CAUZELE CARE NLATURA RASPUNDEREA PENALA A.

AMNISTIA Este actul de clementa acordat prin lege de Parlament, prin care, din consideren-te de politica penala, este nlaturata raspunderea penala, executarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii, pentru infractiuni conise pna la data aparitiei legii de amnistie. Clasificare: I. Dupa aria de cuprindere, de ntindere: 1) Amnistie generala Cnd priveste orice infractiune indiferent de gravitate. 2) Amnistie speciala Cnd priveste anumite infractiuni, particularizate prin cuantumul pedepsei, natura lor, ori calitatea infractorilor. II. Dupa conditiile n care amnistia devine incidenta: 1) Amnistia neconditionata (pura sau simpla) Cnd incidenta ei nu este subordonata ndeplinirii vreunei conditii speciale. 2) Amnistia conditionata Incidenta acesteia este subordonata ndeplinirii anumitor conditii. III. Dupa momentul n care intervine: 1) Amnistia antecondamnatorie Cnd intervine dupa savrsirea infractiunii, dar nainte de condamnarea definitiva pentru aceasta. 2) Amnistia postcondamnatorie Cnd intervine dupa ce hotarrea de con-damnare a ramas definitiva. Efectele amnistiei I. Efectele amnistiei antecondamnatorii Amnistia are ca efect nlatu 131o149b rarea raspunderii penale pentru fapta savrsita. Astfel, daca nu a fost declansat procesul penal, acesta nu va mai fi pornit, iar daca procesul a nceput deja, acesta va nceta n momentul aplicarii actului de amnistie. Exista o exceptie n acest caz, atunci cnd procesul va continua la cererea inculpa-tului pentru ca acesta sa-si poata dovedi nevinovatia. Daca la finalizarea procesului inculpatul este gasit nevinovat, instanta va pronunta o solutie de achitare. n cazul n care se constata vinovatia inculpatului el nu va fi condamnat, facndu-se aplica-rea prevederilor actului de amnistie. II. Efectele amnistiei postcondamnatorii Amnistia are ca efect ncetarea executarii pedepsei, precum si nlaturarea tuturor consecintelor care decurg din condamnare. Aceasta nseamna ca respectiva condamnare nu se ia n considerare la stabilirea starii de recidiva si ca nu va constitui un impediment la acordarea liberarii conditionate. De asemenea, daca pedeapsa a fost pusa n executare, executarea va nceta, iar daca nu a fost pusa n executare, aceasta nu va mai ncepe. Efectele amnistiei postcondamnatorii se produc ntotdeauna numai pentru viitor. Astfel, amenda platita pna n momentul intervenirii actului de amnistie nu se va restitui, iar condamnatul nu va primi despagubiri pentru partea executata din pedeapsa. Limitele amnistiei 1) Limita temporala Reprezinta momentul pna la care opereaza actul de amnistie. Prevederile actu-lui de amnistie se aplica infractiunilor savrsite pna la data indicata n cuprinsul actului sau, n lipsa unei asemenea precizari, pna la data intrarii n vigoare a legii de amnistie. Amnistia este, prin esenta ei, o lege cu aplicare retroactiva.

O problema discutata n doctrina este cea referitoare la efectele amnistiei n legatura cu infractiunile cu durata de executare. Astfel, se discuta ce se ntmpla n cazul unei infractiuni continuate ale carei acte sunt savrsite o parte nainte de intervenirea amnistiei si o parte dupa intervenirea acesteia. n unele sisteme de drept (Italia) se prevede ca amnistia nlatura raspunderea penala pentru actele savrsite anterior interventiei amnistiei. Daca este vorba de o infractiune continua, se considera ca, pentru a beneficia de amnistie, aceasta trebuie sa se fi epuizat ante-rior intervenirii amnistiei. n sprijinul acestor argumente se sustine ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale (este o interventie a legiuitorului) si ca, pe calea unui act de amnistie, legiuitorul poate scinda o astfel de infractiune. n schimb, infractiunea continua apartine unitatii naturale de infractiuni, astfel nct legiuitorul nu poate interveni spre a scinda aceasta unitate. Doctrina romna nu a mpartasit aceasta distinctie. Desi nu exista un text de lege expres, att doctrina, ct si jurisprudenta romneasca apreciaza ca amnistia poate produce efecte cu privire la o infractiune continua, continuata sau de obicei numai n masura n care ea s-a epuizat anterior adoptarii actului de amnistie sau datei prevazute pentru aplicabilitatea actului de amnistie. 2) Limita materiala Se refera la sfera infractiunilor pentru care legea de amnistie poate fi aplicata. Aceasta limita poate fi determinata n functie de mai multe criterii: Dupa natura infractiunilor Dupa valoarea prejudiciului Dupa persoana sau vrsta condamnatului Dupa limita pedepsei Efectele amnistiei: Potrivit art. 119 (2), cod penal amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, a masurilor educative, a despagubirilor civile sau asupra drepturilor persoanei vatamate. Exceptii: n cazul masurilor de siguranta produc efecte n anumite situatii. Astfel, interzicerea aflarii ntr-o anumita localitate si interzicerea ntoarcerii n locuinta fa-miliala nu se poate dispune dect daca persoana a fost condamnata la o anumita pe-deapsa. Daca nu a fost condamnata ca efect al amnistiei, nu se pot dispune aceste masuri. n doctrina exista discutii cu privire la faptul daca se vor mai executa masurile de siguranta atunci cnd amnistia intervine dupa ce acestea au fost aplicate. n legatura cu aceasta problema exista doua opinii. Prima opinie spune ca se vor aplica oricum masurile de siguranta. Cea de-a doua sustine ca acestea nu se vor mai executa, deoarece art. 119 (1), cod penal arata ca pe data aplicarii actului de amnistie nceteaza toate consecintele condamnarii. Referitor la masurile educative, marea majoritate a actelor de amnistie adoptate n ultimii ani au prevazut ca amnistia se aplica si masurilor educative, legiuitorul derognd de la art. 119 (2), cod penal. Spre deosebire de celelalte doua cazuri, amnistia nu produce efecte asupra drepturilor persoanelor vatamate (despagubirile civile). B. GRATIEREA Este un act de clementa adoptat de catre Parlament, pe cale de lege sau de catre seful statului, prin decret care are ca efect nlatu 131o149b rarea executarii unei

pedepse, redu-cerea unei pedepse sau nlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara. Clasificare: I. n functie de ntinderea efectelor: 1) Gratiere totala Cnd se nlatura n ntregime executarea pedepsei. 2) Gratiere partiala Cnd produce efecte doar asupra unei parti din pedeapsa. II. Dupa numarul subiectilor vizati: 1) Gratiere individuala Acordata de presedinte prin decret prezidential. Inter-vine, ntotdeauna, dupa ramnerea definitiva a hotarrii de condamnare. 2) Gratiere colectiva Acordata de Parlament, prin lege. Poate interveni si an-terior ramnerii definitive a hotarrii, dar aplicarea ei se va face doar dupa ce hota-rrea a ramas definitiva. III. Dupa modul n care se produc efectele gratierii: 1) Gratiere neconditionata Cnd efectele sale se produc definitiv si irevoca-bil de la data aplicarii actului de gratiere. 2) Gratiere conditionata Cnd efectele definitive se produc doar la expirarea unui termen de ncercare stabilit prin actul de gratiere. Desi Codul penal nu o mentioneaza n mod expres n art. 120, gratierea conditionata se regaseste n numeroase legi de gratiere. Efectele definitive ale acesteia, respectiv considerarea ca executata a pedepsei ori a unei parti din pedeapsa, se produc la expirarea termenului de ncercare. Acest termen este stabilit prin fiecare lege, dar, de regula, el este de 3 ani. La fel ca amnistia, gratierea opereaza retroactiv cu privire la fapte savrsite anterior adoptarii actului de gratiere. n schimb, spre deosebire de amnistie, chiar daca intervine anterior condamnarii, gratierea va produce efecte doar dupa ramnerea definitiva a hotarrii de condamnare. n caz de gratiere intervenita nainte de condamnare este obligatorie continuarea procesului penal pna la finalizarea acestuia si abia apoi se va face aplicarea actului de gratiere. Efectele gratierii Indiferent de forma gratierii se vor produce aceleasi efecte. Acestea pot fi: Considerarea ca executata a pedepsei n ntregul sau, considerarea ca executata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei ntr-o specie mai usoara (comutarea detentiunii pe viata n pedeapsa cu nchisoarea, sau comutarea acesteia din urma n pedeapsa cu amenda). Daca este vorba de o gratiere neconditionata, aceste efecte se produc de la momentul aplicarii gratierii. Daca intervine o gratiere conditionata, efectele se produc la momentul expirarii termenului de ncercare. Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca n cazul acesteia poate interveni revocarea ei. Aceasta intervine atunci cnd condamnatul savrseste o noua infractiune (uneori, legiuitorul prevede ca orice infractiune poate atrage revocarea, alteori limiteaza acest efect doar la infractiunile intentionate) n termenul de ncercare. n caz de revocare a gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic, pedeapsa gratiata adaugndu-se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras revocarea gratierii. Gratierea poate interveni si cu privire la o pedeapsa a carei executare a fost suspendata. ntr-un asemenea caz, partea de pedeapsa care a fost gratiata se va scadea din termenul de ncercare al suspendarii. Daca gratierea e totala, din termenul de ncercare al suspendarii va ramne doar acel termen fix de 2 ani, care va continua sa curga, functionnd ca un termen de reabilitare special. Termenul de ncercare al gratierii ncepe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere.

Daca n termenul de ncercare condamnatul nu savrseste o alta infractiune, pedeapsa se va considera executata de la data aplicarii actului de gratiere. n cazul n care infractorul comite o noua infractiune, exista mai multe posibilitati pentru revocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa a carei executare a fost suspendata, n functie de momentul n care este comisa aceasta infractiune (n termenul de ncer-care al gratierii, n termenul de ncercare al suspendarii sau n ambele termene). Vom avea n acest caz doua termene de ncercare: termenul de ncercare al suspendarii si termenul de ncercare al gratierii. Comiterea unei noi infractiuni poate atrage att revocarea suspendarii, ct si revocarea gratierii. Avem 4 situatii: 1) Cnd infractiunea este comisa doar n termenul de ncercare al suspendarii. n acest caz, dat fiind ca termenul de ncercare al gratierii a expirat, efectele

gratierii s-au produs n mod irevocabil. Astfel, partea din pedeapsa care a fost gratiata va fi considerata ca executata n mod irevocabil. n exemplul dat, va opera revocarea suspendarii conditionate si se va aplica sistemul cumulului aritmetic. Astfel, pedeapsa pentru noua infractiune se va adauga la restul negratiat din pedeapsa initiala. 2) Infractiunea e savrsita n termenul de ncercare al gratierii si n termenul partii gratiate din pedeapsa. n aceasta situatie, noua infractiune fiind savrsita n termenul de ncercare al gratierii, se va revoca gratierea. Efectul revocarii gratierii consta n rentregirea termenului de ncercare al suspendarii. Astfel, se constata ca noua infractiune e comisa si n termenul de ncercare al suspendarii, ceea ce va atrage revocarea suspendarii, iar infractorul va executa pedeapsa pentru noua infractiune adaugata la pedeapsa initiala n ntregul ei. 3) Infractiunea e savrsita dupa expirarea termenului de ncercare al suspendarii, dar n termenul de ncercare al gratierii. n aceasta ipoteza se va revoca gratierea, caci infractiunea este savrsita n termenul de ncercare al gratierii. Efectul revocarii este rentregirea termenului de ncercare al suspendarii. Totusi, se constata ca acest din urma termen, chiar rentregit, se mplinise la momentul comiterii noii infractiuni si, deci, nu mai este posibila revocarea suspendarii. n concluzie, infractorul va executa doar pedeapsa pentru infractiunea savrsita ulterior. 4) Infractiunea e savrsita dupa expirarea termenului de ncercare al gratierii si n timpul fractiunii de pedeapsa ce a fost gratiata. n aceasta situatie, dat fiind ca termenul de ncercare al gratierii a expirat, efectele sale s-au produs cu titlu definitiv, adica partea de pedeapsa gratiata este n mod irevocabil considerata ca executata. Astfel, aceasta fractiune iese din structura termenului de ncercare al suspendarii (care acum se compune din perioada fixa de 2 ani si partea negratiata din pedeapsa) si se considera ca noua infractiune e savrsita dupa epuizarea acestui termen. n concluzie, nu mai poate opera revocarea si infractorul va executa doar pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune. Limitele efectelor gratierii 1) Limita temporala

Aceste limite sunt similare cu cele de la amnistie. si n cazul gratierii, aceasta opereaza cu privire la o infractiune continua, continuata sau de obicei doar daca s-a epuizat anterior datei stabilite prin actul de gratiere. 2) Limita materiala Priveste sfera infractiunilor la care se aplica gratierea. Aceasa limitare este stabilita n fiecare caz n parte prin legea de gratiere. 3) Limita efectelor pedepsei Gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare, afara de cazul cnd prin actul de gratiere se dispune astfel. Art. 120 (4), cod penal prevede ca gratierea nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra masurilor educative. nsa, n practica legislativa, au existat numeroase acte de gratiere a caror aplicabili-tate a fost extinsa si n cazul masurilor educative. Nu au fost nsa extinse si asupra masurilor de siguranta. De asemenea, gratierea nu produce efecte asupra drepturilor persoanei vatamate. Condamnarile n privinta carora a intervenit gratierea pot fi luate n calculul starii de recidiva. Este important de precizat ca gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept. C. PRESCRIPTIA Exista doua feluri de prescriptie extinctiva: 1) Prescriptia raspunderii penale 2) Prescriptia executarii pedepsei n dreptul penal nu exista un termen general de prescriptie, ci sunt termene speciale pentru fiecare caz. 1) Prescriptia raspunderii penale Are ca efect nlatu 131o149b rarea raspunderii penale pentru fapta savrsita. De aceea se considera ca, n dreptul penal, prescriptia reprezinta o sanctiune la adresa pasivitatii organelor judecatoresti care au avut dreptul sa-l traga la raspundere pe infractor. Efectul prescriptiei raspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecon-damnatorii. Prescriptia opereaza indiferent de gradul de gravitate a infractiunii, cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii. Termenele de prescriptie se determina n functie de natura si durata sanctiunii prevazute de lege pentru fapta care se prescrie, avndu-se n vedere maximul special al acestei pedepse: - Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu nchisoarea mai mare de 15 ani, termenul este de 15 ani. - Daca este o pedeapsa cuprinsa ntre 10-15 ani, termenul este de 10 ani. - Daca este o pedeapsa cuprinsa ntre 5-10 ani, termenul este de 8 ani. - Daca este o pedeapsa cuprinsa ntre 1-5 ani, termenul este de 5 ani. - Daca este o pedeapsa cu nchisoarea pna la un an sau amenda, termenul este de 3 ani. Termenul de prescriptie ncepe sa curga de la data savrsirii infractiunii (cnd se produce rezultatul n cazul infractiunilor de rezultat, cnd are loc actiunea sau inactiunea n cazul infractiunilor formale si cnd se epuizeaza infractiunea n cazul infractiunilor cu durata de executare). n cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la jumatate. Asadar, n cazul minorilor opereaza o dubla reducere, pentru ca termenul de ncercare se calculeaza n functie de limitele pedepsei reduse la jumatate, iar apoi termenul astfel calculat se reduce si el la jumatate. Ex: n cazul unei pedepse cu nchisoarea de la 5-15 ani termenul de ncercare va fi de 4 ani.

ntreruperea prescriptiei Are loc atunci cnd intervine un act de tragere la raspunderea penala a faptuitorului sau atunci cnd se efectueaza orice act de procedura care trebuie comunicat nvinuitului sau inculpatului (fac parte din aceasta categorie arestarea, citatia, confruntarea etc.). Suspendarea cursului prescriptiei Are loc atunci cnd, potrivit legii, exista o cauza care mpiedica punerea n miscare sau continuarea actiunii nepenale. De exemplu, n cazul infractiunilor care intra sub incidenta legii penale romne n baza principiului realitatii, actiunea penala se pune n miscare numai cu autorizarea procurorului general. Pna cnd intervine aceasta autorizare, cursul prescriptiei este suspendat. De asemenea, se considera suspendat cursul prescriptiei si n caz de ntrerupere a procesului penal pe motivul existentei unei boli grave a nvinuitului sau inculpatului. Alta situatie n care se ntrerupe termenul este cea n care intervine un eveniment imprevizibil, care mpiedica desfasurarea unor acte de procedura (localitatea n care s-a comis infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale). Diferenta dintre ntreruperea si suspendarea prescriptiei Dupa ntrerupere ncepe sa curga un nou termen, iar dupa suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia cauzei de suspendare, lundu-se n calcul si perioada anterioara intervenirii suspendarii. Pentru a evita o prescriptie perpetua, legiuitorul a reglementat o prescriptie speciala care are ca efect nlatu 131o149b rarea raspunderii penale pentru fapta comisa, indiferent de numarul ntreruperilor, daca termenul de prescriptie a fost depasit cu jumatate din durata sa. 2) Prescriptia executarii pedepsei Are ca efect considerarea ca executata a pedepsei dupa trecerea unui interval de timp prevazut de lege. Termenele de prescriptie, n acest caz, se determina n functie de natura pedepsei a carei executare se prescrie, tinndu-se cont de durata concret stabilita de instanta pentru aceasta pedeapsa: - Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu nchisoarea mai mare de 15 ani, termenul este de 20 de ani. - Daca este o pedeapsa cu nchisoarea de pna la 15 ani, termenul va fi format dintr-o perioada fixa de 5 ani la care se adauga jumatate din pedeapsa aplicata. - Daca este o pedeapsa cu amenda, termenul va fi de 3 ani. - Daca este vorba de sanctiuni cu caracter administrativ aplicate n cazul faptelor care intra sub incidenta art. 181, cod penal, termenul este de un an. n cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumatate. ntreruperea termenului prescriptiei Legiuitorul reglementeaza doua cauze de ntrerupere: Cnd ncepe executarea pedepsei. Cnd infractorul savrseste o noua infractiune. Suspendarea termenului prescriptiei Atunci cnd exista o dispozitie legala ce mpiedica, potrivit Codului de procedura penala (n acest cod sunt reglementate institutiile amnarii sau ntrerupe-rii pedepsei), punerea n executie sau continuarea executarii pedepsei. Termenul de prescriptie a executarii pedepsei curge de la data ramnerii definitive a hotarrii de condamnare. n cazul revocarii suspendarii conditionate, a suspendarii sub supraveghere, a executarii pedepsei la locul de munca sau a revocarii liberarii conditionate, termenul curge de la data ramnerii definitive a hotarrii de revocare.

Pe perioada termenului de prescriptie a executarii pedepsei opereaza pedepsele accesorii, iar dupa expirarea acestui termen opereaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Efectul e doar considerarea pedepsei ca executate, nu si nlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. Astfel, o pedeapsa prescrisa se considera executata si se ia n considerare la starea de recidiva. D. LIPSA SAU RETRAGEREA PLNGERII PREALABILE De regula, actiunea penala se pune n miscare din oficiu. Exista, totusi, si excep-tii, atunci cnd promovarea unor actiuni este lasata la latitudinea persoanei vatamate. Aceasta se face fie n considerarea pericolului social redus al infractiunii, fie datorita faptului ca desfasurarea procesului i-ar putea cauza prejudicii morale partii vatamate. De obicei actiunea este pusa n miscare la plngerea prealabila a victimei n cazul urmatoarelor infractiuni: insulta, calomnie, loviri, vatamare corporala, viol n forma simpla (chiar daca aceasta infractiune prevede un pericol social ridicat, actiunea se va pune n miscare doar la plngerea victimei tocmai pentru ca este o situatie stnjenitoare pentru aceasta si i poate aduce prejudicii morale). Daca legea prevede ca actiunea se pune n miscare doar la plngerea prealabila a partii vatamate, absenta acestei plngeri nlatura raspunderea penala. Prin exceptie, actiunea penala se poate pune n miscare si din oficiu atunci cnd persoana vatamata e lipsita de capacitate de exercitiu sau e o persoana cu capacitate de exer-citiu restrnsa. Retragerea plngerii Are acelasi efect ca si lipsa acesteia, adica nlatura raspunderea penala. Pentru aceasta trebuiesc ndeplinite conditiile urmatoare: 1) Rretragerea plngerii trebuie facuta de persoana prevazuta de lege, adica de catre persoana vatamata sau de reprezentantul legal ori contractual al acesteia. 2) Retragerea trebuie sa fie explicita, adica sa constea ntr-o declaratie n fata instantei prin care persoana vatamata arata ca renunta la actiunea penala introdusa. Prin exceptie, retragerea poate fi si implicita daca sunt ndeplinite conditiile: - Este vorba de una dintre infractiunile prevazute de art. 279, lit. a), cod pr. pen., adica de insulta, calomnie, amenintare, lovire n forma simpla, abuz de ncre-dere. - Persoana vatamata sa fi lipsit nejustificat de la doua termene consecutive. Aceasta conditie nu e ndeplinita atunci cnd partea vatamata nu a fost legal citata sau cnd a fost prezent aparatorul legal al acesteia. - Cauza sa se afle n curs de judecata la prima instanta. 3) Retragerea plngerii sa intervina nainte de ramnerea definitiva a hotarrii. 4) Retragerea sa fie totala si neconditionata. Nu e posibila o retragere sub condi-tia executarii unei prestatii de catre inculpat. Plngerea prealabila e guvernata de principiul solidaritatii active si pasive. A-tunci cnd exista mai multe persoane vatamate, se va angaja raspunderea penala a inculpatului, chiar daca plngerea a fost introdusa sau mentinuta doar de o singura persoana. Potrivit principiului solidaritatii pasive, atunci cnd fapta a fost comisa n participatie este suficienta introducerea ori mentinerea plngerii pentru unul singur dintre participanti pentru a se antrena raspunderea penala a tuturor participantilor. n cazul retragerii plngerii penale inculpatul poate cere continuarea procesului pentru a-si dovedi nevinovatia. Retragerea plngerii trebuie sa intervina naintea finalizarii procesului. E. MPACAREA PARTILOR

Este un act bilateral prin care inculpatul si partea vatamata consimt sa puna capat procesului, nlaturnd raspunderea penala si stingnd actiunea civila. Spre deosebire de retragerea plngerii prealabile, care opereaza in rem, mpaca-rea partilor produce efecte in personam, opernd doar ntre partile care s-au mpa-cat. n concluzie, nu opereaza solidaritatea activa sau pasiva. Pentru a produce efecte, mpacarea partilor trebuie sa ndeplineasca conditiile: 1) Sa fie vorba de o infractiune pentru care legea prevede mpacarea partilor. De regula, aceste infractiuni sunt cele care necesita plngerea prealabila a partii vatamate, fiind infractiuni ce prevad un pericol social redus. Totusi, nu este vorba despre toate infractiunile ce necesita plngerea prealabila a partii vatamate, ci doar de acele infractiuni n care legiuitorul a instituit n mod expres posibilitatea mpacarii partilor. Aceasta opereaza si n cazul unor infractiuni a caror urmarire se dispune din oficiu (art. 180 (11) si (21), cod penal). 2) mpacarea partilor trebuie sa intervina pna la ramnerea definitiva a hotarrii judecatoresti. 3) mpacarea sa se faca de catre persoanele abilitate n acest sens. De regula, mpacarea intervine ntre inculpat si partea vatamata. Totusi, n cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, mpacarea se face de catre reprezentantii lor legali, iar n cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrnsa, mpacarea se face personal cu ncuviintarea ocrotitorului legal. 4) mpacarea trebuie sa fie totala si neconditionata. 5) mpacarea trebuie sa fie, ntotdeauna, explicita. Daca partile s-au mpacat, tinnd cont ca este vorba de un act bilateral, partea vatamata nu mai poate cere continuarea procesului.