Potenţial, valorificare şi dezvoltare a

turismului în judeţul Braşov

Rotariu Simona-Larisa
Grupa 1234 A

Sursa: http://www.travelworld.ro/romania/brasov/harta_brasov.php
 Potenţialul turistic natural
Munţii Ciucaş
Munţii Făgăraş

Sursa: http://andrao.wordpress.com/

Sursa://www.evz.ro/detalii/stiri/lumea-de-piatra-din-muntii-ciucas-903796.html
Babele Sfinxul

Munţii Făgăraş

Sursa: : Sursa: ://www.turismland.ro/muntii-bucegi

http://romania.ici.ro/en/turism/c_sud.htmlcarpatii-meridionali/
Masivul Bucegi

Sursa: http://www.mondonews.ro/Risc-de-avalansa-in-Muntii-Fagaras+id-34284.html Sursa: http://www1.romanialibera.ro

 Masivul Piatra Mare Masivul Piatra Craiului

Sursa: http://www.turism-millenium.ro/articole-turism/367/Piatra-
Sursa: http://www.panoramio.com/photo/6489689
Craiului excursii-la-munte

Masivul Postăvarul

Munţii şi dealurile reprezintă

- aproximativ jumătate din
suprofaţa teritoriului
- una din cele mai intacte
biodiversităţi din Europa

Sursa: http://www.infotravelromania.ro/poianabrasov_hotel_poiana_ursului.html
 Munţii Mădura Codlei

Sursa: http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_t_magura-
Sursa;
Sursa: http://www.turistik.ro/info/muntii-codlei-si-muntii-persani-01090
http://www.turistik.ro/info/muntii-codlei-si-muntii-persani-01090 codlei_item_79976_gal_0_vot_0.html

Munţii Perşani

Sursa: http://povesteindoi.wordpress.com/category/i-povestiri-din-romania/3-la-poalele-muntilor/page/2
 Rezervaţii şi monumente ale naturii
Coloanele de bazalt de la Racoş

Tâmpa

Sursa: http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-coloanele-
de-bazalt-de-la-racos-din-judetul-brasov-ob-1748.html

Sursa: http://www.aristotelcancescu.ro/2008/05/20/ambitia-
mea-brasovul-primul-judet-turistic-al-romaniei.html

Mlaştinile
eutrofe Valea
de la Zimbrilor
Hărman (Vama Buzăului)
şi Prejmer
Sursa: http://www.looms.ro/brasov/prejmer/turism/atractii-
turistice/parcuri-nationale/rezervatia-padurea-si-mlastinile Sursa: http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/
-eutrofe-de-la-prejmer/ rezervatie-de-zimbri-la-vama-buzaului-3576598
Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a VI-a, Zone turistice, 2009
 Potenţialul turistic antropic

Piaţa Sfatului- centru

comercial, social şi cultural

Sursa: http://www.varsovia.mae.ro/index.php?id=33&lang=ro

Foto: Rotariu Larisa Foto: Rotariu Larisa

 Sursa>
http://www.visiteroumanie.c
Sursa> http://castelul-bran.co.cc/?cat=4 om/dracula.html

Castelul Bran

Sursa> http://travelsplendid.ro/gallery/castelul-corvinilor-din-
hunedoara Sursa> http://www.pensiuneamartin.ro/imagini-pensiunea-martin.php
 Cetatea Prejmer
Biserica-cetate Viscri (biserică săsească)

Sursa: http://www.herocluj.ro/lista.aspx?t=Incarcare- Sursa: http://vladut.net/blog/index.php/2010/05/22/21-24-mai-2010-danes-

trasee sighisoara-cetati-f?blog=5â
 
Se găsesc situri săteşti cu biserici fortificate recunoscute ca parte
a patrimoniului UNESCO
 Cetatea Râşnov Cetatea Rupea

Sursa: http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/cetatea-rasnov
Sursa: http://www.xplorio.ro/tag/cetati-pe-langa-brasov/

Cetatea Codlea Cetatea Făgăraş

Sursa: : http://www.brasovulturistic.ro/obiective-turistice-
Sursa: http://ro.tixik.com/image-134923.htm fagaras.html
Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a VI-a, Zone turistice, 2009
 Tipuri de turism practicate în judeţul Braşov:
•Turism montan de drumeţie

•Turism religios

i c a Ne agra
Biser Foto: Rotariu Larisa

Pel e rinaj-
46- s
tails -id82
ro/de
w w.1235.
/w l
rsa : http:/ agra.htm
Su - Ne
erica
la-Bis Sursa: http:/
/out4awalk
.co m/despre-b
rasov-in-ca
•Turism cultural- istoric teva- cuvinte/
 • Turism sportiv de tip: Alpinism

Vânătoare
Echitaţie

Sursa: http://www.vanatori.go.ro/sezoane.html

Pescuit Sursa: :
Sursa: : http://kissfm.ro/blogs/brasov/2011/01/05/
http://www.xtremsp
concursuri-de-ski-si-snowboard-in-poiana-brasov/
ort.ro/alpinism.html

Schi fond
Mountain bike
Sursa: ://www.brasov2u.ro/se-deschide
-sezonul-de-pescuit/

Sursa: http://www.brasov2u.ro/ultimele-medalii-la-nationalele- Sursa: http://www.adevarul.ro/locale/brasov/brasov-sport_brasov

de-fond/ -mountain_bike_brasov
• Turism ştiinţific tematic pe diferite teme de biodiversitate,
geologie, paleogeologie în rezervaţiile naturale ale judeţului

•Muntele Tâmpa
•Grădina Dendrologică – 1 ha
•Abrupul Buscoiul, Valea Mălăieşti, Valea Gaura (Masivul
bucegi)
•Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului – 394,9 ha
•Dealul Cetăţii Lempeş
•Pădurea Bogaţii – 8,5 ha (Munţii Perşani)
• Pădurea şi mlaştina Prejmer
•Bazaltele de la Racos (1,1 ha)
•Peştera Comana
•Stejarul Secular din Făgăraş
•Turism rural şi agroturism- practicat în zona satelor (Fundata,
Moeciu, Bran), Poiana Mărului şi în zona Săcele- Tărlungeni
•Ecoturismul
- zona Zărneşti
- zona Vama Buzăului
- zona Făgăraş
- zona Buneşti-Viscri

Sursa: http://www.taverna-pietrei-craiului.ro/cabana-zarnesti.html

Condiţii pentru ecoturism:

- conservarea şi protejarea naturii
- folosirea resurselor umane locale
-caracter educativ, respect pentru natură
-impact negativ minim asupra mediului
natural şi social-cultural

Sursa: http://www.primariaonline.ro/judet-Brasov/primarie-Bunesti
•Turismul de afaceri şi conferinţe
•Turismul de recreere: staţiunile Poiana Braşov, Predeal, Bran-
Moeciu-Fundata
•Turismul de circulaţie
•Turismul de sfârşit de săptămână – practicat în zonele montane şi
subcarpatice
•Turism balnear/ de tratament (zona Homorod, Predeal, Perşani)

•71% dintre turişti îşi planifică vizita în judeţ luând în considerare 3

factori: peisajul, sporturile de iarnă şi legenda lui Dracula (studiu
realizat de E-Cultura, 2009)
 Evoluţia numărului de turişti în judeţul Braşov, 2001-2009
2001 2003 2005 2007 2008 2009

Total turişti 328.303 324.816 448.147 556.816 581.983 451.683

Turişti 260.014 251.070 359.259 452.586 480.422 376.716

români 17% - turişti străini

Turişti 68.289 73.746 88.888 104.230 101.561 74.967

străini
Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

 Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

Durata medie a sejurului în judeţul Braşov

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Turişti români 2.61 2.27 2.21 2.13 2.09 2.16 2.17
Turişti străini 2.28 2.30 2.32 2.42 2.34 2.38 2.21
Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
 Zone cu potenţial turistic deosebit
Municipiul Braşov- unul dintre cele mai bine păstrate situri medielave din
ţară
Oraşul Predeal - staţiune cu profil complex (tratament, odihnă, turism
montan)
Staţiunea Poiana Braşov – ocupă locul I între staţiunile de schi din ţară, oferind
schiorilor 10 pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 km şi dotate cu
instalaţii de transport pe cablu.

Sursa: http://www.travelzu.ro/poianabrasov.html
Sursa: http://www.ghidbrasov.ro/poiana_brasov_live.php

În anul 2006, numărul unităţilor de cazare turistică se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6
vile, 13 bungalow-uri, 13 pensiuni turistice şi 2 sate de vacaţă.
 Distribuţia turiştilor în funcţie de destinaţie, 2009

Turişti Pondere Turişti Pondere Total Pondere

români turişti străini turişti turişti total
români străini turişti
Municipiul 161.463 43% 57.022 76% 218.485 48%
Braşov
Predeal 101.479 27% 5.220 7% 106.699 24%
Bran- 50.555 13% 6.211 8% 56.766 13%
Moeciu
Alte 63.219 17% 6.514 9% 69.733 15%
destinaţii
din judeţ
Total 376.716 100% 74.967 100% 451.783 100%
turişti în
judeţ

Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

 Festivaluri şi evenimente ce atrag turiştii
•Împuşcatul cocoşului - Apaţa, Ţara Bârsei - prima zi de Paşte

Sursa: http://www.infotravelromania.ro/evenimente_brasov_impuscatulcocosului.html
 •Junii Braşovului – sfărşitul lunii mai

Sursa: http://www.produsin.ro/traditii/obiceiuri/junii-brasovului/

• Măsurarea laptelui – Bran (Stâna Zănoaga) Sursa: http://www.brasovtourism.com/index.php?task=event&event=

measuring_milk_event
– 1-2 iulie

•Sântilia – oraşul Săcele, Poiana Angelescu, 23-24 iulie

•Zilele Vulcanului – 21-23 iulie
•Târgul de vară – comuna Moeciu, 29-30 iulie
•Şcoala de vară pentru arhitectură şi urbanism –comuna Bran, iulie-august
•Zilele Târlungeniului – comuna Târlungeni, 30 iulie
•Zilele Branului – comuna Bran, 6-15 august
•Zilele Hălmeagului – comuna Sercaia , sat Hălmeag, 12-13 august
•Cetatea Muzicală a Braşovului – Braşov, 12-19 august
•Simpozionul Internaţional de Sculptură Bran ,15 august – 15 septembrie 2006
•Zilele Făgăraşului – Târgul de artă populară, 17-20 august
•Zilele Dumbrăviţei – comuna Dumbrăviţa, 18-20 august
•Festivalul Floarea de Colţ – Zărneşti, 20 august
•Târgul de toamnă de la Poiana Mărului, 15 septembrie
•Zilele Hălciului, 22-23 septembrie
•Răvăşitul oilor şi Festivalul Naţional al brânzei şi al pastramei – Bran, 30
septembrie -1 octombrie
•Ziua Recoltei - Prejmer, 6-7 octombrie
 Centre de informare turistică

La nivel de judeţ, activitatea de promovare/

marketing turistic nu reprezintă încă un sprijin
real în ceea ce priveşte punerea în valoare a
potenţialului de care dispune judeţul.

10 Centre de Informare Turistică: Sursa: http://brasov.24fun.ro/locatii/centrul_de_informare_turistica.ht

-Piaţa Sfatului din municipiul Braşov

-Făgăraş
-Râşnov (coordonat de primărie)
-Centru de Informare de Patrimoniu UNESCO din incinta cetăţii Râşnov
-Săcelele
-Sâmbăta de Sus
-Şinca Nouă
-Predeal
-Centru de Informare Turistică de la Liceul Sportiv (Lângă baza sportivă Olimpia)
-Punctul de Informare Turistică din faţa Gării CFG Călători Braşov
 Brendul turistic

În anul 2009 a fost lansat cu ocazia

participării la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin brandul turistic ”Braşov,
Be. Live It”

Este dezvoltat şi coordonat de către Asociaţia de

Promovare şi Dezvoltare a Turismului din Judeţul
Braşov – APDT, în coordonare cu Consiliul Judeţean
Braşov şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului
Braşov
 Analiza swot
Puncte Tari
•diversitatea potenţialului turistic natural, a
reliefului, florei şi faunei;
•existenţa unui patrimoniu cultural-istoric
bogat (monumene istorice şi de artă
medievală, tradişii şi obiceiuri ale diferitelor
naţionalităţi, structuri săteşti istorice bine
păstrate, urme de vestigii din istoria
Transilvaniei: cetăţi, biserici, muzee);
•tradiţia judeţului în domeniul turistic;
•capacitate mare de cazare în diverse
structuri de primire a turiştilor, inclusiv
pensiuni rurale;
•capacitatea de cazare poate fi utilizată pe tot
parcursul anului;
•domeniul schiabil relativ bine dezvoltat;
•ponderea mare a turiştilor străini din totalul
turiştilor care vizitează anual judeţul;
•ofertă universitară bine dezvoltată în
domenile management-turism-servicii
Puncte Slabe
•infrastructura de transport inadecvată
(drumuri nemodernizate, lipsa aeroportului,
lipsa autostrăzii);
•gradul de ocupare scăzut în sezonul estival şi
extrasezon;
•starea de conservare în continuă degradare a
unor obiective protejate (în special a bisericilor
tărăneşti de la Buneşti, Drăuşeni, Homorod,
Merchiaşa);
•numărul redus al programelor de instruire
pentru turism şi neadaptarea celor existente la
nişele de piaţă;
•lipsa studiilor de marketing specifice zonelor
turistice din judeţ, necesare promovării
pachetelor turistice;
•controlul calităţii serviciilor de turism nu
acoperă totalitatea unităţilor turistice;
•nerespectarea normelor de construcţie în unele
judeţe turistice, în special în perimetrul
parcurilor şi ariilor protejate;
•inexistenţa serviciilor de pompieri, ambulanţă,
asigurare, service, ghizi în multe din zonele
judeţului
 Oportunităţi
•dezvoltarea unor servicii care să asigure o
creştere a calităţii activităţilor din turism;
•accesarea de fonduri interne şi externe
pentru reabilitarea monumentelor şi
ansamblurilor istorice şi de arhitectură
din judeţ, precum şi pentru creşterea
capacităţii de cazare şi diversitatea
serviciilor;
•dezvoltarea evenimentelor şi
festivalurilor;
•dezvoltarea pachetelor turistice;
ecoturism, agroturism, sporturi montane
etc.;
•lărgirea bazelor de agrement;
•dezvoltarea şi îmbunătăţirea
infrastructurii de transport pentru
facilitarea accesului spre zonele turistice;
•extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de
informare turistică astfel încât să
răspundă nevoilor turistice;
•o mai mare implicare a administraţiilor
locale în promovarea activităţilor turistice
Ameninţări
Supraaglomerarea zonelor turistice prin
construcţii fără autorizaţii sau care nu
respectă mediul înconjurător;
Concurenţa internaţională, precum şi cea
din partea judeţelor înconjurătoare;
Promovarea unor servicii de turism
neadecvate şi slabe din punct de vedere
calitativ;
a Încalzirea climatică riscă să afecteze
derularea activitaţilor turistice de iarnă;
Lipsa intervenţiei urgente poate duce la
degradarea iremediabilă a unor
monumente istorice;
Diminuarea valorii istorice, arhitecturale
şi ambientale a obiectivelor protejate prin
folosirea unor materiale
necorespunzătoare în momentul
reabilitării lor;
Tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia
locul valorilor autentice
 Concluzii

• Întinzându-se exclusiv în zona montană, judeţul Braşov are cel mai

impresionant potenţial turistic natural din România;
• Judeţul Braşov a dezvoltat o infrastructură turistică deosebită în
cadrul arealelor sale turistice;
• Conform INS judeţul Braşov este principala destinaţie a turiştilor atât
din ţară, cât şi din străinătate;
• În ultimii ani mulţi investitori şi-au exprimat interesul pentru această
zonă, participând la dezvoltarea turismului, cu precădere în turismul
rural.
Bibliografie:

• Beleaua Andrei, Braşov; Bucureşti, 2008

• Talabă Ion, Turismul rural românesc, 2008
•www.brasov.insee.ro
• www.brasovtourism.com
• www.ghid-brasov.ro
• www.judbrasov.ro
• www.tourimguide.ro
Vă mulţumesc!