sdu
gi sporul acestuia in virtuli.
6-7: ,,Atunci a zis Domnul Dumnezeu cdtre Cain: Pentru
ce te-ai intristat Si pentru ce s-o posomordt fala ta ? Cdnd faci
bine, oare nu-li este fala senind ? Iar de nu faci bine, pdcatul
bate la uSd Si cautd sd te tdrascd, dar tu biruieSte-l ! "
Textul ebraic fiind corupt, versetul 7 tidicl dificultifi in
traducere. S-ar putea infelege cd Dumnezeu ii cere in mod im-
perativ lui Cain s[ biruie pdcatul. Sfinfii P[rinfi au aritat, ins[,
cI voia liberd a omului nu e niciodatd ingr[diti de citre Crea-
"t Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,l
"u Origen, Despre rugdciune,Xxlx, 18
"' Sfantul Ioan Guri de Aur, op. cit.,Y
46
tor. Acesta doar il indeamnd pe Cain s[ lupte impotriva p[ca-
tului.
Biblia 1914 tradtce; ,,N-ai.fi pdcdtuit dacd ai fi adus
drept; dar n-ai impdr{it drept! LinisteSte-tel" Linigtea este in-
ceputul curllirii sufletului. ,,Cdci n-ar putea impdca pe Dumne-
zeu cel ce nu e in pace cu fratele siu, ci in dezbinare gi urd."ll8
Dar Dumnezzu nu-gi uiti ftptura, nici chiar cdzutd, in mulfime
de p[cate. ,,Uitii-te la iubirea de oameni a Stdpdnului! Cum vrea
l[-ipotoleascd mdnia gi furia gi s[-i opreasc[ furia prin cuvinte-
le acestea! VizAndu-i migclrile sufletului gi cunoscdndu-i neo-
menosul gdnd de ucidere, vrea s6-i potoleasci mai dinainte gdn-
dul, si fac[ linigte in mintea sa."lle
8z ,,Dupd aceea a zis Cain cdtre Abel, fratele sdu: Sd ie-
gim la cdmp! Iar cdnd erau ei in cdmpie, Cain s-a aruncat dsu-
pra lui Abel, fratele sdu, si l-a omordt."
,,Cain pune la cale crima impotriva fratelui siu, il attage
lntr-un deqert gi inftptuiegte crima increzAndu-se in singuritatea
locului, fapt nelegiuit gi nebunesc totodat5, fiindc[ a socotit c5
cste destul, pentru a-gi ucide fratele, si se fereascd de vdzul oa-
menilor, frrd sd-gi dea seama c[ la omorul s[vdrgit de el Dum-
nezeu este martor. Socotesc ci s-a gdndit atunci, cum se gfur-
desc gi acum mulfi, cI Dumnezeu nu se ingrijeqte de cele p5-
mAntegti qi nu vede faptele oamenilor scelerafi. F[ri indoial[ ci
a$a s-a gdndit, de vreme ce dupl s[vdrgirea crimei, chemat gi
tntrebat de Dumnezeu, a rlspuns c[ nu gtie nimic despre ucide-
rea fratelui. il socotea pe Dumnezeu at0t de str[in de faptele oa-
menilor, incdt credea cd poate acoperi cu minciuni o nelegiuire
atdt de bestiali. Dar socoteala lui a iegit altfel. Cdci pe Dumne-
zeu, despre Care-gi inchipuia ci nu i-a vizut crima pe cdnd o
infrptuia, L-a simfit c6-L vede pe cdnd era condamnat."l20
Nil Ascetul actlualizeazd: .,Iar dacd e careva din cei ce nu
"' Sfrntul Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice,Xlll
Ioan Gurd de Aur, op. cit.,XVIII, 6
"'Sfarrtol
l'o
Salr.ianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu,l,6
47
gtiu inc[ s[ se lupte, sI rimAnd nesupdrat acas6,
neprimejduirea prin liniqtea sa. Aga era lisus al lui Navi,
care s-a scris: 1ar slujitorul lisus, fiind incd tdndr, nu
afard din cort (Ieg. 13, 1l). Clci qtia din istoria lui Abel c[
ce pleac6 la cAmp sunt ucigi de frafii gi de prietenii dupi tru
pentru cd ies la lupti inainte de vreme."r" Se nu ne av
spre fructele vielii cre$tine c0t inci mai socotim pa1
pului ,,fra!i gi prieteni" ai nogtri!
Tertulian socotegte c5, asemenea Evei, Cain a
virtutea rlbdlrii: ,,De-a surda ag scrie despre nerlbdare,
acel prim ucigag gi prim fratricid, Cain, ar fi agteptat cu su
linigtit gi r[bdltor faptul ci jertfa sa n-a fost bineprimiti
Dumnezeu, dacd nu s-ar fi mdniat pe fratele siu, dacl in sfdrgi
n-ar fi ucis pe nimeni."l22
Includem aici 9i o prefioasi tilcuire, apa(inAnd Sffintul
Maxim Mdrturisitorul: ,,Cain este legea trupului, cea dint6i
care o nagte Adam dup[ ce a cdlcat porunca dumnezeiascd. I
Abel este cugetul duhului, pe care-l nagte tot acela, mai pe
m[, prin clin[6. Pe acesta il ucide Cain, fiindci a purces la
templarea naturii inainte de a dobdndi deprinderea des[vdrgi
in acest scop."l23
9-l0t ,,Atunci a zis Domnul Dumnezeu cdtre Cain:
este Abel, fratele tdu? Iar el a rdspuns: Nu Stiu! Au dosrd
sunt pdzitorulfratelui meu? $i a zis Domnul: Ce aifdcut?
sul sdngelui fratelui tdu strigd cdtre Mine din pdmdnt. "
Ca gi atunci cdnd l-a intrebat pe Adam, Dumnezeu nu
utl nici acum s[ afle ci, dimpotrivI, si-i arate lui Cain ci fa
lui e cunoscuti gi, astfel, si-l aduc[ la poc[infi. Dar, tot ca
Adam odinioari, Cain nu-gi recunoagte picatul.
Uciderea e un p[cat strig[tor la cer; singele vlrsat
cltre Dumnezeu, cerdnd o pedeaps[ imediati. ,,Abel se ruga
t2t
op. cit.,xLVII
"' Detpre rdbdare,Y
123
op. cit.,XLI/*
48
numai prin t[cere, ci gi prin moartea lui; cI s6ngele lui dddea
drurnul la o voce mai puternic6 decdt tembita.-l24
ll-l2z ,,$i acum eSti blestemal de pdmdntul care Si-a
deschis gura sa, ca sd primeascd sdngele fratelui tdu din mdna
la. Cdnd vei lucra pdmdntul, acesta nu-Si va mai da roadele sa-
le fie; zbuciumat Sifugar veifi tu pe pdmdnt."
Pe bunl dreptate exclaml Sfrntul Chiril al Ierusalimului:
,,Mare este p[catul, micd os6nda!"l2s in bunltatea Sa, Dumne-
,eu nici nu-l pedepsegte pe Cain, ci doar ii anunti urmarea fi-
teascd a faptei sale. ,,C[ trupul, dac[ nu are sprijinul s6u firesc,
trebuie neapirat sd se vdnzoleascd gi sd tremure."r26 Odat[ cu
cre$terea pdcatului, sporesc Ai consecin{ele. ,,Neamul lui Adam,
olzdnd din poruncd gi frcdndu-se vinovat de pdcate, e zbuciu-
mat de gdnduri nestatornice gi e plin de fricl gi de tulburare, in-
;ugi vrljmagul invdluind tot sufletul care nu s-a niscut din
Dumnezeu, in pofte gi pl[ceri felurite, invdrtindu-l ca pe griu
ou o lopd1icd."r27
l3-l4t ,,$i
a zis Cain cdtre Domnul: Pedeapsa mea este
mai mare decdt putea-o purta. De md izgoneSti acum din pd-
aS
mdntul acesta, md voi ascunde de la faya Ta Si voi fi zbuciumat
gl fugax Si oricine md va tntdlni, md va ucide. "
Nepedepsit, Cain iqi socotegte pedeapsa prea grea. ,,Vina
mea este prea mare ca sd mi se poatd ierta", ceea ce ar fi un
p[cat mai greu, deznldejdea de a mai primi iertarea divin[, pd-
oat impotriva Duhului Sfhnt. ,,Mai existd inci gi o altfel de tris-
te[e, mai blestematE, care impinge sufletul picdtos nu la indrep.
tarea viefii gi la alungarea patimilor, ci la cea mai pierzdtoare
disperare; aceasta l-a impiedicat pe Cain de la clin{[."128 Nu ce-
ln1a, ci teama de moarte il coplegegte pe Cain: ,,nimic nu aruncd
lzt
Sfantul Ioan Gurd de Aur, Omilii tq Matei,Xw,3
t25
Catehezele,rl,2
l2o
smntul
127
Smntul Macarie egipteanul,S2
r28
Sfantul iresti,IX,g
49
7
sufletul in robie (mai mult) decit frica de moarte. Cum s[
ridice deasupra ur0ciunilor simfirea de rdnd gi josnicd,
in biltoaca slIbiciunii qi in poftele acestei vieli?"lze
15: ,,^!i i-a zis Domnul Dumnezeu: Nu aSa, ci tot cel
va ucide pa Cain tnSeptit se va pedepsi! $i a pus Domnul
nezeu semn lui Cain, ca tot cel care tl va tntdlni sd nu-l
moare."
Smntul Ioan GurI de Aur tAlcuiegte mai pe larg acest locr
t0lcuire pe care vom tncerca s-o rezumlm aici. Numdrul
este intrebuinfat spre a indica un num[r mare. Se arati astfel
de gravd e fapta lui Cain gi cdt de infricogitoare urmarea. V
zind zbuciumul lui Cain, oricine ii va cunoagte fapta gi se va i
grozi de urmdri. De aceea, de l-ar ucide, pe el sau pe oricare
tul, pedeapsa ar fr amplificati, c[ci era avertizat asupra
cintelor.
ln plus, acel ce ucide ia asupra sa gi pdcatele pentru
victima n-a mai putut sd se cdiascS. Iar Cain a s6vdrgit
p[cate, nu unul. Dupa Sffintul Chiril al Alexandrieir3r,
au fost: 1) nu a deosebit in chip drqt;2) nu gi-a indreptat
geala; 3) a pizmuit; 4) a fost viclean; 5) a ucis; 6)L-a minfit
Dumnezeu; 7) a socotit c[ va scdpa fEri voia lui Dumnezeu
pedeapsl. Sunt posibile gi alte clasificiri ale p6catelor si
de Cain.
Nu gtim ce semn i-a fost pus fratricidului, locul biblic
ind obscur. Credem, totugi, cd e vorba de tremurul gi zbuci
de care s-a amintit, semn vizibil oricui.
16z ,,$i s-a dus Cain de lafala lui Dumnezeu Si a
tn linutul Nod, la rdsdrit de Eden."
E o sporire a riului: ,,Dacd Adam s-a ascuns de la
lui Dumnezeu, Cain, mai pdcdtos gi mai nelegiuit decdt Adam,
t2e
Sfentul Ambrozie, Scrisori,XXXVII, 3l
omilii la Facere,xlx, 5
'30
tlt op. cit.,I
50
plecat de la fala lui Dumnezez. "l32 Ruptura e total[. Cain se
tnut[ in {inutul Naid (Nod): ,J.[aid se tilcuiegte tulburare, pe
olnd Eden, desfbtare. Credinfa, gnoza gi pacea sunt desfttarea,
dln care a fost izgonit cel ce n-a ascultat. Cel care se socoteqte
htelept, ins6, de la inceput nici nu vrea sd audl de poruncile
dumnezeiegti; ci ca unul care se crede prin el insugi invifat, se
tmpotrivegte frdului qi, de buna sa voie, se mutd in tulburarea
tttvilurati; gi cobordndu-se de la cunoagterea Fiin{ei nen[scute
la cele muriioare gi ndscute, are cdnd o pdrere, cdnd alta."r33
17z ,,Dupd aceeo a cunoscut Coin pe femeia sa Si ea, zd-
nlslind, a ndscut pe Enoh. Apoi a zidit Cain o cetate Si a numit-o,
dupd numelefiului sdu, Enoh."
Scriptura nu a amintit nagterea ori numele femeii lui Ca-
ln, socotindu-le lipsite de importanli. Enoh inseamn[ tndemd-
nalic, incepdtor, alte traduceri posibile plrdndu-ni-se nepotrivi-
t€ pentru el. Interesant ci primul erou civilizator amintit de Bi-
blie este Cain, primul care zidegte o cetate. Depirtat de Dumne-
tou, el simte nevoia de protecfie prin ziduri, ca gi dorinfa de-a
dobAndi o anume nemurire prin lucrarea sa. Ridicarea unei ce-
t[[i mai sugereaz[ vremuri in care numdrul oamenilor ajunsese
dostul de mare.
18: ,,Iar lui Enoh i s-a ndscut lrad; lui lrad i s-a ndscut
Maleleil; lui Maleleil i s-a ndscut Matusal, iar lui Matusal i s-a
ndscut Lameh."
Irad (: fugar; orag veqnic) arati continuarea zbuciumului
lui Cain, ca gi a acfiunii sale civilizatoare, surogat al viefii in
f)umnezeu. Maleleil (= ldudat de Dumnezeu) ar l[sa si se crea-
d[ cI gi din descenden(a lui Cain ar fi putut iegi ceva bun; Scrip-
tura, ins6, nu lasd s[ se intrevad[ aga ceva. Matusal 1: o r,
mbiei) indicd o fire rdzboinicd, violentd, gi un mediu in care e
cunoscuti metalurgia. Lameh (: rdzboinic; distrugltor; silbatic)
lpi anunfa prin nume faptele sdlbatice pe care le va sdvArqi.
lt' Origer, Omilii la Cqrtea leremia, XVI, 4
lrt Clement Alexandrinul Stromate,Il, 51, 4-5
,
51
 l9'. ,,Lameh Si-a luat doudfemei: numele uneia era
Si numele celeilalte era Sela."
Lameh e inceputul poligamiei, impotriva rAnduielii
lite de Dumnezeu. Numele sofiilor sale, Ada (: podoabi;
musefe; pl6cere) Si Sela (: stdnci asculitd), sugereazl cufu
darea in pliceri qi impietrirea inimii.
20-21: ,,Ada a ndscut pe labal; acesta a fost tatdl
ce trdiesc in corturi, la turme. Frotele lui se numea I
acesta este tatdl tuturor celor ce cdntd din chitard Si cimpoi."
Iabal (: drumef; nomad; civilizafie) are numele in
cu ocupafia sa; din nou e sugerat cd, civilizaliae semn al
rescenfei. Iubal (: cdnt5re[ din fluier; cultur[) arat[ iarl;i
letnicire4 ca gi faptul ci o anume culturd, ce nu se mai
de la cult, este incercarea omenirii declzute de a crea o fa
realitate, spre a umple golul l[sat de indep[rtarea de
lnstrumentele indicate aici sunt numite, in ebraic6,
bel Si kinnor, primul indicdnd un instrument ctt zece coarde,
al doilea un instrument cu cinci sau mai multe coarde. T
rile sunt intotdeauna aproximative, fiind vorba de
vechi qi utilizate in alte zone geografice.
222 ,,Sela a ndscut Si ea pe Tubalcain, care afost un
rar de unelte de aramd Si de fier. $i sora lui se chemo Noema.
Tubalcain (: agchii de metal; fierar), prin ocupafia
aparfinea unei categorii privite, in vechime, cu teami sau chi
cu oroare; fierarul fiind vizut ca un fel de vrljitor; nu e
ca metalurgia si fi fost impreunati cu practicile magice.
(: cea frumoasd; cea iubit[) ar putea indica pe fiicele p
ocupa{ie str0ns legati de civilizalia decadenti.
23-242 ,,$i a zis Lameh cdtre femeile sale: Ada Si
ascultali glasul meu! Femeile lui Lameh, lua{i aminte la c
tele mele: Am ucis un orn pentru rana mea Si un tdndr
vdndtaia mea. Dacd pentru Cain vafi rdzbunarea de Sapte
apoi pentru Lameh de Saplezeci de ori cdte Sapte! "
Fragmentul ,,reprezinti, un cdntec sdlbatic compus
gloria lui Lameh, erou al degertului, gi este inserat aici ca
52
rio a violen,tei crescdnde a neamului lui Cain. C6ntecul nu apar-
filnca inilial spaliului israelit, ci era o odd chemeiticl, pe care
Bulorul (biblic) o utilizeazd ca s[ caracterizeze degradarea etic6
(poligamia) 9i silblticia rela{iilor umane (rdzbunarea sdngelui)
dupl pdcatul originar. (...) Setea de rizbunare a lui Lameh re-
prczintd al treilea p[cat (dup[ atingerea de fructul oprit gi crima
lui Cain) din- perioada anterioarl lui Noe, cauz[ nemijlociti a
potopului." "o E $i un alt t6lc aici: ,,Cu alte cuvinte, Lameh a
tpus a$a: Eu merit mai mari pedepse decdt Cain. Pentru ce?
DcAi Lameh n-a omordt pe fratele sdu, totugi a fost pedepsit mai
cumplit, pentru cd nu l-a infelep(it pilda lui Cain."r35
25: ,,Adam a cunoscut iardsi pe Eva, femeia sa, Si ea,
zdmislind, a ndscut un fiu Si i-a pus numele Set, pentru cd Si-a
zis: Mi-a dat Dumnezeu altfiu tn locul lui Abel, pe care l-a ucis
Cuin."
Set (: inlocuire; vllstar) va inlocui pe Abel, omenirea
av6nd sd se indrepte in descendenfa lui.
26t ,,Lui Set de asemenea i s-a ndscut un fiu Si i-a pus
numele Enos. Atunci au tnceput oamenii a chema numele Dom-
nului Dumnezeu."
Numele Enos (: Muritor; sl5bdnog) pare a indica smere-
nia acestuia. Textul ebraic are aici tetragrama IHVH, folositl
pontru prima datd gi marcdnd reaproprierea omenirii de Dumne-
zeu. Acest nume va fi uitat, gi Dumnezeu il va redescoperi in
artrtarea Sa c[tre Moise, in rug (Ieg. 3, l4).
5. Potopul (5,1 - 10,32)
Cap. 5, l-22 ,,Iatd cum scrie cartea neamului lui Adam.
Cand a fdcut Dumnezeu pe Adam, l-a fdcut dupd chipul lui
Dumnezeu. Bdrbat Si femeie a fdcut Si i-a binecuvdntat Si le-a
pus numele: Om, tn ziua fn care i-afacut."
Reamintim cd,Adarn inseamn[ om sattpdmdnt.
rto
GEN, p. 334
rr5
Sfantul loan GurI de Aur, Omitii la Matei,LXXlY,2
s3
 4-52 ,,Adam a trdit doud sute treizeci de ani Si atunci
s-a ndscut unfiu dupd asemdnarea sq si dupd chipul sdu si i
pus numele Set."
De aici se red[ genealogia lui Adam pe linia lui Set,
contrast cu descendenfa lui Cain. Cain e abandonat de autoru
biblic, s[mAnfa sa fiind deja condamnatd. Plecat de la fala I
Dumnezeu, el nu mai e nici m[car dupi chipul gi
pirinfilor s6i cizuti, intr-atdt a fost desfigurat de pdcat.
acum, sunt infEfiqa{i doar urmagii lui Set pentru c6,,to(i oameni
care sunt in lumea aceasta sunt fiii lui Set. Cici urmagii lui Cai
au pierit in potop".136
4,.52 ,,Zilele pe care le-a trdit Adam dupd nasterea lui
au fost Sapte sute de ani Si i s-au ndscut fii Si fiice. Iar de toate
zilele vielii lui Adam aufost noud sute treizeci de ani Si apoi
murit."
Durata viefii oamenilor avea si scadl treptat, pe
ce acegtia s-au addncit in pdcate.
6-82 ,,Set a trdit doud sute cinci ani Si i s-a ndscut Enos
Dupd nasterea lui Enos, Set a mai trdit Sapte sule de ani, Si
s-au ndscut fii si fiice. Iar de toate, zilele lui Set au fost
sute doisprezece ani Si apoi a murit. "
Enos inseamnd muritor, sldbdnog. ,,Prin darea
nume fiului s[u, Set recunoagte sldbiciunea vie{ii
opun6ndu-se astfel semetiei descendenfilor lui Cain. Spre
sebire de Chenei, oameni ai impir[fiei pdmdntegti, setitii,
pdnd cu Enos, recunosc impdr[fia lui Iahve."137
9-llz ,,Enos a trdit o sutd noudzeci de ani Si atunci i
ndscut Cainan. Dupd nasterea lui Cainan, Enos a mai trdit
sute cincisprezece ani Si i s-au ndscut fii Si fiice. Iar de toate,,
zilele lui Enos aufost noud sute cinci ani gi apoi a murit. "
Cainan inseamnl cdstig, proprietate, ziditor, copil.
72-l4z ,,Cainan a trdit o sutd gaizeci $i cinci de ani
'36 Origen, Omilii la Cartea Numerii,Xvfll,4
t" GEN, p. 334
54
ilunci i s-a ndscut Maleleil. Dupd nasterea lui Maleleil, Cai-
non a mai trdit Sapte sute patruzeci de ani Si i s-au ndscutfii Si
,filce. Iar de toate, zilele lui Cainan aufost noud sute zece ani Si
apoi a murit."
Maleleil inseamn[ lauda lui Dumnezeu sat cel ce laudd
pc Dumnezeu.
l5-l7z ,,Maleleil a trdit o sutd Saizeci Si cinci de ani Si
fltunci i s-a ndscut lared. Dupd nasterea lui lared, Maleleil a
mai trdit Sapte sute treizeci de ani Si i s-au ndscutfii Sifiice. Iar
dc toate, zilele lui Maleleil aufost opt sute noudzeci Si cinci de
ani Si apoi a murit. "
Iared se tilmicegte cel care coboard.
18-20: ,,Iared a trdit o sutd Saizeci Si doi de ani Si atunci
I s-a ndscut Enoh. Dupd na;terea lui Enoh, Iared a mai trdit
opt sute de ani Si i s-au ndscut fii Si fiice. Iar de toate, zilele lui
lared aufost noud sute Saizeci Si doi de ani Si apoi a murit."
Enoh 7: inifiat; sfinfit; consacrat) poartd acelaqi nume cu
liul lui Cain, ins6 ya ayel un rol cu totul diferit, motiv penhu
care am ales, in cazul numelui sdu, alte traduceri posibile, care
g[-i sublinie ze luqarea gi viefuirea.
2l-242 ,,Enoh a trdit o sutd Saizeci Si cinci de ani Si
atunci i s-a ndscttt Matusalem. $i a umblat Enoh tnaintea lui
Dumnezeu, dupd nasterea lui Matusalem, doud sute de ani Si i
s-au ndscut fii Si fiice. Iar de toate, zilele lui Enoh au fost trei
sute Saizeci Si cinci de ani. $i a pldcut Enoh lui Dumnezeu Si
upoi nu s-a mai aflat, pentru cd l-a mutat Dumnezeu."
,,Bogat'a fost Enoh, cate a, Iuat cu sine ceea ce a avut gi
toate roadele bun[tdfii sale le-a depus in hambarele cerepti. El
de aceea a fost rdpit, pentru ca rdutatea sd nu-i schimbe inima
(inf. Sol. 4,ll').-ttt Nu e clar dacd Enoh a murit sau nu. Daci a
tr[it doar 365 de ani, aceasta ar fi cea mai scurtl duratd de via{d
indicatd pAn[ acum, reprezentdnd insl un numlr perfect, acela
al unui an solar. Tradilia, ins[, spune cd Enoh va reveni, impre-
r3t
Sfentul Ambrozie, Scrisori,XXXVIII, 7
55
7F
une cu Ilie, qi abia atunci va trece prin moarte.
25-272 ,,Matusalem a trdit o sutd optzeci Si Sapte de
Si atunci i s-a ndscut Lameh. Dupd naslerea lui Lameh,
salem a mai trdit Sapte sute optzeci Si doi de ani Si i s-au
fii qi fiice. Iar de toate, zilele lui Matusalem, pe care le-a trdit,
au fost noud sute Saizeci Si noud de ani Si apoi a murit. "
Matusalem (: omul sabiei) a hlit mai mult decdt ori
alt2i persoand menfionati in Scripturi. Fiul sdu, Lameh (: pli
de putere; sdrac) nu are, desigur, vreo leg[turd cu urmagul
Cain ce purta acelagi nume.
28-292 ,,Lameh a *dit o sutd optzeci Si opt de ani Si
i s-a ndscut un fiu. $i i-a pus numele Noe, zicdnd: Acesta ne
mdngdia in lucrul nostru Si in munca mdinilor noastre, la
rea pdmdntului, pe care l-a blestemat Domnul Dumnezeu! "
Noe 7: linigte; odihn[; mdngdiere) este tip al lui Hristos
,,Hristos ni s-a ftcut noui dreptate gi odihn[. Ne-a mAntuit
noi qi de pdmdntul pe care l-a blestemat Domnul Dumnezeu
C[ci aceasta a spus-o Lameh proorocind despre Noe. Deci nu
nici o indoial[ c[ in Hristos ni s-a iertat vina neascultdrii
Adam."139
30-31: ,,$i a mai trdit Lameh, dupd nasterea lui Noe,
cinci sute Saizeci Si cinci de ani Si i s-au ndscut fii Si fiice.
de toate, zilele lui Lameh aufost Sapte sute cincizeci Si trei
ani Si apoi a murit."
,,Prive9te, deci, inainte de altele, cum se numesc cei
Cain gi qirul urmaqilor lui. Dar gi cum se aratd clar la ce
de ani s-a intins timpul fiecdrei viefi pentru urmagii lui Set. (...
E gi aceasta o dovad[ viditi celor ce voiesc s[ cugete drept
acestea, ci Dumnezeu nu rabd5^ sI vadl via(a celor pdcitogi
(...) De aceea s-a trecut sub tdcere timpul vielii urmagilor
Cain. Clci n-au ftcut nimic wednic de avzit."ta0
322 ,,Noe era de cinci sute de ani, cdnd i s-au
'3e Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,ll
'oo lbid.,r
56
t'lncifeciori: Sem, Ham Si lafet."
Din cei trei fii ai lui Noe se vor trage trei mari ramuri ale
omenirii de dup[ potop:
- Sem (: nume; rlsad; s[minfa) e plrintele rasei semitice
(arabi, evrei g. a.);
- Ham (: negru; cilduri; nervos) e strdmogul rasei
hamitice, ugor de recunoscut dup[ culoarea inchisi a pielii;
- Iafet (: intindere; r[spdndire; frumuse,te) e strlmoqul
rasei iafetite, cu pielea de culoare albd.
Anul cinci sute al viefii lui Noe e indicat ca fiind timpul
ln care Dumnezeu anunfi pentru prima dat[. cataclismul ce va
veni.
Din pricina sporirii riului in lume, Dumnezeu a hotirit
nimicirea ornenirii prin potop de apd. Memoria omenirii a pis-
trat, aproape pretutindeni, amintirea diluviului, in legende. Nu
credem a fi vorba, ins6, despre acelagi cataclism, ci de eveni-
mente similare, petrecute la date diferite. Potopul descris de Bi-
hlie a avut loc in jurul anului 3600 i.Hr., inzonaMesopotamiei,
lls6nd un strat de mdl gros de trei metri, pe o suprafa(i de
270.000 km2.
Pornind de la relatarea diluviului, ni se d[ un sfat pentru
viafa duhovniceascd: ,,Precum cor[bierii nu poartd haine fru-
moase, sau mdnugi, sau sandale, cdci de nu sunt dezbricafi nu
pot inota, aga ii e cu neputintd sufletului sd treac[ peste valurile
vtnturilor potrivnice ale r[ut[fii, de nu se afld dezbrdcat de cele
ale lumii."lal
Cap. 6,'l-22 ,,Iar dupd ce au tnceput a se tnmulyi oame-
nii pe pdmdnt Si li s-au ndscut fiice, fiii lui Dumnezeu, vdzdnd
cd fiicele oamenilor sunt frumoase, Si-au ales dintre ele solii,
care pe cine a voit. "
infiii lui Dumnezeu s-au vizut fie fiinfe ceregti, fie ingeri
cizt[i. Credem cd mai potrivit e s6-i in{elegem pe urmagii lui
Set, cei ce au inceput sd cheme numele Domnului, iar prnfiice-
rar
Isaia Pustnicul, op. cit.,XXV, 12
57
le oamenilor, descendente ale lui Cain, numite astfel
au ratat posibilitatea de a-gi transcende condilia de creaturd
2t6. ,,Desigur, n-ar putea proveni omul din impreunarea
rilor cu totul strdine de trup cu femeia."lo' Ci,,evorba de oa
nii ce se intorc la patimile iubirii trupegti gi se aprind de pofta
urdt[ prin ingerii cdzufi."ta3,,Pdni ce neamul sfin1it viefuia
sine, neamestecat cu cel rdu, str6lucea in ei frumuse{ea
nezeiasc[ neatinsl gi-i frcea minunafi. Dar cdnd au alunecat
iubirea trupeasci, fermecafi de chipurile femeilor, s-au
apostali."laa ,,imp6rfirea aceasta (a neamurilor) s-a frcut
Cain gi Set, cei din Cain numindu-se oameni, iar cei cobor6t
din Set chemdndu-se fii ai lui Dumnezeu."r4s Finalul versetu
2, dapd care gi-a ales fiecare pe cine a voit, pare a sugera
frdul general ce domnea pe atunci.
3z ,,Dar Domnul Dumnezeu a zis: Nu va rdmdne
Duhul Meu in oamenii aceStia, pentru cd sunt numai trup.
zilele lor sd maifie o sutd doudzeci de ani!"
Cufundarea in simtualitate 5i alipirea de materie
moartea, c5ci stihiile rdmase in voia lor, se destramd in chi
natural. ,,Pl[cerea, trecdnd de la trup la minte, o face pe
cu chip trupesc, neimbun6t[findu-se prin impdrtlgirea de
ce este mai bun, ci transmifdndu-i mai vdrtos aceleia ceea
este mai r6u, inc0t omul intreg e numit din pricina ei trup,
trivit cu ceea ce s-a zis despre cei ineca{i prin mdnia lui
nezetJ."t46 Promisiunea plScerilor atrage mintea intr-o ca
inchizdnd-o in forme 9i despir,tind-o de Cel Nelimitat de
formd. Omul robit plicerii alege finitul in locul infinitului
temporalul in schimbul vegniciei.
4z ,,In vremea aceea s-au ivit pe pdmdnt uriasi, mai
'o' Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,l\
'n' Ibid.
tq
lbid.
'os Smntrrl Grigorie Palama, Capete despre cunostinla naturald,62
ta6
Id., Despre rugdciune,g
58
,wumd de cdnd fiii lui Dumnezeu incepuserd a intra la fiicele
utmenilor Si acestea incepuserd a le naste Jii: aceStia sunt ves-
lllii viteji din vechime."
Sunt destule gi supoziliile privind acei uriasi. Noi opi-
nlm ce, unindu-se cei cu aspiralii spirituale cu aceia robifi tru-
pului, urmagii lor vor fi fost sf6gia{i de tendinfe contradictorii,
manifestate prin fapte de naturd sd uimeasc[. Sau, ,,femeile au
n[scut acegti mongtri, Dumnezeu urifind gi frumusefile trupuri-
lor omenegti, din pricina neinfrdn[rii poftelor desfr0nate ale ce-
lor ce se impreunau. De aceea cei n[scu]i erau giganfi, adicd sil-
hatici gi robugti, care pdtimesc de o mare urdciune, dar sunt supe-
riori altora prin mdrimea trupurilor. De aceea e de gtiut ci cu-
vAntul Scripturii obignuieqte si numeasci uriagi (giganfi) pe cei
lbarte robugti."raT
5-72 ,,Vdzdnd insd Domnul Dumnezeu cd rdutotea oame-
nilor s-a mdrit pe pdmdnt qi cd toote cugetele Si dorinlele inimii
lor sunt indreptate la rdu in toate zilele, i-a pdrut rdu Si S-a
cdit Dumnezeu cd a frcut pe om pe pdmdnt. $i a zis Domnul:
Pierde-voi de pe fala pdmdntului pe omul pe care l-ant Jiicut!
De la om pdnd la dobitoc Si de la tdrdtoare pdnd la pdsdrile ce-
rului, tot voi pierde, cd imi pare rdu cd le-imJdcut. "
Cdnd citim ci Dumnezeu regreti gi Se ciiegte, nu-L vom
ougeta ca fiind schimbdtor, acestea fiind adaptiri la infelegerea
ruamenilor. in{elesul e acela ci sfinfenia lui Dumnezeu nu poate
lngddui inv6rtoqarea in p6cat.
8-10: ,,Noe insd a aflat har inaintea Domnului Dumne-
zeu. Iatd viala lui Noe: Noe era om drept Si neprihdnit tntre oa-
menii timpului sdu Si mergea pe calea Domnului. $i i s-au nds-
c:ut lui Noe treifii: Sem, Ham Si lafet."
Pindrept e infeles,,cel ce igi indeplineqte in comunitatea
leocratic[ indatoririle fafd de Dumnezeu, in consens cu legea
Acestuia; cel ce este loial fa{d de Dumnezeu gi, in mdsura in
oare comportamentul sdu concordd cu exigen(ele divine, are
r'r7
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,ll
59
-
dreptul la un tratament echitabil,,.ra8
ll-14: ,,Pdmdntul tnsd se stricase inainteafelei lui
nezeu Si se umpluse pdmdntul de silnicii. gi a cdutat
Dymnezeu spre pdmdnt Si iatd era stricat, cdci tot trupul
abdtuse de la calea sa pe pdmdnt. Atunci a zis Domnul 6um
zeu cdtre Noe: Sosit-a inainteafelei Mele sfiirSitul a tol
cdci s-a umplut pdmdntul de nedreptdlile lor, Si iatd Eu ii
pierde de pe pdmdnt. Tu tnsdfi-li o corabie de lemn de salcr
In corabie sdfaci despdrlituri Si smoleSte-o cu smoald pe di
untru Si pe dinaJard."
Corabia e simbol al Bisericii, locul in care sufletele
scdpare din potopul p[catelor. Ca lucrltor al corabiei, Noe
tip al Mflntuitorului. Hristos, Noe cel Adev[rat, ,,a construit
serica, ardtatd ca in chipul acelei vestite cordbii, in care cei
intrl scapi de nimicirea ce ameninf6 lumea.,,r4e Sftntul
M[rturisitorul compard pilda lui Noe cu viefuirea sfinfilc
,,Smntul (...), asemenea lui Noe, privind prin credinf[ chipuri
viitoare ale judecdfii dumnezeiegti, gi-a intocmit, ca pe o
bie, o viefuire gi o deprindere care s[-l scape de m6nia vii
intiritd din toate pdrfile cu frica de Dumnezeu.,,rs0 Corabia e
cutl din lemn de salcdm, Iemn tare gi neputrezitor, simbol
al renagterii gi nemuririi.
15-16: ,,Corabia tnsd sd ofaci aSa: lungimea corabiei
fie de trei sute de coli, ldlimea ei de cincizeci de co{i,
Clement Alexandrinul, urmdnd lui Barnaba, tAlcui
,,Unii spun cd cei trei sute de cofi sunt simbolul semnului
nului (T - litera taf, cu care vechii greci notau num[ruI
'48 GEN, p. 336
'oe Sfentui Chiril al Alexandriei, op.
tso
cit.,ll
op. cit.,XLVII
60
rhnbolizind Crucea - n.n.); cei 50 de cofi sunt simbolul nddej-
dii gi al iertirii date in ziuaCincizecimii; iar cei 30 de cofi, sau
12 m, cum este scris in unele texte, aratd predicarea Evangheli-
€i, c[ Domnul a inceput predica Sa cdnd era de 30 de ani, iar 12
tunt Apostolii. Construcfia corabiei se inal16 deasupra apei cu
ulr cot, simbol al prop[girii dreptului, care igi sf6rgegte viafa in
monad6, adicd in unitatea credin1ei."l5' Sau: ,,Privegte deci in
eele trei sute de co{i inchipuitl deslvArgirea Sfintei Cruci. Cici
tceasta este lungimea corabiei. Iar c[ deslv6rgirea deslvdrqiri-
l0r este, ca s[ spunem aga, Dumnezeu in unitate, o aratd ldrgi-
mea corabiei, care se intinde pe cincizeci de cofi, dat fiind c[ la
ocle gapte geptimi se adaugl gi unitatea (50 :7 x 7 + 1), intru-
oAt firea lui Dumnezeu este una. Iar inllfimea nu nagte in noi
dec6t acest in{eles. Clci ea termin[ a treia decad[ a cofilor,
rflirgind iar[qi in cel Unul aflat deasupra tuturor gi cel mai sus.
(,..) Fiindc[ Sfhnta Treime, ldrgindu-se in trei ipostasuri gi Per-
toane deosebite-, singurd fire a
Dumnezeirii."ls2 , dobitoacele, qi
ntrdmtl sus, unde e fac asemenea
dobitoacelor au nevoie de llrgdmAn! pentru a alerga de la o
poft5 la alta; cel fixat in contemplafie e, intr-un sens, nemiqcat.
Dar gi primii gisesc loc de scdpare in Biserica-corabie, dacl nu
au ajuns sd fte numai trup, asemeni celor ce pier.
, l7z ,,$i iatd Eu voi aduce asupra pdmdntului potop de
apd, ca sd pierd tot trupul de sub cer, tn care este suflu de
viafd, Si tot ce este pe pdmdnt va pieri."
Tot trupul de sub cer va pieri, urmdnd a se izbdvi doar
cel unit cu cerul. Potopul vestegte Taina Botezului, in care pdca-
tul e omordt, urmdnd a se nagte un om liber in Hristos. ,,Primul
botez afost botezul potopului pentou cunnarea plcatului."rsa
lst
Stromale,Yl,87,2
l5'Srantul
l5r
origen, 2
lsa
smntol ,g
6l
 - 18: ,,Iar cu tine voi face legdmdntul Meu; ;i vei intra
corabie tu Si impreund cu tine vor intra fiii tdi, femeia ta
femeile fiilor tdi. " flle cerului sd iei: din cele curate cdte Sapte perechi, parte bdr-
Legdmdnt traduce ebraicul berit, ,,termenul cel mai i
portant din Vechiul Testament pentru a defini raportul lui
nezeu cu oamenii sau acela al oamenilor intre ei. El se referl
de o parte la ftg[duinla grafiei gi a mdntuirii, pdni la implini
lor final[, pe de alt[ parte la prescripfiile care regleazi vi
umani, la exigen{ele etice gi cultice. Israelif,i numeau prin
termen legitura lor str6nsd, resimfitii ca istoric trditii, cu
nezou. Degi acest legdmdnt reprezenta manifestarea plini
for(6 a voin,tei divine, prin care Iahve igi exprima rela{ia sa
oamenii, potrivit inten{iei Sale mdntuitoare, el nu putea fi
cat de niciuna dintre pe{i, fiind incheiat pentru totdeauna, cor
sfinfit prin ritualuri sacre gi intlrit de o loialitate reciprocd."rs5
19-222 ,,Sd intre tn corabie din toate animalele, din
tdrdtoarele, din toate fiarele Si din tot trupul, cdte doud,
bdrbdteoscd Si parte femeiascd, ca sd rdmdnd cu tine in vi
Din toate soiurile de pdsdri inaripate dupdfel, din toate
le de anirnale dupd fel Si din toate soiurile de tdrdtoare
fel, din toate sd intre la tine cdte doud, parte bdrbdteascd
parte femeiascd, ca sd rdmdnd in viald impreund cu tine. Iar
ia cu tine din tot felul de mdncare, cu care sd vd hrdnili;
jeStele ca sd fie oceosta de mdncare pentru tine Si pentru
lea! Si a inceput Noe lucrul Si precum ii poruncise
Dumne^zeu aSa afdcut."
Intreaga creafie se salveazi prin omul drept, dupd c
intreaga creafie suferl in urma pdcatului. Despre infelesul
toacelor vom vorbi ceva mai jos.
Ctp. Tr l-3: ,,Dupd aceea a zis Domnul Dumnezeu
Noe: Intrd in corabie, tu $i toatd casa ta, cdci tn neamul
numai pe tine te-am vdzut drept tnaintea Mea. Sd iei cu tine
toate animalele curate cdte Sapte perechi, parte bdrbdteascd
t55
GEN, pp.336-337
62
ptrle femeiascd, iar din animalele necurate cdte o pereche,
purte bdrbdteascd si partefemeiascd. De asemenea si din pdsd-
hdtaascd Si parte femeiascd, iar din toate pdsdrile necurate cd-
lu o pereche, parte bdrbdteascd Si parte femeiascd, ca sd le
pdslrezi soiul pentru tot pdmdntul. "
,,Curate redd gr. katharos - curat, pur, care traduce ebr.
lahor - care iese la lumind, strdlucind ca lumina; necurate redL
gr. mi kntharos - necurdt, impur, care traduce ebr. tame. Ye-
ohiul Testament implrtlgegte interesul deosebit pentru aceste
doud concepte al[turi de toate popoarele antice, in special cele
vcchi orientale, acest interes provenind din reprezentEri magice
;i animiste strlvechi. Ambele devin apoi concepte cultice pri-
mare, primul reprezentAnd starea cultici obligatorie de contact
cu divinitatea gi devenind unul dintre simbolurile particip[rii la
viafa divinl, cel de al doilea, in forma sa cea mai exageratii, in-
tr6nd in sfera mor{ii gi a tot ce este legat de aceasta. Cele doui
concepte opereazd in toate domeniile vie{ii - fizic, religios sau
moral. Toate popoarele vechi sau noi au cunoscut gi cunosc
tabuuri de hran6, provenite fiecare in parte din cauze diferite.
Pentru israelili, in categoria animalelor necurate intrau mai cu
teaml acelea care aparfineau unor culturi striine gi, de aceea,
nepllcute lui Iahve. Intrau acele animale care inilial fuseserd
toteme, sau inchinate unei alte divinitefi: porcul - animal sfhnt
in Babilon, Cipru gi Siria, cdinele - in Fenicia, Babilon, Egipt qi
Persia; goarecii, gerpii qi iepurii erau privite ca purtltoare de
lb(e demonice etc. Se mai ad[ugau criterii estetice sau igieni-
ce. Contactul cu cadawele unor astfel de animale aduce cu sine
necurdfenia, ele neputdnd fi nici mdncate gi nici jertfite."l56
4'. ,,Cdci peste yapte zile Eu voi vdrsa ploaie pe pdmdnt,
pdtruzeci de zile Si patruzeci de nopli Si am sd pierd de pefaya
pdmdntului toate ftpturile cdte am fdcut. "
Patruzeci e numlrul agtept[rii, al pregitirii, al incerclrii
l5o
GEN, p. 337
63
qi al pedepsei. Odatii dep[;it numirul40, se trece la o stare
perioar[. Sffintul Ilie a mers 40 de zile pdni la Muntele
unde s-a inrnednicit de vederea lui Dumnezeu (Itr Regi 19,
g.u.), evreii petrec in pustie 40 de ani pdnd s[ intre in Canaan
5-6: ,,^li a fdcut Noe toate cdte i-a poruncit
Dumnezeu. Noe, insd, cdnd o venit asupra pdmdntului
de apd, era de Sase sute de ani."
Cunoagtem indelunga ribdare a lui Dumnezeu;
,,pronunfd amenin,tarea Sa in anul al cinci sutelea; totugi,
anul al gase sutelea a adus potopul pe pdm0nt. (...) Intenfi
a intins Domnul iubirea Sa de oameni, ca si le dea timp
-. .-., t57
pocamF'.
7-9: ,,$i a intrat Noe in corabie Si tmpreund cu el au
trat fiii lui, femeia lui Si femeile fiilor lui, ca sd scape de
potopului. Din pdsdrile curate Si din pdsdrile necurate, din
mslele curate Si din animalele necurate, din fiare Si din
cele ce se miScd pe pdmdnt au intrat la Noe in corabie
perechi, parte bdrbdteascd Si parte femeiascd, cum
Durnnezeu lui Noe."
,,inmullindu-se oamenii gi c6zAnd intr-un addnc de rele
intr-o mare mullime de p6cate, vrind Dumnezeu s[
lumea cu ap[ pi s[ gteargd pe om de pe fafa pdmdntului,
l6sat din nou pirticica Sq ci pe Noe 9i pe fiii s6i gi pe fiicele
le i-a scipat in arc6. Iar arca era iarEgi prefigurarea
de Dumnezeu, Noe era preinchipuirea lui flristos, oamenii
impreuni cu Noe erau pdrga p64ii luate din iudei, a celor
aveau s[ creadd in Hristos, iar animalele sllbatice gi toate
toacele gi zburltoarele gi tdritoarele erau o preinchipuire a
murilor pig0ne. De aceea, aga cum arcal-a avut in ea dupi
top pe Noe, aga gi NIsc[toarea de Dumnezeu Maria L-aav:/.
Cel ce S-a intrupat Dumnezeu gi om; arca insl i-a scdpat
pe acela gi pe cei impreun[ cu el, dar Acesta a izbdvit de
topul picatului gi de robia legii gi a morfii atdt arca, c6t qi
rs'
Sfantul Chiril al lerusalimului, Catehezele,Xlll, 20
64
hlt[."158
i 10-202 ,,Iar dupd Sapte zile au venit asupra pdmdntului
apele potopului. in anul600 al vielii lui Noe, ti tuni a doua, in
Qlaa a doudzeci Si Saptea a lunii acesteia, chiar tn acea zi, s-au
fuqfdcut toate imoarele addncului celui mare Si s-au deschis
'tgheaburile cerului; Si a plouat pe pdmdnt patruzeci de zile Si
palruzeci de nopli. In ziua aceasta a intrat Noe in corabie Si
cu ddnsul au intrat Sem, Ham Si lafet, fiii lui Noe, fe-
lui Noe Si cele trei femei ale fiilor lui. Din toate soiurile
,fiare de pe pdmdnt, din toate soiurile de animale, din toate
lulurile de vietdli ce miSunau pe pdmdnt, din toate soiurile de
, din toate pdsdrile, din toate tnaripatele. $i din tot
in care se aJla duh de viald, au intrat cu Noe in corabie,
perechi, parte bdrbdteoscd Si partefemeiascd. $i cele
au intrat cu Noe in corabie din tot trupul au intrat parte bdr-
Si parte femeiascd, precum poruncise Dumnezeu lui
'. $i a inchis Domnul Dumnezeu corabia pe dinafard. Poto-
a linut pe pdmdnt patruzeci de zile Si patruzeci de nopli Si
inmullit apa Si a ridicat corabia Si aceasta s-a indllat dea-
pdmiintului. $i a crescut apa mereu Si s-a inmul;it foarte
pe pdmdnt Si corabio se purta pe deasupra apei. $i a sporit
pe pdmdnt atdt de mult, tncdt a acoperit toli munlii cei
, care erau sub cer. $i a acoperit apa toli munlii cei tnalli,
cu cincisprezece coli mai sus de ei."
Potopul s-a pomit in luna Iyyar (: aprilie - ma|. Apele
ridicat 15 coti deasupra munfilor. Vechii evrei notau nu-
l0 cu litera yod, iar pe 5 cu he, astfel c[ 15 ar fi IH - in-
I tetragramei sacre II{VH (Iahve). S-ar infelege astfel c[
cel unit cu Dumnezeu suie deasupra stihiilor. imbietor, acest
ielcul rezistd cu greu, deoarece evreii, in cazul numirului 15,
loseau literele teth qi waw (9+6\, tocmai pentru a feri de pro-
flnare numele divin. Rdmdne, totugi, posibilitatea de a g6ndi
[Umele divin, frrd ca el s[ fie rostit.
Itl Smr,tol Simeon Noul Teolog, Discursuri etice,
II,4
65
 2lz ,,$i a murit tot trupul ce se misca pe pdmdnt:
rile, animalele, fiarele, toate vietd{ile ce miSunau pe pdmdnt
toli oamenii."
Cel ce vede in materie ultima realitate qi se cufund4
vietuirea dobitoceasc[ este mort inaintea lui Dumnezeu.
22-242 ,,Toate cele de pe uscat, cdte aveau suflare'
via[d tn ndrile lor, au murit. $i a$a s'a stins toatdfiinla care
afla pefala a tot pdmdntul, de la om pdnd la dobitoc Si
tdrdtoare Si pdnd la pdsdrile cerului, toate s-au stins de pe
mdnt, si a rdmas numai Noe si ce era cu el tn corabie. Iar
crescut mereu pe pdmdnt, o sutd cincizeci de zile."
Numbrul 150 era notat prin literele qof (100'1qi nun (
prima gi ultima liter[ a numelui Cain.Poate ci astfel se d[
in{eles ci a pierit toatd descenden(a lui Cain, ftrI a i se mai
meni numele.
Izbdvirea au aflat doar cei ocrotifi in corabia de
,,Totdeauna viatp a venit prin lemn. Pe vremea lui Noe, pri
corabie de lemn s-a dat viala."tse Mai apoi, via{a vegnic[ s-a
ruit prin lemnul Sfintei Cruci.
Pieirea atitor oameni e explicatd de Clement A
nul: ,,Ceea ce este mai subtil, adicd sufletul, n-ar putea st
ceva rlu din partea apei, care este mai densl, 9i nu poate fi
minat din pricina subtilitnlii pi simplitilii lui; de aceea su
se gi numegte incorporal. Dar partea aceea care a aJuns
c6 a ajuns densd din pricina pdcatului - aceea este aruncatd
p."une cu duhul cel trupesc."l6o
Cap. 8, l-42 ,,Dar $i-a adus aminte Dumnezeu de
de toate fiarele, de toqte animalele, de toate pdsdrile si de
vietdlile ce se miScd, cdte erau cu ddnsul tn corabie; si a
Dumnezeu vdnt pe pdmdnt Si a incetat apa de a mqi
Atunci s-au incuiat zdvoarele addncului Si jgheaburile
Si a incetat ploaia din cer. Dupd o sutd cincizeci de zile,
r5e
Sfantul Chiril al Ierusalimului , Catehezele,Il, S
t6o
Slromate, VI, 52, l-2
66
geput a se scurge apa de pe pdmdnt
Si a se impulina. Iar tn luna
1 {sptea, in ziua a doudzeci Si Saptea a lunii acesteia, s-a oprit
Qorab ia pe Munlii Ararat. "
Corabia s-a oprit pe Munfii Ararat (: pdmint sffint; c[ru-
p celor inchinali), locul exact nefiind cunoscut. Aceasta s-a pe-
ttccut in luna Tigri (septembrie - octombrie), prima lunl a anu-
lui civil iudaic Ai a gaptea a anului religios. Dac[ tradifia despre
potop ajunsi pdnd la Moise, autorul C[(ii Facerii, a pdstrat
'loeste date, inseamni ci inc[ de pe timpul lui Noe ele aveau o
lomnifica1ie.
t 5-7: ,,Apa a scdzut mereu pdnd in luna a zecea; iar in
'llua fntdi a lunii a zecea s-au ardtat vdrfurile munlilor. Dupd
i de zile, a deschis Noe fereoslrd, pe care o /dcuse la
Si a dat drumul corbului, ca sd vadd de a scdzut apa
pdmdnt. Acesta, zburdnd, nu s-a mai tntors pdnd ce a secat
de pe pdmdnt."
Dac[ potopul e simbol al Botezului, corbul care nu se
i intoarce semnificd gtergerea pdcatului prin Botez. pasire
gi hrdnindu-se cu cadavre, corbul are o conotafie ma-
8-llz ,,Apoi, dupd el a trimis porumbelul, ca sd vadd de
scurs apa de pe pdmdnt. Porumbelul, insd, negdsind loc de
pentru piciomele sale, s-a intors la el, tn corabie; cdci
incd apd pe toatdfala pdmdntului. gi a intins Noe mdna Si
apucat Si l-a bdgat la sine, in corabie. $i asteptdnd incd alte
zile, a dat iardsi drumul porumbelului din corabie, Si po-
s-a intors la el, spre seard, Si iatd avea tn ciocul sdu o
verde de mdslin. Atunci a cunoscut Noe cd s-a scurs
de pefala pdmdntului."
Porumbelul deasupra apelor e simbol al Duhului Sffint
f. Matei 3, 16), iar ramura de mislin inchipuie pe Hristos.
seard aratd, timpul venirii Mdntuitorului, spre seara zilei a
. Dubla slobozire a porumbelului aratd cele dou6 firi ale
Ontuitorului, omeneasci gi dumnezeiasc[. Se mai indicd gi
loeea cI Botezului ii urmeazl Mirungerea: ,,Botezului ii urmea-
67
zd, ungerea cu untdelemn; el indicd ungerea noastr6, ne
hristoSi (: unli) gi ne fdgiduiegte, prin Duhul Sfhnt, mila
Dumnezeu, pentru c[ porumbelul a adus o ramur[ de mdslin
lor care au fost izbilvilide potop."r6r
12: ,,Mai zdbovind incd alte Sapte zile, iardsi a dat
mul porumbelului Si el nu s-a mai intors."
Uscatul incepuse sI se arate.
l3z ,,Iar in anul $ase sute unu al vielii lui Noe, in ziua
tdi a lunii tntdi, secdnd apa de pe pdmdnt, a ridicat Noe
riSul cordbiei Si a privit, Si iatd se zbicise fala pdmdntului. "
Ziua intdi arati o restaurare a creafiei, iar luna intdi
nisan, in care Mdntuitorul va p[timi gi va invia.
14-202 ,,Iar tn luna a doua, la doudzeci Si Sapte ale
acesteia, pdmdntul era uscat. Atunci a grdit Domnul
lui Noe Si a zis: IeSi din corabie tu Si impreund cu tine
ta, fiii tdi Si femeile fiilor tdi. Scoate de asemenea impreund
tine toate vietdlile, care sunt cu tine, Si tot trupul, de la
Si pdnd la animale, gi toate vietdlile ce se miScd pe pdmdnt,
sd se tmprdstie pe pdmdnt, sd se prdseascd Si sd se it
pe pdmdnt. Atunci a ieSit Noe din corabie; Si tmpreund cu el:
ieSit fiii lui, femeia lui Si femeile fiilor lui; toate fiarele,
animalele, toate pdsdrile $i toqte cdte se miscd pe pdmdnt,
pdfelul lor, au ieSit din corabie. Apoi aficut Noe un jertfe
Domnului; Si a luat din animalele cele curate Si din toate
rile cele cwate Si le-au dat ardere de tot pe jertfelnic."
Prin jertfr se stabilea sau se restabilea leg[tura omului
Dumnezeu, cer0ndu-se astfel impdcarea cu El sau ajutorul
2l-222 ,.Iar Domnul Dumnezeu a mirosit mireasmd
Si a zis Domnul Dumnezeu in inima Sa: Am socotit sd nu
blestem pdmdntul pentrufaptele omului, pentru cd cugetul
mii omului se pleacd la rdu din tinerelile lui Si nu voi mai
de toate vietdlile, cum amfdcut. De acum, cdt va trdi
semdnatul Si seceratul, frigul Si cdldura, vara Si iarna,
'6' Sfrntul Ioan Damaschin, Dogmatica,IY,g
68
noaptea nu vor mai fnceta!"
Prin Noe, omenirii i se frgdduiegte ci nu vor mai veni
liupra sa cataclisme de asemenea propo(ii.
Cap. 9, 1-: ,,^fi a binecuvdntat Dumnezeu pe Noe Si pe
tlli si le-a zis: Nasteli si vd tnmullili si umpleli pdmdntul si-l
lui
ttdpdnili! Groazd gi fricd de voi sd aibd toate fiarele pdmdn-
lului, toate pdsdrile cerului, tot ce se miScd pe pdmdnt Si toli
peStii mdrii; cdci toate acestea vi le-am dat la indemdnd. "
Se repetl binecuvdntarea dati primilor oameni la 1,28,
omul fiind din nou consacrat ca st[p6nitor peste creafie, insd nu
va mai domni armonia paradisiac[, noua epocl fiind una plini
de frlmintlri gi violelrle.
3-42 ,,Tot ce se miScd Si trdieSte sd vd fie de mdncare;
loate vi le-am dot, ca Si iarba verde. Numai carne cu sdngele
ei, in care e viala ei, sd nu mdncali."
Fatd de starea paradisiac5, omul se va hrini gi cu carne,
lnsd scursd de s6nge. Se pune astfel stavild cruzimii; in plus,
dngele apa(ine lui Dumnezeu, el reprezentAnd via(a, darul
Creatorului. Este aici cea mai veche regul[ alimentar6 consem-
natl de Scripturl.
5-72 ,,Cdci Eu Si sdngele vostru, in care e viala voastrd,
ll voi cere de la oricefiard; ;i voi cere via[a omului Si din mdna
omului, din mdna fratelui sdu. De va vdrsa cineva sdnge ome-
nesc, sdngele aceluia de mdnd de om se va vdrsa, cdci Dumne-
zeu a/dcut omul dupd chipul Sdu. Voi insd nasteli Si vd inmul-
lili Si vd rdspdndili pe pdmdnt Si-l stdpdnili."
E schilati o primd norml juridicfl, pedeapsa pentru omor.
Uciderea e o ftridelege impoffiva Divinitefii, cdci e atins[ crea-
tura Sa.
8-16: ,,^ll a mai grdit Dumnezeu cu Noe Si cufiii lui, care
erau cu el, Si a zis: Iatd Eu inchei legdmdntul Meu cu voi, cu
urmasii voStri, Si cu tot suJletul viu, care este cu voi: cu pdsd-
rile, cu animalele Si cu toate fiarele pdmdntului, care sunt cu
voi, cu toate vietdlile pdmdntului cdte au ieqit din corabie; ;i
inchei acest legdmdnt cu voi, cd nu voi mai pierde tot trupul cu
69
apele potopului Si nu va mai fi potop, ca sd pustiiascd
tul. Apoi a mai zis iardsi Domnul Dumnezeu cdtre Noe: Iatd,
semn al legdmdntului, pe careJ inchei cu voi si cu tot
viu ce este cu voi din neam in neam Si de-a pururi, pun
beul Meu in nori, ca un semn al legdmdntului dintre Mine
pdmdnt. Cdnd voi aduce nori deasupro pdmdntului, se va
curcubeul Meu in nori, si-Mi voi aduce aminte de legdmd'
Meu, pe care l-am tncheiat cu voi Si cu tot sufletul viu Si cu
trupul, Si nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toatd
tura. Va fi deci curcubeul Meu in nori si-l voi vedea, si-Mi
aduce aminte de legdmdntul veSnic dintre Mine Si pdmdnt Si
sufletul viu din tot trupul ce este pe pdmdnt!"
in general, curcubeul simbolizeaz[ legdtura dintre cer
plmdnt. Aici, sensul e aproape acelagi, curcubeul fiind semn
aliantei dintre Dumnezeu gi oameni.
17-18: ,,$i iardsi a zis Dumnezeu cdtre Noe: Acesta
semnul legdmdntului, pe care Eu l-am incheiat intre Mine Si
trupul care este pe pdmdnt. Iar fiii lui Noe, care au ieSit
corabie, erau: Sem, Ham Si lafet. Iar Ham era tatdl lui
naan."
Amintit abia acum, Canaan pare s[ fi fost conceput chi
in zilele potopului, fapt privit ca indicAnd neseriozitatea I
Ham, trlsdtur[ manifestati gi in evenimentele ce vor urna.
l9-2lz ,,AceStia sunt cei trei fii ai lui Noe qi din
s-au inmul;it oamenii pe pdmdnt. Atunci a inceput Noe sd
lucrdtor de pdmdnt Si a sddit vie. A bdut vin qi,
s-a demelit in cortul sdu. "
,,Noe este socotit primul cultivator al vilei de vie (...
Vinul era privit ca un dar al lui Iahve gi, alhturi de pdine gi u
constituie unul dintre mijloacele esenliale de hrand, av6nd
rol foarte important in cultul religios ca biuturd de jertfr. A
la umbra vilei de vie 9i a smochinului gi a le gusta fructele
pentru Vechiul Testament una din imaginile fericirii."r62
tu'GEN, p. 339
70
,,Iar Ham, tatdl lui Canaan, a vdzut goliciunea
22-232
laldlui sdu Si, iegind afard, a spus celor doi frali ai sdi. Dar
llcm Si lafet au luat o haind si, pundnd-o pe amdndoi umerii
lot, au intrat cu spatele tnainte Si au acoperit goliciunea tatdlui
br; Si felele lor fiindlintoarse inapoi, n-au vdzut goliciunea
lqldlui lor." 1
Sfinfii Pdrinfi, combit6nd patima befiei, dau uneori
exemplu pe Noe care, in ciuda virtufilor sale, a alunecat vre-
helnic, datoritd imbdt[rii cu vin. Ca circumstanfi atenuanti, se
rubliniaz[ noutatea vinului penffu Noe, acesta necunosc6ndu-i
tfectele. E o intenfie pedagogici in aceste comentarii, dar aici
;-ar putea vedea gi altceva. Plin de bucurie duhovniceasc[, Noe
timte reftcutd in el starea paradisiaci, nemaiavflnd nevoie de
vogminte. Dar fiii sdi, neputdnd privi cu ochi nepitimaq, rea-
ilintesc pierderea stlrii edenice. Dac[ Ham e cu totul uquratic,
Scm qi lafet nu-gi judecd tatdl, dar nici nu pot impirtigi starea
duhovniceascd a aceluia. ,Noe rim[sese gol, dar nu se ruqina,
fiindc[ era plin de voie bun[ gi de bucurie duhovniceasci. Dar
gel ce a rds de el c6nd l-avdzrtt gola rdmas el insuqi sub ocara
.
..163
InJoslnl rfe$nlce.'
24-252 ,,Trezindu-se Noe din ameleala de vin si afldnd ce
l-a ficut feciorul sdu cel mai tdndr, a zis: Blestemat sd fie
Cqnaan! Robul robilor sdfie lafralii sdi!"
Cel blestemat e fiul lui Ham, Canaan (: umilin(6, supu-
nere), numele lui Ham nemaifiind vrednic de pomenire. Posibil
oa gi Canaan sd fi implrti$it atitudinea disprefuitoare a tat[lui
slu din acel moment. ,,Spusele lui Noe despre Canaan s-au im-
plinit cu gabaoniqii, strinipolii lui Canaan."ril
26-272 ,,Apoi a zis: Binecuvdntat sd fie Dumnezeul lui
Sem; iar Canaan sd-ifie rob! Sd inmulleascd Dumnezeu pe Ia-
,lbtsi sd se sdldsluiascd acesta tn corturile lui Sem, iar Canaan
ld-ifie slugd."
Sfantul Ambrozie, Scrisori, LVI[, 12
l('r
loa
Sfantul Ioan Gur6 de Aur, Omilii la Matei, VlI, 3
7l
 Binecuv6ntarea sau blestemul se realizeazdin
!a celor viza[i de patriarhi. E anticipatd stlp6nirea Canaanului
de cdtre urmagii lui Sem gi se anun(i c[ urmagii lui Iafet
cregte in num[r gi vor ocupa teritorii intinse, unele in detri
mentul lui Sem. Toate acestea s-au implinit in istorie.
28-292 ,,$i a mai trdit Noe dupd potop trei sute cinc
de ani. Iar de toate, zilele lui Noe aufost noud sute cincizeci
ani Si apoi a murit."
Cu moartea lui Noe se incheie parteareferitoare la
continudndu-se cu enumerarea urmaqilor celor trei fii ai sli.
,,Sub forma unui arbore genealogic, (capitolul 10)
lista populafiilor, grupate mai pufin duph afinit61i etnice, c6t d
p[ raporturi istorice gi geografice. (...) Descendenfii lui Iafet v
popula Asia Mic[ pdnd la MareaNeagrl 9i insulele Medi
pdnd in sudul Spaniei, cei ai lui Ham vor locui in finuturile
sud: Egipt, Etiopia, Arabia gi Canaan, ftcdndu-se astfel ref
la dom-ina[ia egipteand asupra acestor finuturi' intre ei se
aflafiii lui Sem- elamilii, asirienii, arameenii gi strdmoqii
ilor. Acegtia din urmd nu reprezinti in intregime ceea ce in
legem aziprinpopulafii semitice, cici, bineinfeles, aceasti li
nu este conceput[ dupd criterii lingvistice (...). Prin ea se afi
unitatea speciei umane, divizati in grupuri ce pornesc de la
surs[ comun[, imphrfirea ce apare in versetul 32 ca implinire
binecuv6ntirii lui Iahve din 9, 1."165
Cap. 10, l-2: ,,Iatd spila neamului fiilor lui Noe:
Ham Si lafet, cdrora li s-au ndscut fii dupd potop. Fiii lui
aufost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meseh si Tiras.
Gomer (: isprlvire; desdvirqire) e pdrintele unui
locuind in finuturile nordice, probabil cimerienii.
Magog (: cei din finutul de jos) e tot o popula{ie nordi
Madai (: cel mijlociu), strdmogul mezilor.
Iavan (: tinerel), nume generic al ionienilor.
Tubal (: reintors, aramd) a fost identificat cu ti
tu'
GEN, p. 339
72
MeSeh (= c6gtig; lung), popor vecin cu Tubal.
Tiras (: cel splimint[tor; dorinfi), identificafi, pe
Flnd, cu tracii, cu tirenienii sau cu etruscii.
' 3: ,,Fiii lui Gomer aufost: ASchenaz, Rifat Si Togarma".
Aschenaz (: rogu ca focul; mulgltor de iepe) sunt fie fri-
jlcnii, fie scilii; locuiau in apropierea Armeniei orientale.
kfat (: zdrobirea dugmanului), identificat de Iosif Flaviu
0u paflagonienii.
, Togarma (: osos; certdref), populafie cunoscutl pentru
Comerful cu cai gi cat6ri.
4-52 ,,Fiii lui lavan aufost: EliSa, TarSiS, Chitim Si Do-
Canim. Din acestia s-au format mullime de popoare, care s-au
eryzat tn diferite ldri, fiecare dupd limba sa, dupd neamul sdu
ll dupd nalia sa."
, Eligo (= slava lui Dumnezeu), posibil Alishya din apro-
plcrea Ciliciei. {"
TarSiS (: subjugarea dugmanului; piatr[ prefioasd) ar pu-
loa fi Tarsul Ciliciei.
Chitim (: uriagi), denumirea inilial[ a insulei Cipru gi a
locuitorilor sdi.
Dodqnim (: prietenul somnului), probabil danaii.
t 6: ,,Iarfiii lui Ham aufost: CuS, Miyraim, Put Si Canaan."
Cu$ (: negru; tinutul fetrelor arse) e numele Etiopiei.
Milraim (= tarl inchisi; fara de jos) e numele ebraic al
llgiptului.
t Put (: tristefe; stepd), probabil o populafie a Libiei.
Canaan (: umilinfa; ro$u purpuriu) - geografic, termenul
I desemnat coasta sirianl gi regiunea din jurul ei. Aici se obli-
iea o vopsea de culoare roEie, foarte clutati pentru vopsirea fe-
l[turilor. Posibil ca de la kinahhu (: purpurd rogie) sI derive
iumele zonei, dar Canaan ar mai putea insemna Si lara de jos,
nurmit[ astfel in comparafie cu Siria, situatii la o altitudine mai
mare.
7z ,,Fiii lui CuS aufost: Seba, Havilq, Savta, Rama Si Sab-
leca. Fiii lui Rama aufost: $eba si Dedan."
73
 Seba (: captivitate; jurdmdnt; befiv) - strdmog al u la ost de actualul Mosul.
populafii inruditd cu sau identicl cu sibarifii. Ninive (: locuinfi; agezare; frumusefe atotlin[) - capitala
Havila (: {inutul nisipului) - actualul Yemen. Imperiului Asirian.
Savta (: s[turat; blutori; menit pieirii) - popor din Rehebot-Ir (: locuri largi) - cetate apropiatl de Ninive.
Arabiei. Calah (: prospefime; putere; orag vechi) - localitate
Rama (- indlfime) - populafie din sud-vestul Arabiei. rltuati la sud-est de Ninive.
Sabteca (:
eu sunt situl; lovit) posibil un finut
- l3-l4z ,,Din Milraim s-au ndscut: Ludim, Anamim, Le-
Arabia. habim, Naftuhim, Patrusim, Casluhim - de unde au ieSit Filis-
$ebo (:gapte; jurlmdnt; frul futunir) - finut din lanii - si Cafiorim."
de sud. Ludim (: jar) - se pare cd erau un popor inrudit cu egip-
Dedan (: agezare joasd; prietenia lor) - erou eponim tanii.
triburilor arabe situate la est de Edom. Ananim (: izvoare; locuitorii stdncilor) - nu avem date
8-12: ,,CuS a mai ndscut de asemenea pe Nimrod; ace dospre ei.
afost cel dintdi viteaz pe pdmdnt. El afost vdndtor vestit Lehabim (: flIciri; locuitorii firii sterpe) - prin acest nu-
tea Domnului Dumnezeu; de aceea se Si zice: Vdndtor vestit lne, uneori, e desemnat[ intreaga Africd.
Nimrod tnaintea Domnului Dumnezeu. impdrdlia tui, la Naftuhim (: cei din finutul grani{ei)
- grup situat la vest
o alcdtuia: Babilonul, apoi Ereh, Acad Si Calne din linutul dc Lacul Ghenizaret.
naar. Din pdmdntul acela, el trecu tn Asur, unde a zidit Nini Patrusim (= cei din sud; locul ruqinii rupt) - denumire a
cetatea Rehebot-Ir, Calah Si Resen, intre Ninive Si Calah. Egiptului de sus.
ta e cetate mare-" Caslahim (: cei increzitori; deal arid) - par afr strdmogii
Nimrod (: rdsculat; biruitorul leoparzilor; strdlucirea Filistenilor, locuitori ai unei zone mediteraneene.
minii) e un rege legendar al Babilonului gi al celorlalte Filisteni (= venetici; strdini) - locuitorii pnrfi de sud-vest
enumerate. I Palestinei; populafie indo-europeand, a venit inifial din Iliria.
Babilon (: poarta zeilor) era capitala Imperiului Babi Caftorim (: bulb; ceagc6; mir roqu; bulg[re) - se crede
nian. o[ e vorba despre Creta.
Ereh (: intindere; inglduinfd) era o cetate situat[ la 15-20: ,,Din Canaan s-au ndscut: Sidon, intdiul-ndscut
de Babilon. al sdu, apoi Het, Iebuseu, Amoreu, Ghergheseu, Heveu, Archeu,
Acad (: fort[reaf6; muntean), degi a jucat in jurul anu Sineu, Arvadeu, lemareu Si Hamateu. Mai pe urmd neamurile
2250 i.Hr, sub Sargon I gi urmagii sdi, nu poate fi canaaneiene s-au rdspdndit. $i linuturile lor se intindeau de la
exact. Sidon spre Gherara pdnd la Gaza, iar de aici spre Sodoma,
Calne (: fortdrea{a lui Anu), orag neidentificat din Gomora, Adma Si leboim pdnd spre Lasa. AceStia sunt fiii lui
pierea Babilonului. flam, dupdfamilii, limbd, ldri si dupd nalii."
Senaar (: dinfi blestemafi), denumirea Babiloniei, di Sidon 1: vdnitoare; pescuit; orag intins) - port fenician.
tinct[ de Asiria. Het 1: fricd; groazd; uriaq; argint) - pdrintele hitililor.
Asur (= zeul bun; cflmpie neted[), numele platoului s Iebuseu (= zdrobire; loc tare) - numele populaliei primi-

74 75
tive a Ierusalimului. Elam (: - (inut la est de Babilonia.
tinerefe; pdmdnt inalt)
Amoreu (: flecar; rdz-trdtit) - populafie preisraelitd a Asur (: fericire; intindere) - eponimul asirienilor.
lestinei. Adaxad (: cel care vindecd tristefea) - probabil Arrapha
Ghergheseu (: intors din luptn) - popor preisraelit dln imprejurimile Kerkucului.
Canaan. Lud (: nagtere; urmag) - probabil lydienii.
Heveu (: cel viu; pldurean) - populafie canaaniti Aram (: inalt; nobil) - eponim al arameilor.
Ghibeon. 232 ,,Iarfiii lui Aram aufost: U1, Hul, Gheter si Mas."
Archeu (: vdna mea) - trib canaanit trlitor, se pare, Ut f sfil; tirie; pdm6nt nisipos) - (inut la sud-est de Palestina.
Siria. Hul (: cerere; durere) - probabil Huli'a, in regiunea Mun-
Sineu(: lutos; mllgtinos) - trib canaanit din Liban. fllor Masinus.
Arvadeu (: smulgere; leu tare) - insuld gi cetate in Gheter (: tristele; valea judeclfii) - trib aramaic.
cia. MaS F camdtd; caravan[) - ramurd a arameilor.
femareu (: tar[ bogati in l6nd; dublu t5ig) - localitate 24-3lz ,,Lui Arfaxad i s-a ndscut Cainan; lui Coinan i
nord de Tripolis. &-a ndscut Selah; lui $elah i s-a ndscut Eber; iar lui Eber i s-au
Hamateu (: inconjurat de ziduri; izvoare calde) - ndscut doi fii: numele unuia era Peleg, pentru cd tn zilele lui
cetate in Siria. t,u impdryit pdmdntul, Si numele fratelui sdu era loctan. Lui
Gherara (: cerc; peregrinare) - cetate sudic[ a Canaanul loctan i s-au ndscut Almodad, $alef, Halarmavet $i lerah; Ha-
Gaza (: loc intirit; capd) - cetate in sud-vestul Palesti dorom, Uzal si Dicla; Obal, Abimael si $eba; Ofir, Huvila si
Sodoma (: andtor; mulfime zgomotoasl) - cetate la J Iobab. Toli acestia au fost fiii lui loctan. Sdlasurile lor se tn-
rea Moarti. llndeau de la MeSa spre Sefar, pdnd la Muntele Rdsdritului.
Gornora (: scufundare; rdscoala poporului) - cetate lce$tio sunt fiii lui Sem dupd familii, dupd limbd, dupd ldri si
coasta M[riiMoarte. dupd naqii."
Adma (: p6m6nt rogu) - cetate la sud-estul M[rii M Cainan (: creator; zidito1. fierar).
feboim (: gazelL; hien[; p[s6ri colorate) - cetate in $elah (: cel care rupe; rugiciune).
MlriiMoarte. Eber (: r6t[citor; lara de dincolo; vllstar).
Lasa (: cr[p[turi in pim6nt) - cetate la est de Peleg (: impS(ire; c[tun) - eponimul ramurii de nord a
Moartl. er.:ntral-semifilor (evrei, aramei, nord-arabi).
2lz ,,De asernenea, i s-au ndscut fii Si lui Sem, tatdl Ioctan (: cel tuns; mic) - eponim al ramurii sud-arabice.
ror fiilor lui Eber Si fratele mai mare al lui lafet. " Almodad (: misur6; m6sura lui Dumnezeu).
De aici incepdnd, atenfia autorului se va concentra asu $alef(: tras afard; cel care scoate sabia) - triburi sud-arabe.
genealogiei semililor, pregitind intrarea in scend a lui Av Hayarmavet (: poarta mo{ii).
Eber (= trec[tor; nomad) este eponim al populafiilor aram Ierah (: lunS noud) - populafie arabic6.
gi arabe din Mesopotamia, Siria qi Iordania, gi al evreilor. Hadoram (: impodobit; Hadar este inalt) - trib arab.
Uzal (:drumef; rdt6citor).
Dicla (: locul palmierului).

76
JF+
I
Obal (: fluviu; rece) - trib arab.
Abimael (: un tatd este Dumnezeu) - trib arab,
^feDa
(: jurdmdnt; gapte; fiul furtunii) - stat teocratic
Ofir (: loc roditor; belpug de aur) - probabil un finut
coasta Somaliei.
Havila (= cerc;nisip).
Iobab (: jubilare; gilngie)- trib arab.
MeSa (: salvare; mdntuire) - {inut arab,
Sefqr (: numirare) - finut arab.
32: ,,Acestea sunt neamurile, care se trag dinfiii lui N,
dupd familii Si dupd nalii, Si dintr-inSii s-au rd,spdndit
rele pe pdmdnt dupd potop. "
6. Turnul Babel
Cap. 11, l: ,,in vremeo aceea era in tot pdmdntul o si
gurd limbd Si un singur grai la toli."
Lingvigtii par a fi de acord asupra riddcinii comune a
vintelor de bazd din numeroase limbi. Dar, cum vom vedea, i
tenfia autorului biblic pare a fi fost alta decAt aceea de a da
explicafie diversifi cdrii limbilor.
2-3: ,,Purcezdnd de lo rdsdrit, oamenii au gdsit in
Senasr un $es Si au descdlecat acolo. Apoi au zis unul cdtre
tul: Haidem sd ne facem cdrdmizi Si sd le ardem cufoc! $i
folosit cdrdmidd in loc de piatrd, iar smoala in loc de var."
,,Cind cugetele s-au instrlinat de lumina Rdsdriturilor
s-au indepirtat de ea, atunci au dat peste cdmpia din lara
naar, cuvdnt carc in tilmicire inseamnd scrdsnirea dinli,
pentru ca sd arate in chip tainic c[ gi-au sfflrgit proviziile de
nd; atunci s-au sdllgluit acolo gi s-au apucat sd adune cdr5mi
cdutAnd sd uneascd cu cerul printr-un turn ceea ce nu putea
nicicum unit gi uneltind prin mijlocirea materiei impotriva
ceea ce-i nemateria1."l66 Pentru noi, Rdslritul e un nume al
Hristos Dumnezeu; cel ce plrdseqte Pdinea vielii va in
'66 O.iger, Filocalia,Xxll, 9
78
ElnAnd in scrflgnirea dinfilor.
Au folosit cdrdmidd in loc de piatrd arat[ alegerea celor
perisabile in locul celor eterne. Simbol al repetifiei monotone a
plcatului 9i al civilizafiei, cdrdmida inalf[ un zid intre omul ro-
blt patimilor gi Creator. Pdcatul nu aduce nici o noutate, aqa
oum o ceremidl nu diferi de alta. Smoala fn loc de var slgerea-
.S[ de asemenea, alegerea negrului in locul albului, cu alte cu-
Vlnte, cufundarea de bun6 voie in plcate.
, 4z ,,$i au zis iardsi: Haidem sd ne facem un oras Si un
Wn ol cdrui vdrf sd ajungd la cer Si sd ne facemfaimd tnainte
,ds u ne imprdstia pefala a tot pdmdntul."
, Zidirea s-ar dori pdnl la cer, dar Dumnezeu e exclus din
3elculele oamenilor (sd ne facem). Scopul ei nu e unul religios,
Urrnlrind doar flatarea orgoliului propriu (sd nefacemfaimd).
Posibil ca citatul biblic sd se refere la ziguratul din Babi-
lon, Etemenanki. Acesta avea un fundament de 90 x 90 metri,
lf l'el 9i indlfimea, Numlrul 90 simboliza distanfa de la cer la
'plm6nt, iar zigtxatul era simbol al muntelui sacru. Turnul avea
jfpte etaje, fiecare inconjurat de o terasi. La al gaptelea etaj se
'lfla un templu pdtrat, sanctuarul zeului. Aici urcau doar regele
,liu preotul, ajung6nd astfel ritualic la Cer. Textul lui Moise pa-"
,E a fi un pamflet, in care e denunlat6 drept iluzorie credinfa ce-
,lOt c6zuli in politeism cd ar mai putea atinge cerul. Totodati, e
0 oritici a viefii in marile cetdfi, in care picatul se extinde cu
Fpeziciune. Oricum, intenfia predilectl e aceea de condamnare
B politeismului.
5: ,,Atunci S-a pogordt Domnul sd vadd cetatea Si turnul
po care-l zideaufiii oamenilor."
Pogordrea lui Dumnezeu trebuie in(eleasl in chip nev[-
tttt: ,,Domnul privegte de sus la cei ce rlmdn in vrednicia lor gi
otrr: sdvirgesc cele date spre implinirea firii omenegti; iar pe cei
Snrc sunt pogordfi in adincul riutitii, ii cerceteazd altfel, prin
prgorirea la ei."t67
fir Sffintul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi,Yll,S
79
v
6z ,,$i a zis Domnul: Iatd, toli sunt de un neam Si o
au, Si iatd ce s-au apucat sdfacd Si nu se vor opri de la ceea
Si-au pus tn gdnd sdfacd."
Nici chiar pogor[mintele lui Dumnezeu nu mal
sufletul beat de orgoliu de la rdtdcirea sa. Doar o pedago
severl il mai poate salva.
7z ,,Haidem, dar, sd Ne pogordm Si sd amestecdm
le lor, ca sd nu se mai inleleagd unul cu altul."
Pluralul de aici nu mai indicd Sfhnta Treime, cdci e
despre oameni ce nu mai cunosc taina Treimii celei deofii
Smntul Maxim Mlrturisitorul dezvlluie itinerarul aluneclrii
politeism: ,,in cazul de fali, cei ce zideau turnul, porniserd
inainte din fara de la rlsirit a luminii, adic[ de la cunogti
unici gi adevdrati despre Dumnezeu, gi veniserd in
Senaar, care se tdlmdceqte dinli blestemali, cLzdnd in tot fe
de plreri despre dumnezeire. Aci adundnd toate plrerile, ca
nigte cirdmizi, se apucaserd s[ zideascd, asemenea unui turn,
credinla politeist[. Din aceastii pricind, pe drept cuv6nt,
nezelu, care risipegte unitatea conglisuirii p[c[toase a oameni
r[tlcifi, Se numegte aci pe Sine la plural, dup[ dispozifia lor
re era imp6(itd 9i imprdgtiati in nesfdrgite pdreri. Prin
aratd cd, fiind unul, in ei s-a impS(it in mu11i."168
8: ,,.ff i-a imprdstiat Domnul de acolo in tot pdmdntul
au incetat de a mai zidi cetatea Si turnul. "
Cdt timp oamenii nu se depdrteazd de R6sdrit, Dumr
nu ii impr5gtie16e. Cei aflafi in unire cu Dumnezeu sunt
chiar risipifi in lumea intreag6; cei robili ereziei sunt sffigiali
dezbinafi, de ar fi 9i silili sd trdiascl laolalt[. ,,in tim
amestec[rii limbilor a fost o impS(ire a voinfei, pentru c[
dul era impotriva lui Dumnezeu."l70 Aparent asprd, pedr
divind arati dragostea de oameni a lui Dumnezeu. ,,
t68
Rdspunsuri cdtre Talasie, XXVII
r6e
cf. Origen, op. cit., xxII, 9
"o Sfantul Chiril al Ierusalimului, Catehezele, XVII, 17
80
(,,,) salveazd restul trupului cind taie paftea care nu se poate
tdndcca, iar generalul, c6nd seamSni discordie intre conspira-
brl. Tot aga gi la Turnul Babel; o buni neinfelegere a pus capit
pici rele gi a ftcut pace."t7r
9z ,,De aceea s-a numit cetqtea aceea Babilon, pentru cd
a amestecat Domnul limbile a tot pdmdntul Si de acolo
l.s lmprd;tiat Domnul pe toatdfala pdmdntului. "
, Abia acum e indicat numele cet6(ii, Babilon. Bab-ilani
poarta zeilor. Autorul biblic, insi, utilizeazd un joc de
6uvinte, aliturind numele cetAtii ebraicului babel (: amesteca-
incurcdturd; confuzie). Cu alte cuvinte, locul prin care p6-
falsele credinle politeiste ni se face pricin[ de amestecare
lirnbifor, fiecare lisindu-se amlgit de o alt[ iluzie.
Nu putem gti cu siguranfi, dacd Scriptura vorbegte despre
lucrare abandonati de lucritori, sau despre un zigurat ri,mas
inat" ca unul ce nu gi-a implinit menirea, nefiind ridicat
slava lui Dumnezeu. Evident, autorul biblic nu a intenfio-
ln acest pasaj si facl istorie, decdt intr-un sens foarte larg.
e sd nu uitdm de aici faptul ci patimile nu se unesc
iodat6, ci intotdeauna se despaft. Iar atunci cAnd suntem in-
i de gSnduri degarte, s6 revenim la sfatul: ,,Adu-fi aminte
de turnul dezbindrii gi de zidirea lui 9i de despdr{irea limbilor 9i
cI nu toatd zidirea e bund, chiar dac[ pare din afard
fel.-172
PdmdntulCanaan (11, 10 -14,24)
7.
11, 10-11: ,,Iatd acum istoria vielii neamului lui Sem:
$em era de o sutd de ani, cdnd i s-a ndscut Arfaxad, la doi ani
dupd potop. Dupd nasterea lui Arfaxad, Sem a mai trdit cinci
lule de ani Si apoi a murit. "
Se reia genealogia lui Sem, restrdnsi, de data aceasta, la
lucenden(ii lui Avram. Daci Noe a trdit 950 de ani, Sem a atins
l7r
Sfantul Ioan Guri de Aur, Omilii la Matei, XXXV, 1
l'2
Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, 54
81
-
doar 600 de ani. Fiul slu Arfaxad (: cel ce vindecl
finutul haldeilor), in Biblia Hebraica Arpakgad, pare sd fi
numele s[u gi unei regiuni situatl la nord gi nord-est de Ni
l2z ,,Arfaxad a trdit o sutd treizeci Si cinci de ani
atunci i s-a ndscut Cainan. Dupd nasterea lui Cainan,
a mai trdit trei sute treizeci de ani Si a ndscut fii Si fiice si
a murit. " Et), bunicul lui Avram. O cetate a lui Nahor era amplasati mai
Arfaxad atrdit 465 de ani. Cainan (: proprietate) e
astfel doar in Septuaginta, Biblia Hebraica avind $alak (:
mitere).
l3z ,,Cainan a trdit o sutd treizeci de ani Si atunci i
ndscut $elah. Dupd nasterea lui $elah, Cainan a mai trdit
sute treizeci de ani Si a ndscutfii Sifiice Si apoi a murit."
Cainan a tr[it 460 de ani. Fiul s6u $elah este, in
Hebraica, trecut ca fiul lui Arpakgad. De asemenea, apar
diferenfe gi intre vdrstele anumitor personaje.
l4-l5z ,,$elah a trdit o sutd treizeci de ani Si atunci i
ndscut Eber. Iar dupd nasterea lui Eber, $elah a mai trdit
sute treizeci de ani Si a ndscut.fii qi fiice Si apoi a murit. "
$elah a 1rdit 460 de ani. Eber (: cealalti parte; regiunea
dincolo; shimutaQ e strdmogul mai multor.popoare semitice,
tre care se numdrd qi evreii. [ni1ial, Eber locuia la est de Eufrat.
16: ,,Eber a trdit o sutd treizeci Si patru de ani Si
s-a ndscut Peleg. Iar dupd na;terea lui Peleg, Eber a mai
trei sute qaptezeci de ani Si a ndscut fii Si fiice Si apoi a
Eber a tr6it 504 ani. Lui i s-a ndscut Peleg (: i
citun).
18-19: ,,Peleg a trdit o sutd treizeci de ani gi atunci i
ndscut Ragov. Iar dupd nagterea lui Ragav, Peleg a mai
doud sute noud ani Si a ndscutfii Sifiice Si apoi a murit."'
Peleg a trdit339 de ani; fiul s6u a fost Ragav, dupd
ebraic Reu (: prietenie; p[stor).
20-2lz ,,Ragav a trdit o sutd treizeci Si doi de ani Si
tunci i s-a ndscut Serug. Iar dupd na$terea lui Serug,
mai trdit doud sute Sapte ani Si a ndscut Jii Si fiice Si
82
nuril."
Ragav affilt339 de ani; fiul s[u era Serug(: vifi; ramur[).
22-23'. ,,Serug a trdit o sutd treizeci de ani Si atunci i s-a
lfl,tcut Nahor. Iar dupd nasterea lui Nahor, Serug a mai trdit
doud sute de ani Si a ndscutfii Si./iice Si apoi a murit."
Serug a trdit 330 de ani; lui i s-a niscut Nahor (: sfordi-
de Haran.
24-252 ,,Nahor a trdit Saptezeci Si noud de ani Si atunci i
ln ndscut Terah. Iar dupd na$terea lui Terah, Nahor a mai trdit
A $utd doudzeci Si cinci de ani Si a ndscut fii Si fiice Si apoi a
filurit."
Nahor atriait2D4 ani. De observat cum, dupd potop, durata
Ylofii oamenilor scade treptat, dup[ curn frgiduise Dumnezeu
(6, l;. Lul Nahor i s-a niscut Terah (: zdbavnic;intdrziere).
262 ,,Terah a trdil ;aptezeci de ani Si atunci i s-au ndscut
Nahor si Haran."
Sunt numifi fiii lui Terah: Avram (: tatd inalt; striin),
Nahor (: sfor[itor; m6nios) Si Haran (: muntean; luminat).
Cu Avram, incepe o noui perioadi in istoria omenirii.
DupE potop gi amestecarea limbilor, Dumnezeu alege o altd ca-
lc pentru pdstrarea dreptei credinfe. ,,Acum Dumnezeu n-a mai
podepsit neamul omenesc prin potop, ci a socotit cd e mai bine
tl aleagd bdrbafi, care si formeze un gir de generafii qi din ei s[
Ito dea in sfrrgit pe Fiul Sdu propriu imbrdcat in corp omenesc.
Dintre acegtia, cel dintii a fost Awam."r73
Odatd cu perioada patriarhilor Qtatriarh inseamnd prim
pdrinte, avdnd infelesul de incepitor de popor, gefde trib etc.),
dlspunem de probe arheologice mai consistente, care vin sd con-
flrme adev6rul biblic. Pe baza acestor mdrturii, s-a stabilit ci
Avram a fost contemporan cu regele Hamurabi al Babilonului
(l'792-t7s0 i.Hr.).
272 ,,Iar spila neamului lui Terah este aceasta: Lui Te-
l?1
Boethius, Scurtd expunere a credinlei crestine
83
 rah i s-au ndscut Avram, Nahor Si Haran; lui Haran i s-a
cut Lot."
Lot f culoare inchis6; ascundere) este nepotul lui A
282 ,,$i a murit Haran tnainte de Terah, tatdl sdu, in
mdntul de nastere, tn Urul Caldeii."
Rdmas orfan, Lot va fi de acum foarte apropiat de
chiul siu, Avram. Inilial, familia lui Avram a trdit in Urul
deii, in sud-estul Babiloniei, pe malul unuia din brafele Eu
lui. Cetatea era un important loc al cultului zeifei lunii, N
Sin. Numirile de aici au o semnificatie in sublinierea virtuli
lui Avram: Ur (: orag; strdlucire), Caldeea (: cel ce pusti
c6gtig), Eufrat (: apI dulce; rdul rodniciei). Avram va pdr[si
curdnd rdul rodniciei gi strllucirea marilor orage politeiste,
prefuind cdgtigul celor vremelnice, care pustiegte sufletul.
292 ,,Iar Avram Si Nahor gi-au luatfernei,. numele
lui Avram era Sarai, iar numelefemeii lui Nahor era Milca,
ta lui Haran, tatdl Milcdi Si al Iscdi."
Sarai (: prinfesa mea) era sofia lui Avram. Nahor s-a
sdtorit cu nepoata sa Milca (: sfat; consiliu; regind). Sora sa
Isca 1: El vede; iscoadl). Ambele erau surori ale lui Lot.
302 ,,Sarai insd era stearpd Si nu ndstea copii."
in vechiul Orient, sterilitatea unei femei
dezonorantS, semn al unei pedepse divine. Aceasti "iuconcep{ie
"o
plstrase la evrei gi in vremea MAntuitorului.
31: ,,$i a luot Terah pe Avram, fiul sdu, Si pe Lot, fiul
Haran Si nepotul sdu, Si pe Sarai, nora sa Si femeia lui A
fiul sdu, Si a plecat cu ei din Urul Caldeii, ca sd meargd
in fara Canaanului; dar au mers pdnd la Haran Si s-au
acolo. " eei ce te vor blestema ii voi blestema,' Si se vor binecuvdnta in-
Din Ur, Avram se mutd in Haran (: cetatea
loc deluros), orag in nordul Mesopotamiei, centru al cultului
ului Lunii, Sin. Haran era un centru comercial aSezatpe una
principalele c6i de comunicafie dintre Babilonia 9i
Haran era situat la peste 450 km nord-est de Damasc. In
ini{ial6 era aceea de a merge in Canaan.
84
322 ,,De toote, zilele vielii lui Terah in pdmdntul Haran
du,[ost doud sute cinci ani. $i a murit Terah in Haran."
Textul ebraic, mai limpede, aratd cd Terah atrdit 205 ani.
Dupd Septuaginta ar rezulta c[ viafa sa a fost mai lung6.
Cap. l2r l-z ,,Dupd aceea a zis Domnul cdtre Avram:
le$i din pdmdntul tdu, din neamul tdu Si din casa tatdlui tdu Si
Ylno in pdmdntul pe care li-l voi ardta Eu. $i Eu voi ridica din
llne un popor mare, te voi binecuvdnta, voi mdri numele tdu Si
tlcl.fi izvor de binecuvdntare."
E indicatl desprinderea fermfl de politeism: ,,Avram a p5-
fluit inchinarea la idolii strdmogilor sii qi la rbtdcirile vie]ii lui
de pdnd atunci, marturisind ci existii un singur Dumnezeu peste
toate."lTa Porunca nu era ugoar[. ,,Ai vdzut ce poruncd dureroa-
lf a primit? Dar, iatd, urmeazd o alt6 (ftgaduintd) plind de bu-
6urie."l75 Avram incearc[ tensiunea intre triste(ea pir[sirii celor
dovenite familiare gi bucuria de a-I urma lui Dumnezeu. Ceva
llmilar se intdmpld in fiecare din cei ce simt chemarea divin6:
,,Tot astfel gi noi, crezdnd pdni la moarte in glasul lui Dumne-
tou, ne-am lepddat de toate cele ce sunt in lume."l76 Porunca se
fdreseazd gi sufletului nostru, locul pe care acesta trebuie siJ
plr[seascd nefiind neap[rat unul fizic: ,dar zice gi acum, intr-
Un infeles mai inalt, minfii care s-a frcut trecitoare gi a strdbdtut
do la cele ce se cunosc cu simfurile, la cele ce se gdndesc cu
mintea."r77 Cel ce urmeazd chemirii dumnezeiegti s-a deprins,
lsemeni lui Avram, ,,si prefere pe cele nevizute in locul celor
Vlzute, pe cele viitoare in locul celor ce-i stlteau inaintea ochi-
| 78
lor," Poruncii ii urmeazd frgiduin{ele dumnezeiegti:
3z ,,Binecuydnta-voi pe cei ce te vor binecuvdnta, iar pe
f7i Eusebiu deCezareea, Istoriq
bisericeascd,I,4, 13
lrt smntul
lrn
Sffintol CxIx
117
culist P
l7r sfantul xI,3
85
tru tine toate neamurile pdmdntului."
Grecescul evloghin (: binecuvdntare) traduce ebra
braka (: a face pe cineva important). Toate neamurile se
binecuvdnta in Awam; universalismul mAntuirii e afirmat
de acum.
4: ,,Deci a plecat Avram, cum ii zisese Domnul, qi
dus Si Lot cu el. Awam tnsd era de Saptezeci Si cinci de
cdnd a ieSit din Hman."
E primul act de credinfi din partea lui Avram, de care
pinde gi viitorul descendenfei sale. ,,Ai vdzut cd nici v6rsta, n
altceva din cele ceJ puteau {ine lipit de casa pdrinteascd nu
fost piedicl, ci dorul de Dumnezeu a fost mai puternic
toate? CAnd sufletul ti-i hotirat Si treaz, infrdngi toate piedici
te faci una cu ceea ce doregti, qi nu te impiedicd nici una
aparentele greuti(i; pe toate le invingi qi nu te opregti pdn[
dobindegti tot ce doregti."rTe
5: ,,^Ii a luat Avram pe Sarai, femeia sa, pe Lot,.fiul
telui sdu, Si toate averile ce agonisiserd ei Si toli oamenii pe
re-i aveau in Haran, Si au ieSit ca sd meargd in lara
lui si au ajuns tn Canaan. "
Cind urmim chemlrii lui Dumnezeu nu trebuie sd
in urml ceva ce ne-ar putea intoarce la vechile deprinderi:
iegit deci din Haran, nellsdnd nici o rdm6gi{d a sa in el, cu
neamul gi cu toatl casa, alergdnd din toati inima spre (ara
naanului. $i urcd spre fara inaltS, adicd spre deprinderea care,
agezatd sus in virtuli, gi nu are din nici o parte povArnire
plicerea trupeascd."lto,N-u spus frrd rost toate cdte agoni
rd in Haran, ci ca si afl6m cI patriarhul n-a luat nimic din
ce avea in Haldeea, ci a l6sat fratelui s[u toatd averea pdri
cd gi a plecat numai cu ceea ce putuse agonisi in Haran. $i
minunat b[rbat a frcut lucrul acesta nu pentru cd finea la
nici cd erazgdrcit, ci ca sd poatdardtatuturor, cu averea lui,
"n lbid., xxxl,5
r80
Sfrntul Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea in duh si adevdr,
86
ttr purtare de grijS a avut Dumnezeu cu e1."181 insolit de Sarai,
do Lot gi de cdfiva oameni credincioqi, Avram intri in Canaan
Oltre 1800 i.Hr. Canaan este vechiul nume al firii Sfinte. Cum
iln mai spus, denumirea are mai multe tdlmdciri posibile: Ca-
naan (: supunere; lara dejos; roqu purpuriu). Ultimul nume ar
proveni de la vestita vopsea de culoare rogie descoperiti aici.
Pigmentul, obfinut dintr-o specie de scoici, era foarte scump.
|ara e numit6 in textele cuneiforme kinakhkhu (: roqu purpu-
riu), nume redat in greaci prinfinx, de unde provine numele de
Fenicia.
6z ,,Apoi a strdbdtut Avram lara aceasta de-a lungul
pdnd la locul numit Sichem, pdnd la stejarul Mamvri. Pe atunci
lrdiau in lara aceasta Canaaneii."
Sichem (: grumaz) era un ora$ canaanit in munlii Efraim,
intre Ebal 9i Garizim. Mamvri (: gr[sime; puterea viefii) denu-
megte finutul Hebronului, la vest de Macpela. Sunt mai mulli
rtejari b6trdni in zond, despre care se susfine ci ar fi stejarul lui
Avraam. Stejarul simbolizeazl mdrefia, forlafizicd, sau morald,
qi e investit cu privilegiile supremei divinitdli; e un instrument
de comunicare intre cer gi pdmdnt, explicAndu-se astfel revelafi-
ile legate de prezenfa unor stejari.
Avram este o pildl vrednicd de urmat de c[tre credin-
cioEi: ,,Tot aga devine un alt Avraam duhovnicesc, iegit din p[-
mAntul, rudenia 9i casa tatllui gi venind la pim6ntul aritat de
Dumnezeu, cel ce s-a rupt de alipirea la trup, a iegit afarl din el
prin desp[rfirea de patimi, a pdrisit simfurile gi nu mai primegte
prin ele nici o amigire a p[catului gi a l6sat in urmfl toate cele
sensibile din care ii vine sufletului toatd legitura materiall., in
ptrmdntul dumnezeiesc Ai fericit al cunogtin,tei gi, strdbdtdndu-l
tainic in lung gi in lat, afl[ in el pe Domnul gi Dumnezeul nos-
tru Iisus Hristos, mogtenirea cea buni a celor ce se tem de El, a
teologhisit despre El oamenilor, vorbind despre o lungime nein-
chipuitd de cei drepfi, pe cdt e cu putinfi, gi L-a sldvit pentru
l8r
Sfentul Ioan Guri de Aur, op. cit., XXXII, 2
87
F
noi in lSqimea Lui, ardtatd, in providenfa Lui cea prea infelea
care toate le imbrdfigeazlsiin minunata gi negrlita lui i
(intrupare) cea pentru noi. Clci unul ca acesta a devenit p5rtaS
modurile prin care a fost invifat sd cinsteasci pe Domnul pri
fhptuire gi contemplafie, moduri prin care se intdregte in chi
ferm iubirea gi asem[narea cu Dumnezeu."l12
7z ,,Acolo S-a ardtat Domnul lui Avram Si i-a zis: fr
aceasta o voi da urmasilor tdi. $i a zidit Awam acolo un i
felnic Domnului, Celui ce Se ardtase."
in perioada patriarhal5, capul familiei era s[vdrgitorul
tului, aducdnd jertfele pe altare ridicate din piatrS. Astfel era
cunoscut[ de citre om supremafia divin[. in apropierea
lui Hebron, arabii au descoperit o piatrd de altar gi un rest de
ddcinS, concluzion6.nd ci este vorba de altarul ridicat de A
l6ng6 un stejar. Ei au numit loctl Haram rqmet el-Khalil (:
cul sfhnt unde s-a ariltat mdrelia prieteniei lui Dumnezeu).
Islam, Awaam Qbrahim) e numit Prietenul lui Dumnezeu.
Deslu;im un progres in apropierea de Dumnezeu: ,
petrecea in pdmdntul patriei gi incd nu se mutase in fara sfhntS,
se ddduse numai vestirea cd trebuie s[ se mute in altd,lard,
maigdndindu-se la a sa. Dar dupi ce a venit in lara
gi s-a urcat spre fara inalt6, i s-a dat harul vederii lui
qi siguran(a nddejdii in tiria libertlf,i qi i s-a inglduit in
si ridice un altar."'83 Awam a suit la vederea lui Dur
dar, cum atenlioneazd Sfinlii Pirinfi, el nu a vdzut fiin(a
nezeiascd, aceasta fiind cu neputinfd, ci Dumnezeu i S-a
lui intr-un mod potrivit in{elegerii omenegti. Oricum, A
este primul om despre care Scriptura afirml ci s-a
de o asemenea cunoagtere.
8-9: ,,De acolo a pornit el spre muntele care e la
de Betel, gi Si-a intins acolo cortul sdu, incdt Betelul era
apus, iar Hai la rdsdrit. A zidit acolo un jertfelnic Domnului
82
I
Sfantul Maxim Mlrturisitoru l, Amb igua, XXXIV
cit.,I
'83 Sfentul Chiril al Alexandriei, op.
88
l.u inchinat Domnului, Celui ce i Se ardtase. Apoi s-a ridicat
Avrum Si de acolo Si s-a tndreptat spre rniazdzi."
Betel (: casa lui Dumnezeu), numit in vechime Luz
(- migdal), era un orag situat la 16 km nord de Ierusalim. flai
(. ruin6; movild) pare a fi aceeagi localitate cu Aia (Neemia 11,
t l), situati la nord de Micmag. Avram pare s[ nu fi rimas aici
fiult timp. ,,Pentru ce a plecat de acolo? Poate pentru cd avlzut
otr locuitorii locului aceluia nu vedeau cu ochi buni qederea lui
priltre ei. De aceea Avram se duce in pustie; qi cu asta igi arati
marea lui bun[tate; arati cd doreqte linigtea gi c[ nu vrea sd aibd
dc-a face cu ei."l84
l0: ,,Pe atunci s-a ficut foamete tn linutul acela Si s-a
eobordt Avram in Egipt, ca sd locuiascd acolo, pentru cd se in-
lelise foametea in linutul acela. "
Cobordnd in Egipt, Avram anunfi itinerarul viitorului po-
por lsrael, ca gi fuga Mentuitorului din calea lui lrod. in Biblie,
drumul citre Egipt e intotdeauna cobordtor, nu doar din pricina
lnplas6rii joase a firii, cAt mai ales pentru simbolistica sa, pen-
tru evrei el fiind, cel mai adesea, echivalentul fortelor rdului. In
3cneral, Egiptul are o simbolisticl ambigu6, aceea de uniune a
contrariilor, de r[scruce, de inchidere gi de deschidere, in func-
fle de aspectul privit.
11-13: ,,Cdnd tnsd s-a apropiat Avram sd intre in Egipt,
a zis cdtre Sarai, femeia sa: $tiu cd eSti femeie frumoasd la
chip. De aceea, cdnd te vor vedea Egiptenii, vor zice: Aceasta-i
tbmeia lui! $i md vor ucide pe mine, iar pe tine te vor ldsa cu
vlald. Zi deci cd-mi eqti sord, ca sd-mi fie Si mie bine pentru
lrecerea ta Si pentru trecerea ta sd trdiesc Si eu! "
,,IatL cdt de frumoasl era femeia lui Avram! Ajunsese
b[trent gi rimisese inci in floare, dupd atdta numir de ani!"l8s
Avram cere Sarei s[ spunl cd-i este sori. Dintr-un alt loc (20,
l2), vedem c[ ei erau frafi dup[ tatd.Dar, conform textelor juri-
li4
Sfantul Ioan GurI de Aw, op. cit.,Xxxll, 3
us
Ibid.,xxxll,4
89
 dI:o douooperite la Nuzi, existau in vechime gi aga-numitele
fii-surori. ,,Aceasti calitate de sofie-sor[ se obfinea c6nd fra
s[u natural sau adoptiv se ingrijea de cdsltoria ei gi ele se
nrivilesii sneciale
anumite,privilegii
rau de anumite in snniefqrc
speciale ?n societate ei fala i-,
in fora
gi ?n
judecltoreqti."r 86
14-15: ,,Iar dupd ce a sosit Awam in Egipt, au vdzut
tmii cdfemeia lui efoartefrumoasd. $i auvdzut-o Si drep
lui Faraon Si au ldudat-o inaintea lui Faraon Si au dus_i in
sa lui Faraon."
,,indat[ i s-a Juat lui Avram femeia; gi a fost dusd la
raon. Uiti-te cdt de mare e indelunga agteptare a lui Dumnez
Nu-qi arat[ de la inceput purtarea Sa de grij6, ci lasi s[ se
tOmple totul, o lasl pe Sara s6 cadd aproape in gAtlejul fiarei
numai afunci face cunoscutd tuturora puterea Sa.,ir97 Fara
(: fiul soarelui; cel ce locuiegte in palat) ,,e icoana gi tipul
frinirii diavolegti. CIci scopul gi strddania cea mai mare a
luia e s[ strecoare gi in min,tile sfin{ilor seminfele der
in
l!AJp,*." el, ca sd primeasc[ sE rodeascl cele iubite gi
1rai.,l88
16: ,,$i pentru ea i-afdcut bine lui Avram Si avea el
vite mari Si asini, slugi Si slujnice, catdri Si cdmile.,,
Socotim cd Scriptura nu cautd simplu si ingire averile I
Avram, dac6 acestea nu ar avea un in{eles mai inalt. Oaia,
bol, de regul[, al omului credincios, precum gi slujitorii, ar
tea ardta roadele virtufilor pahiarhului rIsirite gi in ceilalli. \
tele aratd, buna viefuire ce se face hran[ gi celorlalfi. Asinul
srmbol al intunericului gi negtiinfei; acestea sunt risipite c
stip0nitor e Avram. Asinul poate ardta gi neamurile plgdne
fiate, ulterior, de Avram, in Hristos. Clmila
cdtre centrul ascuns, esenfa divinl; cilItor citre " ""u "u.a d
indlfimile
186
an Comi{escu , Arheologie
Bu
t87
r88 '' XXXII' 8 t}e
cit.,I
90
iogti, Avram s-a ardtat a fi cu adevdrat stdpdn peste cdmile,
lnd din oazdin oazt cdtre infelesuri tot mai addnci. Catflrii, in
it, ar putea desemna cele contrarii, imp[cate de in,telepciu-
patriarhului.
17-202 ,,Domnul insd a lovit cu bdtdi mari si grele pe
si casa lui, pentru Sarai, femeia lui Avram. $i chemdnd
pe Avram, i-a zis: Ce mi-ai fdcut? De ce nu mi-ai spus
0d aceasta e solia ta? Pentru ce ai zis: Mi-e sord? $i eu am
de femeie. Acum dar iatd-li femeia! Ia-li-o Si te du! $i a
dul Faraon poruncd oamenilor sdi pentru Avram, ca sd-l pe-
lfeacd pe el Si pe femeia lui Si toate cdte avea Si pe Lot, care tl
lnw1ea."
E anticipati eliberarea poporului evreu din robia egiptea-
ilI, ca gi surparea puterilor iadului de c6tre Hristos. Totodat5, ve-
dcm cI nici popoarele idolatre nu au fost lipsite de o anume re-
Volafie. Avram a fost ocrotit, clci ,,nu ingdduie Dumnezeu c6-
dcrea sfinfilor, ci refine in oarecare mod uneltirile impotriva sfin-
fllor gi megtequgirile celui riu."r8e
Cap. 13, l-22 ,,Din Egipt, Avram cufemeia sa, cu Lot si
cu loate cdte avea, a pornit in pdrlile de miozdzi ale Canaanu-
lui. Avram insd erafoarte bogat in vite, in argint Si in aur. "
,,Cu mare slavl gi cu multd bog[fie se intoarce din Egipt
r dreptul Avram; prin cele intdmplate ajunge dascll nu numai
egiptenilor, ci gi tuturor celor din drumul sdu gi celor ce locuiau
[n Palestina."le0 Din nou se vorbegte despre averile lui Awam,
arltdndu-se prin aur gi argint, socotim, inaltele virtuli ale aces-
tuia. Argintul semnificl infelepciunea divin5, iar aurul, dragos-
tea divin6. Avram e cel care, in acele timpuri, s-a implrtigit in
oel mai inalt grad de acestea.
3-42 ,,$i a inaintat Avram pe unde venise, de la miazdzi
,rpre Betel, pdnd la locul unde fusese mai inainte cortul sdu,
intre Betel si Hai, adicd pdnd la locul unde era jertfelnicul pe
lbid.
r'0
Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit.,XXXII, 8
91
care-l ridicase el mai inainte, Si acolo a chemat Avram
Domnului."
Traiul in cort aratd pe cel gata de a-I urma oric0nd
Dumnezeu; in plus, cortul, ca imagine a bollii cereqti, sim
zeazdprezenfa cerului pe plmdnt.
5-7: ,,^fi Lot, care umbla cu Avram, tncd avea oi Si
mari Si corturi. Insd pdmdntul acela nu-i incdpea sd stea
preund, cdci qverile lor erau multe Si nu-i tncdpea locul sd
iascd impreund. De aceea se intdmplau certuri intre
vitelor lui Avram Si pdzitorii vitelor lui Lot. Pe atunci
tn pdmdnltul acela Canaaneii Si Ferezeii.
,,latd, cd. mul{imea averilor ajunge indatd pricinl
,telegere gi de desp6(ire; mulfimea averilor stric[ unirea,
legdtura rudeniei."lel Nil Ascetul se intreabd: ,,DacI avu
a[6,[nla pismd pe invidioqi impotriva celor ce le au, gi-i
pe cei impovlrafi cu ele de la lucrurile mai de pre(, daci taie
denia gi aduc duqmlnie intre prieteni, dac[ nu au nimic
cu viafa viitoare gi nu aduc nici un folos insemnat viefii
trup, de ce s[ ne depirtim de la slujirea lui Dumnezeu,
du-ne intregi slujitori degertdciunii?"I e2
8z ,,Atunci a zis Avram cdtre Lot: Sd nufie sfadd i,
mine Si tine, tntre pdstorii mei Si pdstorii tdi, cd suntemfrali.
,,Ce cov0rgitoare smerenie! Ce filosofie inalt[!
Avram, omul in v6rst6, il numegte frate pe cel tin[r, pe
sau, ii d[ cinstea pe care el insuqi o are gi nu face nici o
bire inhe el gi celdlalt."re3
9: ,,Iatd, nu e oare tot pdmdntul tnaintea ta?
dar de mine! $i de vei opuca tu la stdnga, eu voi apuca la
ta; iar de vei apuca tu la dreapta, eu voi apuca la stdnga."
,,Uit5-te la bun[tatea dreptului Avram! arat6 luiii
prin fapte cI nu face de bunlvoie asta gi nici nu vrea si se
'n' Ibid.,xxx[I,2
tez
op. cit.,xIII
te3
Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit.,XXX[I,4
92
pnfld de el: o face silit de ceartl, ca si nu fie rlzboi necontenit
tn f'amilia lor. UitE-te la Avram cum caut[ prin cuvinte s[-i po-
tolcascd mdnia; il lasd pe Lot s[ facl alegerea; ii pune inainte
tot pdmAntul."rea
ridicdndu-Si Lot ochii, a privit toatd cdmpia lor-
10: ,,
^fl
dmului care, inainte de a strica Domnul Sodoma Si Gomora,
kxttd pdnd la foar, era udatd de apd, ca raiul Domnului, ca
pdmdntul Egiptului."
Pare a fi sugerat un amestec al binelui cu r[ul, de vreme
oo raiul e aldturat Egiptului. Probabil e vorba de confuzia in ca-
N se afla Lot. Acesta e atras de cdmpie, de locurile joase ale bel-
de ;ugului imediat.
11-13: ,,Deci Si-a ales Lot tot linutul din preajma lorda-
nului Si a apucat Lot spre rdsdrit; Si aSa s-au despdrlit ei unul
tle altul. Avram a rdmas sd locuiascd in pdmdntul Canaan, iar
Lol s-a sdldsluit in cetdlile din linutul lordanului Si Si-a intins
corturile pdnd la Sodoma. Iar oamenii Sodomei erau rdi Si tare
pdc dt o S i tnainte a D omnului. "
,,Ai vdzut cd Lot s-a uitat la atdt numai ca plmdntul sd fie
hun? N-a finut seamd de rdutatea locuitorilor."les
14-18: ,,Deci a zis Domnul cdtre Avram, dupd ce s-a
despdr\it Lot de ddnsul: Ridicd-li ochii gi, din locul in care eSti
rcum, cautd spre miazdnoapte, spre miazdzi Si rdsdrit Si spre
mtre, cd tot pdmdntul, cdt il vezi, !i-l voi da lie Si urmasilor tdi
fl(ntru vecie. Voi face pe urma;ii tdi mulli ca pulberea pdmdn-
Ittlui; de va putea cineva numdra pulberea pdmdntului, va nu-
nirra Si pe urmasii tdi. Scoald Si cutreierd pdmdntul acesta tn
lung Si in lat, cd !i-l voi da lie Si urmasilor tdi pentru vecie! $i
fklicdndu-Si Avram corturile, a yenit Si s-a asezat la stejarul
Mumvri, care este in Hebron; Si a zidit acolo un jertfelnic
lhtmnului."
,,Cu adevirat, mai presus de firea omeneasc[ era frg6du-
t'a
lbid.
to'
lbid.
93
in[a! Dumnezeui-a f[giduit, cu toate cE erau atdtea piedici,
facd nu numai tatL, ci s6-i inmulleascd 9i semin{ia lui 4tit
mult incdt s[ se poatl compara cu nisipul pdmAntului.nte6 p,
arhul qi Sarai agteptau implinirea promisiunilor. ,pup[ vdrsti
bitrdniserl, dar n[dejdea era tdndr6."''' Avram s-a mutat i
ldngd Hebron (: comuniune; leg[turi), orag situat la 36 km
de Ierusalim, existent pdndazi.
Cap. 14, 1-22 ,,Iar tn zilele lui Amrafel, regele
lui, ale lui Arioc, regele Elasarului, ale lui Kedarlaomer,
Elamului qi ate lui Tidal, regele din Gutim, s-a intdmplat sd
cd acestiardzboi cu Bera, regele Sodomei, cu BirSa, regele
morei, cu $inab, regele Admei, cu $emeber, regele fr
Si cu regele din Bela sau foar."
E prezentatl aici alian{a incheiatd intre patru regi:
- Amrafel (: ditEtor de legi) al Senaarului - probabil
murabi;
- Arioc (: leu tare) al Elasarului (: Dumnezeu leag[
posibil sd fi fost Rim-Sin al Larsei;
- Kedarlaomer (: slujitorul zeilei Laganar) al
(: tinerete);
Tidal (: glorie) din Gutim, in ebraicl Goiim (:
Acegtia au purtat rlzboi impotriva unei coalilii i
intre alli cinci regi (e vorba de pactul numit Pentapolis):
- Bera (: r[utate; fric[) al Sodomei;
- BirSa (: gras; fiul r6ut6tii) al Gomorei;
- $inab (: dintele tatdlui) al Admei (: plm6nt
- $emeber (: nume puternic) dinleboim (: viperi);
- Regele dtn Bela (: nimicire) sa:o loar (: Si
anonim in textul ebraic; Septuaginta il numegte Valac sau
3-10: ,, Toli aceStia din urmd s-au adunat in valea
unde acum Marea cea Sdratd. Doisprezece ani stdtuserd ei
e 1l Ilafalon-Tamar (: tiierea palmierilor). in final, e biruiti gi ali-
robia lui Kedarlaomer, iar in anul al treisprezecelea s-au
t'u
lbid.,xxxlv,3
te7
Sfantul Vasile cel Mare, Constituliile ascetice,I,5
94
vrdtit. $i in al patrusprezecelea an ant venit la Kedarlaomer Si
fegii, care lineau cu el, Si au bdtut pe Refaimi la ASterot-Car-
nuim, pe Zuzimi la Ham, Si pe Emimi la $ave-Chiriataim; iar
pc Horei i-a bdtut la muntele lor Seir Si pdnd la El-Faran, care
o ldngd pustiu. Apoi, intorcdndu-se de acolo, au venit la Ain-
hlispat sau CadeS Si au bdtut toatd lara Amalecililor qi pe toli
Amoreii, care locuiau tn Halalon-Tamar. Atunci au ieSit regele
&tdomei, regele Gomorei, regele Admei, regele leboimului Si
rugele Belei sau foarului si s-au bdtut tn valea Sidim cu Kedar-
luomer, regele Elamului, cu Tidal, regele din Gutim, cu Amra-
tel, regele Senaarului Si cu Arioc, regele Elasarului: patru regi
lmpotriva a cinci. Valea Sidimului insd era plind de fdntdni de
ilmoald; si, fugind, regele Sodomei si regele Gomorei au cdzut
tn ele, iar ceilalgi aufugit in munli."
Pentru a arilta puterea celor patru regi, Scriptura ingirl
popoarele invinse de acegtia:
! - Refoimi (: cei invingi; uriagi), Zuzimi (: drume{i; uri-
eqi) Si Emimi (: inspiimint[tori; uriaqi), trei vechi popoare ca-
naanite. Interesant cd toate se pot traduce gi prin uriasi, ceea ce
rubliniazl o dati in plus forfa celor ce i-au invins;
- Horei (: locuitori ai pegterilor), popor strivechi nese-
mitic, inrudit cu hurifii;
- Amorei (:
cei vorbitori; cei distingi); popor aSezat pe
llrrnul occidental al Mdrii Moarte gi in munfii invecinafi;
- Amalecili (: popor care stdpAnegte; locuitori ai vhii) -
ppulafa nomadE din degertul Sinai, la grani(a sudic[ a firii Sfurte.
Locurile victoriilor au fost: ASterot-Carnaim (= Agtarte cu
doui coarne); Ham (= clocotitor); $ave-Chiriqtaim (: c6mpia
dublei cet[fi); Seir (: p[ros; demon); El-Faran (= Dumnezeul
fiurnusefii); Ain-Mispat (: ffint6najudecdtii) sauCadeS (: sfrnt)
Tnffl Pentapolis, in valea Sidim (: cdmpie; valea demonilor).
Nil Ascetul t6lcuieqte pe larg acest pasajre8, t6lcuire din
tur
Ct. op. cit.,LII
95
care rezumAm: 5 regi poartl rdzboi impotriva a 4 tegi'E rdzl Hrmdrit pe vrdjmasi pdnd la Dan. Si ndvdlind asuprq lor noap-
iul simfurilor (in nurn[r de 5) impotriva lucrurilor sensibile ha, el si oamenii sdi i-au bdtut Si i-au alungat pdnd la Hoba,
pane la doisprezece ani' simfurile este in sldnga Damascului. $i au intors toatd prada luatd
sunt elementele naturii).
r"fm mta cercetare lucrurilor sensibile' 9-*1"T"t-*]:: 11 Sodoma, au inlors si pe Lol, rudeniq sa, averea lui, femeile
pllnuieqte r[scularea
-d;.;;;
."it" 9i simte paguba ce^o are'
tlll"T.:*l*
oamenrL
oin robia simtuaitatii. ins6, o*i,
"ug.tur"a ,,Avdnd incredere in puterea lui Dumnezeu, nu s-a sp[i-
;;;il, pt"""- ,"i 5 regi (ie fapt, numai doi)' in fintAni htat de puterea bdrba(ilor acelora, cu toate cd aflase de m[ce-
in lucrului set - -200 ,Barnaba vede inchipuiti o tain[ prin cei
smoald; piin fi""u." siml ni cufunddm smoala irea ce-o tdcuser6."'""
cele v[zute cu mintea' ll slujitori20l: 318 e 300+10+8, numere pe care vechii greci le
Uit, iuUina mai mult cele de aici decdt
Septuaginta atefaranga tin alilcininloc de Sidim' tra astfel: 10 cu litera iota,8 ct ita, iar 300 w taf (T).Iota gi
de Bibtii l6AS pnn Valea ceia a sdrii' De aici'
interpretarea sunt primele litere ale numelui Iisus, iar T inchipuie Crucea.
Orig"rr, ,,Toate ereziile 9i toate picatele se intAlnesc
l"t:-t slugile lui Avram aratd mdntuirea; cu alte cuvinte: cei ce
urc5' ci
I la semn gi la nume ajung domni ai prizonierilor gi ai
inti-o vale de sare. C[ci pdcatul 9i nedreptatea nu
boar[ de obicei spre cele de jos 9i inferioare' Dac[
vei gusta neamuri necredincioase care au urmat acelora."2l2
apa ac"stor f0ntAni, dac6 cugefi la cele eretice 9i dacd a au fost alunga{i pAnd la Dan (: judecatd), cel mai
materialul focului qi ic orag al Palestinei, qi Hoba (: ascunzltoare; vinovifie), la
distetrea picatului, pregdteqtiin tine
. . ;199 de Damasc.
gneenel.
11-13 z ,,Atunci biruitorii auluat toate averile l7t ,,$icdnd se intorcea Avram, dupd infrdngerea lui
s-au dus' at Si a regilor unili cu acela, i-a ieSit inainte regele
Gomorei Si toate bucatele lor Si s-au dus' Cdnd
at de asemenea gi pe Lot, nepotul lui Avram' care
trdia in i in valea $ave, care astdzi se cheamd Valea Regilor."
doma, si toatd averea lui. Dar venind unii din
cei scdpayi' Scdpat din f6nt6na cu smoal5, fdrd a se explica cum, re-
vestit pe Avram Evreul, care trdia pe atunci la steiarul' Sodomei intAmpini pe Avram. Scriptura nu dd mare aten-
Uiiuri, pe Amoreul, fratele lui Escol si fratele lui Aner'
pe acestui amdnunt.
re erau unili cu Avram." 18-20: ,,Iar Melchisedec, regele Salemului, i-a adus pdi-
Avram e numit aici evreu (: de dincolo; nomad)' il vin. Melchisedec acesta era preotul Dumnezeului celui
prezentali gi alialii sii, intr-un m9d s.u1ar, ceea
ce atatd inalt. $i a binecuvdntat Melchisedec pe Avram si a zis: Bi-
nemaisimlindu-se nevoia de ex sd fie Avram de Dumnezeu cel Preatnslt, Ziditorul
Lruu.uror"uti din tradilie'
de confuz[' Dupd' Sephtaginta'inc Si al pdmdntului. $i binecuvdntat sd fie Dumnezeul cel
1ii. t.udr""rea e destul
s6;4". c[ stejarul e numit al lui Mamvl4-9t"]l'1"1 Care a dat pe vrdjmasii tdi in mdinile tale! $i Avram
tlut lui Melchisedec zeciuiald din toate. "
il .oug*"1 si iner (: mEdifd) sunt numiliy'ali aihti A Pdinea e un simbol al hranei spirituale, iar vinul inchipuie
in sensul de aliafi.
14116z ,,Auzind Avram cd Lot, rudenia sa' fost
a

robie, a adunat oamenii sdi de casd, trei Sute optsprezece,

Slllntul Ioan Gur6 de Aur, op. cit., XXXV,4
('t'. Epistola,IX,S
XlI, 2 ('lcrnent Alexandrinul, Stromate, YI, 84, 4
"e omilii la Cartea Numerii,

96 97
 iucstuia zeciuialS. ,,Dar nu in fire spunem c[ avea Melchisedec
nemurirea qi inilierea. impreunS, ele sunt prefigurarea
Melchisedec e un personaj invdluit in mister. Apare luperioritatea, ci in calitatea de preot. De aceea nu s-a relinut
pentru ca apoi si nu se mai vorbeasci despre el. Pare frri Avram, ci i-a recunoscut ceea ce avea superior, cinstindu-l gi
prin darurile zeciuielii."2oT
ceput qi sfArgit. Este, apoi, preot monoteisl intr-un tinut rt
Dupd Sffintul Maxim M[rturisitorul, Melchisedec s-a in-
printr-o idolatrie de un materialism cras. ,jnfelepfii in cele
Vrcdnicit, prin har, s[ devind mai presus de timp gi fire. El avea
nezeiegti nu l-au numit pe Melchisedec numai de Du
quno$tinla care circumscrie timpul qi veacul Si contemplalia ce
bitor, ci gi preot, ca s[ arate celor infeleg[tori c[ acela nu I
drepta numai el spre Dumnezeu cel cu adevdrat existent, ci
gte existenfa a toatd, fiinfa materiald gi nemateriall.
mare Melchisedec, pentru virtutea dumnezeiasci intip6-
ducea gi inll{area altor4 ca ierarh, spre
inceput dumnezeiesc."2o3 Ilt[ in el, s-a invrednicit sI fie chip al lui Hristos Dumnezeu gi
Melchisedec (: regele dreptnfii) era pJeot in Salim ( ;l tainelor Lui negriite."2o8
2l-242 ,,Iar regele Sodomei a zis cdtre Avram: Dd-rni
viitorul lerusalim. El vestegte pe Hristos, Impiratul Pdcii'
nii, iar averile ia-le pentru tine! Avram tnsd a rdspuns re-
mistul afirml despre Mesia: ,,Tu eSti preot in veac, dupd
i Sodomei: Iatd, imi ridic mdna spre Domnul Dumnezeul
iala lui Melchisedec." (109,4)-
Preainalt, Ziditorul cerului si al pdmdntului, cd nici o ald
Teofil al Antiohiei confirm6 identitatea Salim -
curea de incdlydminte nu voi lua din toate cdte sunt ale ta-
,,a fost un impirat drept cu numele Melchisedec in
ca sd nu zici: Eu am imbogdlit pe Avram;fdrd numai cele ce
lim, care acum se numeqte [erosolima."'00 Istoria lui
mdncat tinerii Si ceea ce se cuvine a impdrli alialilor mei,
dec prefi gure azd T aina Euharistiei, impdrdfia 9i arhieria M
au mers cu mine: Aner, EScol Si Mamvri. AceStia sd-Si ia
torului:,,Melchisedec, preotul Domnului celui Preainalt,
lor. "
mit cu p0ine gi vin pe Avram, care s-a intors dupl invi
De aici rezultd cd Mamvri Amoreul era gi el aliat cu
celor de alt neam. Masa aceea preinchipuia masa aceasta
ram. Awam respinge darurile regelui Sodomei, spundndu-i,
c5, dupd cum qi preotul acela era tipul 9i icoana adev[ratu
alte cuvinte: ,,Am pe Cel Care imi dd mii gi mii de bun6tS{i;
hiereu Hristos.'i05 Suntem, in plus, avettiza\i ca,
bucur de mare ajutor de sus, aga ci n-am nevoie de bog6{ia
Avram, sd primim gi noi Euharistia doar dupd ce am bi
de tine, nu-mi trebuie bogSfie omeneascS; imi este de ajuns
cei de alt neam, adic6 patimile strdine de firea noastrS' ,,
icia lui Dumnezeu fa{[ de mine; cunosc bogifia darurilor
deci pe vr[jmagii vdzuli qi nevlzuli 9i neprimind nimic de n2O9

me, ci cinstind mai mult bogdfia de sus, suntem binecuv

de Hristos, impdratul plcii. Suntem binecuvdntafi ca cei
8. Credinla Si dreptatea luiAvram (15, I - 78,27)
mim locuinfa cereascS ca merinde a viefii celei de taind.'
Avram recunoagte superioritatea lui Melchisedec Cap. 15, lz ,,Dupd acestea, fost-a cuvdntul Domnului
Avram, noaptea, in vis, Si a zis: Nu te teme, Avrame, cd

203
Sfantul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd, IX,3
2oa thid.
op. cit.,II,2l
rlmbigua,XXIX
'o' Sfentul Ioan Damaschin, Dogmatica,IY,13
Sfdntul Ioan Gurd de Aur, op. cit., XXXV, 6
Sfantul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere,I
206

98 99
Eu sunt scutul tdu Si rdsplata ta vafifoarte mare!"
Cuvdntul Domnului e avzit, de data aceasta, in vis,
ce amintegte de dreptul Iosif c[tre care toate ar[t[rile s-au
in vis (Matei 1,20;'2, 13;2, l9). Noaptea sugereazd gi un
ment de indoiali in sufletul patriarhului (o alti
Iosif), indoiali ce pare sd reiasd din rdspunsul lui Avram:
2-32 ,,Iar Avram a rdspuns: Stdpdne, Doamne,
sd-mi dai? Cd iatd eu am sd mor.fdrd copii Si cdrmuitor in
mea este Eliezer din Damasc. Apoi Avram a addugat: de
ce nu mi-ai datfii, iatd sluga meavafi moStenitor dupd
Eliezer din Damasc era primul dintre slujitorii lui A
in caz cI stip0nul murea frri urmagi, acesta devenea
tor. Sfrntul Chiril al Alexandriei crede cI aici ar fi vorba
lsmael, dar acela incl nu se niscuse; redlm, totugi,
,,Adic[: s6-mi fie mie deci cel nlscut din slujnica meaJiu
C[ci aceasta inseamni Damasc. El se va socoti gi ca
sprijin de la Dumnezeu.Fiindcd aceasta inseamni Eliezer.
4-8: ,,^fl tndatd s-afdcut cwdntul Domnului cdtre
zis: Nu te va moSteni acela, ci cel ce va rdsdri din coapsele
acela te va moSteni! Apoi l-a scos afard Si i-a zis: PriveSte
Si numdrd stelele, de le poli numdra! Atdt de mulli vor fi
tdi! $i a crezut Avram pe Domnul Si i s-a socotit aceasta ca
tate. $i i-a zis iardsi: Eu sunt Domnul, Care te-a scos din'
Caldeii, ca sd-li dau pdmdntul acesta de moStenire. $i
Avram: Stdpdne Doqmne, pe ce voi cunoaste cdJ voi
E un nou progres. Avram,,a slvdrqit multe fapte
n-a fost numit prieten al lui Dumnezeu (se urmeazd unei
diferite - n.n.) decdt atunci cdnd a ctezttt'Qtl. La Awanr,
nu era despdr{itd de faptele bune: ,,Cel care se depfuleuzA
de fapta rea nu este drept dacd nu adaugl gi fapta bun[
noagterea; si cunoascd, adicd, pentru care pricini trebuie si
2ro
op. cit.,IIl
2rr
Sfantul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Y,5
100
de unele fapte gi pentru care pricind sd le facd pe altele.,,2l2
cunoagterea e o virtute, iar dreptcredinciosul trebuie s[ urmeze
pilda Sfintilor care, ,,dupi ce se invrednicesc de descoperirile
ce-
lor dumnezeiegti, caut6 rafiunile celor descoperite',r,r-.
9z ,,Iar Domnul i-a zis; GdteSte_Mi o junincd de trei
ani,
o caprd de trei ani, o turturicd Si un pui de porumbel!,,
Sunt animalele socotite mai apoi curate de c[tre evrei.
,,I)umnezeu i-a poruncit sd fie de trei ani, sd fie adici desiv6r-
1ite."''' Sunt interesante simbolurile acestor animale, in spa(iul
vechiului orient. vaca erasocotit[ simbolul prmAntului aitator
d.e hranl, fiind legat[ qi de raptere cunoagterii. Berbeculsimbo-
llza fory' originari qi refacerea cicrurui uitur. copro. fiind capri-
cioasd, arati gratuitatea darurilor imprevizibile ale Divinitalii.
Porumbelul gi turtureaua reprezintdpuritatea gi nevinovdfia.
10-11: ,,$i a luat Avram toate aceste animale, le_a tdiat
ln doud ;i a pus bucdlile una tnfala aheia; iar pdsdrile nu le_a
ryiat $! ndvdleau pdsdrile rdpitoare asupra trupurilor, iar
Avram le alunga."
,,Era socotit un semn nefavorabil gi dltdtor de griji zborul
unor plsiri necurate peste c.ele jertfite. cici plsarile carnivore
runt intotdeauna necurate.,,2l5
12: ,,La asfinlitul soarelui, a cdzut peste Avram somn
lgreu Si iatd l-a cuprins intuneric Si.fricd mare. "
Septuaginta are ekstasis, tradus p..Jrr- somn greu.inextaz,
p.rqul, Avram e cuprins de teama resimfitd de om la apropierea
Divinitrfii.
l3-l4z ,,Atunci a zis Domnul cdtre Avrqm; Sd Stii bine cd
urmasii tdi vor pribegi in pdmdnt strdin, unde vor
fi robili Si
updsali patru sute de ani; dar pe neamul acela, cdriia ii vor
robi, il voijudeca Eu si dupd aceea ei vor iesi sd vind aici, iu
fi
1t2
lrl
,4 e Talasie,LlX
ll5
l0t
avere multd."
,,Dumnezeu prezice c[ Israel va robi patru sute de ani
Egipt. [n aceasti prezicere, dacl se ia in considerare tot timl
de cAnd a vorbit Dumnezeu, sunt mai mult de patru sute de
iar dacl se are in vedere numai timpul in care au robit, sunt
pufin de patru sute de ani."216
l5z ,,Iar tu vei trece la pdrinlii tdi tn pace Si vei fi
pat la bdtrdneyi fericite. "
,,N-a spus vei muri, ci te vei duce, ca gi cum ar fi
de unul care pleac[, care se mutd dintr-o {aril in altl, tard. (
Nu vorbegte de pirinfii cei dupl trup. Cum s-ar putea, cind
lui era necredincios? Cd nu-i cu putinfi ca patriarhul cel
cios sd se ducd in acelagi loc cu el. (...) E vorba de drepfi,
Avel, Noe, Er'roh."2l7
16z ,,Ei insd se vor intoarce aici, in al patrulea veac
oameni, cdci nu s-a umplut tncd mdsura nelegiuirilor
reilor. "
lnci un indiciu al implic[rii divine in istorie,
tele fiind in func{ie de faptele oamenilor, dar qi ale neamurilor
l7'. ,,Iar dupd ce a asfinlit soarele gi s-aficut inluner
iatd un fum ca dintr-un cuptor Si pard de foc au trecul
bucdlile acelea. "
,,Era obiceiul Haldeilor s[ insoteasc[ jurimdntul cu
cerea printre animalele despicate qi sd zicl ftcdnd acestea:
fiu ca acestea! Deci Avram fiind Haldeu dupi neam gi ieqind
cur6nd dintre ei, Stipdnul tuturor i-a poruncit, finind seama
aceasta, si facl jur[mflntul dup6 acest obicei. (...) Dupd obi
iul Haldeilor, focul este chipul lui Dumnezeu, care implin,
jurimdntul.""8 Dumnezeu adeveregte leglm0ntul in chipul
cului gi al fumului, focul reprezentdnd purificarea gi ilumi
iar fumul, legltura dintre pimdnt gi cer, sau rugile oamenilor.
216
Sfentul Ioan Casian, Despre intruparea Domnului,Xxl[, I
''' Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit.,XXXVII, 3
''8 Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ill
r02
18: ,,in ziua aceea a incheiat Domnul legdmdnt cu
Avram, zicdnd: Urmasilor tdi voi da pdmdntul acesta, de la
rdul Egiptului pdnd la rdul cel mare al Eufratului. "
,,P[mdntul flglduit lui Avram gi urmagilor sli drept mog-
tenire se intindea de la rdul Egiptului (identificat de unii cu Ni-
Iul, iar de cdtre alfii cu pdrdul El-Arig, care are apd numai iarna
gi care curge prin partea de nord-vest a Peninsulei Sinai) pi pri-
nd la rdul cel mare al Eufiatului. Avem indicate aici, desigur,
nu atdt granifele exacte ale Jirii Sfinte, c6t mai ales zona in ca-
re se aflI ea amplasatS."2le
19-21: ,,Voi da pe Chenei, pe Chenezei, pe Chedrnonei,
pe Hetei, pe Ferezei, pe Refaimi, pe Amorei, pe Canaanei, pe
Hevei, pe Gherghesei Si pe lebusei."
Sunt enumerate aici neamurile peste care vor stdpdni ur-
magii lui Avram: Cheneii (: fierari), Chenezeii (: v6n6tori),
Chedmoneii (: poporul de la r[sdrit), Heteii (: ingrozili; uriagi)
sau hitilii, fondatorii celui de-al treilea mare imperiu oriental in-
tre 1900-1200 i.IIr., Ferezeii (: locuitorii cdmpiei; clldre{i), Re-
,faimii (: uriagi), Amoreii (: cei vorbitoi), Canaaneii (: negus-
tori; zeloqi), Ghergheseii (: intorgi din lupti), Heveii (: trditori
lrr corturi) Si Iebuseii (: cei din loc intdrit; cei ai zdrobirii), locui-
torii cet[fii Iebus, viitorul Ierusalim.
Cap. 16, l-3t ,,Sarai insd, femeio lui Avram, nu-i ndStea.
Dqr avea ea o slujnicd egipteancd, al cdrei nume era Agar.
Atunci a zis Sarai cdtre Avram: Iatd m-a tnchis Domnul, ca sd
nu nasc. Intrd dar la slujnica mea, poate vei dobdndi copii de
la ea! $i a ascultat Avramvorba Sarei. A luat deci Sarai,feme-
la lui Avram, pe Agar egipteanca, slujnica sa, la zece ani dupd
venirea lui Avram tn pdmdntul Canaan, Si a daho defemeie lui
Avram, bdrbatul sdu."
,,Mare e filosofia dreptului Avram! Avram nu s-ar fi g6n-
tlit mai inainte la asta (...); dar acum a primit indemnul Sarei gi
0 ascultat-o indatd. Cu aceasta, Avram a ardtat c6 nu m6nat de
2lt'AB, p.
70
103
patimd a primit sd trdiascl cu slujnica Sarei, ci ca s[ aibi
..220
terutor."
Substituirea ce noul ne poate pirea stranie era con
dreptului mesopotamian, dupl care o femeie sterild putea
bdrbatului ei o slujnic[ drept concubinl, recunoscind ca ai
copiii n[scufi din aceast[ unire. Numele Agar (: locuire in stri
inetate; fugd) este arab, nu egiptean, dat ea va fi provenit di
Egipt, unde era o importantii pia[[ de sclavi; posibil si-i fi I
ddruit[ Sarei de Faraon, dupl ce a fost dusi in casa acestuia'
4z ,,$i a intrat acesta la Agar gi ea a zdmislit; Si
cd a zdmislit, eo a tnceput a disprelui pe stdpdna sa."
,,Aga e obiceiul slugilor! Dacd [i se face un bine c6t
mic, nu mai vor s[ rimdn[ in hotarele lor, ci uitl indati in cet
re se afl6 gi se grdbesc s[ fie nerecunosc[toare."22t Posibil
atitudinea Agarei sd fi determinat pe unii autori de a-l privi
asprime qi pe cel nlscut de ea. Calist Patriarhul face n
cd Hristos este ,,din neamul lui Avraam, ca Cel ce Se
din acela. Dar nu s-a spus acelagi lucru de Dumnezeu
Ismael (c[ se vor binecuv6nta in el toate neamurile - n.n.), c
acesta nu era fiul celei l7bere"222. Simbolitatea libertate-robi
des folosit[ de autorii bisericegti, f[ri a infelege de aici ci
weun neam exclus de la m6ntuire.
5-62 ,,Atunci a zis Sarai cdtre Avram: Nedreptate mi
face de cdtre tine. Eu {i-am dat pe slujnica mea la sdn, iar
vdzdnd cd a zdmislit, a inceput sd md dispreluiascd.
sd judece intre mine Si intre tine! Iar Avram a zis cdtre '
Iatd, slujnica ta e in mdinile tale, fd cu ea ce-fi place! $i
a necdjit-o Si ea afugit de lafala ei."
Clement Alexandrinul di un sens surprinz6tor
lui lui Avram: ,,Iubesc qtiinfa lumeascd qi pentru ci este mai
nlri gi pentru c[ este slujnica ta; dar cinstesc 9i venerez ;ti
"o Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit., XxXVlI, 2
"' Ibid.,xxxv[I,4
222
op. cit.,xxxvIII
104
h ca pe o stlpdnd desivArgiti."223 Cuvdntul indicd drumul de la
tllosofie la Teologie, sau de la gtiinla profanl la Regina (Sarai)
ptiintelor. Acelagi autor indulcegte atitudir-r-ea Sarei: ,,a nec[jit-o
Dg Agar, adicd a in{elepfit-o, a sfttuit-o"2'0. Sffintul loan Gurd
d€ Aur, in schimb, e aspru cu to{i cei de condi{ie joasd care nu-
;l cunosc locul: ,,Pentru c[ a pedepsit-o pentru obrlznicia ei,
llujnica a fugit. Acesta-i obiceiul slugilor! Cind nu pot face ce
vor, ci li se taie cele ce vor sE s6vdrgeasc6, indat[ igi pirisesc
It[pAnii gi o pornesc lafugd."2zs
7-11: ,,^fi a gdsit-o ingerul Domnului la un izvor de apd
ln pustitt, la izvorul de ldngd calea ce duce spre $ur. $i i-a zis
lngerul Domnului: Agar, slujnica Saraii, de unde vii Si unde te
duciT lar ea a rdspuns: Fug de lafala Saraii, stdpdna mea. $i
lngerul Domnului i-a zis iardsi: intoarce-te la stdpdna ta Si su-
'gune-te sub mdna ei! Apoi i-a mai zis tngerul Dornnului: Voi
tnmulli pe urmasii tdi foarte tare, lncdt nu se vor putea numdra
Cln pricina mullimii. Iatd, tu ai rdmas grea - ti zice fngerul
Domnului - si vei naste unfiu Si-i vei pune numele Ismael, pen-
pu cd a auzit Domnul suferinla ta."
In pustia $ur (: zid; forl}rreafi), Agar s-a oprit l6ngd un
iruor. Pustia e o invitalie la ciutarea realitifii sub intinderea
ial[, iar izvorul reprezintil slmdnfa cerului. Anghelo-
fania e, astfel, potriviti cu locul in care se afla Agar. Prin tnger,
Dumnezeu a intors pe Agar la stdpdna sa qi a vestit-o cd va avea
iln fiu, pe lsmael (: Dumnezeu aude), din care se va nagte un
popor mare. Ismael gi urmaqii sdi s-au adiugat arabilor care,
Ulterior, aveau s6-l socoteascl drept plrintele lor.
12: ,,Acela va fi ca un asin sdlbatic intre oameni;
frtdinile lui vor fi asupra tuturor Si mdinile tuturor asupra lui,
dur el va sta ddrz infala tuturorfialilor lui."
Ismael va duce o viati aventuroasi gi riticitoare, nesu-
lll Stromate,I,3l, I
lt'Ibid.,r,3r,2
llt op.
cit.,xxxvlfl,5
105
w
pus $i de nestrunit, plin de d6rzenie. Sunt calitdfi, adesea, gi
arabilor. Sffintul Ioan Gur[ de Aur consider[ cI anghelo
s-a frcut mai mult pentru Avram226. Credem, ins[, c6 Du
zeu nu se descoperd oricui, av0nd aici dovada cd Agaq in ci
unor cideri, nu era o oarecare, ci sufletul sdu cduta sincer
Dumnezeu.
13-14: ,,$i a numit Agar pe Domnul, Cel ce-i grdise,
numele acesta: Ata-El-Roi (care se tdlcuiegte: Tu eSti
zeu atotvdzdtor), cdci zicea ea: N-am vdzut eu, oqre, tn.fald;
Cel ce m-q vdzut? De aceea se numeSte.fdntdna aceasta;
Lahai-Roi (care se tdlcuieSte: Imorul Celui viu, Care m-a
zut) Si se afld tntre CadeS Si Bered. "
Fdntina se afl[ intre CadeS (= sfdnt) Si Bered (: c
re), la 80 lon sud de Beer-$eba.
15-16: ,,Dupd aceea a ndscut Agar lui Awam un
Awam a pus fiului sdu, pe care i-l ndscuse Agar, numele
Avram insd era de optzeci Si Sase de ani cdnd i-a ndscut
Ismael."
Ismael s-a nlscut la I I ani dupd plecarea lui Avram
Haran.
Cap. 17, l-52 ,,Iar cdnd era Avram de noudzeci Si
de ani, i S-a ardtat Domnul Si i-a zis: Eu sunt Dumnezeul
Atotputernic; fi. ce-i pldcut inaintea Mea Si fii fdrd
voi incheia legdmdnt cu tine Si te voi inmufiifoarte, foarte
Atunci a cdzut Avram cu fala la pdmd.nt, iar Dumnezeu a
grdit Si a zis: Eu sunt qi iatd care-i legdmdntul Meu cu tine:'
fi tatd a mullime de popoare, Si nu te vei mai numi A
Avraam va fi numele tdu, cdci am sd te fac tatd a mulyime"
popoare.
Au trecut 24 de ani de la plecarea din Haran, dar
patriarhului nu s-a stins! Acum, lui Awam ii este schimbat
mele in Abraham, cum apare in texful ebraic, asemSndtor cu
hamon (: tati al unei mulfimi), sens care se dd 9i noului
226
Cf. op. cit.,xxxYrrr,6
106
Bunt, intr-adevdr, mai multe popoare care se ffag din Awaam (is-
Holitii, ismaeli{ii, edomi(ii gi medianilii), dar nu e vorba de o
mullime. Smntul Chiril al Ierusalimului rezolvd problema: Awa-
lR este tatll Iudeilor, din pricina descenden(ei trupegti. Dar tofi
Boice cred in tnviere se fac fiii lui Awaam, a$a cum a crezut gi
&ela cd trupul betren qi amorfit mai poate nagte copi1."227 Schim-
btrea numelui patriarhului e explicati de Clement Alexandrinul:
ilentru c[ se ocupa cu filosofia inaltl a celor ce se petrec in
Vlzduh gi cu filosofia superioar[ a celor ce se migc[ in cer, a
fost numit Avram, care se tdlcuiegte: tqtd care se indeletniceste
gu cele de sus. Mai t6rziu, a privit sus la cer gi a v[zut acolo, cu
duhul s[u, pe Fiul, dupi cum interpreteazi unii, sau inger sldvit,
Itu a cunoscut in alt chip pe Dumnezeu, superior crealiei gi in-
lpgii ordini din lume; de aceea a primit in plus la numele sdu
lhera a - care inseamni cunoaqterea unicului gi singurului Dum-
lozeu, gi s-a numit Awaam in loc de Awam; a ajuns, in loc de
egrcetator al naturii, in,telept qi iubitor de Dumnezeu. Cuvdntul
Avraam se traduce: tatd ales al sunetului. Cd cel ce a ajuns
Cuvdnt sun[."228
6-82 ,,Am sd te tnmullesc foarte, foarte tare, Si am sd ri-
Clc din tine popoare, Si regi se vor ridica din tine. Voi pune le-
gdmdntul Meu tntre Mine Si tine Si urmasii tdi, din neam in
neam, sdfie legdmdnt vesnic, asa cd Eu voifi Dumnezeul tdu si
elurmasilor tdi de dupd tine. $i-li voi da lie si urmasilor tdi pd-
iltdntul tn care pribegeSti ocum ca strdin, tot pdmantul Canab-
nului, ca mogtenire veSnicd, qi vd voifi Dumnezeu. "
F[g[duinta se refer[ indeosebi la cei ce vor arlta aceeagi
credinli cu cea a lui Avram; acegtia vor mogteni impirdfia ce-
rurilor, al clrei chip era Canaanul.
9-l4z ,,Apoi a mai zi$ Dumnezeu lui Avraam: Iar tu Si
urmasii tdi din neam in neam sd pdzili legdmdntul Meu. Iar le-
ydmdntul dintre Mine Si tine Si urmasii tdi din neom in neam,
l't?
catehezele,Y,6
l)r
Stromate, V, 8, 6-7
107
pe care trebuie sd-l pdzili, este qcesta: toli cei de parte
teascd ai voStri sd se taie imprejur. Sd vd tdiali
acesta vafi semnul legdmdntului dintre Mine Si voi.
vostru, tot pruncul de parte bdrbdteascd, ndscut la voi tn
sau cumpdrat cu bani de la alt neam, care nu-i din
voastrd, sd se taie imprejur in ziua a opta. Numaidecdt sd
tdiat imprejur cel ndscut tn casa ta sau cel cumpdrat cu
tul tdu Si legdmdntul Meuvafi insemnat pe trupul vostru,
gdmfutt veSnic. Iar cel de parte bdrbdteascd netdiat
care nu se va tdia tmprejur, tn ziua a opta, sufletul acela
stdrpi din poporul sdu, cdci a cdlcat legdmdntul Meu."
Circumcizia (ebr. mula, gr. peritomi) se intAlnegte gi la
popoare, nu doar la evrei. insl doar la evrei primeqte infel
de semn al leg[m0ntului intre Dumnezeu gi popor. in Bise:
circumciziei ii ia locul Botezul. ,,GIsim in istoria celor
nu numai egiptenii, ci gi unii dintre arabi, etiopieni, gi feni
au folosit tiierea imprejur fal[ de ai lor. Ei socotesc ci au
de a pdstra ritualul fiindcd, spun ei, pornind de la
trupului gi sdngelui, prin jertfirea unei pdrfi neinsemnate a
pului, trebuie distruse cursele pe care demonii le intind
va neamului omenesc."22e Botezul e curifirea in vederea zi
opta; curdfire necesard atit celui nlscut in casd, adicd in
cd, cii Si celui cumpdrat cu arginli, sau convertit in urma
vlduirii. Spiritualizatd, circumcizia igi capdti adeviratul
,,Acesta este chip dat celor vechi despre omul nou, cdruia
ar[tat in sfhntul Lui trup Domnul Iisus Hristos, ca ceea
vechi gi acoperl birbatul sd cad[ gi si se piard[."230 Birbatul
untric, sau sufletul ferm in credinld, trebuie s[ indepirteze d
perimdntul mort al p[catului gi toati necuri{ia, pentru a i
ziua a opta a vegnicei existen{e fericite. Cum locul
fost luat de Botez, Sffintul Vasile cel Mare rnustri pe cei
amdni primirea acesfuia: ,,Iudeul nu amdna tlierea imprejur
"' Sfantol Ambrozie, Scrisori, LxxII, 6
230
Isaia Pustnicul, op. cit.,XXII
108
pricina ameninfirii; tu, ins[, amdni tdierea imprejur cea nefrcu-
t[ de mdn[ omeneascS, care se s[virgeqte in Botez prin dezbrd-
oarea poftelor trupului!"23l ,,Observ[ cd t[ierea imprejur s-a
[[tat de mai inainte ca chip al tdierii imprejur in duh gi in ade-
vlr, Cdci se sivirgea in ziua a opta, in care Hristos a revenit la
viafa dintre mo(i 9i a fost timpul s[ ne imp[rt69im de Sffintul
Duh gi s[ primim t[ierea imprejur in El, care nu supdri trupul,
ci curd{eqte duhul, nu eliberindu-ne de murddriile trupegti, ci
vindecindu-ne de bolile sufletegti."232
15-16: ,,Dupd aceea a zis iardsi Dumnezeu cdtre Awaam:
Pe Sarai, femeia ta, sd nu o mai numeSti Sarai, ci Sarra sd-iJie
numele. $i o voi binecrndnta Si-li voi da din ea un fiu; o voi
blnecuvdnta Si vafi mamd de popoare Si regi peste popoare se
vor ridica dintr-insa. "
Tot acum, Sarai primegte numele Sarra (: mam[ de
popoare qi regi) pi se fbgdduiegte cd ea va nagte fiu.
17-18: ,,Avraam a cdzut atunci cu fala la pdmdnt Si a
rAs, zicdnd in sine: E cu putinld oare sd mai aibdfiu cel de o
wtd de ani? $i Sarra cea de noudzeci de ani e cu putinld oare
ld mai nascd? Apoi a mai zis Avraam cdtre Domnul: O, Doam-
ne, mdcar Ismqel sd trdiascd tnaintea Ta!"
Avraam a rAs, ceea ce se interpreteazd de reguld cd s-a
bucurat. Dar din cuvintele sale rezulti cd uimirea sa cuprindea
gi indoiald, rugdndu-se pentru Ismael. -/
19-21: ,,Iar Dumnezeu a rdspuns lui Avraam: Adevdrat,
fnsd$i Sarra, femeia ta, ili va naste un fiu Si-i vei pune numele
lsaac si Euvoi incheia cu el legdmdntul Meu, legdmdnt vesnic:
td-i fiu Duntnezeu lui Si urmasilor lui. Iatd, te-am ascultot Si
pcntru Ismael, Si iatd tl voi binecuvdnta, il voi cregte Si-l voi in-
mu$i foarte, foarte tare; doisprezece voievozi se vor naste din
tl si voi face din el popor mare. Dar legdmdntul Meu il voi in-
rhcia cu Isaac, pe care-l va naste Sarra la anul pe vremea
ttt )milii si cuvdntdri, XIII,2
rf2
Smntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Irl
109
aceasta! " r0nd la stejarul Mamvri, unde I s-a gi inchinat indatd pin[ la
E vestiti nagterea lui Isaac (: r6s; bucurie) gi rolul
deosebit in planul divin. Se fbgiduiegte qi lui Ismael un vii
important, dar in plan lumesc, el fiind rodul calculului
nesc, irl vreme ce Isaac se nagte din credinfi.
22-27: ,,incetdnd apoi Dumnezeu de a mai vorbi
Avraam, S-a indllat de la el. Atunci a luat Avraam pe
fiul sdu, pe toli cei ndsculi in casa sa, pe toli cei cumpdrali
argintul sdu Si pe toli oamenii de parte bdrbdteascd din
lui Avraam Si i-a tdiat imprejur, chiar tn ziua aceea, cum ii
runcise Dumnezeu. $i era Avraam de noudzeci Si noud de
cdnd s-a tdiat imprejur. Iar Ismael, fiul sdu, era de tre
ani, cdnd s-a tdiat imprejur. Avraam si Ismael, fiul sdu, au
tdiali imprejur tn aceeasi zi. $i cu ei aufost tdiali imprejur
cei de parte bdrbdteascd din casa lui Avraam, ndsculi in
lui sau cumpdrali cu argint de la cei din alt neam."
implinind de indatd porunca dumnezeiascS, Avraam
va invrednici, la scurtd vreme, de o vedere gi mai inalt6.
Cap. 18, l-22 ,,Apoi Domnul S-a ardtat iardsi lui A
am la stqjarul Mamvri, inlr-o zi pe la amiazd, cdnd Sedea el
uSa cortului sdu. Atunci ridicdndu-Si ochii sdi, a privit Si
trei Oameni stdteau inaintea lui; Si cum I-a vdzut, a alergat
pragul cortului sdu tn intdmpinarea Lor Si s-a inchinat pdnd
pdmdnt."
,,Uitii-mi-te aici la virtutea dreptului! Scriptura zice:
stdtea tn uSa cortului. Asta o f[cea de dragul iubirii de st
Cd nici nu inglduia s[ incredin(eze alf:.tia din cei ai casei
aceasti vdndtoare. Avea trei sute optsprezece slugi, era om
trdn, ajuns la addnci betrenefe - atinsese suta - gi stltea in
El fEcea lucrul acesta! B[trdnefea nu-i era o piedici, nu se
dea la odihna lui, nu se gdndea sE stea iniunfru, agezat in
qedea in ug6!"233 Sufletul curat recunoagte apropierea lui
nezeu: ,,Dumnezeu a fost vlzut ca un om de citre Avraam,
"' Sfantul Ioan Gurf, de Aur, op. cit.,XLI, 3
110
p[rn6nt, cu toate c[ ochii lui vedeau doar om. Dar I s-a inchinat
totodati ca unui Dumnezeu gi s-a rugat inaintea Lui ca unui
Domn."234 Totuqi, inchinarea pdnd la pa.ant era un gest de po-
tltole obignuit in Orient, astfel ci nu putem trage doar de aici
Concluzia cd Avraam a qtiut de la inceput Cui se inchin6. Sfhn-
tul Maxim Mdrturisitorul consider[ ci principala virtute a lui
Avraam a fost iubirea sa de oameni, prin aceasta dob0ndind ha-
rul ilumin[rii gi cunoaqterea unicului Dumnezeu ca Treime de
Persoane: ,,Ar/raam s-a invrednicit ca om sd vadl pe Dumnezeu
pi sd-L primeascd, cildtorind impreun[ cu ra{iunea desdv0rgit6
prin iubirea de oameni. S-a indllat spre El, pir[sind particulari-
tatea celor divizafi gi care divide, nemaisocotind pe celllalt om
ca pe altul {^e-c6t pe sine, cunoscdnd pe tofi ca pe unul gi pe unul
oa pe to1i."235 Prin iubire, Avraam patrunde taina Treimii C"l"i
deofiin{E gi a rela{iei iubitoare intre Persoanele dumnezeiegti.
De aceea, degi i s-au aritat trei Oameni, Le aduce o singuri in-
ohinare.
3-5: ,,^fl a zis Avraam: Doamne, de am aflat har inaintea
Ta, nu ocoli pe robul Tdu. Se va aduce apn:sd Vd spdlali pi-
cioarele Si sd Vd odihni{i sub acest copac. $i voi aduce pdine Si
veli mdnca, apoi Vd veli duce in drumul Vostru, tntrucdt treceli
pe la robul Vostru!"
,,Sd spun6: dacd am aflat har inaintea Ta, acesta-i lucru de
minune. Tu imi faci un har cE vii in casa meq nu-fi fac eu harul
Rcesta! - ii spune Avraam. Aceasta-i adev[rata iubire de strdini!
Celcare p{megte pe un striin cu dragi inimI, primegte mai mult
decdt dd."236 Sfrntul Dionisie Areopagitul, vdzind trei ingeri in
Oaspe{ii lui Avraam, comenteazi astfel momentul spdldrii pi-
oioarelor: ,,neacoperirea qi lipsa tilpilor arati desfacerea, nelega-
rca, starea nereflnutS, curifia de orice adaos din afard gi asemina-
tta
Eusebiu de Cezareea, op. cit.,I, 2, 7
lls
Epistole,rr
'16
Sfantul loan Gurd de Aur, op. cit.,XLI,4
111
rea cea mai mare cu putinti cu simplitatea.
Sfhntul Ambrozie sfhtuiegte: ,,Primi1i cu pllcere sI fi{i
Prin gdzduire sffintul Awaam a aflat har. G[zduind pe
Sarra a meritat si aib[ un fiu, depi la o inaintatd bdtrAne1e"238.
5b-8: ,,Zis-au Aceia: Fd precum ai zis! Dupd
alergat Avraam in cort la Sarra Si i-a zis: Frdmdntd
trei mdsuri de fdind bund Si fi azime! Apoi Avraam a dat
la cireadd, a luat un vilel tdndr Si gras Si l-a dat slugii, care
gdtit degrabd. $i a luat Avraam unt, lapte Si vilelul cel gdtit
le-a pus inaintea Lor Si pe cdnd Ei mdncau a stat Si el
de Ei sub copac."
Am mai vorbit despre simbolistica vitei; laptele e
al viefii vegnice gi al cunoagterii supreme, iar untul e
de forfe vitale gi revdrsare de binefaceri spirituale gi
Chiar daci Legea va opri ulterior al[turarea cdrnii
lactate, Dumnezeu nu respinge bucatele oferite de Avraam.
ne putem explica cum va fr ,,m6ncat" Dumnezeu, cdci El nu
nevoie de hran6. Cert e cd acceptd darurile patriarhului.
9-11: ,,$i l-au intrebat Oamenii aceia: Unde este
femeia ta? Iar el, rdspunzdnd, a zis: Iatd, in cort! Zis-a
Iald, la anul pe vremea asta am sd vin iar pe la tine Si
femeia'to, ya cvea un fiu. Iar Sarra a auzit din uSa cortului,
la spatele lui. Avraam Si Sarra insd erau bdfidni, tnaintali
vdrstd, Si Sarra nu mai em in $tare sd zdmisleascd."
Origen crede a fi eviden{iati aici infelepciunea lui A
am: ,,Nici Matusalanr, nici Noe, n-au fost numili betrani, ci d
Avraam."23e Tofug| intenfia autorului biblic a fost de a subli
minunea ce avea sd se petreac[. Sarrei, care a fost
stearpd, i se mai adiugau acum qi neputinfele bdtr6nelii.
12-15: ,,$i a rds Sarua in sine Si Si-a zis: Sd mai am
oare aceastd mdngdiere acum, cdnd am tmbdtrdnit Si
231
op. cit.,xll,3
238
Scrisori,Lxll, 105
'3n o*ilii la losua,xvl, I
tt2
bdtrdn si stdpdnul meu? Atunci a zis Domnul cdtre Ayraam:
Penlru ce a rds Sorra in sine Si a zis: Oare cu adeydrat voi naS-
lq, bdtrdnd cum sunt? Este oare ceva cu neputinld la Dumne-
fru? La anul pe vremea aceasta am sd vin pe la tine Si Sarra va
pea unfiu! Iar Sawa a tdgdduit, zicdnd: N-am rds; cdci se in-
tpllimdntase. Acela insd i-a zis: Ba ai rds!"
Sffintul Vasile cel Mare cautd s[ elimine indoiala Sarrei:
un lucru obignuit Scripturii de a numi r0s adesea bucuria
,este
tulletului qi dispozi{ia senind pe care o provoacd lucrurile bu-
1c"'oo. Odati vestiti nagterea lui Isaac, Clement Alexandrinul o
cu nagterea lui Ismael: ,,inlelepciun ea, care locuia cu
credincios - cI Avraam a fost socotit credincios qi drept -
lncd era stearpl qi frrd copii in acel timp gi, pentru ci nu se nis-
,Fuse fruct virtuos, a cerut pe bun[ dreptate sofului ei, care pro-
in virtute pe vremea aceea, sd se uneasci mai intdi cu gti-
lumeascd - cd Egiptul interpretat alegoric inseamnl lume -
dupl aceea sd se apropie de ea, (...) ca sd nasc[ pe Isaac (bu-
ie duhovniceasc[ - fi.n.)"20' .
16: ,,Apoi S-au sculat Oamenii aceia de acolo Si S-au fn-
dreptat spre Sodoma Si Gomora Si s-a dus Si Avraam cu Ei, ca
petreacd. "
'#11-I
Inso[irea oaspefilor la plecare ftcea, gi ea, parte din codul
oBpitalitetii orientale.
l7-l9z ,,Domnul insd a zis: Tdinui-voi Eu oare de Avraam,
lluga Mea, ceea ce voiesc sd fac? Din Avraam cu adeydrat se
tla ridica un popor mare Si tare Si printr-insul se vor binecu-
'ltcinla toate neamurile pdmdntului, cd le-am ales, ca sd tnve{e
pe.fiii si cosa sa dupd sine sd umble in calea Domnului Si sdfa-
ert.judecatd Si dreptate; pentru ca sd aducd Domnul asupra lui
lvruam toate cdte i-aftgdduit."
Din nou e afirmatii, cu mai mult[ claritate, universalitatea
m0ntuirii.
Regulilemai,XYII, I
"o
ltt Srromate,l,30,4
113

Domnul: Strigarea Sodomei Si
202 ,,Zis-a deci
mare Si pdcatul lor e cumplit de greu'"
-Era
vorba, agadar, despre pdcate strig[toare la cer'
iar de nu, sd Stiu."
,,Se mutd, oare, Dumnezeul universului
din loc in loc?
Doamne, feregte! Nu vrea s6 spuni asta! Ci, ("') prin aceste
te nepotrivite, Du.r"r"uvrea si ne invefe c[ frebuie s[
mare^luare-aminte cflnd judec[m pe cineva' Sd nu-i osdndi
pronunlim sentinfd.ftrldovezi!
fecatogi din auzite 9i nici sd
22-252 ,,De acolo doi din Oamenii aceia, plecdnd'
tndreptat spre Sodoma, tn vreme ce Avraam stdtea tncd
tn
rca l5omnilui. $i apropiindu-se Avraam, a zis: Pierde-v-ei'
re, pe cel drepi ca si pe cel pdcdtos, incdt sd se intdmple
drept ce se intdmpld celui nelegiuit? Poate in cetatea ace
oare, Si nuvei crula t
fie'cincizeci de drepli: pierde-i-vei,
"cul
acela pentru cei ciicizeci de drepli, de se vor aJla in ce
E afirmatd clar puterea de mijlocire a sfinfilor' E ui
re insistenfa patriarhului: ,,Ce indrlznire la dreptul A
Dar, mai bine'zis, ce suflet milos! Amefit de befia milei'
. ..244
Itle ce sPune.'
,,Zis-a Domnul: De se vor gdsi in cetatea
Zi-ll:
mei cincizeci de drepli, voi crula pentru ei toatd cetdtea
locul acela. $i rdspunzdnd Avraam a zis: Iatd' cutez sd va
Stdpdnului meu, eu, care sunl pulbere Si cenuSd! Poate cd tip-
iasc cinci din cincizeci de drepli; poate sdfie numai patruzeci
gl cinci; pentru lipso a cinci pierde-vei, oare, toatd cetatea?
Zis-a Domnul: Nu o voi pierde de voi gdsi acolo patruzeci Si
glnci de drepli. $i a addugat Avraam sd grdiascd Domnului
Si a
lls: Dar de se vor gdsi acolo numai patruzeci de drepli? $i
Domnul a zis: Nu o voi pierde pentru cei patruzeci! $i a zis ia-
rt{i Avraam: Sd nu Se mdnie Stdpdnul meu de voi mai grdi:
Dur de se vor gdsi acolo numai treizeci de drepli? Zis-a Dorn-
fiul: Nu o voi pierde de voi gdsi acolo treizeci. $i a zis Avraam:
luld, mai cutez sd vorbesc Stdpdnului meu! Poate cd se vor gdsi
eeolo numai doudzeci de drepli. Rdspuns-a Domnul: Nu o voi
pentru cei doudzeci. $i a mai zis Avraam: Sd nu Se md-
Stdpdnul meu de voi mai grdi incd o datd: Dar de se yor
i acolo numai zece drepli? Ia7 Domnul i-a zis: Pentru aei
I nu o voi pierde. $i termir/dnd Domnul de a mai grdi cu
S-a dus, iar Avraam s-a tntors la locul sdu."
Sfinfii se roagi cu multd stdruinfi pentru noi, dar e nevo-
gi de efortul gi consimfirea noastrd pentru a ne folosi de rugi-
ile lor. Altfel, rug[ciunea va folosi doar celui ce o rostegte.
E interesantd mdrturisirea lui Avraam, provocatE de apro-
lui Dumneze!: Iatd, cutez sd vorbesc Stdpdnului meu, eu
sunt pulbere Si cenusd. Biblia 1688 are pdmdnt gi cenuSd.
l, aga sunt sfin{ii: cu cdt se apropie de Dumnezeu, cu at6t se
pe ei mai pdc6togi"2as, spre deosebire de ,,cel ce nu a cdgtigat
I cunogtin{a dumnezeiascL - ce se agoniseqte prin dragoste -
oare) cugeti lucru mare despre cele sivdrgite de e1"246. Apro-
de Dumnezeu e intotdeauna cov6rgitoare: ,,coplegili de sla-
Lui neapropiatii, unii igi pldngeau nevrednicia lor (Isaia 6, 5),
i se socoteau gi se numeau pe ei pim6nt gi 1ir6n["247. De ob-
cd Avraam ,,n-a spus nxnai pdmdnl gi a tlcut, ca sd nu se

Avir l)orotei, op. cil.,II,9

'02 Salvianus, op.
cit.,l,8 !ilEntul Maxim Mdrturisitorul, Capete despre dragoste, XLVII
'03 Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit., XLII, 3
('nlist Catafugiotul, Despr e v iala contempl ativd, LXXYI
'* Ibid.,XLII,4
115
1t4
intituleze numai una din stihiile de temelie ale lumii, ci a ad[r
pieritor 9i supus putreziciunii"2a8
Si cenusd,ca s6 arate c6 este
Cuvintele lui Avraam ne privesc 9i pe noi: ,,$t aqa
vind in rnod simplu, prin ticere, in abisul celor nep[trunse,
cunoagte pufin[tatea noastr[, fiind invlfafi in chip tainic
cuvintele Duhului cum, fiind p[mdnt 9i cenuqi, suntem
pdrtagi ai slavei dumnezeiegti prin harul Celui ce a binevoi
putinitatea noastri vrednicd de disprefuit prin fire se pre
mare fericire."2ae indatd ce p[r6sim smerenia, tliem k
noastr[ cu Dumnezeu gi cu semenii. ,,Dar dac[ ne socotim
m6nt gi cenuq6, ca Avraam 9i Iov (lov 42,6), nu vom fi in
jefuigi, ci vom avea pururea ce sd ddm 9i altora."250
9. Sodoma qi Gomora (19, I - 38)
Anunfati in capitolul 18 al Facerii, nimicirea cetdfilor
doma gi Gomora e relatatd in capitolul imediat urmltor' ,,St
ma $i Gomora au fost, se presupune, devastate prin anii I
i.IIr., de un cutremur in marea falie ce include zona
Moarte, o fisurd extinzdndu-se din valea rAului Iorda-!, in
Iul de azi, p0n[ la rdul Zambezi, dinAfrica de est'"251 Dacd
cept[m c[ Avraam a trdit in secolul XVm i.Hr', inseamni
caiaclismul s-a petrecut maitdrzit d6cdt propune autorul
Dupi Shabo n (Geografia XVI, 764), cetd[ile au fost nimicit
un Lutremur de pdmAnt, inso(it de o eruplie vulcanicd' Pe I
zonei calamitate s-a extins Marea Moartd, mult mai redusd
atunci. Marea Moart[ e, de fapt, un lac lung de 85 km qi
1.7 kn, avdnd o altitudine de -392 m sub nivelul Mirii
M
rane. Vdntul nu reuqegte niciodatd sd increleasc[ aceste
care nu poate tr[i nici o vietate'
'o' Sfrntul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Yl,3
'n' Sfantul Maxim Mlrturisitorul, Epistole, XII
i nrintea de compozilia corpurilor, ci atdrna incb de icoana corpu-
'so Sfrntol Varsanufie, op. cit.,62
2sr gonstantin Daniel, Pe urmele vechilor civilizalii, Ed' Sport-T
Bucureqti, 1987 , P. 72
116
Zona a fost deosebit de bogati inainte de cataclism, ceea
lux gi, in plus, la suspiciune fa[6 de orice
ce a dus la o via(6 de
str[in. Oricum, e o str6nsi legdturl intre boglfia cetifilor qi pa-
tirnile cdrora s-au robit locuitorii 1or.
Sodoma inseamnl locul pietrei de var (aici erau, de fapt,
importante zdcdminte de smoald) sau mullime zgomotoasd (lip-
sit[ de linigtea viefuirii cuviincioase). Gornora se traduce prin
scufundare (s-a dovedit a fi o premonilie) sau rdscoala poporu-
/ui (in,teleg6nd, dup[ evenimente, pe cei ce s-au rdzvrdtit impo-
triva Creatorului). Scriptura vorbegte mai mult despre Sodoma,
oe pare sd fi definut primatul in rdutate. Totodati, va fi sublinia-
t[ virtutea lui Lot care, intre timp, a progresat in apropierea de
Dumnezeu. i
Cap. 19, l-3: ,,Vei doi ingeri au ajuns la Sodoma seara,
iqr Lot Sedea la poarta Sodomei. $i vdzdnduJ, Lot s-a sculat
inaintea Lor Si s-a plecat cu fala pdnd la pdmdnt Si a zis: Std-
pdnii mei, abateli-Vd pe la cqsa slugii Voastre, ca sd rdmdneli
acolo; spdlali-Vd picioarele, iar dimineald, sculdndu-Vd, Vd
veli duce in drumul Vostru! Ei insd au zis: Nu, ci vom rdmdne
ln uli1d. Iar el I-a rugat stdruitor Si S-au abdtut pe la el Si au
intrat in casa lui. Atunci el Le-a gdtit mdncare, Le-a copt azime
qi au mdncat."
Lot sthtea in poartd,loc intermediar, trecere intre doui
lumi gi invitafie citre un alt tdrdm. Dar lui nu i se mai arat[ trei
Oameni, sau Ingeri, ca lui Avraam, ci doar doi, frrd ca Scrip-
lura sd indice motivul pentru care nu a mai venit gi al treilea.
Sffintul Maxim Mdrturisitorul are urmdtoarea explicalie: ,,Ar[-
t0ndu-Se lui Avram, care era des[v6rqit in cunoqtinfi, Dumne-
t,ctl-a inv6{at ci in rafiunea unitdlii se cuprinde rafiunea imate-
riald a Treimii. Aceasta pentru faptul cd Avraam ieqise cu min-
tca total din materie qi din formele ei. De aceea i S-a ar[tat ca
lrei gi i-a vorbit ca unul. Iar lui Lot, care nu-gi cur[fise inc[
rilor alcdtuite din materie qi form6 gi credea ci Dumnezeu este
rrnrnai Fdcdtorul lumii vdzute, i S-a descoperit in chip de doi-
tt7
me, nu de treime, indicdnd prin formele in care s-a imbrdcat
mintea pe care voie$te sd o invefe inci n-a iegit din materie
forrnI"."zs2 ingerii accept[ invitalia doar la insistenfele dreptul
,,ingerii trimigi la el au refizat s[ intre in casa lui, ca s[ afli
d" -u." striini a dreptului Lot."2s3
era iubirea de
,,Dar mai inainte de a Se culca Ei, sodomenii,
4-52
torii cetdlii Sodoma, tot poporul din toate marginile, de la
ndr pdnd la bdtrdn, au inconiurat casa Si au chemat afard
Lot Si au zis cdtre el: unde sunt Oamenii, care au intrat ca
mdie la tine? Scoate-l, ca sd-I cunoastem!"
E folosit aici un eufemism, prn a-i cunoaste inle
du-se relafiile trupegti. Alte edilii ale Bibliei (1688, 1914)
mai explicite. Pirinfii care comenteazd' acest pasaj nu sunt
mi{i atdt de rlutatea sodomenilor, cdt de statornicia in virtute
lui Lot, degi tr[ia in asemenea climat. ,,Sd nu trecem cu
peste aceste cuvinte, nici s[ vedem in ele numai nebunia li
de iertare a sodomifilor, ci sI ne g6ndim 9i la aceea cd
Lot locuia in mijlocul unor fiare atdt de s[lbatice, 9i totugi
str[lucit gi s-a ar6tat atdt de viguros cE a putut indura nelegi
rea lor, ci n-a fugit din cetate, c[ a mai putut sta de vorbi
ei."254,,Lot in Sodoma, in timp ce se invdrtea in mare impi
nelegiuire gi nedreptate, ;i-a pistrat viftutea intreagi, ftri sd
abStuti intr-o parte de ispitele tele."'"'
6-8: ,,.!i a iesit Lot la ei dinaintea uSii Si, inchizdnd
dupd ddnsul, a zis cdtre ei: Nu, fralii mei, sd nu faceyi nici
rdu. Am eu doudfete, core n-au cunoscut incd bdrbat; mai
grabd vi le scot pe acelea, sdfaceli cu ele ce veli vrea,
Oamenilor acelora sd nu Le faceli nimic, de vreme ce au
Ei sub acoperisul casei mele!"
,,Cdt de mare este virtutea dreptului! Virtutea aceasta
fost mai mare dec0t virtutea iubirii de str[ini. Cine ar
"' Rdtpurturi cdtre Talasie,xxv[
2s3
Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,xLlll,2
zsn
lbid..XLIII.3
Sfeniol Vasile cel Mare, Constituliile ascetice,XXl,3
"s
118
vorbi dupd vrednicie de dragostea dreptului acestuia, care nu
gi-a crufat nici fetele sale, numai ca sI poatd cinsti Pe-strdini gi
ca s6-i scape din m6inile nelegiuite ale sodomililor."256
9z ,,Iar ei au zis cdtre el: Pleacd de aici! ESti un venetic
Si acum faci pe judecdtorul? Mai rdu decdt Acelora ili vom
,face! $i repezindu-se spre Lot, se apropiard sd spargd uqa."
,,Ce befie cumplitA! Ce mare nebunie! Aga e pofta asta
rea gi neinfrinat[! CAnd pune stlpAnire pe cuget, nu-l mai las[
s6 vadd ce trebuie, ci lucreazd pe toate ca qi cum ar fi in intune-
ric, intr-o lupti pe vreme de noapte."257
10-11: ,,Atunci Oamenii aceia, care gdzduiau in casa lui
Lot, tntinzdndu-$i mdinile, au tras pe Lot fn casd la Ei Si au
incuiat uqa; idqe oamenii care erau la uSa casei i-au lovit cu
orbire de la mic pdnd la mare, incdt in zadar se chinuiau sd
gdseascd uSa."
Profetul lezechiel (14,39) aratd cL p[catele sodomililor
au fost mdndria, imbuibarea gi trdnddvia, pilcate capitale, de la
care se alunec[ in altele, mai grele. ,,Sodomi1ii, din pricina lu-
xului lor, au alunecat spre desfrdnare; slv6rgeau ftriteami
adultere gi erau indrdgostifi nebuneqte de tineri."258 Orbirea so-
domenilor se adaugl in chip firesc orbirii in care cdzuser[ de
buni voie. ,,Pentru cd li se orbise ochiul minfii, de aceea li s-a
orbit gi vederea, ca s5 afle ci nu-s de nici un folos ochii tru-
pegti, dacd sunt oarbe privirile minfii. (...) N-au orbit numai, ci
au pierdut gi puterea trupului lor. Li s-a sldbit puterea trupului,
p"nt* c[ li se sl[bise cea mai insemnatii parte, sufletul."25e E
orb cel ce nu vede lumina ce iradiazd din semeni, ci ii socoteqte
pe tofi obiecte menite a-i satisface poftele.
l2-l3z ,,Apoi au zis cei doi Oameni cdtre Lot: Ai tu pe
cineva din qi tdi aici? De aifii, saufiice, sau gineri, sau pe ori-
cine altul in cetate, scoate-l din locul acesta, cd Noi avem sd
1fl smntut Ioan Gurd de Aur, op. cit.,xLIII,3
2t'
Ibid.,xL[I,5
Clement Alexandrinul, P edagogul, lII, 44, I
2s8
Sfentul Ioan GurI de Aur, op- cit., XLIII, 5
"'
ll9
 cu mine, mdntuindu-mi viala; dar nu voi putea sd fug pdnd in
pierdem locul acesta, pentru cd strigarea tmpotriva lor
s.-a

Ne-q trimis sd-l pierdem'" munte, cs sd nu md ajungd primejdia Si sd nu mor. Iatd cetatea
inaintea Domnului sibomnul
nevrednici pentru il<:easta este mai aproape; sd fug acolo Si sd md izbdvesc. Ea e
,,Dumnezeu miluieqte 9i pe cei
, . ,,260 micd si-mi voi scdpa acolo viala prin Tine! $i i-a zis ingerul:
vreonlcl.
cu ginerii sdi' care lutd, ili cinstesc fapa si-1i implinesc acest cuvdnt, sd nu pierd
1-,4z ,,Atunci a ieSit Lot Si a grdit
dj:.b"il :: cetatea despre care grdieSti. GrdbeSte dar si fugi acolo; cd nu
serd pe feiele tui, Si le-a zis: Scula{Lvd Si.ieEili
cetatea! Ginerilor insd li s-a pdrul pot sd fac nimic pdnd nu vei ajunge tu acolo! De aceea s-a qi
,a ni ta piardd Domnul
numit cetatea aceea loar. Cdnd s-a ridicat soarele deasupra
el glumeSte"
Ginerii sau, mai degrabl, logodnicii fetelor lui Lot
( pdmdntului, a intral Lot in loar."
luat in seamb Lot cere sd i se ing[duie un refugiu mai lesne de atins, ar6-
ele incd nu cunoscuseri b[rbat), n-au
Dumnezeu' vri t&nd o cetate numit6, de atunci, loar (: mic; neinsernnat); inain-
rea. ,,latdc6 qi ei erau din acelaqi qluat r[u!
tc, cetatea se numea Bela gi afl6m despre ea ci ar fi fbst nimici-
ra-i r"up" .epede de inrudirea cu ti, nlci n.1 inglduit
sd
mai t[, dacl nuJ adbpostea pe Lot. Singur loarul e crufat dintre ce-
u-".t""" u""iu "o fetele dreptului' ci i-a luat din lume t[file pactului Pentapolis. Istoria aceasta e pildl gi pentru noi,
cu cei rdi"'261
irte gi ' pe ei, impreunl do a ne incepe suiqul cu cele ugoare. ,.C[ci nu poate ajunge ci-
iS-ll ,,7ar inrevdrsatul zorilor grdbeau Ingerii pe nova u$or la viefuirea inaltd, nici nu se poate depirta de patimi-
zicdnd: Scoald, ia-lifemeia S
le care au crescut impreund cu el, ci va sclpa de ele cu incetul,
le ai, Si ieSi, ca sd nu Pieri Si
Ingerii, daci stdruie in r6vna pentru cele bune gi in silin{ele de la ince-
fiindcdelzdbovea,
'op*i de mdnd pe el sl-uiul- a er, _
doudfete ale put; dar nu va ajunge dintr-o datd la in[l{ime sau departe."263
pefemeia lui si pe
-cele [,ot a scdpat intr-o cetate, simbol al addncului inimii, loc al co-
afard, din Ei a zis: Mdntuieste-l' .tyfl:
'tiu!scoydnduJ
s'i,
nici sd te opre$ti in cdmp' ci fugi municdrii intre sufletul omului gi Dumnezeu.
Sd nu te uiyi inapoi,
24-25: ,,Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma Si Go-
rnunte, ca sd nu Pieri cu ei."
al mora ploaie de pucioasd Sifoc din cer de la Domnul si a stricat
Muntele, ia16 de cimpie, e simbolul transcenden{ei'
mai inalt al ascensi ccldlile acesteq, toate imprejurimile lor, pe toli locuitorii cetd-
tdlnirii dintre cer.gi p[mdnt, locul cel
omului. Lui Lot i s-a cerut desprinderea totali de Sodoma' lllor Si toate plantele linutului aceluia. "
lucruri ca si fie Dumnezeu este indelung rlbddtor, dar qi Judecltor drept.
e de nici un folos celor ce s-audesftcut de
fost mil6 faptul c[ a amdnat at6ta timp pedeapsa 9i justi{ie
c[nifi din toate pl(ile de vegtile despre ele 9i' dupl ce au ,,A
Lot' cfi pAnd la urm6 a pedepsit-o."264 Pedeapsa prin foc a fost cerut6
sit cltatea fapteior lumeqti, sd se ageze in poartd ca
de insigi natura plcatului sivdrqit. Cei ce au ars ,,au dat pildi
ndnd plini dazgomotul de acolo'"'o
olari cI focul este rodul desfrdndrii"265. Desfrinatul e mistuit, in
18-23: ,,7ar Lot a zis cdtre DdnSii: Nu' Stdpdne! Iatd
chiar trupul siu, de un foc nestins.
ga Ta a aflat bundvoinld inaintea Ta 5i Tu ai fdcut mild n

rnr
Smntul Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea in duh si qdevdr, I
oP. cil.,798
'60 Sfarrtul Varsanufie, Ina
Salvianus, op. cit.,l,8
26'
Sfantul Ioan Gur6 de Aur, op. cit-,XLlI, 6 105
Clement Alexandrinul , Pedagogul,Il, 89, 3
262
Nil Ascetul, op. cit., xLVl
t20 121
 Patru au fost cet[file distruse, chiar dacd Scriptura
tegte doar pe cele mai insemnate. ,,Dup6 traditie, partea sudici
Mdrii Moarte era inainte un $es desfrtitor, in care se aflau
plasate cetd,tile Sodoma, Gomora, Adma gi feboim. Pentru
delegile celor care viefuiau acolo, Dumnezeu i-a potopit
loan Sclrarul indeamnd: ,,S[ ne sdrguim s6 urm6m nu pilda so-
ni cu agezdrile lor, slobozind asupra lor pucioasl gi foc din
Datoritd acestui fapt s-au aprins gi substan,tele riginoase [iei lui Lot, ci pe a lui Lot insugi. C6ci sufletul, intorcAndu-se de
existau din abundenfi in subsol gi, arzdnd acestea, locul s-a
pat, aplrind ca un adevdrat abis, care s-a umplut cu ap1-!
Moartl, care aveap6n6 atunci o intindere mult mai micd."266
26: ,,Femeia lui Lot, insd, s-a uitat tnapoi Si s-a
in stdlp de sare."
Pind. azi, o figurin6 din rocd de sare e numit[ de cltret
la idio{ie gi a ajuns pdni la ultima nesimfire.,,27, ,N-u fost m6ntu-
it Lot gi cu fetele lui pentru cd au fugit in munte? Femeia lui ins6
calnici Solia lui Lot, fiind situatl pe coasta apuseand a
s-a prefrcut in stdlp de sare, fiind frcuti de rugine pentru vecie,
Moarte, in Muntele Usdum. Purt6nd de regulI conotalii
pentru c[ a mai pdstrat in sufletul ei dorinfele cele rele de a se
ve, sarea poate insemna qi ariditate. ,,Am primit in scris ci
lntoarce la viafa ei trecut6. Ai grije de tine insufi, nu te mai in-
meia aceea a fost preftcutd in piatr6, pentru cI iubea
toarce la cele ce ai l6sat! Dimpotrivd, fugi in munte, Ia Iisus tlris-
c[ sodomenii nu credeau in Dumnezeu; iar cei care nu
tos, la piatra cea tdiatd frrd^gjutorul mdinilor (Daniel 2, 34-35),
Dumnezeu sunt ingrefogafi la inimi gi ftrd judecatd."267
care a umplut toatd lumea."''o
nezeu privegte chiar gAndurile noastre. Cd a l[sat ftrd de
27-292
pe femeia lui Lot numai ci s-a intors de buna sa voie spre
lu locul unde
tea cea lumeascS; a preftcut-o in piatrd siratS, a increm
gi Gomora Si
ca si nu meargd mai departe; n-a ftcut-o statuie frrd de i
de la pdmdnt fumegare, ca fumul dintr-un cuptor. Dar, cdnd a
gi fbr[ de rost, ci in stare si imbunStifeasc[ 9i s[ degtepte
ttlricat Dumnezeu toale cetdlile din pdr1ile acelea, Si-a adus
omul care gtie si priveascd lucrurile in chip duhovnicescr
aminte Dumnezeu de Avraqm Si a scos pe Lot afard din prdpd_
,,Cel care a auzit odatd pentru totdeauna vestea cea bun6, in
clul cu care a stricat Dumnezeu cetdlile, unde trdia Lot.'i
pa in care a cunoscut adev[rul, sd nu se mai intoarc[
Din nou e subliniati puterea rugdciunilor drepfilor pentru
femeia lui Lot, nici la viafa de mai inainte, de care era legat
ceilalli.
simfuri, gi nici si mai alerge iar6gi la erezii."26e,Nu e,
de nici un folos a se lep[da de lucruri cei ce nu st[ruie in

'*
267
AB,p.g2
Clement Alexandrinul , Cuvdnt de indemn cdtre elini, 103,4
'u' rd., st omate,rl,61,4
'6n lbid.,v[,93,4

122 123
 302 ,,Apoi a ieSit Lot din fom si s-a asezat in munte'
pretmd cu celi douAfete ale sale, cdci se temea sd locuiascl i1t 1
'Si
a locuit intr-o pesierd, impretmd cu cele douifete ale sale'
" Urmagii lui Moab (: de la tat[; sdmdnfa tatdlui) erau o
Cum i se ceruse s[ urce in munte, Lot se agtepta ca 9i
arul sI fie nimicit, motiv pentru care s-a retras intr-o
Tip al uterului matern, pegtera e legatd de origini, renaqtere
inifiere.
31-36: ,,Atunci a zis fata cea mare cdtre cea mai
Tatdl nostru e bdndn $i nu-i nimeni in ,tinutul acesta' care
intre la noi, cum e obiceiul pdmdntului' Haidem dar sd
tdm pe tatdl nostru cu vin Si sd ne culcdm cu el 5i sd ne ri
urmisi dintr-tnsul! $i au imbdtat pe tatdl lor cu vin in nt
aceea; Si in noaptea qceea, intrdnd fata cea mai tn vdrsti
dormit cu tatdl ei Si acesta n-a simlit cdnd s-a culcat Si cdnd
sculat ea. Iar a doua zi a zis cea mai in vdrstd cdtre cea mai
ndrd: Iatd, eu am dormit astd-noapte cu tatdl meu; sd-l
tdm cu vin Si in noaptea aceasta Si sd intri Si tu sd dormi c''
ca sd ne ridicdm urmasi din tatdl nostru! $i l-au fmbdtat cu
gi in noaptea aceea Si a innd Si cea mai micd Si a dormit cu
'Si
el n-i Stiut cdnd s-a culcat ea, nici cdnd s-a sculat ea' $i
rdmas amdndoud.fetele lui Lot grele de la tatdl lor'"
Fiicele lui Lot, socotind cd doar ei trei au mai rlmas
viafd din neamul lor, c6ci nu cunoqteau aria calamitIlii, c
sd-iimbete pe Lot pentru a se impreuna cu el, dorind s6-9i
pefueze neamul. Comentatorii acestui loc condamnl uneon
ierar"u fiicelor, dar e si o alt[ viziune. ,,Uitii-te bine la sct
urmSrit de ele gi scutegte-le de orice vin6. Au socotit cd prE
dul cuprinsese tot plmdntul qi n-a mai r1p1s nimeni.in vi
upoi s-'u, uitat la bdtrdne,tele'tatdlui lo-r'"275 in ce-l privegte
Lot, ,,fetele lui au fhcut asta inqel6nduJ cu vin; prin Ssta a ari
cd nu l-ar fi putut convinge pe iatll lor sd facd asta"276 '
372 ,,$i a ndscut cea mai mare un fiu, Si i-a pus
27s
Sfantul loan GurS de Aur, op. cit., XLIV' 4
276
lbid.
t24
Moab, zicdnd: Este din tatdl meu. Acesta e tatdl Moabililor,
care sunt Si astdzi. "
popula{ie numeroasi in vremea Exodului. Din acest neam va fi
Itut moabiteanca, strdmoag[ a Mdntuitorului Hristos.
38: ,,^fi a ndscut Si cea mai micd unfiu Si i-a pus numele
Ben-Ammi, zicdnd: Acesta-i fiul neamului meu. Acesta e tatdl
Amonililor, care sunt Si astdzi. "
Din Ben-Ammi (: 1ro, poporului meu) se trag Amonifii,
nlt popor canaanit.
Moabilii qi Amonilii revin adeseori in scrierile Vechiului
'l'estament, ei afldndu-se in continul disputd cu poporul Israel.
10. Isaac adus spre jertfd (20,1 - 23,20)
Cap. 20, lz ,,Apoi a plecat Avraam de acolo spre miazdzi
si s-a asezat intre CadeS Si Sur Si a trdit o vreme in Gherara. "
Avraam s-a mutat citre hotarul de miazdzi al Canaanului,
lntre CadeS (: sfdnt; consacrat) qi Sr.rr (: zid; fugd), in Gherara
(- primejduirea str[bunei).
2: ,,$i a zis Avraam despre Sarra, femeia sa: Mi-e sord,
c:dci se temea sd spund: E ferneia mea, ca nu cumva sd-l ucidd
locuitorii cetdlii aceleia din pricina ei. Iar Abimelec, regele
Gherarei, a trimis Si a luat pe Sarra. "
Capitolul acesta prezintd multe asem[nlri cu episodul
cobordrii lui Avraam in Egipt. Abimelec (= tatel este rege) e nu-
mit generic pentru filisteni. Filistenii au ocupat coastele de sud-
vest ale Palestinei abia in secolul al XIII-lea i.Hr., dar grupuri
izolate de filisteni pitrunseser[ in zonl cu multe secole inainte.
3-5: ,,Dar noaptea fn vis a venit Dumnezeu la Abimelec
Si i-a zis: Iatd, tu ai sd mori pentru femeia pe care ai luat-o,
tdci ea are bdrbat. Abimelec insd nu se atinsese de ea si a zis:
l)oamne, ucide-vei oare chiar gi un om drept? Oare n-a zis el
;ingur: Mi-e sord? Ba Si ea mi-a zis: Mi-e frate! Eu cu inimd
nevinovatd Si cu mdini curate am fdcut aceqsta. "
Din relatare, pare superioard atitudinea lui Abimelec fafi
125
 ci Egipteanul
de cea avuti odinioari de Faraon. Din faptul
Filisteanul sunt avertiza{i de Dumnezeu, Sffintul Dionis
Areopagitul trage conc-luzia cd fiecare popor' chiar idolatru,
cete ;n inge r pdzitor.211
6-7: ,,Iar Dumnezeu i-a zis tn vis: $i Eu Stiu cd cu i
nevinovatd ai fdcut aceasto Si te-am ferit de a pdcdtui tmpotr
va Meq; de aceea nu [i-am tngdduit sd te atingi de ea' Acum it
sd dd inapoi femeia omului aceluia, cd e prooroc, si se va rt
pentru tiie Si veifi viu; iar de nu o vei da inapoi, sd Stii bine
ai sd mori qi tu Si toli ai tdi!"
Dumnezeu il numeqte pe Avraam prooroc' Prooroc,
profet (gr. profitis), traduce ebraicul nabi, apropiat de a
naba'a (: a vesti) ori de siriacul nabu (: a chema; a vesti)'
sul termenului ebraic e acela de vestitor al voii lui
iar in cazul de faf[ acelade persoand ce are relalii privi
cu Dumnezeu.
8-16: ,,^!i sculdndu-se Abimelec' a doua zi de
a chemat pe loli sluiitorii sdi Si le-a povestit toate acested
auz, Si s-iu spdimdntat toli oamenii aceia foarte tare' Ap-oi
chemat Abimilr" p" Avraam Si i-a zis: Ce mi-aifdcut tu? Cu
eu, de ai adus asupra mea Si a ldrii mele asa pd'
'*rr"igreSit
li-am
Tu mi-ai ficut un lucru, cqre nu se cuvine a-l face! $i
mai zis Abimelec cdtre Avraam: Ce ai socotit tu, de aifdcut ur
ca asta? Rdsptms-a Avraam: Am socotit cd prin linutul ace
lipseSte frica de Dumnezeu Si voi fi omordt din pricina Jb
mele. Cu adevdrat ea mi-e sord dupd tatd, dar nu Ei dupd
md, iar acum mi-e solie. Iar cdnd m-a scos Dumnezeu din
tatdlui meu, ca sd pribegesc, am zis cdtre ea: Sd-mi faci
bine Si, in orice loc vom merge, sd zici de mine: Mi-e fra
Atunci a luat Abimelec o mie de sicli de argint, vite mari
mici, robi gi roabe Si a dat lui Avraam; Si i-a dat inapoi Si
Sarra, femeia sa. $i a zis Abimelec cdtre Avraam" Iatd, liru'
meu ili este la indemdnd: locuieqte unde ili place! Iar
27' cit.,rx,4
Cf. op.
t26
Sarra a zis: Iatd, daufratelui tdu o mie de sicli de argint, care
vor fi ca un vdl pe ochi pentru cei ce sunt imprejurul tdu Si pen-
tru lumea toatd. $i iatd cd acum eSti socotitd dreaptd!"
Prin despdgubire, e indepdrtatd dezonoarea de pe Avraam
gi Sarra. E o gregeal[ in Biblia 1995, care reproduce textul celei
din 1982, gi pe care am indreptat-o mai sus: Avraam afirm6 c[
Sarra nu-i e sorl Si dupd mamd, in vreme ce textul lasl sI se
infeleagl ci Avraam nu gtie sigur acest lucnt: dar nu Stiu dupd
mamd, in loc de dar nu Si dupd mamd.
17-18: ,,$i s-a rugat Avraam lui Dumnezeu si Dumnezeu
a vindecat pe Abimelec, pe femeia lui Si pe roabele lui, Si aces-
lea au inceput a naSte. Cdci Domnul lovise cu stdrpiciune toatd
casa lui Abimelec, pentru Sarua, femeia lui Avraam."
Haremul lui Abimelec fusese lovit cu sterilitate, aceasta
ftind moartea de car'e vorbise Dumnezeu.
Caip,2lr l-22 ,,Apoi a cdutat Domnul spre Sarra, cum ii
spusese, Si i-a fdcut Domnul Sarrei, cum ii ftgdduise. $i a zd-
mislit Sarra si a ndscut lui Avraam un fiu la bdtrdnele, la vre-
ntea ardtatd de Dumnezeu. "
E prefiguratd taina Nagterii Domnului: ,,Sarra era stearp[
gi-i incetase cele femeiegti qi a ndscut contrar legilor firii.
Aqadar, dacd cea stearpd a ndscut contrar legilor firii, atunci a
ndscut gi Fecioara."278
3-5: ,,^fi a pus Avraamfiului sdu, pe care i-l ndscuse Sar-
ra, numele Isaac. $i Avraam a tdiat impreiur pe Isaac, fiul sdu,
in ziua a opta, cum ii poruncise Dumnezeu. Avraam insd era de
o sutd de ani cdnd i s-a ndscut Isaac, fiul sdu."
Trecuserd 25 de ani de la plecarea din Haran, timp in
care Avraam a agteptat implinirea ftgiduinfei. Fiul nlscut din
credinfi e dobdndit la 100 de ani, un dublu Jubileu.
6z ,,Rds mi-a pricinuit mie Dumnezeu; cd oricine va auzi
aceasta va rdde."
Aici e vorba evident despre un rAs ce exprimi bucuria 9i
278
Sffintul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,xll,2S
127
 uimirea; totodatd e un joc de cuvinte pe baza numelui lsaac
rds; bucurie).
7: ,,$i apoi a addugat: Cine arfi putut spune lui A
cd Sarrava hrdni prunci la sdnul sdu'? $i totusi i-amndscut
lo bdtrdnelile sale!"
Cuvintele Sarrei par o cintare de bucurie.
8-10: ,,$i crescdnd copilul, afost inldrcat. Iar A
ficut ospdl mare in ziua in care a fost tnldrcat Isaac, fiul
Vdzdnd insd Sarra cd fiul egiptenei Agar, pe care aceasta
ndscuse lui Avraam, rdde de Isaac, fiul ei, q zis cdtre A
IzgoneSte pe roaba aceasta Si pefiul ei, cdcifiul roabei
ia nu vafi moStenitor cufiul meu, Isaac!"
E greu si ne impicdm cu atitudinea Sarrei! DacS s-ar
rea ci lsmael a fost ironic sau batjocoritor cu lsaac, Biblia 19J,
traduce diferit: avdzut Sarra pefiul Agarei, egipteanca, pe
re i-l ndscuse lui Avraam, jucdndu-se cu Isaac, fiul ei.
sensul mistic al cererii Sarrei ii poate aduce acesteia ci
stante atenuante: ,,Dumnezeiasca profetie ne invafi c[ a
privegte mai mult mogtenirea virtulilor decdt a avu1iei."27e
11-13: ,,$i s-au pdrut cuvintele acestea lui Avraam
te grele pentrufiul sdu Ismael. Dumnezeu tnsd a zis cdtre A
am: Sd nu li se pard grele cuvintele cele pentru prtmc Si
roabd; toarc cAtu-li va zice Sarua, ascultd glasul ei; pentru
numai cei din Isaac se vor chema urmasii tdi. Dar Si pe
roabei acesteia il voiface neam mare, pentru cd Si el este
sdmdnla ta."
,,Ce altceva era in Isaac, dac[ nu mogtenirea sfinten
care innobileazd pe tatd? Desigur, l-a ftcut pe fiul roabei
mare peste neamuri, ca gi cum i-ar d6rui cele simple
mogtenirii. Dar fiului Sarrei i-a dat indoit, fiindci lui i-au
d[ruite nu numai cele vremelnice, ci chiar cele ceregti
veqnice."280 Alungarea Agarei are gi un sens profetic: ,,Agat
27e
Sfantul Ambrozie, Scrisori,XXX[I, 8
280
lbid.
128
Sarra sunt chipurile celor dou[ Testamente. $i pe slujnicl o
iscamlni cu maica ludeilor, adic[ cu Ierusalimul de pe pIm6n|
flindci era supusS legilor robiei gi nu se distingea prin duhul
llber. Iar de cea dintdi gi liberd, adic[ de Sarra, care se tdlmd-
cegte de aceea gi Stdpdnd, ziee cd purta chipul Ierusalimului
lnalt gi de sus gi ne spune in mod clar cd s-a frcut maica celor
lndreptafi prin credinfd qi chemati din lEgdduinfa lui Dumnezeu
ca sd fie fiii lui Avraam."28r
l4z ,,Atunci s-a sculat Avraam dis-de-dimineald, a luat
pdine Si un burdufcu apd Si le-a dat Agarei; apoi, pundndu-i pe
umeri copilul, a slobozit-o; Si plecdnd ea, a rdtdcit prin pustiul
Beer-$eba. "
,,Dumnezeiescul Avraam, biruit de legea iubirii de copil,
voia sd poarte griji de Ismail. Dar fiindcl prezicerea dumneze-
lascd il indemna sd gi-l alipeascd numai pe Isaac, de care era le-
gatd frgiduin(a, a slobozit pe Agar gi i-a poruncit s[ pdrlseascd
odat[ cu pruncul casa stdpinului, ar[tdndu-se prin aceasta de
mai inainte taina lui Hristos ca chip allegii."zg2Ismael, ca intAi
n[scut, este tip al legii mozaice. El face apoi loc Legii celei noi,
lnchipuiti de Isaac. Degi plrinte al arabilor, lsmael, in cazul de
fa15, inchipuie pe Israel, iar Isaac, chiar dacd e str6mog trupesc
al Israelifilor, inchipuie poporul cregtin. ,,A suportat greu Avra-
arn plecarea Agarei, dar a l6sat-o la porunca lui Dumnezeu.
C[ci a intristat cu adev[rat pe Sfin{ii Apostoli 9i Evangheligti
c[derea lui Israil. Dar s-au despdrlit, gi nu ftri voie, de el, pen-
tru voia lui Dumnezeu gi pentru iubirea lui Hristos."283
Alungarea Agarei este, totodat5, gi eliberarea sa din robie.
Urmagii sii vor fi oameni liberi, de aceeagi cinste cu urmagii
Sarrei. Inilial, ea a rdtdcit in pustiul Beer-$eba (: fhntdna celor
gapte; fdnt6na jurdmdntului), oazd, in degertul Negeb.
15-20: ,,Cdnd insd s-a sfdrSit apa din burduf, a lepddat ea
28r
Sfantul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere,Ill
T' Ibid.
,r,
Ibid.
129
copilul sub un mdrdcine. $i ducdndu-se, a sezut in preajma
ca la o bdtaie de arc, cdci iSi zicea: Nu yoiesc sd vdd
copilului meu! $i, Sezdnd ea acolo de o parte, Si-a ridicat
Si a pldns. $i a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul
era, Si tngerul lui Dumnezeu a strigat din cer cdtre Agar Si a
Ce e, Agar? Nu te teme, cd a auzit Dumnezeu glasul copilului
locul unde este! Scoald, ridicd copilul si-l line de mdnd, cdci
sdfac din el un popor mare! Atunci i-a deschis Dumnezeu
Si a vdzut o fdntdnd cu apd Si, mergdnd, Si-a umplut burduful
apd si a dat copilului sd bea. $i era Dumnezeu cu copilul
crescut acesta, a locuit in pustiu Si s-afacut vdndtor."
Vindtoarea indicd o fire aprig6, dar gi ciutarea spiri
gi distrugerea tendin,telor nefaste; toate acestea se potri
arabilor, urmagii lui Ismael.
2lz ,,A locuit deci Ismael in pustiul Faran gi mama
luatfemeie din lara Egiptului."
Ismael a locuit in Faran (: podoabd; frumusefe;
frunzig bogat), pustie in nordul Peninsulei Sinai.
22-24: ,,In vremea ctceea, Abimelec ;i Ahuzat, care
nora lui, Si Ficol, cdpetenia oStirii lui, au zis cdtre Awaam:
nezeu e cu tine tn toate cArc faci. Jurd-mi, deci, aici pe
nezeu cd nu-mi veiface strdmbdtate nici mie, nicifiului meu,
neamului meu; ci, cum li-am fdcut eu bine !ie, aSa sd faci S
mie Si ldrii tn care e$ti oaspete! Rdspuns-a Avraam: Jur!"
Abimelec, Ahuzat (: mogtenitorul fratelui) Si Ficol (:
sul tuturor) cer lui Avraam sljure cd nu va face nici un rlu
listenilor. Jurimdntul era punctul central al unei alian,te; el
insofit de gesturi rituale gi jertfe, invocdndu-se numele lui
nezeu ca cea mai inalti garanfie moral[.
25-32: ,,Dar a mustrat Avraam pe Abimelec pentru
nile de apd, pe care i le rdpiserd slugile lui Abimelec. Iar
melec i-a zis: Nu Stiu cine {i-aficut lucrul acesta; nici tu nu
spus nimic, nici eu n-am auzit decdt astdzi. $i a luat Avraarn
Si vite $i a dat lui Abimelec qi au incheiat amdndoi
Apoi Avraam a pus deoparte Sapte mielusele. Iar Abimelec a
130
edtre Avraam: Ce sunt aceste Sapte mieluSele, pe care le-ai
osebit? Rdspuns-a Avraam: Aceste Sapte mielugele sd le iei de
la mine, ca sd-mifie mdrturie, cd eu am sdpatfdntdna aceasta!
l)e aceea s-a si numit locul acela Beer-$eba, pentru cd acolo
uujurat ei amdndoi. $i dupd ce auJdcut ei legdmdnt la Beer-
$eba, s-a sculat Abimelec si Ahuzat, care luase pe nora lui, si
l'icol, cdpetenia oStirii lui, Si s-au tntors in lara Filistenilor. "
Legdmdntul a fost pecetluit l6ngd fhnt6na Beer-$eba. In
^
preajma fhntinii era o agezare purtAnd acelagi nume, aqezare de-
vonitA, in timp, destul de importantd. O ffintdnd foarte addnci ce
dateazi, dinaintea construirii cetifii e prezenti Si azi, dar nu e si-
gur c[ ar fi mntana sdpatb de Avraam. Beer-$eba se afl6la 43 km
rud-est de Hebron, fiind punctul cel mai meridional al Iudeii.
33-342 ,,Iar Avraam a sddit o dumbravd la Beer-$eba si
a chemat acolo numele Domnului Dumnezeului celui vesnic. $i
a mai trdit Avraain in lara Filistenilor zile multe, ca strdin. "
Avraam este pretutindeni strdin, de la plecarea sa din Ha-
tan. Cdci cel ce urmeazl chemirii lui Dumnezeu nu mai vede
lumea aceasta ca a sa cu adevdrat, ci agteapti dobdndireapatriei
lEgdduite, clreia Canaanul ii este doar chip vdzut.
Cap.22rl-2 ,, Dupd acestea, Dumnezeu a tncercat pe Awa-
um Si i-a zis: Avraame, Avraame! Iar el a rdspuns: Iatd-md! $i
Dumnezeu i-a zis: Ia pe fiul tdu, pe Isaac, pe singurul tdufiu,
pe care-l iubesti, Si du-te in pdmdntul Moria si adu-l acolo ca
urdere de tot pe un munte, pe care fi-l voi ardta Eu!"
Dumnezeu, dupd ce a socotit credin{a lui Avraam spre
tlreptate, il [as6,,s5 cadd iar[gi in ispitS, s-pre probarea lui gi spre a
Ibce frre ap5rare puterile intunericului."2s4 ,,Dumnezeu nu l-a is-
pitit pentru c[ nu gtia ce va face Avraam, ci pentru ca gi cei de pe
vremea lui gi cei de mai t0rziu gi pdnd' azi si cunoascd dragostea
de Dumnezeu a patriarhului, gi pentru ca sd afle ci Avraam s-a su-
pus intru totul poruncilor Stipdnului."285 Este, desigur, cea mai
28n
Sfantul Varsanufie, op. cit., 106
r85
Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,XLV[, I
131
grea incercare pentru Avraam. Totodatd, ,,Avraam, m^arele pa
Irh, aduce o jertfb neobignuit5, chip al marii Jertfe."286 Evreii
aduceau niciodati jertfe omenegti, asemeni canaani(ilor, ceea
frcea ca pomnca s[ fie de neinfeles pentru Awaam; in plus,
ai sii ar fi vdzut in aceasta o ucidere; mai mult, f[gldui
dumnezeiegti erau anulate prin implinirea poruncii acesteia.
te aceste rafiuni nu l-au impiedicat pe Avraam s[ asculta
Domnului. Locul indicat pentru jertfb era Muntele Moria (=
mafful cel inalt), loc pe care, ulterior, regele Solomon va ri
Sfhnta Sfintelor a Templului din lerusalim.
3z ,,sculdndu-se deci Avraam dis-de-dimineald, a pus
marul pe asinul sdu Si a luat cu sine doud slugi Si pe Isaac,
sdu; ;i tdind lemne pentruiertfd, s-a ridicat Si a plecat la I
despre care-i gtdise Dumnezeu. "
tn ciuda aparentei absurditlfi a poruncii, Avraam
te s-o indeplineasc[. ,,Cei doi slujitori care insofesc pe
merg p0ni in a treia zi socotesc ci sunt chipul celor doul
poare chemate in robie prin lege, al lui Israil 9i al lui luda,
socoteau ci trebuie si urmeze numai poruncilor lui
gi Tat[], ca aceia lui Avraam, necunoscdnd nici pe Fiul prin
re sunt toate, nici pe Mogtenitorul Tatilui, al c[ruichip
mos il poart[ micul Isaac, aSezatla sdnul tatdlui."287
4-5t ,,Iar a treia zi, ridicdndu-Si Avraam ochii, a
depdrtare locul acela. Atunci a zis Avraam slugilor sale:
mdneli aici cu asinul, iar eu Si copilul ne ducem pdnd
inchindndu-ne, ne vom intoarce la voi. "
cI cei doi slujitori i-au urmat p6ni in afreiazi
,,Faptul
ti s-a ing[duit sI urce la p[mdntul cel inalt qi sfinfit ci li s-a
runcit mai vdrlos sd gadi acolo cu asinul, arati cum cele dou6,
poare (Israil gi luda) au urmat lui Dumnezeu pdnd la timpu
treile4 adicd p6n[ la cel din urm5, in care ni S-a arltat Hristos'
"u Sfantul Grigorie de Nazianz, Cele cinci cuvdntdri teologice,II,
'87 Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ill
288
lbid.
r32
inainte de Hristos au fost Legea gi Proorocii, de aceea spunem
ci E[ vine in timpul al treilea. Clement Alexandrinul scrie
despre cele trei zile de drum pdn[ la Moria: ,,Prima zi este zita
vederii celor frumoase; a dota zi este ziua in care sufletul do-
regte ceea ce este mai bun; in a treia ziminte,a distinge cele spi-'
rituale, pentru c[ och^ii^minfii au fost deschiqi de lnvilitorul ca-
re a inviat a treia zi."28e
6: ,,Ludnd deci Avraam lemnele cele pentru jertfd, le-a
lrus pe umerii lui Isaac, fiul sdu; iar el a luat in mdini focul si
culitul Si s-au dus amdndoi impreund."
E prefiguratd jertfa M6ntuitorului, dar, ,,Isaac n-a fost
jertfit, cum a fost jertfit Domnul; a dus numai lemnele de jertft,
a$a cum Domnul a dus crucea."2eo
7-l3z ,,Atmci a grdit Isaac lui Avraam, tatdl sdu, Si a zis:
Tatd! Iar acesta a rdspuns: Ce este, fiul meu? Zis-a Isaac: Iatd,
.[oc Si lemne qvem; dar unde este oaia pentru jertjd? Avraam
insd a rdsptms: Fiul meu, va tngriji Dumnezeu de oaia jertfei
Sale! $i s-au dus mai departe amdndoi tmpreund. Iar dacd au
ajuns la locul de care-i grdise Dumnezeu, a ridicat Avraam
acolo jertfelnic, a asezat lemnele pe el si, legdnd pe Isaac, fiul
sdu, l-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor. Apoi Si-a fntins
Avraam mdna Si a luat culitul, ca sd tnjunghie pe fiul sdu.
Atunci tngerul Domnului a strigat cdtre el din cer Si a zis:
Avraame, Avraame! Rdspuns-a acesta: Iatd-md! Iar ingerul a
zis: Sd nu-fi ridici mdna asupra copilului, nici sd-i faci vreun
rdu, cdci qcum cunosc cd te temi de Dumnezeu Si pentru Mine
n-ai crulat nici pe singurul fiu al tdu! $i ridicdndu-Si Avraam
ochii, a privit, Si iatd la spate un berbec incurcat cu coarnele
intr-un tufis $i ducdndu-se, Avraam a luat berbecul Si l-a adus
iertfd i1t locul lui Isaac, fiul sdu. "
ln cazal de fa[d,, berbecul e tip al Mielului Hristos, venit
la plinirea vremii spre a Se jertfi in locul omenirii, condamnatl
28e
Stromate,Y,73,2
'no rd., P"dogogul,r,23,
1
r33

zice Domnul, cd de vreme ce ai fdcut aceasta gi n-ai crulat
pe singurul tdufiu pentru Mine, de aceea te voi binecuvdnta
'binecivdntarea
Mea si voi tnmufii foarte neamul tdu, ca sd
ca stelele cerului Si ca nisipul de pe ldrmul mdrii Si va
neamul tdu cetdlile duSmanilor tdi; Si se vor binecuvdnta
neamul tdu toate popoarele pdmdntului, pentru cd ai
glasul Meu."
E marcat un alt progres: ,,CAnd ii face pentru a doua
frg[duinfa, Scriptura constati cd din cer s-a auzit glasr]l' Ast
irriaiu mgaauinli vine de pe pim6nt, a doua din cer'"2e3 Cuv
tul nu e o simpl[ repetilie a celor figdduite 9i alt[ datd, ci
,,aratd,prin aceasta, cd pentru jertfa qi patimile fiului
s[u se
pentru
ranteazd cu tlrie frgdduinfa, anunfdnd limpede cd
credinfa qi pe seama
1
mirea lui Hristos rlmdne asiguratd
lui dintre neamuri, care se linea de credinla lui Avraam (
4, l6).-2e4 Urmagii lui Avraam sunt compara(i cu stelele $i 9' 1
sipul m[rii. Deoarece stelele sunt izvor de lumin6, iar nisipul
steril, ,,s-ar putea spune cd imaginea cu numErul stelelor se pr
vegte poporului cregtin 9i cea cu nisipul mdrii poporului ev
Eu, ins6, inclin s[ cred cI at6t un exemplu, cdt 9i cel6lalt, se
"t Sfatrtol Ambrozie, Scrisori, VIII' 3
Sfantul Efrem Sirul, Cuvdnt despre preolie
2e2
O.iger, Omilii la Cartea Facerii,lX, I
"3
2e4
lbid.
134
aplica la am6ndoud popoarele."2" ,,Avraam a fost lludat fiindc6
n-a goviit la auzul cuvintelor lui Dumnezeu, gi a fost rdspldtit cu
un foarte mare dar, socotind cd din porunca lui Dumnezeu chiar
gi uciderea copilului este o fapt6 evlavioas6."2e6 El este, in orice
timp, pildi pentru dreptcredincioqi: ,,Cel ce a biruit cu ftptuirea
trupul qi simfirea gi lume4 care pricinuiesc desfacerea alipirii
minlii de cele inteligibile, gi s-a apropiat in mod cunoscdtor nu-
mai cu mintea de Dumnezeu, unul ca acesta este un alt Avraam,
ardtind cdare, printr-un har egal, aceeaqi pecete a virtulii gi cu-
noqtin,tei ca qi patriarhul."ze1
19-24: ,,Intorcdndu-se apoi Avraam la slugile sale, s-au
sculat tmpreund Si s-au dus la Beer-$eba Si a locuit qcolo Avra-
am in Beer-$eba. Iar dupd ce s-au petrecut acestea, i s-a vestit
lui Avraam, spundndu-i-se: Iatd Milca o ndscut Si eafii lui Na-
hor, fiatele tdu: pe U!, intdiul sdu ndscut, pe Buz, fratele aces-
tuia si pe Chemuel, tatdl lui Aram; pe Chesed, pe Hazo, pe Pil-
daS, pe ldlaf Si pe Batuel. Iar lui Batuel i s-a ndscut Rebeca. Pe
aceSti optfii i-a ndscut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam. Iar
o liitoare a lui, anume Reuma, i-a ndscut Si ea pe Tebah, pe
Gaham, Tahas si pe Maaca."
La peste 30 de ani de la plecarea din Haran, Awaam pri-
rnegte vegti despre fratele s6u Nahor. Acestuia, Milca (: sfat;
regini), sofia sa, i-a n[scut opt fii: t{ (: sfrtuire; trLinicie), Buz
(: dispre{; jefuit), Chemuel (: adtnarea lui Dumnezet), Chesed
(: cel care pustiegte), Hazo (: profet; descoperire), Pildas (: iar-
bd mare; flacdra focului), Idlaf (: desp6(it; ldnced) Si Batuel (:
locuinfa lui Dumnezeu). Batuel a n[scut pe Rebeca; Laban, un
frate al ei, nu e amintit aici. Din fiitoarea Reuma (: cea m6ndr5;
perl5), lui Nahor i s-au niscut: Tebah (= cel r[u; mdcelar), Ga-
ham 1: negreali; ars de soare), TahaS (: viezure; rogiatic) gi
Maaca (: apisare; subjugare; m6hnire adAnc6; loc Aes).
lbid.,rx,2
'es
"u Sffintul Ambrozie, Scrisori,VIII, 3
"7 Sfentul Maxim Mlrturisitorul, Ambigua, XXXIV
135
 doudzeci $i $apte Si al tuturor celor ce yeniserd la porlile cetdlii lui, gi a zis: Nu,
Ctp.23,l-42 ,,Sarra a trdit o sutd
t'

domnul meu, ascultd-md pe mine: Eu t1i dau larina Si peStera

ani. Acegiia sunt anii vielii Sarrei Sy':
a myr.it^la-Ch:::-l
cea dintr-tnsa qi li-o dau in faya fiilor poporului; li-o dau insd
;;,;' ;;;;" in vale, adicd'in Hebronul
de astdzi' tn lara Ct
p: fn dar. Ingroapd-li pe moarta ta. Avraam insd s-a fnchinat ina-
nului. $i a venit Avraam sd pldngd si sdieleascd l::': intea poporului ldrii Si a grdit cdne Efron tn auzul a tot popo-
t-i ii erraam de la moaita si, a grdit cufiii lui Het s-i a:
-Ei dar tn stdpdnire rul linutului aceluia Si a zis: De binevoieSti, ascultd-md Si ia de
sunt tntre voi strdin si pribeag; dali-mi lo mine prelul parinei Si voi tngropa acolo pe moorta mea. Rds-
pe moarta mea'
loc de mormdnt la voi, ca sd ingrop puns-a Efron lui Avraam Si i-a zis: Ascultd, domnul meu, larina
Murind Sarra in Chiri'ai-Arba (: cetatea uriaqilor;
fiilor lui Het (hiti preluie$te patru sute de sicli de argint. Ce este aceasta pentru
p[trati), Avraam a cerut loc de ingropare mine Si pentru tine? Ingroapd4i dar pe moarta ta! Atunci, as-
i*""fi, i acordau o mare importan{a inero3erilTltt}: i:"' cultdnd pe Efron, Avraam a cdntdrit lui Efron atdta argint, crit
ii"U"ii" ingropafi in ziua morfii' p" 911. posibil ']tt-T o spus el in auzul fiilor lui Het: patru sute sicli de argint, dupd
st6ncos gi intr-o groapi proprie, a familiei' P"faT"J preful negusloresc. $i aSa larino lui Efron, care e ldngd Mac-
^YTl:
a lui Avraam
Mu." u"d" a fi iluitrate aici desprinderea totali
tnut"tiule: ,,Strdin a fost 9i Avraam li nici
p: p:he pela, in fala stejarului Mamvri, larina Si peStera din ea Si toli
? pomii din larind Si lot ce era tn hotarele ei de-jur-tmprejur s-a
""i"
pa.a.i nu era.stipin; iy :lg*-
i-a trebuit p[mint
dat lui Avraam moSie de veci, inainteafiilor lui Het Si a tuturor
-----'i-q, l-a cumpirat cu
ingropare, banl"-- _:^ cdtre celor ce se strdnseserd la poarta cetdlii lui. Dupd aceasta,
au. zis ^xh^ Av
,,Iar fiii lui Het au rdspuns si Avraam a ingropat pe Sarra, femeia sa, tn peStera din larina
Tu aici la^noi esti T:::if
'tri' domnul mei, ci ascultd-ne:
Nu,
bun loc dt Macpela, care e tn fala lui Mamvri sau o Hebronului, in Ca-
ir*nrrru. Deci, tngroapd-li moarta tn cel mai
"i7o"urit" noi nu naan. Astfel a trecut de la fiii lui Het la Avraam larina $i pe$-
'vo noastre de"ingiopare' cd nici unul dintre
Avraarn lara din ea, ca loc de ingropare."
ipri sd-yi tngropi moaila-acolo' Atunci s-a sculqt ,,Vinderea peqterii impreund cu bucata de pdmdnt in care
. n',-nhinnt nirirului ldrii aceleia,-adi.9a fi.ip1.l"' Y::'-!i. ;e glsea, ca qi pomenirea copacilor ce se aflau intr-insa sunt pro-
Avraam Si a zis: Dacd voili din suJlet sd-
cedee juridice ilustrate de acte autentice din mileniul al tr-lea
mea de ia ochii mei' atunci asculta1i-md
sd-mi dea
^- ^x ,^^: )nz noo
pe (i.Hr.)."2ee
ruga{i pentru mine pe Efron, fiul lui-Toh.o''.ca
aa1 s! ytil
ra Macpela pe care o aie in capdtul l.ariryi fti; 11. Cdsdtoria lui Isaac (24, I 26, 35)
la voi tn stdpdnire de veci -
w ;;:;; grr;, ca sd o am aici Cap.24,l: ,,Avraam era ocum bdtrdn gi vechi de zile Si
Domnul binecuvdntase pe Avraam cu de toate."
Avraam e numit vechi de zile, asemeni lui Dumnezetin
viziunea lui Daniel (Dan. 7,9). Posibil a fi un semn ci Avraam
[j unsese la treapta indumnezeirii.
2-4: ,,Atunci a zis Avraam cdtre sluga cea mai bdtuAnd

"'GEN, p. 349
2e8
omilii la Psalmi, lrl, I
137
t36
din casa sa, care cdrmuia toate cdte avea: Pune mdna
ta ,liintdna aceasta Sifetele locuitorilor cetdlii au sd iasd sd scoatd
coapsa mea Si iurd-mi pe Do-mnul Dumnezeul.
u:yl"-i upd. Deci fata cdreia ii voi zice: Pleacd ulciorul tdu sd beau -
i^:.
Dumnezeul pdmdntului-cd fiului meu Isaac nu-i vei lua fen Si care-mi va rdspunde: Bea! Ba Si cdmilele tale toate le voi
din fetele Cinaaneenilor, in miilocul cdrora
locylsc ey, c-i, uddpa pdnd se vor sdtura, aceea sdfie pe care Tu ai rdnduit-o
eu' la rudele mele' gi rubului Tdu Isaac Si prin aceasta voi cunoaste cd faci mild cu
*"ig, in lara mea, unde m-am ndscut
fuahe acolofemeie lui Isaac, fi'ul meu'" ildpdnul meu Avraam. Dar nu sfargise el incd a cugeta acestea
Jurlm"intul cu m6na sub coaps[ era un obicei din ln mintea sa, cdnd iatd cd iesi cu ulciorul pe umdr Rebeca, fe-
me. ardtdnd, in cazul de fa{[, c6,,de acolo a luat
inceput tirnra care se ndscuse lui Batuel, fiul Milcdi, femeia lui Nahor,
rea'lui Isaac"300. Interdio[ia de a-i lua lui Isaac femeie
cat ,lratele lui Avraam. Aceasta erafoarte frumoasd la chip, fecioa-
era, desigur, intemeiati religios' rd, pe care nu o cunoscuse tncd un bdrbat. $ivenind ea lafdn-
5-82 ,,Iar sluga a zis cdtre el: Dar poate nuvavrea Mnd, Si-a umplut ulciorul Si a pornit inapoi."
pe ,,La fel caut[ gi Hristos suflete curate, ca nigte fecioare,
ia sd vind cu mine in pdmdntul acesta; intoarce-voi' oare'
; ;", in pdmdntul di unde ai iesit? Avraam insd a,z!cdtrl- oare nu au itr ele nici o pat6."3ol
Ia seama sd nu intorci pe fiul meu acolo! Domnul
Dumnei 17-21: ,,Atunci sluga lui Avraam a alergat inaintea ei Si
iiut"i $i Dumnezeul pdmdntului, Cel ce m-a luat mi-adin casa l-a zis: Dd-mi sd beau pulind apd din ulciorul tdu! Iar ea a zis:
tdlui miu si din pdmditrl tn care fi7-am ndscut' Care lJea, domnul meu! $i tndatd Si-a ldsat ulciorul pe brale si i-a
dat sd bea apd pdnd a incetat de a mai bea. Apoi a zis: $i cdmi-
si Care mi S-aiurat, zicdnd: fie-li voi q':dyA:'"-l :".:
*iqit* tdi, icela va trimite pe ingerul Sdu inaintea ta si lclor tale am sd le scot apd pdnd vor bea toate. $i indatd Si-a
iuo ji*"i"Tuciorului meu de acolo' Iar de nuvavoifemeia c dcsertat ulciorul in addpdtoare Si a alergat iar la fdntdnd sd
ia nini cu tine in pdmdntul acesta, fi vei slobod de j rcoatd apd Si a addpat toate cdmilele. Iar omul acela se uita la
"o
itdntul meu, dar pe fiil meu sd nu-l fntorci acolo!" ca cu mirare Si tdcea, dorind sd Stie de i-a binecuvdntat Dom-
Slujitorul e ivertizat si nu intoarcd pe [saac in Cal' nul cdldtoria sau nu. "
c[ci Dum"nezeu a frgdduit Canaanul urmaqilor lui
Avraam' Adeseori in{elegem voia lui Dumnezeu in tdcere. ,,Nu
9: ,,^!i pundndu-Si sluga mdna sub coapsa lui A rrumai cu limba este furat Domnul spre mAntuire, precum a fr-
jurat pentru toate acest.ea" r:ut tAlharul care a strigat de pe cruce, ci gi cu g6ndul"302, aga
stdpdnul siu, i s-a
Acest tip de jurlm6nt se va repeta Si la 47 ' 29 ' oum a frcut slujitorul lui Avraam.
10-16: ,,Apoi a luat sluga cu sine zece cdmile din 222 ,,$i dacd au incetat toate cdmilele de a mai bea, a
le stdpdnului sdi Si tot felul de lucruri scumpe.de
ale s luat omul acela Si i-a dat un inel de aur, fn greutate de o
lui siu si, sculdnclu-se, s-a dus fn Mesopotamia' in
cetatea I ,lumdtate de siclu, Si doud brdldri la mdinile ei, in greutate de
sd scoatd ap' zece sicli de aur."
Nahor.-$i, intr-o zi, sp're seard' cdnd ies femeile
popoii, cu cdmileie la o fdntdnd, afard din cewte' Si ? 4, Biblia 1914 sptne cercei de aur in loc de inel. ,,Urechea
"n\okn" Dumnezeul stdpdnului meu Avraam' scoale-mi-o impodobit6 arat6 buna ascultare. Dar au ftcut-o frumoasd la ve-
cale astdzi Si fd mild cu stdpdnul meu Avraam!
Iatd' eu stau

'(" Isaia Pustnicul, op. cit., XXV, 20

r"2
XLVIII, 2 Ioan Carpatiul, 100 capete de mdngdiere,56
300
Sfantul Ioan Gur6 de Aur, op' cit',

138 139
 socotesc cd lale! $i a intrat omul acela tn casd. Iar Laban a luat povara de
dere gi isprivile faptelor sau ale mflinilor' $i pe cdmile Si le-a dat paie
in (sau prin bri Si fdn, iar lui Si oamenilor, care erau
i""*.-u aritat 9i prin inelele puse
r ,,303
degete
c:u el, le-q dat apd, ca sd-gi spele picioarele. Apoi le-a adus de
n.n.r.
a zis: A cuifotd egti tu? mdncare. Eliezer insd a zis: Nu voi mdnca pdnd ce nu voi spune
23-252 ,,Apoi a intrebat-o Si
ca sd rdr' lu ce am venit. Zis-a Laban: Spune!"
ne-mi, te rog, dacd se oJld in casa tatdlui tdu loc'
Acum doar e aritat numele slujitorului; acesta e Eliezer
nem? Iar i-o zis: Sunt fata lui Batuel al Milcdi' pe care
"i
l-a ndscut lui Nahor. Apoi ta mai zis: Avem si
paie sifdn Damascul, amintit gi la 15, 2.
34-51: ,,Atunci Eliezer a zis: Eu sunt sluga lui Avraam.
Si la noi este Si loc, ca sd rdmdneli'" Domnul a binecuvdntat foarte pe stdpdnul meu Si l-a mdrit Si
Fkana duhovniceasc[ nu se ofer[ tuturor la fel'
ci se
le i-a dat oi gi boi, argint Si aur, robi Si roabe, cdmile Si asini. Iar
teazi, stdrii fiecdruia: ,,Cuvintul lui Dumnezeu
este ce
jurul virtulilor trup1$i Sarra, femeia stdpdnului meu, fiind acum bdtrdnd, a ndscut std-
cdror grijl se invirteqte mai mult in pdnului meu unfiu, cdruia el i-a dat toate cdte are. $i m-a jurat
qi fdnJnutrind partea pdtimitoare a sufletului lor spre
prin contemplafie t sldpdnul meu, zicdnd: Sd nu iei femeie feciorului meu din fetele
Dar celor t-u,'' ridicat
"i.tutifo.. "" le este pdine care le nuffr Canaaneilor, tn pdmdntul cdrora trdiesc, ci sd mergi la casa
tu-irf"t"g"."a celor duhovnicegti latdlui meu, la rudele mele, Si sd iei de acolo femeie pentru fe-
p"";; ;;,"1e a sufletului' spre des[vdrqirea dupl chipul
ciorul meu! Iar eu am zis stdpdnului meu: Dar de nu va vreafe-
bumnezeu."3oa
meia sd vind cu mine? El insd mi-a rdspuns: Domnul Dumne-
26-302 ,,Atunci s'aplecat omul acela si s-a
tnchinat-
zeu, tnaintea Cdruia umblu, va trintite cu tine pe ingerul Sdu,
nului qi a zis: Binecuvdniat sdfie Domnul Dumnezeul
s'
cu va binecuydnta calea ta Si vei lua femeie pentru feciorul meu
fui mlu Avraam, Care n-a pdrdsit pe stdpdnul meu din rudele mele Si din casa tatdlui meu. Atunci vei fi slobod de
i,unduoinlo Sa, de vreme i" *-o adus Domnul drept
la
afrSat acasl *:y:- ,iurdmdntul meu, cdnd te vei duce la rudele mele Si, de nu li-o
fratelui s'tdpdnului meu! Iarfata l l vor da, veifi dezlegat de jurdmdntul meu. Deci ajungdnd eu as-
a poiestit ioate acestea. Rebeca insd avea tm frate' of'*'..1 ldzi la fdntdnd, am zis: Doamne, Dumnezeul stdpdnului meu
cdci.
ii". Si, alergat Laban afard, tafdntdnd,-la omul..acela' Reb' lvraam, de este sd mdfaci sd izbutesc in calea cefoc, iatd, eu
vdzuie inelul de aur si biaparile la mdinile surorii
sale
slau la fdntdnd; Si fata cdreict eu ii voi zice cdnd va veni sd
siizrr" vorbele Rebecdi, sora sa,-cor.e :pus:se.: 1$"o :i ?$1,
'a $coatd apd: Dd-mi sd beau pulind apd din ulciorul tdu! - iar ea
vorbit omul acela! aiungdnd la el' l-a gdsit stdnd cu
$i
imi va zice: Bea Si tu, Si cdmilele tale le voi addpa, aceea sdfie
lele lafdntdnd."
l'cmeia pe care Domnul a rdnduit-o pentru Isaac, robul Sdu Si
Lobon(: alb) se arat[ de pe acum stdpdnit de l6comie'
gutu"l murise, de vreme ce Rebeca a ,liul stdpdnului meu, Si prin aceasta voi cunoaste cd Te milosti-
mai deduce
"i
mama sa, iar slujitorul e intdmpinat de fratele
s[u' ve$ti spre stdpdnul meu Avraam. Dar nu isprdvisem eu tncd a
grdi acestea tn mintea mea, cdnd iatd a ieSit Rebeca, cu ulcio-
31-33: ,,$i i-a zis: Intri, binecuvdntatul Domnului!
pentru rul pe umdr; se pogort lafdntdnd qi scoase apd qi eu i-am zis:
tru ce stai afard? Eu li-am gdtit casd Si sdlas Dd-mi sd beau! $i ea Si-a ldsat indatd ulciorul de pe umdr,
zicdnd: Bea ;i tu, Si cdmilele tale le voi addpa. $i am bdut Si

'o' Sfa.rtul Chiril al Alexandriei,

op' cit',lll mi-a addpat Si cdmilele. Apoi am tntrebat-o Si am zis: A cuifa-
166
'* Sfarrtut Maxim Mf,rturisitorul, Capetele teologice'

140 141
 td eSti tu? Spune-mi, te rog! $i ea a zis: Suntfata lui Batuel,
lui Nahor, pe care i l-a ndscut Milca. Atunci i-am dat un inel
brdldri la mdini. Dupd aceeo m-am plecat Si m-am inchi
Domnului Si am binecuvdntat pe Domnul Dumnezeul st
lui meu Avraam, Care m-a povdluit de-a dreptul, ca sd iau
fata fratelui stdpdnului meu pentru fiul lui. Acum deci
li-mi de vreli sd ardtali mild si bundvoinld stdpdnului meu;
de nu, sd caut alta in dreapta Si tn stdnga. $i rdspunzdnd
Si Batuel au zis: De la Domnul vine lucrul acesta Si noi
spune nimic nici de bine, nici de rdu. Iatd, Rebeca
_;putem
inaintea ta, ia-o Si dule Si sd fie solia fiului stdpdnului
cum a grdit Domnul!"
Laban gi Milca sunt cei ce consimt clsdtoria, Batuel
invocat aici ca nume substitutiv, al celui ce reprezint[ au
tea patern6. Laban, degi idolatru, e incredin(at c[ toate sunt
pi o rinduiald divin[.
52-58: ,,$i auzind cuvintele lor, sluga lui Avraam s-a
chinat Domnului pdnd la pdmdnt. Apoi a scos sluga lucruri
argint Si lucruri de aur Si haine Si le-a dqt Rebecdi. Dat-a
asemenea daruri Si fratelui Si mamei ei. Dupd aceea au
Si au bdut, el Si oamenii cei ce erau cu ddnsul Si aurdmas
lo. Iar dacd s-a sculat dimineala, a zis: Ldsali-md sd md
stdpdnul meu! Iar fratele Si mama Rebecdi au zis: Sd mai
mdndfata cu noi mdcar vreo zece zile si apoi te vei duce! El
sd le-a zis: Nu mai zdbovili! Cdci Domnul m-afdcut sd i.
in calea mea; ldsali-md sd md duc la stdpdnul meu!
s-au ei: Sd chemdm copila si s-o intrebdm ce gdnduri are ed.
au chemat pe Rebeca Si i-au zis: Vrei sd te duci oare cu
acesta? $i ea a zis: Md duc!"
Nu doar rivna slujitorului e vrednicd de laudd, ci gi
rdrea Rebecdi de a indeplini hotlrdrea divin6, in pofida
dupi trup ce cauti s-o intdrzre.
59-60: ,,Atunci a ldsat Laban sd plece Rebeca, sora
Si doica ei, Si sluga lui Avraam gi cei ce erau cu el. $i au
cuvdntat pe Rebeca Si i-au zis: Sora noastrd, sd se nascd din
142
nc mii Si zeci de mii Si sd stdpdneascd urmasii tdi porlile vrdj-
masilor lor!"
Putem infelege norul de mirturisitori ai dreptei credinfe,
hiruitori in rf,zboiul cel nevlzut impotriva puterilor diavolului.
6l-672 ,,Atunci, sculdndu-se Rebeca si slujnicele ei si su-
lndu-se pe cdmile, s-au dus cu omul acela, si sluga lui Avraam,
ludnd pe Rebeca, a plecat. Isaac insd venise din Beer-Lahai-
lloi, cdci el locuia in pdrlile de miazdzi. Iar spre seard a ieSit
Lvaac la cdmp sd se plimbe Si, ridicdndu-Si ochii, a vdzut cdmi-
lele venind. Rebeca, insd, cdutdnd, a vdzut pe Isaac Si s-a dat
jos de pe cdmild Si a zis cdtre slugd: Cine este omul acela care
vine pe cdmp in intdmpinarea noastrd? Iar sluga i-a zis: Aces-
ta-i stdpdnul meu! Atunci ea Si-a luat vdlul Si s-a acoperit. $i
ttluga povesti lui Isaqc toate cdte ficuse. $i a dus-o Isaac in
cortul mamei sale Sarra Si a luat pe Rebeca Si aceasta s-afdcut
,l'cmeia lui Si a iubit-a. $i s-a mdngdiat Isaac de pierderea ma-
nei sale, Sarra."
Iubirea dintre lsaac gi Rebeca e inci un semn al rdnduie-
lii divine dupd care s-a incheiat aceast[ cls6torie.
Cap.25r lz ,,Avraam insd Si-a mai luat o femeie cu nu-
mele Chetura."
Dupd moartea Sarrei, Avraam s-a cdsdtorit cu Chenra (:
tfimdie; cea inviluitl in fum de mirodenii), femeie de neam arab.
2:, ,,Ea i-a ndscut pe Zimran, IocSan, Madan, Madian, IS-
hac Si pe $uah."
Fiii lui Avraam gi ai Cheturei au fost: Zimran (: renumit;
oAnt[re!), IocSan (: pisirar), Madan (: ceart6; mdsurd), Ma-
dian (: judecatd; lut s6ngeros), ISbac (: pirlsit; liber) gi guah
(= groap[; ad6ncime). Acegtia vor conviefui cu urmagii lui Is-
tnael, din ei descinzdnd populaliile Arabiei.
3'. ,,Lui locSan i s-aundscut $eba, Teman Si Dedan. Iarfiii
lui Dedan aufost: Raguil, Navdeel, ASurim, LetuSim Si Leumim."
Fiii lui locgan: $eba (: jurdm6nt; gapte; fiul furtunii),
'l'eman (: (inut sudic)
Si Dedan (: ad6nc; ges). Fiii lui Dedan:
lluguil (: pdstorul Domnului), Navdeel (Raguil gi Navdeel apar
t43
 (:
om liber;. fericit)' LetuSim
llz ,,Iar dupd moartea lui Avraam, a binecuvdntat Dum-
doar in Septuaginta), Aqurim nezeu pe Isaac, fiul lui. $i locuia Isaac la Beer-Lahai-Roi. "
popc
cioclnitori b6tntor) Si Leumim (= semintii; mullimea Beer-Lahai-Roi a mai fost amintiti la 16, 74 Si 24,62.
lui). 12-16z ,,Iatd acum Si viala lui Ismael, fiul lui Avraam, pe
4z ,,Iar fiii tui Madian aufost: Efa, Efer' Enoh' Abida
cure l-andscut lui Avraam egipteanca Agar, slujnica Sarrei; Si
latd numele fiilor lui Ismael, dupd Sirul nasterii lor: intdiul nds-
cut al lui Ismael a fost Nebaiot; dupd el urmeazd Chedqr, Ad-
hcel Si Mibsam, MiSma, Duma Si Masa, Hadad, Tema, Etur,
Nafis si Chedma. AceStia sunt fiii lui Ismael Si acestea sunt nu-
5-62',,inid- Avrqam a dat toate averile sale fiului
mele lor, dupd asezdrile lor Si dupd taberele lor. Acestia sunt
Isaac. Iar fi.ilor liitoarelorsale, Avraam le-a Jdcut laryri sL cei doisprezece voievozi Si seminliile lor. "
cd.fiintl ei in viayd, i-a trimis departe de la Isaac' fiul sdu'
Cei 12 fii ai lui Ismael, perinfl a tot atdtea triburi arabe,
rdsdrit, in pdmdntul Rdsdritului' " au fost: Nebaiot (: plugar; locuri inalte), Chedar (: negru; pu-
pe aici, Chetura pare a fi fost doar fiitoare' nu solie'
tcmic), Adbeel (: sluga Domnului), Mibsam (: mireasmd),
s[i, ca gi Ismael, sunt trimigi de lAngd Isaac, doar acesta MiSma (: veste; faimd), Duma (: tdcere; linigtea morlii), Masa
a-l mogieni pe Avraam, dup[ cum a hotdrdt Dumnezeu' (= povar6; dar), Hadad (= bucuros; aspru; nobil), Tema 1:
l-t}i ,,Zitete vieliiTui Avraam, cdte le-a tdit' auJbst nune; pustie), Etur (: ingrddituri; satul nomazilor), NafiS ( in-
^i-
sutd Saptezeci Si cinci de ani. Apoi, sldbind' Avraam'T"::l tindere; veselie) Si Chedma (: risirit; origine).
mtra"Lyi addn-ci, sdtul de zile, si s-a addugat la poporul
sdu'
17-18: ,,Iar anii vielii lui Ismael aufost o sutd treizeci Si
t-iu tngropat feciorii lui, Isaac si Ismael' tn pestera Macpe Sapte si, imbdtrdnind, a murit Si a trecut la pdrinlii sdi; iar
din pini lui"Efron, fiul lui fohar Heteeanul' infola stej urmasii sdi s-au intins de la Havila pdnd la Sur, care este in
Mamvri; deci in larina Si in peStera pe care Avraam a
c'
Avraam Sarra' ,l'u1a Egiptului, pe drumul ce duce spre Asiria; Si s-au sdldsluit
rat-o de lafiii lui Het, acolo sunt ingropali si
ei inaintea tuturor fra{ilor lor. "
meia lui." Ismael, in v6rstd de 137 ani, trece la pdrinfii sdi; astfel,
Avraam a murit in vdrstd de 175 de ani qi a fost in1 Scriptura aratl, cL locul s6u e l6ngd Avraam. Sunt indicate, apoi,
de c[tre fiii sdi'in pe;tera Macpela, al[turi de Sarra'
Cu ti
Lia 9i' dupi limitele Arabiei vechi.
au mai fost ingropafi aici: Isaac, [acov, Rebeca' 19-222 ,,Iar spila neamului lui Isaac, fiul lui Avraam, es-
sustin localnic]i, iosif, deqi Scriptura indicl mormAntul acesl
a le aceasta: lui Avraam i s-andscut Isaac. Isaac insd era de pa-
fi ia Sichern (Iosua 24, 32)' kod cel Mare imprej
lruzeci de ani, cdnd Si-a luat de femeie pe Rebeca, fata lui Ba-
.o.-a"*f patriarhilor -cu un zid impozant' alcdtuit din bl luel Arameul din Mesopotamia Si sora lui Laban Arameul. $i
Je piatra ai A-l metri. in secolul VI d'Hr', impdratul
J
$-a rugat Isaac Domnului pentru Rebeca, femeia sa, cd era
constnrit deasupra mormAntului o bazilicd' Dupi $earpd; Si l-a auzit Domnul Si femeia lui, Rebeca, a zdmislit.
Palestinei de citre arabi' in anul 650, locul a fost
transformat
Dar copiii au inceput a se zbate in pdntecele ei Si ea a zis: Da-
-or"t"". ln anul 1215, crucialii au deschis mormintr
cd asa au sd fie, atunci la ce mai am aceastd sarcind? s-a
trupurile acestoralestricate' incepdnd cu
fuiiiu.t ifo., gisind ^fi
dus sd intrebe pe Domnul."
iZOt, li s-a interzis accesul in moschee 9i peqter['
"t"gtinllor
t45
144
 Rebecas-adussiintrebepeDomnul'adicL"aalergat
adevdrata cunoqtinfS, a aletgat la preot,
slujitorul lui Dumt
ZE\
,,305
23-262 ,,Domnul insd i-a zis: in pdntecele tdu sunt
pdntecele tdu;
neamuri Si doud popoare se vor ridica din
piio, va'aiunge mii puternic d1c(t cll.dlalt si c:1,::::t"':,
rle simplitatea firii fEr[ si ia, ca o mascd, o infEfigare, fEu-
sale,
rit[ cu meqtegug pentru inqelarea celor din jurul sdu. De aici se
vcde ci inocent este omul care n-a ftcut experienfa rdului."306
32-342 ,,$i Isav a rdspuns: Iatd eu mor. La ce mi-e bun
tlreptul de tntdi-ndscut? Zisu-i-a lacov: Jurd-mi-te acum! $i i
,r-a jurat Isav Si a vdndut lui Iacov dreptul sdu de fntdi-ndscut.

triiii maimict $i i-a venit Rebecdi vremea sd nascd si Itunci Iacov a dat lui Isav pdine si fierturd de linte Si acesta a
"rt"i
i" pdntecele ei doi gemeni' $i cel d.intdi care a ie,$it, mdncat Si a bdut, apoi s-a sculat Si s-a dus. $i astfel a nesocotit
"ri"
,:osu si peste tot pdros, ca o pielicicd' si i-a
pus numele-I' lwv dreptul sdu de intdi-ndscut."
;;;i a iesrt Tratele acistuia,-lindndu-se ".u lono d: ,,latd, aici s-a rlsturnat r6nduiala! Vrednicia de int6i-nis-
";;;,
;;i;;;;;;""';'qi i pus numete lacov' Isaac tnsd era de cut a trecut asupra celui in sufletul cdruia strilucea virtutea."3o7
'-' aceStia din Rebeca'" lrnpulsiv qi superficial, Isav e numit in unele texte vevilos (: cel
--- de ani, cdnd i s-ai ndscutniscut
zeci
doi gemeni: pe Isav (:
Rebeca (: rdbdate) a f[r[sim{ pentru divin).
ros;, st.amogui edomifilor' 9i pe Iacgv f ,Dymi:]* :a-: Crp. 26,1-6: ,,.fi a fost o foamete tn fard, afard de foa-
i""""e; cel ce fine de c6lcii; cel ce inqal[)' Copiii s-au metea cea dintdi, care se fntdmplase fn zilele lui Avraam.
abiala20 de anidup[ cIsltoria plrinfilor' Ca 9i
Sarra' Atunci s-a dus Isaac in Gherara, la Abimelec, regele Filisteni-
Avertizatd' prin pn br. Atunci Domnul i S-a ardtat Si i-a zis: Sd nu te duci in Egipt,
.rii"arpa ani indelunga{i de rug[ciune' Iacov' cel
pe t:i sd locuieSti in lard, unde-li voi zice Eu. LocuieSte tn lara
;;"d;iir"rului celorioi copii, ea va.susfine
al d-oilea ndscut, spre a implini planul divin' ilceasta Si Eu voi fi cu tine $i te voi binecuvdnta, cd lie Si urrna-
27-31rz ,,Copiii o""Stio au crescut Si
a aiuns Isav om Silor tdi voi da toate linuturile acestea Si-Mi voi implini iurd-
cusit la vdndtoare, ftdind pe cdmpii; iar
lacov era om ttnryi mdntul cu care M-am jurat lui Avraam, tdtdl tdu. Voi tnmulli pe
pe liav, pentru cd ii pldcea vdr urmasii tdi ca stelele cerului Si'voi da urmasilor tdi toate linutu-
trdind in corturi. Isaac iuiea
datd insd a fiert
tul acestuia; iar Rebeca iubei pe lacov' O rile acestea; Si se vor binecuvdnta tntru armasii tdi toate popoa-
cov linte, iar Isav a venit ostenit de la
cdmp. $i zis Ilav ct
a rele pdmdntului, pentru cd Avraam, tatdl tdu, a ascultat cuvdn-
Iacov:Dd-misdmdndncdinaceastdfierturdrosie,cdsunt tul Meu Si a pdzit peruncile Mele, povelele Mele, indreptdrile
De aceea Isav s-a mai numit si Edom' Iacov
insd i-a Mele qi legile Mele! De aceea s-a a;ezat Isaac in Gherara. "
';;;;i;it;v:
mdnd!
vinde-mi mai intdi dreptul tdu de intdi-ndscut! Lui Isaac i s-a frcut aceeagi frgdduintd ca qi lui Avraam.
ce sug:.rea
Isav s-a mat numit Si Edom (= roqu)' nume in plus, evenimentele descrise in acest capitol arati 9i o asemd-
in schimbul m6nc[rii, nare a vielilor celor doi.
firea sa r6zboinic[. lacov i-a cerut,
ou
vind6 dreptul de intdi-n[scut' Int0iul-niscut mo$tenea 7-llz ,,Iar locuitorii linutului aceluia l-au intrebat des-
moartea tatllui
decnt fralii s[i, devenea capul familiei pre Rebeca, femeia sa, cine e si el a zis: Aceasta e sora mea!,
dupd
*ui seam[, primea binecuvintarea patern[' Spre deoseb e:dci s-a temut sd zicd; Efemeia mea!, ca nu cumva sd-l omoa-
",, Iacov era om linistir, ffdind tn corturi, ,,adicd facea
de Isav,

")6 Sfantul Vasile cel Mare, Omilii si cwdntdri, X[, II

3ot
Sfantul loan Gurtr de Aur, op. cit.,L, I "'7 Sfantul Ioan Gur[ de Aur, op. cit.,L,2

146 147
 pentru cd l5z ,,Toate fdntdnite, pe care le sdpaserd robii tatdlui
re oamenii locului aceluia din pricina Rebecdi'
trdit e.l.acolo muly vreyl.'. sdu, in zilele lui Avraam, tatdl sdu, Filistenii le-au stricat si
chip. Dar dupd ce a
'iria*iii, la Aiimelec, rZgele Filistenilo.r, sd se uite pe fe,
frumoasd le-au umplut cu Pdmdnt."
"a pe Isaac juidndu-se cu Rebeca' femeia sa' A F6ntina are un rol deosebit de important in Orient, apa
trd sisd vadd
cd-i fiind condifia necesarl supravie(uirii. Astfel c[ ffintanile devin
a chemat Abimelec pe Isaac Si i-a zis: Adevdrat e
a centre ale viefii sociale qi ieligioase.Prinfdntdndpoate fi inchi-
ta? De ce dar ai zis: Aceasta-i sora mea? $i Isaac
puitd gi in ea va afl necredin-
ciosul-qi-o va astupa cu patimi
"orsiiintu; d-o de Iu-
aceste
crarea irarului. ,,Prin Scripturd,
in clutarea de f0ntini ajungi p Fdnt6nile
Patriarhilor sunt calea c[tre fantana Samarinencei, unde afllm
Apa viefii, Care este Hristos.
'
lui vafi vinovat morlii."
"E 16-2lz ,,Atunci a zis Abirnelec cdtre Isaac: Du-te de la
sesizabil un progres moral, chiar 9i in sinul
iar Du noi, cd te-ai fdcut mult mai tare decdt noi! $i s-a dus Isaac de
idolatre. Rebeca nu mai e dus[ in haremul regelui,
Posibil ca regele filistean acolo si, tdbdrdnd in valea Gherara, a locuit acolo' Apoi a sd-
zeu nu mai trebuie s[ intervin['
pat Isaac din nouiintdnile de apd, pe care le sdpaserd robii lui
cunoscut gi intdmplarea de pe vremea lui Avraam'
aceasta 'Avraam,
tatdl sdu, Si pe care le astupaserd Filistenii dupd
cdnduJ atent.
moartea lui Avraam, tatdl sdu, Si le-a numit cu aceleasi nutne'
l2-l4z ,,$i a semdnat Isaac in pdmdntul acela qi a
!
omul cu care le numise Avraam, tatdl sdu. Dupd oceea au mai sdpat
anul acela rod insutit' Domnul l-a binecuvdntat' Si
slugile lui Isaac si in valea Gherara si au aflat acolo izvor de
a ajuns bogat Si a sporit tot mai mult, pdnd ce a
aJuns
de vite ogoare multe' i apE bund de bdut. Dar se certau ciobanii din Gherara cu cio-
t"ir'* ,lvia ru)me cle oi, cirezi si
ianii lui Isaac, zicdnd: Apa este a noastrd! De aceea Isaac a
r'-
pizmuiau Filistenii."
Dumnezeu! Ca sd-i pus fdntdnii aceleia numele Esec, din pricind cd se sfddiserd
,,Uit6-mi-te la infelepciunea lui 'puni*
ea. Ducdndu-se apoi de acolo, Isaac a sdpat altdfdntd--
dreptului lsaac cd este ireatorul firii, c[ poate
g[si iegire in 'nd i-a pus numele
m.i a" ieqire, gi cd El la inceput, la porunca Lui' a deqteptat si se certau si de la oi"otto. De aceea Isaac
Sitna."
*attut pentru iu""."u de roade, a ftcut ca dreptul :e:Yl"?gn Isaac igi aratdftea sa blAnd6, mustrdnd indirect pe piz-
i-a
sutit sdm0nla pe care o aruncase in pdm6nt' Totodat[
iar locui muitori,prinnumelepusefhnt6nilor:Esec(:ceartb)giSitna(:
mai multd bog[1ie, ca s[ nu aibd nevoie de nimeni'
fapte ajutorul cel de sus' de carql dugminie).
'
lor acelei tirile-a ardtat^prin
lui Isaac mai atatL ZZ-Zlz ,,Apoi s-a mutqt Si de aici Si a sdpat altdfintdnd'
brr"rrru dreptul Isaac."3os Sporirea averilor
ftcea progre.s.erteincetate pentru care nu s-au mai certat, Si i-a pus numele Rehobot' cdci
,,voin!a sa ,tintea spre tot mai mult, ^iSi
zicea: Datu-ne-a astdzi Domnul loc larg qi vom spori pe
contemplarea unor realitili tot mai dumnezeteqtt"""-'
pdmdnt. De aici Isaac s-a urcat cdtre Beer-$eba'"

3o' I
*' Ibid.,Lrr,
oie.i-omitii ta Evanghelia dupd Luca,XL2 '10 ld., Omilii la Cartea Numerii,X[I, I

t49
t48
 ,,Aivdzut suflet iubitor de Dumnezeu? Nici nu
te de necazurile prin ca{g_a trecut! igi amintegte numaide zi
bune pe care le-a avutPr3l I Rehobot inseamnl /o c larg.
Z4z ,,In noaptea aceea i S-a ardtat Domnul
Si i_a zis:
sunt Dumnezeul lui Avraam, tatdl tdu! Nu te teme, cd Eu
cu tine Si te voi binecuvdnta Si voi tnmulli pe urmasii tdi,
Avraam, sluga Mea."
Reinnoirea frgiduintelor urrnezd, de reguld, unui
in virtute.
25-29: ,,Acolo afdcut Isaac jertfelnic Si a chemat nu;
Domnului qi tSi intinse acolo cortut sdu. $i au sdpat acolo
gile lui Isaac o fdntdnd, in valea Gherarei. Atunci au venit
Gherara la el: Abimelec Si Ahuzat, care luase pe nora lui, .
Si
col, cdpetenia oStirii lui. Iar Isaac le-a zis; La ce a{i venit
mine, voi, care md urdyi Si m-ali alungat de la voi? Iar ei
zis: Am vdzut bine cd Domnul este cu tine Si am zis sdfacem
tine jurdmdnt Si sd incheiem legdmdnt cu tine, ca tu sd nu
faci nici un rdu, cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci li
jdcut bine Si te-am scos de la noi cu pace; Si acum
binecuvdntat de Domnul. "
,,Yezi cdtd, tdrie are bldnde{ea gi c6td putere are virtt
Cei careJ alungaser[ mai inainte vin acum lastrlin, la omul
patrie, la pribeag! Nu numai c[ se dezvinovdfesc de faptele lor
gi cer iertare de cele ce gregiserd, ci chiar il laud6 pe drep
Isaac, ii aratifricace-i coplegegte, igi dezvdluie sl[biciunea lor
dau mdrturie de marea putere a dreptului. C6ci cine poate fi
puternic ca acela care are aldturea de el pe Dumnezeu?,,312
30-31: ,,Atunci Isaac le-afdcut ospdy Si ei au mdncat
ou bdut. Sculdndu-se apoi a doua zi de dimineald, aujurat unul
altuia. $i le-a dat drumul Isaac Si ei s-au dus de la- ddnsul cu
pace. "
,,Uiti-te la bundtatea dreptului! Nu numai cd, a datuitirii
3'r
3'2
Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,Lll,3
lbid.,L\,4
150
tot ce-i fEcuserl aceia, dar le-a intins gi ospdf. (...) Cu osp[[ul,
pe care l-a dat lor, Isaac a vrut sd-i incredintpze cd,nici nu vrea
s[-gi mai aducd aminte de relele ce i-au pricinuit.,,3r3
32-33: ,,Tot in ziua aceea venind stugile lui Isaac, l_au
vestit defdntdna ce o sdpaserd Si auzis: Am gdsit apd!
$i onu_
mit Isaacfdntdna aceea $ibea, adicd jurdmdnt. Di aceea se
Si
nume$te cetatea qceea Beer-$eba. adicd
fantdna jurdmdntului,
pdnd in ziua de astdzi. "
,,Ai vdzut cd Isaac a ardtat at6ta filosofi e, fdrd, s6 aibd ca
daschl legea gi frrr sr intrebe pe cineva, ci mergand pe c6ile
ta-
tdlui s[u, cdlil,oit de conqtiin{a lui, dascdlul pus debumnezeu
in firea omeneascS? Faptele sale nu-i arat6 numai bldndefea lui,
oi strig[ tare c[ Isaac a implinit cu fapte poruncile lui Firistos.
Hristos poruncise gi indemnase pe ucenicii Sni sn iubeasc[ nu
numai pe cei care ?i iubesc, ci gi pe dugmani (Matei 5, 44). Ei
bine, porunca aceasta a implinit-o Isaac de la inceput; a arltat
mare dragoste celor care il urau at6t de mult gi gi_a smuls din
sufletul lui patima r[zbunirii.,,3ra
34-35: ,,Iar Isav, fiind acum de patruzeci de ani,
Si_a luat
doudfemei: pe ludit,fata lui Beeri Hiteul, si pe Basemata,fata
lui Elon Heteul. Dar ele amdrau pe Isaac Si pe Rebeca. "
Isav gi-a luat doud femei de neam hitit: Iudit
7: l[udati),
fiica lui Beeri (: omul fdnt6nii), Si Basemata (: puit-;, fri"u
lui Elon (: stejar). Acestea amirau pe lsaac pe Rebeca, cel
ai
mai probabil, pe motive religioase.
12. Iacov gi Isav (27,1-28,22)
Ctp.27,l: ,,Iar dupd ce a imbdtrdnit Isaac si au sldbit
vederile ochilor sdi, a chemat pe Isav, pe
fiul sdu cel mai mare,
Si i-a zis: Fiul meu! Zis-a acela: Iatd-md!,'
Ochii duhovnicegti ai lui Isaac nu mai distingeau pe cel
binepldcut lui Dumnezeu. tn intreaga istorisire ce ,r-a u.ma, in_
3'3
lbid.
3t4
lbid.
l5l
tervine voinfa divin6, c[reia Rebeca i se subordoneazd
ent, iar Isaac conlucreaz6 oarecum impotriva voin{ei sale.
2-l0z ,,$i Isaac a zis: Iatd, eu am tmbdttdnit si nu stiu
ua morlii mele. IaJi dard uneltele tale, tolba Si arcul, Si iegi
cdmp si adu-mi ceva vdnat; sd-mifaci mdncare, cum imi 1
mie, qi adu-mi sd mdndnc, ca sd le binecuvdnteze suJletul
pdnd nu mor! Rebeca insd a auzit ce a zis Isaac cdtre fiul
Isav. S-adus deci Isav la cdmp sdvdneze cevapentrutatdl
iar Rebeca a zis cdtre lacov, fiul cel mai mic: Iatd, eu am
pe tatdl tdu grdind cu Isav, fratele tdu, qi zicdnd: Adu vdn
fd-mi o mdncare sd mdndnc Si sd te binecuvdntez tnai
Domnului, pdnd a nu muri. Acum dar, fiul meu, ascultd ce
sd-li poruncesc: Du-te la turmd, adu-mi de acolo doi iezi tit
Si buni Si voi face din ei mdncare, cwm ti place tatdlui tdu;
tu o vei duce tatdlui tdu sd mdndnce, ca sd te binecuvdnteze
tdl tdu inainte de a muri."
Rebeca vede in Iacov pe cel ales a se implini in el
duin{ele dumnezeiegti fEcute citre Avraam 9i Isaac; in pl
cum gtim de la 25,23 - Rebecdi i se descoperise ci lacov
contin uatorul str[mogilor s[i.
11-13: ,,focov insd a zis cdtre Rebeca, rnama sd:
fratele tneu, e om pdros, iar eu n-am pdr. Nu cumva tatdl n
sd md pipdie si voi fi in ochii lui ca un inSeldtor si, in loc de
necuvdntare, voi atrage asuprd-mi blestem. Zis-a mama sa:
ul meu, qsupra mea sdfie blestemul acela; ascultd numai
la mea Si du-te Si adu-rni iezii!"
Convinsd c[ indeplinegte un plan divin, Rebeca i9i
orice risc. Iacov, de asemenea, nu se simte un inqelitor, ci
se teme s[ nu fie socotit astfel.
14-19: ,,Atunci, ducdndu-se lacov, a luat Si a adus
mei sale iezii, iqr rnama sa a gdtit mdncare, cum ii pldcea
lui lui. Apoi a luat Rebeca haina cea mai frumoasd q lui
fiul ei cel mai mare, care era la ea tn casd, Si a imbrdcat pe
ei cel mai mic; iar cu pieile iezilor a fnfdsurat
cov, fiul
pdrlile goale ale gdtului lui. $i a dat mdncarea si pdinea ce
si
152
gdtise in mdinile lui lacov, fiul sdu, gi acesta a intrat la tatdl
sdu Si a zis: Tatd! Iar acela a rdspuns: Iatd-md! Cine eSti tu,
copilul meu? Zis-a lacov cdtre tatdl sdu: Eu sunt Isav, tntdiul
tdu ndscut. Am fdcut precum mi-ai poruncit; scoald gi Sezi de
mdndncd din vdnatul meu, ca sd md binecuvdnteze suJletul
ldu!"
,,De multe ori trebuie s[ ingeli ca, prin acest megtequg, s[
poti fi de mare folos; c[ dacl lucrezi pe fa![, pofi pricinui mare
r[u celui pe care n-ai vrut s[-l ingeli."3r5
202 ,,Zis-a Isaac cdtre
fiul sdu: Cum l-ai gdsit aSa cu-
rdnd, fiul meu? $i acesta a zis: Domnul Dumnezeul tdu mi l-a
scos tnainte. "
Rdspunsul nu-l putea da Isav, uguratecul socotind c[ toa-
te atdrn[ de priceperea sa. Darurile dumnezeiegti pot veni pe
neagteptate, dup[ un plan ce ne rlm0ne neinfeles, dar pe care se
cuvine, cu atdt mai mult, sd-l prefuim. ,,Atunci cdnd Dumnezeu
ne dd din infelepciunea Sa vederile infelepte ftrd osteneali noud
care nu ntlm agteptat, sI socotim c[ am aflat aqa, deodat6, o
comoar[."316
2l-292 ,,Zis-a Isaac iardsi cdtre lacov: Apropie-te sd te
pipdi, meu, de eSti tufiul meu Isqv sau nu. $i s-a apropiat
fiul
Iacov de Isaoc, tatdl sdu, iar acesta l-a pipdit Si a zis: Glasul
este glasul lui lacov, iar mdinile sunt mdinile lui Isav. Dar nu
l-a cunoscut, pentru cd mdinile lui erou pdroose, ca mdinile
,fratelui sdu Isav; Si l-a binecuvdntat. $i a mai zis: Tu eSti oare
,fiul meu Isov? $i Iacov a rdsptms: Eu. Zis-a Isaac: Adu-mi Si
voi mdnca din vdnatulfiului meu, ca sd te binecuvdnteze sufle-
lul meu! $i i-a adus Si a mdncot; apoi i-a adus Si vin Si a bdut.
Dupd aceea Isqac, tatdl sdu, i-a zis: Apropieae, fiule, Si md sd-
rutd! Atunci s-o apropiat lacov Si l-a sdrutat. $i a simlit Isaac
mirosul hainei lui Si l-a binecuvdntat Si a zis: Iatd, mirosulfiu-
lts
Id., Tratatul despre preolie,l,T
"u Sfantul Maxim Mirturisitorul, Capete despre cuno{tinla de Dum-
nezeu, 17
153
 e ca mirosul unui cdmp bogat' pe care l-a
bint 36-40: ,,Iar Isav a zis: Din pricind oare cd-l cheamd Ia-
lui meu
io*n t. Sd-pi dea Dumnezeu din roua cerului si din cov, de aceea m-a tnselat de doud ori? Deundzi mi-a rdpit drep-
pdmdntului,'pdine multd si vin. Sd-1i slujeascd popoarele si tul de intdi-ndscut, iar acum mi-a rdpit binecuvdntarea mea.
'peteniiiile sd'se inchine inaintea-ta; sdfii s.tdpdl p"tll fr1!-i-' Apoi a zis Isqv cdtre tatdl sdu: Nu mi-ai pdstrat Si mie bine-
'Si yie; cel ce le vd cuvdntare, tatd? Rdspuns-a Isaac Si a zis lui Isav: Iatd, stdpdn
feciorii mamei tale sd se inchine
cel ce te u:bin", l-am ficut peste tine Si pe toli fralii lui i-am fdcut lui robi; cu
ii blestemat si binecuvdntatiarsdfie glasul ce-l aude nu-i pare a pdine Si cu vin l-om ddruit. Dar cu tine ce sdfac, fiul meu? $i a
lsaac nu mai vede,
frului iubit; mirosul, ins[, il convinge' Cdt inc[ nu
s-au gl,s Isav cdtre tatdl sdu: Tatd, oare numai o binecwdntare ai tu?

toate simfurile noastre duhovnicepti, putem ndd[jdui c[ Sinecavdnteazd-md Si pe mine, tatd! $i cum Isaac tdcea, Isav
;;"$" prezenla lui Dumnezeu, chiar daci El ne 9i gl-a ridicat glasul Si a inceput a pldnge. Atunci, rdspunzdnd
Isaac simte mireasma lsaac, tatdl lui, a zis cdtre el: Iatd, locuinla ta va Ji un pdmdnt
spre a ne ajuta s[ nu ne ingel6m'
Uogui ,,S-ar putea..117.s.Pune cI adevdrata larin6 e t< fidnos Si cerul ili va trimite roua sa; cu sabia ta vei trdi Si vei fi
. rr r-L- ^ ^.-t^q ha .cdi
"'u*p
Hristosul lui Dumnezeu."3'/La Hristos putem
aJunge
^.ria^a pe tupus fratelui tdu; va veni insd vremea cdnd te vei ridica Si vei
Iar lacov qfdrdma jugul de pe grumazul tdu."
blnuite, cdt timp ne-am mai pistrat micar un sim!'
piin J"'U""d mireasmi, c1ci ,,via[a contemplativ[ in Singura binecuv6ntare pentru Isav e aceea de a trdi prin
I

iiutu te"a,or_umple pe.cel urul:l;,rl*-' chip tainic, de mbia sa gi, oarec0nd, sI se elibereze de sub stlpdnirea fratelui
----
minunate vederi cugetate cu mmtea"- tlu. Un infeles ar fi acela al iegirii de sub jugul Legii vechi. la-
30-35 z ,'inaatA ce a isprdvit Isaac de binecuvdntat cov a fost pus stlpdn peste Isav 9i ddruit cu pdine gi vin (prefi-
sdu' avefi gurare a Euharistiei). Dar Isav poate sfbrdma jugul fratelui s[u;
cov,fiul sdu, Si curn a ieSit lacov de lafaQ tatdlui
Isi'cu vdnatul lui. A ficut si el bucate Si le-a dus tatdlui sdu o r6zboiul nevdzut, ce se poartd in fiecare suflet. Isav sftrdmd
jugul lui Iacov atunci cdnd lepddim jugul cel bun al lui Hristos
)is cdtre tatdl sdu: Scoald, tatd, si mdndncd din vdnatul
tdu, ca sd md binecuvdnteze sufletul tdu! Iar
Isaac' tatdl st ;i alegem tirania patimilor. Dar in,teleptul doreqte st[pdnirea lui
zisi Cine esti tu? Iar el a zis: Eu smt Isav' fiul tdu cel inffii' Iacov. ,,Pentru acest motiv lacov, prin binecuvAntarea tatdlui
cut! Atunci s-a cutrernurat Isaac cu cutremur mare foarte ilu, a devenit st[p6n al lui Esau (Isav), pentru ca fiul cel neinfe-
qi mi-a adus vdnat ' lopt sa primeascd, chiar gi impotriva voin{ei sale, binefacerile
)irt Oo, cine-i acela, care a cdutat
mfrncat de la el inainte de aveni tu Si l-am binecuvdntat si celui infelept."3te ,,Tatdl, care prin dragostea lui p[rinteascd igi
vafi? Iar Isav, attzind cwintele tatdlui sdu Isaac' a, lubea pe amdndoi fiii, dar judecata pentru ei nu era la fel (...), ii
"oiannt
goi gtrt"*are s i foarte d*!1o:. s
i a.zis'"f: *'?l d[ruie unuia dragostea, iar celuilalt mila sa, celui infelept dra-
"u tatd! Zis-a
:y: -!.
Isaac cdtre el: A venit gostea, iar celui neinfelept mila. Fiindci nu se putea indl{a la
Zuvdniszd-md si pe mine,
tele tdu cu inseldiiune gi a luat binecuvdntarea
ta!" virtute prin propriile lui forfe, nici sd se inalle prin mersul sdu, a
Binecuv0ntarea, ca 9i blestemul, odati pronunfate' frrst binecuvdntat sd slujeascd fratelui 9i si-gi fie siegi slujitor,
irevocabile. nr[t6nd astfel ci nein,telepciunea este mai rea decdt robia, cd ro-
hia ii este leacul, fiindc5 neinfeleptul nu se poate conduce gi,

Orig"o, Comentar la Evanghelia dupd Matei' X' 5

"'
3t8 oP. cit.,82
tl"
Smntul Vasile cel Mare, Despre Sfdntul Duh, XX
Calist Cataffgiotul,

154 155
 Care mam[? Rebeca, de bun[ seam6, adicS r[bdarea. CIci al
d-in vina lui'"320
dac[ nu are o frdn[, se prlbugegte cui putea fi acest sfat dacl nu al ribd[rii? Mama igi iubea fiul 9i
4lz ,,De o"""o i'o Isav pe lacov
p.entru b'
de aceea a socotit cd este mai bine s[-l indep[rteze de ea decit
cu care-l binecuvdntase tatdl idu. $i
a zis Isav tn cugetul
de Dumnezeu. Buna mami linea la amdndo| dar totuqi i-a dat
{, op-pi" zilele de ielfre pentru tatdl meu; atunci am sd celui mai (mic) binecuvdntateape care putea s-o pistreze. C[ci
oe lacov, fratele meu! nu a pus pe un fiu inaintea celuilalt fiu, ci pe cel harnic inaintea
'"'*"" impotriva lu Iacov pare si fi avul
i'nJiir"u'iui r,.uu celui leneq, pe cel credincios in lintea celui necredincios."324
ins6' in inte de aceasta' ea a 46t ,,Apoi Rebeca a zis cdtre Isaac: Sunt scdrbitd de via-
oretexi rdpirea binecuvdntarii'
ffi;;iH'.rn"irr .at, pentru un desfrdnat ut Tfqllt;
"" mdnie e ca 9i nebun; cind dem la mea, din pricina fetelor Heteilor. Dacd-Si ia qi lacov femeie
,,Uit[-te c[ omul rup'in' de gi-l imping.e si ca dcestea, din fetele pdmdntului acestuia, atunci la ce-mi mai
lriari"i i",ie in el, il'face s[-gi ias[ dinmin(i Mdnioqii ni' e bund viala? "
il;;;;ip"iti""i"" ".tot t" se cuvin acifi cafbcute'
qi cum li s-ar fr s1 ,,Ai vLzlt c[ Rebeca a gdsit o pricin[ buni pentru pleca-
mai vld bine, nici fu" ce trebuie' rea lui lacov? Cdnd dreapa Celui de sus stl aldturea de noi, ce-
""
simfurile 9i qi-ar fi le grele ajung ugoare, cele anevoioase lesnicioase. Pentru cd
mai cunosc Pe cei d Rebeca avea pe Dumnezeul universului alituri de ea in planuri-
eteni, de cunoqtinte le ei, de aceea Dumnezevi-adat s[ faci tot ce putea, ca sI duc[
la nimic ci, strivili cu totul de la indeplinirea celor ce aveau s[ fie ftcute 9i la mdntuirea copi-
te fi om mai de Pllns ca un o lului ei."325
prins de Patim6, ajunge rob m Cap. 28, l-52 ,,Atunci a chemat Isaac pe lacov si l-a bi-
42'452 ,,Dar i s-a s7us necuvdntat si i-a poruncit, zicdnd: Sd nu-fi iei femeie dinfetele
pe lacov' fi'ul ei cel mai
mai mare, si ea a trimi; d; a chemat
';;;;";;;'' ;"ia tine' Canaaneilor; ci scoald si mergi in Mesopotamia la casa lui Ba-
x*, fratete tdu' vrea sd se rdzbune Pesculhru r,

tuel, tatdl mamei tale, Si-li iafemeie de acolo, dinfetele lui La-
--A.-)", la ltn,,m dnr tii meu. ascultd povala mea Si'
ban, fratele mamei tale; $i Dumnezeul cel Atotputernic sd te bi-
necuvdnteze, sd te creascd Si sd te tnmulleascd si sd rdsard din
tine popoare multe; sd-li dea binecrndntarea lui Avraam, tatdl
meu, lie Si urmasilor tdi, ca sd stdpdneSti pdmdntul ce-l locu-
pentru ce sd rdmdn ,u-ini-o singurd z-ifird de voi
amdndoi?
lui' din pt , ieSti acum Si pe care l-a dat Dumnezeu lui Avraam! $i aSa
,*"'"tri"' a pl-ecat din pdmAntul
,,Iacov, s-a dat Isaac i-a dat drumul lui lacov, iar acesta s-a dus in Mesopota-
"r, dus
na fratelui s6u, 9i s-a mia, la Laban, fiul lui Batuel Arameul sifratele Rebecdi, mama
doudsPrezece
trul celor 'l-:iil lui lacov Si a lui Isav. "
il;;th"l care s-a dus d
mamel
Iacov, ca tip al lui Flristos, pleac[ spre Mesopotami4 pre-
inchipuire a Bisericii. ,,I\desopotamia este un finut din pd$le Ori-
7
320
Sfantul Ambrozie, Scrisori,XXXVII'
o.ig"r, DesPrerugdciune,xKx' 18
l
[n Sfarrtul Ambrozie, Scrisori, LX[I, 100
"t
," siiit ir"an cura ae Aw,omilii p Fyererll[' 5 ]" Sfantul Ioan Gur[ de Aur, op. cit., LIV, 3
cdtre Corinteni'XXXl
"' Sfantul Clement no*uooi, Episrola
r57
156
 Scara indicd urcugul duhovnicesc: ,,Cei care se indreaptf, spre
entului, mlrginit de doui foarte mari
fluvii' Tigrul 9i Eufrat via{a cea virtuoas[ trebuie si meargl pe urmele virtulii ince-
i^o.ari di, Ar-"nia, curg fiecare prin-albia :u' qan6:: pdnd cu primele trepte gi de la ele sd pdgeasci pe treptele urm6-
,*eln Cofful Persic' Iar prin-numele de Mesopotamia se in
"u." toare, pdnd ce se urc[, printr-un urcuq siv0rgit incetul cu ince-
i"e" si*'i"a, fiindci "u trie, cu cele.mai T11il11tf]:ifl p[<
tul, la inSlfimea pe care o poate atinge firea omeneascb."328 E
ii at.r*i", rni"tit" credincioqilor' c[rora le ineacd un progres infinit in cunoagterea lui Dumnezeu. De aceea nu se
"iir"
;;ili;;p; s'mntorri B'otez,precum cele dou6 fluvii
se vars[
indici num[rul treptelor gi nici timpul urcupului. Ni se descope-
Golful
---- G9z P'ersic."326 r[ doar ci ne e deschisi calea c[tre cer gi c[ in efortul nostru
',Vdzdnd
insd Isqv cd Isaac a binecwdntat pe It suntem ajutafi de citre sfin{ii ingeri. Viziunea de care se invred-
de acolo'
Si t-a trimii in Mesopotamia, sd-si ia femeie nicegte Iacov e gi urmarea unui exercifiu ascetic: ,,Iacov s-a cul-
'care Sd nu-li-i,ei
l-o binecuvdntat si i-a poruncit' zicdnd: cat pe pdm0nt gi o piatri ii era pernS; gi atunci a fost invrednicit
pe tatdl sdu $t
ii\"i"t" Canaaneiloi - siia lacov.a ascultat hy s[ vad[ o vedenie mai presus de om."32e incepltorul e avertizat
*,oiio .. ci *-a dus in Mesopotamia, Si inlelegdnddus la :d s[-gi insugeasc[ treptat virtufile: ,,Acesta e un semn celui ce in-
lsaac, aneilor' s-a cepe s[ slujeasc[ lui Dumnezeu, c[ la inceput i se descoperl lui
si-a mai luat si Pe
$i, pe chipul virtulilor, iar de nu-gi va insugi osteneala lor, nu va ajun-
tat,fa
'"0't-
,ruu incepe s[ imrte
Y','!:!-"!!'1,'i,,
s[u' d6ndu-ne pildd ca'
pe rratele
ge la Dumnezeu."33o
l3-14z ,,Apoi S-a ardtat Domnul tn capul scdrii si i-a zis:
sfin{ilor' El s-a cisitt
c6t ne .ta in p,rt"ri, se urmem viefuirea Eu sunt Domnul, Dumnezeul lui Avraam, tatdl tdu, Si Dumneze-
bode)'
iii"" lui Ismael, Ma halat (: frumusefe; cintdreali; ul lui Isaac. Nu te teme! Pdmdntul pe care dormi li-l voi da lie
", l0-1i2z ,,Iar lacov ieSind din Beer-$eba'
s-a-dus,la.Han
Si urmasilor tdi. Urmasii tdi vor fi mulsi ca pulberea pdmdntu-
un loc, a rdmas sd do-armd acolo'
cdci
eiursa"it"oi t, lui Si tu te vei intinde la apus Si la rdsdrit, la miazdnoapte Si la
,L-r'iiretr. $i ludnd una din pietrel-e locului aceluia--si^
miazdzi, gi se vor binecuvdnta intru tine Si intru urmasii tdi toa-
du-si-o
"rio'rla, cdpilAi, s-a culcat ti
locul acela' $i a visat c-d -er' te neamurile pdmdntului. "
,prUimitd pe pdmdnt, iar cu vdrful
atingea cerul; iar
,,Lucrul acesta nu l-a mai spus nici lui Esau, nici lui
oerii hti Dumnezeu se suiau Si coborau pe ea'" Ruben gi nici vreunui altul, ci numai acelora din care avea s[ fie
"""'':,;"il;i Iu"ob itt to-o vede minuni o'y::'."',"-ut]-.0-: Hristos."33l
re nu le v[zuse in stare de veghe;
vlzduhul sueb[tut de sfin{i 15-16: ,,Iatd, Eu sunt cu tine Si le voi pdzi in orice cale
qi fhgiduind^Til11
i;;i" fe.a.,t li p" oo''iul privind scurt' a dobdndit in
t"
vei merge; te voi tntoarce in pdmdntul aceste Si nu te voi ldsa
;;i prilar, e.stfel, dormind ptil 'o-n pdnd nu voi tmplini toate cdte li-am spus. Iar cdnd s-a deSteptat
;-"sd;pe care dupd aceea., "'u:: 11i9.1.:,.:eurt:si
trupului' de tot
din somnul sdu, Iacov a zis: Domnul este cu adevdrat in locul
CaJi.o.rui sfinlilor "ste ferit deioate poftele qi inimii p-ace' ca
linigte
irtUurur"u sufletului, aduc0nd minfii
cu Hristos'
;;;;;;;e lanlurile trupului ei s[ se uneascd 128

l2e
Sfentul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi,l,4
Clement Alexandrinul , Pedagogul,Il, 78, 3
r3o
Isaia Pustnicul, op. cit.,IV,g
3'6
Sfentul Ambrozie, Scrisori, xlx, 2 13r
Sfantul Justin Martirul, op. cit., CXX

"' Ibid.,xvl,4
159
158
 " 13. LiaRahila (29,1 - 31, 55)
Si
ocesta Si eu n-dm Stiut!
r\"L"l oo+. ,.r, o,l"vlrat in locul sfin{ilor' Iar sfinfii Ctp.29r l-l7z ,,sculdndu-se apoi, Iacov s-a dus in pd-
ntnr ce se oferl ca l^^rrin1
locuinf[
mdntul fiitor Rdsdritului, la Laban, fiul lui Batuel Arameul ;i
-f^-x ^a
::332 g,"'1 induhovnicit umPk
{ratele Rebecdi, mama lui lacov Si a lui Isav. $i cdutdnd el o
har gi locul in care s61[9luieqte' datd, iatd in cdmp o iintdnd, iar ldngd ea trei turme de oi cul-
prezpttaDuhului in t3l"Tl _^ cate; cdci dinfdntdna aceea se addpau turmele Si pe gurafdn-
pftjlJgttl4uurrsrer""-:-:
' Pt,:, tuevv' i
17'222 ,,$i, spdimdntdndu-"" ld,nii era o piatrd mare. Cdnd se adunau acolo toate turmele,
sato, toiii oittit
Aceasta
:",? :t^':,f:u"!,Tii;!,1{, ciobanii prdvdleau piatra pe gurafdntdnii Si addpau oile, apoi
"rti
';:;;;;;;"',";;;"1i, cerutui! Aroi s;a11t1tat laa;t,
i'i'* lar puneau piatra la locul ei pe gura fdntdnii. Deci a zis lacov
tr - i ii i f a,
" t'
a luat p i arr a cI 1 i' o n ys e "
dl?.'
li :: cdtre pdstori: Fralilor, de unde sunteli voi? Iar ei au zis: Noi
"* Iacov a ^:.1: act
pus tocutui ": tuntem din Haran. $i el le-a zis: Cunoasteli voi pe Laban, fe-
;i:";;;;';,7iif
" untde|emn''
" inainte cetatea':":1l:--::f:,:!:* ciorul lui Nahor? Rdspuns-au aceia: il cunoastem. Zis-a iardsi
numer- Rotot niri mai Dumnt
icdnd: De vafi Domnul Iacov: E sdndtos? $i ei au zis: Sdndtos. Iatd Rahila, fata lui, vi-
tr;; calea aceas'" t!::::::::, ne cu oile. Zis-a lacov cdtre ei: Mai e tncd mult din zi si nu e
mine a
i)!k, ", da pdine sa *aianc si haine sd md imbroc; $i vremea sd se adune turmele; addpali oile Si duceli-vd de le paS-
voi intoarce sdndtos
'iuin"r"ut casa tatdlui li **' "'"y'?-:::i: leli. Iar ei au zis: Pdnd nu se adund toli pdstorii, nu putem sd
dceasta' pe care drn pus-o
sruq,
meu. Iar piatra pinatr* piatra de pe
vei dl
pentru mine casa;;"*"*"; s'i-din toate cdte-mi grdind cu el, iatd aven
fi'' 1^ -^nnn nnvro n voi daTie!" tdu, cdci ea pdstea oile
i -
'ea lui Laban,
.fratele mamei sale, Si oile lui Laban, frateld ma-
mei sale, s-a apropiat lacov si a prdvdlit piatra de pe gurafdn-
uuB'rursr \vr' r *r-- sale. $i a sdrutat
ca s[ arate Piatra unsa dm capur ,ldnii si a addpat oile lui Laban, fratele mamei
ro"u.i ai" s"' *1, n'i't* "*:1,T*:fi Iacov pe Rahila Si si-a ridicat glasul si a pldns. Apoi a spus Ra-
"il;il
;ililil"Ii" fie
ca piatra" qr toatS ungerea'
care provin din
cu untdelemr
compc
hilei cd-i rudd cu tatdl ei si cd-ifiuI Rebecdi. Iar ea o alergat si
cu stact[, fie cu atte'unguente o spus tatdlui sdu toate acestea. Auzind Lriban de sosirea lui
;t ril;iiu ouuvv"-*
llulurur, r El';'334
simboliza Pe Iacov, fiul surorii sale, a alergat in intdmpinarea lui Si, tmbrd-
a povestit lui La-
vorbegte desPre P
ihiar daca Iacov ligdndu-I, l-a sdrutat Si l-a dus in casa sa Si el
--- ^ ^..',i-ralo 'rnrria care se ingrijeqte, ci ban toate. Iar Laban a zis: Tu esti din oasele mele Si din carnea
m[aauina zeclulara t'tt rvo'-' '! nea. $i a slat lacov la el o lund de zile. Atunci Laban a zis cd-
a fil cum fEcuse 9i Avraam' lre lacov: Au doard tmi vei sluji in dar, pentru cd imi eSti rudd?
Spune-mi, care-li vafi simbria? Laban insd avea doudfete: pe
ceu mai mare o chema Lia si pe cea mai micd o chema Rahila.
332
sfentul Vasile cel Mate,Despre
sf'!"'!-l Duh'xxYl Lia era bolnovd de ochi, iar Rahila era chipesd la staturd si
333
sfantul Grigorie de Nazianz, op'_']t_:-!!,!.' turefrumoasd lafald."
uu,tinrl, oP, cit''Lxxxu -- ,,Rahila inseamnd mieluseaua sa.u cea core pa$te, iar Lia
"t ;;aJi l,rtii"crta de Aui,'omtlii la Matei' xxl' 3
"' ilil;iio*
161
160
inseamn[ o s te ni ta sau al d' "336 Credinciosul' asemenea
o s t ene
sd se mdrite fata cea micd inaintea celei mari. ImplineSte aceas-
uneascd intAi cu Lia' adic[ cu ostene ld sdptdmdnd de nuntd gi-li voi da-o Si pe aceeo, pentru slujba
Iu"ou, trebuie s[ se
ce-mi vei face alli Sapte ani! $i a Jdcut lacov aSa: a implinit
p"",., ui.tuli, apoi cu Rahila, sau contemplafie' chiar dac sdptdmdna de nuntd si i-a dat Laban Si pe Rahila, fiica sa, de
atras incl delainceput de cea de-a doua' ,,
llsz,,LuilacivinsdiieradragdRahilasiazis:Ili
" ,femeie. Atunci a dat Laban pe roaba sa Bilha, roabdfiicei sale
mai micd'" Rahila."
sluii sapte ani penffu Rahila, fata ta cea
"'-t""',i;rr"ii.air. singur *ii a" slujbS,iar odatE cu anii a ,,Cdnd auzi ctr lacov s-a insurat cu dou6 surori, 9i cu cea
dovada dJinfranarea sa'"337 mai mare gi cu cea mai mic[, s[ nu te turburi qi si nu judeci
tia de iimare
'19'202
.i
dau duny vremurile de atunci dupl vremurile de acum. Pe vremea aceea,
,,Zisu-i-a Laban: Mai bine s-o .t.iny
sluiit Iq pentru cL era la inceput, se ingiduia ca un bdrbat sI fini doud
cat s-o ia, iupd alt bdrbat' Rdmdi la mine! $i a zile' pefi sau trei sau chiar mai multe femei, ca sE se inmulfeascd neamul
cdteva
pentru Rahila Sapte ani Si i s-a pdrut numai
omenesc; dar acum, cdnd cu harul lui Dumnezeu neamul ome-
cd o - iubea." p"nl: f"tI',,t1':: nesc s-a inmullit qi virtutea a crescut, nu se mai ingdduie.
,,Dh pricina dragostei lui mari Venind Hristos, sddind in oameni virtutea qi frc6nd, ca sd spun
gapte ani drept cdteva zile' CAnd
tura, Iacov a socotit ce"i
aga, din oameni ingeri, Hristos atdiat din rdddcini acest obicei
r[nit de dragoste nu mai'1ii seal[ de-.greut6!i;"1'9yli".!u]
r[u."33e Dacd se admitea poligamia, nu era ingiduit ca Iacov sI
,trrirt", orilet d. multe ar fi primejdiile.' oric6t de mari a ia in c[sitorie doui surori, dar aceasta s-a fbcut spre a pre-
;]ffift ;; ; ringu. lucru. urmrreeti: sr-fi :T{T:::l*}l
in comuniune deasupra oric[ror opreligti,
I inchipui o taind: Lia aratdpe Iudei gi sinagoga, Rahila inchipuie
cu cel iubit egti
Neamurile gi Biserica; pentru aceasta a slujit Hristos (inchipuit
lind, intr-un fel, spa{iul qi timpul' l
de Iacov) ca sE le c6gtige.3a0 ,,Trecdnd de la chip la adevir, po{i
2l-25t ,,Apoi o t'"ou cdtre Laban: O1-mi feyld
*i r-ou-i*ptiift-zilele sd'i' intru la ea' Atunci 3 clemat !,1U11, privi taina lui Hristos. Cdci doud sunt femeile chemate la
clsnicia duhovniceascd gi insofite cu El. Cea dint6i a fost mai
toli oameiii locului aceluia -si o fd!".j olPdl-,'::-^::i'r^::
"ii,tr" b[tran6, adicl sinagoga Iudeilor, cea de-a dgua e cea tdnird 9i
p" Tica sa Lia Si a bdgat-o-induntru Si a intrat
laco';1

*. Si irirn a dat pe ioaba * Zitpo. roabdfiicei t:!:!'i'-i mai frumoase, adice Biserica din neamuri."34l Rahila vestegte
lacov cdtre Lau inci o tain6: ,,Dup6 cum aceea a fost numitd femeia lui Iacov
i,n-a ,-o fdcut ziud, iatd era Lia' $i a zis
oare pet inainte de clsdtorie, numai pe temeiul frgiduinlei, tot astfel 9i
ientru ci mi-ai fdcut aceasta? Nu li-am slujit' eu Maria a fost numiti femeia lui losif prin faptul c[ a fost
^-* -- Pentru ce rn-ai
Rahila? inselat? ,,h
cy vllt logodit[."342 Lia gi Rahila sunt urcugul de la flptuire la contem-
Oupa obiceiul oriental, mireasa era acoperitA
se explicl et pla{ie: ,,Amdndou[ i s-au frcut femei, dar a iubit pe Rahila mai
gi-t ,'*aea doar in camera nupfial[' Astfel
"u." mult decdt pe Lia, pentru ci aceasta avea ochii slabi, adicd
rea lui Iacov.
26-29t ,,Rdspuns-a Laban: Aici la noi
nu se
33e
Ibid.,LVI,3
14'
CXXVil Cf. Sfentul Iustin Martirul, op. cir., CXXXIV
336
Sfantul Maxim Mlrturisitorul, Ambigua'
Sfentul Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea in duh si adevdr,ll
341
Facere'LY
"' imntul Ioan Guri de Aur, Omilii
138
la '2 3n'
Sfantul Chiril al Ierusalimului , Catehezele, xII, 3l
lbid.

r62 163
 omul pane este cu ochii lui trupegti nu vede incl slava
templafiei adevirate. C[ci se amestecl inc[ duqmlnia
omenegti in lucrarea lui"3a3.
30-35: ,,A intrat deci lacov Si la Rahila Si iubea el pe
hila mai mult decdt pe Lia. Apoi a mai slujit lacov lui
alli Sapte ani. Vdzdnd insd Domnul Dumnezeu cd Lia era
preluitd, a deschis pdntecele ei, iar Rahila fu stearpd. A
lit deci Lia Si a ndscut lui lacov un fiu, cdruia i-a pus
Ruben, zicdnd: A cdutat Domnul la smerenia mea Si mi-a
fi.u; de acum md va iubi bdrbatul meu. Apoi a zdmislit Lia
rdsi Si a ndscut lui lacov al doileafiu Si a zis: Auzit-a
cd nu sunt iubitd Si rni-a dot Si pe qcesta. $i i-a pus
Simeon. $i iardsi a zdmislit ea Si a mai ndscut un fiu gi a
De acum se va lipi de mine bdrbatul meu, cdci i-am ndscut
fii. De aceea i-a pus acestuia numele Levi. $i iardsi a
Si a mai ndscut un fiu Si a zis: Acum voi lduda pe Domnul!
aceea i-a pus numele luda. Apoi a incetat Lia de a mai naste;
Rahila a fost stearpi la inceput gi niqtea doar Lia, clci
dele contemplafiei vin in urma celor ale fEptuirii. Din Lia
ndscut: Ruben (: iatd fiu; Dumnezeu a privit), Simeon (: Du
nezeu a auzit), Levi (: alipire; devofiune) Si luda (: Domnult
l5udat).
Cap. 30, lz ,,Iar Rahila, vdzdnd cd ea n-a ndscut
Iqcov nici un fiu, a prins pizmd pe sora sa Si a zis lui
Dd-mi copii, iar de nu, voi muri!"
,,O cerere necugetatS, iegitl dintr-o inim[ de
dintr-un suflet asaltat de invidie. (...) N-ai auzit, Rahilo,
traiul Liei cu Iacov i-a dat copiii, ci Domnul Dumnezeu,
a deschis pdntecele Liei, vdzdnd c[ ea este urdti de
Pentru ce ceri de la bdrbatul tdu un lucru mai presus de
Pentru ce lagi pe Stiipdnul firii 9i invinui pe bdrbatul tiiu,
nu te poate ajuta cu timic?"34 Cum cei mai multi ar
343
Isaia Pustnicul, op. cit.,lY, lO
3ot
Sfantul loan GurI de Aur, op. cit.,LVl,4
164
treacd peste osteneala faptelor, Dumnezeu r0nduiegte s6 vedem
roadele acestora, pentru a nu le disprefui ca lipsite de folos.
2-l3z ,,Mdniindu-se lacov pe Rahila, i-a zis: Au doard eu
sunt Dumnezeu, care a stdrpit rodul pdntecelui tdu? Atmci Ra-
hila a zis cdtre lacov: Iatd roaba mea Bilha; intrd la ea Si ea va
naste pe genunchii mei Si yoi avea Si eu copii printr-insa. $i i-a
dat pe Bilha, roaba sa, de femeie Si a intrat lacov la ea: iar Bil-
ha, roaba Rahilei, q zdmislit Si a ndscut lui lacov unfiu, Atunci
Rahila a zis: Dumnezeu mi-afdcut dreptate, a auzit glasul meu
Si mi-a dat fiu. De aceea i-a pus numele Darn. $i a zdmislit ia-
rdsi Bilha, roaba Rahilei, Si o mai ndscut un fiu lui lacov; iar
Rahila o zis: Luptd dumnezeiascd m-am luptat cu sora mea, am
biruit Si am ajuns deopotrivd cu sora mia! De aceea i-a pus
numele Neftalt. Lia insd, vdzdnd cd a incetat de a mqi naSte, a
luat pe roaba sa Zilpa Si a dat-o lui lacov de femeie Si el a in-
lrat la ea; Zilpa, roaba Liei, a ndscut lui lacov unfiu. Atunci a
zis Lia: Noroc! gi i-a pus numele Gad. Apoi iardsi a zdmislit
Zilpa, roaba Liei, Si a ndscut lui lacov alt fiu. gi a zis Lia: Spre
,fericirea mea s-ct ndscut, cd md vor ferici femeile! $i i-a pus nu-
mele ASer. "
Alfi fii se nasc lui Iacov, din roabele celor dou[ sofii,
{ Bilha (: groazL; modestie) qi Zilpa (: lacriml; cdzutl). Bilha a
nlscut pe Dan (: dreptate; judecltor) Si Neftali (: am luptat);
iar Zilpa a nlscut pe Gad (: noroc) qiASer (: fericire).
l4z ,,Iar pe vrelnea seceratului grdului s-a dus Ruben Si,
gdsind in larind mandragore, le-a adus la mama sa Lia. Rahita
insd q zis cdtre Lia, sora sa: Dd-mi Si mie din mandragorele
.fiului tdu!"
Prin mandragore e tradus ebraicul dudaim. ,,in ebraic[,
denumirea plantei derivi din acelagi radical ca gi cuvdntul dra-
goste.Rdddcina plantei, cam de 30 cm, de culoare neagrd in exte-
rior, albd in interior, este asemlndtoare corpului omenesc. Fruc-
tele sale, asemdndtoare merelor, sunt de culoare galbend sau ro-
gu deschis, dulci gi aromate. Este o plantd care a generat o
mulfime de legende gi practici magice, in mare mdsuri datoritd
r65
capacitAtilor anestezice ale sucului ce se extrage din ea.
vechi ii atribuiau proprietlfi afrodisiac.e, de influen(are a
td{ii Ei u$urare a durerilor la nagtere."'o'
15-242 ,,Iar Lia a zis: Nu-li ajunge cd mi-ai luat
tul? Vrei sd iei li mandragorele fiului meu? $i Rahila a zis:
asa, ci pentru rnandragorele fiului tdu, sd se culce lacov
ted aceasta cu tine! Venind lacov seara de la cdrnp, i-a ieSit
inainte Si i-a zis: Sd intri lo mine astdzi, cd te-am cumpdrot
mandragorele fiului meu! $i in noaptea dceeo s-a culcat
cu ea. $i a auzit Dumnezeu pe Lia Si ea a zdmislit Si a
lui lacov al cincilea.fiu. Atunci a zis Lia: Mi-a dat rds,
Dumnezeu pentru cd sm dst bdrbatului meu pe roaba mea.
pus copilului numele Isahar, adicd rdsplatd. Apoi a mai
lit Lia incd o datd si a ndscut lui lacov ol saselea fiu. $i a
Lia: Dar minunat mi-a ddruit Dumnezeu in timpul de acum!
acum bdrbatul meu va Sedea la mine, cd i-am ndscut Sase
ciori. $i a pus copilului numele Zabulon. Dupd aceea Lia a
ndscut o fatd Si i-a pus numele Dina. Dar $i-a adus
Dumnezeu Si de Rahila Si a auzit-o Dumnezeu Si i-a
pdntecele. $i zdmislind, ea a ndscut lui lacov unfiu; Si a zis
hila: Ridicat-a Dumnezeu ocara de la mine! $i a pus copi
numele losif, zicdnd: Domnul tmi va da si altfiu!"
Lia naqte incl doi fti,pe Isahar (: r[splat[) qi Zabulon
minunat), gi o fiici, Dina (: judecatd; ceartd). Apoi nagte qi
hila pe losif (: si adauge Dumnezeu; adaos). ,,C0nd ince
si mai nascl Lia, igi aduce Dumnezeu aminte de Rahila.
sul e acesta: De dobflndim ostenelile trupegti gi sim{irea se e
bereazi de patimi, vederea (contemplafia) adev6rati
min{ii slavele adev[rate. Deqi fiii Liei erau spre ajutor lui
dar el iubea pe Iosif mai mult decdt pe to[i. Adic6, deqi
le trupegti p[zesc pe om de vrdjmag, ]umai adevirata
plare il ,n"gt" pe om cu D tmnezeu."346
3as
GEN, p. 353
346
cit.,Iv, l0
Isaia Pustricul, op.
r66
,,Iar dupd ce a ndscut Rahila pe losiJ lacov a zis
25-322
cdtre Laban: Lasd-md sd plec, sd md duc la mine, tn pdmdntul
meu. Dd-mi femeile mele Si copiii mei, pentru care li-am s@it,
ca sd md &rc, cdci tu stii ce slujbd li-am ficut. Laban tnsd i-a
zis: De am aflat har tnaintea ta, mai rdmdi la mine! Cdci vdd bi-
ne cd Dumnezeu m-a binecuvdntat prin venirea ta. Apoi a add-
ugat: Spune simbria ce voieSti Si-!i voi da-o! Iacov insd i-a rds-
puns: Tu Stii cum li-am slujit Si cum sunt vitele tale, de cdnd am
venit eu la tine; cdci erau pu{ine cdnd am venit eu, iar de atunci
s-au inmullit Si te-a binecuvdntat Dumnezeu prin venirea mea.
Cdnd insd am sd lucrez si eu pentru casa mea? Rdspunsu-ia
Laban: Ce sdJi dau? $i lacov a zis: Sd nu-mi dai nirnic. Dar de
.faci ce-li voi spune eu, voi mai paste Si voi mai pdzi oile tale. Sd
lreacd astdzi toate oile tale pe dinaintea noastrd Si sd despdr{im
din ele orice oaie peslrild sau tdrcatd sau neagrd; iar dintre
capre cele pestrile sau tdrcate; aceea sdfie simbria mea."
Iacov cere drept simbrie doar exemplare de excep{ie in
turmele orientale, astfel c[ Laban crede cd din nou va iegi in
cAgtig.
33-342 ,,Credincio$ia mea va rdspunde pentru mine ina-
intea ta mdine, cdnd vei veni sd-mi statorniceSli simbria: tot ce
nu va fi bdfiat sau tdrcat tntre caprele mele Si tot ce nu va fi
tdrcat sau negru fntre oile mele se va socoti ca furat de mine.
Zis-a Laban cdtre el: Bine, sdfie cum zici tu!"
,,Uitd-te la istelimea dreptului Iacov. Pentru cd gtia de
cdti dragoste il invrednicegte Dumnezeu, de aceea ii cere lui
Laban ceea ce era greu in chip firesc sau chiar cu totul cu
neputin16."3a7
35-37: ,,$i a ales lacov in ziua aceea lapii cei vdrgali sau
pestrili Si toate caprele bdllate sau tdrcate, toate cdte erau cu cdt
de pulin alb, Si toate oile tdrcate sau negre Si le-a dat fn seama
fiilor sdi. Iar Laban a hotdrdt ca depdrtarea intre ddnsul si oile
lui Iacov sdfie cale de trei zile. $i a rdmas lacov sd pascd cele-
ra'
Sfantul toan Gurf, de Aur, op. cit.,LVII,2
t67
 nuiele-ve7i1 iar cele ce se cuveneau lui lacov erau voinice. De aceea s-a fm-
lalte oi ale lui Laban. Dupd aceea si-a luat lacov
'iiri,-i" bogdlit omul acestafoarte, foarte'tare, Si avea mullime de vite
*iiaa si de patiin,-si a c.iestat p',:t:!rys'atbe' ttlld mdrunte Si vite mari, roabe gi robi, cdmile Si asini."
1i'p" a, tdii di coaid pdnd la alb-eala nuielelor'." . --.r ^ ,( t Credem c[ se subliniazi astfel abundenfa darurilor dum-
nil,n'o 1688 are,inloc de plop, toiag de stirac verde
toiag nezeiegti gi prisosul virtulilor lui Iacov.
tuaginta: stirakinin).,,[acov aYea ca ry1n imnarltesc Cap. 31, l-22 ,,A auzit tnsd lacov vorbele feciorilor lui
gflnd s[ schimbe prin,a
lemn de stirax, pentru cd ^avea de Laban, care zibeau: Iacov o luat toate cdte avea tatdl nostru Si
i*r";;;"i bine fuea."3a8 Stiraxul este un mic copacel
din ale tatdlui nostru qi-afdcut toatd bogdlia aceasta! $i cdu-
il,;; face rllinl mirositoare' loiaeu.l lui lacov':tt:$1:
e plin de bunlt tdnd lacov la fola lui Laban, iatd nu mai era fald de el ca mai
nui Crucii, prin care se innoieqte firea qi care inainte. "
reasm6 p"rri- cei ce urmeazi lui Hristos'
jgheaburile't ,,Laban, care mullumise Stipdnului c[ i s-a inmulfit ave-
38-39: ,,Apoi, pune nuielele cresrute in
rea datorit[ venirii lui Iacov, ei bine, acum, atAfqt de fiii lui, es-
addpai, uiniid ,i b"o, oile sd zdmisleascd t"1':!i::"H
"o, te cuprins de invidie."3st
l;;;;; aiapatori. $i zdmisleau oile cum erau nuielele si Ji 3-13'. ,,Atunci Domnul a zis cdtre lacov: intoarce-te in
oile miei pestrili, tdrcali Si negri'" , t----t
capul lui' ci harul r^- lara pdrinlilor tdi, in patria ta, Si Eu voi fi cu tine! Trimildnd,
,,Oieptof Iacov n-aficut uttt de deci, Iqcov a chemat pe Rohila Si pe Lia la cdmp, unde erau
sus lapus ga.taU acesta in cugetul lui'
Nici nu era firesc
turmele, gi le-a zis: Vdd eu cd faYa tatdlui vostru nu mai e fold
ir".pi"t er-a o fapta nemaiauziti, care dep69*:] Tollt de mine ca mai inainte; dar Dumnezeul tatdlui meu este cu mi-
;il;i;'*' ,fr"""* acel minunat Iacov, descojind nuie ne. Voi inSivd Stili cd am slujit pe tatdl vostru cu toatd inima;
p""a"J"-f" ,ub .,nda apelor, frcea oile :*",9:*:1,'UT^': iar tatdl vostru m-a inselat Si de zeci de ori mi-a schimbat sim-
in{eleaptd in Duh' descoj
ffia "1., aga 9i toatd mintea prea bria; Dumnezeu tnsd nu i-a ingdduit sd-mi facd rdu. Cdnd zicea
."tilii" t"G mai dumnezeieeti ale lucrurilor 9:ry11131
prin con el: Cele pestrtle sd fie simbria ta, toate oile fdceau miei pes-
invdluie gi PundnduJeI sub modurile cunoaqterii trili; iar cdnd zicea el: Cele negre sd-lifie simbrie, attmci toate
G, il;"6 pe cel ce asculti cainsegi miqcirile sufletului oile fdceau miei negri. $i a1a a luat Dumnezeu toate vitele de la
*xi, fo.ma celor netruPegti"'3so
tatdl vostru Si mi le-a dat mie. Iatd o datd, pe vrernea cdnd in-
punea
40-432 ,,Iar mieii acestia ii alegea Iacov si
trau in cdlduri oile, mi-am ridicat ochii Si am vdzut tn vis; Si ia-
teaoilorluiLabannumaitotceerapestri|sitotceera td cd lapii Si berbecii, care sdreau pe capre gi pe oi, erau albi,
cu oild
dar turmele sale le linea despdryite Si nu le amesteca vdrgali gi bdllayi. Iar tngerul Domnului mi-a zis tn vis: Iacove!
oi\ce-le,!11
L,aban. Afard de aceasta liov,' cdnd zdmisleau
$i eu am rdspuns: Ce este? Zis-a el: Ridicd-1i ochii si priveqte:
niiele pestrile in addpdtori inaintea lor' ca sd
zdm'
iin"o
'cd loli lapii Si berbecii, care sar pe capre Si pe oi, stmt vdrgali,
ele irru ntuielele;iar cdnd zdmisleau cele rele' pestrili Si bdllali, cdci amvdzut toate cdte 1i-afdcut Laban. Eu
"u*
punea nuielele 5i asa cele ce se cweneau lui Laban
erau
sunt Dumnezeul, Cel ce li S-a ardtat in Betel, unde Mi-ai turnat
untdelemn pe stdlp gi unde Mi-ai fdcut fdgdduinld. Scoald deci
Clement Alexandrinul , Pedagogul,Ifl, 50,
3a8 3
3ae
Sfantul Ioan Gurr de Aur, op' ciL,Lvll'2 r5r
Smntul Ioan GurS de Aur, op. cit.,LYlI,2
M6rturisitorul' Ambigua, CXXVIII
"o ifartut Maxim
168
169
acum, iesi din pdmdntul acesta Si mergi in pdmdntul tdu
nastere Si Eu voi fi cu tine! "
juruinlir
,,Pentru c[ atunci c0nd Iacov a frcut aceastl
[-a adus lui Dumnezeu nimic, cd' era fugar, de aceea Dumnez
ii spune: Cdnd M-am ar[tat fie Mi-ai fEcut Mie juruinfi zi
Mie (28,22
ipiioi da a zecea parte din tot ce-Mi vei da -.1
igll). Prin aceasti juruinli 9i frg[duinfa ai ardtat mai di
puteiea Mea qi cu ochii credinfei aivdzrtt mai dinainte b
ie o vei avea; iar acum cdnd trebuie s[ se implineasci s1
Mele, a venit iimpul ca sd-{i implinegti juruin{a ta)""
l4-l5z ,,Atunci Lia Si Rahila i-au rdspuns Si au zis:
avem noi oare parte Si moStenire in casa tatdlui nostru? Od
n-am fost noi iocotite de el ca niste strdine, fiindcd el na
vdndut si a mdncot banii noStri? "
Dup[ obiceiul mesopotamian, Laban ar fi trebuit s[
Fricelor sale, dupa cis[toria acestora, o parte din c6qtigul sd
pe unna slujirii lui lacov; aceasta, ins[, nu s-a intdmplat' ,
i:
16: ,,De aceea, toatd averea pe care Dumnezeu a lua
de la tatdl nostru este a noastrd Si a copiilor noStri' Fd
acum toate cdte li-a zis Domnul!"
bunl dreptate - zic ele - cd. at fost luate bog6{iile'l
,,Pe
indcd 6umnezeu hotird'te, El este Flcltorul bunurilor 9i
prin
C[rui har rdmdne fEri ele cel migel. Cei necinstifi 9i r[i nu
s[ capete podoaba moqtenirii dumnezeieqti' U4qeaz[ la mo6il
nire cel harnic, care areir sine duhul puterii'"353 'vI
17-19: ,,Atunci s-a sculat lacov Si a urcat copiii Sife
le sale pe cdmile. A strdns toate turmele sale Si toatd bo1
sa, pe ior" o agonisise in Mesopotamia, si toate ale sale'
cad,
*Lirga la Isaic, tatdl sdu, in lara Canaalului' I2: !"b-*:,d,
cdndi-se sd-si tundd oile, Rahila afurat idolii tatdlui sdu"' '\
."De e$ti vreo altd Rahile, adic[ suflet patriarhal 9i
mai
fur[ Si idolii tatilui tiu pe care ii g[seqti, nu ca s[-i
3t2
Ibid.,LVII, 3 3tu
3t3
Sfarrtol Ambrozie, Scrisori, XXVII, 5 lbid.,LV[
170
ca s[-i nimicegti."3so Cum vom vedea mai jos, gestul Rahilei a
fost diferit interpretat de citre Pirintii Bisericii.
20-24: ,,Deci lacov a inselat pe Laban Arameul, cdci nu l-
a vestit cd pleacd, ci afugit cu toate cdte avea Si, trecdnd Eufra-
tul, s-a fndreptat spre Muntele Galaadului. Iar a treia zi i s-a dat
de stire lui Laban Arameul cd lacov dfugtlAtunci, ludnd Laban
cu sine pefeciorii sdi si pe rudele sale, a alergat dupd el cale de
Sapte zile Si l-a aiuns la Muntele Galaadului- Dar Dumnezeu
a
venit la Laban Arameul noaptea in vis i-a zis: FereSte-te, nu
Si
cumva sd vorbesti lui lacov nici de bine, nici de rdu!"
in Biblia I 9 t 4: Fereste-te ca nu cumva sd vorbesti cu Ia-
cov rele!,,Uiti-mi-te la iubirea de oameni a lui Dumnezeu! Nu
i-a poruncit lui Laban sd se intoarcl inapoi, ci i-a poruncit.nu-
mai spuni dreptului Iacov vreun cuvdnt urdt 9i greu.""'
se nu
25-292 ,,$i a ajuns Laban pe lacov. Iacov tnsd tSi asezase
cortul sdu pe munte; Si tot pe Muntele Galaad Si l-a aqezat Si
Laban cu rudele sale. Atunci a zis Laban cdtre lacov: Ce ai fd'
cut? Pentru ce mi-ai furat inima Si mi-ai luat fetele, ca Si cutn
le-ai robit cu sabia? Pentru ce ai fugit pe ascuns Si m-ai in-
fi
Selat, in loc sd md instiinlezi pe mine, care li-a$ fi dat drumul
cu veselie Si cu cdntdri din timpane Si din harft? Ba nu mi-ai
ingdduit nic.i mdcar sd-mi sdrut nepolii Si fetele mele. Te-ai
purtat, aqadar, ca un omfird minte. $i acum mdna mea cea pu-
ternicd ar putea sd-li facd rdu. Dar Dumnezeul tatdlui tdu mi-a
vorbit ieri Si mi-a zis: FereSte-te, nu cumva sd vorbeSti lui Ia-
cov nici de bine, nici de rdu!"
,,G6ndegte-te cit l-au mdngiiat pe dreptul Iacov cuvintele
acestea! Uitii-te c[ insuqi Laban a dat pe fafi planurile lui; i-a
spus cum avea de gind s6-l prindd, dar cd frica de Dumnezeu l-
aoprit s[ inftptuiascd rdul cl-l plenuise."356
30: ,,.Sd zicem cd ai plecat, pentru cd cu mare aprindere
35a
Sfintul Grigorie de Nazianz, apud Sftntul Maxjry Ambigua' C)O(VIII
3" Sfantul Ioan GurE de Aur, op. cit., LVII,4
5
t7t
 lui Laban. $i incepdnd a grdi, Iacov a zis lui Laban: Care-i vi-
doreai casa tatdlui tdu. Dar atunci de ce mi-ai furat na mea Si care-i pdcatul meu, de te inverSunezi impotriva mea?
me,t(
ai' Labane' ci se lr Dacd ai rdscolit toate lucrurile din cosd mea, gdsit-ai, oare, ce-
,,Ce mare nebunie! Aqa dumnezei va din ale iasei tale? Aratd aici rudeniilor tale Si inaintea ru-
cei inzestrali
fura{i? (...) Yezi cdt de mare era r[tlcirea'rc[
qi pietre-lor!"357 tleniilor mele; c'a sd ne iudece ei pe amdndoi! Iatd, doudzeci de
;iJ;" ." in"ninuo t.rnn.tot r -L ani am stat la tine; oile tale Si caprele tale n-au lepddat; berbe-
31-35: ,,Atunci rdspunzdnd lacov' a zis cdtre
Lr
de la cii oilor tale nu li i-am mdncat, vite sfdsiate de fiare nu li-am
M-am temut, cdci ziceami Nu "u*uo sd-li iei fetele adus: acestea aufost paguba mea. Din mdna mea ai cerut ceea
nu vo '
qi ii*" ale mele. Dar la cine vei gdsi idolii tdi' acela
'trdi. ce se furase in timpul zilei Si tn vremea noplii. "
Cautd de fayd cu rudele noit'" si ia tot ce
uei gdsi al,
sa' ii furase' A Daci pistorul ar[ta resturile animalului sfdgiat stipdnului
la mine! Iacoi tnsd nu stia cd Rahila' femeia turmei, el era scutit de a-l desp[gubi pe acesta (cf. Ieqirea 22,
in cortul Liei' Si tn t
trat atunci Laban in cirtul lui lacov' Si
-tut l2). Iacov nu a recurs, insd, la aceasti rAnduiali, practicatl 9i in
gdsit nimic; apoi'
celor doud roabe, si a cdutat Si n-au
qi in co-rtul Rahila,insd Mesopotamia.
sind din cortul Liei, aintrat \lile.i' ,,Ziua eram mistuit de cdldurd, iar noaptea de frig si
402
ase idolii si-i pusese sub samarul cdmilei si sedea deasul
somnul nu se lipea de ochii mei."
l;;, ;;;
'*il."ir, t;rrcLit Laban prin tot cortul Rahilei si n-a gdsit Evagrie Monahul aratl cd suntem astfel atenfiona(i sd nu
rit ,anrc taidl sdu: Sd nu se mdnie domnul meu
"r-r l6sdm gdndurile bune, agonisite zita, pradil jefuitorilor din tim-
ta, pentru cd tocmai
nu md pot scula tnaintea '?"y :y^:::1
cortul' pul noplii, ci si priveghem peptru a nu le pierde pe acelea prin
rt *meilor. $i mai icotocind Laban prin tot
"liu"ii
gdsit idolii.
'i"infi
ndluciri ruginoase gi viclene.-'o'
"""'" : - --. D ^L:r^ r-.^r 4l-442 ,,Asa mi-au fost cei doudzeci de ani tn casa ta'
aici desprinderea de politeism: Rahila' "ingeJ
pe tat[l ei, a putut te;ta; de inchinare","-r9-"tt::-:.*::t
fi-am stujit paisprezece ani pentru cele doudfete ale tale si Sa-
se ani pentru vitele tale, iar tu de zece ori mi-ai schimbat sim-
;i;;" patimi: (Sr. Obiqnuinfa trage pe 9T ll sine cu putere:
ils," l, *fl"tut psihiide gen feminin' inchi, rylt pyi* bria. De n-ar fi fost cu mine Dumnezeul tatdlui meu, Dumneze-
obignuinle, cum gade ldng[ id< ul lui Avraam Si Frica (lui) Isaac, tu acum m-ai fi alungat cu
-1." i"ut" se 1in-e lipit deform[, nimic. Necazul meu si munca mdinilor mele le'a vdzut Dumne-
pi;;;1t;1" materiite ftr[ 9i nu vrea * t:,1i.1,'."=tj-1
prin zeu Si de aceea a mijlocit ieri pentru mine. Rdspuns-a Laban Si
Ipr"pi" a" rafiunea (logos,de. gen masculin' inchipuiti u zic cdtre lacov: Aceste fete sunt fetele mele, aceSti copiii sunt
b;: n.n.) care cautaie-l cdl6uzeasc6-spre cele.mai pe
jn1lt1
Laballr copiii mei, iar aceste vite sunt vitele mele, Si toate cdte le vezi
T6lcuirea fotleazd contextul biblic, identificind
sub acest chip a sint ale mele Si ale fetelor mele. Cum dar as fi putut eu sd fac
,.uJtion"u, scopul autorului fiind de a infr1iga
ceva astdzi impotriva lor, sau impotriva copiilor, pe care i-au
necarea sufletului in cele trecdtoare'
pldns ndscut ele? Haidem dar acum sdfacem amdndoi, eu Si tu, legd-
36-39: ,,Atunci s-a mdniat lacov si s-a
mdnl, care sd fie mdrturie intre mine Si tine! Iar lacov i-a zis:
Iatd, nu e nimeni cu noi; dar sd Stii cd Dumnezeu este martor

"'Ibid.
:st X[' 12
t-tif*,Vasile cel Mare, Omilii si cuvdntdri' 1"0 XVI
Cf. Capele despre deosebirea patimilor si a gdndurilor,
3se
Nil Ascetul, op. cit.,LY

172
t73
 tntre mine Si tine."
,,Uit[-te c[
Laban este tras incetul cu incetul la
rea de Dumnezeu."36l in loc defrica de Isaac, cum red6
1995, arn preferat Frica lui Isaac, urmdnd versiunea I
Laban nu se temea de Isaac, ci Frica e un strlvechi nume al
Dumnezeu, de care omul trebuie sd se team6. Originalul
poate fi tradus gi prin Ocrotitorul lui Isaac.
45-50: ,,$i a luat lacov o piatrd Si a pus-o st6lp.
zis lacov cdtrefralii sdi: Adunali pietre! $i au adunat
au fdcut o movild; Si au mdncat Si au bdut acolo pe mo
Apoi a zis Laban cdtre ddnsul: Movila aceasta este astdzi
turie intre mine Si tntre tine. $i Laban a numit-o tn lirnba sa:
gar-Sahaduta, adicd movila mdrturiei, iar lacov i-a dat
nume, insd pe limba sa Si i-a zis: Galaad. Apoi Laban a zis
rdsi cdtre lacov: Iatd, movila aceasta Si semnul ce am pus
tdzi sunt mdrturia legdmdntului dintre mine Si tine. De
s-a pus Si numele Galaad, adicd movila mdrturiei. Ba s-a
numit ea Si Milpa, adicd veghere, pentru cd Laban a zis: Sd
gheze Domnul asupra mea Si asupra ta, dupd ce ne vorn
pdr{i unul de altul. De te vei purta rdu cufetele mele, sau
vei mai lua gi alte femei, afard de fetele mele, nu mai e
de un om, care sd vadd, ci ia qminte cd intre mine Si intre t
martor Dumnezeu!"
,,Yezi cd il cheame de mai multe ori pe Dumnezeu
martor. Grija, pe care Dumnezet i-a purlat-o lui Iacov,
,
invdfat cdt de mare este puterea Stipdnului gi c[ nu-i cu puti
s[ r[mdn6 ceva ascuns ochiului celui neadormit."]62
51-55: ,,$i iardsi a zis Laban cdtre lacov: Iatd
aceasta Si stdlpul, pe care l-am pus intre amdndoi, este
rie intre mine Si tine. Cd nici eu nu voi trece spre tine Si nici
nu vei trece spre mine, de la aceastd movild, cu gdnd
Dumnezeul lui Avraam Si Dumnezeu lui Nahor, Dumnezeul
3u'
Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,LVII, 8
362
lbid.
174
rinlilor tdi sdfie judecdtor intre noi! Iar lacov aiurat pe Acela,
de Care se temea Isaac, tatdl sdu. Apoi aiunghiat Iacov ardere
de tot pe munte Si a chemat pe rudele sale sd mdndnce pdine. $i
au mdncat pdine Si s-au veselit in rnunte. Iar a doua zi s-a scu-
lqt Laban dis-de-dimineald Si a sdrutat pe nepolii sdi Si pe fete-
le sale Si i-a binecuvdntat. Apoi Laban a pornit sd se tntoarcd
la locul sdu. "
Cdnd biruim pisma gi urm[m celor induhovnici(i, gustlm
gi noi, asemeni lui Laban, din PAinea cobordti din cer gi duhul
ni se veselegte in muntele vederilor inalte...
74. Israel (32,1 -36,43)
[n drumul sbu cdtre Canaan,Iacov urma sd treacl prin
finutul locuit de fratele sdu Isav.
Crp.32rl-2: ,,Dupd aceeq lacov s-a dus in calea sa. $i
cdutdnd, el a vdzut oStirea lui Dumnezeu tdbdrdtd, cdci l-au in-
tdmpinat ingerii lui Dumnezeu. Iacov, tnsd, cdnd i-a vdzut, a
zis: Aceasta este tabdra lui Dumnezeu! $i a pus locului aceluia
numele Mahanaim, adicd doud tabere."
,,Dup6 ce a scipat de frica lui Laban, l-a cuprins pe Iacov
frica de fratele s[u. De aceea Stlpflnul cel iubitor de oameni,
vrdnd s[-l intdreascd pe dreptul Iacov gi si-i risipeasc[ toat6 fri-
ca, afacut s[ vadd tabilraingerilor."363
3-82 ,,Apoi a trimis lacov soli fnaintea sa, lafrotele sdu
Isav, in linutul Seir din lara Edomului, qi le-a porancit, zicdnd:
ASa sd ziceli cdtre domnul meu Isav: ASa grdieste robul tdu Ia-
r
cov: Am stat la Laban Si am trdit la el pdnd acum. Am boi Si
asini, oi, slugi Si slujnice, Si am trimis sd vesteascd pe domnul
meu Isav, ca sd afle robul tdu bttndvoin{d inaintea ta. $i intor-
cdndu-se la lacov, i-au spus solii: Amfost la.fratele tdu Isav Si
iatd el vine in intdmpinarea ta cu patru sute de oameni. Iacov
insd s-a spdimdntat foarte Si nu Stia ce sd facd. $i a impdrlit
oamenii, care erau cu el, boii, oile si cdmilele tn doud tabere.
'63 Ibid.,LVI[, 1
175
$i a zis lacov: De va ndvdli Isov asupra unei tabere Si o va
te, va scdpa cealoltd tabdrd."
Iacov igi ia unele mlsuri de prevedere obignuite ori
caravane la apropierea de un finut ostil.
9-12: ,,Apoi lacov a zis: Dumnezeul tatdlui meu A
Si Dumnezeul tatdlui meu Isaac, Doamne, Tu, Cel ce mi-ai
Intoarce-te in lara ta de nagtere Si Eu ili voiface bine, nu
vrednic de toate tndurdrile Tale Si de toate binefacerile
mi-ai ardtat mie, robului Tdu, cd numai cu toiagul am
deundzi lordanul qcesta, iar acum am doud tabere;
te-md dar din th6na tratelui meu, din mdna lui Isav, cdci
tem de el, ca nu cumva sd vind Si sd md omoare pe mine Si
aceste rname cu copii. Cdci Tu ai zis: Ili voi face bine Si voi
mulli neamul tdu ca nisipul mdrii, cdt nu se va putea numfi
din pricina mulyimii."
Cel plin de avu{ii iqi aminteqte acum de toiagul s6u,
cum celelalte ar fr nimic. ,,De voiegti sI nu gchiopdtezi, ia
gul crucii gi-!i sprijinegte miinile pe el gi aga vei muri (fafi
lume - n.n.) gi nu vei mai qchiopdta niciodati. Prin acest toi
alungi nu numai cdinii, ci gi pe mai marele fiarelor, pe leul
rdcnegte (t Petru 5, 8)."'uo Crucea alungd frica gi surpl pute
vrijmagului, trec6ndu-ne fEr6 primejdie in P[m6ntul frgddui
13-232 ,,$i a rdmas acolo in noaptea aceea. Apoi a
din cele ce aveq Si a trimis dar fratelui sdu Isav: doud sute
capre Si doudzeci de lapi, doud sute de oi Si doudzeci de
beci, treizeci de cdmile mulgdtoare cu mdnjii lor, patruzeci
vaci Si zece tauri, doudzeci de asine Si zece asini. $i a dat
re din aceste turme deosebi in seama slugilor sale Si a zis
lor sale: Treceli inaintea mea Si sdfie depdrtate turmele una
alta. Celui dintdi i-a poruncit, zicdnd: Cdnd te va intdlni
meu Isav Si te va tntreba: Al cui eSti tu Si unde te duci, Si ale ct
sunt acestea, ce merg fnaintea ta? - sd zici: Ale robului tdu
cov; e dar trimis lui Isav, stdpdnul meu. Iatd vine Si el
'8 Sfarrtol Varsanufie, op. cit.,67
176
noi! Asa a poruncit Iacov si slugii celei de a doua gi celei de a
treia Si tuturor celor ce mergeau cu turmele, zicdnd: ASa sd
ryuneli lui Isav, cdnd il veli intdlni. $i sd-i mai spuneli: Iatd Si
el, robul tdu lacov, vine dupd noi. Cdci isi zicea: Voi imbldnzi
,fafa lui cu darurile ce-mi merg fnainte Si numai dupd aceea voi
vedea fala lui, Si aSa poate md va primi. $i au pornit darurile
lnaintea lui, iar el a rdmas noaptea aceea in tabdrd. Dar s-a
,tculat noaptea si ludnd pe cele doud femei ale sale si pe cele
doud roabe Si pe cei unsprezece copii ai sdi, o trecut labocul
prin vd. Iar dupd ce i-a luat Si i-a trecut rdul, a trecut Si toate
ule sqle."
Iaboc (: r0ul albastru) e un afluent al Iordanului, pe ma-
lul ris[ritean. El se vars[ in Iordan la 37 km nord de Marea
Moartd qi 69 km sud de Lacul Ghenizaret.
,t
24-302 ,,Rdmdndnd lacov singur, S-a luptat Cineva cu
tldnsul pdnd la revdrsatul zorilor. Vdzdnd insd cd nu-l poate
rdpune Acela, S-a atins de incheietura coapsei lui gi i-a vdtd-
mat lui lacov incheietura coapsei, pe cdnd se lupta cu el. $i i-a
zis: Lasd-Md sd plec, cd s-au ivit zorilel lacov I-a rdspuns: Nu
7.e las pdnd nu md vei binecuvdnta. $i l-a intrebat Acela: Care ili
este numele? $i el a zis: Iacov! Zisu-i-a Acela: De acum nu-li
va mai fi numele lacov, ci Israel te vei numi, cd te-ai luptat cu
f)umnezeu Si cu oamenii Si ai ieSil biruitor! $i a intrebat Si Ia-
cov, zicdnd: Spune-mi Si Tu numele Tdu! Iar Acela a zis: Pen-
lru ce intrebi de numele Meu? El e minunst! $i l-a binecuvdntat
ucolo. $i a pus lacov locului aceluia numele Peniel, adicdfala
lui Dumnezeu, cdci Si-a zis: Am vdzut pe Dumnezeu in fald Si
mdntuit afost sufletul meu!"
Biruitor in orice lupti a sa, Iacov e numit, indirect, dum-
nezeu. Scriptura ,,numegte gi dumnezei atdt fiin.tele ceregti gi
mai presus de noi, cdt gi pe sfinlii bdrbafi atotiubitori de Dum-
nezeu (...). C[ci deqi ascunzimea dumnezeirii incepitoare e ri-
dicatd gi aqezatd mai presus de toate gi nimic din cele ce sunt nu
poate fi numit in mod propriu gi in intregime dumnezeiesc, ace-
lea dintre fiinfele in,telegdtoare gi rafionale care sunt tntoarse cu
t77
toati puterea in intregime spre unirea cu ea gi tind spre i
rile ei dumnezeiegti, pe cdt se poate, ftr[ sfirgit, prin im
dupd putere a lui Dumnezeu sunt, dacl e ingaduit sd spu
aceasta, invrednicite gi ele de acelagi nume cu Dumnezeu
Dumnezeu, Cel ce luptase cu Iacov, nu i-a descoperit
numele SIu. ,,Oare nu acesta este cu adevirat numele m
cd e mai presus de tot numele, ci e frr[ nume, cd e deasupn
tot numele ce se poate numiJie fn veacul acesta, fie in cel vii
(Efeseni l,2l)?-366 Dup[ o alti opinie: ,,Dumnezeu nu i-a
numele pentru c[ pistrase numele SIu cel nou pentru pop
cel nou, pentru prunc. Da, Domnul Dumnezeu era inci fEr[
me, ci nu Se ftcuse om."367 Totuqi, numele tainic al lui
zeu ne descoperS,,nume" ale Sale, exprimdnd cAte ceva
Cel Necuprins.
Iacov a numit locul viziunli Peniel (: fata lui Dum
zeu), uimit cd a rimas in via!6. Despre vederea lui Du
vom vorbi mai pe larg in comentariul la Cartea Iegirii.
in Omul care a luptat cu Iacov putem vedea pe Fiul,
Ce ne intdreqte in puterea rdzboiului nostru vlzut qi
,,Pedagogul era omul Care s-a luptat cu atletul Iacov, Care
condus, cu Care s-a exercitat impreund, Care l-a indrumat s[ I
te impotriva celui riu."368 Lupta lui Dumnezeu cu un om are
dublu aspect: ,,este uneori lupta lui Dumnezeu impotriva
sau poate o lupti a virtulii omenegti pentru Dumnezeu"36e.
arhul s-a numit mai intdi Iacov (: cel ce fine de cllcdi), ca
ce a cdlcat peste vrijmigia patimilor. Cind s-a eliberat
de sub stdpdnirea vrdjmagului, a primit numele Israel (: mi
care vede pe Dumnezeu; puternicul lui Dumnezeu; cel ce I
cu Dumnezeu). ,,El poartl simbolurile luptei in trup, aritdnd
fr6ngerea firii n[scute; gi primegte ca rlsplati a evlaviei
365
Sfentul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd,Xll,3
366
ld., Despre numirile duinezeiesti,I,6
367
Clement Alexandrinul , Pedagogul,l,57,l
3u8
lbid.
3u'
Smntol Grigorie de Nazianz, op. cit.,lI, 18
178
schimbarea numelui."37O ,,A v[zut un om gi a recunoscut pe
Dumnezeu. Cu adevirat vrednic a fost de numele cdpltat fiind-
c[, mai mult prin ochii lduntrici decAt prin cei de afard, a meri-
tat vrednicia numelui dat de Dumnezeu."37l
3l-322 ,,Iar cdnd rdsdrea soarele, trecuse de Peniel, dar
el Schiopdta din pricina Soldului. De aceea fiii lui Israel pdnd
astdzi nu mdndncd muSchiul de pe Sold, pentru cd Cel ce S-a
luptat a atins fncheietura Soldului lui lacov, in dreptul acestui
muschi."
E o veche interdicfie alimentar[, care nu se mai reg[segte
in nici un alt loc din Vechiul Testament.
Cap. 33, l-7: ,,Atunci, ridicdndu-Si ochii, Iacoy a vdzut pe
Isav, fratele sdu, venind cu cei patru sute de oameni. $i o im-
pdrlit lacov copiii Liei Si ai Rahilei Si ai celor doudroabe. $i a
pus pe cele doud roabe cu copiii lor tnainte; apoi dupd ei a pus
pe Lio cu copiii ei Si la urmd a pus pe Rahilq gi pe losif; iar el
tnergea in fruntea lor ;i, apropiindu-se de fratele sdu, i s-a in-
chinat de gapte ori pdnd la pdmdnt. Isov insd a alergat in in-
tdmpinmea lui Si l-a imbrdyiSat Si, cuprinzdndu-i grumazul, l-a
sdrutat Si au pldns amdndoi. Apoi, ridicdndu-Si ochii Si vdzdnd
./bmeile Si copiii, Isav a zis: Cine sunt aceStia? Zis-a lacov: Co-
piii cu care o miluit Dumnezeu pe robul tdu! Deci, s-au apropi-
at tfidi roabele cu copiii lor qi s-au inchinat. Apoi a venit Lia
cu copiii ei Si s-au inchinat, iar la urmd au venit Si s-au inchi-
nat si Rahila cu losif, "
Via{a sfinlilor se aseamlnl cu cea a lui Iacov care, ,,de
teama riscoalei patimilor gi de dorul unei invdflturi mai inalte
prin experienfd, s-a mutat in Haran, adici la contemplarea natu-
rii, de la care ludnd, prin ostenelile cu fapta, toat6 Etiinfa duhov-
niceasci a lumii vdzute, adunatd in diferite cugetdri gi infele-
suri, s-a intors in plmdntul pdrintesc Ai propriu, adicd la cunol-
tinfa celor inteligibile, aducdndu-gi ca pe nigte femei gi slujnice,
t'o
lbid.
"' Sfeotul Ioan Casian, Despre fntruparea Cuvdntului,Yll,g
179
deprinderile gi lucr6rile ferme ale activitafii 9i ale contem
pe care le-a dobdndit, gi pe fiii n[scufi lui din ele-"'''
8-92 ,,Zis-a Isav: Ce sunt acele firrne, pe care
intdlnit? Iar lacov a rdspuns: Ca sd aJle robul tdu bundvoi,
inaintea domnului meu. Atunci Isav a zis: Am Si eu multe,
fine-li ale tale pentru tine!"
E un inceput de infelepciune la [sav, ce gi-a infrint
mile intre timp, dar gi o atitudine a omului neinfelept, care
cotegte a avea suficient spre a nu se mai folosi de darurile fr
lui tnduhovnicit. Oricum, Isav s-a imblinzit, nerdmlndndu-i
rd folos pilda lui lacov.
:
10-20: ,,Iacov insd a zis: De am ciflat bundvoinld tnait
tea tq, primeSte darurile din mdinile mele, cdci, cdnd am vd:
fala ta, parcd aS fi vdzut fala lui Dumnezeu, a$a de binevoi'
mi-aifost. Primegte de la mine binecuvdntdrile mele, pe care
le aduc, cd m-a miluit Dumnezeu Si am de toate. $i a stdruit
le-a luat. Apoi a zis Isav: Sd ne sculdm si sd mergem
eu tnsd imi voi potrivi pasul cu tine. Iacov insd a rdsptms: D
nul meu Slie cd tmi sunt gtngasi copiii Si cd am oi Si vite de
rdnd Jdtate; de le vom mdna tare numai o zi, ar pieri toatd
ma. Sd se ducd dar domnul meu, inaintea robului sdu, iar eu
urma tncet, tn pas cu vitele cele dinaintea mea Si in pas cu
pdnd voi aiunge la domnul meu in Seir. Atunci Isav a zis: S'
las mdcar o parte din oamenii cei ce sunt cu mine. Iar lacov
rdspuns: La ce aceasta? Mi-aiunge mie bundvoinya ce-am aJh
tnaintea domnului meu. $i s-a tntors Isav in aceeasi zi pe
sa la Seir. Iar lacov s-a indreptat spre Sucot si Si-aJdcut acolo
locuinld pentru sine, iar pentru vitele sale aJdcut Suri; de at
a pus el numele locului aceluia Sucot. Intorcdndu-se lacov
Mesopotamia Si aiungdrtd cu bine la Salem, o cetate tn linuh
Sichem, din pdmdntul Canaan, s-a asezat tn fala cetalii' A.
gi-a cumpdrat partea de cdmp, pe care era cortul sdu, cu o
de kesite, de lafiii lui Hemor, tatdl lui Sichem- A indllat t
372
Sfantul Maxim M[rturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie, XLVII
180
unjertfelnic Si i-a pus nurnele El-Eloh6-Israel."
,,Uit[-te la dragostea de Dumnezeu a lui lacov! Uitd-te
pentru ce a clutat s[ cumpere p[mdnt! (...) N-a cumplrat bucata
aceea de p[mdnt pentru nimic altceva decflt pentru ca s[ aducd
mulfumiri Stlpdnului de obgte al universului.:r373
Dup[ ce frafii s-au desparlrt, Isav a pomit cdtre Seir (: piros;
fum; ispitii), iar Iacov cdtre Sucot (: colibe). Apoi a ajtms la Salem
(= pace), lingl Sichem (: grumaz; dimineata). Aici a cumpirat o
farind de la fiii lui Hemor (: m6gar) 9i a inilfat un jertfelnic pe
care l-a nurnit El-Elohi-Israel (: Dumnezeul lui Israel). farina a
fost cumplrati cu 100 de kesite (: Septuagtnta: eknton amnon;
Vulgata: centum agnis). E vorba de o monedi, al cirei nume e
tradus de reguld prin miei. Se pare c[ e cea mai veche moned[
din istoria omenirii; era bituti in argint gi avea form[ de miel.
Cap. 34, l-32 ,,intr-o zi, Dina, fata Liei, pe care aceastd
o ndscuse lui lacov, a ieSit sd vadd fetele ldrii aceleia. $i vd-
zdnd-o Sichem, feciorul lui Hemor Heveul, stdpdnitorul pdmdn-
tului aceluia, a luat-o Si, culcdndu-se cu ea, a necinstit-o. Apoi
s-a lipit suJletul lui de Dina, fata lui lacov, Si i-a cdzut dragd
fataSi avorbit pe placulfetei."
,,Observ6, deci, cI pdni petrecea qi locuia tncd in cortul
tatdlui era neintinatd 9i iqi p[stra podoaba fecioriei. Dar dupi ce
a p[r[sit cortul p[rintesc ai a pdrlsit locul sfin{it gi s-a ameste-
cat cu femeile din afar[, a fost sedus[ indatl la intinare neobig-
nuitd gi n-a mai fost intre fecioare, fiind supusl la inceput frri
voie poftelor strline, apoi insugindu-gi gi ea patima de a voi sd
se impreune cu cel ce a supus-o."374 Cand ne despdr,tim de Bise-
ric[ (cortul pirintesc), sufletul e intinat, primind in el semin,tele
striine ale feluritelor pireri eretice. Aceasta se intAmpl[, cel
mai adesea, din pricina inaltei pdreri de sine. Dac[ Dina,,n-ar fi
pornit prea curdnd la vederea lucrurilor din finut, socotindu-se
ci e tare, qi n-ar fi fost vrijitl de farmecul lor, nu i s-ar fi stricat
r'3
Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,LIx,7
370
Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
181
 am[g Dinei Si feciorii Liei: Nu putem sd facem aceasta: sd ddm pe
inainte de vreme puterea de discemimdnt a sufletului'
fi.lilPl
Il sora noastrd dupd un om netdiat impreiur, cd aceasta ar fi o
Je lucruiilor ce cad sub simfuri, 9i
de nalucirea lucrurilor
dgci
dect n-ar
i:-
aJuI
b[rbdtesc"]7s' ntSine pentru noi. Numai a$a ne tnvoim cu voi Si ne asezdm la
impreunare inc[ nelegiuiti cu ralionamentul
de im voi, dacd veli face Si voi ca noi, tdindu-vd imprejur to\i cei de
ilil (Dina), cdnd se incumetii si cunoascl tot felul parte bdrbdteascd. Atunci vom da dupd voi fetele noastre Si
turi striine (fetele de alt neam), socoteqte ci s-a impreunat vom locui la un loc cu voi Si vom alcdtui un popor. Iar de nu
;;;;"rr;l drept (Sichem), dar acesta a fiul lui.He-",t-q
grea vreli sd ne ascultaYi, ca sd vd tdiali tmprejur, noi vom lua ina-
gar), adicl,raflonament necurat qi eretic; e cea mar
poi fata Si ne vom duce. Vorbele acestea au pldcut lui Sichem Si
nare u p6r(ii noastre mintale'
Ia-mi 1 lui Hemor. De aceea, n-a zdbovit tdndrul sd facd aceasta, cdci
+-fO: ,,.t; a zis Sichem cdtre tatdl sdu Hemor:
U:-:?: era tndrdgostit de fata lui lacov Si era Si cel mai cu trecere tn
fata aceasta ie femeie! Degi lacov -o-oy'i.t "!.{Tlerau casa tatdlui sdu. $i au venit Hemor gi Sichem, feciorul lui, la
nrecinstit pe Dina, fata sa, dar, fiindcd fe-ciorii
lui '": cu vi
tatdl lui poarta cetd{ii lor, gi au tnceput a grdi locuitorilor cetdlii, zi-
ii cdimp,' a tdcut pdnd s-au tntors ei' Iar Hemor' Feciorii lui lac' cdnd: Oamenii aceStia sunt pasnici; sd se aseze dar in lara
chem, i iesit la lacov, ca sd vorbeascd cu el'
despre aceasta' s.e amdrdrd noastrd Si sdfacd negol in ea. Iatd cd loc esle destul Si intr-o
tnra,'neniid de la cdmp si aJtdnd parte Si intr-alta; fetele lor sd ni le ludm defemei Sifetele noas-
ofaptd
se mdniardfoarte tari,'p"it'u cd Sichem sdvdrqise
ce nu tre tre sd le ddm dupd ei. Dar oamenii acegtia numai asa se tnvo-
ocard in Isiael' culcdndu-se cufata lui lacov' ceea
iesc sd trdiascd cu noi Si sd fie un popor cu noi, dacd Si la noi
ia sd se intdmple. $i grdind cu ei, Hernor a zis:
Sichem' fecic
da\i-o dar lui se vor tdia imprejur toli cei de parte bdrbdteascd, cum sunt ei
i"u,. no lipit cu tillrtul de fata voastrd;
noi; mdritali-vd fetele voaste cu tdiali imprejur. Turmele lor, vitele lor Si toate averile lor nu
femeie Si vd incuscrili cu sunt, oare, ale noastre? Sd le plinim voia lor, iar ei sd se a$eze
"ii pentru
i*tl noastre luali'le fecior.ii^vostri; ,*":',-p::,
printre noi! $i au ascultat pe Hemor Si pe Sichem, feciorul lui,
Li'i"a e la indemdnd, "i td vd asezali tnn-insul' sd faceli n toli cei ce ieSeau pe poarta cetdlii lor Si aufost tdiali imprejur
ioi ta vd agonisili din el mosie"' .-,unor striini
""'''si -,,tj,it[-t"e cflte dragoste le aratd- .tatdl -^-i
-L-::.^: pen to{i cei de parte bdrbdteascd, cdyi ieseau pe poarta cetd{ii lor.
9i-i fac6 binevoitori' de aceea le Iar a treia zi, cdnd erau ei incd tn dureri, cei doifii ai lui lacov,
arugo.i* at copil; - vrea-.s[
n376 Simeon Si Levi, fralii Dinei, Si-au luat fiecare sabio 5i au intrat
in stipinire toat6 !ara. L.-a:: .
ll-2gt,,IarSichemaziscdtretatdlfeteiSicdtrefrayii fird teamd in cetate Si au ucis pe toli cei de parte bdrbdteascd.
Orice veli zic,e, voi da, numai sd aflu bundvoinld
la,voi' Cei Au trecut prin asculiSul sabiei Si pe Hemor Si pe fi.ul sdu Si-
cele mai ma chem Si au luat pe Dina din casa lui Sichem si au plecat. Apoi
de la mine un mare prel de cumpdrare si darurile
si vd voi da cdt veli ziie, nu*oi
dali-mifata *': !Z{:Y1:::;, fiii lui lacov se ndpustird asupra celor morli Si iefuird cetatea
ciorii lui lacov insd au rdspuns cu viclesug lui Sic-hem 5.i in care fusese necinstitd Dina, sora lor. Au luat toate oile lor,
H"*,or, tatdl lui; Si le-au rdspuns a;a' pentru cd acela
necit' toli boii lor, toli asinii lor, tot ce era in cetqte gi tot ce era pe
-ie
pe Dina, ,oro irr. $i au zis cdtre ddngii Simeon si Levi' cdmp; toate bogdliile lor, toli copiii si femeile le-au dus fn ro-
bie; Si aujefuit tot ce era in cetate Si tot ce era prin case."
,,Sichimilii sunt pedepsifi pentru ci 9i-au bitut joc de o
375
Nil Ascetul, oP. cit., LxVl sfdnt[ fecioard. Pedeapsa lor le-a fost morm6ntul, iar amintirea
3'u
Sfantul loan Gurr de Aur, op' cit,Llx'2
r82 183
pedepsei lor ne conduce la mdntuire.'17'1 C3ice nu aduc
irecioarei vor fi dafi morfii veqnice! Totuqi, aceasti interpre
nu justific[ cruzimea fiilor lui lacov, cu atdt mai mult cu
Sichem a dorit s6-9i indrepte gregeala. jertfelnic Si a nu-
30-31: ,,Atunci lacov a zis cdtre Simeon Si cdtre la Betel, in lara Canaanului, a zidit acolo un
mit locul aiela Et_Bet_El, pentru cd acolo i se ardtase Dumne-
Mare tulburare mi-ali adus, fdcdndu'md urdt tnaintea
zeu, cdndfugea el de Isav, fratele sdu'"
locuitorilor ldrii acesteia, inaintea Canaaneilor Si a Fer
Dumnezeu ocrote9te pe lsrael, ca s[ nu fie urm[rit de c6-
Eu am oameni puyini la numdr; se vor ridica dsupra mea 5i t

vor ucide si vii pieri si eu si cosa mea' Iar ei au zis: Dar

putea, oare, ca ei sd se poarte cu sora noastrd ca Si cu o
pierdutd?
lacov dezaprobl fapta fiilor s[i deqi, deocamdati, el1
mai degrabd ingrijorat de posibilele urmiri ale masacrului,
cdt indignat de comiterea sa.
Cap.35, l-42 ,,Atunci a zis Dumnezeu lui lacov:
si du-te li Betet si locuieste acolo; fd acolo iertfelnic
Dumneze
uluiCeluiceliS-aardtat,cdndfugeaitudelafalaluilsat ,.,-,,t79
fratele tdu! Iar lacov a zis casei sale Si tuturor celor ce erau noDlla.
"ddnsul:
Lepddali dumnezeii cei strdini, care se afld la voi' ctt' 9-l3z ,,Aici, in Luz, Se mai aratd Dumnezeu lui lacov'
lili-vd primenili hainele voastre. Sd ne sculdm Si sd mergelff
Si vd
'la
Betel, cd'acolo am sdfac jertfelnic lui Dumnezeu, celui ce m{,
a auzit tn ziua necazului meu Si Care a fost cu mine Si m-a
tn cdldtoria in care am umblat! Iar ei au dat lui lacov toli
nezeii cei strdini, care erau tn mdinile lor, Si cerceii ce-i
tn urechile lor; Si lacov i-a tngropat sub stejarul de ldngd
chem Ei i-a ldsat necunosculi pdnd in ziua de astdzi"'
Dup[ tdierea patimilor, suntem asalta(i de nilucir
acestora, prin care cautii s[ prindi iar69i r6d[cini in noi' ,,$tii
marele Iacov c[ acestea, cdnd sunt cugetate qi contemplatd
neincetat, vatlml qi mai mult cugetarea, intip[rind cele mal
limpezi gi mai vldite ale nalucirilor urite, ascunde zeii straini itf
Sicirem. Iar Sichem inseamnd (Si) luptd,ceea ce aratd osteneal&

378
Nil Ascetul,op. cit., xxxvl
r7e
377
Clement Alexandrinul, P e dago gul, lII, I 4, 2 GEN, p. 356

185
184
pe toate. C5 nu se cuvine si se spun[ de Dumnezeu cd S-a piatrd pe mormdntul ei Si acest stdlp, de pe mormdntul Rahilei,
cea- mai mare a nesf pdnd in ziua de astdzi. "
ii S-u pogor0t; dar pentru c[ dovada ne da inv[liturd cu aj
este
Rahila a fost ingropatii ldng[ Betleem (: casa p0inii). Ea
Sae iubirl de oameni este aceea de a
numise pe cel de-al doilea ndscut al silu Ben-Oni (: fitl durerii
rul unor astfel de cuvinte nepoffivite, de aceea se foloseqte dr

cuvintele omeneqti. Cddaclne-ar vorbi pe mlsura Dumn mele), dar Iacov l-a numit Veniamin (: fiul dreptei mele; fiul
Sale, urechea omeneasci n-ar putea suporta inilfimea celei fericite).
spuse.
,,380 2lz ,, Apoi plecdnd lacov de aici si-a tntins cortul dinco-
14-15: ,,$i a a$ezat lqcov un stdlp pe locul unde-i lo de turnul Migdal-Eder. Iar pe vrernea cdnd locuia Israel in
Dumnezeu, un stdlp de piatrd, Si a sdvdrSit tutnare peste
el St lora aceasta, a intrat Ruben Si a dormit cu Bilha, liitoarea tatd-
turnat peste el unidelemn. $i a pus Iacov locului unde-i
grdit lui sdu lacov, Si a auzit Israel Si i s-a pdrut acesta un rdu."
Durnnezeu, numele Betel. "
Ldngi Migdal-Eder (: tumul turmelor), Ruben slvirgeg-
cu numele te incest cu Bilha. Fapta sa, cum vom vedea, va determina si-
,,Uiti-te cd totdeauna dreptul acesta cautl,
le d[ iocurilor, si facl nemuritoare binefacerile primite de tuafia descenden,tei sale.
22-262 ,,Fiii lui Iacov au fost doisprezece Si anume: fiii
Dumnezeu, ca gi generafiite viitoare sd afle c[ in locul
acela
virnfipe Oumnezeu."38l Betel, ,,casa lui Dumnezeu", estg c Liei: Ruben, fntdi-ndscutul lui lacov; dupd el veneau: Simeon,
Levi, Iuda, Isahar si Zabulon. Fiii Rahilei: Iosif si Veniamin. Fiii
nogtinia alc[tuiti din multe 9i felurite vederi 9i contemp
slujnicei Rahilei, Bilha: Dan si Neftali. Sifiii Zilpei, roaba Liei:
O**"r"u, sdll;luindu-Se prin ea in suflet, il umple de b
gul in,te lepc iunii."382 Gad Si ASer. Acestia sunt fiii lui lacov, care i s-ou ndscul in
'l6i qi-a intins Mesopotamia."
,,Dupd aceea au plecat din Betel' $i
de Havrr Veniamin nu s-a niscut ?n Mesopotamia, dar e posibil ca
sdu dincolo di turnul Gader. Dar cdnd se apropiase
Rahila sd fi fost ins[rcinatd inaintea plec[rii cdtre Canaan. Nu-
ta, tnainte de a intro in Efrata, Rahila a ndscut Si
m[ru] triburilor lui Israel va fr de 12, ca qi cel al Apostolilor; la
aceasta afost iar tare grea."
Gader gi Havrata apar doar in Septuaginta' Efrata timpul potrivit, vom reveni cu precizdri.
o localitate distinct[, apoi confundatd 27-292 ,,Apoi a sosit Iacov la Isaac, tatdl sdu, cdci acesta
rodnicie) era, inifial,
trdia incd la Mamvri, in Chiriat-Arba, adicd la Hebron tn pd-
Betleemul.
mdntul Canaanului, unde locuiserd vremelnic Awaam si Isaac.
17-202 ,,$i pe cdnd se chinuia Rahila tn durerile
lar zilele, pe care le-a trdit liaac, oufost o sutd optzeci de ani.
moa$a i-a zis: Ni re rcme, cd Si acesta vafi hdiat! Iar
cdnd
Sldbind apoi, Isaac a murit Si a trecut lapdrinlii sdi,fiind bdtrdn
hila dddea sufletul, cdci a murit, a pus copilului nur
tsi
Ben-Oni,adicdfiuldureriimele,iartatdlluil-anumitVent Si tncdrcat de zile, Si l-auingropatfeciorii lui, Isav si lacov."
min. Iar dacd a murit, Rahila a fost ingropatd ldngd calea ,,GAndeqte-te cflt era de b[tren Isaac acum, dupi trecerea
atdtor ani, dac6, atunci cdnd Iacov i-a furat binecuvdntarea, ochii
duce la Efrata, adicd la Betleem; Iacov a ridicat un stdlp i

lui erau sl6bi!i, cd nu gi-a putut da seama de inEeldciune."383

Cap. 36, l-3t ,,Iar spila neamului lui Isav, care se mai
r80
Sfentul Ioan Gur6 de Aur, op. cit-,Lx,2
38t
lbid.,Lx,2 r83
Sfantul Ioan GurE de Aur, op. cit.,Lx,2
3E2
Sfantul Maxim M6rturisitorul, Capete gnostice, 178

186 187

nume$te Si Edom, este aceastd: Isav Si-a luat femei din J
Cana'aneTlor: pe Ada, fata lui Elon Heteul, Si pe Olibama'
iui ).no, fiul lii fibon Heveul, si pe Basemata,Jata lui lsmael
sora lui Nebaiot."
Ada (: podoab6; frumusefe; pl6cere) e numitd Bas'
la 26,34; fri"u hi Elon (: stejar) Heteul' Olibama (=
"u " pare a fi ludita dela26,34' Aici, ins6, se
cortuiui inalt)
c[ e fiica lrri Ana (: binecuvintare), fiul lui libon (:
tnhar) Heveul (: cel viu; pldurean); despre Iudit s-a spus
ci
fiica iui Beeri Heteul. in plus, dupl textul ebraic, Ana este fi
(bat), ntt fiul lui fibon. Basemata (: cea binemirositoare)
numiti Mahalat 1a28,9-
4-5: ,,Ada a ndscut lui Isav pe Elifaz; Basemata i-a
pe lalam Si
cut pe Raguel; iar Olibama i-a ndscut pe IeuS'
Coie. Acistia sunt fiii lui Isav, care i s-au ndscut in lara (
naanului."
Fiii lui lsav Elifaz (: Dumnezeu este aur curat)'
(: prieten al lui Dumnezet), Ieus (: Dumnezeu vine in
ioto* (: ascuns de Dumnezeu) si Core (: pleguv)'
i-tz ,,Oupa aceeo $i-a luat Isavfemeile sale' fiii sdi' J'
le sale, toli oamenii casei sale, toate averile sale' toate
vi
sale Si toate cdte avea Si toate cdte agonisise tn lara
Cc
lui, ii a plecat Isav din Canaan din pricina lui lacov'
,iu,'p"nou cd averile lor erau multe si nu mat puteau sd I
iasci h un loc, si pdmdntul unde erau nu-i mai putea inct
din pricina mullimii turmelor lor' Astfel Isav' care se
mat
s-a mutat in muntele Seir'"
' qibinEdom,
meqle
nou, averile sunt pricina desplrfirii frafilor; in
de faf6, ins[, vor fi cAntdrit 9i resentimentele mai vechi
r
de Isav.
9-l2z ,,Iatd acum Si urmasii ce i s-au ndscut lui Isav'
rintele Edomililor, dupd mutarea sa in muntele Seir' Num
fiilor tui Isav sunt acistea: Elifaz,,fiul Adei' so{ia tyi t1n'
'Raguel,
a attut cinci
fiul Basematei, solia lui Isav' -Elifaz iar
ciit fi*an, Omar, lefo, Gatam $i Chenaz; Timna' o
188
toare a lui Elifaz, fiul lui Isav, i-a ndscut lui Elifaz pe Amalec.
AceStia sunt urmasii din Ada, femeia lui
Isav."
Fiii lui Elifaz: Teman (: finut sudic), Omar (: vorbitor),
'te.fo (: comoar6 ascunsd), Gatam (:
cel ce strigI tare) Si Che-
naz (: vdndtor). Timna (: proprietate) a n6scut pe Amalec (:
r[zboinic).
13: ,, Iar feciorii lui Raguel sunt aceStia: Nahat Si Zerah,
$ama Si Miza. AceStia sunt urmasii din Basemata, femeia lui
Isav. "
Fiii lui Raguel: Nahat (: linigte), Zerah (: strdlucirea lu-
minii), $ama (= Dumnezeu a ascultat) Si Miza (: teamd).
l4-2lt ,,Iar feciorii Olibamei, femeia lui Isov Si fiica lui
Ana a lui fibon, sunt aceStia: ea a ndscut lui Isav pe IeuS, pe
Ialam Si pe Core. Iatd Si cdpeteniile fiilor lui Isav: feciorii lui
Elifaz, intdi-ndscutul lui Isav, sunt: cdpetenia Teman, cdpetenia
Omar, cdpetenia lefo, cdpetenia Chenaz, cdpetenia Core, cdpe-
tenia Gatam Si cdpetenia Amalec. Acestea sunt cdpeteniile din
Elifaz tn {ara Edomului: aceStia sunt urmasii din Ada. Iar fiii lui
Raguel, fiul lui Isav, sunt: cdpetenia Nahat, cdpetenia Zerah,
cdpetenio $ama Si cdpetenia Miza. Acestea sunt cdpeteniile din
Raguel in lara Edomului; aceStia sunt urmasii din Basemata,
,fbmeia lui Isav. Iatd Si fiii Olibamei, femeia lui Isav: cdpetenia
IeuS, cdpetenia lalam Si cdpetenia Core. Acestea sunt cdpeteniile
din Olibama, fota lui Ana Si femeia lui Isav. AceStia sunt fiii lui
Isav Si acestea sunt cdpeteniile lor. Acesla este Edom. Iar
.feciorii lui Seir Horeeanul, care locuiau inainte pdmdntul ace-
la, sunt: Lotan, $obal, libon Si Ana, DiSon, Eper Si DiSan. Aces-
lea sunt cdpeteniile Horeilor, feciorii lui Seir, in pdmdntul Edo-
mului."
Fiii lui Seir, cdpeteniile Horeilor: Lotan (: cel care as-
cunde), $obal (: cel ce se vopseste), Ana (= cel care ascult6),
DiSon (: sdritor), Eyer (: ajutor) 9i DiSan (: cel gras).
22: ,,Fiii lui Lotan sunt: Hori Si Heman, iar sora lui Lo-
tan afost Timna."
Fiii lui Lotan: Hori (: locuitor al pegterilor) Si Heman (:
189
 34'. ,,Dupd ce a murit lobab, s-afdcul rege HuSam, din
lara Temanililor."
Aurmat HuSam(:grab[).
352 ,,Dupd ce a murit HuSam, s-a fdcut rege Hadad, fe-
ciorul lui Bedad; care a bdtut pe Madianili in cdmpul Moab;
numele cetdlii lui era Avit. "
Urmeazl Hadad (: t[ios), frul lui Bedad (= despdrfire),
din cetatea Avil (: ruine), invingitorul nomazilor madianifi.
362 ,,Iar dupd ce a murit Hadad, s-aficut rege Samla,
din Masreca."
UrmeazL Samla (: haind) din Masreca (= dealul viilor).
37: ,,Iar dupd ce a murit Samla, s-aJdcut rege, fn locul
lui, $aul, din Rehobotul de pe rdu."
Urmeazd $aul (: cel dorit) din Rehobot (= locuri largi).
382 ,,Iar dupd ce a murit $aul, s-aficut rege Baal-Ha-
ran, fiul lui Acbor."
Urmeazb Baal-Haran (: Domnul induririi), fiul lui lc-
bor 1: sur6s).
39: ,,Iar dupd ce a murit Baal-Haran, feciorul lui Acbor,
s-a./iicut rege Hadar, fiul lui Harad, Si numele cetdlii lui era
Pau Si alfemeii lui Mehetabel, fiica lui Matred, feciorul lui Me-
zahab. "
$irul regilor edomili e incheiat de Hadar (: t[ios), fiul
lui Varad (apare doar in Septuaginta), din cetatea Pau (:$shtr-
it); femeia sa era Mehetabel (: binefrc[tor e Dumnezeu), frica
lui Matred (: imbrdncire), fiul lui Mezahab (: ap[ auritd).
40-432 ,,Iar numele cdpeteniilor din Isav, dupd triburile
lor, dupd ldrile lor, dupd numirile Si naliile lor, sunt: cdpetenia
Timna, cdpetenia Alvan, cdpetenia letet, cdpetenia Olibama, cd-
petenia Ela, cdpetenia Pinon, cdpetenia Chenaz, cdpetenia Te-
man, cdpetenia Milbar, cdpetenia Magdiel, cdpetenia lram.
Acestea sunt cdpeteniile lui Edom, dupd asezdrile lor tn lara std-
pdnitd de ei. Acesta-i Isav, pdrintele Edomililor."
Clpeteniile din Edom: Timna (: parte), Alvan (: inalt),
Ietet 1: ai), Olibama (: cortul indlfimii), Ela (: tdrie), Pinon

191
190
(: perli), Chenaz (: vindtor), Teman (: linut sudic), Milbar
intiirire), Magdiel (: slava lui Dumnezeu) Si lrarn (: orag).
15. Iosif (37, | - 41, 57)
Cap.37r l-2 ,,Iacov a locuit in lara Canaan, unde
se Si Isaac, tatdl sdu. Iatd ocum Si istoria urmasilor lui
Iosif, fiind de Saptesprezece ani, pdstea oile tatdlui sdu
nd cufralii sdi. Petrecdndu-Si copildria cufeciorii Bilhdi Si
feciorii Zilpei, femeile tatdlui sdu, Iosif aducea lui Israel, tat
sdu, veSti despre purtdrile lor rele. "
,,Uit6-te la minunatul acesta profet, la Moise! Ne
iegte sI ne istoriseasc[ genealogia lui Iacov, dar trece i
istoria fiului s[u, la Iosif. (...) Nu ne mai istorisegte, cum era
resc, de cei ndscufi din el gi de fiii acelora, a$a cum ftcuse
4: ,,Fralii lui, vdzdnd cd tatdl lor il iubea mai mult decdt
pe tolifiiisdi, il urau Si nu puteau vorbi cu el prietenos."
,,Pentru cE, ii st5pdnea invidia, iar ura le creqtea in fiecare
zi, ajunseser[ ca nigte robi, fiind tirafizali de patim6; de aceea
se purtau cu viclenie gi nu puteau gr[i cu el nimic de pace."388
5-11: ,, Visdnd insd Iosif un vis, l-a spus fralilor sdi, zi-
cdndu-le: Ascuhali visul ce am avut. Parcd legam snopi in lari-
nd Si snopul meu parcd s-a sculat Si stdtea drept Si snopii voStri
s-au strdns roatd $i s-au tnchinat snopului meu. Iarfralii lui au
zis cdtre el: Nu cumva ai sd domnesti peste noi? Sau poate ai
sd ne stdpdneSti? $i l-au urdt tncd Si mai mult pentru visul lui Si
pentru spusele lui. $i a mai visat el alt vis Si l-a spus tatdlui sdu
Si fralilor sdi, zicdnd: Iatd am mai visat alt vis: soarele Si luna
Si unsprezece stele mi se tnchinau mie. $i-l povesti tatdlui sdu Si

Isav, ci trece indatd la Iosif, la fiul cel tdnir."38a Ni se arat[ fralilor sdi, iar tatdl sdu l-a certat Si i-a zis: Ce inseamnd visul
dcestd pe care l-ai visat? Au doard eu Si mama ta Si fralii tdi
numlrul anilor lui Iosif, ,,pentru ca sd afli cI tinerefea nu este
vom veni Si ne vom tnchina lie pdnd la pdmdnt? De aceea il
piedic[ in calea viftu1ii"385.
pizmuiaufralii lui, iar tatdl sdu pdstra cuvintele acestea in ini-
3: ,, ^fi iubea Israel pe Iosif mai mult decdt pe toli ce
pentru cd el era copilul bdtrdnelilor lui, si-i ma lui."
fii ai sdi,
,,Tatdl a certat pe copil, pentru cI gtia ura ce se n[scuse
haind lungd si aleasd."
in fra{ii lui. A tdlm[cit 9i el visul gi a plstrat cuvdntul, pentru cd
,,intr-adev[r, par mai dorili copiii n[scufi la bitrdne(e
atrag mai mult dragostea pdrinteascd. Dar ca s[ cunoagtem
se gdndea ci de la Dumnezeu s-a frcut descoperirea asta."38e
l2-l7z ,,5-ou dus dupd aceeafralii lui sd pascd oile tatd-
nu numai aceasta a fost pricina care l-a ficut pe Iacov sd-l prei
lui lor la Sichem. $i Israel a zis cdtre losif: Fralii tdi pasc oile la
re pe Iosif celorlal(i copii, Dumnezeiasca Scripturi ne aratd
Sichem. Vino, dar, sd te trimit la ei. Iar el a zis: Md duc, tatd!
dupi el i s-a mai nlscut alt fiu; daci dragostea ar fi urmat r{
Apoi Israel a zis cdtre losif: Du+e Si vezi de sunt sdndtoSifralii
duiala fireasc[, ar fi trebuit ca acesta si fie iubit mai mult.
tdi Si oile Si sd-mi aduci rdspuns! L-a trimis astfel din valea He-
Pentru haina lui losif, Biblia l9l4 are haind pestr{d. Culoril
bronului Si Iosif s-a dus la Sichem. Dupd aceeo l-a gdsit un om
felurite ardtau impletirea plind de frumuse,te a virtufilor lui I
rdtdcind pe cdmp Si l-a intrebat omul acela Si i-a zis: Ce cauli?
sif. ,,Iacov a frcut lui Iosif haind pestrifi. Iar Domnul
Iar el a zis: Caut pefralii mei. Spune-mi, unde pasc ei oile? Zisu-
celui bl6nd cunogtinfa adevIrului."387
i-a omul acela: S-au dus de aici, cdci i-am auzit zicdnd: Haidem
la Dotain! $i s-a ds losif dupdfralii sdi Si i-a gdsit la Dotain. "
384
Ibid.,LxI, l
t'5
lbid.
386 t88
lbid. Sfantul toan GurI de Aur, op. cit.,LXI, I
387
Marcu Ascetul, Despre legea duhovniceascd, 199 "'Ibid.,Lxr,2
t92 t93
 Dotain (: fanteni) era o cetate aflatl in apropiere de gdsim spus in sens rdt."3e2 Frafii lui Iosif probe azd cd im-
chem. ,,Dar Dotain se tdlmdceqte (qi) pdrdsire destuld'
pitimitul ar dori sd-l dezbrace gi pe cel drept de haina virtulilor
gi sd-l lipseascl de Lumina cunogtinfei 9i de Apa viefii.
aceasta il inva{i pe cel ce rit?iceqte incd, prin alipirea la cele
25: ,,Dupd aceea Sezdnd sd mdndnce pdine Si cdutdnd cu
fin de trup, c[ nu se poate ajunge altfel la des[vdrqire {3^c0t 1

ia.irrd indeajuns dragostea p"rio rudeniile dupi trup."3eo i ochii lor, ei au vdzut venind dinspre Galaad o caravand de Is-
18-20: ,,Iar ei, vdzdnduJ de departe, pdnd a nu se maelili, ale cdror cdmile erau incdrcate cu tdmdie, cu balsam
pia inceput a unelti asupra lui sd-l omoare; si it Si cu smirnd, pe care le duceau tn Egipt."
-uniide ei, au Caravana ducea citre Egipt tim6ie, balsam qi smirnd;
cdtre allii: Iatd visdtorul acela de vise vine! Haidem
acestea amintesc in parte de darurile oferite Pruncului Iisus de
omordm, sd-l aruncdm inff-un pul $i sd zicem cd l'a
" cdtre Magi (Matei 2,ll). Aromatele provin din diverse r69ini gi
fiard sdlbaticd Si vom vedea ce se vd alege de visele lui!
cum losif s-a dus la sunt cel mai adesea folosite in cultul religios.
Iosif e tip al lui Hristos' ,,DupE
26-332 ,,Atunci a zis luda cdtre fralii sdi: Ce vomfolosi
sdi ca s[-i cetceteze, iar ei n-au {inut seama c[ le e frate, nu'
uitat nici la pricina pentru care a venit, ci mai intdi s-au de vom ucide pe fratele nostru Si vom ascunde sdngele lui?
Haidem sdJ vindem Ismaeliyilor acestora, neridicdndu-ne mdi-
s6-l ucid[, dar mai pe urmi l-au v6ndut barbariloq tot
nile asupra lui, pentru cd efratele nostru Si trupul nostru. $i au
Stipdnul nostru, mergflnd pe urmele iubirii Sale de oamel
ascultat fiapii lui. Iar cdnd qt trecut negustorii Madianili pe
venit s[ cerceteze neamul omenesc; a luat trupul nostrur"
acolo, fralii au tras Si au scot pe losif din pul Si l-au vdndut pe
mind s[ fie fratele nostru; qi aga a venit. (..') Dar iudeii cei
el Ismaelililor cu doudzeci de arginli. $i aceStia au dus pe losif
cunoscltori au c[utat sI ucidl pe doctorul trupurilor 9i al
tn Egipt. Cdnd insd s-a tntors Ruben la pu! Si n-a vdzut pe losif
telor, pe Cel ce a ftcut nenumlrate minuni in fiecare zi;
in pu!, el Si-a rupt hainele Si, intorcdndu-se la fralii sdi, a zis:
adus la implinire ucigaqul lor g6nd qi au ristignit^pe Cel
primit s[ ia chip de ro-b pentru -antuir"u noastrd."3el Bdiatul nu este! incotro sd apuc eu acum? Atunci ei au luat
2l-242 ,,Auzind tnsd aceasta, Ruben a voit sd-l haina lui losf Si junghiind un ied, au muiat haina in sdnge;
apoi au trimis dupd haina cea lungd Si aleasd Si au adus-o la
mdinile lor, zicdnd: Sd nu-i ridicdm viala! Apoi Ruben a
gat: Sd nu vdrsali sdnge! Aruncali-l in pulul acela din pu tatdl lor, spundnd: Am gdsit aceasta; vezi de este haina fiului
dor mdinile sd nu vi li puneyi pe eMar aceasta o zicea i tdu sau nu! $i a cunoscut-o lacov Si a zis: Este haina fiului
meu! L-a mdncat ofiard sdlbaticd; ofiard l-a sfdqiat pe losiJ!"
gdndul de a-l scdpa din mdinile lor si a-l trimite acasd la
sdu. Cdnd tnsd a sosit losif lafralii sdi, ei au dezbrdcat pe ,,Invidia qi pisma au sdvdrgit ucidere de frate. Din pricina
de haina cea lungd si aleasd, cu care era imbrdcat, Si l-au
invidiei, p[rintele nostru lacov a fugit din fa,ta lui [sav, fratele
gol si nu avea apd'" lui. Invidia a ftcut ca Iosif sd fie prigonit pdnd la moarte gi dus
Si l-au aruncat in pul; dar pulul era
in robie."3e3
tn nibtia 1688 9i cea din l9l4 e groapd in loc de
34: ,,Atunci Si-a rupt lacoy hoinele sale, Si-a acoperit cu
&qd Septuaginta. indumnezeiegtile Scripturi nu gisim spus{
sac coapsele Si a pldns pe fiul sdu zile multe. "
sens bun cuvdntul groapd, dup6 tum nici cuvAntu I fi)nt dnd' afr

3" Sfarrtul Vasile cel Mare,

3eo
Nil Ascetul, op. cit.,XLIY Omilii la Psalmi, Il,8
t" Smntol Clement Romanul, op. cit.,lY
3er
Sfantul Ioan Gur[ de Aur, op. cit,LXl

194 195
 ,,Sac, gr. sakkos, un fel de qort din piele aspri,
jurul goldurilor gi care era veqmdntul obignuit de doliu.
se alEturau, ca expresii ale durerii, sfrqierea hainelor (...),
perirea capului cu praf, renunfarea la orice ingrijire a
bocetul, pl0nsul gi strig[tele, precum gi lovirea pieptului.
352 ,,Dupd aceea s-au adunat toyi feciorii lui Si toate
tele lui Si au venit sd-l mdngdie; dar el nu voia sd se mdngdie,
zicea: Pldngdnd, mdvoi pogort tn locuinla morlilor laJiul
$i-l pldngea astfel tatdl sdu!"
Locuinla morlilor, redatl in Biblia 1688 9i 1914 prin
traduce ebraicul S e o l, redat in S eptuaginta pin adis gi in V
ta pininfernum. $eol ar putea insemna deSert, addnc,
finutul subpimintean al mortilor.
36: ,,Iar Madianilii au vdndut pe losif in Egipt lui
far, dregdtor Si comandant al gdrzii la curtea lui Faraon."
Putifar (: darul zeului soare), sau Poti-Fera, se va
gi socrul lui Iosif (41, 45). Acest Putifar, dupd, Septuaginta,
arhimaghiros, tradus de Biblia l9l4 pir. mai marele
lor. Vulgata are magistro militiae, ceea ce ar corespunde cu
mandantul gdrzilor, dar existi gi o versiune latin[ care red[
cul prin praepositus cocorarn (: bucitar Sef). Anania
pinmare cdmdras, adici gef al aproviziondrii generale a
tului; celelalte numiri par a fi rodul unor transcrieri eronate.
Prin istoria lui Iosif e preinchipuit[ taina mdntuirii:
Hristos, losif e pizmuit de frafii sdi; e pogordt in groapd,
iegi mai apoi plin de slav6; este vdndut pe arginfi, tot de
un luda; scapd de moarte plecdnd in Egipt, ca gi Pruncul I
iedul junghiat in locul sdu amintegte pe Mielul Ce Se va
pentru mdntuirea oamenilor.
Cap. 38, 1: ,,in vrernea aceea s-a intdmplal cd luda
pogordt de la frayii sdi Si s-a asezat ldngd un adulamitean,
numele Hira."
Pentru un capitol, e intreruptd istoria lui Iosif, spre a
3ea
GEN, p. 358
196
prezentat episodul cu Iuda gi Tamara, important in istoria mAn-
tuirii. Iuda era-furieten cl Hira (: nobil), originar dinAdulam (:
loc imprejmuit), cetate din sudul Palestinei.
2-52 ,,Vdzdnd luda acolo pe fata unui Canaaneu, care se
numea $ua, el a luat-o de sofie Si a intrat la ea. $i ea,
zdmislind, a ndscut un bdiat, Si Iuda i-a pus numele Ir. Zdmis-
lind iardsi, a ndscut alt bdiat Si i-a pus numele Onan. $i a mai
ndscut un bdiat gi i-a pus numele $ela. $i cdnd a ndscut ea
acestfiu, Iuda era la Kezib."
Fiica lui Sua (: bundstare; umilinfl; mormAnt) a ndscut
pe Ir (: oraS), Onan (: putere; vigoare) gi $ela (: pace; ndscut
tdrziu). Acesta s-a nlscut in Kezib (: ingelitor), cetate din sudul
Palestinei.
6-82 ,,Apoi luda a luat pentru Ir, tntdiul ndscut al sdu, o
femeie, cu numele Tamara. Dar Ir, intdiul ndscut al lui luda, a
fost rdu inaintea Domnului Si de aceea l-a omordt Domnul.
Atunci a zis luda cdtre Onan: Intrd la femeia fratelui tdu, tn-
soard-te cu ea, in puterea leyiratului, Si ridicd urmasi fratelui
tdu!"
Cdsltoria de levirat (: din lat. levir: curnnat) consta in
c[sdtoria obligatorie a unei vlduve lipsite de copii cu cel mai
vdrstnic dintre cumnafi, pentru ca astfel bdrbatul mort s[ nu rI-
mAnI ftri urmagi. ,,Trebuie si se gtie gi aceasta cL era lege ca
atunci cind murea un birbat fErd mogtenitor sd se cdsdtoreasci
fratele lui cu femeia celui rdposat gi sd ridice sdmdn{a fratelui.
Cel care se n[gtea era dupi fire fiul celui de al doilea, adici al
celui care l-a niscut; dupi lege, insi, al celui rdposat."3e5
9-10. ,,$tiind insd Onan cd nu vor fi urmasii ai lui, de
aceea, cdnd intra la femeia fratelui sdu, el vdrsa sdmdnla jos,
ca sd nu ridice urmasi fratelui sdu. Ceea ce fdcea el era rdu
inaintea lui Dumnezeu Si l-a omordt Si pe acesta."
Prin practica sa, Onan incalcl insugi scopul cisitoriei de
levirat; de aceea, el este pedepsit cu moarte timpurie. De la
"t Sfa.rtul Ioan Damaschin, Dogmatica, IV, 14
197
 i-

practica lui Onan, a derivat termenul de onanie, indic0nd tos neamul. Mai mulq cei doi copii, nlscufi in acelaqi timp,
il sunt tipurile celor dou[ popoare, su1! o preinchipuire a viefuirii
iurUatia; cum reiese din text, aceastd denumire e folositd
mod impropriu. iudaici qi a viefuirii duhovniceqti."3e6
ll-l4z ,,Atunci a zis luda cdtre Tamara' nora sq' 19-24: ,,Apoi, sculdndu-se, ea s-a dus, si-a scos vdlul sdu,
moartea celor doifii ai sdi: Stai vdduvd in casa tatdlui
tdu' 11 Si s-a imbrdcat iar cu hainele sale de vdduvie. Iar luda a trimis
iedul prin adulamitean, prietenul sdu, ca sd ia zdlogul din mdi-
nd se vafac, *oi, $eta, fiut meu! Cdci -tgi zicea: Nu.cu1tu31
moard si acesta, ca si frolii lui! Si s-a dus Tamara si
a trt nilefemeii. Dar n-a mai gdsit-o. $i a tntrebat pe oamenii locu-
taidlui ei. Trecdid insd vreme multd, a murit fata lui lui aceluia: Unde este femeia cea ndrdvitd, care Sedea la Ena-
"o"a trecut zilele jelire' im, la drum? Iar aceia i-au rdspuns: N-afost aici nici o femeie
solia lui luda. Iar luda, dupd ce au
de

dus tn Tirnna, la cei ce tundeau oile lui, impreund

cu priet' ndrdvitd! S-a fntors deci acela la Iuda Si a zis: N-am gdsit-o Si
sdu Hira adulamiteanul. Atunci i s-a vestit Tamarei'
nora oamenii de acolo mi-au spus cd n-afost acolo nici o femeie nd-
t rdvitd! Atunci luda a zis: Sd Si le lie! Numai de nu ne-ar face
zicdndu-i-se: Iatd socrul tdu merge la Timna sd-Si tundd
de batjocurd. Iatd, eu i-am trimis iedul, dar tu n-ai gdsit-o. Dar,
Iar ea, dezbrdcdnd de pe sine hainele sale de vdduvie' s-a
la poarta cam dupd vreo trei luni, i s-a spus lui luda: Tamara, nora ta, a
Surat cu un vdl Si, gdtindu-se, a ieSit Si Sezut
a
'c,are cdci vedea cd cdzut in desfrdnare si iatd a rdmas fnsdrcinatd din desfrdnare!
este in drumul spre Timna, $ela c
mare Si ea nu-ifusese datd lui de solie'"
Iar luda a zis: Scoateli-o si sdfie arsd!"
Tamarudoregte sd dobAndeasc[ urmaqi din stirpea
b[rl Promis[, prin legea leviratului, lui $ela Tamara se afla
tului sdu mort, astiel c[ gestul siu nu poate fi condamnafu sub autoritatea socrului sdu. Acesta o condamn[ ca adulteri; pe-
contextul de atunci. Ea s-a aSezatin poarta Enaim
(: douA deapsa obignuit[ pentru adulter era lapidarea, doar fiicele preo-

t0ni; doi ochi)' filor urmdnd a fi arse. in cazul Tamarei pare sd se fi luat o deci-
15-18: ,,,!i, vdzdnd-o luda, a socotit cd este o femeie"l zie de excepfie.
252 ,,Dar cdnd o duceau, ea a trimis la socrul sdu, zi-
rdvitd, cdci n-a cunoscut-o, pentru cdisi aveafala
acoperitd:1
ibdrAndu-r" din cale pe la ia, i-a zis: Lasd-md sd intru la cdnd: Eu sunt tngreunatd de acela ale cdruia sunt lucrurile
acestea. Apoi a addugat: Afld al cui e inelul acesta, cingdtoa-
Cdci nu Stia cd este nora sa. Iqr ea a zis: Ce ai sd-mi dai'.
din t rea aceasta Si toiagul qcesta! "
vei intra la mine? Iar el i-a rdspuns: ili voi trimite un ied
ma mea. Si ea a zis: Bine, darid-mt dai ceva zdlog
pdnd mi-l ,,Uit6-te cL frrd, sd vorbeascd aduce maftori vrednici de
a zis: InA credin!6, care slobod glas gi sunt indestul[tori s[ o arate frrd vi-
trimite. Rdspuns-a hda: Ce zdlog sd4i dau? $i ea
tdu, cingdtiarea ta Si toiagul ce-l ai in mdnd' $i el i le-a dat g n5. $i pentru cE femeia, care era invdluiti de o astfel de vin[,
intrat la ea Si ea a rdmas grea'" trebuia si aibd trei martori, de aceea gi Tamara, ca qi cum ar
DupL inelul c, pe"it" prins de cingStoare 9i toiag se slobozi un glas risundtor, trimite cele trei lucruri primite ca ar-
care aude a' vund (...). A stat acas6, a tdcut gi a cdgtigat victoria."3e7
cunogtea ldentitatea unei persoane' ,]''limeni
trrcruri s6 nu osdndeasc[ pi Tamara; ce ("') ea a slujit unei 26: ,,$i le-a recunoscut luda qi a zis: Tamara e mal
duieli. Din pricina asta nici ea n-a fost hulit6, nici
Iuda nu
flcut vinovat de p[cat. CI daci mergi inainte pe^;iruI istol 3e6
Sfantul Ioan Gurf, de Aur, op. cit.,LXII,
r"i gati cd din nar"uli lui Iuda din Tamara iqi trage 3"
"opiii Ibid.,Lxrr,2

198 199
 t',

dreaptd decdt mine, pentru cd nu am dat-o lui $ela,
j
meu! $l re. Viefuirea bisericeasci s-a ar[tat pe vremea lui Avraam; intre
fiul
timp s-a retras gi a venit poporul iudaic qi viefuirea dup6 lege,
iar mai pe urml s-a arltat in intregime gi noul popor, cu legile
sale. De aceea a spus moa$a la nagterea lui Fares: Pentru ce s-d
rupt din pricina ta gardul? (Biblia I 91 4) . C5, venind legea, a
-
rupt viefuirea cea liber6. Smnta Scripturi totdeauna obignuiegte
si numeascl legea veche gard.'Am
Dupi aceast episod, se revine la istoria lui Iosif.
Cap. 39, lz ,,Deci losif afost dus tn Egipt Si, din mdna Is-
maelililor, care l-au dus acolo, l-a cumpdrat egipteanul Putifar,
o cdpetenie de la curtea lui Faraon Si comandantul gdrzii lui."
Septuagintail numeqte pe Putifar evnuhos, iar Vulgata
are eunuchus; Biblia l688 tradtce prin hadim (: castrat; eunuc;
famen). Cuvdntul e tradus, uneori, prin dregdtor sau ofi1er. Ntt
e doar un eufemism, c[ci anumite funcfii au fost indeplinite, de
reguld, de eunuci. Nu e sigur ci gi Putifar era eunuc, dar astfel
se indic[ cu certitudine funcfia sa inaltd. Faptul cL era c[s[torit
nu dovedegte prea mult, existdnd 9i eunuci c[sitorifi.
2-6: ,,Domnul tnsd era cu Iostf si el era om indemdnatic
Si trdia in casa egipteanului, stdpdnul sdu, Stdpdnul sduvedea
cd Domnul era cu ddnsul si cd, toate cdte fdcea el, Domnul le
sporea in rndna lui. De aceeq a aflat losif trecere tnainteq std-
pdnului sdu Si i-a pldcut Si l-a pus peste casa sa Si toate cdte
avea le-a dat pe mdna lui losif, Iar dupd ce l-a pus peste casa
sa Si peste toate cdte ovea, a binecuvdntat Domnul casa egip-
teanului pentru Iosif Si era binecuvdntarea Domnului peste tot
ce avea el in casa Si in larina sa. $i a ldsat Putifar pe mdna lui
Iosif tot ce avea Si, de cdnd il avea pe el, nu purta grijd de ni-
mic din cdte ovea, Jdrd numai de pdinea ce mdnca. Iosif insd
era chipeS la staturd Sifoartefrumos lafald."
,,L-a frcut pe Iosif aproape stipdnul intregii lui case. $i
avea robul, prizonierul, pe m6na lui toatd averea stdpdnului.
Atdt de puternicl este virtutea! Oriunde se arat6, biruie gi stdp6-

1e8
lbid. oo'
3w
lbid. ld., omilii la Matei, lll

200 201

neqte. Dup[ cum soarele, cdnd rdsare, alungi intunericul, tot
qi virtrtea, c6nd se atati, izgoneqte rlul 9i p[catul'"olt t"
spune ca Iosif era frumos la chip, ,,ca s[ afllm cd era frumos
numai cu frumusefea sufletului, ti li cu frumusefea trupului'/(
7-l2z ,,Aqa fiind, femeio stdpdnului sdu si-a pus ochii
Iosif si i-a zis: Cuicd-te an mine! Iar el n-a voit, ci a zis
cdtre
meia stdpdnului sdu: De cdnd stmt aici, stdpdnul meu nu )
grtid de nimic tn casa sa, ci toate cdte k *",1n^: d?:!"_
7"io. i, cdsa aceasta nu'i nimeni mai mare decdt mine si de
nirnic nu sunt oprit decdt ntnnai de la tine, pentru cd tu eSti
lui. Cum dar sdfac eu acest mwe rdu Si sd pdcdruiesc truit
Dumnezew? Dar, deSi ea zicea aSa lui losif in toate zilele'
el
tnsd in
asculta sd se culce cu ea, nici sdfie cu ea' Se tntdmpld
zi sd intre losif in casd dupd trebwile sale 5i, nefiind vreuru'tl
casnici, ea l-a apucat de haind Si i-a zis: Culcd-te cu
insd. ldsdnd hnina in mdinile ei, afugit Si a ieSit afard'"
Nici o pild6 9i nici un sfat nu-i folosesc celui robit
mii. in schimb, ,,strelucirea fecioriei lui losif, care era astfel
gdtit ca sd nu fie cuprins de nici o poftd, n-am fi cunoscut-o
Ie nr r-u. fi indrlgostit de d rsul stepana sa"403' E aici qi un
radox: cel ce fugi gol e imbricat: ,,Iosif .q.ajuns gol de
dar imbr[cat in iuminlenia pu(6rii sale'"404 Dup[ Nil A
egipteanca nu l-ar fi putut prinde pe Iosif, dac6 acesta era'
vegmintele sunt lucruri trupeqti prin care pldceT2a.n:.ttp
Smrrtul Vasile cel Mare afl6 remediul: ,,CAnd i1i v
"ujot
minte un g6nd care d[ lupta cu porunca dumnezeiasc['
arunc[ qi ir hainele gi fugi cuprins de mdnie'"40u ,,8 de tr'
ca cel ce cautd cu evlavie pe Dumnezeu sd nu fie relinut
de
lui
o liter6, ca nu cumva si primeascd in locul Dumnezeu
aot
rd., o^ilii la Facere, LXII, 3
no2
lbid.,LXII,4
oo3
O.ig"n, Despre rugdciune, XXIX, 18
aoa
Clement Alexandrinul , Stromale,Yll, 61, 2
aos
Cf. op. cit.,LXY
oou
o*ilii si cuvdntdri, VIII, 8
202
ii,
din jurul lui Dumnezeu, adicd sd imbri(iqeze in chip greqit, fErd
sd-gi dea seama, in locul Cuvdntului, literele Scripturii. C[ci
Cuvdntul scapi minfii, care crede cI prin viluri a prins pe Cu-
vdntul cel netrupesc, aga cum egipteanca n-a apucat pe Iosif, ci
vegmintele lui.''o' ,,Cei ce sunt rafionali gi prin raliune tind spre
Rafiune, s[ se ingrijeascd de trup, care e mult mai bun decdt veg-
mintele, adicl de in,telesurile dumnezeiegti gi inalte ale Sfintei
Scripturi gi ale celor ce se vdd din creafiune. Daci nu facem
aceasta, vom fi dovedili odati ca neavind nimic, ca unii ce
ne-am prins de vegminte gi nu am imbrdtigat Ra(iunea care sub-
zistd gi tuturor le di subzistenfi, asemenea egiptencei care, prin-
zdndu-se numai de vegmintele lui Iosif, n-a izbutit sd se uneascd
cu Iosif cel iubit."ao8
13-14: ,,Iar ea, cdnd a vdzut cd el, ldsdndu-Si haina in
mdinile ei, afugit Si a ieSit aJhrd, a strigat pe casnicii sdi Si le-a
zis aSa: Privili, ne-a adus aici slugd Ltn evreu, ca sd-Si batd joc
de noi. Cdci a intrat la mine Si mi-a zis: Culcd-te cu mine! Eu
insd am strigat tare! "
,,Nu birbaful tiu a adus in casa ta un sclav evreu ca sd te
ispiteasci, ci demonul cel viclean a adus in sufletul t6u desfrdul
cel necurat, el gi-a betut joc de tine. Ce a ftcut Iosifl A t[cut gi
a fost os6ndit, ca gi Hristos."aoe
15: ,,Auzind el cd am ridicat glasul Si am strigat, ldsdn-
du-Si haina la mine, afugit Si a ieSit afard."
,*Aqa obignuiege viciul! Se strIduiegte totdeauna sd pund pe
seama virtugii, clreia ii duce rdzboi, propriile (sale) plcate."ar0
16-20: ,,$i a linut ea haina la sine pdnd a venit stdpdnul
lui acasd. Atunci i-a spus Si lui aceleasi vorbe, zicdnd: Acel rob
evreu, pe care l-ai adus la noi, a venit la mine sd md batjoco-
reascd Si mi-a zis: Culcd-te cu mine! Dar cdnd a auzit cd am ri-
407
Capetele teologice, 173
408
4oe ilii la Matei,Lxxxtv, 4
4r0
203
dicat glasul Si am inceput sd strig, s-q temut Si, ldsondu-Si lwitl
sat amdndoi vise; dar fiecare visul sdu Si fiecare vis cu inlelesul
lui. Iar dimineala, cdnd a intrat Iosif la ei, iatd erau tulburafi.
ta miie, a fugit si a iesit afard. Auzind stdpdnul lui cuvintel
ctq,d s-a pu $i a intrebat losif pe dregdtorii lui Faraon, care erau cu el la
femeii sale, cdte ti spusese despre el, zicdnd: Asa si
"tat stdpdnul sdu sub pazd, Si le-a zis: De ce sunt astdzi tristefelele
cu mine sluga ta!- s-a aprins de mdnie Si, ludnd stdpdnul l
voastre? Iar ei au rdspuns: Am visat niSte vise Si nu are cine ni
Iosrt La bdgat in temnifd, unde erau inchiSi cei ce
le tdlcui! Zis-a lor losif: Oare tdlcuirile nu sunt ele de la Dum'
reSelui. $i a rdrnas el acolo in temnifd'"
" nezeu? Spuneli-mi dar visele voastre! Atunci q spus marele pa-
S-ar p[rea c[ Putifar a infeles ce s-a petrecut; totugi, il 1
harnic visul sdu lui losif Si a zis: Eu am vdzut in vis cd era ina-
depsegte pe rob. ,,Dac[ barbarul n-a crezvt spusele femeii sale,
intea mea o coardd de vie; Si coarda aceea avea trei vile; apoi
ar fi trebuit s[-l bage in inchisoare; 9i iar69i, dacd a teant cL
a infrunzit, a ffiorit Si au crescut struguri Si s-au copt. Si pa-
adevlrate spusele egiptencii, atunci nici de inchisoare n-ar fi
harul lui Faraon era in mdna mea; Si pdrea cd am luat un stru-
wednic, ci de pedeapsa cea mai mare, de pedeapsa capitall'
gure Si l-am stors in paharul lui Faraon. Acestuia losif i-a zis:
cflnd m6na cea de sus igi aratii purtarea sa de grja,foate ajut
Iatd tdlcuireavisului tdu: cele trei vile tnseamnd trei zile- Dupd
u$oare gi lesnicioase, iar cei sdlbatici se imblinzesc''""
2l-23: ,,Dar Domnul era cu losif, a revdrsat mild trei zile tSi va aduce aminte Faraon de dregdtoria ta Si te va
temnile| pune iard.si in slujba ta; $i vei da lui Faraon paharul in mdnd,
lui si i-a ddruit trecere inaintea mai-marelui
cumfdceai mai inainte, cdnd erai paharnic la el. Deci, cdnd vei
mai-marele temnilei a dat pe mdna lui losif temnila Si pe t
osdndisii, care erau tn temnild, Si orice era de fdcut acolo, .fi la bine, adu-1i aminte Si de mine Sifd-mi bine de pune pentra
mine cuvdnt la Faraon Si md scoate din inchisoarea qceasta;
ficea. Iar mai-marele temnilei nu cvea nici ofricd de
nimic,
"toate cdci eu suntfurat din pdmdntul Evreilor; Si nici aici n-amidcut
erau pe mdna lui losif, pentru cd Domnul era cu el Si t'
nimic, ca sdfiu aruncat in temnila aceasta."
te cdte ficea, Domnul le sporea in mdinile lui." '

paznicul temnilei il cinstegte gi-i trece lui put ,,Si nu trecem cu ugurinfl pe l6ng[ aceste cuvinte, ci sI
,,Iati cd gi
ne gdndim la filosofia sufletului lui! Glsise un prilej aga de ni-
rea (...). Uitn-t; c'a harul cel de sus este necontenit aliturea ds
merit; gtia ci marele paharnic, ajuns iar[gi in dregdtoria lui de
li toate cflte le ftcea erau pline de har."4t2 altildatL, va putea s[-i fac[ cunoscuti imp[ratului toatd istoria
Cap. 40, 1-15: ,,,S-a intdmplat insd ca dupd aceasta mt
viefii sale; qi totuqi Iosif n-a hulit-o pe egipteance, (..') n-a vor-
rele paharnic al regelui Egiptului Si marele pitar sd gre$et
bit de r[u pe stipdnul siu gi nici de frafii sdi; n-a spus pricina
inaiitea regelui Egiptului, stdpdnul lor. Atunci s-a mdniat
pentru care a fost osdndit la inchisoare 9i nici nu cauti s[ arate
raon pe cei doi dregdtori ai sdi: pe mai-marele paharnic si
nelegiuirea ce i s-a fhcut. Un singur lucru urmdrea: nu s[ invi-
mai-marele pitar. $i i-a pus sub pazd in temnild, in casa cd,
nuiascl pe aceia, ci numai ca marele paharnic s[ vorbeasci pen-
teniei gdrzii, unde era inchis losif. Iar cdpetenia temnilei a t
tru el. Fapta fra{ilor sdi a l[sat-o in umbrl, spun0nd: Amfostfu-
duit li ei pe Iosif sd le sluieascd; Si au rdmas ei cdteva zil
rat din pdmdntul evreilor; cit despre fapta acelei desfrdnate
temnifd. intr-o noapte insd mai-marele pitar si mai-marele
egiptene nici nu pomenegte gi nici de suplrarea nedreaptE a st[-
harnic ai regelui Egiptului, care erou tnchiSi tn temnifd' au - ..41'-1
panulul sau."

4t'
Ibid. 4t3lbid,LxIJr,2
4t2
lbid.

204 205
 16-23: ,,Vdzdnd mai-marele pitar cd a tdlcuit bine, a
cdtre losif: $i eu am visat un vl's: gi iatd cd cveam pe cqp
panere cu pdine. Iar in panerul cel mai de deasupra se
toate felurile de aluaturi coapte, din care mdndncd Faraon,
pdsdrile cerului le ciuguleau din panerul cel de pe capul
Rdspunzdnd acestuia, Iosif i-a zis: Iatd Si tdlcuirea visului
cele trei panere inseamnd trei zile. Dupd trei zile Faraon iyi
lua capul Si te va spdnzura pe un lemn Si pdsdrile cerului iyi
ciuguli carnea. Iar a treia zi, fiind ziua nasterii lui Faraon,
fdcut acesta ospdl pentru toli dregdtorii sdi Si in mijlocul
gdtorilor sdi Si-a adus aminte de paharnic Si de mai-marele
tar; ;i a pus iordsi pe mai-marele paharnic in dregdtoria
dddea el paharul lui Faraon in mdnd; iar pe rnai-marele
l-a spdnzurat, dupd tdlcuirea pe care o fdcuse losif, Dar
marele paharnic nu Si-a mai adus aminte de losif, ci l-a
,,$i iatd-l pe dreptul Iosif iarSgi lupt6nd ca intr-un loc
exercilii atletice, ca s[-gi facl mai departe dovada virtulii
$i nu s-a tulburat, n-a cArtit, nu s-a descurajat. (...) $tia ci lufl
le i s-au prelungit, pentru ca, dupd o lupt6 dusd dupd toate reg
lile, sd primeascd strdlucitoare cunun6."414 I td, ca iegirea din inchisoare
Cap. 4lr l-82 ,,La doi ani dupd aceea, a visat Si Fr
un vis. Se fdcea cd stdtea ldngd rdu; Si iatd cd au ieSit din
Sapte vaci, frumoase la tnftliSare Si grase la trup, $i pd;tedu
mal. Iar dupd ele au ieSit alte Sapte vaci, urdte la chip Si
la trup, Si au stat pe malul rdului ldngd celelalte vaci; Si
cele urdte Si slabe la trup au mdncat pe cele Sapte vacifruny
se la chip Si grase la trup; Si s-a trezit Faraon. Apoi iar a
mit Si a mai visat un vis: iatd se ridicau dintr-o tulpind de
Sapte spice frumoase Si pline; Si dupd ele au ieSit alte SQ
spice subqiri, seci Si pdlite de vdntul de rdsdrit; Si cele
spice seci Si pdlite au mdncat pe cele Sapte spice grase Si
$i s-a trezit Faraon Si a inleles cd era vis. Iar dimineala s-a
burat duhul lui Faraon Si a trimis sd cheme pe to{i magii
n'o
lbid.
206
tului Si pe toli inleleplii tui; Si le-a povestit Faraon visul sdu,
dar nu s-a gdsit cine sd-l tdlcuiascd lui Faraon.,'
Revelafia se di fiecdrui neam. ,,Lui Faraon i s-a vestit de
cdtre ingerul ocrotitor al Egiptenilo. (...)i,T vedenii, grija gi
puterea stlpdnitoare a Providenfei tuturor.,
9-14: ,,Atunci a tnceput mai-marele paharnic sd grdias_
cd lui Faraon si a zis: imi aduc aminte astizi de pdcateii mere:
S-a mdniat odatd Faraon pe dregdtorii sdi
Si ne-a pus, pe mine
Si pe mai-marele pitar, sub pazd tn casa cdpeteniei gdrzii,
Atunci amdndoi, Si eu Si el, am visat tntr-o noapte cAk;n vis,
dar fiecare am visat deosebit Si cu tnsemnare diosebitd. Acolo
cu noi era Si un tdndr evreu, un rob al cdpeteniei gdrzii,
Si spu_
ndndu-i noi visele noastre, ni le-a tdlcuit,
fiecdruia cu tnletisut
lui. $i cum ne-a tdlcuit el, aSa s-a Si intdmplat: eu sdfiu pus iar
in dregdtoria mea, iar acela sd fie spdnzurat. Atunci i *i*is
Faraon sd cheme pe lostf, $i scoldndu-l indatd din temnild, l_au
tuns, i-au primenit hainele Si a venit la Faraon. "
,,Au trecut doi ani de zile (...) de clnd marele paharnic
gi-a reclpltat slujba. Cd trebuia Iosif sd agtepte ''rr"-"i potrivi_
s[ fie cu strllucire. Dac6 marele pa_
harnic i-ar fi amintit lui Faraon, inainte ca Faraon si fi avut vi-
sele, gi l-ar fi eliberat la ruglmintea sa, poate cd virtutea lui Io_
sif n-ar mai fi fost cunoscutd de mullime. Dar iscusitul gi inlelep-
tul St?ipdn, care gtie, ca un foafte bun megter, c6t5 vreme trebuie
sd stea aurul in foc qi cdnd trebuie sd-l scoatd de acolo, face ca
mai-marele paharnic sd-gi uite de Iosif doi ani, ca sI vin[ gi tim_
pul viselor lui Faraon gi astfel, cu ajutorul nevoii de atunci sI
ajungd dreptul Iosif cunoscut in toatd impdrd{ia lui Faraon.,,4r6
15-242 ,,Iar Faraon a zis cdtre losif: Am visat un vis
Si
n-are cine mi-l tdlcui. Am auzit tnsd zicdndu-se de tine cd, de
auzi un vis, il tdlcuieSti. Iosif insd, rdspunzdnd, a zis cdtre Fa_
raon: Nu eu, ci Dumnezeu va da rdspuns pentru liniStirea lui
u't
Sfantul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd, IX,4
a't'
Sfantul loan Gurd de Aui, op. cit.,tXIIl. Z
207
 visat cd 33-40: ,,$i acum sd aleagd Faraon un bdrbat priceput si
Faraon. A grdit apoi Foraon lui losif Si a zis: Am
rdu inlelept Si sd-l pund peste pdmdntul Egiptului. Sd porunceascd
cd stdteaip" *ilrl rdului; si iatd au iesit din sapte
pe dupd dar Faraon sd se pund supraveghetori peste lard, ca sd adune
iiti
"au
to trip si frumoase la chip si pdsteau maL
-$i
la ffup' t in cei Sapte ani de belsug a cincea parte din toate roadele pd-
iesit alti sapte vaci tele si urdte la c!i4 si
slabe
vacile ut mdntului Egiptului. Sd strdngd aceia toatd pdinea de prisos in
eu n-am vdzut asemenea in toatd lara Egiptului; $i
vaci grase Sifrumoase' $i aceSti ani buni Si s-o adune tn cetdyile pdinii, sub mdna lui Fa-
si slabe au mdncat pe cele Sapte raon, Si sd o pdstreze spre hrand; hrana aceastavafi de rezer-
intrat cele grase tn-pdntecele lor Si nu se cano$tea cd au int
urdte la chip' vd in lard pentru cei Sapte ani de foamete, care vor urma tn !a-
ele in pdnticele aceitora, cdci acestea ersu tot
am adormit iar' Si am ra Egiptului, ca sd nu piard lara de foame. Aceastq a pldcut lui
si mai inainte. Apoi, desteptdndu-md, Faraon Si tuturor dregdtorilor lui. $i a zis Faraon cdtre toyi
spice pline Si1
iat iar un yis, dint -o tilpina au ieSit Sapte
"i
tnoase. $i dupd ele au ieSit alte Sapte spice slabe' seci Si pdli dregdtorii sdi: Am mai putea gdsi, oare, un orn ca el, in care sd
de vdntil de-rdsdrit; si cele sapte spice seci si
pdlite au mdnc fie duhul lui Dumnezeu? Apoi a zis Faraon cdtre losif: De vreme
ce Dumnezeu !i-a descoperit toate acestea, nu se afld om mai in-
pe spicefrurnoose Si pline' Am povestit acestea
-lor,cele Sapte lelept Si mai priceput decdt tine. Sdfii dar tu peste casa mea. De
dar nimeni nu mi le-a tdlcuit."
cuvdntul tdu se va povdlui tot poporul meu Si numai prin tronul
in vechiul Orient, regii, ca reprezentanfi ai popoarel
descoperiri meuvoifi mai mare decdt tine!"
inaintea lui Dumnez"o, uu"urt' parte de astfel de
vind viitorul lirilor lor' ,,latd cd intemnifatul ajunge dintr-o datd imp[rat peste in-
25322 ,,Atunci a zis Iosif lui Faraon: visul lui
Faraon treg Egiptul, iar cel b[gat la inchisoare de mai marele bucitari-
unul: Dumnezeu o vestit lui Faraon cele ce voieSte sdfacd' lor este ridicat impirat la cea mai inaltl dreg[torie! $i fostul lui
gapte vaci frumoase inseamnd $apte ani; cele 6apte
spice stdpdn, care il amncase in inchisoare ca prea desfrdnat, l-a v6-
qni; v iul lui Faraon este unul' Cele I zut primind conducerea intregului Egipt. Ai v[zut ce lucru mare
*orrc tnseamnd $apte
ele' inseamnd ani; este s[ induri cu mulfumire incercdrile."al8
iaci urdte si slabe,'care au iesit dupd sapte
cele spice, seci Si pdlite de vdntul de rdsd 4l-43: ,,Apoi Faraon a zis lui losif: Iatd, eu te pun astdzi
osernenea'si sapte
Iatd pentru peste tot pdmdntul Egiptului! $i Si-a scos Faraon inelul din de-
irrro*nd Sapte ani. Vor fi Sopte ani de foamete'
atrn spus euiui Faraon Du*n""u.a ardtat fuiu,l'-"il-?'!: getul sdu si l-a pus fn degetul lui losif, l-a tmbrdcat cu hqind de
"d ani de belsug
vin Saple in tot pdmar vison Si i-a pus lanl de aur imprejurul gdtului lui. Apoi a po-
sa faca. Iatd, lnare
Egipntui. Dupd ei voi veni sapte ani.defo.amete 5.i
u* runcit sd fie purtat in a doua trdsurd a sa Si sd strige inaintea
li::
il"tgisrrt aceia tn pdmdntul Egiptului si foametea va lui: Cddeli in genunchi! $i aSa afost Iosdpus peste tot pdmdn-
secd
va simli in tul Egiptului."
ioiil*o. $i behigul de altddatd nu-se grea' Iar cd-vi'
mai la
Iosif este numit marevizir, fiind, de fapt,loc{iitorul Fara-
dupd foameteo care va urma, cd va fi foamete
t-n nritat rle doud ori lui Faraon, aceasla inseamnd cd luc onului.
ezeu 5icd lineascd' 44-45: ,,$i a zis iardsi Faraon cdtre losif: Eu sunt Fara-
aaraidcd g:i:*i' on! Dar fdrd Stirea ta, nimeni nu are sd-Si miSte nici mdna sa,
u este mai tzla."
n'*
o" ld., omilii la Matei, LxxxlII, 1
rd., o*ilii la Facere, Lx[I, 4

208 209
 m-afrcut roditor in pdmdntul suferinyei mele."
nici piciorul sdu, tn tot pdmAntul Egiptului! $i a pus Faraon-lui
Mulfimea roadelor strinse de Iosif se poate interpreta gi
Iosif numele fafuat-Pineah si i-a dat de solie pe Asineta' fiica
ca sporul acestuia in virtute, avdnd a ddrui gi celorlalli. Acum i
lui Poti-Fera, marele preot din lliopolis"'
se nasc gi doi fii, cirora Iosif in pofida rangului s[u la curtea
in vechiul Orient' era opractic[ obignuiti acordarea unu
numenoucuprilejulinvestiriiintr-otnalt[funcfie.Iosife lui Faraon, le pune nume evreiesti: Manase (: Domnul m-a
frcut s[ luit) li Efrairn (: Domnul m-a frcut roditor).
mtt lafuat-Paneah (: Dumnezeu cuvAnteazl)' ca un vestltor
53-57: ,,Iar dupd ce au trecut cei Sapte ani de belsug, ca-
plao-urilor divine. Faraon i-a dat-o de so{ie.pe '4sineta F ""1
zeilei Neit), fiica lui Poti-Fera (: daruit de Ra), marele
pr re au fost in lara Egiptului, au venit cei Sapte ani de foamete,
din On(: fortiireafi; tlrie) sau lliopolis (: cetatea yarylut|'
dupd cum spusese losif, Atunci s-afdcutfoamete tn tot pdmdn-
tul, dar tn toatd lara Egiptului era pdine. Cdnd insd a inceput
era o cetate importanti, situati la circa 30 km de Memfis'
l

gcoli care erau subordonate sd sufere de foame Si toatd lara Egiptului, atunci poporul a fn-
fii qi medicii diipuneau aici de ceput a cere pdine de la Fqroon, iar Fqraon a zis cdtre toli
pl"lui soarelui. Filosofii greci veneau si studieze in On'
Egiptenii: Ducefi-vd la losif Sifoceli cum vd va zice el! ASodar,
46t ,,Iosif era de lreizeci de ani cdnd s-a infdligat inai
tea lui poioon, regele Egiptului' Iesind dupd aceea de
la fiindfoamete pe loatdfala pdmdntului, a deschis losif toate jit-
nilele Si a inceput a vinde pdine tuturor Egiptenilor. $i veneau
lui Faraon, Iosif s-a dus sdvadd toatd {ara Egiptului"'
fost insemnat in Sc din toate ldrile in Egipt, sd cumpere pdine de la Iosif cdcifoa-
,,Sd nu socotim cd frtd rost a
afl[m c[ nimeni n-are metea se intinsese peste tot pdmdntul."
,,umerul anilor lui Iosif, ci ca sE
ingid Prntot pdmdntul se in,telege lumea cunoscuti celor vechi,
cuvdnt de apdrare daci nu este virtuos' Niminui nu-i e
s[ in cazul de fafi referirea viz0nd nordul Africii gi Orientul apro-
s[ puni inainte tinerefea, pentru c[ 9i in ti1:rele trebuie
ani' vdrst[ piat.
,irtlio.."o" Iosif iqi incepe ascensiunea la 30 de I

care pi Mdntuitorul $i-a inceput activitatea Sa public6'

16. Israel in Egipt (42, I - 50,26)
47-522 ,,$i a rodit pdm,intul in cei Sapte ani de be
Cap. 42,1-8: ,,Afldnd Iacov cd este grdu in Egipt, a zis
cdte un pu*n iintr-un grdunte. $i a adunat losif tn cei s
cdtre fiiisdi: Ce vd uitali unul la altul? Iatd, am auzit cd este
ani, cai au fost cu belsug tn lara Egiptului' toatd pdinea
grdu in Egipt. Duceli-vd acolo Si cumpdrali puline bucate, ca
prisos Si a pus pdinea prin cetdli; infi^ecare c:tat: a.yr'nys f
'nea sd trdim Si sd nu murim! Atunci cei zece din fralii lui losif s-au
din ytiutuiile dimprejurut ei. Astfel a strdns losif grdu
dus sd cutnpere grdu din Egipt, iar pe Veniamin, fratele lui Io-
foarte, ca nisipul mdrii, incdt nici seamd nu se mat [tnea'
sif, nu l-a trimis lacov cufralii lui, cdci zicea: Nu cumva sd i se
nlt se mai putea socoti. Dar inainte de a sosi anii de foa'
-

intdmple vreun rdu! Au venit decifiii lui Israel impreund cu al-

tui losif i i-au ndscut doi fii, pe care i-a ndscut Asineta' fata
io*f"ro, preotul din lliopoTis. Celui intdi-ndscut' Iosif i-a ' fii, care se pogorau sd cumpere grdu, cdci erafoamete Si in pd-
Dumn< mdntul Canaanului. Iar losif era cdpetenie peste laro Egiptului
numele Manase, pentru cd Si-a zis: M-a invrednicit
casei tatdlui meu! Si tot el vindea la tot poporul ydrii. gi sosindfralii lui losif i s-
sd uit toate necalzurile mele Si toate ale
zis: au inchinat lui pdnd la pdmdnt. Cdnd a vdzut Iosif pe fralii sdi,
celuilalt i-a pus numele Efraim, pentru cd Si'a
i-a cunoscut, dar s-a prefdcut cd este strdin de ei, le-a grdit as-
pru Si le-a zis: De unde ali venit? Iar ei au zis: Din pdmdntul
a'n
lbid.

210 211
 voastre de sunt adevdrate sau nu; iar de nu, pe viala lui Fara-
on, sunteli cu adevdrat spioni."
,,Vreau s6-l vld pe el, igi spunea Iosif. Doresc si v5d pe
cel care a avut aceeagi mamd cu mine, Din felul cum v-afi pur-
tat cu mine vd binuiesc cI urafi gi pe acest frate."422
l7-2lz ,,$i i-a pus sub pazd vrerile de trei zile. Iar a treia
zi a zis losif cdtre ei: Faceli aceasta ca sd /iyi vii! Eu sunt om
cu frica lui Dumnezeu. De sunteli oameni cinstili, sd rdmdnd
inchis unfrate al vostru, iar ceilalli duceli-vd Si duceli grdul ce
ali cumpdrat, ca sd nu sufere de foame familiile voastre. Dar sd
aduceli la mine pe fratele vostru cel mai mic, ca sd se adeve-
reascd cuvintele voastre, Si nu veli muri. $i ei au fdcut oSa. Zi-
ceau insd unii cdtre alyii: Cu adevdrat suntem pedepsili pentru
pdcatul ce am sdvdrSit tmpotriva fratelui nostru, cdci am vdzut
zbuciumul sufletului lui cdnd se rugct, si nu ne-afost mild Si nu
l-am ascultat, Si de aceea a venit peste noi urgia aceasta! "
,,Apa e p[catul! igi aratl covdrgitoarea lui nebunie atunci
cdnd se termin5, dupd ce se sdvdrgeqte! intocmai ca omul beat;
cdnd toarnl in el mereu vin, nu-gi dd seama cAtI vltimare ii
aduce vinul; dar mai tdrziu afld., pe propria piele, marele rdu ce
i-a pricinuit vinul; tot aqa gi pdcatul; in timp ce se sdvirgegte,
intunecl cugetul gi orbegte mintea ca gi cum ar invdlui-o cu un
nor des; dar mai tdrziu, congtiinfa revoltati chinuie mintea mai
cumplit decdt un acuzator gi-i arat[ nebunia faptei.-423
222 ,,Atunci rdspunzdnd Ruben, le-a zis: Nu v-am spus eu
sd nu faceli nedreptate bdiatului? Voi tnsd nu m-ali ascultat Si
iatd acum sdngele lui cere rdzbunare."
,,Gdndegte-te ce cumplit lucru sI fii judecat de congtiinfa!
Acuzatorul acesta este mereu in tine gi-1i aduce aminte nelegiui-
real."Q4
23-262 ,,ASa grdiau tntre ei Si nu gtiau cd losif tnlelege,

422lbid.
rl!
o'o
n lbid.
GEN, p. 361 :'f n'n
a" Sfantul Ioan Gur[ de Aur, op. cit., L){IY ,2 Ibid.,LxIV,3

2t2 213
pentru cd el grdise cu ei prin tdlmaci. Iar losif s-a depdrtat
la ei Si a pldns. Apoi intorcdndu-se iard;i gi vorbind cu
a luat dintre ei pe Sirneon Si l-a legat inaintea ochilor lor.
aceea a poruncit losif sd le umple sqcii cu grdu Si argintul
sdJ pund fiecdruia tn sacul lui si sd le dea si de ale md,
pe cale. $i li s-aftcut asa. $i pundndu-si ei grdul pe asini, s
dus de acolo. "
,,IatA cdt de darnic e cu ei! Le face bine ftr[ voia lor;
le di numai grdul, ci gi argin1ii."a25
27-282 ,,Dar cdnd au poposit noaptea la gazdd,
gdndu-Si unul sacul, ca sd dea de mdncare asinului sdu, a
argintul sdu in gura sacului. $i a zis cdtre fralii sdi:
meu mi s-a dat inapoi Si iatd-l in sacul meu! Atunci s-a
inima lor Si cu spaimd zicea unul cdtre altul: Ce afdcut,
Dumnezeu cu noi?"
,,S-au spdimdntat iarigi, cd se temeau sI nu le fie
adaos de vind, in afard de invinuirea ce le-o aducea
\ot."426
29-36: ,,Iar dacd auvenit la lacov, tatdl lor, in lara
naan, i-au povestit toate cdte li se intdmplase, zicdnd:
ldrii aceleia a grdit cu noi aspru Si ne-a pus sub pazd, ca
niSte spioni oi ldrii aceleia. Noi tnsd i-am spus cd suntem
meni cinstili; cd nu suntem spioni; cd suntem doisprezece
fii ai aceluiasi tatd; cd unul din noi nu mai trdieSte, iar cel
mic e cu tatdl nostru tn pdmdntul Canaan. insd omul, stdp,
ldrii aceleia, ne-a zis: Iatd cum am sd aflu eu de sunteli
cinstili: ldsali aici la mine pe unfiate, iar grdul ce ali
rat luali-l Si vd duceli la casele voastre; sd aduceli insd la
pefratele vostru cel mai mic Si atunci voi Sti cd nu sunteli
oni, ci oameni de pace, Si vd voi da pe fratele vostru Si veli
tea face cumpdrdturi in lara aceasta. Dar deSertdnd sacii
iatd, legdtura cu argintul fiecdruia era in sacul sdu; Si l

o2s
lbid. 427
lbid.
426
lbid. 428
Ibid.,LxIV,4
214
215
Mai trdieSte oare tatdl vostru Si mai aveli voi vreun frate?
noi i-am rdspuns la aceste intrebdri. N-am Stiut cd ne va
Aduceli pe fiatele vostru! Iuda tnsd a zis cdtre Israel, tatdl
Trimite bdiatul cu mine $i sd ne sculdm sd mergem, ca sd
Si sd nu murim nici noi, nici tu, nici copiii noStri. Rdspund
de el. Din mdna mea sd-l ceri. De nu !i-l voi aduce Si de nu I
voi infdli$a, sd rdmdn vinovat fald de tine in toate zilele vi
mele. De n-amfi zdbovit atdta, ne-amfi. intors acum a doua '
rd. Zis-a Israel, tatdl lor, cdtre ei: Dacd este asa, iatd ce sd
celi: luali in sacii voStri din roadele pdmdntului acestuia Si
celi ca dar omului aceluia: pulin balsam gi pulind miere,
ie Si smirnd, migdale Si fistic. Luali Si alt argint cu voi, iar
gintul care v-a fost pus inapoi in sacii voStri intoarceli-l
mdinile voastre; poate cd a fost pus din greSeald. Luali Si
.fratele vostru Si, sculdndu-vd, mergeyi iar la omul acela.
nezeul cel Atotputernic sd vd dea trecere la omul acela, ca
vd dea si pe celdlalt frate al vostru, Si pe Veniamin. Cdt
mine, apoi de-mi va fi dat sd rdmdn Jdrd copii, atunci sd
mdn!"
Silit de foamete, Iacov ingdduie sd plece 9i Ven
mai cu seam[ c6, r[mdnind, ar fi pierit de foame. Spre a-i
buna pe egipteni, Israel le trimite daruri: Balsam, smirn6,
m6ie, miere, migdale gi fistic.
15-22: ,,$i au luat ei darurile acestea; luat-au Si
de doud ori mai mult, si pe Veniamin si, sculdndu-se, qu
in Egipt Si s-au infdliSat inaintea lui losif. Iar losif
printre ei si pe Veniamin, fratele sdu cel de o mamd cu el, a t
cdtre ispravnicul casei sale: Bagd pe oamenii aceia tn casd
junghie din vite si gdteSte, pentru cd la amiazd oamenii ace.
au sd mdndnce la masd cu mine! Aftcut deci omul acela cum
poruncise losif: a bdgat pe oarnenii aceia in casa lui losif.
oamenii aceiq, vdzdnd cd i-au bdgat in casa lui losif, au
Pentru argintul, care ni s-a inapoiat deundzi in sacii no;tri,
bagd tnduntru, ca sd se lege de noi Si sd ne ndpdstuiascd Si
ne ia robi Si pe noi Si asinii no$tri! Atunci apropiindu-se ei Q
216
ispravnicul casei lui losif, au grdit cu ddnsul, la uSa casei, Si au
zis: O, domnul nostru! Noi am mai venit odatd sd cumpdrdm
bucate, dar s-a intdmplot cd, ajungdnd la popasul de noapte Si
dezlegdnd sacii noStri, iatd argintul fiecdruia era tn sacul lui;
Si acum tot argintul nostru, dupd greutatea lui, tl inapoiem cu
mdinile noastre; iar pentru cumpdrat bucate, acum am qdus alt
argint, Si nu Stim cine a pus argintul tn sacii noStri."
Cuvintele fralilor lui Iosif aratL cl,,nenorocirile le-au
imblAnzit gAndul gi i-a ftcut mai buni."a2e
23-252 ,,Iar acela le-a zis: Fili linigtili Si nu vd temeli;
Dumnezeul vostru Si Dumnezeul tstdlui yostru v-a dat comoara
in sacii voqtri, cdci eu am primit tot argintul cuvenit de la voi!
$i le-a adus pe Simeon. Apoi omul acela a bdgat pe oamenii
aceia in casa lui losif Si le-a dat apd de Si-au spdlat picioarele;
Si a dat Si nutrel pentru asinii lor. Iar ei Si-au pregdtit darurile
pdnd la amiazd, cdnd avea sd vind losif, cdci auziserd cd yor
prdnzi acolo. "
,,Fii cu luare-aminte la textele unde citegti: amiazd. La
amiazd. iau fra[ii prdnzul lor, ingerii tot la amiazd se invredni-
cesc de ospitalitatea lui Avraam qi altele asemenea."43o Moment
al strdlucirii maxime, amiaza e timpul apropierii lui Dumnezeu
gi al descoperirilor.
26-292 ,,Dupd ce a venit losif acasd, i-au adus in casd
darurile ce cmeau cu ei Si i s-au inchinat cu felele pdnd la pd-
mdnt. El insd i-a intrebat: Cum vd a/lali? Apoi a zis: E sdndtos
bdtrdnul vostru tatd, de care mi-ali vorbit deundzi? Mai trd-
ieSte el oare? Iar ei au zis: Tatdl nostru, robul tdu, e sdndtos Si
trdieSte! $i losif a zis: Binectndntat de Dumnezeu este omul
acela! Iar ei s-au plecat Si i s-au inchinat. $i ridicdndu-Si losif
ochii Si vdzdnd pe Veniamin, fratele sdu de o mamd cu el, a zis:
Acesta-ifratele vostru cel mai mic, pe care mi-ali spus cd-l veli
aduce la mine? Iar ei au rdspuns: Acesta! $i a zis losif cdtre el:
n"
Ibid.,LxIV,5
o'o
Origen, Omilii la Cartea Cdntarea Cdntdrilor,l, S
217

Dumnezeu sd Se milostiveascd spre tine, fiule!"
,,Yezi cdtd rlbdare are Iosif, ci incd se preface cd nui
cunoagte, ca sd poati afla din desf[qurarea faptelor ce simfE*
minte au fralii lui pentru Veniamin."a3l
sindu-se cupa plini cu ap6, in care se turna ulei, interpretin-
du-se formele pe care le lua acesta.
7-l3z ,,Iar ei au rdspuns: De ce grdieste domnul vorbele
acestea? Noi, robii tdi, n-amfdcut osafaptd. Dacdnoi Si argin-
"i

tul ce l-am gdsit in sacii noStri li l-am adus inapoi din lara Ca-
30-34: ,,Dqr s-a depdrtat losif repede, pentru cd inima
pentru fratele sdu ;i cduta sd pldngd' $i intrdnd tnt' nqan, cum dar sd furdm din casa stdpdnului tdu argint sau
sa ardea
aur? Acela dintre robii tdi, la care se va gdsi cupa, sd moard,
camela si, a pldns acolo. Apoi, spdldndu-;i fala, a iesit si stfu':'
pdnindu-se
-iardsi a zis: Dali mdncare! $i i s-a dat lui deosebi Si lor'
deosebi, Si Egiptenilor celor ce mdncau cu ddn;ii toit
deosebi, cdci Egiptenii nu puteau sd mdndnce la un loc cu
Evreii, pentru cd aceStia sunt spurcali pentru Egipteni' $i s-aV:1
de la cel mai mare Si isprdvind cu cel mai mic; Si a gdsit cupa
a$ezat ii inaintea lui, cel intdi-ndscut dupd vdrsta lui Si cel mag
in sacul lui Veniamin. Atunci ei si-au rupt hainele Si, pundndu-
tdndr dupd vdrsta lui, Si se mirau tntre ei oamenii aceStio' Apo'
el a dat fiecdruia porlii de dinaintea lui, iar partea lui Venia' sifiecare sacul sdu pe asinul sdu, s-au intors fn cetate."
min era de cinci ori mai mare decdt a celorlalli' $i au bdut gl' ,,sfhgierea hainelor face parte din ritualul obiqnuit in
cazul unui deces. De data aceasta to{i fra{ii se solidarizeazd c\
s-au veselit cu el." :
E un moment de calm, in contrast cu int0mplSrile Ven i,

nate care vor urma.

l-ar
d
Ctp. 44,1-62 ,,Dupd aceea a poruncit losif ispravnicuhi
acolo, Si au cdzut la pdmdnt inaintea lui; iar losif le-a zis: Pen-
casei sali Si i-a zis: Umple sacii oamenilor acestora cu bucatq,
cdt vor putea duce, Si argintul fiecdruia sd-l pui in gura sacultR "J:!'l;:;;:;3:#
lui. Iar cupa mea cea de argint sd o pui in sacul celui mai mic;' ce sd ne dezvinovdlim?
cu prelul-grdului lui! $i a ficut acela dupd cwdntul lui losifl' robilor tdi. Iatd acum sun-
Dumnezeu a descoperit nedreptatea
p'o*irise el. Iar dimineala, in revdrsarea zotilor, le-au,
"u* tem robii domnului nosffu si noi Si acela la care s-a gdsit
dat irumul oamenilor acelora Si asinilor lor. Dar ieSind din ce-,
cupa!"
tate, ei nu s-ou dus departe si iatd cd Iosif zise ispravnicului ca-
;,Este posibil ca, prin aceastd invocare a lui Dumnezeu,
sei sale: Scoald gi aleargd dupd oamenii aceia si, dacd-i
Iuda si recunoascd nelegiuirea comisd odinioard fa{d de Iosif 9i
ajunge, sd le zici: De ce mi-afi rdspldtit cu rdu pentru bine? DU1.
ie mi-ali furat cupa cea de argint? Au nu este aceasta cupa din.)
sd realizeze cd Dumnezeu a scos la lumini comportarea
inumanl a fra{ilor cu acel pr!!ej. De aceea el declard c[ fra{ii
care bea stdpdnul meu Si tn care ghiceSte? Ceea ce agiftcut afi
" sunt gata s[ accepte sclavia."a33
fdcut rdu! $i aiungdndu'i, le-a zis cuvintele ac.ested' 17-34: ,,Iosif insd le-a zis: Ba nu! Eu aceasta nu voi fo-
Pe hnge tnimacirea viselor, Iosif practica 9i magia; prin
cele descris", pu." a fi vorba despre o forml de divinafie folo.
o" GEN, p.361
033
o3' GEN, pp.36l-362
Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit., LXIV, 5

219
218

dornnului nostru; iar cdnd tatdl nostru ne-a zis: Duceli-vd iui
e bucate - noi, atunci, i-am
r de va Ji cu noi fratele no
cd nu putem sd mai vedem
aceluia, de nu va veni cu noi Si fratele nostru cel mai mic"
Atunci tatdl nostru Si al tdu rob ne-a zis: Voi gtili cd femeia',
220
,,Iuda se ofer[, aga cum a ftgdduit tatllui sdu, drept ga-
rant pentru Veniamin gi este gata sd devind sclav in locul aces-
tuia. Conform concepfiei nomazilor asupra justifiei, el va c09ti-
ga in felul acesta libertatea pentru frafii sIi. De asemenea, el
crede Dumnezeu va inceta sd-i urmlreascl pe fra-fii s6i pen-
c[
tru nelegiuirea comis[ impotriva lui Iosif. Aici apare pentru pri-
ma oar6 in Vechiul Testament ideea isplgirii in locul altcuiva,
consemnatl cu claritate in Isaia 53, unde Noul Testament este
anticipat: lisus Hristos moare pe cruce pentru ispigirea p[cate-
lor altora.'/34
Cap. 45, l-2: ,,Atunci losif, nemaiputdndu-se stdpdni
inaintea tuturor celor ce erau de fa{d, a strigat: Dali afard de
aici pe toli! $i nemairdmdndnd nimeni cu el, Iosif s-a descope-
rit fralilor sdi, pldngdnd tare, Si au auzit toli Egiptenii Si s-a
'
auzit Si in casa lui Faraon."
,,L-au migcat pe Iosif cuvintele (lui Iuda) 9i i-au dat in-
destulitoare dovadd gi de cinstea ce i-o dldeau tat[lui gi de dra-
gostea pentru fratele sdu."435
3-4: ,,$i a zis losif cdtre fra,tii sdi: Eu sunt losif. Mai trd-
ieSte oare tatdl meu? Fralii lui insd nu i-au putul rdspunde, cd
erau cuprinsi de fricd. Apoi losif a zis cdtre fralii sdi: Apro-
piali-vd de mine! $i ei s-au apropiat. Iar el a zis: Eu sunt losif,
fratele vostru, pe care voi l-api vdndut in Egipt."
,,Nu vi dep[rta(i! Si nu credefi, le spune el, cI afi frcut
de capul vostru cele ce mi-afi fbcut. N-a fost rlutatea voastrl
atdt de mare fafi de mine, cdt de mare a fost in(elepciunea lui
Dumnezeu gi nespusa lui iubire de oameni, ca, venind aici, sd
pot da hrane acum la vreme gi voui gi intregii tdri."o'u
5-82 ,,Acum tnsd sd nu vd fntristoli, nici sd vd pard rdu
cd m-a{i vdndut ciici, cd Dumnezeu m-a trimis tnaintea voastrd
pentru pdstrarea vielii voastre. Cd iatd, doi ani sunt de cdnd
a3a
GEN, p. 362
435
Sfantul loan Gurr de Aur, op. cit.,LXlY
n36
lbid.
221
 foametea bdntuie tn aceastd lard Si mai sunt tncd cinci ani, in
care nu vafi nici ardturd, nici secerig. Cdci Dumnezeu
m_a tri1
mis tnaintea voastrd, ca sd pdstrez o rdmdsild in voastrd
sd vd gdtesc mijloc de trai in lara aceasta sd crul viata
lara $
Si voas.
trd printr-o sldvitd izbdvire. Deci nu voi m-afi trimis' aici,
Dumyezeu, Care m-aJdcut ca un tatd al lui Faiaon,
&
ao*n pirtg cuvintereruiFaraon:,:*oii"Z'i!T:"!f ':rk;;erepot
toatd casa lui Si stdpdn peste tot pdmdntul Egiptului.,,
ascunde gi o cursd, privind din perspectiva
,,Robia aceasta, spune el, m_a frcut mai marele Egiptulu{;,i evenimentelor ulteri_
vdnzarea aceea mi-a adus aceastd strdlucire; necazur"iceta
oare morfii lui Iosif. ,,Deci st6p6nul Egiptenilor
le_a Agaarit
ol odihnd gi ingr[gare in desfrtiri, ba le_a-diruit gi care,
ajuns temeiul numelui meu bun; p:r:ma aceea adat nagtere
ace* du-le coborarea celor reneqi. Iar aceia au cobordiinaati d;;_
tei slave!'/37 cu toata
c-asa, gustarea vremelnici a mdncirifo. pe_a"tuioi,
. 9-13: ,,Grdbili-ud de vd duceli la tatdl meu Si_i spunel*
ASa zice fiul tdu losif: Dumnezeu m-a
-preferflnd
-tdrii date lor de Dumnezeu. Le-ar ftfost cu mult mai ae foros gi
ficut stdpdn pirt, i* mai bin-e_ s[ o lucreze pe aceea, degi lucrul se frcea cu oste_
Egiptul; vino dar la mine si nu zdboviivei locui i" pa*aifr
neald."a38
G.osen Si vei fi oproape de mine, tu,
feciorii tdi Sifeciriifecio 2l-24t ,,$ifiii lui Israel aufdcut aSa. Iar Iosif le_a dat
rilor tdi, oile tale, vitele tale ;i toote cdte sunt ili tale; te -
hrdni acolo, cd foametea va mai line tncd cinci ani, ia sd
Si" cdrule, dupd porunca lui Faraon,l datu_le_a lor
si ierinde de
pieri tu, nicifeciorii tdi, nici toate ale tale. Iatd, ochii voSnifi drum. Apoifiecdruia din ei le_a mai dat schimtuii
ae noiii, io,
ochii frotelui meu Veniamin vdd cd gura mea grdieste Iui Veniamin i-a dot Si trei sute de arginli, precum
uoi Si cinci rdn_
duri de haine. De asemenea a nimi ntafui ,ar,
Spuneli dar tatdlui meu toatd slava mea cea din Egipt "u
Si cd
Si ofrra i"
acestea, zece asini incdrca[i cu cele mai bune
ali vdzut Si vd grdbili sd aduceli pe tatdl meu aici!" lucruri din Egipt
Iosif trimite dupd Iacov, flgdduind s6-l ageze in plmdntd
Gosen (: alipire), tinul il Delta Nilului, potrivit
' dd;;.;$ti
aibdpe
Si zece

plecare
lliiflTllli;,i1,'fr
rea vitelor qi oarecum izolat de bigtinaqi. .l
14-20: Apoi, cdzdnd el pe grumajii lui Veniamin, ci a uitat toatd mdnia
gi
_
sdu, a pldns, Si Veniamin a pldns sd nu se m6nie pe cale,
Si ei pe grumazul lui.
aceea a sdrutat pe toli fralii sdi Si a pldns cu ei. Dupd le intdmplate.,,43e,,Cine
a
i-au grdit Si /rayii lui. A mers deci vestea la casa iui F, irtutea dreptului acestuia, care
spundndu-se: Auvenitfralii lui losif, a implinit din belqug filosofia Noului Testament? gi
$i s_a bucurat Faraon ceea ce a
slujitorii lui. $i a zis Faraon cdtre losif: Spune poruncit Hristos apostolilor, zicdnd: Iubiyi pe
vrdjmasii voSlri,
fralilor tdi: Ia cei ce vd slVdrd (Matei 5,44),Iosif a impiini_
ce sd-focefi:-Incdrcali dobitoacele voastri cu pdine
Si vd Nu numai cd a iubit at6t de mult pe
tn pdmdnlul Canaan,. Si ludnd pe tatdl vostyi
Si familiite
tre, venili la mine Si vd voi da cel mai bun loc iin ""i.ur"
fii lui, cu gdndul, il uciseser[ _ ci a frcut totul
lara
438
031
lbid.,Lxrv,7 Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,I
o3'Sfantul
Ioan Gur6 de Aur, op irt., rfov,l
222
223
ca se le dovedeasc[ cd nici n-au picdtuit fald de el. Ce covdrgii
toare filosofie! Ce suflet mare gi ce belgug de dragoste de Dumn
flez;e;u."440 tndemnul lui Iosif, insi, nu r udr"sut doar fralilor s[i:
,,Pe noi ne-a sfrtuit prin aceasta, de bun6 seam[, ca nu cumvai-
fiind pe drumul rug[ciunii (numit Si cale), s[ mergem cu m6nio
laTatdl."aal
25-282 ,,$i plecdnd din Egipt, ei auvenit in lara Canaary
la lacov, tatdl lor, Si l-au vestit, zicdnd: Iosif fiul tdu, trdieStel
Si el domneSte astdzi peste toatd lara Egiptului! Inima lui lacm
insd rdmase rece Si nu-i credea pe ei. Iar dacd i-au spus ei tocit
te cuvintele lui losif pe care acesta Ie zisese lor, Si dacd a vdzut
cdrulele, pe care le trimisese losif, ca sd-l aducd, atunci s-a in;
viorat duhul lui lacov, tatdl lor, Si a zis Israel: DestuMosif Jiul
meu, trdieSte incd! Yoi merge sd-l vdd tnainte de a muri!"
,,Dupd cum flac[ra unei candele, care e pe cale s6 se stin-
gd, c6nd se termini untdelemnul in ea, dacd ii picuri pufin unt,:
delemn, lumina, care avea sd se stingd, ajunge mai strdlucitoare,
tot aga gi b6trdnul acesta, care era sd se stingl aproape de trist
te(e (...), cdnd a aflat cd Iosif hdiegte gi stipinegte Egiptul, c6nd
avdzut carele, s-a incdlzit cu viald (Biblia 1914); din b6tr6n a
ajuns t6n6r, a alungat norul triste{ii, a indepdrtat tulburarea g0nr
durilor gi s-a linigtit."#2
-
,,
Cap. 46, l-42 ,,Sculdndu-se deci Israel cu toate cdtq
avea, a mers la Beer-$eba Si a adus jertfd Dumnezeului tatdlul
sdu Isaac. Atunci a zis Dumnezeu cdtre Israel noaptea in visl
Iacove, Iacove! Iar el a rdspuns: Iatd-md! $i Dumnezeu a zist
Eu sunt Domnul Dumnezeul tatdlui tdu, nu te teme a te duce il,'1,
Egipt, cdci acolo am sd te fac neam mare. Am sd merg cu tina
in Egipt Eu insumi Si tot Eu am sd te scot de acolo, iai Iosif illl
va inchide ochii cu rndna sa!"
Vezi cum Pedagogul se fine dupi drept, cum il indeamni
ao
lbid.
er Despre rugdciune,Xl
*' Terhrlian,
Sfrntul Ioan durtr de-Aur, op. cit.,Lxv, I aa3
224
la lupti pe atlet, inv6[6nduJ si calce in picioare pe dugman?,,s3
, 5-92 ,,Dupd qceasta s-a ridicat lacov de la Beer-$eba,
iar fiii lui Israel au luat pe lacoy, tatdl lor, Si pe copiii lor pe
Si
femeile lor in cdrulele pe care le trimisese losif, ca sd-l aduid.
Ludnd deci lacov qverile sale Si toate vitele ce agonisise in pd-
mdntul Canaan, el a mers in Egipt tmpreund cu tot neamul lui.
$i a adus el impreund cu sine tn Egipt pe Jlii Si nepolii sdi, pe
fiicele, nepoatele sale Si tot neamul sdu. Iar numelefiilor luiis-
rael, care au intrat tn Egipt, sunt acestea: Iacov Si fiii lui: Ru-
ben, intdiul-ndscut al lui lacov. Fiii lui Ruben: Enoh, Falu,
Helron Si Carmi."
Fiii lui Ruben: Enoh 1: dlruire), Falu (: cel distins),
Helron (: cel ce infloregte) qi Carmi (: plin de roade).
,.,
l0z ,,Fiii lui Simeon: Iemuel Si lamin, Ohad Si lachin,
fohar Si Saul, fiii canaanencii."
,
Fiii lui Simeon: Iemuel (: ziua lui Dumnezet),Iamin (:
(:
m6na dreaptd), Ohad cel puternic), Iachin (: Dumnezeu
intemeiazi), fohar (: culoare deschisd) Si Saul (: cel cerut).
llt ,,Fiii lui Levi: GherSon, Cahat Si Merari."
Fiii lui Levi: GherSon (: izgorire), Cahat (: aliat) Si Me-
rari (: trist; cel iubit).
12: ,,Fiii lui luda: Ir, Onan, $ela, Fares Si Zara. insd Ir
Si Onan au murit tn lara Canaqnului. Iar Jiii lui Fares erau
Hesron Si Hamul."
',
Fiii lui Fares: Hesror (: ganf de ap[rare) gi Hamul (=cru{at).
,,
l3z ,,Fiii lui Isahar erau Tola Si Fua, IaSub Si $imron."
Fiii lui Isahar: Tola (: intins), Fua (: gurd), IaSub (=
intors) Si $imron (: pdzitor).
14-15: ,,Fiii lui Zabulon erau: Sered, Elon Si lahleel.
AceStia sunt feciorii Si nepolii Liei, pe care i-a ndscut ea lui Io-
coy in Mesopotamia, ca Si pe Dina, fata lui: de toli treizeci Si
t
trei de suflete, bdieli Sifete."
Fiii lui Zabtion: Sered (: scdpare), Elon (: stejar) Si lah-
Clement Alexandrinul , Pedagogul,l,57,3
225
leel (: Dumnezeu agteapt[).
16z ,,Fiii lui Gad erau: fifion, Haghi, $uni, Elbon, Eri,
Arodi Si Areli. "
Fiii lui Gad: lifion (:
recunoagtere), Haghi (: s[rbdto-
it), $uni (: norocos), Eybon (: splendoare), Eri (: paznt
met), Aro di (: putere) Si Are li (: lumina lui Dumnezeu).
17-18: ,,Fiii lui ASer erau: Imna Si ISva, ISvi, Bria
Serah, sora lor. Iar Bria a avut pe Heber Si Malkiel. A
sunt feciorii Si nepolii Zilpei, pe care Laban a dat-o Liei, /iia
sa. Ea a ndscut lui lacov Saisprezece suflete. " r,
Fiii lui ASer: Imna (: norocos), ISva (. mdntuire), lpvi (t
Dumnezeu e folositor), Bria (: distins) qi fiica Serah (: prinfel
s[). Fiii lui Bria: Heber (: finut sub st[pdnire) Si Malkiel (t
Dumnezeu este rege).
19-20: ,, Fiii Rahilei, solia lui lacov, erau: Iosif Si V,
min. Lui losif i s-au ndscut in lara Egiptului Manase Si
pe care i-a ndscut Asineta, fiica lui Poti-Fera, preotul cel
din lliopolis. Fiul lui Manase, pe care i l-a ndscut liitoarea
Sira este Machir; iar lui Machir i s-a ndscut Galqad; iarfiii
Efraint, fratele lui Manase, aufost: Sutalaam Si Taam; Suta,
am a avut defiu pe Edom."
Urmagii lui Efraim qi Manase apar doar in Septuaginta,
2l-222 ,,Fiii lui Veniamin aufost: Bela, Becher Si
fiii Bela aufost: Ghera gi Naaman, Ehi, RoS, Mipum,
lui
Si Ard. AceStia sunt fiii Si nepolii Rahilei, care i s-au ndscut A
Iacov; de toli paisprezece suJlete.
Fiii lui Veniamin: Bela (: gdtlej), Becher (: flEc6u)
Asbel (= Dumnezeu dojenegte). Fiii lui Bela: Ghera (:
te), Naaman (: frumos), Ehi (: fratele meu), Rop (: cap),
pum (: intuneric), Hupim (: acoperire) Si Ard (: mledite). , ,
23: ,,Fiul lui Dan afost: Husim."
Fiul lui Dan: HuSim (: grab[).
24-272 ,,Fiii lui Neftali aufost: Iahyeel, Gtmi, Ieler gl
lem. AceStia suntfeciorii Si nepolii Bilhdi, pe care Laban a
t-o roabdfiicei sale Rahila. Ea a ndscut lui lacov de toate
226
suflete. Iar sufletele, care ant inffat cu Iacov in Egipt Si care au
ieSit din coapsele lui, au fost de toate Saizeci Si Sase afard de
femeile fiilor lui lacov. Fiii lui losif ndsculi in Egipt, erau de
toli noud suflete. Deci, de toate, sufletele casei lui lacov, care
au yenit in Egipt cu el, aufost cinci."
Saptezeci Si
Fiii lui Neftali: Iahyeel (Dumnezeu i-a ftcut parle), Guni
(: grddina mea\, Ieler (: fbcitor) Si gilem (: paqnic).
282 ,,Atunci a trimis lacov pe luda inaintea sa, la losif,
ca sd-l tntdmpine la leroonpolis, in linutul GoSen. "
Ieroonpolis apare doar in Septuaginta.
29-34: ,,Iar losif, inhdrndndu-Si caii la cdrula sa, a iegit
in intdmpinarea lui Israel, tatdl sdu, la leroonpolis Si, vdzdn-
du-L, a cdzut pe grumazul lui Si a pldns mult pe grumazul lui.
Israel insd a zis cdtre losif De acum pot sd mor, cd am vdzut
fala ta Si cd *dieSti incd! Iar losif a zis cdtre fialii sdi Si cdtre
casa tatdlui sdu: Md duc sd vestesc pe Faraon Si sd-i zic; Fra{ii
mei Si casa tatdlui meu, core erou in pdmdntul Canaan, au
venit la mine. AceSti oameni stmt pdstori de oi, cdci trdiesc din
cre;terea vitelor, gi au adus cu ei oile Si vitele lor Si toate cdte
au. $i dacd vd va chema Faraon Si vd va zice; Cu ce vd indelel-
nicili? Sd-i rdspundeli: Robii tdi am fost crescdtori de vite din
tinerelile noastre pdnd acum, Si noi Si pdrinlii noStri ca ast/bl
-,
sd vd aseze in pdmdntul GoSen. Cdci pentru Egipteni este spur-
cat tot pdstorul de oi."
,,Uitd-te la priceperea lui losifl Ce bun sfat le d[! Nu ftr6
rost, nici la int6mplare le spune cuvintele acestea, ci pentru cd
voia s[ le dea mai multd liniqte gi s6 nu le inglduie s6 se ames-
tece cu egiptenii. Pentru c[ egiptenii disprefuiau gi nesocoteau
pe cei care se indeletniceau cu pdstoritul, ca unii ce se ocupau
cu infelepciunea egipteand, Iosif ii sfltuiegte, deci, s6 spun[ ci
au aceastd indeletnicire, pentru a le fi indeletnicirea o pricini
binecuvdntatS, spre a le da un pimdnt roditor, in care s[ trdiascd
in toatl linigtea."aaa Egiptul, mai cu seam6 in Cartea Ieqirii,
4 Sfantul Ioan Gurf, de Aur, op. cit.,LXV, 3
227
 simbolizeazd tirania diavolului; iar slugile riutEfii nu rabdd in- de laFaraon."
deletnicirea Pdstorului. ,,P6stor de vite spiritual este cel ce se
,,Yezi cd fiecare. gf{.-::^ simfea in viafa aceasta ca gi
indeletnicegte cu frptuirea, cdci isprdvile morale au in,telesul de cum ar trii intr-o fard strdind?>446 1* de vreme
vite. Iar p[stor de oi este cel ce se indeletnicegte cu cunoagterea. ce zirerer" .rrt
,
pufine gi grele gi doar pribeg_im pe p[m6nt,
Cdci cugetirile au in,telesul de oi, fiind plstorite pe munfii ve-, ,,acum noi ,u
suntem in viafd, ci in moarte,, aa7, agieptind
derilor de citre minte. De aceea orice pistor de oi este urdciune trecerla fu
adevdratd a fericirii vegnice. "iutu ""u
Egiptenilor, adici puterilor vrljmage."aa5
Cap. 47,1-6: ,,Mergdnd deci losif a vestit pe Faraon, e tatdl sdu gi pefralii sdi Si
zicdnd: Tatdl meu Si fralii mei, ctt vitele lor mdrunte Si mari gi
cu toate cdte au, au venit din pdmdntul Canaan Si iatd sunt tn :;: r:::"T.iT#;,i:::;
casa tatdlui sdu pdine dupd
linutul GoSen! Ludnd apoi pe cinci dintrefralii sdi, i-a infiliSat, trebuinla
lui Faroon. Iar Faraon a zis cdtre fralii lui losif: Cu ce vd inde- t Pd-
mdntur, p
letnicili voi? $i ei au rdsprms lui Faraon: Robii tdi sunl Egipturii lara
neam de pdstori de oi, din tatd in fiu. Apoi au zis iardsi cdtre adunat Io $i a
Faraon: Am venit sd locuim tn pdmdntul acesta, cdci nu se gd.- naonului, pe grdul ce se c
segte pdsane pentru vitele robilor tdi, pentru cd in
lara I tul tot in casa lui Faraon
e foamete mare. ingdduie dar robitoi tdi sd se aseze tn
Egiptului Si in {ara Canaanului, auvenit atunci toyi
GoSen! Iar Faraon a zis cdtre losif: Tatdl tdu Sifralii tdi au Egiptenii la
Iosif si au zis: Dd-ne pdine! De ce sd murim sub'
nit la tine. Iatd, pdmdntul Egiptului fli std inainte; asazd pe octii fir? Ca
s-a sftrSit tot argintul. Iar
tdl tdu Si pe fialii tdi in cel mai bun loc din lard. Sd locui,
Si vd voi da pdine pe vitele
ei in pdmdntul GoSen, Si de ctmoSti printre ei oameni pricepuli, tul. $i au adus ei la losif vitele
pune-i supraveghetori peste vitele mele!" gi pe oi, pe boi Si pe osini;
Si an
Israelilii oblin cele dorite, dupi cum prevlzuse Iosif. ,
tru toate vilele lor. Iar dacd a trecut anul acela, au
7: ,,Apoi a adus Iosif induntru pe lacov, tatdl sdu, Si venit tn
anul urmdtor Si i-au zis: Nu vom ascunde de domnul
tnfdyisat tnaintea lui Faraon Si a binecuvdntat lacov pe Fa: argintul nostru s-a sfdrsit si vitele noastre sunt la "rr;;,
;;
raon." domnul nos_
Superior stip6nitorului lumesc, patriarhul nu se
neazd inaintea s4 ci il binecuvdnteazd.
8-10: ,,Iar Farqon a zis cdtre lacov: Cdli sunt anii
tale? Rdspuns-a Iacov lui Faraon: Zilele pribegiei mele sunt o
sutd treizeci de ani. Puline Si grele au fost zilele vielii mele
tre, iar tu sd ne dau sdmdnld ru";,1iirt;,'##';#'k;::;
"r gi a cumpdrat
ogoarele sd nu rdmdnd paragind.
n-am otins zilele anilor vielii pdrin{ilor mei, cdt au pribegit fosif pintri
Faraon tot pdmdntul Egiptulii, 1 entru cd Egfptenii
tn zilele lor. $i iardsi a binecuvdntat lacov pe Faraon Si a siiu rar_
o*
oas Smntul Ioan Gur6 de Aur, op. cit.,LXV, 3
Sfantul Maxim Mlrturisitorul,400 de capete despre dragoste, 155 a7
Sfentul Vasile cel Mare, Omilii lq psalmi,Vlll,
9

228
229
dut fiecare pdmdntul sdu lui Faraon, cd-i istovise foametea;
astdzi pentru Faraon Si pe voi Si pdmdntul vostru- Luali-vd
robi lui Faraon!"
,,Conform acestor mlsuri, Iosif a fost considerat de unii
critici drept instrument al aservirii poporului, al transformdrii fir
ranilor in sclavi. critica moderna relev[ ins[ folosirea generalir
zatA a termenului rob pentru toli supuqii Faraonului, inclusiry
inalfii sii demnitari. Faraonul, considerat dreptza4 dispune, iq'
calitatea sa de st[panitor absolut, de la bun inceput, de toate bu1
nurile materiale din regat" caqi de to(i supugii s6i. critica sublini=
.Sa (se) audd ce griji aveau cei din vechime de preotii
idolilor! S[ se invefe s[ dea mdcar o cinste asemanatoare celor
ce li s-a incredinlat s[vdrqirea liturghiei Dumnezeului universu.
lui. DacI aceia, nigte r[tdcili 9i nigte inchinitori de idoli, cin'
steau atdta pe preofii lor, pentru c[ socoteau c[ prin asta idolii ii
vor rdspliti, de ce osdndi nu sunt vrednici cei care nu dau preo'
lilor cinstea cuveniti? Sau nu 9ti1i c[ cinstea trece la st[pdnul
*t GEN, p. 363
230
;i universului? Nu te uita la preotul care primeqte cinstea! Nu din
pricina preotului trebuie s[ cinstifi pe preot, ci din pricina Ace-
luia Clruia preotul [i slujeqte, pentru ca 9i de la Acela s[ pri-
megti rdsplaid cu imbelgu gare."44e
27-282 ,,Astfel s-a asezat Israel in lara Egiptului, tn linu-
tul GoSen, Si l-a moStenit Si a crescut Si s-a inmulyitfoarte tare.
Iacov a moi trdit in lara Egiptului Saptesprezece anL Zilele vie-
sd1
lii lui lacov aufost deci o sutd patruzeci Si Sapte de ani."
,,De aceea Dumnezeu i-a prelungit cu at6{ia ani timpul
viefii lui Iacov, ca s6-gi sfdrgeascl viafa dupl ce a primit indes-
tulEtoare mflngdieri pentru necazurile ce le-a suferit tot timpul
vielii lui."a5o
29-3lz ,,Apoi venindu-i lui vremea sd moard, Israel a
chemat pe fiul sdu losif, Si i-a zis: De am aflat har in ochii tdi,
pune-li mdna pe coapsa mea Si jurd cd veiface mild Si dreptate
cu mine, sd nu md tngropi in Egipt! Cdnd voi adormi ca pdrin-
,
lii mei, md vei scoote din Egipt Si md vei ingropa in mormdntul
lor. Iar losif a zis: Voi face dupd cuvdntul tdu! Iacov insd a zis:
Jurd-mi! $i i s-a jurat losif. Atunci Israel s-a inchinat la vdrful
toiagului sdu."
,Jrlimeni s5 nu socoteasc[ porunca datd de [acov drept
micime sufleteasci, ci s-o punl pe seama vremurilor de atunci
qi pe seama proorociei lui despre intoarcerea fiilor lui in Ca-
rraan."45l Israel s-a inchinat toiagului lui Iosif; traducerile ce ur-
meazdtextului ebraic spun, ins[, ci el s-a intins in pat' Posibil
ca alcituitorii Septuagintei sd fi confundat ebraicul matteh (:
toiag) cu mittah (: pat). Credem cd e o confuzie fericitd: inchi-
narea la toiag vestegte venerarea Sfintei Cruci.
Cap.48, 1-5: ,,Dupd aceea i s-a spus lui losif: Tatdl tdu
e bolnav. Atunci el a luat cu sine pe cei doifii ai sdi, pe Manase
Si pe Efraim, Si a venit la lacov. $i i s-a dat de veste lui lacov,
*e Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit.,L){V,4
o5o
lbid.,Lxv,5
451
lbid,Lxvl I
23t
spundndu-i-se: Iatd losif, fiul tdu, vine sd te vadd. $i Israel,
idundndu-Si puterile sale, s-q ridicat tn pat. $i a zis lacov cdtre
Iosif: Dumnezeu Atotputernicul mi S-a ardtat in Luz; tn pdmdn-
tul Canaan, gi m-a binecuvdntat. $i mi-a zis: Iatd, te voi creSte
Si te voi tnmulli, Si voi ridico din tine rnullime de popoare, Si
pdmdntul acesta il voi da urmasilor tdi, ca moStenire veSnicd'
-Acum
deci cei doi fii ai tdi, care li s-au ndscut in pdmdntul
Egiptului, inainte de a veni eu la tine in Egipt, sd fie ai mei;
Efraim Si Manase sdfie ai mei, cd Ruben Si Simeon."
Prin adopfie, Iacov asigur6 fiilor lui Iosif dreptul de des-
cenden{i, cu aceleagi privilegii ca 9i ceilalfi fii ai sdi.
6: ,,Iar copiii, ce se vor naste de acum din tine, sdfie ai
tdi Si se vor numi ei cu numele fralilor lor, in triburile ace-
lora. "
Nu gtim ca Iosif sI mai fi avut 9i alli copii; oricum, aceia
ar fi aparfinut de triburile frafilor mai mari, Efraim gi Manase'
7-202 ,,Cdnd veneam eu din Mesopotamia, mi-a murit
Rahila, mama ta, pe drum, in pdmdntul Canoan, pulin inointe
de a ajunge ta Efrata, Si am ingropat-o acolo, ldrtgd drumul
tpre ilroto sau Betleem. Vdzdnd apoi pe fiii lui losif, Israel a
zis: Cine sunt aceStia? Rdspuns-a losif tatdlui sdu: AceStia sunt
fiii mei, pe care mi i-a dat Dumnezeu aici! Iar Iacov a insd zis:
Apropie-i de mine ca sd-i binectndntez! Ochii lui Israel
erau tntunecali de bdtrdneye Si nu mai puteau sd vadd' $i a
apropiat losif pefiii sdi de el, iar el i-a imbrdliSat Si i-a sdrutat'-
ipoi o zis iardsi Israel cdtre losif: Nu ndddiduiam sd mai vil
ta Si iatd Dumnezeu mi-a ardtat gi pe urmaEii tdi. Si depdr'
fala
-tdndu-i
de genunchii tatdlui lor, Iosif i s-a tnchinat lui Israel
pdnd la pdmdnt. Dupd aceea ludnd losif pe cei doifii ai sdi, pe
Efraim cu dreapto sa tn fala stdngei lui Israel, iar pe Manase
iu stdnga sa tn fala dreptei lui Israel, i-a apropiat de el' Isra,el
insd Si-a intins rndna sa cea dreaptd Si a pus-o pe capul lui
Efraim, deSi acesta era mai mic, iar stdnga Si-a pus-o pe capul
lui Manase. inadins si-a incrucisat mdinile, desi Manase era
intdiul ndscut. $i i-a binecuvdntat, zicdnd: Dumnezeul, inaintea
232
Cdruia au umblqt pdrin{ii mei: Avraam Si Isaac, Dumnezeul
Cel ce m-a cdlduzit de cdnd sunt Si pdnd in ziua aceasta; inge-
rul ce m-a izbdvit pe mine de tot rdul sd binecuvdnteze pruncii
aceStia, sd poarte ei numele meu Si numele pdrinlilor mei,
Avraam si Isaac, Si sd creascd din ei mullime mare pe pdmdnt!
$i losrf, vdzdnd cd tatdl sdu 1i-a pus mdna sa cea dreaptd pe
capul lui Efraim, i-a pdrut rdu si, ludnd mdna tatdlui sdu ca sd
o mute de pe capul lui Efraim pe capul lui Manase, a zis cdtre
tatdl sdu: Nu aSa, tatd, cd cestdlalt este intdiul ndscut. Pune
dar pe capul lui mdna ta cea dreaptd! Tatdl sdu insd nu s-a in-
voit, ci a zis: $tiu, fiul meu, Stiu! $i din el va iesi un popor si el
vafi mare; dar fratele lui cel mai mic vafi mai mare decdt el Si
din sdmdnla lui vor ieSi popoare nenumdrate. $i i-a binecuvdn-
tat pe ei in ziua aceea, zicd.nd: Cu voi se va binecuvdnta in Is-
rael si se va zice: Dumnezeu sd te facd a$a co pe Efraim si ca
pe Manase! $i aSa a pus mdna pe Efraim inaintea lui Manase."
Sunt vestite taina Crucii, superioritatea lui Adam cel Nou
gi trecerea Bisericii inaintea Sinagogii. ,,Iacov cel dintii a inchi
puit crucea cdnd s-a inchinat vdrfrrlui toiagului lui Iosif, iar cdnd
a binecuvdntat pe fiii lui Iosif cu miinile incrucigate este foarte
llmurit cd a descris semnul crucii."452 Cu vederea trupului sl6-
bit5, Iacov evdzdtor in duh. ,,Aqa a fost Iacov Patriarhul, care,
schimbdnd de multe ori locul, a rlmas apoi intr-un unic loc, dar
avdznt acolo multe cu ochiul pitrunderii gi a spus lucruri mi-
nunate despre fiii s6i."a53
2l-222 ,,Apoi a zis Israel cdtre losif: Iatd, eu mor; dar
Dumnezeuvafi cu voi Si vd va intoarce in lara pdrinlilor voStri.
Deci eu tli dau lie, peste ceeo ce aufralii tdi, Sichemul, pe care
l-am luat eu cu sabia mea Si cu arcul meu din mdinile Amo-
reilor. "
Sichemul, ins[, a fost pustiit de cdtre Simeon gi Levi. Da,
spune Iacov, ei au luat-o; dar acum este in st6pflnirea mea! Deci
452
Sfentul Ioan Damascbin, Dogmatica, fV, 11
ot3
Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, 62
233
 dacd.talill este stlpdnul copiilor, apoi cu atAt mai mult este st[-
p6nul .averilor lor; iar dacd e stip6n, poate s6 le imparttl cum
^Egipq
wea."454 Osemintele lui Iosif, mort in au fost iqezate in
Sichem pe wemea lui Iosua.
Ctp. 49,1-2: ,,Apoi a chemat Iacov pe fiii sdi Si le-a zis:
Adunali-vd, ca sd vd spun ce are sd fie cu voi in zilele cele de
apoi. Adunoli-vd Si ascultali-md, fiii lui lacoy, ascultali pe Is-
rael, ascultali pe tatdl vostru!"
Nu e o simpl[ chemare, ci inceputul solemn al profefiilor
privind viitorul triburilor lui Israel.
342 ,,Ruben, fntdi-ndscutul meu, tdria mea Si tncepdtura
puterii mele, culmea vredniciei Si culmea destoiniciei; tu ai clo:-
cotit ca apa Si nu vei qvea tntdietatea, pentru cd te-ai suit tn
patul tatdlui tdu Si mi-ai pdngdrit asternutul pe care te-ai suit.'!
Din pricina incestului cu Bilha, Ruben igi va pierde drep:
tul de intdi n[scut. ,,Duhul cel Sfdnt a rdnduit ca aceastl vin6 sl
r[m0nd scrisl, pentru ca genera{iile viitoare sd nu mai s[v6r-
geasci picatul acesta gi pentru ca tofi cei ce aud cuvintele lui
Iacov spuse lui Ruben s[ se invefe gi sd gtie l[murit ci nu 16
sunt de nici un folos insuqirile firii, dac6 nu sunt insofite de fap.
te de voin(E, de fapte de virtute."a5s ,,in Ruben e zugr[vit Israil,
int0iul ndscut dupd vreme, dar aspru, indlrltnic qi ocirdtor.'/56r
5-6: ,,Fralii Simeon Si Levi... (Jnelte ale cruzimii sunt sft
biile lor. in sfotul lor sd nu intre sufletul meu Si tn adunarea lor
sd nu fie pdrtasd slava mea, cdci ei, in mdnia lor, au ucis oaL
meni gi, la supdrarea lor, au ologit tauri!"
,,Vorbepte aici de fiul lui Emor, Sichem, pe care l-a nu'
7: ,,Blestematd sdfie mdnia lor, cdci ea afost silnicd, gl
aprinderea lor, cdci afost crudd; ti voi tmpdrli pe ei in lacov gi
o'o
Sfantul Ioan Guri de Aur, op. cir.,LXVII, I
4ss
lbid.,Lxvl/.,2
456
Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ix
n57
Sfentul Ioan Gurf, de Aur, op. itt.,L^ril,2
234
iivoi risipi in Israel."
Simeon avea s[ dispar[ curind ca trib, iar Levi devine
trib sacerdotal, trlind in intregul Israel. Dacd Simeon poate in_
chipui poporul evreu, Levi indicl preofia Vechiului Testament.
,,Nu numai poporul Iudeilor e vhzut cutezdnd acele crime impo_
triva sfinfilor gi a lui Hristos, ci la ele a conlucrat gi Levi, adici
neamul sfinfit al celor ce stdteau l0ng6 altar.',458
8z ,,Iudo, pe tine te^vor ldudafralii tdi. Mdinile tale sdfie
in ceafa vrdjmosilor tdi. Inchina-se-vor lie feciorii tatdlui tdu.,,
,,Binecuvdntarea datd,lui Iuda este tainic[, pentru ci ne
prezice toate cele cu privire la Hristos; (...) din aceastd seminfie
avea s[ Se nasci Hristos, potrivit r0nduielii intrupdrii; de aceea
Iacov, migc Sfrnt, prezice prin cele spuse
lui Iuda nu meni a St[pflnului, ci gi taina
qi crucea qi cu un cuvAnt,petoate.,A5e
,,Pui de leu eSti, Iudo, fiul meu! De la jof te-ai intors...
9z
El a indoit genunchii gi s-a culcat ca un leu, ca o leoaicd...
Cine-l va deStepta? "
l0: ,,Nu va lipsi sceptru
din luda, nici toiag de cdrmuitor
din coapsele sale, pdnd ce va veni impdciuitorul, Cdruia se vor
supune popoarele. "
Impiciuitorul e Hristos, iar din Iuda e orice suflet ce-I ur-
meazd:,,iudeul care este l[untric sti el insugi mai presus de cei-
. Ialli. El este de la Iuda, a cdrui m6ni s-a ridicat asupra gruma-
as8
Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,lX
a5e
Sftntul Ioan Gurr de Aur, op. itt., LXVII, 2
460
lbid.
aut
Sfentul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere,lll
235
zului dugmanilor sii, care culcindu-se s-a odihnit ca un leu gi
ca puiul de leu, pe care-l laud[ frafii lui. Acestui Iuda nu-i va
lipsi sceptrul, fiindci vorba lui face principi ai lui, care si nu se
supunl ispitelor veacului, s[ nu fie robili de pl[cerile acestei
lumi.'/62 in plan istoric, profefia capiltd alt inleles: ,,Religia iu-
daici qi regii dintre iudei, spune lacov, vor fi p0nd va veni
Acela.'/63 Iacov,,a dat ca semn al venirii lui Hristos incetarea
principatului Iudeilot''an. ,,Odati ce Sffintul Sfinfilor e de fa1E,
pe drept cuvAnt s-a pecetluit proorocia, iar implrifia Ierusali-
mului a incetat."ao'Mantuitorul a,,venit ca un leu puternic din
seminfia lui Iuda, ca s[ mdntuie pe cei credinciogi, iar pe vrlj-
mag s6-l calce in picioare'/66.
llz
,,Acela isi va lega de vild asinul Sdu, de coardd mdn-
zul asinei Sale. Spdla-va in vin haina Sa si in sdnge de strugure
vesmdntul Sdu!"
Sfantul Chiril al Ierusalimului vede aici minzul vestit de
Zatnia (9,9), mfu:zpe c:re va intra Mdntuitorul in Ierusa1im.a67
,,Prin mdnz prezice iar[gi venirea neamurilor la Hristos' Asinul
este un animal necurat. De aceea Iacov spune: Va aduce la el
acele neamuri necurate tot aga de ugor pe cdt de ugor legi un
mdnz de o mlldifi de vie. Prin aceste cuvinte, [acov face aluzie
gi la covdrgitoarea putere a lui Hristos 9i la marea supunere a
neamurilor. Cdtare imbldnzit trebuie si fie asinul, ca sd sufere
s[ fie legat de ml6dila de vie. Hristos a aseminat inv6f5tura Sa
cu vi(a de vie: Eu sunt vila cea adevdratd, iar Tatdl meu este
lucrdtorul (Ioan 15, 1). Iar Iacov a numit mlldife poruncile 9i
legile lui Hristos, pentru ci ele sunt ugoare. De pe atunci.a
prezis cd neamurile vor fi mai ascult[toare decdt iudeii.""oo
*' Sfantul Ambrozie, Scrisori, LX-){.II, 22
Sfantul Ioan Gur[ de Aur, op. cit.,LxvII,2
463
afl
Sfrntul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xll, 17
a6s
Sfrntul Atanasie cel Mare, Tratat despre intruparea Cuvdntului,fl'
ffi Sfantul Chiril al Ierusalimului, Calehezele, XII, l7
a6'
cf. ibid.
068
Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit.,LXVll,2
236
,Bir, haind socot ci a vorbit de trupul pe care a binevoit s[-1
poarte penhu taina intrup[rii. Iar ca s[ cunogti mai bine ce a
vrut s[ spunl prin cuvdntul vin, a addugat: Si in sdnge de stru-
gure veSmdntul Lui.IatA cd prin cuv6ntul sdnge ne-a dezvlluit
iunghierea lui Hristos gi crucea gi toat[ iconomia tainelor."a6e
,,Cuvintele spdldnd in sdnge de strugure imbrdcdmintea Sa at
fost vestitoare de mai inainte ale pltimirii pe care avea s[ o su-
fere, curS{ind prin sflnge pe cei ce aveau si creadd in El. Cuvin-
tele sdnge de strugure vor insemna c[ Cel Ce avea sd vin[ va
avea s0nge, dar nu din sdmdnfi omeneascl, ci din puterea dum-
.
- ,,470
nezelasca."
l2z ,,Ochii Lui vor scdnteia ca vinul Si dinlii Sdi vor fi
albi ca laptele."
,,Prin metafora vinului gi a ochilor a vrut si ne arate strd-
lucirea Lui; iar prin cuvintele: pi dinlii Lui mai albi decdt
laptele, a ardtat dreptatea gi strllucirea Judecltorului. Cd n-a
vrut sd arate altceva prin cuvintele dinyi Si lapte, decdt cd
scaunul de judecat[ va fi alb qi luminos, a$a cum sunt dinfii gi
laptele."aTl
l3z ,,Zabulon va locui ldngd mare, va da liman cordbii-
lor Si margineahotarului lui vafi pdnd la Sidon."
,,Deci cei din Israel care au cinstit credin{a in Hristos
sunt binecuvdntafi qi puqi gi condugi pe drumul cel bun. De
aceea s-a dat asigurarea clar[ c[ ei, sau Zabulon, vor locli linu-
tul vecin cu marea. Parci ar spune ci Israel se va am.esteaa cu
neamurile gi cele doul popoare vor fi adunate intr-o unicl tur-
m[, ajunsd sub mflna arhipistorului cel bun prin fire, adicl a lui
Hristos.'/72
14-15: ,,Isahar este ca asinul voinic, care odihneste tntre
staule. Vdzdnd cd odihna e bund qi linutul sdu gras, tgi pleacd
o6e
lbid.,LxvII, 3
a'0
Sfrntul Justin Martirul, Apo logia intdia, XXXII
a'r
Sfantul Ioan Gurf, de Aur, op. cit., LXVII, 3
n7'
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,VIl
237
 umerii sub povard si seface bdrbat pldtitor de bir.',
Tribul Isahar se va instala in r sdrelon
gi va fi supus de canaanili, al c[rorj e gi un
altfel de jug, la care e posibil sd se ahar se
tllmlcegte platd. Din infelesul numelui se arati ca un chip al
celor aqezafi 9: Hristos in ceata celor ce au plata de la Dumne-
zeu gi Tatill."473
16-17z ,,Dan va judeca pe poporul sdu, ca pe una din
seminliile lui Israel. Dan va fi Sarpe la drum, viperd la potecd,
tnvenindnd piciorul calului, ca sd cadd cdldrelul."
,,Istoria urmeazd iardgi etimologiei numelui. C6ci Dan in_
seannd,judecdtor salu judecqtd. $i el aratd in sine ceata sliviti
gi vestit[ a Sfinfilor Apostoli, care au fost pugi ca inceput al ce-
lor ce au crezul. gi au dreptul de-a judeca, d6ndu-le lor acest
drept Hristos.'/74
18: ,,in ajutorul Tdu ndddjduiesc, o, Doamne!"
Exclamafie psalmici, marcAnd mijlocul recitIrii. Septua_
ginta are: Tin sotirian perimdno Kir{u, tradus de Anania prin:
Mdntuirea Ta o astept, Doamne!
19: ,,Gad, strdmtorat va fi de cete tnarmate, dar le va
strdmtora Si el pas cu pas. "
,,Iardqi a tdlcuit ce vrea s[ spun6 Gad, cici inseamn[ (qi)
ispitd. De aceea socotesc cI gi prin acesta trebuie s[ se infelea-
gd ceata dugmanl lui Dumnezeu gi ingAmfatd a cdrturarilor Ei
fariseilor care resping propovdduirea dumnezeiascd.,,475
202 ,,Din ASer va veni pdinea cea grasd Si regilor le va
da mdncdruri alese."
,,Aqer e (qi) bogdlie. Aceasta aratl in{elesul numelui. Din
aceasta socotesc cd trebuie infeles (...) Hristos, comoara
ascunsd in larind (Matei 13,44).-476
013
lbid.
4'o
lbid.
47s
lbid.
476
lbid.
238
2l'. ,,Neftali, cerboaicd slobodd: el rosteSte graiuri mi-
nunate."
,,Socotesc cd ar fr potrivit gi nu in afara scopului si-l va-
dI gi pe acesta drept chip al lui Hristos, dar, dacd ar voi, gi al
celor indreptafi prin credinp gi sfinfili in Duh.,'477
22-26: ,,Iosif, ramurd de pom roditor ldngd izvor, ramu-
rile lui se revarsd peste ziduri. il vor amdri Si it vor duSmdni;
tnspre el arunca-vor sdgeli Si tl vor sili la luptd. Dar arcul lui
va rdmdne tarc Si muSchii bralului lui intdrili, mullumitd Dum-
nezeului celui puternic al lui lacov, Cel Ce este pdstorul Si td-
ria lui Israel. De lq Dumnezeul tatdlui tdu - El te va ajuta; Si
de la Cel Atotputernic - El te va binecuvdnta; de la El sd vind
binecuvdntdrile, de sus din ceruri, Si binecuvdntdrile sdnilor Si
ale pdntecelui. Binecuvdntdrile tatdlui tdu tntrec binecuvdntd-
rile munlilor celor din veac Si frumuselea dealurilor vegnice.
Aceste binecuvdntdri sdfie pe capul lui losif, pe creStetul celui
mai ales intrefra{ii lui."
.,,Suv6ntul proorociei se indreaptd iardgi spre Emanuil in-
sugi.""o Sau,,drepful Iacov face aici aluzie la slava, la str[luci-
rea qi la domnia lui (Iosif) peste Egipt; prin cuvintele munli qi
coline arati inil{imea gi puterea lui Iosif, anume c[ s-a urcat p0-
ni la cea mai inalti culme a conducerii."aTe
272 ,,Veniamin, lup rdpitor, dimineala va mdnca vdnat Si
pradd va impdrli seara. "
,,Pre cele ces pu-
finl vreme un lup,s sc6,
ucig6nd gi rele."48o tri-
bului Veniamin; dar poate fi gi un alt infeles: ,,Veniamin e fiul
cel mai t0nlr. De aceea, trebuie infeles ca o icoand gi ca un chip
al poporului celui mai tdndr, care a gi fost chemat prin sfin{ii
477
lbid.
47t
lbid.
o'e
Sfantul Ioan Guri de Aur, op. cit., LXVII, 3
480
lbid.
239
 ucenici, dupd ce a inviat Hristos din mo(i gi S-a dus la Tat6l
Slu gi Dumnezeu din ceruri. $i e aseminat, socotesc, cu un lup
r6pitor, pentru ci era foarte fierbinte in dorinfa de-a invd(a gi
de-a sdri pumrea cu mare pornire, asemenea unor frare, spre tot
ce era bun de mdncat pentru intre[inerea tdriei duhovnicegti."a8l
28-33: ,,Iatd toate cele douisprezece seminlii ale lui Israel
gi iatd ce le-a sprc tatdl lor, cdnd le-a binecuvdntat Si a datfie-
cdruia binecuvdntuea cuvenitd. Apoi le-a poruncit: Eu am sd lrec
lo poporul meu. Sd md pfuifiii mei, in peStera din
larina lui Efron Heteul. lwina Macpela, infala lui
Mamwi, in pdrndntul Canaan, pe cffie a cumpdrat-o Avraam de la
Efron Heteul, impretmd cu larina, ca moSie de inmormfrntare.
Acolo aufost ingropali Avraam Si Sura, femeia sa, acolo aufost
tngropali Isaac Si Rebeca, femeia lui, Si tot acolo am ingropat Si
eu pe Lia. Aceastd larind Si peStera din ea aufost cumpdrate de la
feciorii Heteilor. S/drSind Iacov porrmcile sale, pe care le-a dst
feciorilor sdi, Si intirudndu-Si picioarele sale in pat, Si-a dat
sfusitul Si s-a addugat la poporul sdu."
,,latA cL gi moartea dreptului Iacov este plini de mare
minune. Dupi ce a dat acele porunci fiilor s[i, spune Scriptur4
Iacov gi-a intins picioarele pe pat, ca gi cum agtepta cu bucurio
moartea."482
Cap. 50, l-22 ,,Atunci losif, cdzdnd pe fala tatdlui sdu,'
l-a pldns Si l-a sdrutat. Apoi a poruncit losif doctorilor, sluj&,
tori ai sdi, sd imbdlsdmeze pe tatdl sdu Si doctorii au imbdlsd-
rnat pe Israel. "
Iacov a fost imb6lslmat dupi metoda egipteanl. Obiceiul
nu era necunoscut evreilor, ins[ era practicat pe o scar[ foart0
redusd.
3-llz ,,Dupd ce s-au implinit patruzeci de zile, cd atdteq
zile trebuie pentru imbdlsdmare, l-au pldns Egiptenii gaptezecl
de zile. Iar dacd au trecut zilele pldngerii lui, a zis losif curteni-
ot'
Sfantol Chiril al Alexandriei, op. cit.,Yll
082
Smntul Ioan Gur[ de Aur, op. cit., LXVII,4
240
lor lui Faraon: De qm aflat bundvoinld in ochii voStri, ziceli lui
Faraon aSa: Tatdl meu m-a jurat Si a zis: Iatd, eu am sd mor; tu
tnsd sd md ingropi tn mormdntul meu, pe care mi l-am sdpat eu
in pdmintul Cartaan. $i acum aS vrea sd md duc ca sd ingrop pe
tatdl meu si sd md tntorc. $i i s-au spus lui Faraon cuviitete lui
IosiJ iar Faraon a rdspuns: Du-te Si tngroapd pe tatdl tdu, cum
te-a jurat el! Deci, s-a drc Iosif sd ingroape pe tatdl sdu
Si au
, mers imprermd cu el toli slujitorii lui Faraon, bdtrdnii casei lui
si toli bdtrdnii din lora Egiptului si toatd casa lui Iosif sifralii lui
, Si toatd ecua tatdlui sdu Si neamul lui. Numai copiii lor Si oile qi
itele lor le-au ldsat in lara GoSen. Au plecat de asemenea cu el
cdrule gi cdldreli Si s-ajdcut tabdrd marefoorte. gi ajungdnd ei
la aria lui Atad de lfuigd lordan, au pldns acolo pldngeie mare
Si tare foarte Si a jelit losif pe tatdl sdu Sapte zile. Vdzdnd
Canaoneii, locuitorii linutului aceluia, pldngerea de la aria lui
Atad, au zis: Mare e pldngerea aceasta ta Egipteni. De aceea s_a
dat locwlui aceluia numele Abel-Mi1raim, adicd pldngerea
Egiptenilor, care loc e dincolo de lordan."
Atad inseamnd" aria ciulinului salu spin, fiind situat la est
de Iordan.
,,Cend auzi acestea, nu trece peste ele cu nep[sare, ci
gdndegtete la timpul ln care s-au intdmplat gi scap[ pi Iosif de
orice vin[. Nu erau inc[ sftrdmate porfile iadului, ni"i ,, e.u,
inci rupte leg[turile morfii gi nici moartea nu se numea adormi_
re. Cei vechi frceau asta (eleau indelung n.n.) penhu c6 se te_
-
meau de moarte. Dar acum, datorit[ harului lui Dumnezeu, ne
bucudm gi ne veselim, pentru cd moartea este somn, sf0rgitul
viefii - adormire, pentru c[ suntem incredinfafi pe deplin de in_
viere, pentru cd ne mutim de la viafi la viafi. Dar pentru ce
spun eu de la viaf[ laviaf};? De la o viafi mai rea la una mai bu_
n[, de la o via(i trecdtoS;e la una vegnicE, de la o viali p6m6n_
teascl la una cereascd.
l2-2lz ,,ASa au /iicut fiii lui Iacoy cu lacov, cum le po_
483
lbid.
241
runcise el: l-au dus fiii lui tn pdmdntul Canaan si l-au tngropat
in peStera din larina Macpela, cea de ldngd Mamvri, pe care o
cumpdrase Avraam cu larind cu tot de la Efron Heteul, ca mo-
Sie de tngropare. Apoi losif, dupd tngroparea tqtdlui sdu, s-a'
tntors tn Egipt, Si el, Sifralii lui, Si to[i cei ce merseserd cu el la
fngroparea tatdlui sdu. Vdzdnd insd fralii lui losif cd a murit
tatdl lor, au zis ei: Ce vom face, dacd losif ne vo uri si va vrea
sd se rdzbune pentru rdul ce i-am fdcut? Atunci au trimis ei la
Iosd sd i se spund: Tatdl tdu inainte de moarte te-a iurat Si a
zis: ASa sd spuneli lui losif: Iartdfra!ilor tdi greSeala Si pdcatu,l
lor Si rdul ce li-au Jdcut. Iartd deci vina robilor Dumnezeului
tatdlui tdu! $i a pldns losif cdnd i s-au spus acestea. Apoi au
venit Si fralii lui Si, cdzdnd inaintea lui, au zis: Iatd, noi suntem
robii tdi! Iar losif a zis: Nu vd temeli! Sunt, eu, oare, in locul
lui Dumnezeu? Iatd, voi ali uneltit asupra mea rele, dar Dum'
nezeu le-a tntors in bine, ca sdfacd cele ce sunt ocum gi sd pds-
treze viala unui popor numeros. Deci nu vd mai temeli! Eu vd
voi hrdni pe voi Si copiii voStri. $i i-a mdngdiat Si le-a vorbit de
la inimd."
,,IatA cit de mare este virtutea, cdt de puternici, cdt de bi-
ruitoare gi cit de slab este picatuMat5, omul care a suferit atd-
tea implrifegte, iar cei care au frcut rlu fratelui lor roagi pe cel;'
vindui de ei rob s[ fie robi!"484
losif tn Egipt, el ;ifralii lui Si toatd
22-252 ,,Apoi a locuit
casa tatdlui sdu. $i a trdit losif o sutd zece ani. $i a vdzut losif
pe urmasii lui Efraim pdnd la al treilea neam. De asemenea gi
copiii lui Machir, fiul lui Manase, s-au ndscut pe genunchii lui
Iosif. in cele din urmd a zis losif cdtre fralii sdi: Iatd, am sd
mor. Dar Dumnezeu vd va cerceta, vd va scoate din pdmdntul
acesta Si vd va duce in pdmdntul pentru care Dumnezeul pdriw
lilor noStri S-a jurat lui Avraam Si4ui Isaac Ei lui lacov. La w-
md a jurat losif pe Jiii lui Israel, zicdnd: Dumnezeu are sd vd ;
cerceteze, dar voi sd scoateli oasele mele de aici! "
o8o
lbid.
242
,,Iat[ cE gi el porunceqte, la fel ca gi tat6l s[u, s[-i ducl
oasele lui. $i iatd,cL iarlgi vrea s[ le intlreasc[ cugetul ca s6 ai-
b[ bune nndejdi cI se vor intoarce. (...) Nu in zadar, nici fEr6
rost a spus acestea, ci pentru cd s-a gdndit la doud lucruri. Unul,
' ca nu cumva egiptenii, innebunili din pricina atdtor binefaceri
primite de la losif s[ inceap[ s[ se inchine trupului lui, pentru
ci ei ugor frceau din oameni dumnezei; al doilea, ca frafii lui s6
fie deplin incredinfa(i cd se vor intoarce in Canaan."48s
262 ,,$i a murit losif de o sutd zece ani. L-au imbdlsdmat
Si l-au pus intr-un sicriu., in pdmdntul Egiptului."
,,Pentru ce Scriptura a insemnat anii viefii lui? Ca s[ afli
c6[i ani i-a fost incredinfat^i conducerea Egiptului. (...) Optzeci
de ani a condus Egiptul.'aE6 Osemintele lui Iosif au fost scoase
din Egipt abia in vremea Exodului, ln jurul anului 1250 i.IIr.
Ivaelilii au intrat in Egipt pe timpul lui Iosif, fiind bine
primifi de citre Faraon. Cur6nd, va incepe o nou[ perioadi pen-
tru Israel, cunoscutii carobia egipteand.
.
I
'
n85
Ibid.,IxvII,5
4E6
lbid.
 cu, in Boethius gi Salvianus, Scrieri, p.S.B. .72, EIF.,
Bucuregti, 1992
Calist viala contemplativd, in Colecfia
BIBLIOGRAFIE Colecfie tradusi de D. Stiniloae,

chiril al Alexandriei (sf.), Despre fnchinarea tn duh adevdr,

si
A. SFANTA SCRIPTURI Scrieri I, t;rad. D. Stiniloae, p.S.B. 3g, EIB, bucuregti,
t99r
Biblia sau Sfdnta Scripturd, Editura Institutului Biblic pi de Mi-
siune al Bisericii Ortodoxe Romdne (EIB), Bucuregti,
1995
Biblia adecd Dumnezeeasca Scripturd, Bucuregti, 1688, retipl-
rire EIB, Bucuregti, 1988
Biblia adecd Dumnezeeasca Scripturd, Ed. Sfaffuhi Sinod, Bu-
curegti,1914
Ciprian al Cartaginei (Sf.), Despre rugdciunea domneascd,
Pentateuhul, versiune revizuitil dupL Septuaginta, redactatil Si
trad. D. Popescu, in Apologeli de limbd latind, p.S.B. 3,
comentatl de Bartolomeu Valeriu Anania, EIB, Bucu-
EIB, Bucuregti, 1981
regti, 1997
Biblia Hebraica, Editio quarta emendata opera H.P. Riiger,
Stuttgart, 1979
Biblia Sacra Vulgata, editionem quartam emendatam cum
sociis B. Fischer, H.I. Frede, H.F.D. Sparks, W. Thiele,
praeparavit Roger Gryson, Stuttgart, 199
Clement Alexandrinul, Stromate, Scrieri II, trad. D. Fecioru,
P.S.B. 5, EIB, Bucuregti, 1982
Septuaginta, editit Alfred Rahlfs, Stuttgart, 1979
Clement Romanul (Sf.), Epistola cdtre Corinteni, trad. D.
Fecioru, in Scrierile pdrinlilor apostolici, p.S.B. 1, EIB,
B. SCRIERI PATRISTICE
Bucuregti, 1979
Ambrozie al Milanului (Sf.), Scrisori, Scrieri, partea a doua,
trad. David Popescu, in Colecfia,,Pirinfi gi scriitori bise-
ricegti" (P.S.B.) Nr. 53, EIB, Bucuregti, 1994
Atanasie cel Mare (Sf.), Tratat despre lntruparea cuvdnfiilui,
Scrieri I, trad. Dumitru Stdniloae, P.S.B. 15, ElB, Bucu-
regti, 1987
B arnaba, Epi s to I a, trad. Dumitru F ecioru, in Sc r i e r il e P dr in! il or Efrem Sirul ( in
apostolici, P.S.B. 1, EIB, Bucuregti, 1979 Sfentul
Boethius, Scurtd expunere a cr din[ei creStine, trad. D. Popes- Sfefful ;'
244 245
Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeascd, Scrieri 1, trad. Teo-
2l-22, EIB, Bucureqti, vol. I _ I9g7;vol. II _ l9g9
dor Bodogae, P.S.B. 13, EIB, Bucuregti, 1987
Ioan Guri de Aur (Sf.), Omitii la Matei,trad. D. Fecioru, p.S.B.
Evagrie Monahul, Capete despre deosebirea patimilor Si a
23,EB,Bucuregti, 1994
gdndurilor, F I, Tipografia arhidiecezanS, Sibiu, 1946
Grigorie de Nazianz (Sf.), Cele 5 cuvdntdri teologice, trad. D.
Ioan despre preolie, trad..D. Fecioru,
Stiiniloae, Ed. Anastasia, Bucuregti, 1993
Bucuregti' 1987
Grigorie de Nazianz (Sf.), Despre preolie, trad. D. Fecioru, in
Isaac nevoinld, F 10, EIB, Bucureqti,
Despre preolie, EIB, Bucuregti, I 987
Isaia Pustnicul, Doudzeci Si noud de cuvinte, F 12, Ed. Harisma,
Grigorie de Nyssa (Sf.), Cuvdnt apologetic la Hexaimeron,
Bucuregti, 1991
Scrieri II, trad. T. Bodogae, P.S.B. 30, EIB, Bucu-
regti, 1998
Grigorie de Nyssa (Sf.), Desprefacerea omului, Scieri II,trad.
T. Bodogae, P.S.B.30, EIB, Bucuregti, 1998
Grigorie de Nyssa (Sf.), Despre inlelesul numelui de creStin,
Macarie Egipteanul (Sf.), Omilii, trad. Constantin Comi,tescu,
Scrieri II, trad. T. Bodogae, P.S.B. 30, EIB, Bucu-
P.S.B. 34, EIB, Bucuregti
regti, 1998
Marcu Asceful, Despre legea duhovniceascd, F 1, Tipografia
Grigorie de Nyssa (Sf.), Despre nevoinld, Scrieri l,trad. D. Std-
arhidiecezarr[, Sibiu, I 946
niloae, P.S.B. 29,EIB, Bucuregti, 1982
Maxim Mlrturisitorul (Sf.), Ambigua, Scriei I, trad,. D. StIni_
Grigorie de Nyssa (Sf.), Marele cuvdnt catehetic, Scrieri II,
trad. T. Bodogae, P.S.B.30, EIB, Bucuregti, 1998
Grigorie de Nyssa (Sf.), Omilii la Ecclesiast, Scrieri II, trad. T.
Bodogae, P.S.B.30, EIB, Bucureqti, 1998
Grigorie Palama (Sf.), Capete despre cunoStinla naturald, F 7,
EIB, Bucuregti,l9TT
Maxim Mdrturisitorul (Sf.), Capete gnostice,F 2, edilia aII_a,
Grigorie Palama (Sf.), Despre rugdciune, F 7, ElB, Bucureqti,
Ed. Harisma, Bucuregti, 1993
1877
Maxim Mirturisitorul (Sf.), Capetele teologice,F 2, edifia aII_a,
Ioan Carpatial, O sutd de capete de mdngdiere,F 4, Tipografia
Ed. Harisma, Bucuregti, 1993
arhidiecezan[, Sibiu, 1948
Ioan Casian (Sf .), A S e z dmin t e I e mdndst ir e S t i, Scri eri a I e s e, trad.
Vasile Cojocaru, P.S.B. 57,ElB, Bucuregti, 1990
Ioan Casian (Sf.), Despre fntruparea Domnului, Scrieri alese,
trad. D. Popescu, P.S.B. 57,EIB, Bucuregti, 1990
Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,F l, Tipografia arhidiecezanl, Si_
Ioan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, edilia a II-a,
biu,1946
ElB, Bucuregti, 1943
Origen, Comentar la Evanghelia dupd Matei, Scrieri alese II,
loan Gurd de Aur (Sf.), Omilii la Facere, trad. D. Fecioru, P.S.B.
trad. T. Bodogae gi Nicolae Neaga, p.S.B. 7, EIB, Bu_

246
247
 cure$ti, 1982
Origan, Despre rugdciune, Scrieri alese II, trad. T. Bodogae gi
Nicolae Neaga, P.S.B. 7,F,IB., Bucuregti, 1982
Origen, Filocalia, Scrieri alese II, trad. T. Bodogae gi Nicolae
Neaga, P.S.B.'l, EIE, Bucuregti, 1 982
Origen, Omilii la Cartea Cdntarea Cdntdrilor, Scrieri alese I,
trad. T. Bodogae, P.S.B. 6, EIB, Bucuregti, l98l
Orig.rU Omilii la Cartea Facerii, Scrieri alese I, trad. T.
Bodogae, P.S.B. 6, EIB, Bucuregti, 1981
Origen, Omilii la Cartea leSirii, Scrieri alese I, trad. T.
Bodogae, P.S.B.6, EIB, Bucuregti, 1981
Origen, Omilii la Cartea losua, Scrieri alese I, trad. T.
Bodogae, P.S.8.6, EIB, Bucureqti, 1981
Origen, Omilii la Cartea Numerii, Scrieri alese I, trad. T.
Bodogae, P.S.B. 6, EIB, Bucuregti, 1981
O.igot, Omilii la Cartea Proorocului leremia, Scrieri alese I,
trad. T. Bodogae, P.S.B. 6, EIB, Bucuregti, l98l
O.igoU Omilii la Evanghelia dupd Luca, Scrieri alese II, trad. T.
Bodogae giN. Neaga, P.S.B. 7,E,IB, Bucuregti, 1982
Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu,trad. D. Popescu,
in Boethius gi Salvianus, Scrieri, P.S.B. 'l2,F/lB,Bn-
curegti, 1992
Simeon Metafrastul (Sf.), Pmafrazd la Mocarie Egipteanul, F
5, EIB, Bucuregti, 1976
Simeon Noul Teolog (Sf.), Cuvdntdri morale, F 6, EIB,
Bucuregti, 1977
Simeon Noul Teolog (Sf.), Disczrsuri teologice Si etice, Scrieri I,
trad. Ioan Ici Jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1998
Teofil al Antiohiei, Trei cdrli cdtre Autolic, trad. D. Fecioru, in
Apologeli de limbd greacd, P.S.B. 2, ElB, Bucuregti,
1980
Tertulian, Despre rdbdare, trad. D. Popescu, in Apologeli de
limbd latind, P.S.B. 3, EIB, Bucuregti, l98l
Tertulian, Despre rugdciune, trad. D. Popescu, in Apologeli de
limbd latind, P.S.B. 3, EIB, Bucuregti, 1981
248
Varsanufie (Sf.), Scrrsori duhovniceSti, F 11, Ed. Episcopiei
Romanului gi Hugilor, 1990
Vasile cel Mare (Sf.), Constituliile ascetice, Scrieri ll,had. Iorgu
Ivan, P.S.B. 18, EIB, Bucuregti, 1989
Vasile cel Mare (Sf.), Despre SJiintul Duh, Scrieri III,trad,. Cor-
ni,tescu qi T. Bodogae, P.S.B. l2,ElB,Bucureqti, lggg
Vasile cel Mare (Sf.), Omilii la Hexaimeron, Scrieri 1, trad. D.
Fecioru, P.S.B. 17, ElB,Bucuregti, 1986
Vasile cel Mare (Sf.), Omilii la Psalmi, Scrieri I, trad. D. Fecio-
ru, P.S.B. 17, EIB, Bucuregti, 1986
Vasile cel Mare (Sf.), Omilii Si cuvdntdri, Scrieri I, fiad.. D. Fe-
cioru, P.S.B . 17, ElB, Bucuregti, I 986
Vasile cel Mare (Sf.), Regulile mari, Scrieri II, trad.I. Ivan,
P.S.B. 18, EIB, Bucuregti, 1989
c. LUCRIRT $r STUDIT TEOLOGTCE
Abrudan Dumitru gi Cornifescu Emilian, Arheologie biblicd,
EIB, Bucuregti, 1994
Coman l. G' Patrologie,ElB, Bucuregti, vol. I 1984; vol. tr
- -
1985
Daniel Constantin, Pe urmele vechilor civilizalii, Ed. Sport-
Turism, Bucuregti, 1987
Eliade Mircea, Istoria credinlelor Si ideilor religioase,vol. I, edi-
fia a II-a, Ed. gtiinfific[, Bucuregti, 1991
NegoifE Athanase, Teologie biblicd a Vechiului Testament,Ed.
Credinfa noastr6, Bucuregti, 1992
St[niloae Dumitru, Teologia morald ortodoxd, vol. III, EIB,
Bucuregti, l98l
D. DICTIONARE $I LUCRARI COLECTIVE
Chevalier Jean gi Alain Gheerbrant, Diclionar de simboluri,Ed.
Artemis, Bucuregti, vol. I - 1994; vol.II gi vol. III -
t995
Diclionar biblic, trad. Constantin Moisa (titlul original: Nouveau
249
 dictionaire biblique rdvis d), Ed. Stephanus, Bucure;ti, carte de veghe, carte de tlmadI
vol. I - 1995; vol. II- 1996; vol. III - 1997
Moldoveanu Nicolae, Diclionar biblic de nurne proprii Si cu- EDITURA CHRISTIANA
vinte rare, Ed. Casa $coalelor, Bucuregti, 1995
Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688, pars I, Ge-
asocialia filantropicfl medicali<<christiana>>
nesis, Ed. Universitifii,"A.l. I. Cvza,, Iagi, I 9gg
APARITTI RECENTE:

Nicoleta Macovei
E-urile si problemele de sdndtate

Pr. Dan Bldulescu

New Age.
Originile, istoricul, doctina
Si consecinlele sale
din perspectivd ortodoxd

Arhimandrit [lie CleoPa

Predici inedite (1).
Predici la Sdrbdtorile de Peste an

Dr. Pavel Chirili

Conceptul de medicind ueStind (1)'
Sfdnta Scripturd cititd de un medic ortodox

Pr.Ioan C. Tegu
Omul- taind teologicd.
Studii de spiritualitate filocalicd

Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa

Homo americanus. O radiografie ortodoxd

occidentali la ortodoxie.
I ""ririrU,
$ase ipostaze mdrturisitoare

i
I

I
 DIN .A.PARITI ILE VIITOARE:
Arhim. Grigorie Bibug
B ib lio grafia tipdriturilor ps altic e
ale lui Anton Pann
Flavia Grljdan
"La inceput afost Cuvdntul..."
Curs de limba englezd
RIzvan Codrescu
pentru avansali,
Rdsdritenele iubiri.
pe texte biblice Si patristice
Fals tratat de dezlumire
Sf0ntul loan al Crucii
Costion Nicolescu
Integrala operei poetice
Cine se teme de Bisericd?
(edifie bilingvn)
Studii gi articole teologice
Pr.Ioan Sorin Usca
Vechiul Testament
Doctorul Nicolae C. Paulescu
in tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli
sau $tiinla mdrturisitoare
II. IeSirea
Arhim. Grigorie Bibug
pastorale
Flavia Grljdan
Izvoare liturgice Si
Totul despre verb.
Gramatica gi stilistica verbului
Pr. Prof. Niculae M. Popescu
tn limbafrancezd
Preoli de mir
adormili in Domnul
Rlzvan Codrescu
Cartea indreptdrilor.
Rizvan Codrescu O viziune creStind asupra politicului
Recurs la Ortodoxie

Riizvan Codrescu
Teologia sexelor
qi carte de veghe, carte de tImadl
Taina Nunlii
EDITURA CHRISTIAI{A
asociatia filantropicl medicall <<christiano>
 Eratil la Facerea_
p.43, r.3 s: in loc de: ntpentru aceasta l-a
se va citi: nu pentru aceasta nu l-a
p.48,r.9 j: in loc de: Au doar[ nu
se va citi: Au doar{ eu
p. 57, r.l s: in loc de: crnci
se va citi: trei
p. 81, nJ2-13 j: in loc de: nu se unosc niciodatii, ci
intot-
deauna se despart
se va citi: nu unesc niciodatS, ci intotdeauna
despart
p. 122, r.l2 j: in loc de: ingrefogafi
se va citi: invdrtogafi
p.125, r.10 j: tn loc de: numit generic pentru
frlisteni
se va citi: nume generic pentru regii frlisteni
p. 160, r.2 s: in lac de: Duhul este cu adev[rat in
locul
se va citi: Duhul este cu adevErat locul
p. 163, r.l2 j: tn loc de: aceasta
se va citi: acestea
p.178, r.13 s: tn loc de: zeu ne descoperE
c . _ se va citi: zeu nu.,ne poate fi cunoscu! chiar dacd
Insugi Dumnezeu ne descoperE
p. 180, r.7 s: in loc de: Arffint
se va citi: lnfrAnat
p. 184, r.3 j: in loc de: intiplrind cele
se va citi: intiplrind chipurile cele
p.209, r.15 j: fn loc de: ridicat impIrat
se va citi: ridicat de irnp[rat
p.244, r.1l j: in loc de: ditit
se va citi: edidit
p.246, r.l0 j: in loc de:1g77
se va citi: 1977
p.247, r.15 s: in loc de: Bucuregti
se va citi: Bucuregti, 1992