Вы находитесь на странице: 1из 17

R O M A N I A MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Str. Gen. Berthelot 28-30, Bucuresti 70738, Tel.& Fax. (+40 1) 310.4214/3145420

Limba i literatura romn


Programa pentru

examenul de definitivare n nvmnt obinerea gradului didactic II Tematica pentru

obinerea gradului didactic I

Aprobate prin Ordinul Ministrului Educa\iei Na\ionale nr. 3442 / 21.03.2000

PROGRAMA DE LIMBA I LITERATURA ROMN PENTRU OBTINEREA GRADELOR DIDACTICE Programa se adreseaz profesorilor care predau limba i literatura romn, absolveni ai nvmntului superior de specialitate. Aceasta este astfel structurata in continuturi incat s rspund schimbrilor intervenite n activitatea didactic din perspectiva noii abordri curriculare. Urmrind obiectivele generale i specifice ale disciplinei, programa vizeaz evaluarea competenelor profesorului, avnduse n vedere: cunoaterea continuturilor si a problematicii actuale a disciplinei; probarea competenelor necesare pentru proiectarea, organizarea, desfurarea i evaluarea activitii didactice; abilitile de comunicare, empatice i de parteneriat educaional; valorificarea coninuturilor specifice disciplinei pentru dezvoltarea la elevi a unor capacitati si competente intelectuale si operatorii , a unor atitudini afective, motivaionale, volitive; disponibilitatea pentru formarea continu n vederea perfecionrii profesionale. DEFINITIVAT 1. COMPETENE SPECIFICE 1. cunoaterea coninuturilor tiinifice i metodice ale disciplinei; 2. capacitatea de a construi demersuri didactice interactive si formative, prin valorificarea coninuturilor tiinifice i prin folosirea unor strategii metodice specifice; 3. capacitatea de adecvare a demersurilor didactice la particularitile colectivului de elevi; 4. capacitatea de a proiecta secvenele didactice ale evalurii in contexte educationale diverse; 5. capacitatea de comunicare eficienta cu partenerii n activitatea educaional, pe baza unei bune cunoasteri a acestora; 6. capacitatea de autoevaluare i de realizare a feedbackului n devenirea profesionala.

2 Continuturi
A. LIMBA ROMN I. Limb i comunicare Comunicarea uman. Situaia de comunicare. Tipuri de comunicareParticulariti ale codului lingvistic.Comunicarea oral i scris.Natura, unitile i funciile limbajului. Textul. Textul ficional i nonficional caracteristici. Probleme ale receptarii diferitelor texte Limba literar, limba popular, limbajul standard.Stilurile funcionale ale limbii. Sens si semnificaie Mecanismul conotaiei si al functionarii imaginilor poetice. Figurile de stil Mijloace de expresivitate fonetice, lexicale, morfosintactice. II. Fonetic i fonologie Noiuni generale: sunet, fonem, alofon.Fonetica: proprieti ale sunetelor. Fonologia: conceptul de sistem fonologic.Foneme vocalice i foneme consonantice: inventar, clasificare,realizare fonetic.Principiile ortografiei limbii romneEufonia, cacofonia, accentul, intonaia; fonetic i prozodie. Abateri de la norm i corectarea lor. III. Lexicologie i semantic Noiuni generale: vocabularul ca totalitate a cuvintelor limbii romne; vocabularul fundamental i masa vocabularului; vocabular activ i vocabular pasiv. Cuvntul ca unitate de baz a vocabularului; semnificaie, sens, referent.ContextualitateSemantica: polisemia, omonimia; relaii semantice ntre

cuvinte: sinonima, antonimia; cmpuri/ arii lexicalsemantice. Valori expresive. Mijloace de mbogire a vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, conversiunea); mijloace externe (mprumuturileadaptarea mprumuturilor la sistemul limbii romne contemporane); mijloace mixte (calchierea/ calcul lingvistic ). Expresii,sintagme,unitati frazeologice. Structura etimologic a vocabularului romnesc. Dinamica vocabularului romnesc contemporan. Valori expresive. IV. Morfosintaxa Noiuni generale: prile de vorbire; categoriile gramaticale ale limbii romne; morfemul i structura morfematic a cuvintelor (rdcin, sufix gramatical, desinen, afix mobil, radical, flectiv). Prile de

vorbire : substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepoziia, conjuncia. interjecia Locuiuni Valori expresive ale prilor de vorbire. Uniti sintactice. Definiiile i structura acestora; criterii in definire; ierarhia unitilor sintactice (partea de propoziie, propoziia, fraza, textul); definirea i descrierea unitilor sintactice; corespondena unitilor sintactice; reguli de expansiune/ extensie i de contragere. Relaii sintactice (coordonare, subordonare, apoziionare, supraordonare); mijloace de exprimare a relaiilor sintactice. Funcii sintactice. Conceptul de funcie sintactic. Inventarul funciilor sintactice: subiectul, predicatul, numele predicativ , complementele necircumstaniale (direct, indirect, de agent) i complementele circumstaniale (de mod, de timp, de loc, de cauz, de scop, condiional, concesiv, consecutiv, instrumental, de relaie, sociativ, opoziional, cumulativ, de excepie). Corespondentele lor la nivelul frazei.Abateri de la norm i corectarea lor.Sintaxa poetico sintax a selectiilor , a interferentelor diferitelor stiluri ale limbii, a abaterilor. Valori expresive V. Elemente de istorie a limbii romne Definiii ale limbii romne. Latinitatea limbii romne; locul i epoca de formare. Unitatea i continuitatea limbii romne. Unitate i diversitate local (dialecte, graiuri). Limba romn literar; etape ale formrii (faza veche, constituirea limbii romne literare, faza de tranziie, limba romn literar modern.) B. LITERATURA ROMN I. Literatura popular Caracteristici; categorii: genuri, literatura populara literatura culta.

specii,

teme,

motive.Mitologia

Interferenta

III. Poezia. Evoluia poeziei romneti Poezia paoptist (Ion Heliade Rdulescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu). Mihai Eminescu. Universul poetic (teme, motive, limbaj). Eminescupoet naional i universal. Influena operei eminesciene asupra literaturii romne. Prelungiri ale clasicismului i romantismului (George Cobuc, Octavian Goga). Simbolismul; Al. Macedonski, Ion Minulescu, George Bacovia. Modernismul; Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Al. Philippide.Tradiionlismul; Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotru. Avangarda; Tristan Tzara, Saa Pan, Geo Bogza, Ilarie Voronca, Gellu Naum prezentare generala.Neomodernismul; Cercul de la Sibiu (t. Aug. Doina), poeii de la Albatros i Kalende (Ion Caraion, Geo Dumitrescu), Emil Botta. Generaia 60 - prezentarea generala ( cu referiri la Ana Blandiana, Cezar Baltag, Ileana Mlncioiu, A. E. Baconski, Ioan Alexandru). Nichita Stnescu, Marin Sorescu,.Generaia 70 prezentarea generala (cu referiri la Mircea Ivnescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu, Virgil Mazilescu). Leonid Dimov Postmodernismul: prezentare generala ( cu referiri la Mircea Crtrescu, Alexandru Muina, Ion Stratan, Cristian Popescu) NOT: In cazul poetilor al caror nume a fost subliniat se are in vedere o cunoastere monografica a operei.Se au in vedere de asemenea competente ce privesc interpretarea unui text poetic la prima vedere IV. Proza nceputuri .Istoriografi munteni si moldoveni - prezentare generala. Dimitrie Cantemir - prezentarea generala.Proza paoptist i postpaoptist: Costache Negruzzi (Alexandru Lpuneanul), Vasile Alecsandri ( Balta Alba), Ion Ghica (Scrisori ctre Vasile Alecsandri), Nicolae Filimon (Ciocoii vechi i noi), Alexandru Odobescu (Pseudokinegeticos)Epoca marilor clasici: Ion Creang (Poveti, Amintiri din copilrie), Ioan Slavici (nuvele - Moara cu noroc, Padureanca, Popa Tanda- Mara), I. L. Caragiale (nuvele - La hanul lui Manjoala, In vreme de razboi, O faclie de Paste - Momente), Mihai Eminescu (proza literar Sarmanul Dionis). Proza de la sfritul sec. al XIXlea i nceputul sec. al XXlea: Barbu tefnescu Delavrancea (nuvele prezentare generala), Duiliu Zamfirescu (Viaa la ar, Tnase Scatiu), Calistrat Hoga (Pe drumuri de munte), IonZodia Cancerului Baltagul, Fraii generala). Proza interbelic: Mihail Sadoveanu ( Agrbiceanu (Arhanghelii- prezentare Jderi, Hanu Ancuei), Liviu Rebreanu (Ion, Pdurea spnzurailor Rascoala), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, Patul lui Procust), Hortensia Papadat Bengescu ( Fecioarele despletiteConcert din muzic de Bach), Mircea Eliade (Maitreyi,Nunta in cer, La tiganci ), G. Clinescu (Enigma Otiliei), ). Proza postbelic: Vasile Voiculescu (povestiri Lostrita , Ultimul Berevoi ), Marin Preda (Moromeii, Viaa ca o prad), tefan Bnulescu (Iarna brbailor), Sorin Titel (Femeie, iat fiul tu), Augustin Buzura (Absenii), Nicolae Breban (Bunavestire), Radu Petrescu

(Ocheanul ntors), George Bli (Lumea n dou zile), Mircea Crtrescu (Nostalgia), Mircea Nedelciu (Aventuri ntro curte interioar).

V. Dramaturgia Bogdan Petriceicu Hasdeu (Rzvan i Vidra)Vasile Alecsandri ( Chiria in provincie, Despot Vod)I. L. Caragiale (O noapte furtunoasa,O scrisoare pierduta, Conul Leonida fata cu reactiuneaBarbu tefnescu Delavrancea (Apus de soare) Lucian Blaga (Meterul Manole) Mihail Sebastian (Steaua fr nume)Tudor Muatescu (Titanic vals)Marin Sorescu (Iona) VI. Critica Titu Maiorescu (O cercetare critic asupra poeziei romne de la 1867, Directia noua n poezia i proza romneasc , Comediile dlui Caragiale, Eminescu i poeziile lui)G. Ibrileanu (Creaie i analiz, Eminescunote asupra versului)E.Lovinescu (Istoria literaturii romne contemporane prezentare generala) G. Clinescu (Istoria literaturii romne de la origini i pn n prezent prezentare generala, Sensul clasicismului, Clasicism, romantism, baroc)Tudor Vianu (Arta prozatorilor romni) C. TEORIA LITERATURII Literaturamodalitate specific de cunoatere i comunicare;opera literara determinarea conceptului; autor, text, cititor Probleme privind receptarea textului literar; tipuri de receptare (intuitiv, analitic, de adnotare, de formare a judecilor de valoare); niveluri ale receptrii.Text i context (social, cultural, literar).Conceptele de baz ale analizei operei literare; genuri i specii literare; problema estomprii diferenelor tipologice..Categorii estetice Curentul literar Motiv, subiect, personaj (erou).Compoziia n operele lirice, epice, dramatice. Procedee si particularitati ale comunicrii literarartistice; sensul i semnificaia cuvantului; limbaj poetic ca expresie a subiectivitatii (prozodiasistem semnificant; procedeele retoricefigurile poetice; metafora ca nucleu poetic; tipuri de lirism; ambiguizarea si ncifrarea poetica; modaliti de receptare i de interpretare a textului poetic; imaginea literarartistic (poetica); topica, sintaxa textului poetic; stilul operei; procedee narative; timpul i spaiul n naraiune; instane narative; conflictualitatea in textele literar-artistice; semnificaii ale prezenei modurilor de expunere; funciile descrierii, naraiunii, dialogului, monologului; particulariti ale conflictului n genul dramatic; reprezentarea textului (spectacolul teatral); structuri literare i evoluia acestora;modalitati de receptare a textului in proza si dramatic.Evaluarea critica a operei. Funcia i finalitatea operei literare. GRADUL II 1.COMPETENTE SPECIFICE 1. capacitatea de selectare , dezvoltare si aprofundare a coninuturilor tiinifice i metodice ale disciplinei; 2. capacitatea de a evalua eficiena didactic a diferitelor tipuri de demersuri educaionale; 3. capacitatea de modelare creatoare a demersurilor didactice; 4. capacitatea de a perfeciona demersul didactic n vederea unei evaluri intra/ inter i transdisciplinare; 5. capacitatea de a perfeciona comunicarea n cadrul parteneriatului educaional; 6. capacitatea de autoevaluare i de realizare a a feedbackului n procesul de formare continu. 2.Continuturi A. LIMBA ROMN I. Limb i comunicare Comunicarea uman. Situaia de comunicare.Tipuri de comunicareParticulariti ale codului lingvistic. Comunicarea oral i scris. Natura, unitile i funciile limbajului. Textul. Textul ficional i nonficional caracteristici. Probleme ale receptarii diverselor texte.Limba literar i limba popular. Limbajul standard. Stilurile funcionale ale limbii. Denotaie, sens. semnificaie Mecanismul conotaiei si al functionarii imaginilor poetice Figurile de stil . Mijloace de expresivitate: fonetice, lexicale, morfosintactice.

II. Fonetic i fonologie Noiuni generale: sunet, fonem, alofon. Fonetica: proprieti ale sunetelor. Fonologia: conceptul de funcie n lingvistic, relaii i corelaii n fonologie; segmentare, comutare, distribuie; conceptul de sistem fonologic.Foneme vocalice i foneme consonantice: inventar, clasificare, realizare fonetic. Principiile ortografiei limbii romne.Eufonia, cacofonia, accentul, intonaia; fonetic i prozodie. Abateri de la norm i corectarea lor. III. Lexicologie i semantic

Noiuni generale: vocabularul ca totalitate a cuvintelor limbii romne; vocabularul fundamental i masa vocabularului; vocabular activ i vocabular pasiv. Cuvntul ca unitate de baz a vocabularului; semnificaie, sens, referent ContextualitateaSemantica: polisemia, omonimia; relaii semantice ntre cuvinte: sinonima, antonimia; cmpuri/ arii lexicalsemantice. Valori expresive. Mijloace de mbogire a vocabularului: mijloace interne (derivarea, compunerea, conversiunea); mijloace externe (mprumuturileadaptarea mprumuturilor la sistemul limbii romne contemporane); mijloace mixte (calchierea/ calcul lingvistic, truncherea,contaminarea ). Expresii,sintagme,unitati frazeologice Structura etimologic a vocabularului romnesc. Dinamica vocabularului romnesc contemporan. Valori expresive. IV. Morfosintaxa Noiuni generale: prile de vorbire; categoriile gramaticale ale limbii romne; morfemul i structura morfematic a cuvintelor (rdcin, sufix gramatical, desinen, afix mobil, radical, flectiv). Prile de vorbire : substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul, adverbul, prepoziia, conjuncia. interjecia Definiiile i structura sintactice. Locuiuni.Valori expresive ale prilor de vorbire. Uniti acestora; criterii in definire; ierarhia unitilor sintactice (partea de propoziie, propoziia, fraza, textul); definirea i descrierea unitilor sintactice; corespondena unitilor sintactice; reguli de expansiune/ extensie i de contragere. Relaii sintactice (coordonare, subordonare, apoziionare, supraordonare); mijloace de exprimare a relaiilor sintactice. Funcii sintactice. Conceptul de funcie sintactic. Inventarul funciilor sintactice: subiectul, predicatul, numele predicativ, elementul predicativ suplimentar, complementele necircumstaniale (direct, indirect, de agent) i complementele circumstaniale (de mod, de timp, de loc, de cauz, de scop, condiional, concesiv, consecutiv, instrumental, de relaie, sociativ, opoziional, cumulativ, de excepie). Corespondentele lor la nivelul frazei.Abateri de la norm i corectarea lor. Sintaxa poetico sintax a selectiilor , a interferentelor diferitelor stiluri ale limbii, a abaterilor. Valori expresive. V. Elemente de istorie a limbii romne Definiii ale limbii romne. Latinitatea limbii romne; locul i epoca de formare. Unitatea i continuitatea limbii romne. Unitate i diversitate local (dialecte, graiuri).Limba romn literar; etape ale formrii (faza veche, constituirea limbii romne literare, faza de tranziie, limba romn literar modern.) B. LITERATURA ROMN I. Literatura popular Caracteristici; categorii: genuri, literatura populara literatura culta. .

specii,

teme,

motive.Mitologie

Interferente

II. Curente culturale i literare Umanismul; teme, motive, reprezentani . Iluminismul; trsturi generale i specifice, reprezentani. coala Ardelean; direcii de manifestare; Ion Budai Deleanu - Tiganiada.Romantismul; estetica romantismului; romantismul romnesc. Dacia literar (Introducie, de Mihail Koglniceanu). Poezie, proz, dramaturgie; reprezentani prezentare generala. Realismul; estetica realismului. Realism tradiional i modern n liteatura romn. Reprezentani prezentare generala. Prelungiri ale romantismului i realismului la nceputul sec. al XXlea (smntorismul i poporanismul). Simbolismul; estetica simbolist. Simbolismul romnesc; grupri, reprezentani, opere simboliste prezentare generala Tradiionalism, modernism, avangardism. III. Poezia. Evoluia poeziei romneti Poezia premodern (Vcretii, C. Conachi, Anton Pann prezentare generala)Poezia paoptist (Ion Heliade Rdulescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu).Mihai Eminescu. Universul poetic romne. Prelungiri ale clasicismului i romantismului (George Cobuc, Octavian asupra literaturii (teme, motive, limbaj). Eminescupoet naional i universal. Influena operei eminesciene Goga). Simbolismul; Al. Macedonski, Ion Minulescu, George Bacovia. Modernismul; Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Al. Philippide.Tradiionlismul; Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotru. Avangarda;

Tristan Tzara, Saa Pan, Geo Bogza, Ilarie Voronca, Gellu Naum. Neomodernismul; Cercul de la Sibiu (t. Aug. Doina), poeii de la Albatros i Kalende (Ion Caraion, Geo Dumitrescu), Emil Botta. Generaia 60 - prezentare generala (cu referiri la Ana Blandiana, Cezar Baltag, Ileana Mlncioiu, A. E. Baconski, Ioan Alexandru); Nichita Stnescu, Marin Sorescu, Generaia 70 prezentare generala (cu referiri la Mircea Ivnescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu, Virgil Mazilescu); Leonid Dimov, Postmodernismul - prezentare generala (cu referiri la Mircea Crtrescu, Alexandru Muina, Ion Stratan, Cristian Popescu)

NOT: In cazul poetilor ale caror nume a fost subliniat se are in vedere o cunoastere monografica a operei.Se au in vedere de asemenea competente ce privesc interpretarea unui text poetic la prima vedere IV. Proza .Proza paoptist i postpaoptist: Costache Negruzzi (Alexandru Lpuneanul), Vasile Alecsandri ( O cltorie n Africa Balta Alba), Alecu Russo (Cntarea Romniei), Ion Ghica (Scrisori ctre Vasile Alecsandri), Nicolae Filimon (Ciocoii vechi i noi), Alexandru Odobescu (Pseudokinegeticos)Epoca marilor clasici: Ion Creang (Poveti, Amintiri din copilrie), Ioan Slavici (nuvele Moara cu noroc, Padureanca Popa Tanda - Mara), I. L. Caragiale (nuvele La hanul lui Manjoala,In vreme de razboi, O faclie de Paste - povestiri - prezentare generala , Momente), Mihai Eminescu (proza literar). Proza de la sfritul sec. al XIXlea i nceputul sec. al XXlea: Barbu tefnescu Delavrancea (nuvele de munte-generala), Duiliu Zamfirescu (Viaa la ar, Tnase Scatiu),prezentareHoga (Pe drumuri prezentare prezentare generala), Ion Agrbiceanu (Arhanghelii Calistrat generala). Proza interbelic: Mihail Sadoveanu ( Zodia Cancerului Baltagul, Fraii Jderi, Hanu Ancuei), Liviu Rebreanu (Ion, Pdurea spnzurailor Rascoala), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, Patul lui Procust), Hortensia Papadat Bengescu ( Fecioarele despletiteConcert din muzic de Bach), Mircea Eliade (Maitreyi,Nunta in cer, La tiganci), M. Blecher (ntmplri din irealitatea imediat), G. Clinescu (Enigma Otiliei), Mateiu Caragiale (Craii de CurteaVeche), Urmuz (Plnia i Stamate). Proza postbelic: Vasile Voiculescu ( nuvele i povestiri), Marin Preda (Moromeii, Viaa ca o prad, tefan Bnulescu (Iarna brbailor), Fanus Neagu,(Cantonul parasit) , Sorin Titel (Femeie, iat fiul tu), Augustin Buzura (Absenii), Nicolae Breban (Bunavestire), Radu Petrescu (Ocheanul ntors), George Bli (Lumea n dou zile), Mircea Crtrescu (Nostalgia), Mircea Nedelciu (Aventuri ntro curte interioar).

V. Dramaturgia Bogdan Petriceicu Hasdeu (Rzvan i Vidra)Vasile Alecsandri (ciclul Chirielor, Despot Vod) I. L. Caragiale (O noapte furtunoasa,O scrisoare pierduta,Conul Leonida fata cu reactiunea, Dale carnavalului) Barbu tefnescu Delavrancea (Apus de soare)Camil Petrescu (Jocul ielelor)Lucian Blaga (Meterul Manole) Mihail Sebastian (Steaua fr nume)Tudor Muatescu (Titanic vals)Marin Sorescu (Iona) VI. Critica Titu Maiorescu (O cercetare critic asupra poeziei romne de la 1867, Directia noua n poezia i proza romneasc , Comediile dlui Caragiale, Eminescu i poeziile lui)G. Ibrileanu (Creaie i analiz, Eminescunote asupra versului)E. Lovinescu (Istoria literaturii romne contemporane)G. Clinescu (Istoria Domina bona)Tudor Vianui pn prozatorilor romni) clasicismului, Clasicism, romantism, baroc, literaturii romne de la origini (Arta n prezent, Sensul NOT*: Pentru pregatirea candidatilor se prezinta pentru obtinerea gradului II se vor mai avea n vedere si urmtoarele module de sinteza:Proza fantastic romneasc Conceptul de fantastic; disocierea de miraculos; sursele fantasticului; teme i motive ale literaturii fantastice; personajul fantastic; fantasticul n opera unor scriitori (Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, G. Galaction, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu). II. Spiritul modern n literatura romn interbelic Definirea conceptului; promotori ai modernismului (E. Lovinescu, Camil Petrescu); aspecte ale modernitii n operele literaturii interbelice; problematic; structuri epice, lirice, dramatice III. Interferene ale genurilor i speciilor n opera literar Coexistena elementelor clasice, romantice i realiste n literatura romn din sec. al XIXlea; estomparea granielor dintre speciile lirice, epice i dramatice n sec, al XXlea. IV. Eseiti Eseul ca form de reflecie cultural; tipologie (eseul filozofic, literar, critic etc.); reprezentani (Lucian Blaga, G. Clinescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Alexandru Paleologu prezentare generala). * Nu se cere profesorilor absolventi de institute pedagogice de 3 ani C. TEORIA LITERATURII Literaturamodalitate specific de cunoatere i comunicare;opera literara determinarea conceptului; autor, text, cititor Probleme privind receptarea textului literar; tipuri de receptare (intuitiv, analitic, de adnotare, de formare a judecilor de valoare); niveluri ale receptrii.Text i context (social, cultural, literar).Conceptele de baz ale analizei operei literare; genuri i specii literare; problema estomprii diferenelor tipologice..Categorii estetice Curentul literar Motiv, subiect, personaj (erou).Compoziia n operele lirice, epice, dramatice. Procedee si particularitati ale comunicrii literarartistice; sensul i semnificaia cuvantului; limbaj poetic ca expresie a subiectivitatii (prozodiasistem semnificant; procedeele retoricefigurile poetice; metafora ca nucleu poetic; tipuri de lirism; ambiguizarea si ncifrarea poetica; modaliti de receptare i de interpretare a textului poetic; imaginea literarartistic (poetica); topica, sintaxa textului poetic; stilul operei; procedee narative; timpul i spaiul n naraiune; instane narative; conflictualitatea in textele literar-artistice; semnificaii ale prezenei modurilor de expunere; funciile descrierii, naraiunii, dialogului, monologului; particulariti ale conflictului n genul dramatic; reprezentarea textului (spectacolul teatral); structuri literare i evoluia acestora;modalitati de receptare a textului in proza si dramatic.Evaluarea critica a operei. Funcia i finalitatea operei literare. D. METODICA PREDRII LIMBII I LITERATURII ROMNE I. Curriculum National si Curriculum Local. - locul limbii si literaturii romane in structura noului plan-cadru; conceptele de trunchi comun si curriculum la decizia scolii; prezentare generala a programelor (pe cicluri de invatamant).Tipuri de optionale si motivarea psihopedagogica. II.Tehnologia instruirii la limba i literatura romn. Obiective pedagogice si obiective specifice. Taxonomii de obiective pedagogice (cognitive,afective,psihomotorii prezentare generala ) Elaborarea strategiilor si modalitatilor didactice. Sarcini si situaii de nvare. Relatia metode traditionalemetode moderne in realizarea obiectivelor educationale ale disciplinei.Metode active de predare-invatare (dialogul euristic,invatarea prin descoperire,problematizarea, debatul brainstorming-ul ,exercitiul, analiza lingvistica ) III.Proiectarea (conceperea) activitilor didactice la limba i literatura romn.Variante.Realizarea activitatilor didactice; enuntarea obiectivelor urmarite, actualizarea si verificarea cunostintelor si a

capacitatilor necesare predarii invatarii; conducerea procesului de invatare; asigurarea conexiunii pe parcursul invatarii, evaluarea continua a progresului scolar, asigurarea retentiei si a transferului de cunostinte, alcatuirea si propunerea de sarcini de invatare pentru acasa ; diferentierea acestora.

IV.Variante si tipuri de lectii si proiectarea acestora (n gimnaziu i liceu): .Lectia de dobandire de noi cunostinte la limba sau literatura romana (gimnaziu,liceu); aplicatii Lectia de fixare si consolidare a cunostintelor la limba sau literatura romana (gimnaziu,liceu);aplicatii Lectia de recapitulare si sinteza la limba sau literatura romana (gimnaziu,liceu);aplicatii Lectia de verificare si evaluare a cunostintelor la limba si literatura romana (gimnaziu,liceu) ; aplicatii Lectia de analiza literara a unui fragment sau a unui text integral;aplicatii Lectia de caracterizare generala a unei opere, perioade,epoci culturale,curent literar;aplicatii V.Forme de invatare extraclasa si in afara spatiului scolii: excursia de studiu,vizita la muzeu,cercuri , cenacluri literare, editarea de reviste scolare., organizarea de simpozioane , sesiuni de comunicari stiintifice etc.Formularea obiectivelor si evaluarea activitatii.Invatarea in echipe (grupe) de lucru VI*.Strategii si tehnici de predare- invatare privind: formarea, dezvoltarea si consolidarea deprinderilor ortografice si ortoepice; imbinarea analizei gramaticale cu cea stilistica; utilizarea cunostintelor lingvistice in analiza textului literar exprimarea scrisa si orala; receptarea si utilizarea textului literar in predare-invatare; formarea deprinderilor de a realiza diferite tipuri de compozitii/compuneri ( rezumatul, povestirea, analiza si comentariul literar, caracterizarea de personaj , recenzia, paralela, sinteza, eseul structurat si nestructurat, alte texte cu caracter argumentativ, texte cu destinatie oficiala); formarea de competente de analiza critica (discutare, evaluare si autoevaluare) a compozitiilor/compunerilor scolare; studierea notiunilor de teorie literara, integrarea functionala a conceptelor operationale in invatare; insusirea de catre elevi a unor tehnici individuale de lucru; mbogirea, fixarea i activarea vocabularului elevilor (n gimnaziu i liceu); studierea limbii romane in liceu; utilizarea corecta a limbii romane in variate situatii de comunicare;activitatea diferentiata cu elevii si invatare cu ajutorul grupelor de lucru; utilizarea manualului scolar; predarea limbii si literaturii romane in scoli avand ca limba de comunicare limbi ale minoritatilor nationale . VI. Analiza critica (evaluarea) a programelor si manualelor scolare in uz VII.Probleme privind evaluarea Teoria modern a evalurii. Evaluarea prin intermediul obiectivelor pedagogice si a formarii de competente.Tehnica evalurii iniiale. Evaluarea formativ, de progres. Evaluarea sumativ, periodic. Evaluarea prin exameneExigenele elaborrii testelor i a probelor docimologice.Tipuri de itemi ( obiectiv, cu alegeri multiple.,intrebari structurate si bazate pe texte, eseuri structurate, eseuri nestructurate) Avantaje si dezavantaje (analiza critica pornind de la exemple concrete).Adecvarea tipologiei itemilor la conditiile concrete ale grupului de elevi si la cerintelor evaluarilor prin examene. Alternana probelor scrise cu cele orale.Tipologia examinarii orale (interviul,dezbaterea discutia- ,tehnica intrebarilor si raspunsurilor,tehnica raspunsului pregatit) Specificul evalurii n nvarea limbii i a literaturii romne. Aplicaii.Modaliti alternative de evaluare; portofolii, proiecte, lectura suplimentar; Evaluarea prin activiticu scriitori, expoziii etc.).Evaluarea inter/ cenacluri, excursii tematice, vizite modele ntlniri extracurriculare (reviste colare, cercuri literare, intra/ transdisciplinar.Propuneri de la muzee, Modulul V nu se cere decat profesorilor care sustin gradul II SUGESTII DE TEME PENTRU GRADUL DIDACTIC I A. LIMBA ROMN Metode didactice de abordare a unor noiuni fundamentale de limb, din perspectiv normativ funcional (fonetic, vocabular, morfologie, sintax, stilistic). B. LITERATURA ROMN Lectura literarmijloc de educaie estetic i formare a personalitii elevilor. O cercetare personal cu contribuii tiinifice n domeniul literaturii romne (un scriitor, o oper, o problem literar). Studiul monografic al unei reviste literare (al unui curent literar), cu implicaiile metodice de rigoare.O cercetare metodicotiinific privind studierea oricrui scriitor bine reprezentat n programa colar.O cercetare

tiinifico metodic privind studierea unui gen literar. Metodologia didactic privind formarea i consolidarea unor noiuni fundamentale de teorie literar (ex. Structura operei literare; nuvela; romanul; reportajul; figurile limbajului poetic; figurile naraiunii; personajul literar .a.m.d.). Un studiu pe o tem de sintez implicnd scriitori i opere prevzute n programa colar cu sugestii didactice (ex. Tipologii umane; teme; motive; mituri; categorii estetice etc.).Experiene novatoare n textul literar (liric; epic; dramatic). Valorificarea lor n coal (gimnaziu, liceu). Implicarea elementelor de teorie literar n receptarea literaturii n coal (gimnaziu, liceu).Relevarea particularitilor stilistice ale textului literar (romantic; clasic; simbolist; expresionist etc.). Aplicaii metodice. Familiarizarea elevilor cu limbajul poeziei moderne.Orientri moderne n analiza literar. Valorificarea lor n studierea literaturii n coala. Lecia de literatur n lumina dezideratelor teoriei literare moderne, ale pedagogiei i ale didacticii moderne. Stabilirea i operaionalizarea obiectivelor pentru studierea unui capitol din programa de literatur (ex. Proza interbelic; poezia actual etc.).Locul i rolul activitii n grup, n procesul receptrii literaturii n coal. Elaborarea unor sisteme de lecii pentru studierea unor capitole din programa colar (literatur; limb; teoria literaturii). Metodologia lecieiseminar (loc, rol, importan, pregtirea i desfurarea unor asemenea lecii). Dezbaterea (discuia liber) modalitate de receptare activ a textului literar n coal. Dramatizarea (asumarea de roluri), modalitate activ de studiere a literaturii n coal. Locul, rolul i tehnica didactic atextului literar n coal.Ancheta (literardocumentar,band desenat) n procesul studierii folosirii mijloacelor vizuale (film, arte plastice, afi publicitar, istoric, social), modalitate didactic de familiarizare a elevilor cu tehnica stidiului individual i a investigaiei interdisciplinare. Elaborarea unor programe pentru activitatea n cercurile de literatur (ex. Cerc de povestire; cerc de literatur; cerc dramatic; cenaclu literar etc.). Evaluarea cunotinelor, priceperilor i deprinderilor elevilor n leciile de literatur i limb (evaluare formativ, predictiv, sumativ; testele de evaluare).Studierea textului literar n coal n perspectiv interdisciplinar (literaturmuzic; literaturarte plastice; literaturfilm; literaturteatru; literaturtiine umaniste; literaturtiine ale naturii; literaturmitologie; literaturreligie). Formarea i dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectual a elevilor n procesul studierii limbii i literaturii n coal. Cultivarea deprinderilor elevilor de a elabora diferite tipuri de compunere (ilustrnd diferite stiluri funcionale ale limbii literare). O cercetare teoretico aplicativ privind nvarea prinimportana unor metode active n studierea literaturii n coal (ex. Problematizarea, locul, rolul, descoperire etc.).O cercetare teoreticoaplicativ privind dezvoltarea creativitii elevilor prin studierea literaturii n coal . BIBLIOGRAFIE pentru definitivat i gradul al IIlea A. LIMBA ROMN 1. Fonetic i fonologie *** Limba romn contemporan (coord. Ion Coteanu), vol. I (ed. a IIa),E.D.P.Bucurestiti, 1985 Rosetti, Al.; Lzroiu, AurelianIntroducere n fonetic, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1982. * ** Dicionarul ortografic, ortoepic i morfologic al limbii romne, Ed. Academiei, Bucureti, 1982, Vasiliu, Em. Scrierea limbii romne n raport cu fonetica i fonologia, Tipografia Universitii Bucureti, 1979. *** ndreptar ortografic, ortoepic i de punctuaie,editia a V-a.,Bucuresti,Ed. Univers Enciclopedic, 1995. 2. Lexicologie i semantic Coteanu, Ion; Forscu, Narcisa; BiduVrnceanu, AngelaLimba romn contemporan. Vocabularul, ED.P., Bucureti, 1985. Bidu Vrnceanu, Angela;Forscu, Narcisa-Modele de structurare semantic, Ed. Facla, Timioara, 1984. Bidu Vrnceanu, Angela; Forscu, NarcisaCuvinte i sensuri,Ed. tiinific i Enciclopedic, l988. ** Sinteze de limba romn (coord. Theodor Hristea), Ed. Didactica si Pedagogica, Bucureti, 1984. 3. Morfosintaxa *** Gramatica limbii romne, ed. a IIa, vol. I, II, Ed. Academiei, Bucureti, 1966

Diaconescu, PaulaStructur i evoluie n morfologia substantivului romnesc, Ed. Academiei, Bucureti, 1970 PanDindelegan, GabrielaAspecte ale dinamicii sistemului morfologic verbal (perioada de dup 1880), Tipografia Universitii Bucureti, 1987 Avram, MioaraGramatica pentru toi, Ed. Academiei, Bucureti, 1986 (pag. 19234)

Dumitru, Irimia: Gramatica limbii romane. Editura Polirom, Iasi, l997 Neamu, G.,G.Teoria i practica analizei gramaticale, Ed. Excelsior, ClujNapoca, 1999 GuuRomalo, ValeriaSintaxa limbii romne. Probleme i interpretri, ED.P.,Bucureti, 1973 Diaconescu, IonProbleme de sintaxa a limbii romane actuale ,Editura Stiintifica ,Bucuresti,l989 Grui, G.Gramatica normativ. 77 de ntrebri, 77 de rspunsuri, Ed. Dacia, ClujNapoca, 1994 Draoveanu, D.,D.-Teze i antiteze n sintaxa limbii romne, Ed. Clusium, ClujNapoca, 1997 GuuRomalo, Valeria -Corectitudine si greseala ,Editura Stiintifica,Bucuresti, l972 4.Istoria limbii romane *** Istoria limbii romne (coord. Al. Rosetti), vol. al IIlea, Ed. Academiei, Bucureti, 1969, Brncu, Gr.Vocabularul autohton al limbii romne, Ed. tiinific i E., Bucureti, 1983 Drago, ElenaElemente de sintax istoric romneasc, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1995 Manca, MihaelaLimbajul artistic romnesc n secolul al XIXlea, Ed. tiinific si E., Bucureti, 1983 Munteanu, t., Tra, V.Istoria limbii romne literare, E. D. P., Bucureti, 1983 I,Coteanu Stilistica functionala a limbii romana stil,stilistica,limbaj, , Ed. Academiei,l973 ,Bucuresti Cruceru, ConstantinDialog i stil oral n proza contemporan, Ed. tiinific, Bucureti, 1985 5.Lingvistica - Graur, Al., si Wald Lucia - Scurta istorie a lingvisticii,E.D.P., Bucuresti, 1977 Ivanescu, D. Lingvistica generala si romana , Editura Facla, Timisoara , l983

B. LITERATUR Folclor : Pop, M., Ruxndoiu, P.Folclor literar romnesc, E.D.P., Bucureti, l978 Pop, Mihai- Folclor (I,II) ,Editura grai si Suflet.Cultura Nationala,Bucuresti 1998 Mihai Coman Mitologia populara romaneasca,vol I,II , Editura Minerva , Bucuresti , 1988 1.Istorii ale literaturii,ale genurilor si speciilor, dictionare Calinescu,G. Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Ed.Minerva, Bucuresti, l982 Negoitescu, I - Istoria literaturii romane, Ed.Minerva, Bucuresti, l99o Manolescu, N.Istoria critic a literaturii romne, Ed. Minerva, Bucureti, 1990 Cioculescu, .; Vianu, T.,Streinu, Vl.- Istoria literaturii romne moderne, Ed. tiinific, Bucureti, 1971 Scarlat, M.Istoria poeziei romneti, vol. IIV, Ed. Minerva, Bucureti, 19821984 Manolescu, N.Arca lui Noe, vol. IIIIII, Ed. Minerva, Bucureti, 1980,1981,1983 Piru, Al. Istoria literaturii romne de la origini pn la 1830, Ed. tiinific , Bucureti, 1977 Ion, Vlad Povestirea.Destinul unei structuri epice ,Editura Minerva,Bucuresti, l972 Zaciu, Mircea,Marian Papahagi si Aurel Sasu Dictionarul scriitorilor romani (vol.I-II (A-C,D-L), Editura Fundatiei Culturale Romanesti, Bucuresti 1995,1998 ***Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900, Editura Academiei, Bucuresti, 1979 2. Literatura veche i premodern Cartojan, N. Istoria literaturii romne vechi, Ed. Minerva, Bucureti, 1980 Popovici, D. Literatura romn n epoca luminilor, Ed. Dacia, Cluj, 1972 Mazilu, D. H.Sorohan, E.- Recitind literatura romn veche, vol. III, Ed.Universitatii, Bucureti, 1994 3. Perioada paoptist si postpaspoptista * ** Istoria literaturii romne, vol. II, Ed. Academiei, 1968 Cornea, P.Originile romantismului romnesc, Ed. Minerva, Bucureti, 1972 Manolescu, N.Poei romantici, Ed. Fundaiei Culturale Romne, Bucureti, 1999 Simion, EugenDimineaa poeilor, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti, 1984 Papadima, Liviu Literatura si comunicare.Relatia autor-cititor in proza pasoptista si postpasoptista., Editura Polirom, Iasi, 2ooo 4. Epoca marilor clasici Munteanu, G.- Istoria literaturii romne.Epoca marilor clasici,ED.P., Bucureti, 1980 Clinescu, G.Viaa lui Mihai Eminescu, vol. III, E.P.L., Bucureti, 1964 Clinescu, G. Opera lui Mihai Eminescu, vol. III, E.P.L., Bucureti, 1969 Ion , Negoitescu - Poezia lui Mihai Eminescu,Editura Junimea,l980 Edgar , Papu - Poezia lui Eminescu , Editura Junimea, l979

Petrescu, Ioana Em.Eminescu i mutaiile poeziei romneti, Ed. Dacia, Cluj, 1989 Rosa del ConteEminescu sau despre absolut, Ed. Dacia, Cluj, 1990 Ciobanu, Nicolae - Eminescu Structurile fantasticului, Editura Junimea.l984 Clinescu, G.Ion Creang. Viaa i opera, E.P.L., Bucureti, 1964 Popescu, MagdalenaIoan Slavici, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti,l977 5. Literatura de la sfritul sec. al XIXlea i nceputul sec. al XXlea Ciopraga, C.Literatura romn de la 1900 la 1918, Ed. Junimea, Iai, 1970 Micu, D.nceput de secol (19001918). Curente i scriitori, Ed. Minerva, Buc. 1970 6.Perioada interbelic Lovinescu, E. Istoria literaturii romne contemporane, Ed. Minerva, Buc. 1973 Crohmlniceanu, Ov. S. Literatura romn ntre cele dou rzboaie mondiale, vol. IIIIII, Ed. Minerva, Buc. 1972 Balot, N.De la Ion la Ioanide, Ed. Minerva, Bucureti, 1982 Constantinescu, PompiliuScrieri, vol. IVI, E. P. L., Bucureti, E.D.P. ,bucuresti l967 - 1972 Cioculescu, .Aspecte literare contemporane, Editura Minerva,1972 Manolescu , Nicolae Sadoveanu sau utopia cartii,Editura Eminescu, Bucuresti, l976 Manolescu, N.Despre poezie, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti, 1987 Mircea Muthu - Rebreanu sau paradoxul organicului ,Editura Dacia , 1993 7. Perioada postbelic Simion, EugenScriitori romni de azi, vol. IIV, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti, 19741989 Ungureanu, Cornel.Prozatori de azi, Ed. Cartea Romneasc, Bucureti,1993 Pop , Ion Poezia unei generatii, Editura Dacia , Cluj-Napoca, 1973 Ulici ,Laurentiu - Literatura romana contemporana, Editura Eminescu, Bucuresti , l995 Crtrescu, Mircea.Postmodernismul romanesc, Ed. Humanitas, 1999 Se recomand consultarea seriei Introducere n opera lui..., a seriei Biblioteca critica (Scriitorul ....) interpretat de ... C. TEORIA LITERATURII Sandulescu, Al. (coord.) Dictionar de termeni literari,Editura Academiei,Bucuresti,l976 Clinescu, G.,Universul poeziei, Ed. Minerva, Bucureti, 1974 Friedrich, HugoStructura liricii moderne, Ed. Univers, Bucureti, 1998 Kayser, WolfgangOpera literar, Ed. Univers, Bucureti, 1979 Marino, AdrianDicionar de idei literare, Ed. Eminescu, Bucureti, 1973 Parfene, ConstantinTeorie i analiz literar. Ghid practic, Ed. iinific, Bucureti, 1993 Wellek, R.; Warren, A.Teoria literaturii, E.L.U., Bucureti, 1967 Genette, Gerald Introducere un arhitext, Editura Univers, l994 Booth , W - Retorica romanului , Efditura Univers,l974 Todorov, Tzvetan Introducere in literatura fantastica, Editura Univers , l973 D. METODIC Cerghit, IoanPerfecionarea leciei n coala modern, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983 G.Cornita - Metodica predarii limbii si literaturii romane ,Editura Umbria,Baia Mare,l993 Goia, Vistrian;Drgtoiu,Ion-Metodica predrii limbii limbii i literaturii romne, E.D.P., Bucureti, 1995 Dumitru, Ivanus Metodica predarii limbii si literaturii romane, Editura Avrameanca, 1996 Goia, VistrianIpostazele nvrii, Ed. Napoca Star, Cluj, 1999 Ionescu, Miron; Chi, VasileStrategii de predare i nvare, Ed. tiinific, Buc. 1992 Parfene, Constantin Metodica studierii limbii i literaturii romne n coal, Ed. Polirom, Iai, 1999 EVALUARE Publicaiile Serviciului Naional de Evaluare i Examinare.
Nota: Bibliografia recomandata pentru definitivat si gradul II stabileste un cadru general de referinta pentru continuturile acestor examenelor.Fiecare centru de organizare si pregatire a examenelor de definitivat/gradul II va putea propune si alte lucrari la care canditatii pot avea acces.Centrele de organizare si pregatire pot propune, de asemenea, si alte teme pentru sustinerea gradului I Prezenta programa a fost intocmita pe baza propunerilor venite de la universitatile din: Bucuresti, Baia Mare ,Cluj, Iasi, Sibiu,si a fost aprobata in sedinta Comisiei Nationale de Limba si Literatura Romana in data de 15 februarie 2000

Вам также может понравиться