Вы находитесь на странице: 1из 1

38

DILEMATECA OCTOMBRIE 2007 RE CE NZI I


De ce scrie
Cristi despre moarte
Cristian Ciocan
Moribundus sum.
Heidegger
[i problema mor]ii
Editura Humanitas, 2007
M`rturisesc c` am fost foarte uimit c\nd am
v`zut c` domnul Cristian Ciocan a scris o carte de-
spre moarte: Moribundus sum. Heidegger [i pro-
blema mor]ii. {tiu c` ea este rezultatul tezei lui
de doctorat [i c` am \nainte o lucrare academic`,
str\ns` \n chingile genului, din care rareori este \n-
g`duit s` scape o remarc` intim` sau un g\nd a c`-
rui nel`murire s` tulbure f`r` a face parte dintr-o
arhitectur` bine calculat` a unei demonstra]ii filo-
zofice mai \nt\i corecte, iar apoi creatoare \n siajul
tradi]iei heideggeriene [i a fenomenologiei con-
temporane. A[a este scris` cartea lui Cristian Cio-
can: o construc]ie atent` [i corect` a mor]ii \n
Fiin]` [i timp, \n care autorul decoleaz` rareori
din fi[a de lectur` reg\ndit` [i asumat` pe cont
propriu, atent mai degrab` s` reliefeze clar con-
ceptele lui Heidegger dec\t s` fac` inutile volute
personale care ar l`sa referin]a inexplicit`. Cartea
este at\t de d`ruit` conceptului [i uit` at\t de bine
de sine [i de preocuparea m`runt` (dar r`sp\n-
dit`) a unui exeget de a atrage aten]ia asupra sa
mai degrab` dec\t asupra conceptului pe care \l
caut`, \nc\t las` impresia unei l`muriri paciente [i
precise asupra unuia dintre cele mai importante
concepte ale fenomenologiei existen]iale.
Dar uimirea venea din reprezentarea pe care
o am despre Cristian Ciocan: viu ca o tor]`, omni-
prezent \n construc]ia institu]ional` a filozofiei ro-
mne[ti, ubicuu la evenimentele filozofiei, debor-
d\nd mereu energia unei cascade \n crearea Socie-
t`]ii Romne de Fenomenologie, \n apari]iile cele-
brei ei reviste, cu o notorietate interna]ional` care
i se datoreaz` pe deplin. Cristi e ca o armat` de ti-
neri greci, debarcat` pe teritoriul persan, gata s`
\ntemeieze cet`]i [i temple pe oriunde trece: o
nou` revist`, un nou colocviu, o traducere \n alte
limbi a unor texte fundamentale ale filozofiei ro-
mne[ti sau un site al filozofilor locali. Purt\nd cu
el urma unei [coli [i a unui maestru venerabil,
sim]i \n construc]iile sale un primat al culturii pe
care doar o tradi]ie mai veche putea s` i-l impri-
me. Cum de scrie el, a[adar, despre moarte? Doar
\n orizontul de mai sus am formulat \ntrebarea, iar
numai \ncheind lectura c`r]ii mi-am putut su-
prima uimirea [i am putut lega noima acestui
gest.
Pentru Heidegger, \n paragrafele 46-53 din
Fiin]` [i timp, interpretarea sf\r[itului asumat
este calea singur` care se deschide fiin]`rii umane
spre autenticitatea pe care o poate cunoa[te \n
orizontul temporal dat. Orientarea sa c`tre moar-
te este un fenomen at\t de singular, \nc\t \ntreg
orizontul comunit`]ii, al mor]ii celuilalt, al situ`rii
afective pe care i-o d` mundaneitatea \n raport cu
con[tiin]a [i experimentarea mor]ii s\nt doar for-
me de e[ec al [ansei pe care omul o are \n asuma-
rea propriului sens al vie]ii, extras direct din sesi-
zarea orient`rii c`tre propria moarte. Citind \ns`
cartea lui Cristian Ciocan despre moarte, sesizez
un accent discret [i r`s`rit spontan pe care auto-
rul \l introduce cu naturale]e: dac` pentru filo-
zoful german, limba este locul redob\ndirii auten-
ticit`]ii prin eliberarea ei de flec`real` [i deschi-
derea adev`ratului orizont spre moarte \n]eleas`,
\n fine, ca posibilitate dat` fiin]`rii umane spre a o
constitui \n intima ei alc`tuire, accentul lui
Cristian Ciocan mut` (\ntr-o frumoas` pagin` a
c`r]ii sale: 151) spaima de la moarte la orizontul
\nsu[i al inautenticit`]ii fiin]`rii \n lume a omului:
spaima de flec`reala cotidianului, a unei lumi lip-
site de exerci]iul reflec]iei este, chiar \n orizontul
fenomenologiei existen]iale, mai mare dec\t spai-
ma de moarte, banalizat` la r\ndul ei \n cotidian.
Puterea acestui g\nd poate face inteligibil` ale-
gerea temei, c`ci el se poate transforma \n poves-
tea culturii care \[i ridic` forturi pe unde trece.

Alexander Baumgarten
F I L OZOF I E
39 lei
Acr1541104.tmp 39 09/21/2007 4:59:48 PM

Вам также может понравиться