1.

IMPORTANŢA CONTROLULUI DE CALITATE AL PRODUSELOR

ALIMENTARE DIN INDUSTRIA EXTRACTIVĂ

" Omul este o fiinţă socială cu multiple legături şi interferenţe care, în alegerea
alimentelor, ştie foarte puţin despre necesităţile sale organice, în schimb este influenţat
în mare măsură de dorinţele şi plăcerile pe care i le oferă produsul alimentar "

Tremolieres

Deoarece calitatea produselor alimentare prezintă o importanţă deosebită, pentru

îmbunătăţirea continuă a calităţii acestora şi pentru evitarea pătrunderii pe piaţă a unor
produse necorespunzătoare este necesar un control strict al tuturor produselor destinate
consumului uman.
Controlul care se impune pentru verificarea calităţii produselor alimentare din
industria extractivă se face atât prin metode organoleptice ( aspect, culoare, miros, gust
), fizico – chimice ( densitate, viscozitate, umiditate, etc.) cât şi metode microbiologice.
Produsele alimentare reprezentative pentru industria extractivă sunt zahărul şi
uleiul care se supun analizelor de laborator în vederea stabilirii din punct de vedere
calitativ a prevederilor standardelor ( STAS – urilor ) sau ale normelor interne ( NI ).
Calitatea produselor alimentare din industria extractivă se referă la următoarele
însuşiri : calitate nutritivă, calitate senzorială, inocuitate, calitate estetică.
 MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ÎN LABORATORUL DE ANALIZE

Pentru a preveni accidentele în laboratorul de analize specific industriei

extractive, se vor respecta următoarele reguli generale de tehnica securităţii muncii:
 intrarea în laboratorul de specialitate se face abia după terminarea pauzei,
 este interzis alergatul în laborator,
 nu se consumă băutură sau mâncare în laborator ;
 se va păstra ordinea şi curăţenia pe mesele de lucru ale elevilor,
 după terminarea lucrărilor de laborator, mesele de lucru se vor elibera
complet, aşezându-se la locul lor întreaga aparatură, ustensilele şi reactivii
necesari lucrării de laborator.
 la plecarea din laboratorul de specialitate se va avea în vedere verificarea
instalaţiilor electrice, de gaz şi de apă.

Normele de protecţia muncii în industria alimentară extractivă cuprind

următoarele :
 protecţia personală ,
 manipularea corectă a vaselor, ustensilelor şi aparatelor,
 manipularea corectă a substanţelor chimice.
Protecţia personală se asigură cu ajutorul unui echipament adecvat. Printre
obiectele care fac parte din acest echipament amintim : halat, şorţ, bonetă, mănuşi,
ochelari de protecţie, măşti de gaze, paravane de protecţie contra explozilor.
Halatul are rol de protecţie a pielii şi îmbrăcămintei, de aceea trebuie să fie
întotdeauna curat pentru a nu constitui el însuşi o sursă de substanţe toxice sau
inflamabile. Purtarea acestuia este obligatorie pentru orice persoană care lucrează în
laborator. Se confecţionează din pânză de bumbac, uşor de spălat, de preferinţă de
culoare albă, încheindu-se în faţă ( pentru a putea fi dezbracat uşor în caz de aprindere ).
Manipularea corectă a vaselor, ustensilelor şi aparatelor. Se impun respectarea
următoarelor reguli :
 pentru evitarea unor reacţii secundare vasele şi aparatura de laborator se
utilizează doar în stare perfectă de curăţenie,
 lucrările de laborator se vor efectua cu cantităţile de substanţe indicate în
instrucţiuni, cu vase şi aparatură adecvate lucrărilor, după verificarea
prealabilă a aparaturii respective,
  la montarea instalaţiilor, prima măsură de evitare a accidentelor este
verificarea diverselor piese componente ; în nici un caz nu se vor folosi
aparate care prezintă zgârieturi pronunţate, plesnituri deoarece acestea fac
posibilă spargerea sau distrugerea lor în timpul lucrului,
 încălzirea vaselor de sticlă trebuie să se facă treptat agitându-se conţinutul
vaselor atunci când se lucrează cu suspensii ; pentru protecţia vaselor se
folosesc site metalice cu azbest sau băi de apă, ulei sau nisip,
 agitarea trebuie să se facă cu agitatoare bine centrate sau în cazul agitării
manuale, cu ajutorul baghetei, care trebuie să fie rotunjită la capăt şi
eventual să aibă o bucăţică de cauciuc pentru protecţie.
 prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor în stative se
va efectua cu ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc;
 paharele, baloanele şi celelalte vase de laborator ce conţin lichide fierbinţi
nu se pun direct pe masă, ci pe o placă de azbest asu alte materiale
termoizolante;
 aparatele alimentate cu energie electrică se vor verifica la începutul lucrului
; alimentarea lor se face de la prize conectate la pământare pentru evitarea
electrocutărilor,
 aprinderea becurilor de gaz se va face treptat pentru a evita pătrunderea
flacărei în interior. În caz de pătrundere, se va închide robinetul, lăsând
becul să se răcească complet, după care se va aprinde din nou, micşorând
curentul de aer. În cazul robinetelor defecte, unde există scăpări de gaz,
verificările nu se fac cu chibrituri, ci prin pensulare cu soluţie de săpun.
 este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz sau fitilelor spirtierelor cu
bucăţele de hârtie plimbate de la o masă la alta.
 este interzis a se lăsa aprinse becurile de gaz, lămpile de spirt sau alte
aparate de încălzire, la plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp. În
cazul în care se descoperă pierderi de gaze combustibile sau de vapori de
benzină se va aerisi încăperea, prin deschiderea ferestrelor, până la
dispariţia completă a mirosului de gaz; se vor stinge, totodată, becurile de
gaz de la ventilul principal şi celelalte surse de încălzire.
Manipularea corectă a substanţelor chimice. Presupune respectarea următoarelor
reguli :
 este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără etichetă,
 se interzice categoric gustarea şi chiar contactul cu pielea a substanţelor
chimice,
 mirosirea substanţelor se va face cu grijă, prin ţinerea vasului la distanţă şi
apropierea vaporilor care se degajă prin mişcarea mâinii deasupra acestuia,
 substanţele foarte volatile se manipulează în nişe şi deasupra unei chiuvete.
 reactivii şi probele de analizat nu vor fi cântăriţi direct pe talerele balanţei,
ci pe sticle de ceas sau în fiole de cântărire.
 În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, în laboratoare trebuie luate toate
măsurile de evitare a accidentelor: mecanice, chimice, termice, electrice, incendii etc.
Accidentele mecanice: tăieturi, traumatisme, fracturi ş.a. pot avea loc în laborator
datorită manipulării necorespunzătoare a aparaturii şi sticlăriei, datorită alunecărilor pe
pardoseli şi căi de acces etc.
Accidente chimice: pot avea loc la executarea lucrărilor de laborator, datorită
manipulării cu neatenţie a substanţelor chimice. Din punct de vedere al tehnicii
securităţii muncii, reactivii folosiţi în cadrul laboratoarelor se împart în cinci categorii şi
anume: corozivi, toxici, inflamabili, explozivi, nepericuloşi.
Arsurile chimice sunt provocate de contactul direct cu substanţele chimice active
agresive: acizi, baze, brom etc.
Accidente termice: produc arsuri termice care au loc datorită contactului direct
cu substanţele chimice sau în urma aprinderii substanţelor inflamabile.
Arsurile termice se clasifică în arsuri de gradul: I, II, III. Arsura de gradul I produce
roşeaţă, arsura de gradul II produce băşici, iar arsura de gradul III produce distrugerea în
procent mare a ţesuturilor.
Accidente electrice în special electrocutările pot fi evitate prin luarea în laborator
a unor măsuri:
- carcasarea tablourilor electrice şi existenţa covoarelor de cauciuc dielectric în
faţa lor;
- legarea la pământ sau la conductorul de nul a electromotoarelor, etuvelor şi a
tuturor componentelor electrice, care pot la un moment dat din cauza unor defecţiuni să
intre sub tensiune;
- verificarea conductelor electrice, prizelor, întrerupătoarelor pentru a fi în bună
stare şi a corespunde calităţii mediului de lucru.